Arhiva Mai 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.
com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă
PENITENCIAR
Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a
Penitenciarelor (ANP)
31 MAI 2008 Subscribe in a reader
ANP si MJ in dialog cu sindicatele din penitenciare
Ieri, 30.05.2008, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei au ƒnt„lnit Traducere

Selectaţi limba
Gadget-uri alimentate de Google
Cum apreciaţi rezultatele

obţinute de Cătălin Predoiu
‚n funcţia de ministru al
justiţiei?
Foarte bune 12 (10%)
Bune 7 (5%)
sindicatele din penitenciare pentru "o rundă de discuţii" referitoare la "problematica Satisfăcătoare 11 (9%)
sistemului penitenciar din Rom„nia". Slabe
27 (22%)
. Foarte slabe 61 (51%)
Vă prezentăm, pe scurt, modul ƒn care s-au desfăşurat 'ostilităţile', cu menţiunea că după ce
vom primi aide memoire - ul ƒntocmit de domnul consilier Radu Buică vom reveni şi cu alte Modificare vot
amănunte, dacă este cazul.
Voturi p„nă acum: 118
Zile rămase pentru vot: 12
La ora 11.00 a avut loc şedinţa de la sediul ANP. Conducerea instituţiei a luat pulsul
sindicatelor pentru ƒnt„lnirea de după pr„nz de la MJ. S-au discutat probleme generale nici
una dintre părţi nefiind dispusă să intre ƒn amănunte.
Video
.
Reprezentanţii ANP au fost apatici ƒnsă sindicaliştii, deşi fără miză ƒn această discuţie, au Realitatea TV: Rudele a doi
depus documente curpinz„nd sinteza problemelor ƒn divergenţă. După pozele de grup, deţinuţi din Penitenciarul de
Gheorghe Şpaiuc a părăsit ƒnt„lnirea fiind chemat la minister. Maximă Siguranţă Brăila
. acuză cadrele ƒnchisorii de
La ora 15.00 a vut loc ‚ntƒlnirea programată la Ministerul Justiţiei. Au participat: maltratare
ProTV: Scandal la
 ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, pentru c„teva minute; Penitenciarul Brăila
 Radu Ragea, consilier al ministrului - responsabil de
ProTV: Detinutul evadat joi
relaţia cu ANP;
de la Penitenciarului Bacau a
 Radu Buică, consilier - responsabil de secretariatul
fost prins
ƒnt„lnirii;
 Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan şi Marin Dumitru - şefii ANP; Antena1: Amor printre gratii
 reprezentanţi ai FSANP, SNLP şi Sindicatului Frăţia Jilava. ProTV: Sinucidere la
Penitenciarul din Aiud
Ministrul justiţiei a participat la deschiderea "rundei de discuţii". Domnul Predoiu a promis

celor prezenţi că cele scrise de 'anumite surse mass - media' referitoare la nerespectarea
Informaţii & forum
memorandumului de la 01 aprilie 2008 nu se vor materializa. Amintim domnului ministru
că au trecut deja două luni de la semnarea ƒnţelegerii şi ƒncă suntem la faza de discuţii aşa că Posturi vacante
va trebui să depăşească momentul politic al declaraţiilor şi angajamentelor.
Revista presei
Sindicatele au expus problemele, fiecare punct fiind discutat. Domnul Petre Stan, tot roşu la Forum ANP
faţă, a tăcut ad„nc şi a notat conştiincios. Domnul Marin Dumitru a afişat un aer şmecher - Forum FSANP
distrat pe tot parcursul discuţiei, ƒnsă nu a intervenit semnificativ. Gheorghe Şpaiuc s-a
Forum SNLP
străduit, foarte timorat, să joace rolul directorului general.
†n cele din urmă au fost stabilite etapele colaborării viitoare, dar nici Ministerul Justiţiei şi nici Recomandări
ANP nu şi-a asumat explicit soluţionarea ‚n vreun sens a vreunei unei doleanţe cu Gherila Virtuala
Antioligarhi.ro
Asociaţia Naţională a
Informaticienilor din Justiţie
Asociaţia SoJust
Avocat ƒn Rom„nia
Avocatnet
Bloguri juridice
excepţia semnării Acordului colectiv şi a Contractului colectiv de muncă. Restul problemelor se
codexpolitic.us
vor discuta ƒn 'comisia paritară' ce urmează a intra ƒn funcţiune la ƒnceputul lunii următoare.
Cristi Dănileţ
†n pofida acestei deschideri către dialog, nivelul de ƒnţelegere a problemelor din sistemul Federaţia Sindicatelor din
penitenciar demonstrat de conducerea MJ şi ANP ne ƒndeamnă să fim destul de rezervaţi ƒn Administraţia Naţională a
ceea ce priveşte momentul apariţiei primelor rezulate concrete. Penitenciarelor
Freedom House
PS. Ziua de ieri a adus zvonul că dl. Gheorghe Şpaiuc, nu va mai fi delegat ‚n funcţia de
Grefier ƒn Rom„nica
director general ‚ncepƒnd de luni, 02.06.2008. Surprizele ultimelor zile nu exclud o astfel
de decizie av„nd ƒn vedere lipsa de implicare a lui Şpaiuc. Jude ƒn Rom„nica
Proiect procuror Panait
Link-uri utile:
Projust
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/politica-n-justiie.html Rom„nia Curată

 http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-ministerul-justitiei-invita_29.html Sindicatul Naţional al
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html Lucrătorilor de Penitenciare
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html
UltraJuridic
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/blog-post.html
by Huginn 3 Comentarii Newsletter
30 MAI 2008 Introduceţi adresa de email:
Politica ‚n justitie
‚nscriere
Ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, nu a dorit să comenteze aseară vestea Delivered by FeedBurner
schimbării secretarului de stat Ragea pe drumul de la comunicatul de presă al Guvernului
Rom„niei p„nă la Monitorul Oficial.
.
Cred că, de fapt, ministrul Predoiu nu a putut să comenteze o decizie pe care a aflat-o din
presă. Se aştepta să lucreze cu Radu Ragea, economistul şi s-a trezit cu Theodor Călin
Niculescu - juristul.
. Arhivă blog
Ministrul justiţiei va fi deci secondat de unul dintre consilierii primului ministru, care de la ▼ 2008 (406)
03.10.2005 ocupa funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
▼ noiembrie (20)
Proprietăţilor. Anterior dl. Niculescu a fost avocat.
. Poşta redacţiei - cu
Motivaţia răzg„ndirii primului ministru este desigur bătălia dintre facţiunile liberale care se războaie, judecăţi,
studenţi ...
pare că nu tranşaseră numele secretarului de stat de la justiţie. Pretextul studiilor economice
ale proaspătului fost secretar de stat, Radu Ragea, a fost aruncat ƒn presă şi a prins pe fondul Calificativul lui Predoiu
stereotipului că funcţia ar trebui ocupată de un jurist. Dar nu există o astfel de regulă, iar Realitatea TV: Scandalul
prezenţa unui jurist numit politic ƒn funcţie nu este o garanţie a funcţionării eficiente a de la Brăila
Minsiterului Justiţiei.
Drumul Damascului
.
Despre cum a găsit ANP-ul
Brambureala din justiţie face ca astăzi Radu Ragea să se ƒnt„lnescă cu sindicatele din sistemul
Penitenciarul Brăila şi ...
penitenciar ƒn calitate de consilier al ministrului justiţiei. Discuţiile acestea nu păreau să
prefigureze o soluţie dar faptul că disponibilitatea la dialog exista poate fi considerat un pas Comunicatul cu care ANP
ƒnainte. Aşa că ƒl felicit pe dl. Ragea pentru deschidere şi pentru bunele intenţii cu părerea de intră ƒn campania
rău că nu vom vedea concretizarea acestei abordări. electora...
. Noi ƒntrebăm, ursul merge
Sper că dl. Niculescu va fi la fel de interesat de situaţia de la Administraţia Naţională a Fratele Cel Mare e cu ochii
Penitenciarelor indiferent de modul ƒn care problemele de natură politică se vor tranşa ƒntre pe tine
facţiunile liberale.
trimis la puşcărie prime
***
co...
Zilele trecute mă ƒntrebam de ce se zbate fostul şef al penitenciarelor să-şi facă rapoarte de
Rezultate finale ale
activitate şi CV-uri. Tot politica e de vină, ne spun sursele noastre! Se pare că Marius Iosif
concursului pentru
este promovat tot mai insistent de aripa Fenechiu - Chiauriu pentru o funcţie de magistrat de
posturile ...
legătură cu o instituţie internaţională.
Planul de eficientizare -
90% ineficient
by Huginn 6 Comentarii Linişte, vin alegerile!
A căzut măreţia peste
unii...
29 MAI 2008
Felicitări cu dar-uri
NEWS ALERT - Brambureala din Ministerul Justiţiei continuă Cotidianul - Concurs cu
dedicaţie la
Integritate: ...
NewsIn ne anunţă ƒn această seara că:
Rezultatele soluţionării
Premierul a numit un alt secretar de stat la MJ •n locul lui Ragea, care nu are studii contestaţiilor la proba
juridice s...
Predoiu, complicitatile si
"Premierul a numit, joi, un alt secretar de stat la Ministerul Justiţiei •n locul lui Radu non-actiunea
Ragea, pe care •l desemnase săptămƒna trecută, după ce NewsIn a relatat că acesta nu Penitenciarul Gherla ƒn
are studii juridice şi a deţinut o firmă de consultanţă cu ministrul Cătălin Predoiu, •nainte campanie electorală
ca acesta să conducă MJ.
Cine dă mai mult?
.
Potrivit unor decizii ale primului ministru, Călin Popescu Tăriceanu, publicată, joi, •n Ministrul justiţiei aparente
Monitorul Oficial, •n locul secretarilor de stat Gherghe Mocuţa şi Katalin Kibedi, au fost
numiţi Gabriel Tănăsescu şi Theodor Cătălin Nicolescu. Primul este judecător, iar al doilea ► octombrie (75)
vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii.
► septembrie (68)
.
Purtătorul de cuvƒnt al Ministerului Justiţiei, George David, nu a comentat informaţia ► august (46)
potrivit căreia Radu Constantin Ragea nu mai este nominalizat pentru funcţia de secretar
► iulie (42)
de stat. Totodată, David a precizat că, pe l•ngă cei doi secretari de stat ale căror nume au
fost publicate •n Monitorul Oficial de joi, •n prezent, mai este un post de secretar de stat ► iunie (38)
vacant, iar altul este ocupat de Zsuzsanna Peter, aflată se află •n concediu de maternitate.
► mai (42)
.
Nici ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, nu a vrut să comenteze. ► aprilie (38)
…n data de 19 mai, pe site-ul Guverului, se comunica faptul că primul-ministru Călin
► martie (33)
Popescu-Tăriceanu a semnat deciziille de eliberare a lui Gheorghe Mocuţa şi a lui Katalin
Barbara Kibedi şi respectiv numirea •n funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei a ► februarie (4)
lui Gabriel Tănăsescu şi a lui Radu Constantin Ragea.
.
Deciziile intră •n vigoare la data publicării •n Monitorul Oficial al Romƒniei, susţinea
comunicatul Guvernului. Noua nominalizare, a lui Theodor Cătălin Nicolescu, a fost făcută Autori
după ce Agenţia NewsIn a arătat, •n data de 20 mai, că Radu Constantin Ragea nu are
studii juridice. Patrick
. admin
Potrivit site-ului Asociaţiei Naţionale de Administraţie, el absolvit Academia de Studii
Palmasul
Economice •n 1999 şi este doctorand •n economie. La numirea sa •n funcţia de ministru,
Cătălin Predoiu controla, •mpreună cu Radu-Constantin Ragea şi •n proporţii egale, firma Huginn
P&R Forus Strategies, prezentă pe piaţa consultanţei de business. Firma a fost
Sword
•nregistrată •n octombrie 2007." (sursa: NewsIn, 29.05.2008)
Stig
Brambureala nu face dec‚t să confirme blocajul instituţional •n care se află justiţia
Vladimir
rom‚nească. Discuţii lungi şi declaraţii măreţe nu rezolvă criza at‚ta timp c‚t
interesele politice răm‚n substratul acestei situaţii. Colectionarul de amintiri
. famiglia Musat
Link util:
prisonworker
http://www.newsin.ro/secretari-stat.php?cid=view&nid=305e9c57-0a57-4cf9-979b-
799748897c94&hid=media
Contact
by Huginn 3 Comentarii
blogpenifest@yahoo.com
NEWS ALERT - Ministerul Justiţiei invită echipa PENITENCIAR!

Counter
la discuţii
Bunătatea patronală ƒncepe să se reverse asupra sindicatelor din sistemul penitenciar, care
sunt invitate vineri la două ‚ntƒlniri separate. Prima ƒnt„lnire este organizată la Trafic
Administraţia Naţională a Penitenciarelor la ora 10.00, iar ce-a de-a doua ƒnt„lnire este
organizată de către Ministerul Justiţiei la ora 15.00.
.
Domnul secretar de stat Radu Ragea a făcut personal invitaţiile, lucru lăudabil de altfel,
Page Rank
preciz„nd că va invita şi membrii echipei PENITENCIAR!. Iar minunea s-a şi ‚ntƒmplat.

.
Am primit pe adresa de mail a blogului (blogpenifest@yahoo.com) o invitaţie scrisă
de ‚nsuşi dl. Radu Buică, consilier SdS, pe care l-am avut de curƒnd client al
comentariilor noastre.
.
Mulţumim pe această cale pentru invitaţie dar suntem nevoiţi să refuzăm din motive tehnico -
logistice.
Acum, las„nd la o parte gluma şi neƒncrederea noastră că toate aceste ƒnt„lniri vor avea o
finalitate concretă, echipa PENITENCIAR! apreciază invitaţia adresată de minister cu
următoarele menţiuni:
1. din motive lesne de ƒnţeles nu suntem dispuşi să ne deconspirăm, aşa că ne vedem obligaţi
să lipsim de la ƒnt„lnire;
2. dacă ministerul e cu adevărat interesat de opiniile noastre cu privire la funcţionarea ANP-
ului, ne angajăm să răspundem ƒn scris oricăror ƒntrebări venite din partea Ministerului
Justiţiei sau Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
3. recomandăm din nou zecile de analize şi opinii postate pe acest blog, care pot oferi o
imagine bună, deşi poate parţială, dar şi eventuale soluţii ale problemelor sistemului
penitenciar.
.
PS. Am dori, dacă se poate, aide memoire-ul ‚ntƒlnirii să nu mai stresăm inutil
sursele noastre :-).
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-sindicatele-din-penitenciare-seduse.html
by famiglia Musat 12 Comentarii
Rebuturi Q-are la Ministerul Justiţiei şi Administraţia

Naţională a Penitenciarelor
Adrian - economistul Q tuleşte licitaţii...

‚n timp ce Florin - inspectorul Q ‚şi inspectează propria inspecţie
.
Astăzi ne ies ƒn cale două rebuturi uitate l„ngă strungul politic de fostul ministru al justiţiei,
Tudor Chiuariu. Primul este Adrian Tudor Tuleaşcă, preşedintele Rotary Club din,
surpinzător nu-i aşa, Iaşi. Al doilea este Florin Stanciu, şoferul plictisit la resurse umane şi
juristul inutil de la Direcţia Medicală din Ministerul Pilelor (ar fi trebuit să fie al justiţiei dar aşa
e politica).
.
1. Adrian Tudor Tuleaşcă, om finuţ, se dă prin cluburi de barosani ƒn zona numită cu drag,
p„nă acum c„teva luni, Iaşi. Din Iaşi, ƒnt„mplător desigur, apare acest geniu financiar care
bate un economist excelent, dar fără sprijin politic, ƒn concursul pentru nou inventata
funcţie de director general economic ‚n Ministerul Justiţiei. Tuleaşcă 'c„ştigă' concursul
organizat de consilierii lui Chiuariu ƒn stilul ƒn care a fost angajată notăriţa - consilieră Iulia
Scƒntei.
.
Domnul Tuleaşcă a fost, ne spun sursele noastre, director la o firmă de IT (nu ştiu cum să vă
explic despre ce e vorba, domnu' Stan). Firma se numeşte Ness Technologies şi a tot ƒncercat
să penetreze piaţa oferită de Ministerul Justiţiei ca utilizator de soluţii informatice.
.
Domnul Tuleaşcă este, se pare, fan SAP, firmă bine poziţionată ƒn domeniul soluţiilor
informatice, şi colaboratoare cu Ness Techonlogies care ƒncearcă să v„ndă tot soiul de
scumpeturi ministerului. Pentru corectitudine precizez că SAP e o super - companie care
dezvoltă super-soluţii IT, doar că preţurile sunt destul de piperate.
.
Cele cƒteva zeci de milioane de euro, pe care Ministerul Justiţiei ƒi cheltuie ƒn programul
de informatizare a sistemului judiciar, l-au atras pe domnul Tuleaşcă care s-a g„ndit să fie
şi cerere şi ofertă ƒn acelaşi timp. Afacerea pute de la o poştă, dar Chiuariu a dat-o cu apă de
trandafiri liberali şi nimeni n-a spus nici p„s. Banii primiţi de la Banca Mondială se intenţionau
duşi la prieteni de-ai lui Tuleaşcă cu binecuvƒntarea unui Caiet de Sarcini prietenos
ofertantului potrivit.
.
Pentru a-şi asigura supremaţia Tuleaşcă of Rotary s-a pus şef peste toate, dar absolut
toate, proiectele de informatizare. IT-isti din MJ şi ANP (băieţii ăia cu privire tristă, care bat la
claviatura aia cu litere şi cifre legată de cutia aia albă pe care ţineţi mileul, domnu' Stan) se
‚ntreabă dacă nu cumva acest om de lume de afaceri nu a ‚ncercat să 'orienteze'
licitaţia Resource Management System către, ce surpriză, SAP.
.
O dovadă că aşa ar fi o avem deja. Banca Mondială, finanţatoarea proiectului, a mirosit
tuleaşca şi nu a acceptat documentaţia transmisă de liberalul amator de profit pe
c„rca plătitorilor de impozite. Pierderile sunt destul de mari av„nd ƒn vedere că statul a
garantat pentru acest ƒmprumut. Blocajele de implementare (mai bine de 1 an ƒnt„rziere) şi
pierderile cu nerealizarea economiilor prognozate sunt calculate temeinic de capitaliştii
ăştia de la Banca Mondială care habar n-au de politica de pe D„mboviţa şi continuă să
pretindă fair play.
P„nă verifică ministrul Justiţiei vestea cu tentativa de mătrăşire a licitaţiei, mai avem una.
Nenea Tuleaşcă a avut grijă sa primească locuinţă ƒn Bucureşti ca să se poată ocupa
de 'afacere', chiar dacă lista de aşteptare era foarte lungă şi existau criterii care nu i-ar fi
permis primirea unei astfel de facilităţi locative.
.
2. Florin Stanciu este un client mai vechi al PENITENCIAR!. Despre acest domn am mai
discutat, fie direct fie atunci c„nd s-a ivit ocazia. Ieri 28.05.2008, Stanciu s-a remarcat pentru
că a intrat ‚n panică şi a ƒnceput să ameninţe cu m„nia partidului, altă dată divină, mărunţii
funcţionari ANP de pe la Resurse Umane. Motivul m„niei e că, deşi fără pile şi fără bani care
să le ƒntreţină, aceştia ar fi dispuşi să spună ce ascunde Stanciu ‚n dosarul de cadre.
.
†n articolul Semne de ƒntrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP vă povesteam despre
personajul Stanciu, cariera lui Florin şi pilele celui care a devenit din neant 'derector' de
inspecţie penitenciară.
Din 2002 – pƒnă •n 2007 se remarcă prin discreţia totală impusă de lipsa de activitate •n
Direcţia Medicală din MJ. …n acest timp •şi vede de treabă şi se implică •n activităţi conexe
precum firma OPINFO CENTER srl deşi ca funcţionar public ar fi trebuit să se abţină.
…n 2006 se prezintă •ncrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar
vacante •n jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). …nsă soarta •i e potrivnică şi
obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc
ambiţiile.
După jenantul eşec, •n mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ
CONCURS (sau, dacă doriţi, •n pofida celui pe care tocmai •l picase) director al
Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, •n acea perioadă
numirile pe sub mƒnă erau o practică avizată ministerial avƒnd •n vedere că ai ministrului
consilieri se angajau unul pe altul schimbƒndu-şi poziţiile de candidat cu cele •n comisia
de concurs.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfƒrşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după
cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
(ANP) ... (sursa: link)
Florin Stanciu a intrat ƒn panică ieri, c„nd inspectorii primului ministru s-au interesat de
promovarea suspectă a augustei sale persoane ƒn condiţiile unui dosar mai slab dec„t al
ultimului angajat pe bune al ANP. Pentru că Stanciu nu a avut curaj să se certe cu mai marii
dumisale a cobor„t opărit pe scări şi a ‚nceput să ameninţe personalul Direcţiei de
Resurse Umane.
.
Se vede că siguranţa de paradă a lui Stanciu a dispărut odată cu Marius Iosif şi secretarul de
stat Mocuţa Gheorghe. I se verifică, ƒn sf„rşit, doarul de personal şi... surprinzător, evidenţa
operativă a poliţiei. Se pare că problemele de dosar sunt reale şi că motivaţia introducerii unei
modificări legislative care să permită păstrarea infractorilor ca angajaţi ANP este mai mult
dec„t transparentă.
.
P.S.1.: †ncepem numărătoarea?
.
P.S.2.: Pƒnă vă hotărƒţi, documentăm afacerea Skoda 2007? Tot domnul Tuleaşcă e
protagonist?
.
P.S.3.: De ce face Florin Stanciu anticameră pe la MJ de cƒteva zile (după care se
duce să zbiere la indisciplinaţii care ‚i spun povestea)? De ce şi-a luat Stan Petre,
măsluitorul cu capul roşu, concediu tocmai cƒnd a venit controlul?
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-controlat-de-primul-ministru.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html
28 MAI 2008
Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi

lecitină
"Reiter„nd importanţa pe care domnul ministru o acordă sistemului ANP", av„nd ƒn

vedere "efortul deplasării efectuate", dar "proced„nd la efectuarea unui inventar al
problematicii existente" şi promiţ„nd "elaborarea unei strategii şi a unui plan strategic de
acţiune pe termen mediu", farmacistul şef al Ministerului Justiţiei, domnul Buică, ne-a prescris
ieri, deopotrivă celor din sistem şi ministrului ƒnsuşi, una bucată pilulă de lecitină lemnoasă să
ajute memoria scurtă a muritorilor de r„nd.
.
Posteritatea va consemna, cu siguranţă, alături de hotăr„rile conferinţei de la Ialta, şi
documentul de poziţie de la Marshal unde, după un drum istovitor, făcut ƒn condiţii mai dificile
dec„t ale de ipohondrului ăla de Roosevelt, sub ploaia de V2-uri lansate de naziştii aia de la
PENITENCIAR! şi de aliaţii din Axa sindicatelor, s-au trasat ƒn cel mai pur limbaj "diplomatic"
viitoarele demarcaţii ale sferelor de influenţă a puterilor care domină sistemul penitenciar:
1. Regatul Unit al Graiului de Lemn, reprezentat at„t de regină c„t şi de ambasadorul
Radu Buică, acest Churchill contemporan m„zgălitor de concluzii ale misterioasei ƒnt„niri,
a "punctat" ƒncă din "alocuţiunea de ƒnceput" că, după ce "a recuperat procedurile de urmat
de către ţara noastră ƒn cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare" , "urmează a le fi
acordat maximul de atenţie cuvenit" şi "ANP-ului, sistemului penitenciar ƒn sine" (ƒmi place
exprimarea asta kantiană), "respectiv cu asumarea de către ministerul justiţiei a rolului de
organism coordonator" (fenomenal! mulţumim frumos pentru favoare!).
.
Adică după ce experţii misiunilor de peer review au fost 'pacăliţi' de progresul fenomenal ƒn
ƒndeplinirea celor 4 benchmark-uri - un CSM responsabil, un proiect de cod de procedură
penală excepţional, de nu mai ţin pasul cu el nici membrii comisiei de elaborare, nici site-ul
MJ-ului, o ANI funcţională, o jurisprudenţă unitară şi neiertătoare cu marea corupţie şi
mecanisme de corupţie la nivel local blocate ƒncă din faşă, mai marii ministerului se pot
apleca liniştiţi, declarativ e drept, asupra problemelor sistemului penitenciar. (e o
glumă domnu' Stan - ƒn realitate lucrurile stau destul de rău)
.
"Proced„nd la efectuarea unui inventar al problematicii existente", zice Churchill, se
va "organiza un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al ANP", se vor
organiza "concursuri pentru ocuparea posturilor vacante existente la nivelul ƒntregului sistem
penitenciar", "se va proceda de asemenea la elaborarea unei strategii şi a unui plan strategic"
şi "se vor purta discuţii"....
...şi bla bla, aşa că "procedăm" şi noi mai departe cu celelalte "alocuţiuni":
2. Uniunea Republicilor Detaşate Iosifiene, reprezentată de provizoriul Şpaiuc, acest

Molotov al regretatului Staliosif, "a vorbit despre importanţa conlucrării ƒntre conducerea
ministerului, conducerea ANP, conducerile unităţilor din ţară şi sindicate". Proletari din toate
ţările, uniţi-vă! ... No comment.
3. Statele Unite ale Limbiştilor, reprezentate de domnul Dumitru Limbă-dulce Nădrag,

acest Socrate iubitor de a pupa dosul şefilor ƒn agora, şef la Penitenciarul Spital Poarta Albă,
nu ne-au dezamăgit nici de această dată fiind primele care au dat o "replică"
v„njoasă "ƒnt„rind afirmaţia că ANP-ul este cea mai mare instituţie a ministerului de justiţie"
şi prezent„nd "rugămintea ca eforturile depuse ƒn ultima vreme să se şi concretizez ƒn
beneficiul sistemului".
4. Republica Prisoseză, reprezentată de şefii micilor colonii magrebiene caracterizate de

mica lor miză de afirmare naţională, s-a remarcat prin mici declaraţii de prisos, perfect inutile
şi minore ca importanţă. De exemplu, ne zice domnul Valentin Sorescu, micul şef al tribului
Jilăvean, Penitenciarul Bucureşti Jilava "ocupă o suprafaţă de 48 de ha, şi are ƒn exploatare o
fermă de 12 ha ƒn judeţul Giurgiu".
.
După ce ne-am lămurit că Budapesta nu e capitala Rom„niei, aflăm că micul domn
Feodorof "s-a referit la situaţia hotăr„rilor judecătoreşti ce conferă drepturi băneşti salariaţilor
unităţii, care au procedat (n.r.: iar au procedat măi?) la executarea silită a acestora, cu
termen fixat pentru 24 iunie 2008 (n.r.: incredibil!)".
"La finalul discuţiilor", notează Churchill, "s-a remarcat faptul că, ‚n ciuda dificultăţilor
excelente, nu au existat evenimente negative majore ƒn sistem" şi "s-a exprimat convingerea
că sistemul penitenciar din ţara noastră nu se află pe un loc codaş ƒn Europa, ƒnsă e necesar
ca lucrurile să se ƒndrepte ƒn direcţia bună, cu adoptarea de strategii valabile pe termen
mediu".
.
†n urma acestor decizii absolut surprinzătoare şi cu satisfacţia că albanezii, kosovarii şi
moldovenii sunt mai de c.c.t dec„t noi, cei prezenţi au "procedat" la o altă lungă şi istovitoare
călătorie ƒnapoi către ţările lor.
The End.
***
Traducere ‚n limba romƒnă:
Nu, nu am ƒnnebunit. Toate citatele de mai sus apar ƒntr-un document de 3 pagini redactat de
consilierul MJ, Radu Buică, numit pretenţios Aide Memoire (adică un fel de sinteză a discuţiilor
ƒntre Ministrul Justiţiei, şefii ANP şi directorii de penitenciare de la Hotel Marshal din
26.05.2008), pe care il aveţi ataşat la această postare (vezi imaginile).
Lăs„nd la o parte stilul inept de prezentare, am constatat, fără surprindere, că nimic nu e nou
sub soare. †nt„lnirea a fost o simplă deplasare turistică la Bucureşti, ministerul, ca de obicei,
a servit fraierilor din sistem o listă lungă de lozinci şi eterne promisiuni, conducerea ANP
a răsuflat uşurată că nu s-a discutat nimic pe bune, clam„nd ca prioritate comunicarea şi
spun„nd 3 prostii ƒn două cuvinte, grupul parveniţilor a profitat de ocazie să mai perie şefii,
iar cei mai mulţi directori de penitenciare au fost ca de obicei blocaţi ƒn micile lor mize (le
cade gardul, nu le merg broaştele de la uşi etc).
.
Cu un ministru care a dovedit o oarecare disponibilitate pentru problemele ANP-ului (deşi s-a
mişcat teribil de ƒncet ƒn raport cu ANP-ul, s-a dovedit evaziv şi nehotăr„t, şi a "procedat" :-)
la un discurs lipsit de conţinut la această ƒnt„lnire), directorii de penitenciare au ratat, din
nou, o şansă de a spune ceva cu sens şi substanţial cu privire la funcţionarea
sistemului.
Av„nd ƒn vedere că, organic, funcţiile de conducere din sistemul penitenciar anihilează cel mai
adesea orice urmă de demnitate şi de personalitate, dizolvă orice opinie personală şi curaj de
a o susţine, sugerăm domnului ministru să invite şi sindicatele sau societatea civilă la discuţii
cu privire la reformarea sistemului penitenciar.
P.S.: Domnule Buică, vă sugerez respectuos să nu mai scrieţi dumneavoastră astfel de
documente. Nu e o pagubă că vă faceţi de r„s, ƒnsă vă bateţi joc de imaginea ministerului,

perpetuaţi o cultură a limbilor exotice de lemn şi jigniţi inteligenţa, stilul şi gramatica celor
cărora le trimiteţi astfel de documente h„rtie igienică.
.
Acum, ca să ƒnţelegeţi de ce v-am comparat cu Churchill, ataşez exclusiv pentru
dumneavoastră notele scrise de acesta la celebra, dar tot at„t de secreta, ƒnt„lnire de la Ialta.
Diferenţa constă ƒn capacitatea de sinteză. †n rest, şi acest document e neinteligibil. E
adevărat, pentru că e scris ur„t; al dumneavostră pentru că e scris ƒn stil de bătr„n activist
comunist care se chinuie să nu spună nimic ƒn cea mai pură limbă de stejar. Pentru binele
sistemului penitenciar sper că stilul de exprimare vă aparţine dumneavoastră şi nu
vorbitorului.
.
Vă urez dificultăţi excelente şi mulţumim pentru efortul scrierii efectuate!
P.P.S.: †l salut pe Pălmaşul, noul membru al echipei care prestează la

http://www.penifest.blogspot.com/, şi ‚i mulţumesc pentru informaţii.
27 MAI 2008
Ministerul Justiţiei ‚n presa zilei
I. Actualul ministru admite că fostul s-a jucat de-a justiţia pe banii contribuabililor...
.
†n 12 mai scriam ƒn articolul Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu despre primele
fabuloase din justiţie. După cum era de aşteptat t„nărul fost ministru a sărit ca ars şi a
susţinut sus şi tare că e vorba despre o campanie de dezinformare. După care s-a
răzgƒndit puţin:
.
Chiuariu a oferit cate patru prime pe zi
In cele 240 de zile, cat a rezistat in functia de ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu a dat
celor aproximativ 400 de angajati ai ministerului peste o mie de stimulente financiare.
600.000 de euro au fost impartiti unor functionari de la minister, acestia fiind rasplatiti
pentru munca sustinuta pe care au depus-o.
Fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu s-a dovedit extrem de generos in cele opt luni
de mandat, acordand subordonatilor din minister nu mai putin de 1.065 de stimulente
financiare. Valoarea totala a recompenselor s-a ridicat la 2.174.043 de lei, adica aproape
600.000 de euro.
Desi am cerut nominal lista celor care au fost recompensati de fostul ministru, purtatorul
de cuvant al institutiei, George David, s-a incurcat in explicatii si ne-a sugerat sa revenim
cu o noua adresa. "Daca nu sunteti multumit de raspuns, deocamdata asta este. Spuneti
acest lucru si o sa vedem ce putem face".
Cu toate neregulile constatate, ministrul Predoiu nu a dispus nici o ancheta cu privire la
stimulentele acordate in mandatele anterioare, "dar evalueaza aceasta posibilitate". In
acest moment, primele pe banda rulanta de la MJ sunt suspendate.
Dispret fata de lege

Iulia Scantei a plecat in decembrie anul trecut de la minister, dupa ce a devenit notar
public, dar nu si-a depus declaratia de avere cand a parasit postul, desi legea o
obliga: "in termen de cel 15 zile de la data incheierii mandatului sau a incetarii activitatii,
persoanele prevazute de lege au obligatia sa depuna o noua declaratie de avere si
declaratia de interese".
In urma cu doua saptamani, Tudor Chiuariu contesta suma uriasa pe care a alocat-o
pentru premieri, sustinand ca informatia este falsa.
Actualul ministru a fost insa nevoit sa dezvaluie suma din banii publici astfel
risipita: 600.000 de euro. (sursa: Romania Libera, 27.05.2008)
Aşteptăm, fără prea mari speranţe, rezultatele anchetei dispuse de ministrul Predoiu. Cred că
priorităţile politice vor dicta, cel mai probabil, concluzii fără impact.
.
II. Bogdan Găurean, altă beizadea politică aciuată pe la justiţie, recunoaşte că
mƒnăreşte funcţii
.
Acest Marius Iosif de ONRC a fost şi dumnealui parte din echipa Q-ară. Deloc surprinzător a
aplicat aceleaşi metode ƒn instituţia pe care a 'condus-o'. Maziliri politice, ƒndepărtarea celor
care comentează şi pile pentru şefi politici. Mai jos veţi vedea ce pilos şi meseriaş se dă
dumnealui pe mess:
.
Tăriceanu şi Olteanu, denunţaţi pe Messenger
„Eu sunt omul de bază al lui Bogdan Olteanu“, „am acces direct la premier dacă e
nevoie“, „să nu ai emoţii. Nimeni cƒt e Tăriceanu premier nu mă poate mişca“. Aşa se
laudă, •ntr-o conversaţie pe Messenger, Bogdan Găurean, 28 de ani, director adjunct al
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Găurean a fost numit •n 2007 de
către fostul ministru Tudor Chiuariu şi aprobat de către premierul Tăriceanu pe postul de
consilier personal al ministrului Justiţiei.
El constată, cu cinism, că nu va sări nimeni •n apărarea celor concediaţi, •ntrucƒt cei
rămaşi vor spera că vor fi menţinuţi pe posturi, şi •i explică interlocutorului său că „lumea
trebuie să •nţeleagă că registrul are şef“. După ce i s-a atras atenţia că a penalizat
Registrul comerţului, Găurean dă un răspuns lămuritor: „Care e problema dacă ar fi aşa?
Pƒnă acuma sunt zece schimbaţi şi nu a chiţăit nici unul. Zece •n patru luni“.
Contactat telefonic, Bogdan Găurean ne-a confirmat faptul că adresa de Yahoo! care
apare •n dreptul discuţiilor de pe Messenger este a lui. …ntrebat •n legătură cu conţinutul
acestor convorbiri, Găurean ne-a declarat: „E o făcătură ordinară. Aceste discuţii nu au
avut loc niciodată. (sursa: Cotidianul, 27.05.2008)
Deloc imprevizibil şi Găurean zbiară ca din gură de şarpe că e victima subversivilor. Prorocim
că va urma o debarcare discretă şi fără reproşuri grele la care vom fi prezenţi ca să ţinem
scorul şi AMR-ul.
.
Precizăm, pentru cei care nu ştiu, că Bogdan Găurean este naşul profesional al lui
Bogdan Costaş cel adus la ANP ‚n funcţia de Director, evident ‚mputernicit, al
Direcţiei Economic - Administrative. Şi lui Bogdan Costaş i s-a făcut loc pe jilţ cu preţul
carierei unui profesionist. Deci acelaşi modus operandi la comandă politică.
.
III. †ntƒlnirea cu directorii din ANP - un 'eveniment' anonim
.
După cum era de aşteptat problema penitenciarelor, subiect al unei ƒnt„lniri politicoase, ƒn
care ministrul s-a străduit să convingă de bune intenţii oameni care aud asta de-o viaţă, nu a
produs nici o impresie.
.
Comunicatul MJ este formulat pe acelaşi ton politicos şi promiţător. Răm„ne de văzut dacă
această discuţie nu va avea finalitatea memorandumului de la 01 aprilie 2008 care a rămas o
h„rtie fără sens.
.
Nici măcar site-ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care după căderea
lui Iosif abundă de informaţii, neutre e drept, despre ce se mai ƒnt„mplă la capitolul ƒnt„lniri
ale directorului general, nu a spus o vorbă.
.
Link-uri utile:
 http://www.catavencu.ro/la_zi/din_editia_print/un_text_despre_registrul_comertului_ca
re_contine_cuvintul_pula_din_vina_unui_consilier_al_ministrului_predoiu.html
 http://www.cotidianul.ro/tariceanu_si_olteanu_denuntati_pe_messenger-46895.html
 http://www.romanialibera.ro/a125523/chiuariu-a-oferit-cate-patru-prime-pe-zi.html
 update:
http://www.catavencu.ro/la_zi/din_editia_print/un_consilier_al_ministrului_justitiei_se_
da_tariceanu_pe_functie.html
PS. M„ine vă povestim ƒn amănunt ce s-a discutat la ƒnt„lnirea cea de taină.
Despre viitorul şef al penitenciarelor - un dialog deschis de

cititori
Ne aşteaptă un concurs. Un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am vrut să deschidem acest subiect, dar
cititorii ne-au luat-o ƒnainte. Şi, cred, au exprimat aşteptările noastre mai bine dec„t puteam
noi să o facem. Sper ca această discuţie să nu se oprească aici.
.
Vom trimite postările referitoare la acest subiect şi ministrului Justiţiei. Protejate de anonimat,
părerile formulate aici nu suferă de neghiobia formalismului, de servilismul şefilor de
penitenciare şi de limbajul de lemn pe care ƒncă ƒl m„nuim ƒn comunicarea pe verticală ƒntre
structurile Ministerului Justiţiei.
.
Mai jos aveţi, cred, cele mai bune două comentarii privind profilul directorului
general al ANP şi răspunsul nostru la acestea:
Profest spune:
"Nu il putem alege, dar macar putem sa ii schitam portretul robot? Sa facem un mic exercitiu
de imaginatie si sa incercam sa facem profilul directorului general al ANP si, dupa chipul si
asemanarea sa, al directorilor de asezaminte de detinere.
Eu unul imi imaginez un director general inscris in urmatoarele coordonate:
1. sa fie o persoana instruita atat in domeniul juridic, dar mai ales in management - si daca
se poate modern, nu planificari din alea vechi scrise cu creionul rosu;
2. sa aiba puterea de a delega competentele unei echipe de adevarati specialisti, competenti
in problemele specifice ale directiilor si serviciilor pe care le conduc;
3. sa isi dea frau liber sentimentelor doar acasa, sau doar in cazuri in care tin exclusiv de
persoana sa;
4. sa aiba viziune reala globala asupra sistemului, sa imagineze planuri viabile de viitor pe
termene scurte, medii si lungi, in functie de necesitatile reale ale sistemului;
5. sa fie platit cu sume mari de bani pentru ca daca va fi asa, cu siguranta le merita.
Daca mi se permite si putina utopie, as dori sa fie ales in urma unui concurs onest, organizat,
de preferinta, de o firma de resurse umane specializata, sa nu aiba nicio ruda in sistem, sa
aiba intre 38 si 45 de ani...si cam atat. Presupun ca o sa comentati ceva de genul... si ce
frumos canta porcul!!! Dar va rog sa imi dati voie sa visez si eu cu ochii deschisi!"
Anonim răspunde:
"Nu te va contrazice nimeni si asta pentru ca abilitatile, calitatile, competentele pe care le-ai
enumerat sunt minime si de bun simt. In schimb eu, personal, dar cred ca si echipa Penifest -
poate gresesc :))) - vom avea foarte mari asteptari de la viitorul director general al ANP. Cu
cat timp mai repede va prelua functia din mainile lui Spaiuc, cu atat mai bine! Este firesc sa
avem asteptari de la cei care ne conduc. Salariile impresionante, drepturile pe care le au,
facilitatile de care beneficiaza si, in final, puterea care le este acordata justifica in egala
masura asteptarile noastre, nu crezi?
La fiecare schimbare a directorului general ne incurajam reciproc spunandu-ne: mai rau de
atata nu se poate! ... si uite ca se poate...
Incredibil faptul ca ministrul Justitiei a hotarat sa schimbe destinele penitenciarelor. Va fi,
probabil, pentru mult timp amintit pentru faptul ca a incetat sa raspunda comenzilor si
interventiilor politice ale partidului care i-a conferit prerogativele pe care le are. Parerea mea
este ca si Dumnzeu are o limita! Minunea s-a intamplat, este persoana careia ii datoram
sansa de a schimba cu adevarat ceva in acest sistem. In primul rand, cred ca schimbarea
trebuie sa vina de la noi. Acest blog si echipa Penifest ne-au dovedit ca "se poate"...
coeziunea colectivului, vocea sau accesarea in tacere, pe intuneric, acasa a sutelor de
angajati a reusit sa schimbe ceva. Acum ca "lupul cel rau" a plecat, e randul nostru, acolo
unde muncim, fiecare se dam tot ce este mai bun pentru acest sistem. Si cred ca suntem
constienti ca in primul rand ne va fi noua mai bine, nu?
Una peste alta, in loc de concluzie...cred ca ceea ce i s-a intamplat "idiotului de la anp" -
"fostu' dumitale sef, domnu' stan!"- ar trebui sa ridice mari semne de intrebare pentru toti cei
care ocupa, pe blat sau chiar pe propriile lor merite, o functie de conducere in sistemul
penitenciar. Atitudinea - vorba domnului Bala- exista! Si este tocmai aceasta atitudine a
noastra care a dus la o schimbare.
Sunt convins ca cine va prelua conducerea ANP va fi mai chibzuit si mai transparent altfel...va
tine capul de afis al Penifest-ului, nu?"
.
famiglia Muşat ‚şi dă cu părerea:
Nu am a comenta prea multe cu privire la conţinutul celor spuse de colegii noştri. Din punctul
meu de vedere aşteptările sunt legitime şi de bun simţ. Aş creiona, ƒnsă, mai accentuat
priorităţile, defalcate pe succesiunea ƒntregului proces de recrutare a viitorului director:
1. Ministerul Justiţiei este obligat să schiţeze profilul aşteptat al directorului general

ANP pe baza unor analize sistemice ale administraţiei penitenciarelor. Aşadar, primul
pas este evaluarea punctelor slabe ale sistemului la nivel de politică generală. Analizele de pe
acest blog, din presă şi ale societăţii civile au scos ƒn evidenţă, fără pretenţia de a fi o hartă
exhaustivă şi ƒn detaliu a vulnerabilităţilor sistemului, priorităţile de urmat:
a. creşterea nivelului de integritate (av„nd ƒn vedere: nepotismul devenit organic -
aproape 1/2 din angajaţi se află ƒn relaţii de rudenie, practicile discreţionare şi netransparente
de detaşare, transfer şi premiere sau favorizarea unor categorii profesionale cu privire la
accesul la funcţii de conducere - am ƒn vedere magistraţii, ƒn primul r„nd);
b. creşterea nivelui de transparenţă a ‚ntregului sistem (relaţia de cauzalitate ƒntre
transparenţă şi bunul mers al sistemului este difuză, ƒnsă realitatea ne-a demonstrat, şi nu
vorbesc doar de sistemul penitenciar, că o dată cu creşterea gradului de transparenţă scade
nivelului abuzului şi al lipsei de profesionalism. Chiar dacă ne place sau nu, chiar dacă avem
ƒncredere sau nu ƒn presă sau ƒn societatea civilă, chiar dacă transparenţa se ƒntoarce pe
termen scurt ƒmpotriva sistemului, limitandu-ne fiecăruia dintre noi confortul asigurat de
penumbra şi izolarea ƒn care bălteşte acest sistem, presiunea publică este unul din cele mai
eficiente moduri de blocare a incompetenţei, furtului şi comportamentelor discreţionare. Cel
mai simplu exemplu este acest blog, care, fără falsă modestie, a generat o reacţie publică de
indignare şi a dăr„mat un director general care se credea stăp„n pe ANP ca pe propria moşie.)
c. ‚mbunătăţirea comunicării interne, deopotrivă formale şi informale (lipsa de
implicare, dezinteresul angajaţilor sistemului sunt o consecinţă directă a unui nivel minim,
superficial de comunicare intrasistem. Atitudinea activă faţă de locul de muncă, cu tot ce
implică el - muncă de calitate, rezultate sustenabile, reinserţia socială a deţinuţilor, confortul
psihic şi material al angajaţilor etc. -, poate apărea numai ƒn măsura ƒn care angajaţii preiau
responsabilităţi, participă la procesul de luare a deciziilor, sunt consultaţi şi sunt trataţi
nediferenţiat. Or asta ƒnseamnă comunicare mai bună, ƒn sensul cel mai larg;
d. operaţionalizarea unui sistem de evaluare a muncii unitar şi corect (ştim toţi c„tă
ură şi ce frustări ne produce fiecăruia dintre noi, pe drept sau pe nedrept, modul ƒn care sunt
apreciaţi profesional sau material colegi de ai noştri. Adesea trăim cu senzaţia că avantajele
lor, profesionale sau materiale, sunt exclusiv rezultatul ƒnţelegerilor subterane, bazate pe
trafic de influenţă sau simpatii personale. Un sistem de evaluare a performanţelor noastre,
transparent, accesibil din timp, cu indicatori clari, aplicat unitar şi corect ar scădea nivelul
nemulţumirilor noastre şi, implicit, ar asigura o funcţionare mai coerentă şi mai relaxată a
ƒntregului sistem birocratic);
e. ‚mbunătăţirea performanţelor serviciilor de intervenţie psihosocială (cifrele şi
realitatea din sistem ne arată că sistemul penitenciar a eşuat ƒn misiunea de reintegrare
socială a deţinuţilor. Proasta gestionare a resurselor umane la nivelul serviciilor de intervenţie
psihosocială, care a condus la o deprofesionalizare accelerată, elaborarea şi implementarea
haotică a programelor de reintegrare socială şi raporturile viciate dintre angajaţi şi deţinuţi
sunt c„teva din cele evidente obstacole pentru ƒndeplinirea misiunii sociale asumate
programatic de sistemul penitenciar);
f. gestionarea raţională a resurselor financiare disponibile (şi vorbesc aici de unele din
cele mai grave probleme cu care se confruntă ANP-ul datorită incompetenţei echipei actuale:
ANP nu are capacitatea de a efectua o planificare bugetară, resursle accesate asigură doar
minimul necesar, ritmul investiţiilor şi al dotărilor nu corespunde nevoilor operaţionale
curente, aproximativ 70% din bugetul total al serviciului penitenciar fiind alocat cheltuielilor
de salarii, veniturile obţinute din munca cu deţinuţii sunt nerelevante, sistemul existent
privitor la finanţarea activităţii unităţilor subordonate nu este echitabil).
g. creşterea/menţinerea siguranţei deţinerii prin mijloace tehnice moderne de
supraveghere şi realocarea resurselor umane către sectoare deficitare. Nu este un
secret pentru nimeni că violenţa este o realitate prezentă ƒn penitenciarele rom„neşti, iar
posibilităţile de reducerea a criminalităţii ƒn detenţie sunt puţine.
2. Pe baza profilului determinat, Ministerul Justiţiei are obligaţia elaborării unei metodologii de
concurs care să răspundă cerinţelor profesionale create de nevoile sistemului, să să ofere
posibilitatea accesului neƒngrădit la concurs şi să suscite c„t mai puţine (sau deloc, ƒn mod
ideal) suspiciuni privind corectitudinea acestuia.
Concret, cred că ar fi indicate ca cerinţe privind candidatul sau condiţii pentru desfăşurarea
concursului:
a. filosofia/viziunea de dezvoltare a sistemului penitenciar pe perioada mandatului (Ex.: eu,
Xulescu ƒmi propun ca ƒn mandatul de director general să transform sistemul penitenciar ƒn
unul din cele mai moderne instituţii din punct de vedere tehnic prin introducerea sistemelor
de supraveghere electronice ƒn toate penitenciarele din ţară; sau, eu, Yculescu, ƒmi propun ƒn
mandatul meu să transform sistemul penitenciar ƒntr-un serviciu social performant şi să scad
rata recidivei cu 8-10 procente...etc.)
b. obligativitatea proiectului managerial pe termen mediu şi lung, defalcat pe sectoare de
activitate, obiective şi acţiuni, cu termene precise şi indicatori de performanţă clari;
c. teste psihologice, teste de integritate şi teste de inteligenţă;
d. teste de limbă străină;
e. condiţii de participare c„t mai laxe (mai concret, să nu fie micşorată ƒn mod aberant aria de
recrutare prin condiţii de vechime mare, de profesie, ƒnălţime şi alte trăznăi);
f. interviu pe baza proiectului managerial;
g. comisie de concurs externă, desemnată de o firmă de resurse umane specializată.
3. Avƒnd o metodologie clar definită ne revine nouă sarcina (fiecăruia dintre noi,
blog-ului, sindicatelor) să identificăm cƒt mai multe persoane care corespund
profilului dorit şi să le ‚ncurajăm şi sprijinim să concureze, astfel ‚ncƒt aria de
selecţie să fie cƒt mai mare iar calitatea concurenţilor să fie cƒt mai ridicată. Avem
deja o experienţă extrem de nefericită cu Consiliul Superior al Magistraturii, care ne-a arătat
că formele democratice de selecţie nu sunt suficiente ƒn lipsa materialului uman de calitate.
4. După ‚ncheierea concursului şi desemnarea cƒştigătorului, contractul de muncă

trebuie ‚ncheiat pe baza proiectului de management asumat, cu indicatori de
performanţă, posibilitate de evaluare managerială şi de reziliere a contractului ƒnainte de
termen ƒn lipsa rezultatelor promise.
***
Nu ştiu dacă am reuşit să fiu coerent, realist sau adecvat. Ce mi-aş dori este ca cititorii să
participe la această dezbatere ƒn scurtul timp ƒn care a mai rămas p„nă la anunţul oficial al
scoaterii la concurs a postului.
.
Vom ƒncerca, aşa cum am promis, să trimitem postările pe acest subiect ministrului Justiţiei,
mai ales că, av„nd ƒn vedere comunicatul lemnos şi găunos pe care l-a dat Ministerul Justiţiei
cu privirea la ƒnt„lnirea de aseară dintre domnul Predoiu şi directorii de penitenciare, credem
că adunarea a decurs ƒn stilul clasic lasa-ma sa te las, da' şefu să trăiţi şi avem mici
probleme, da' •n frunte cu dumneavoastră vom duce penitenciarele pe culmile progresului. (†n
măsura ƒn care vom avea informaţii vom reveni cu amănunte.)
26 MAI 2008
Penitenciarul Spital Poarta Albă ‚n vremea lui Nădrag Limbă-

Umedă
Dumitru Nădrag este directorul ƒmputernicit al Penitenciarului Spital Poarta Albă. Acest
adevărat Nădrag este, ƒn felul dumnealui, un performer. Poate să sărute dosuri de şefi fără să
aibă nevoie de lăm„ie. Nu are greţuri şi nu are scrupule. Aşa vieţuieşte dumnealui ca ofiţer de
penitenciare.
.
Probabil că nu ştiţi cine este personajul pentru că n-a făcut vreo faptă măreaţă. Nădrag este
cel care s-a ridicat să laude prestaţia penibilă a lui Marius Iosif la bilanţul ANP pe anul 2007.
Nădrag trăieşte ƒn locuri umede şi umbroase şi practică iubirea de dosuri de şefi.
.
Dumitru Nădrag n-are probleme de gen, specie şi titlu. Poate să salute milităreşte ƒn timp ce
z„mbeşte marinăreşte şi aruncă o bezea abia simţită lui, să zicem, Florin Stanciu – şeful Q-ar
al Inspecţiei Penitenciare. Care, Florin Stanciu, să zicem, venise ƒn control. După care, pentru
intimitate, ƒl invită ƒn biroul propriu pentru o toaletare ca la carte a zonei al cărei nume ƒmi e
ruşine să-l rostesc.
.
Whisky-ul apare alături de cafeluţă şi ƒncepe discuţia. †ntrebările se ƒnmoaie treptat ƒn timp ce
răspunsurile se ƒntăresc, iar uitarea se aşterne peste scopul şi durata vizitei celui care a
lucrat la Ministerul Justiţiei ca să descopere că-i plac funcţiile de şef la penitenciare (Florin
Stanciu, domnu’ Stan – iar v-aţi pierdut).
.
Veniseră inspectorii să ƒntrebe despre deţinuţii plimbaţi pe banii statului pe la Penitenciarul –
Spital Poarta Albă. Un telefon scurt şi prietenos către domnul Stan Petre, director adjunct prin
ANP, ƒi convinge pe inspectori că detaşarea propriei persoane e un rău mai mare decƒt
banii statului aruncaţi pe apa sƒmbetei.
.
†ntrebările legate de suma/caz pentru care a fost negociat contractul cu Casa de Asigurări de
Sănătate răm„n fără răspuns ƒn timp ce masa este pregătită pe insuliţa aceea drăguţă, pe
care cică ar fi stat şi Ovidiu (un poet care a murit de mult, domnu' Stan). Sumele negociate
acoperă o aspirină ş'un pic, dar plimbarea de bolnavi ƒnchipuiţi pe acolo face bine (e doar de
kiki).
.
Deţinuţii VIP se simt mai bine decƒt Bivolaru ‚n detenţie la Severin ƒn penitenciarul
m„nuit de acest Houdinni specialist ƒn pupicuri dorsale. †nvoirile sunt acum la ƒndem„nă şi
tariful perceput nu e mare. Nume precum Mihai Goşu, Vladimir Vƒlceanu sau Florian
Rădulescu, deţinuţi aciuaţi la Penitenciarul Spital Poarta Albă, sunt pe lista VIP pentru care
cetăţenii rude plătesc, spun gurile rele.
.
Achiziţiile sunt un El Dorado modern sub m„na lui Nădrag. Nimeni nu ştie exact ce se
cumpără, de ce se cumpără şi care este preţul plătit. Desigur acte se fac dar realitatea este
ƒncă un mister. †n acest timp cresc vile şi spălătorii auto prin oraşele turistice apropiate
localităţii penitenciar – Poarta Albă.
.
Pontajele sunt măsluite artistic pentru prietenii şi colaboratorii lui Nădrag. Toţi la grămadă,
pretenarii lui Nădrag, sunt cantonaţi cu activitate pe secţia TBC, unde sporurile fac salariile să
crească exponenţial. Un sigur exemplu este şoferul Ibadula Erdin, care obţine un
respectabil 4200 RON pe lună (aproape c„t ministrul justiţiei dar de 5 ori mai puţin dec„t
şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor).
.
Foştii deţinuţi sunt at„t de mulţumiţi ƒnc„t ţin să-l viziteze periodic cu braţele ƒncărcate de
daruri. Ion Şerban zis Marlboro ƒl mai vizitează discret pe Nădrag. C„teodată doar livrează şi
pleacă dar are zile c„nd stă exact pe scaunul pe care stă, să zicem Florin Stanciu, cel care
uită de ce vine şi pleacă ca să uite ce vede ƒn inspecţie.
.
Dacă vorbeşti cu Nădrag auzi numai nume de directori generali şi miniştri care mor dacă nu-l
văd cel puţin odată pe săptăm„nă, şi care se tem să nu li se prăbuşească şandramaua fără
expertiza marinarului care s-a făcut temnicer tocmai ca să se ocupe tot cu treburi umede...
pentru binele propriu. Ca orice om mic Nădrag ţine să facă paradă cu pile şi ‚nchipuiri
‚n căutare de prestanţă.
.
PS. Nu uitaţi de invitaţia la conferinţă.
25 MAI 2008
PENITENCIAR! va invita la Conferinta nationala "Penitenciare

in deriva"
Echipa PENITENCIAR! anunţă organizarea Conferinţei Naţionale "Penitenciare ‚n derivă",

ƒn data de 26.05.2008 la ora 12.00, la Hotel Marshal, strada dr. Emanoil Bacaloglu,
nr. 2, Bucureşti (ƒn spate la Teatrul Naţional), sub ƒnaltul patronaj al Ministerului Justiţiei din
Rom„nia.
.
Cei care doresc să participe sunt rugaţi să trimită la adresele relatiipublice@just.ro,

presa@just.ro şi blogpenifest@yahoo.com o scurtă prezentare a problemelor despre care
nu vor discuta, ƒn spatele uşilor ƒnchise şefii din justiţie şi penitenciare.
.
INTRAREA ESTE LIBERĂ! Nu avem secrete şi nu avem motive să ne ascundem. Rugăm
participanţii să nu deranjeze ƒnt„lnirea confidenţială organizată de Ministerul Justiţiei.
.
Sunt invitaţi la conferinţă:
 dl. Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei - care coordonează workshopul despre

seducerea şi abandonarea sindicatelor;
 dna. Iulia Scƒntei, civil - prezintă o scurtă prelegere pe teme de resurse umane şi
stimultentologie;
 dl. Mocuţa Gheorghe, rănit - ƒşi va pl„nge pierduta demintate pe soundtrack-ul
celebrului The Godfather;
 dl. Marius Iosif, ƒncă judecător - prezintă raportul pentru 'activitatea' prestată ƒn
funcţia dăruită de ministrul Q-ariu;
 dl. Gheorghe Şpaiuc, interimarul - coordonează şedinţele de lucru pe tema linişte,
bani şi soţie cu pile;
 dl. Petre Stan, şi el p-acolo - nu va găsi sala de conferinţe (rugăm şoferul să-l
ƒnsoţeasă);
 dl. Marin Dumitru, manager cu diplomă de doctor - ne pierde timpul cu prezentarea
noii sale lucrări de doctorat: "Finanţele şi logistica penitenciarelor. Apoplexia economică
ƒn ritm politic"
 dl. Florin Stanciu, habarnist - despre inspecţia penitenciarelor ca demers praxiologic
(nu citiţi domnu' Stan - e vorba despre o ramură a ştiinţei care studiază structura
generală a acţiunilor umane şi a condiţiilor eficacităţii acestora);
Fostul ministru al justiţiei, dl. Tudor Q-aru, va servi apă, cafele şi sucuri participanţilor,
sponsor fiind stăp„nul dumisale politic, dl. RF.
†l rugăm pe domnul Dumitru Limbă-dulce Nădrag, komandant - ƒmputernicit la Poarta
Albă - Spital să se abţină a săruta discursiv dosurile ştabilor. Sugerăm să se limiteze doar la
cel care trebuie să-i prelungească ƒmputernicierea.
Dl. komandant Valentin Sorescu, este PR manager pentru acest eveniment şi responsabil
direct de promovarea evenimentului. Cel supranumit Dinu Penitenciar Păturică va evita
publicitatea directă şi de panou pentru că aceasta aduce comisii de disciplină la drum de...
final de mandat de şef.
Participanţii se vor deplasa pe culoarul unic special organizat de către spionii dăruiţi justiţiei şi
penitenciarelor de către patria noastră comună, Rom„nia. †i rugăm, pe această cale să fie
atenţi cu 'docomentele'.
Sindicatele din sistemul penitenciar sunt binevenite cu precizarea că nu asigurăm umăr

de consolare pentru ţeapa de la 01 aprilie 2008. Don Juanul, minister al justiţiei, după ce le-a
avut ƒn prima seara/lună se pare că nu le mai reaspectă. Ministerul Justiţiei s-a ƒntors la soţia
ANP care, se pare că, găteşte mai bine deşi n-are sare şi piper.
Şi totuşi... de ce ‚ntƒlniri secret - confidenţiale?
Link-uri utile:
 http://www.hotelmarshal.ro/index.php?lg=ro&page_id=1
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/domnule-mocua-am-publicat-astzi-dreptul.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penifest-morcovul-din-dosul-domnului.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html
 http://www.realitatea.net/hotnews--tudor-chiuariu-a-acordat-prime-la-ministerul-de-
justitie-de-aproape-3-milioane-de-lei_281487.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/02/despre-un-idiot.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-rmas-cu-nucile-lui-iosif.html
 www.fsanp.ro
 www.snlp.ro
24 MAI 2008
ANP - Sindicatele din penitenciare, seduse si abandonate
†n data de 26.05.2008, la Hotel Marshal, comandanţii penitenciarelor romƒneşti şi

şefii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor se vor ‚ntƒni, la iniţiativa
Ministerului Justiţiei, pentru a discuta problemele serviciului penitenciar.
.
Sindicatele din penitenciare, parteneri sociali chipurile, nu sunt acceptate la această
ƒnt„lnire de lucru pe motiv de "nu vrem scandal". Ministerul Justiţiei are ƒnsă alte motive să nu
accepte sindicatele la aecastă ƒnt„lnire.
.
Primul motiv este constatat deja de consilierul ministerial Radu Buică, căruia ƒi
mulţumim pentru fidelitatea pentru blogul nostru. Sindicatele ştiu ce vor şi nu mai sunt
dispuse să fie duse cu vorba. Promisiunile, protocoalele şi memorandumurile nu ţin loc de
măsuri concrete şi asta ƒi pune evident ƒn ƒncurcătură pe şefii cei mari.
.
Motivul 2 este lipsa soluţiilor viabile av„nd ƒn vedere contextul economic, şi, dacă vreţi,
politic. Pur şi simplu nimănui nu-i arde de problema penitenciarelor c„nd bugetul de stat
suferă şi ţara e ƒn alegeri. Se trage de timp la greu şi se găsesc 'soluţii' ƒn consecinţă.
.
Motivul 3, şi cel mai simplu, este lipsa de expertiză (ştiinţă ƒn domeniu, domnu' Stan).
Ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, s-a trezit cu o problemă la care nu se aştepta, după cum
demonstrează discursul de investire. Nu are nici un specialist ƒn penitenciare ƒn echipa
proprie, iar conducerea ANP nu este interesată să-l ajute.
.
Motivul 4 este lipsa de ƒncredere ƒn şefii de prin ANP, toţi cu pile politice şi toţi habarnişti.
Ministrul ştie despre Gheorghe Şpaiuc, care a venit la Bucureşti pentru reƒntregirea familiei,
ştie şi despre Stan Petre - măsluitorul. La fel de conştient este de faptul că Marin Dumitru, ƒşi
gestionează mai bine diplomele dec„t finanţele ANP, dar n-are ce face. Şeful de la Inspecţia
Penitenciară, Florin Stanciu, este inutil pentru că aşa a fost de c„nd se ştie.
.
Motivul 5 este mai cur„nd o problemă de stil. Ministrul Predoiu, este un gentleman. Preferă o
scuză penibilă de genul celei pe care a avut-o c„nd primul ministru a căzut de pe scaun la
aflarea salariului lui Marius Iosif, dec„t să facă 'scandal'. De asta profită şpaiucii, miticii şi
petricii care ƒşi permit să fie, ƒn continuare, indolenţi şi miserupişti.
.
Nu trebuie uitate nici promisiunile. Prima este respectarea memorandumului.
.
Sindicatele din penitenciare au semnat la 01 aprilie 2008, după două runde de discuţii, un
memorandum cu Ministerul Justiţiei, care promitea să facă o comisie paritară ƒn schimbul
promisiunilor ferme că zilele Summit-ului vor fi liniştite.
.
Ministerul a făcut o afacere bună neangaj„ndu-se la nimic de fapt şi obţin„nd dezamorsarea
unei stări conflictuale ƒn care se declanşase deja conflictul de muncă. †n acel context era
avansat tot mai insistent scenariul unei posibile mişcări de protest, iar Marius Iosif, cel acuzat
de lipsă de comunicare şi tact, nu dorea să facă nimic.
.
Previzibil, MJ nu a mişcat nimic, deşi sindicatele şi-au ţinut promisiunea. A fost linişte de
Summit ƒnsă comisia "paritară" a rămas ƒncremenită ƒn proiect, deşi au trecut aproape 2 luni
de la semanrea memorandumului. Problemele care ar fi trebuit soluţionate au fost deja
uitate ‚n vƒltoarea sărbătorilor.
.
A doua promisiune este Concursul pentru funcţia de director general ANP.
.
La schimbarea din funcţie a lui Marius Iosif, ministrul justiţiei a promis că funcţia ocupată de
acesta va fi scoasă la concurs ƒn termen de 90 de zile, adică la jumătatea lunii august. P„nă
acum nu s-a ƒnt„mplat nimic. Noi aşteptăm, sindicatele aşteaptă.
.
PS. Pentru a linişti spionii băgaţi ƒn furii de articolul Primavara spionilor de jucarie, le
promitem că vom povesti, ƒntr-un articol viitor, unde a uitat spionul cu nume de
cod "BGB" hƒrtiuţa secretă şi cum se numeşte domnul a cărui protecţie a cerut-o. De
ce a făcut copii ale documentelor secrete pe care le-a primit şi de ce le-a transmis celui căruia
s-a pl„ns de persecuţii va fi foarte clar. Aşa că... VA URMA
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html
 http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatemai2008/15mai2008/tabid/697/De
fault.aspx
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-salariul-lui-iosif-l-nucete.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/primavara-spionilor-de-jucarie.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html
23 MAI 2008
Penitenciarul Arad ‚n vremea lui Dan cel Ha(lch)in
Un tƒnăr comandant...
.
†n 2006, c„nd actualii şefi ai ANP picau concursuri pentru ocuparea unei funcţii de conducere,
un tƒnăr supraveghetor din Tulcea devenea comandantul Penitenciarului Arad.
Comisia de concurs s-a declarat minunată de capacitatea t„nărului Halchin şi l-a pus fără
rezerve pe lista celor care au fost admişi la funcţia de comandant de penitenciar. Marea
speranţă albă ƒşi făcea loc ƒn istoria temniţelor rom„neşti.
.
cu pile politice ...
.
Mai t„rziu, am aflat că t„nărul Halchin este doar t„năr. Sclipirea văzută de comisia de concurs
venea se pare din partea senatorului liberal Puiu Haşotti şi a ţinut doar at„t c„t a ţinut
selecţia. Domnul Halchin a ‚nceput, imediat după numirea ‚n ‚nalta funcţie, să se dea ‚n
stambă.
.
bate deţinuţi...
.
Deţinuţii care-l enervau pe Halchin se mai trezeau că fac chiromanţie de la distanţă zero,
direct cu obrazul (adică ƒi plesnea, domnu’ Stan). La o şedinţă aproape a recunoscut că a

bătut deţinuţii, crez„nd că la el se referă ministrul care, se pare, avea informaţii ƒn acest
sens. A scăpat ca prin urechile acului, doar pentru că a stat mai mult să se g„ndească la o
scuză plauzibilă şi ƒntre timp s-a schimbat subiectul.
.
şi ‚şi terorizează subordonaţii...
.
După ce s-a plictisit de sportul ăsta, Halchin a găsit interesant a se distra cu directorul
adjunct pentru educaţie, care i-a intrat ƒn vizor pe motiv de prea multe activităţi educative.
Şi distracţia asta s-a terminat repede pentru că adjunctul cu educaţia a făcut un atac
cerebral, iar după revenire i-a pierit dorinţa să se mai certe cu Dan cel Ha(lch)in.
.
Următorul ƒn vizor a fost liderul de sindicat Flonta, care, vinovat că şi-a făcut treaba, a
trebuit să apară ƒn faţa comisiei de disciplină după ce a dezvăluit excesele directorului cel Ha
(lch)in. Flonta, după cum spuneam ƒntr-un articol anterior, a scăpat oarecum, dar conflictul
continuă. Şi alţi subordonaţi au cunoscut toanele lui Halchin, dar sunt prea mulţi pentru a fi
enumeraţi.
.
Recent a păţit-o grupa de intevenţie care a trebuit să suporte ƒn grup 'nervii' directorului
Penitenciarului Arad pentru că au ƒndrăznit să-l ƒntrebe despre probleme de serviciu ƒn
vremea cafelei de dimineaţă. Răspunsul a fost pe măsură din partea acestora, ceea ce e
lăudabil. Trist e că tƒnărul nostru nu a ‚nţeles că nu aşa se relaţionează cu
subordonaţii.
.
Halchin este cunoscut ‚n Arad pentru beţiile de răsunet, pe care le trage prin barurile
locale. Povestiri ale beţiilor acestuia circulă tot mai insistent, iar bătaia pe care a luat-o la
ştrand este deja cunoscută de tot oraşul, deşi v„nătăile nu se mai văd.
.
Dacă Dan Halchin s-ar fi purtat aşa la firma protectorului dumisale nu era nici un deranj.
Problema este că t„nărul, prin modul ƒn care-şi face treaba, face rău tocmai ideii de
promovare a tinerilor şi de ƒmprospătare a unui sistem care nu are prea des şanse de acest
gen.
.
P.S. Surse din ANP ne informează că Marius Iosif ƒşi viziteaza zilnic fostul loc de muncă, se
ƒnchide ƒn fostul său birou şi cere tot felul de rapoarte de activitate de la departamentele pe
care nu a ştiut să le conducă pe vremea cƒnd era director general.
.
P.P.S. Luni 26.05.2008, la Bucureşti, directorii ANP şi comandanţii penitenciarelor rom„neşti
se vor ƒnt„lni cu ministrul justiţiei pentru a discuta problemele sistemului penitenciar.
.
Link-uri utile:
 http://www.aradnet.ro/arad/scandal_la_penitenciar___arad_234_341081.html
 http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/pl226ngere-penala-la-penitenciar/cn/news-
20071119-04460072
 http://2007.informatia.ro/FSANP_sustine_ca_abuzurile_continua_in_Administratia_Natio
nala_a_Penitenciarelor-226849
 http://www.stirilocale.ro/arad/Scandal_la_Penitenciar_IDN296900.html
***
Reacţia panicată, amatoare şi intempestivă a DPCMP la articolul Primavara spionilor

de jucarie, este o poveste ‚n sine. Vizite nocturn-matinale, scrisori de susţinere
autoadresate, pl„nsete de crocodil şi vrăjitoare v„nate vor face subiectul unui articol viitor cu
şi despre SIPA - DGPA - DPCMP.
21 MAI 2008
Libertatea de a avea conştiinţă
Pentru ca nu au o carapace menita sa le protejeze de alte furnici vrajmase, mai bine garnisite
decat ele, termitele construiesc musuroaie inalte si tari ca piatra. Trece din intamplare
elefantul si musuroiul cedeaza sub asa o greutate. De indata termitele - muncitor se pun pe
treaba pentru a-si reface fortareata. In timpul asta inamicii prind de veste si pornesc asaltul.
Termitele - soldat ies in apararea tribului lor si, cum n-au nici un fel de scut protector, se
agata pur si simplu de atacatoare straduindu-se sa le incetineasca mersul.
In timp ce marea majoritate a soldatilor pier sfartecati de mandibulele feroce ale atacatorilor,
termitele - muncitor reusesc sa astupe bresa. Astupand-o, lasa insa soldatii supravietuitori pe
dinafara. Ii sacrifica cu alte cuvinte pentru binele tribului!
Teoretic, termitele - soldat sunt niste eroi, practic insa ele actioneaza instinctiv, ca urmare
sacrificiul nu este un act de curaj. Termitele-soldat nu pot dezerta, nu se pot revolta, nu pot
nici macar sa se lase pe tanjeala in speranta ca alte termite vor face in locul lor toata treaba.
Aceste vietuitoare nu au de ales, sunt pur si simplu programate de natura sa-si indeplineasca
eroica misiune.
Intr-un fel si noi oamenii suntem programati de natura, dar oricata programare biologica sau
culturala am avea, putem opta intotdeauna pentru ceva ce nu este inscris in "programul"
nostru.
Cu alte cuvinte, hotaram sa spunem DA sau NU, hotaram sa spunem VREAU sau NU
VREAU! Si oricat de grele ar fi imprejurarile, niciodata nu avem un singur drum de urmat, ci
mai multe! Si uite asa ajungem la esenta lucrurilor, la libertatea de a alege!
Marius Iosif a ales sa-si consume toata energia - si n-a fost putina! - impotriva unor oameni
care, in realitate, n-au avut nicio clipa intentia sau dorinta de a a se angaja intr-o batalie
prosteasca, intr-o batalie inutila.
Unii au ales sa nu vada, altii dimpotriva au ales sa incurajeze abuzurile, au ales sa le puna in
practica. Teoretic, Marius Iosif a pierdut batalia. Practic insa, privind la ceea ce a ramas
pe "campul de lupta", invinsii suntem mai degraba noi toti, angajatii sistemului penitenciar
romanesc.
Decizia ministrului justitiei de a scoate la concurs postul de director general, este

surprinzatoare dar binevenita. In pofida scepticismului unora dintre noi, fac parte din
categoria celor ce cred, cel putin prin comparatie cu criteriile care au stat pana nu de mult la
baza desemnarii directorilor generali, ca sansele de a avea un conducator echilibrat si bine
intentionat sunt reale.
Cu sau fara concurs, este limpede ca nu vom alege noi, angajatii sistemului penitenciar, cine
este cel mai potrivit director. In pofida aparentelor insa, am avut, avem si vom avea
intotdeauna libertatea de a spune DA sau NU, de a avea cu alte cuvinte ceea ce se
cheama constiinta!
by admin 14 Comentarii
Primavara spionilor de jucarie
†ntr-un articol anterior (Spioni de penitenciare si justitie) deschideam un subiect pe care nu-l
iubesc prea tare. Sperasem ƒn 2006, ca mulţi cetăţeni lucrători de penitenciare, să nu mai
existe un serviciu de informaţii al justiţiei, tocmai pentru că am văzut excesele care-l
caracterizează indiferent că s-a numit SIO - SIPA - DGPA. Văz„nd ordinul prin care s-a
ƒnfiinţat Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii ƒn Mediul Penitenciar (DPCMP) am crezut că
lucrurile se vor schimba.
.
Se pare că m-am ƒnşelat. Tentaţia puterii pseudooculte s-a dovedit a fi prea mare
pentru DPCMP. Au ƒnceput iar să apară note de informare care se referă la ce zic şi fac
sindicatele sau indezirabilii. Scenariile elucubrante şi auto-explicate sunt iarăşi bine primite de
şefii ANP şi MJ. Deja reapar personaje care se plimbă important şi conspirativ cu etichete albe
la g„t doar pentru a-şi aminti că lucrează la etajul cu oglinzi. Rezultatele activităţii acestui
serviciu de informaţii sunt atƒt de secrete că nu există.
.
Un exemplu de scenarii fanteziste, dar cu impact, este cel legat de o pretinsă ƒncercare a
sindicatelor de a protesta chiar ƒn ziua Summit-ului NATO. MJ şi ANP au reuşit, av„nd
minunatul DPCMP drept ajutor, să se dezinformeze 'singuri'. Acesta este şi motivul pentru
care subtitlul articolului anterior era "Auto-dezinformare, paranoia, poliţie politică".
.
Un alt exemplu grăitor, cred eu, că este următorul:
.
La 21.11.2007 şeful Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ƒn Mediul penitenciar ƒl avertiza
pe unul dintre spionii săi, cu nume de cod, "Burcu Geo Bogdan", referitor la modul
defectuos ‚n care acesta ‚şi ‚ndeplineşte atribuţiile şi sarcinile de serviciu şi ‚l
atenţiona că timp de şase luni ‚i va fi monitorizată activitatea.
.
Notele informative transmise de spionul nostru dovedeau o slabă "cunoaştere şi stăp„nire a
situaţiei operative", şi erau prea puţine "raportat la potenţialul şi problematicile
Penitenciarului Rahova". Cămătari, gemeni sau traficanţi de droguri ştiu mai bine despre ce e
vorba.
.
Sarcini concrete referitoare la finalizarea unor lucrări p„nă la termene clar stabilite nu au fost
finalizate ƒn timp util. S-a constat astfel că spionul "Burcu Geo Bogdan" a manifestat
o "indiferenţă totală" faţă de onorabila meserie pe care o practica ƒntr-un loc at„t de periculos
precum Penitenciarul Rahova. (vezi imagine)
.
Conducerea profesională şi-a făcut datoria ƒnsă spionul distrat a pierdut atenţionarea
care-l atenţiona să fie mai atent. Pentru acelaşi nume de cod, ƒn arhivele noastre, mai
găsim sancţiuni profesionale aplicate ƒn cei c„ţiva ani de la intrarea ƒn profesie, pentru
aproximativ aceleaşi motive.
.
Imediat după atenţionarea cu pricina, un spion cu acelaşi nume de cod, "Burcu Geo Bogdan",
a fost promovat la Academia de Poliţie pentru a-i ƒnvăţa meserie pe viitorii ofiţeri de
penitenciare. Cum specialist ƒn domeniu nu este presupunem că spionul spionează Academia
de Poliţie. Poate există şi alte explicaţii dar precis sunt secrete.
.
O dovadă a amatorismului Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ƒn Mediul Penitenciar o
constituie lipsa de imaginaţie ƒn alegerea numelor de cod. Astfel ‚n registre mai figurează
un nume de cod similar. Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a lucrat iniţial ƒn vechea
Direcţie de Securitate a Statului, iar după 1989 a fost comandant de penitenciar ƒn oraşul
numit Turnu Severin.
.
Spionul cu nume de cod "Burcu Vasile" a acoperit obiective precum Gabriel Bivolaru, infractor
cu ştaif politic. Acest spion a devenit legendă. Legenda comandantului - spion care s-a
luptat pentru binele patriei nu a fost atinsă de acuzaţiile de corupţie şi de favorizare a
infractorului pentru care acesta a trebuit să ceară penisonarea grabnică, după ce şi-a
pierdut funcţia de şef. Gabriel Bivolaru, amicul acestuia, ƒl regretă din suflet deşi o reƒncarnare
virtuală a acestei legende ƒi ostoieşte setea de 'dreptate'.
.
Uimit fiind de această apropiere aproape de s„nge ƒntre cele două nume de cod nu pot să nu
remarc cu amărăciune că o legendă, poate puţin coruptă, este batjocorită prin
acordarea unui nume de cod similar unui nătăfleţ care pierde hƒrtii ale statului.
.
Am ƒncercat, deşi nu ne pricepem, să asigurăm o oarecare protecţie fizică a documentului
pierdut de spionul bleg dar cu pile "Burcu Geo Bogdan". Nu pot ƒnsă să nu mă g„ndesc că
defuncta SIPA s-ar ƒnv„rti ƒn morm„nt dacă ar vedea ce ageamii se plimbă cu
microfoanele •n s‚n prin ANP-ul patriei.
.
Link-uri utile:
 http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2006-07-
27/Directorul+Penitenciarului+Drobeta,+revocat+pentru+favorizarea+lui+Bivolaru
PS. Cred că ar trebui să ştiţi, cei care nu o păţiţi deja, că angajaţii din penitenciare care
lucrează ƒn locurile de deţinere nu mai pot intra cu apă şi m„ncare (deşi tura durează 12 ore).
Pentru că ANP este condusă cu picioarele, ƒncă se preferă soluţiile ruseşti pentru probleme
simple. †n cazul de faţă, pentru a se rezolva problema drogurilor se apelează la următorul
raţionament: Ii •mpuşcăm pe toţi că sigur e unul vinovat printre ei. Şi, din păcate, ‚n
combinaţie cu şefi politici şi habarnişti, există mulţi isteţi ‚n teritoriu care propun şi
duc la ‚ndeplinire astfel de măsuri. †nsă cui foloseşte această lipsă de consideraţie pentru
propriul personal?
20 MAI 2008
Averile ascunse ale şefilor penitenciarelor
†ncă sub impresia debarcării doamnei Katalin Kibedi şi a trubadurului Gheorghe Mocuţa din
funcţiile de secretari de stat ƒn Ministerul Justiţiei, vă povestim cu plăcere despre
ascunzişurile averilor restului echipei Q-are aflate la conducerea penitenciarelor.
.
I. Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general ANP, ‚şi ascunde averea
.
Jurnalul Naţional, ƒn ediţia din 16.05.2008, publica un articol despre Gheorghe Şpaiuc,
procurorul ieşean proaspăt numit la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
pentru un nou interimat. Titlul articolului: Şeful Penitenciarelor ascunde afacerile soţiei.
.
Autorul articolului constată ‚ncălcarea legislaţiei privind declaraţiile de avere ƒn ceea ce-
l priveşte pe soţul Ralucăi Şpaiuc, consilier personal al Ministrului Educaţiei şi Cercetării.
.
†n speţă, Gheorghe Şpaiuc a găsit de cuviinţă să nu-şi completeze declaraţia de avere
cu date reale şi a uitat să declare venitul obţinut de una dintre firmele familiei, pe
care soţia dumisale ƒl declară ca fiind zero, deşi datele de la Registrul Comerţului spun altceva.
Contactat telefonic, procurorul Şpaiuc a găsit de cuviinţă să precizeze: "Declaraţia de
avere o să o actualizez la 23 mai. Să ştiţi că nu mi-a crescut averea. …n legătură cu
creditele, nu ştiu exact ce s-a •nt•mplat acum. (...) Conform informaţiilor de pe site-ul
Ministerului Finanţelor, Ager Consult care activităţi de consultanţă pentru afaceri şi
management şi funcţionează, cifra de afaceri cresc•nd •ncet, dar sigur de la 3.967 de lei
•n 2005 la peste 18.000 lei •n 2006. (Sursa: Jurnalul Naţional, 16.05.2008).
Gheorghe Şpaiuc a fost de-a lungul timpului actorul unor scandaluri:
 Procurorul nesimtirii s-a judecat cu Primaria pentru a nu plati intretinerea. Procurorul

Spaiuc nu se afla la primul conflict cu municipalitatea. El a fost dat in judecata de
Primarie pentru neplata unor datorii la intretinere. Instanta a dat insa dreptate
procurorului. Conform ultimelor liste de la intretinere, publicate de "Termoservice",
Spaiuc avea la data de 30 noiembrie 2007 datorii totale de aproximativ 2.200 lei. Cea
mai mare parte a sumei reprezinta insa bani pentru care Spaiuc a obtinut o hotarire
judecatoreasca prin care nu trebuie sa ii plateasca. (sursa: Ziarul de Iaşi, 14.01.2008)
 Telenovelă adevărată ƒn familia procurorului Şpaiuc - prim-procurorul Parchetului de pe
langa Judecatoria Iasi, George Spaiuc, este in centrul unui scandal de familie monstru.
Spaiuc vrea sa-si vada fratele, cumnata si pe sora acesteia in puscarie. Totul de la
cateva mesaje primite pe telefonul mobil, SMS-uri in care, pe un ton injurios, era
anuntat ca sotia lui s-ar culca cu altii, ba chiar ca copilul sau nu ar fi al lui. (sursa: link)
 Prim-procurorul Spaiuc a mai pierdut un meci in scandalul calificativelor - George
Spaiuc se afla la a doua infringere de acest gen in "meciurile" pe care le are cu
procurorii ieseni Vasile Chifan si Radu Moisescu. (sursa: Ziarul de Iaşi, 13,07.2005)
 Grupul de la Iasi preia ministerul lui Chiuariu - In familie au ajuns la Bucuresti sotii
Raluca si Gheorghe Spaiuc, tot din Iasi. Ea a fost numita sefa de cabinet a ministrului
Educatiei, Cristian Adomnitei, asa incit procurorul Gheorghe Spaiuc a cerut detasarea lui
la conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, din "motive familiale". In acest
mod, el a reusit sa preia locul demisului Sorin Dumitrascu, fostul adjunct al ANP, dupa
ce in octombrie anul trecut a pierdut concursul organizat pentru un post inferior tot din
Administratia Penitenciarelor. Gheorghe Spaiuc a terminat si el Facultatea de Drept de
la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. (sursa: Cotidianul, 13.05.2007)
***
II. Petre Stan, comisar şef - director adjunct ANP, ‚şi falsifică declaraţia de avere
Din declaraţia de avere postată pe site-ul ANP constatăm că domnul Stan a c„ştigat ƒn anul
fiscal 2007 suma de 5900 RON, iar soţia dumnealui doar 3200 RON. Un calcul sumar
demonstrază că această declaraţie este falsă.
Salariul lui Petre Stan nu a fost ƒn nici un caz la o medie de 491 RON pe lună. Valoarea
reală este de cel puţin 8 ori mai mare (salariul minim al unui comisar şef ƒntr-un
penitenciar, fără spor de conducere şi stimulente pe care, ştim, că Stan le-a luat).
Constatarea falsetului este valabilă şi pentru distinsa dumnealui soţie.
Domnul Stan ‚mpreună cu familia sa lucrează la ANP. Domnul Stan a falsificat

concursul de admitere pentru Toma Aurora, blonda lui Chiuariu:
 Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I) - Ceea ce ştim sigur este că, •n 2005, a
roşit cƒnd a trebuit să-şi părăsească funcţia de ofiţer de resurse umane de la ANP prins
cƒnd a •ncercat să-şi promoveze ilegal propria soţie, Stan Mariana, •n funcţia de şef de
serviciu la Penitenciarul Spital Jilava, după ce produsese •n precedentul an de activitate
3 adrese de maximum o pagină. (sursa: link)
 Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă(II) - Petre Stan nu este numai un măsluitor
de concursuri. Este şi d•nsul eroul unui concurs din 2006 pentru funcţia de director la
oricare s-ar nimeri dintre penitenciarele Giurgiu, Mărgineni, Codlea, Vaslui. Marea
lui „rezistenţă” •n faţa efortului intelectual (vezi CV) i-a adus nota 3(trei) şi •n
consecinţă a trebuit să se retragă •n sƒnul familiei pentru a-şi obloji rănile.
Familia lui Petre Stan a descoperit pasiunea pentru calea birourilor din penitenciare
imediat după ce capul cel roşu a devenit ofiţer de reurse umane. (sursa: link)
Declaraţia de avere a lui Petre Stan este disponibilă la:
http://www.anp-just.ro/declaratii/AdministratiaNationalaAPenitenciarelor/2007/1-
FunctiiSuperioareDeConducere/Stan%20Petre%20-%20Declaratie%20de%20avere.pdf
***
III. Marin Dumitru, comisar şef - director adjunct ANP, ‚şi ascunde ultima pagină din
declaraţia de avere
Din declaraţia de avere postată pe site-ul ANP observăm că lipsesc ultimele pagini. Adică
tocmai cele cu veniturile realizate, sursa şi semnătura olografă. Poate că Marin va
explica ministrului justiţiei şi/sau publicului ce are de ascuns, dar nu ne facem iluzii.
Declaraţia de avere a lui Marin Dumitru este disponibilă la:
http://www.anp-just.ro/declaratii/AdministratiaNationalaAPenitenciarelor/2007/1-
FunctiiSuperioareDeConducere/Marin%20Dumitru%20-%20Declaratie%20de%20avere.pdf
Marin Dumitru este artizanul situaţiei financiare delicate a Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor.
ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare ƒn 2008. - Dacă •n 2007 a gestionat bugetul
planificat de o altă echipă, pentru 2008 actuala conducere a ANP a avut posibilitatea de a-şi
planifica bugetul conform propriilor priorităţi şi •n vederea eliminării viciilor 'constatate' •n
perioada anterioară.
Cu toate acestea problemele financiare din acest an sunt mai mult decƒt evidente. Unităţile se
plƒng că nu pot să-şi asigure funcţionarea cu banii primiţi, iar ANP dispune măsuri de
reducere a cheltuielilor •n lipsă de alte soluţii. (sursa: link).
***
Sperăm că ministrului justiţiei va verifica situaţia acestor domni care fac alba-neagra cu
declaraţiile de avere pe site-ul instituţiei pe care o păstoresc prost dar pe bani mulţi.
Despre declaraţii de avere vom mai avea prilejul să vorbim.
19 MAI 2008
NEWS ALERT: Nu mai e zvon - Mocuţa şi Kibedi sunt pe

făraş!!!
Am avut dreptate! Acum ce ar trebui să facem? Să murim de r„s? Să-i transmitem salutările
noastre din mers domnului Mocuţa? Să ne lăudam că am fost primii care am transmis ştirea?
Să facem mişto de scrisoarea domnului Mocuţa? Habar nu am, dar asta e ştirea serii, preluată
de pe Hotnews:
"Premierul Calin Popescu Tariceanu a decis, astazi, inlocuirea din functie a doi
secretari de stat din Ministerul Justitiei - Gheorghe Mocuta si Catalin Chibedi,
anunta televiziunile de stiri.
In locul celor doi au fost numiti secretari de stat la Ministerul Justitiei Gabriel Tanasescu si
Radu Constantin Ragea."
Scurt istoric:
1. Penifest anunţă pe 16 mai posibilitatea ca cei doi secretari de stat să fie schimbaţi din
funcţie;
2. Gheorghe Mocuţa ne trimite ƒn dimineaţa de luni, 19 mai, o scrisoare interminabilă ‚n

care spune multe prostii, printre care şi aceea că nu va fi schimbat din funcţie;
3. PENITENCIAR! răspunde domnului Mocuţa tot pe 19 mai, ora 16.00, cu o postare av„nd
următorul titlu: Fiecare secretar de stat pre limba lui...
4. 19 mai, ora 21.30, se confirmă ştirea dată de Penifest ƒn 16 mai: Gheorghe Mocuţa şi
Katalin Kibedi sunt pe făraş!
***
P.S. Scuzaţi-ne expresia, dar, av„nd ƒn vedere scrisoarea ţ„fnoasă scrisă azi de domnul
Mocuţa blog-ului nostru, la o juma' de oră de la confirmarea mazilirii celor doi secretari de
stat ‚ncă suntem crăcănaţi de ras! Cred că Academia Caţavencu ar trebui să se alerteze:
umorul de situaţie e absolut delicios!
Fiecare secretar de stat pre limba lui...
Domnule Mocuţa, am publicat astăzi dreptul dumneavoastră la replică. Nu am ƒnţeles de ce

vorbiţi despre dumneavoastră la persoana a treia. †n speranţa că aţi intenţionat să
vorbiţi la trecut, facem următoarele precizări:
.
1. Mulţumim pentru informaţia că nu părăsiţi Ministerul Justiţiei. Am ƒncercat din
răsputeri să aflăm dacă zvonul care umbla insistent pe culoarele MJ era adevărat sau nu..
.
2. Nu credem că are rost să rostim pompos cine şi ce este. Am văzut zeci de "protectori ai
legalităţii", ƒncep„nd de la parlamentari care clamau drepturile omului atunci c„nd schimbau
Codul Penal şi Codul de Procedură Penală pentru blocarea dosarelor clienţilor lor, miniştri ai
justiţiei care ƒncercau să distrugă structuri anticorupţie pentru protecţia prietenilor politici,
p„nă la directori de ANP sau penitenciare care, cu zel de torţionari, "respectau" şi "aplicau"
legea nimicind orice urmă de demnitate şi profesionalism ƒn angajaţi.
.
Nu v-am auzit niciodată atunci, lu„nd poziţie. Din păcate, ‚n Romƒnia anului 2008, prea
adesea "protejarea legalităţii" şi protejarea bunului simţ şi a integrităţii sunt ‚n
conflict..
3. †n ceea ce priveşte primele avizate de dumneavoastră şi modalitatea "transparentă" de

acordare, suntem convinşi că şi acum aveţi disponibile criteriile de acordare a
acestora, evaluarea propriu-zisă a beneficiarilor şi modul de calcul al primelor. Nu-i
aşa?.
4. Suntem, de asemenea, convinşi că proiectul de ordonanţă de urgenţă ƒn cauză care,

reamintim:
 nu fusese discutat ƒn prealabil cu sindicatele;

 urma a doua sau treia zi să intre ƒn şedinţă de guvern;
 a stat c„teva ore pe site-ul MJ şi apoi a fost retras după ce informaţia a apărut pe blog-
ul PENITENCIAR!;
 punea pumnul ƒn gură sindicatelor, interzic„ndu-le dreptul la acţiuni sindicale;
 dădea acces nelimitat magistraţilor la sinecuri ƒn sistemul penitenciar (fără concurs, fără
evaluare, fără proiect de management, fără interviu);
 bloca total accesul persoanelor din afara sistemului la concursuri pentru posturi de
conducere (apropos, paranoia fostei conduceri că se complotează •mpotriva ei de către
unii care vor să le ia locul nu trebuia transpusă •n acte normative; plus că nu suntem
cine credeţi că suntem),
are directă legătură cu dumneavoastră. Iar dacă noi ne ‚nşelăm, şi nu ştiaţi ce

conţine, atunci problema e şi mai gravă: sunteţi responsabil de un domeniu ‚n care
nu ştiţi ce se ‚ntƒmplă (abuzuri, nepotisme, şmecherii legislative). Şi ca atare, nu vă mai
vedem rostul acolo.
.
5. Noi nu am făcut aprecieri la o discuţie de cafenea asupra oportunităţii plecării
dumneavoastră. Noi am constatat nişte fapte, pe care le-am expus parţial aici, ƒn timpul pe
care l-am avut de c„nd a demarat acest blog. Iar faptele arată clar că, ƒn ultimul an, lipsa de
profesionalism şi abuzul au fost normă ƒn ANP. Dumneavoastră sunteţi, repet, responsabil la
nivelul MJ de buna funcţionare a ANP. Concluzia, deci, apare de la sine.
.
6. Nu cred că e cazul să vorbiţi ‚n numele angajaţilor sistemului penitenciar.
Interlocutorii dumneavoastră au fost cei din conducere. Ştim că uşa dumneavoastră a fost
deschisă. Dar mai ştim la fel de bine şi nepăsarea faţă de cei care v-au trecut pragul şi
comentariile la adresa lor (de exemplu, cuv„ntul curvă, vă spune ceva?).
.
7. Şi dumneavoastră şi domnul Iosif aţi avut timp să discutaţi de strategii, să
dezvoltaţi strategii şi planuri de acţiune, ba chiar să le şi implementaţi. Nu aţi făcut-
o. Ba mai mult, protejatul dumneavoastră, domnul Iosif, a dispus ca acest cuv„nt (strategie)
să nu mai apară ƒn bilanţul pe 2007. (A fost o scăpare ƒn capitolul pe comunicare, e adevărat.)
.
Ştiţi de ce, domnule Mocuţa? Pentru că tocmai distrusese o strategie de dezvoltare a
serviciului penitenciar pe motiv că fusese elaborată de "oamenii lu' Macovei". Nu pentru că ar
fi ƒnlocuit-o cu altceva, nu pentru că ar fi fost proastă sau ar fi necesitat ƒmbunătăţiri. Nici nu
s-a discutat pe marginea ei. Ci pentru că aşa a vrut domnul Iosif. Or, domnule Mocuţa,
fie că ştiaţi, fie că nu, responsabilitatea vă aparţine.
.
Aşadar, nu ne mai daţi lecţii despre ce trebuie să scriem noi pe blog. Mai ales că o
componentă importantă a ceea ce s-a scris aici a fost dedicată analizei de sistem. Dacă vă
interesează cu adevărat soarta sistemului penitenciar şi nu supravieţuirea dumneavoastră ƒntr-
o funcţie vremelnică, vă recomandăm:
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_15.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/managementul-resurselor-umane-din.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/statutul-funcionarilor-anp.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html
Drept la replică din partea domnului Mocuţa, secretar de stat

MJ
Domnul Gheorghe Mocuţa, secretar de stat ƒn Ministerul Justiţiei, solicită publicarea unui drept
la replică referitor la articolul cu titlul Zvon - Kibedi şi Mocuţa pe făraş publicat ƒn
PENITENCIAR! la data de 16.05.2008
..
"Cu referire la cuprinsul unor afirmaţii apărute pe http://www.penifest.blogspot.com/, aş dori
să fac următoarele precizări:
1. Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa nu este pe făraş.

2. Gheorghe Mocuţa, ƒn cei 30 de ani de activitate profesională ca procuror, nu a fost şi nu
este nici acum protectorul vreunei conduceri, indiferent care ar fi aceea. Procurorul Gheorghe
Mocuţa este protectorul legalităţii.
Desele dumneavoastră referiri la avizarea unor anumite prime oferite ƒn sistemul ANP de către
Gheorghe Mocuţa cuprind orice altceva dec„t date conforme cu realitatea. Singurele prime
avizate favorabil de către Gheorghe Mocuţa au fost cele plătite ƒn cursul lunii decembrie 2007,
valabile pentru ƒntreg sistemul, ƒncep„nd de la agent pază şi p„nă la director general, prime al
căror cuantum s-a situat ƒntre 1000 lei minim şi 9000 lei maxim. At„t cuantumul dar şi
modalitatea de acordare a acestora au fost transparente, fiind cunoscute şi acceptate la
nivelul ƒntregului sistem.
Cu privire la actele referitoare la activitatea ANP, avizate de către secretar de stat Gheorghe
Mocuţa, vă stă la dispoziţie Legea liberului acces la informaţiile publice.
3. Gheorghe Mocuţa nu face nimic pe şestache şi ƒn nici un caz nu introduce pe şestache
proiecte de acte normative ƒn guvern - dacă a contribuit la ceva a fost la retragerea
proiectului de act normativ de pe lista celor ce ar fi urmat să fie discutate ƒn guvern, respectiv
punerea acestuia ƒn discuţia cu sindicatele.
†n accepţiunea lui Gheorghe Mocuţa, pe şestache este un termen ce se poate eventual aplica
celor ce fac afirmaţii nereale la adăpostul anonimatului, fără curajul de asumare a veridicităţii
datelor expuse.
4. Privitor la reorganizarea INEC, respectiv ƒnfiinţarea INECCC, realizarea acestui proiect a
fost iniţiată ƒn condiţiile ƒn care actualul INEC nu a obţinut acreditarea prevăzută de legislaţia
din domeniul cercetării, iar pe de altă parte, am considerat că cercetarea pe baze ştiinţifice a
fenomenului criminalităţii trebuie să fie făcută de oameni care au lucrat ƒn mod direct ƒn
domeniul combaterii acesteia, de cele mai multe ori ƒn calitate de magistraţi.
Tocmai datorită lipsei unei activităţi de cercetare fundamentate ştiinţific ƒn acest domeniu, ƒn
prezent suntem lipsiţi de sprijinul necesar ƒn vederea anticipării şi prevenirii unor fenomene
conexe criminalităţii (a se vedea trendul ƒngrijorător al criminalităţii transfrontaliere,
fenomenul preconizat de reƒntoarcere ƒn ţară a unor infractori periculoşi ), fiind de părere că
cercetarea ştiinţifică se poate face numai cu oameni de strictă specialitate.
Nu ƒmi doresc postul de director al unui astfel de institut, ƒntru-c„t din luna martie, ƒn urma
unui concurs am obţinut titlul de conferenţiar universitar, iar proiectele de cercetare demarate
ƒn nume propriu au fost iniţiate prin intermediul universităţilor la care predau.
Cu privire ƒnsă la ANP, răm„ne a fi constatat de către lucrătorii sistemului penitenciar dacă
ƒncep„nd cu 30 octombrie 2007, data numirii ƒn funcţie a secretarului de stat Gheorghe
Mocuţa, situaţia a evoluat sau nu ƒnspre mai bine pentru ANP şi pentru lucrătorii din ANP,
inclusiv din punct de vedere al dialogului şi comunicării cu structurile de conducere ale
Ministerului Justiţiei.
Aceeaşi lucrători ai sistemului penitenciar, care pe bună dreptate nu mai regăsesc ƒn prezent
un set de valori clar delimitate ƒn care au crezut cu fermitate pe ƒntreg parcursul carierei lor
profesionale – şi mă refer ƒn special la acei lucrători ce au intrat ƒn sistem de mai mult de 5
ani, sunt cei eventual ƒn măsură să opineze asupra faptului dacă aşa-zisa plecare a lui Mocuţa
este o binefacere pentru ANP.
Secretarul de stat Gheorghe Mocuţa ar fi mai interesat să discute despre problemele relevante
şi cu real impact asupra evoluţiei viitorului profesional al lucrătorilor din ANP, probleme ce nu
au făcut ƒnsă obiect al discuţiilor pe blogul dvs. p„nă acum.
Uşa biroului meu a fost şi este deschisă pentru cei au intrat şi au rămas ƒn ANP pentru că au
crezut ƒn meseria lor şi nu au venit pentru o persoană sau un salariu, pentru cei ce sunt
interesaţi de viitorul sistemului şi nu de date incendiare sau neadevărate, pentru cei ce vor să
discute despre situaţia actualului deficit de imagine al ANP, despre deficitul de personal,
ƒntocmirea de strategii viabile pentru viitor sau orice altceva cu adevărat relevant.
Acesta nu este un comentariu la cele afirmate pe blogul dvs., este un punct de vedere ce vă
solicit să fie postat pe aceeaşi pagină de start pe care au fost postate şi articolele ce pun ƒn
discuţie activitatea mea profesională.
Gheorghe Mocuţa
Secretar de stat ƒn Ministerul Justiţiei"
ANP a rămas cu nucile lui Iosif
Ştiaţi că... nucile tari nu prea au miez.

.
Un citat deja celebru aparţin„nd deja anonimului Marius Iosif, şeful decăzut al echipei Q-are,
sună cam aşa: „Sunt o nucă tare!”. Nu, nu e ceva extraordinar de deştept. E doar o
cimilitură preluată de mintea tulburată a acestuia şi ridicată la rang de regulă de relaţionare
cu cetăţenii subordonaţi.
.
Domnul Iosif, căruia ministrul justiţiei se fereşte deocamdată a-i reproşa altceva dec„t „lipsa
de comunicare şi de tact”, a fost o nucă tare dar cu miez puţin. Cred că dl. Predoiu
este mult prea diplomat, iar lucrurile nu stau deloc aşa cum sunt prezentate public.
.
Logica elementară ne spune că schimbarea din funcţie pentru un viitor concurs ar fi trebuit să
se aplice tuturor magistraţilor din sistem sau ƒn cazul tuturor funcţiilor ocupate cu
ƒmpterniciere (c„teva sute ƒn sistemul penitenciar). Or, tocmai un magistrat la fel de
detaşat ‚n funcţie i-a preluat locul lui Iosif.
.
Dar nu limbajul politicos - politic care explică ƒndepărtarea lui Marius Iosif este subiectul
de astăzi. Nuca tare a lui Iosif a produs tot felul de decizii care au dus sistemul penitenciar ƒn
situaţia fericită de a nu putea plăti facturi, deşi se descurcă perfect cu plata poliţelor.
.
Nuca tare a lui Iosif a decis, de exemplu, că Valentin Sorescu poate păstori Penitenciarul
Jilava. P„nă aici toate bune şi frumoase, dacă ne g„ndim că Sorescu e un ofiţer cu experienţă.
.
Sindromul Dinu Păturică ƒl atinge, ƒnsă, pe Sorescu şi situaţia se schimbă radical. Dumnealui,
ƒn loc să se ia la tr„ntă cu criminalitatea care ƒnfloreşte la Jilava, se luptă voiniceşte cu
sindicatele care, auzi obrăznicie, ƒşi informează membrii de sindicat, culmea, din surse publice
(adică Academia Caţavencu şi PENITENCIAR!).
.
Valentin Sorescu, acest Dinu Penitenciar Păturică, a crezut că dă bine ƒn faţa lu’ şefu’ dacă
interzice afişarea articolelor din mass-media care-şi permiteau să-l critice. După ce a ƒncercat
să-i determine pe sindicalişti să nu citească despre ƒmpăratul cel gol, dar cu nuca tare, a decis
să le curme ƒndărătnicia prin Comisia de disciplină.
.
De la g„nd la faptă pentru nucile cele tari nu este dec„t un pas. Comisia de disciplină a ANP a
fost sesizată de acest măiastru komandant prin adresa nr. 343345/PBJB/12.05.2008, ƒn care
a indicat gospodăreşte citate din mass-media publicate de m„na sindical - 'criminală'.
.
„Morcovul din fundul domnului Iosif” l-a atins empatic pƒnă ‚n suflet pe Sorescu, aşa că
acesta a decis tăierea capului vinovat. Vă punem la dispoziţie „sesizarea” ca să vă minunaţi şi
dumeavoastră de prostia făcută de un om, altminteri isteţ, dar, din păcate, ƒmbătat de dorinţa
de putere.
.
Surpriza mazilirii lui Iosif l-a prins descoperit pe Valentin Păturică Sorescu care a pierdut din
efectul loviturii de imagine programate, pentru că, ƒn mod tragic, cel care credea dumnealui
că ţine punctajul a cam părăsit ANP (Dinu Păturică este un personaj din Ciocoii vechi şi noi - o
carte domnu’ Stan).
.
Alte nuci lăsate de Marius Iosif pe la ANP, cu aceeaşi minte şi acelaşi comportament, sunt
cunoscuţii:
1. Gheorghe Şpaiuc, contemplativul speriat de muncă, dar iubitor de salarii mari şi sporuri
retroactive (tot detaşat, domnule ministru!);
2. Petre Stan, măsluitorul de concursuri cu cap roşu, care a făcut-o temnicereasă pe Toma
Aurora, bloda lui Q-ariu;
3. Marin Dumitru, pseudo-specialistul ƒn management (are diplomă e drept, dar n-are
rezultate), artizan al situaţiei actuale ƒn care penitenciarele nu-şi pot plăti facturile;
4. Florin Stanciu, şoferul care s-a plictisit la Ministerul Justiţiei şi a fost uns de director la
inspecţia penitenciarelor;
Nucile tari, dar cu miez puţin, mai sus enumerate nu au putut obţine funcţiile de conducere
visate prin concurs, aşa că maestrul Q-ariu i-a făcut şefi pe blat, după cum ƒi era obiceiul.
Aceştia au demonstrat deja că nu pot şi nu vor să-şi facă treaba aşa că...
propunem domnului ministru să verifice dacă aceştia 'comunică' bine şi să-i roage cu 'tact'
să lase locul unora care ştiu ce au de făcut şi chef de muncă, tot prin organizarea unui
concurs.
Link-uri utile:
 http://www.ziare.com/Seful_de_la_Penitenciare__schimbat_din_functie_pentru_lipsa_d
e_tact_-310396.html
 http://www.ziare.com/Nutu_Camataru_face_afaceri_din_inchisoare_si_isi_negociaza_eli
berarea_-296819.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/delictul-de-opinie-sindical.html
 http://www.catavencu.ro/intern/interviu/justitia_romaneasca_de_desene_animate_un_
procuror_prost_gaseste_un_judecator_competent_iar_unul_competent_un_judecator_p.
html
 http://www.ziare.com/Seful_Penitenciarelor_ascunde_afacerile_sotiei-311824.html
UPDATE: Domnul Mocuţa, secretar de stat MJ, ne-a trimis un drept la replică pe care
‚l vom publica ‚n cursul zilei de azi.
18 MAI 2008
C„nd vom vedea măsuri concrete din partea ministrului

justiţiei?
Recunosc că sunt dintre cei s-au bucurat la auzul veştii că un ministru t„năr, cu realizări
profesionale (şi nu un oarecare magistrat eşuat in proiect, aşa cum se ƒnt„mplă cu
majoritatea celor care intră ƒn sistemul penitenciar) a fost numit la conducerea Ministerului
Justiţiei. Satisfacţia aceasta a fost pusă la grea ƒncercare ƒn perioada următoare, c„nd părea
că dl. ministru nu ‚nţelege sau e ‚mbrobodit de omniprezenţi şi omnipotenţi
secretari de stat, consilieri personali şi aiurea directori.
Tăcerea dinspre minister nu prevestea nimic altceva decƒt muşamalizarea unor

abuzuri incredibile. Au venit apoi, inexplicabile pentru mai toată lumea, prelungirile ƒn
scaun ale domnilor Marin şi Stan. Ultimul dintre aceştia, un măsluitor cu state vechi, condus
doar de setea de acumulări materiale (apropos a verificat cineva cum au fost răsplătite
transferurile şi detaşările din ultimele luni?), de setea de răzbunare personală şi mai ales a
distinsei soţii (cocoţată ƒn funcţia de şef serviciu, după ce la ƒncercarea anterioară dl. Stan a
fost sancţionat prin debarcarea la spitalul Jilava).
†ncetarea detaşării lui Marius Iosif mi-a redat nu doar speranţa că există justiţie, dar m-a
făcut să cred că sistemul acesta mai are o şansă de a se reforma de-adevăratelea. †mi pare
rău că dl. ministru că nu a putut fi martor la uşurarea, comentariile şi multumirea a
peste 200 de oameni, dintre care unii chemaţi cu forţa să-i omagieze plecarea. Vă
asigur, cu m„na pe inimă, că nu s-a auzit nici un oftat, nici un regret, poate doar roşeala dlui.
Stan să fi fost un semn. Prin cine ƒşi mai face el maşinaţiunile de doi bani? Ar fi meritat sa
vedeti cum domnul Iosif n-a reusit nici macar sa plece fără sa arunce cu noroi ƒn cei care au
supravietuit eforturilor lui disperate de a-i mazili. Dar despre asta ƒn curand.
1. Aştept ziua ‚n care, ‚n ciuda numeroaselor probleme, ministrul justiţiei va veni la

ANP şi va discuta cu oamenii. Suntem o instituţie mică, prea mică pentru problemele
justiţiei, dar care are 13.000 de angajaţi şi gestionează viaţa a aprox. 30.000 de deţinuţi.
2. Aştept o evaluare obiectivă a echipei manageriale care a distrus tot ce i-a căzut ƒn
m„ini - desfiinţ„nd compartimente, anul„nd strategii care ar fi putut fi repere ƒn evoluţia
ulterioară, hăituind pe cei care pur şi simplu făceau comentarii incomode, acordandu-şi prime
uriaşe (c„ţiva dintre noi ştiu cum arătau ameninţările dlui. Iosif că vom fi trimişi ƒn oraşe cu
numele din două cuvinte, că ne va aranja el, că ne va monta camere video ƒn birouri, că ne va
urmări p„nă ƒn p„nzele albe fiindcă are susţinere…)
3. Aştept o decizie prin care să fie retrase primele fabuloase ‚nsuşite din prima zi de
lucru ƒn ANP şi mai ales o verificare a criteriilor după care au fost acordate acestea.
4. Aştept o verificare a sumelor care sunt cheltuite, pentru nimicuri precum

redecorări lunare care să satisfacă pretenţiile megalomanice ale domnului Iosif, ƒn condiţiile
ƒn care ƒn birouri angajaţii stau ca sardelele si nu au nici macar jaluzele care sa-i apere de
caldura.
5. Aştept ca ministrul justiţiei să facă o vizită ‚ntr-un penitenciar pentru a vedea
condiţiile de detenţie şi de muncă.
Aştept o evaluare a obiectivelor ANP pe anul acesta (deşi mă ƒndoiesc că ele apar scrise pe
undeva), a modului in care ele sunt duse la indeplinire.
6. Aştept o cƒntărire a activităţii actualilor şefi de direcţii aduşi de dl. Iosif pentru a-şi
face propria echipă, dintr-o iscălitură de pix.
7. Aştept o evaluare activităţii secretarului de stat (deşi e an electoral) sub oblăduirea şi

sub semnătura căruia s-au făcut at„tea abuzuri, căci aşa cum somnul raţiunii naşte monştri,
tot aşa, doar sprijinul direct al celor direct răspunzători de activitatea ANP a dus la apariţia
unui ƒnchipuit precum Marius Iosif (apropos dle. fost director, brandurile nu aduc nici caracter,
nici distincţie şi cu at„t mai puţin profesionalism).
***
Probabil că aceste aşteptări, vor părea numeroase şi deplasate, dar aşa ‚nţeleg menirea
unui ministru, pe l„ngă atribuţiile clasice. Adică sper, ca prin deciziile ministrului
justiţiei să fie adusă moralitatea ƒntr-o lume asupra căreia vremelnicii conducători s-au
aplecat doar pentru a-şi umple buzunarele şi satisface orgoliile.
17 MAI 2008
Nevoia de normalitate
Generalul Binisor isi teroriza cu placere angajatii. Ba, te dau afara ba, urla el din rasputeri la
directori, la secretara sau prin telefon la sefii de penitenciare. Scrie ba, scrie, cand iti
vorbeste un general, si directorii se aplecau infricosati peste agende si notau cu febrilitate
toate lucrurile fara noima pe care generalul obisnuia sa le dicteze, cu indreptatita convingere.
Cacat, cacat, tipa isterizat generalul cand indraznea careva sa ridice privirea sau sa aiba si el
o parere, tu faci cum iti dictez io, ba, ca altfel dau cu tine de pamant de nu te vezi, ai
inteles?!
.
Cand generalul n-a mai avut incotro si a trebuit sa paraseasca totusi ANP-ul, a adunat tot
personalul in sala mare de sedinta si a tinut un discurs interminabil. Am facut scoala de
ofiteri, am terminat-o printre primii, tragea el de timp, doar doar cineva sau ceva va
infaptui, totusi, o minune si-i va da inapoi scaunul de director cu care se acomodase atat de
bine. De fapt am terminat-o chiar primul, s-a hotarat el pana la urma sa supraliciteze, dar
minunea tot nu s-a infaptuit!
.
Cand magistratul Iosif n-a mai avut incotro si a trebuit sa parasesca la randul sau ANP-ul, a
invitat in sala mica de mese numai directorii si sefii de servicii. Am intalnit aici oameni rai,
s-a stropsit el negru de suparare, si in randul din fata patru subalterni au aplaudat, cu uimire
si incantare, puterea de patrundere a magistratului. Sper sa-mi continuati totusi
proiectele, a continuat el cu binecunoscuta-i severitate si directorul economic a alergat
devastat sa dea telefon la baza de aprovizionare ca sa ordone sa se plateasca mocheta
personalizata. A doua comanda, pentru ca prima nu fusese pe placul magistrului!
N-avem cum, a raspuns sfios cineva la capatul firului, n-avem de unde ca nu era prevazut. Nu
stiu ba, nu ma intereseaza, luati din alta parte si platiti-o imediat ca trebuie sa continuam
proiectele magistratului!
.
In nici patru ani, ANP-ul se afla la al saselea director general (fost, timp de doua saptamani
director general, fost timp de un an director general adjunct!). Sub ei s-au perindat alti opt
directori generali adjuncti. Cu exceptii care intaresc regula, directorii astia au semnat
hartii, au vizitat rar sau deloc unitatile, au dat ordine si decizii pe care, daca nu si le-au
anulat mai apoi singuri, le-au anulat inlocuitorii, si-au dat prime, si-au angajat rudele si
prietenii, si-au instalat in functii de conducere favoritii, au calatorit, au complotat, au haituit si
umilit subalternii, s-au lasat adorati, si-au construit case, si-au cumparat terenuri, au comis
cu dezinvoltura abuzuri si ilegalitati.
.
Cu exceptii care intaresc regula, in urma lor n-a ramas nimic!
Sau daca vreti, a ramas un sistem penitenciar in care lucrurile se carpesc si la propriu si la
figurat de la o zi la alta, un sistem in care initiativa este catalogata ca fiind abatere, un sistem
in care angajatii nu au curajul sa vorbeasca, un sistem care nu are nicio legatura
cu "standardele europene", formula standard cu care a defilat de-a lungul anilor toata armata
asta de sefi pe la sedintele de bilant.
In 15 mai 2008 ii scriam dlui. ministru Catalin Marian Predoiu o scrisoare deschisa si amara.
Stiam ca ultimului director general, judecator Marius Iosif, cel care a reusit performanta
aproape uluitoare de a fi mai incapabil decat generalul Binisor, i se semnase
prelungirea detasarii si asta echivala cu o lovitura mortala, aplicata unui sistem si asa aflat in
deriva.
Din fericire, Marius Iosif nu mai e si iata-ma intr-o postura neobisnuita, aceea de a
multumi ministrului, cu recunostinta si tristete in egala masura, pentru normalitate!
16 MAI 2008
Zvon - Kibedi şi Mocuţa pe făraş
Nu avem certitudinea informaţiei şi n-am reuşit să o confirmăm, ƒnsă surse din Ministerul
Justiţiei ne-au şoptit că secretarii de stat Katalin Kibedi şi Gheorghe Mocuţa vor părăsi
ministerul. Un semn bun şi un indiciu că ministrul Cătălin Predoiu continuă curăţenia
ƒncepută cu consilierii lui Chiuariu (mari amatori de stimulente şi prime) şi directorul general
al ANP, Marius Iosif (la r„ndul lui, mare amator de sporuri şi răzbunări meschine).
.
Reamintim că domnul Gheorghe Mocuţa a fost protectorul conducerii ANP, cel care a
contribuit la introducerea pe şestache ƒn şedinţă de guvern a ordonanţei de urgenţă care ar fi
pus pumnul ƒn gură sindicatelor şi ar fi dat liber la abuzuri ƒn numirea magistraţilor ƒn sistem
(nu că ar fi prima oară).
.
Doamna Katalin Kibedi s-a remarcat ƒn ultima perioadă, din păcate, doar prin scandaluri
amoroase şi ƒncercări de a da, nelegal, un apartament de 3 camere iubitului acesteia.
.
Aşteptăm să vedem dacă informaţia se confirmă şi urăm succes ministrului!
.
UPDATE ora 16.45
Ceea ce dimineaţă părea a fi un zvon, este confirmat de o a doua sursa din Ministerul
Justitiei: Katalin Kibedi şi Gheorghe Mocuţa ar fi fost revocaţi din funcţie de către
primul ministru, iar decizia acestuia urmează a fi publicată săptăm„na viitoare ƒn Monitorul
Oficial.
UPDATE ora 23.50

Deşi am ƒncercat toată ziua să obţinem o informaţie certă, ƒncă nu ştim dacă cei doi vor pleca.
Informaţiile sunt contradictorii. Aşteptăm să vedem evoluţia situaţiei. Pentru ANP, plecarea lui
Gheorghe Mocuţa ar fi o binefacere. Să sperăm că ministrul va lua (a luat) decizia corectă.
Ana are mere, ANP nu are... comunicat
Adminstraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu ne spune ce se ‚ntƒmplă cu Marius

Iosif, ocupantul biroului cel frumos (fostul de ieri de la pr„nz), dar ne cadoriseşte cu un
nou comunicat către ţară. Pătrunşi de importanţa momentului şi a 'premierei absolute'
specialiştii comunicării penitenciare au produs o altă non-informaţie prost formulată şi prost
scrisă pre limba şi pentru urechile cititorilor de Abecedar.
.
Titlul: Artişti •n penitenciar
Trebuie să recunosc că ƒnceputul e promiţător. Face cititorul să creadă că ar putea urma ceva
interesant. Citim mai departe ƒncrezători.
.
Prima frază: Penitenciarul Aiud •n colaborare cu Fundaţia Inter-Art din Aiud organizează, •n
premieră absolută, •n perioada 10-22 mai 2008 proiectul intitulat Prison Art Camp, desfăşurat
pe modelul unei tabere de creaţie. La ineditul eveniment vor participa artişti străini şi romƒni
care vor realiza lucrări de artă •n penitenciar alături de persoanele private de libertate.
Deja ƒncep să apară probleme. Fraza e ƒntortocheată, iar rezultatul este că virgulele nu stau
locului. Premiera absolută, nu este chiar absolută, pentru cine lucrează ƒn domeniul pe care cu
drag ƒl numim penitenciare.
Cunoscătorii de limbi străine (engleza, ƒn cazu' ăsta, domnu' Stan) află că Tabăra de Creaţie
ƒn Penitenciar (Prison Art Camp) este organizată "pe modelul unei tabere de creaţie". Nici
Gigi Becali n-ar fi putut fi mai subtil.
Tocmai c„nd am reuşit să desluşim prima frază, următoarea, care vorbeşte despre viitorul ƒn
care artiştii străini vor realiza lucrări de artă, ne face pierduţi. Evenimentul a ƒnceput de 5 zile
dar artiştii vor veni, vor face şi vor drege. Păi cine prestează frate de cinci zile picturi, gravuri,
proiecţii? E bine totuşi că tonul optimist se păstrează.
.
A doua frază: Programul taberei include activităţi de creaţie •n diferite domenii (pictură,
sculptură şi grafică – gravură), dar şi proiecţii de imagini, urmate de grupuri de discuţii sub
egida Arta din ţara mea mediate de artiştii străini sau romƒni.
Dex-ul din 1998 ne spune că scriitorul cel meseriaş nu ştie ce ƒnseamnă cuvintele pe care cu
drag le aruncă prin comunicat. Egida, tovarăşe autor de comunicate, ƒnseamnă ocrotire,
sprijin, protecţie, ƒndrumare, ƒngrijire. Egida asta, dom' şef, vine din mitologia greacă şi a fost
un scut al lui Zeus, acoperit cu pielea caprei Amalteia. Capra nu ştiu cine era. Găsiţi pe
Google. (Nu domnu' Stan. Nu am greşit numele lui Gogu. E vorba de un motor de căutare,
care nu e cu benzină, şi se găseşte ƒn cutia aia pe care o aveţi pe masă. Aia pe care ţineţi
mileul de la bunica.)
†n afară de egida asta, iar vă scapă semnele de punctuaţie. Virgulele ar putea lămuri cum stă
treaba cu egida, cine moderează şi alte alea.
.
A treia frază: La sfƒrşitul manifestării artiştii şi persoanele private de libertate implicate vor
avea posibilitatea să doneze organizatorilor lucrările de artă realizate, urmƒnd ca •n perioada
următoare să fie organizate două expoziţii, una •n penitenciar, iar alta cu vƒnzare, •n
comunitate, •n scopul asigurării bugetului pentru ediţia următoare a taberei.
Fraza este la fel de ƒnc„lcită dar exprimă clar disponibilitatea organizatorilor de a accepta
donaţii sub formă de opere de artă. Felicitări! Cred că artiştii, rom„ni şi străini, o să vă fie
recunoscători.
.
Ultima frază: Penitenciarul Aiud doreşte să extindă colaborarea cu Fundaţia Inter-Art prin
organizarea •n parteneriat a unui program educativ intitulat Educaţie prin artă •n care să fie
incluse persoane private de libertate care au aptitudini şi interese artistice. Acestea vor fi
•ncurajate şi sprijinite să se dezvolte din punct de vedere artistic, inclusiv prin organizarea
unor expoziţii personale.
Comunicatul se termină, transpirat de caznele prin care a trecut, ƒntr-o notă optimistă. Deja
m-am liniştit acum că persoanele private de libertate se vor dezvolta din punct de vedere
artistic.
.
Am preluat integral comunicatul de presă de pe site-ul ANP, pentru că evenimentul ‚n sine
este o iniţiativă lăudabilă. Mass-media care contează va trece, ƒn cel mai fericit caz,
evenimentul la o casetă de 50 de semne, ƒn pagina 11, la finalul articolului pe bune care nu
putea fi paginat altfel.
.
Echipa PENITENCIAR! anunţă, folosindu-se de acest prilej, oferta de a finanţa cursuri de limba
rom„nă pentru băiatu' din ANP care m„zgăleşte comunicatele de presă. Asta pentru că şefii lui
nu vor să-l ajute, şi se chinuie degeaba sărăcuţu', iar cititorii de almanahe aşteaptă.
.
P.S. S-a ‚ntƒmplat.
15 MAI 2008
S-a terminat! Marius Iosif a fost schimbat din funcţie
Astăzi Ministerul Justiţiei a anunţat delegarea unui nou director general la

conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
.
Ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, a semnat, pe 15 mai 2008, Ordinul prin care
domnul procuror Gheorghe ŞPAIUC a fost delegat •n funcţia de director general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru următoarele 90 de zile. Domnia sa a
•ndeplinit pƒnă la această dată funcţia de director general adjunct al instituţiei.
Pe 15 mai 2008, detaşarea domnului judecător Marius Iosif •n funcţia de director general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a •ncetat de drept.
…n interiorul celor 90 de zile, Ministerul Justiţiei va •ndeplini formalităţile necesare scoaterii la

concurs a postului respectiv. (sursa: Ministerul Justiţiei, Comunicat de presă)
.
UPDATE 1: Surse din Ministerul Justiţiei ne-au declarat că vor mai fi hotăr„ri ƒn legătură cu
ANP. Aşteptăm şi noi cu interes.
P.S. In urmatoarele zile cred ca e necesar sa discutam despre propria noastra

putere de a schimba ceva. Am văzut ce pot face un blog, cƒteva intervenţii ale
societăţii civile şi o atitudine cƒt de cƒt fermă a sindicatelor. Vom reveni asupra
acestei discuţii şi a responsabilităţilor fiecăruia dintre noi.
.
COMENTARIU HUGINN
.
E o decizie aşteptată care nu rezolvă problema penitenciarelor dar arată că există
disponibilitate pentru a se face ceva. Gheorghe Şpaiuc nu e deloc o alegere fericită. Este
neimplicat, dezinteresat şi habar n-are ce are de făcut. Aştept concursul, dar cred că nu
trebuie scăpat din vedere că protocolul de la 1 aprilie a rămas o h„rtie, şi că schimbarea lui
Marius Iosif nu este panaceul problemelor ANP.
UPDATE 2: Subiectul stimulentelor la MJ, adus ƒn atenţia publică de Penifest, continuă să

facă valuri: http://www.tvr.ro/?play=37557
14 MAI 2008
Scrisoare deschisa domnului ministru Catalin Marian Predoiu
Trebuie sa recunosc ca vestea, potrivit careia Ministerul Justitiei a fost de acord sa

prelungeasca detasarea Dlui. Iosif Marius la conducerea sistemului penitenciar romanesc ne-a
luat totusi prin surprindere (intr-un fel cred ca si Dl Iosif Marius in persoana a fost nitel
surprins de intorsatura asta nesperata a lucrurilor!).
Timp de cateva luni bune, cu pricepere sau nu, cu eventuale accente patetice, am expus in
blogul nostru motivele pentru care Dl. Iosif Marius nu trebuie sa mai indeplineasca o
asemenea functie.
Opozitia noastra nu a avut niciodata la baza nevoia stupida de razbunare, ori neputinta de a
accepta la conducerea sistemului penitenciar pe cineva "din afara" lui.
De altfel, dupa cum bine stiti, numirea magistratilor in functiile importante din sistem este
obicei vechi si indiferent de prestatia ori performantele acestora, nu a existat niciodata - cel
putin oficial!- nici cea mai mica opozitie.
In plus, ar fi fost impotriva oricarei logici sa consumam timp si energie clamand aceasta
schimbare, daca am fi avut speranta ca intr-o buna zi, ori intr-o buna luna, ori in sase luni
bune, atitudinea si performantele Dlui. Iosif Marius s-ar putea imbunatati ori ameliora intr-un
fel.
Evident nu am fost suficient de convingatori, asta in cazul in care au contat vreodata pentru
dumneavoastra argumentele pe care le-am adus in sprijinul afirmatiilor noastre!
Pot sa inteleg ca angrenajul politic in care ati acceptat sa functionati, are regulile lui nescrise,
in virtutea carora deciziile nu sunt intotdeauna in concordanta cu realitatea. Si daca, dupa
cum este de asteptat, decizia dumneavoastra a avut la baza satisfacerea unor asemenea
interese politice, mi-as dori, in masura posibilitatilor, confirmarea asta.
Evident situatia noastra nu s-ar schimba, vreau sa spun ca nu s-ar imbunatati in niciun fel,
dar am avea totusi o explicatie logica, chiar daca nu multumitoare, in virtutea careia am
continua sa functionam .
Cand spui "interese politice" te gandesti la beneficiile politice ale unei tari, la beneficiile unui
partid politic, in virtutea carora sunt sacrificate cu buna stiinta, nevoi individuale ori nevoi de
grup etc.
Tara vrea, tara are nevoie, respectiv partidul vrea, partidul are nevoie, nu sunt neaparat niste
sloganuri de campanie, sunt de cele mai multe ori niste realitati carora ne supunem pana la
urma, de voie sau de nevoie, cu totii.
Pentru o recompensa lunara de 6000 de euro, sunt in lumea asta oameni dispusi sa faca
orice, Dlui. Iosif Marius nu i se cere sa faca nimic, ca urmare ambitia domniei sale de a se
mentine in aceasta pozitie este de inteles. Intelegand bine interesul personal al Dlui. Iosif
Marius, consider ca nu este cazul sa-i testati devotamentul, propunandu-i eventual sa doneze
lunar o parte din salariu pentru achizitionarea de echipament sau pentru imbunatatirea
conditiilor de munca ale angajatilor din sistem!
Care este insa interesul politic al tarii, care este interesul politic al partidului, care este mai
ales interesul dumneavoastra in afacerea asta, recompensa de mai tarziu vreau sa spun,
pentru care sunteti dispus sa sacrificati nevoile si asteptarile absolut firesti a mii de oameni,
asta ramane deocamdata pentru mine si pentru altii ca mine, o mare enigma!
Lumea romaneasca este inca o lume in prefacere, pana ce lumea asta se va imbunatati, pana
ce va fi amendat in consecinta ceea ce astazi este lasat la voia bunului plac, va marturisesc
domnule ministru ca as fi avut mare nevoie sa stiu ca sunt in preajma mea si oameni pentru
care promisiunea are valoare!
Vreau sa spun valoare umana!

.
UPDATE 1: Detaşarea s-a prelungit la MJ. Ar mai fi, deci, o speranţă.
.
UPDATE 2: Subiectul stimulentelor şi primelor din MJ este preluat şi de Romƒnia liberă:
http://www.romanialibera.ro/a124625/chiuariu-apara-primele-grase-de-la-justitie.html
News Alert: ANP la control
Conducerea ANP verificată de către primul ministru

.
Astăzi, ƒn jurul orei 09.00, Corpul de control al primului ministru a descins la
Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Aceast control vine ƒn urma numeroaselor
sesizări referitoare la proasta gestionare a sistemului penitenciar de către echipa condusă de
judecătorul Marius Iosif amic al fostului ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu.
.
Domnul Gheorghe Şpaiuc, adjunctul ieşean al directorului general, a dispus deja,
prevăzător din fire, ca cei 4 inspectori guvernamentali care vor controla activitatea de resurse
umane şi cea economică să nu primească nici un document şi nici o informaţie fără ştirea
acestuia.
.
Ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, ezită ƒn continuare să se implice ƒn soluţionarea
problemei penitenciarelor rom„neşti ƒn pofida numeroaselor probleme deja constatate. Se
pare că presiunile politice sunt mai importante dec„t funcţionarea normală a sistemului
penitenciar.
.
Acest control va confirma cel mai probabil multiplele probleme existente ƒnsă, cu
siguranţă, soarta echipei Chiuariu va fi o decizie pur politică. Nu excludem totuşi
posibilitatea ca acest control să fie unul formal cu intenţia de a da un certificat ƒnălbitor celei
mai politice conduceri din istoria ANP.
.
Vă reamintim că la 24.05.2008 primul ministru se declara stupefiat de salariul obscen de
mare primit de Marius Iosif (21.800 RON pe lună). Recent a aflat şi de stimulentele din MJ aşa
că aşteptăm reacţii.
.
Link-uri utile:
http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-salariul-lui-iosif-l-nucete.html
http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html
.
PS. Mai este doar o juma' de zi?
ANP şi delictul de opinie sindicală
Lideri de sindicat - Cƒnd nu sunt duşi cu vorba sunt

duşi la comisia de disciplină
Acum două zile am aflat cu stupoare că liderilor de sindicate
din mai multe unităţi penitenciare li s-a cerut să nu mai afişeze la avizierul sindical articole
apărute ƒn blogul PENITENCIAR!.
.
Am indicat atunci, cu titlu de exemplu, unul dintre penitenciarele unde acest abuz se
ƒnt„mplă. N-am intrat ƒn detalii dar am criticat gratuitatea şi inutilitatea acestui gest.
Exemplul este Penitenciarul Jilava, unde komandantul - ƒmputernicit Sorescu Valentin, din
exces de zel a interzis o activitate de informare sindicală pe considerentul că ƒl critică pe şeful
dumnealui de la ANP.
.
Excesul de zel nu s-a oprit ƒnsă aici. Liderul de sindicat a fost chemat ƒn faţa comisiei de
disciplină pentru că a făcut public interviul apărut ƒn săptăm„nalul Caţavencu şi blogul nostru.
Expresia care l-a oripilat ƒntr-at„t pe komandantul Sorescu a fost tocmai titlul articolului:
Penifest - Morcovul din dosul domnului Iosif , după cum reiese din sesizarea comisiei de
disciplină.
.
Sergiu Stupu, liderul de sindicat de la Jilava, va ajunge cel mai probabil ƒn faţa comisiei de
disciplină a Penitenciarului care cel mai probabil ƒl va sancţiona la ordin pentru că a ƒndrăznit
să aducă atingere imaginii sulemenite a nababului din fruntea ANP. Marius Iosif şi echipa Q-
ară de la conducerea ANP, păstrată de ministrul Predoiu din motive politice, are ce ascunde
(am discutat pe larg ƒn blog despre asta), iar cei cumpăraţi cu funcţii de conducere temporare
ƒi sprijină docil ƒn acest demers sper„nd la mai bine, mai mult, mai 'permanent' pentru cariera
proprie.
Academia Caţavencu dixit:

Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) a interzis expunerea la avizierul
penitenciarul Jilava a paginii 4 din Academia Catavencu de saptamina trecuta, pagina ce
continea interviul cu bloggerii din sistemul de Justitie. Vinovat de imbolnavirea sistemului
de detentie din Romƒnia cu asemenea pusee de febra a libertatii de exprimare a fost
gasit Sergiu Stupu, liderul sindicatului de la Jilava. Stupu a fost tratat – ce-i drept, cam
de sus – de aceste simptome periculoase prin somatie urlata, de catre directorul
penitenciarului, Valentin Sorescu: sa rupa “alea de acolo”.
Se pare ca pe acesta l-a zgindarit rau de tot aparitia printre bloggeri a unora ce se
recomandau drept “morcovul din dosul directorului ANP”. Revin: cum Stupu a avut efecte
secundare dupa tratament, manifestate prin refuzul de a rupe “alea de acolo”,
sindicalistului i se va aplica o terapie de soc de catre comisia de disciplina, special
sesizata in acest caz. Previzibil, pedeapsa va fi cu privare de libertate. De exprimare,
bineinteles. (sursa: Academia Catavencu, 14.05.2008)
Acum 6 luni o situaţie similară se ƒnt„mpla la Penitenciarul Arad, unde Viorel Flonta, liderul
de sindicat din acea unitate şi-a permis să se pl„ngă ƒn calitatea pe care o deţine de
performanţele manageriale ale t„nărului director Dan Halchin.
.
Sindicalistul de la Arad a fost imediat acuzat că a scris 2 memorii pe care le-a şi semnat şi
transmis celor ƒn drept. Aceste 2 memorii au constituit temeiul sesizării comisiei de disciplină
care după mintea directorului ar fi trebuit să-l scape de neplăcutele adevăruri spuse de Flonta.
După lege Flonta avea tot dreptul să facă aceste memorii. Cel puţin aşa spune legislaţia
sindicală.
.
Cazul Flonta vs Halchin s-a terminat ca ƒn filmele americane. Oprimatul a fost sprijinit de
organizaţii sindicale şi ONG-uri, a cerut să i se aplice procedura avertizorilor de integritate şi a
fost exonerat. Halchin a rămas cu onoarea nereperată, dar aşa sunt filmele americane, se
termină bine.
***
Două cazuri construite pe acelaşi calapod. Un lider de sindicat ƒşi ia ƒn serios datoria pe
care o are faţă de membrii plătitori de cotizaţie şi pentru aceasta ajunge ƒn faţa comisiei de
disciplină, deşi nu a ƒncălcat vreo regulă.
.
Două cazuri, alături de altele cum ar fi cel de la T„rgu Mureş sau Brăila de acum ceva timp,
care demonstrează că şefii din sistemul penitenciar nu au exerciţiul parteneriatului
social şi reacţionează disproporţionat la practici sindicale normale cum ar fi banala petiţie sau
informare publică.
***
Această atitudine este explicată de practica la cel mai ƒnalt nivel ƒn ANP de a respinge dialogul
real cu sindicatele. Ministerul Justiţiei reacţionează doar de teama protestelor aşa cum a făcut-
o ƒn perioada Summit-ului NATO. Aşa că mesajul pentru şefii din teritoriu este clar.
.
Protocolul de la 1 aprilie cu sindicatele a avut un singur scop. Linişte pentru Summit-ul
NATO. Conţinutul acestui document o demonstrează: "reprezentanţii celor două părţi au
convenit ca, pe durata desfăşurării summit-ului NATO de la Bucureşti, sindicatele din cadrul
ANP să nu •ntreprindă acţiuni care să afecteze funcţionarea integrală a capacităţii sistemului
penitenciar.
.
De atunci au trecut 6 săpătm„ni iar Protocolul de la 1 aprilie a rămas o h„rtie fără valoare.
Ministrul Predoiu, depăşit de dimensiunea problemei numită penitenciare, joacă o
singură carte. Trage de timp făc„ndu-se că vrea să se informeze şi aşteaptă alegerile din
toamna acestui an.
.
Link-uri utile:
1. http://istodor.catavencu.ro/2008/05/14/academia-catavencu-interzisa-la-puscaria-
jilava/
2. http://penifest.blogspot.com/2008/05/penifest-morcovul-din-dosul-domnului.html
3. http://www.catavencu.ro/intern/interviu/justitia_romaneasca_de_desene_animate_un_
procuror_prost_gaseste_un_judecator_competent_iar_unul_competent_un_judecator_p.
html
4. http://istodor.catavencu.ro/2008/05/05/catavencu-interviu-cu-blogarii-din-justitie/
5. http://penifest.blogspot.com/2008/04/proteste-negocieri-promisiuni.html
PS. Mai este doar o zi?
13 MAI 2008
'Politica' resurselor umane in Ministerul Justitiei
Doina Armean este cel mai vechi director din Ministerul Justiţiei afl„ndu-se, după cum
probabil ştiţi, la conducerea Direcţiei Resurse Umane şi Relaţia cu Consiliul Superior al
Magistraturii ƒncă din anul 2001 (iniţial director adjunct şi mai apoi director). Doamna Armean
este de fapt procuror ƒn Parchetul General deşi ƒşi desfăşoară de mai bine de 7 ani activitatea
la Ministerul Justiţiei ƒn domeniul susamintit.
.
Guvernări de diverse coloraturi au găsit folositoare abilităţile doamnei procuror deşi
scandalurile nu au lipsit, iar concursurile trucate şi nepotismul, ƒncurajate de la nivel
ministerial au făcut deliciul presei. Ocazional a mai fost sacrificat c„te un pion, participant la
aceste simulacre, ƒnsă doamna Armean a reuşit să răm„nă ƒn afara oricăror bănuieli, sau ƒn
orice caz, a oricăror sancţiuni.
Nu ştiu c„te zeci de poveşti de resurse umane care implică demnitari ai justiţiei rom„neşti ştie
doamna Armean, dar pot să spun că scandalurile din acest domeniu au fost atƒt de
numeroase că le-am pierdut şirul. Doar ƒn cele aproape 3 luni de c„nd existăm ca blog am
contabilizat:
1. concursurile trucate de ministrul Chiuariu, pe vremea
c„nd consilierii personali se angajau reciproc schimb„nd poziţia de membru al comisiilor

de concurs cu cea de candidat;
2. cazul Florin Stanciu, actalul şef al Inspectiei Penitenciare, numit fără concurs după ce
anterior picase cu brio concursul pentru o funcţie de conducere;
3. legislaţie de resurse umane modificată pe ascuns, ƒn urma presiunilor de natură
politică;
4. angajări de personal de penitenciar la Ministerul Justiţiei deşi acest lucru nu este
permis de lege;
5. milioane de RON aruncaţi pe stimulente direcţionate preferenţial;
6. numiri de directori ƒn sistemul justiţiei şi cel penitenciar fără ‚ndeplinirea
procedurilor legale (detaşare pentru evitarea condiţiilor concurenţiale);
7. persoane incomaptibile menţinute luni de zile ‚n aceste situaţii, precum este
domnul judecător Gunescu care o bună bucată de timp a cumulat 2 funcţii incompatibile.
Lista este cu siguranţă mult mai lungă av„nd ƒn vedere că noi nu am avut ƒn vedere partea de
resurse umane care priveşte relaţia de subordonare dintre Ministerul Justiţiei şi Administraţia
Naţională a Penitenciarelor.
Un exemplu de stabilitate ƒn funcţie, criticabilă pentru concesiile făcute miniştrilor

dornici de a-şi plăti datoriile politice prin slujbe guvernamentale, Doina Armean a
reuşit să tranşeze favorabil orice schimbare de regim.
Linkuri utile:
http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html
http://penifest.blogspot.com/2008/05/judecatorul-gunescu-ramane-incompatibil.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/proteste-negocieri-promisiuni.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html
http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html
.
PS. Mai sunt doar 2 zile?
***
HotNews preia informaţia referitoare la stimulentele acordate de ministrul Chiuariu:
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3001566-prime-stimulente-peste-800-000-euro-
ministerul-justitiei-din-mandatul-chiuariu.htm
.
Prime si stimulente de peste 800.000 euro la Ministerul Justitiei din mandatul Chiuariu
Sursele de pe Penifest sustin ca in topul premiantilor se situeaza Iulia Scantei, cel mai
greu nume al echipei lui Tudor Chiuariu. Doamna Scintei, consiliera fostului ministru,
adusa de la Iasi impreuna cu alti consilieri de stat si consilieri personali, despre care
presa a scris ca fac parte din asa numitul "grup Fenechiu", ar fi primit peste 100.000 ron
ca stimulente, adica ceva in jurul a 30.000 euro, la care se adauga indemnizatii din
consilii de administratie si premii.
Ministerul Justitiei este deosebit de discret in aceasta chestiune. Inca de acum citeva
luni, HotNews.ro a trimis o cerere vizind exact acest subiect: primele si stimulente pe
care Tudor Chiuariu le-a dat oamenilor pe care i-a adus in minister. Ne interesau in
principal secretarii de stat si consilieri personali ai domnului Chiuariu.
Raspunsul s-a lasat si se lasa asteptat.Intre timp insa, se pare ca nemultumirea in
minister a atins cote alarmante si ca pe drum este un control al Curtii de Conturi.
Surse din Ministerul Justitiei au declarat pentru HotNews.ro ca ministrul
Predoiu a fost informat inca din primele zile de dupa instalare despre
generozitatea predecesorului sau si ca a promis ca va face o ancheta.
Aceleasi surse sustin insa ca cei de la Curtea de Conturi s-ar putea sa i-o ia inainte.
Contactat de HotNews.ro, Gheorghe Mocuta, purtatorul de cuvint al Ministerului, a
declarat ca nu stie nimic de aceste premii si stimulente, dar a promis ca se va informa.
In cauza, spune Penifest, ar fi sumele incasate de Iulia Scantei, Katalin Kibedi, Doina
Armean, Ani Dumitrache, Alexandra Presură, Bogdan Găurean, Marius Iosif, George
Spaiuc, Stan Petre, Marin Dumitru. Ele ar reprezenta stimulente, prime, indemnizatii,
sume incasate din participarea la comisii, precum si orice alte sume decat salariul, in
perioada mai 2007 - aprilie 2008, defalcate pe luni calendaristice, la care se adauga
premiile.
12 MAI 2008
Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu
Iulia Scƒntei - stimulente de peste 100.000 RON?
Aproape 3 milioane RON este valoarea stimulentelor acordate de către ministrul
Chiuariu ƒn perioada mandatului (mai puţin de un an) la Ministerul Justiţiei. Premiile din
fondul lunar sunt ‚ncă ţinute la secret, ‚nsă nu sunt de neglijat.
.
Stimulentele sunt acordate personalului din aparatul MJ din fondul constituit potrivit art. 25
alin. (2) din Legea nr. 147/1997, iar premiile (ƒncă secrete, după cum spuneam - dar lucrăm
la asta) sunt acordate din fondul de premiere, constituit ƒn temeiul art. 20 din OUG nr.
27/2006.
.
Mai precis, angajaţi din aparatul MJ au primit 1546 de stimulente ‚n valoare totală de
2.792.756 RON. Aşadar, ƒn medie, fiecare din aceste stimulente are o valoare de 1806 RON.
Avand ƒn vedere că Ministerul Justiţiei are, teoretic - conform HG 83/2005 cu mofidificari,
circa 400 de angajaţi, rezultă o sumă totală de aproximativ 6300 RON pe cap de om -
timp ‚n care s-au primit şi salarii cu adaos de premii lunare!
Pentru comparaţie, vedem că ‚n timpul ministeriatului Macovei suma totală a fost de

circa 3 ori mai mică (1.141.320 RON pentru 1 an şi 3 luni), aproape egală cu suma
pe care Chiuariu a acordat-o ca stimulente numai ‚n luna decembrie 2007
(1.049.739 RON).
†n realitate, nu toţi angajaţii MJ au beneficiat de astfel de sume. De exemplu, Iulia Scƒntei,

cel mai greu membru al echipei Chiuariu, a primit, conform surselor noastre, peste
100.000 RON ca stimulente, la care se adaugă indemnizaţii din consilii de admnistraţie, şi
premii, pe care MJ le ţine la secret. Surse din MJ ne relatează că ministrul Predoiu a dispus o
anchetă pentru elucidarea misterului stimulentelor celei care i-a fost oracol fostului ministru.
Iulia Sc„ntei a reuşit să fie admisă la toate concursurile trucate de Chiuariu, aşa că acum este
un notar deja bogat.
.
Iulia Sc„ntei şi ceilalţi consilieri ai ministrului Chiuariu s-au străduit să nu fie ‘angajaţi medii’,
astfel că, ƒmpreună, au umflat aproape 500.000 RON, acordaţi cu dărnicie din banii
fraierilor plătitori de dijme la stat.
.
Reamintesc, pentru cine a uitat sau se numeşte Relu Fenechiu, că mandatul Chiuariu a fost un
dezastru care nu justifică acest nivel de cheltuieli din banul public pentru echipa
ministerială.
De aceea ar fi interesant de aflat şi:
 care este nivelul sumelor de bani incasate de Iulia Scantei, Katalin Kibedi, Doina
Armean, Ani Dumitrache, Alexandra Presură, Bogdan Găurean, Marius Iosif, George
Spaiuc, Stan Petre, Marin Dumitru, reprezentand stimulente, prime, indemnizatii, sume
incasate din participarea la comisii, precum si orice alte sume decat salariul, in perioada
mai 2007 - aprilie 2008, defalcate pe luni calendaristice. Aici trebuie avute in vedere nu
numai stimulentele acordate personalului din aparatul MJ din fondul constituit potrivit
art. 25 alin. (2) din Legea nr. 147/1997, ci şi premiile acordate din fondul lunar de
premiere, constituit in temeiul art. 20 din OUG nr. 27/2006.
 care sunt persoanele din MJ care reprezinta MJ-ul in diverse consilii de administratie,
acolo unde este necesara reprezentarea ministerului, potrivit legii, şi ce indemnizatii
primesc aceste persoane ƒn aceasta calitate.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/ministerul-justitiei-recidiveaza.html
P.S. Mai sunt 3 zile?
UPDATE 12.05.2008, ora 11.00
Liderilor de sindicate din mai multe unităţi penitenciare care postează articolele noastre la
avizierul sindical li s-a cerut ca de azi să nu mai afişeze informaţii apărute ƒn blogul
PENITENCIAR!. Un exemplu la ƒndem„nă este Penitenciarul Jilava, unde comandantul -
ƒmputernicit Sorescu Valentin, care ar trebui sa aibă altă treabă, se ceartă inutil cu liderul de
sindicat şi cu cei care citesc articolele publicate recent.
E de ƒnţeles că-şi apără şeful care l-a făcut şef. Nu ƒnţelegem de ce, dacă nu e nimic de
ascuns, apare această interdicţie şi ingerinţă ƒn activitatea sindicală. Cei care sunt interesaţi
pot decide singuri dacă vor sau nu să citească articolele. Dacă li se par interesante şi utile vor
citi, dacă nu, nu vor citi. Nu e mare lucru. Dacă este interzis devine şi mai interesant.
Acest gen de atitudine (indiferent dacă impusă de la ANP sau nu) aparţine ƒnsă trecutului şi ar
trebui să dispară.
Acestea fiind spuse, promitem să fim şi mai activi şi să avem articole cƒt mai bune. †n
această lună ne vom ƒndrepta atenţia către unităţile din subordinea ANP. Vom ƒncepe cu
Aradul şi Poarta Albă, şi vom continua, dacă există interes pentru o astfel de abordare, şi cu
alte unităţi. Despre unele vom avea motive să scriem şi de bine. Dacă aveţi sugestii, le
aşteptăm la blogpenifest@yahoo.com.
11 MAI 2008
Penifest ‚n căutare de tinere şi bătr„ne talente
Echipa redacţională a blog-ului PENITENCIAR! invită cititorii dornici să se exprime,

să povestească din experienţa proprie, să facă analize, diagnoze şi orice oze
sistemice sau sectoriale ale lumii puşcăriilor să pună deştele pe tastatură, să scrie
şi să ne trimită articole pe adresa blogpenifest@yahoo.com.
.
Evident, primul motiv al invitaţiei noastre este cel egoist: să muncim mai puţin, dar mai cu
folos. Cititori ca opus, soad şi mulţi anonimi, ca de altfel şi numărul mare al cititorilor, ne-au
arătat că există resurse (de informaţie, de opinie şi de implicare) pentru ca noi să mai şi
tăcem iar dumneavoastră să vorbiţi (chiar dacă nu ƒntotdeauna suntem de acord).
.
†n al doilea rand, fiind o echipă mică nu putem acoperi toate realităţile sau evenimentele din
sistem. De aceea suntem interesaţi şi de experienţele dumneavostră ƒn unităţile ƒn care
lucraţi.
.
†n al treilea, şi nu ƒn ultimul rand, dacă sunteţi interesaţi de problemele sistemului, dacă doriţi
să schimbaţi ceva, atunci trebuie să vă implicaţi. Pentru ƒnceput trebuie să vă fie auzită
vocea. Noi vă oferim posibilitatea (e puţin, e adevărat - dar e un ƒnceput) să vă exprimaţi pe
acest blog, publicand articole.
.
Condiţii:
1. să nu fiţi purtătorul de cuvant al ANP :);

2. articolele să nu conţină injurii sau atacuri la persoană;
3. să ƒncercaţi, dincolo de experienţa personală, să identificaţi problema generală a
sectorului de activitate, a penitenciarului sau sistemului;
4. să fiţi de acord cu opţiunea echipei redacţionale de a edita textul cand e neapărat
necesar (greşeli de scriere, ƒnjurături, atacuri la persoană) sau, ƒn cazul cel mai rău, de
a nu fi de acord cu publicare acestuia.
Pentru a elimina cat mai mult arbitrariul din deciziile redactiei, puteti ţine legătura cu echipa
penifest pe mail, propunand subiecte si sfatuindu-ne impreuna asupra celor mai bune metode
de a le trata.
***
O scurtă explicaţie privind articolul anterior, Spioni de penitenciare si justitie:
.
Suntem absolut de acord că, la ora actuală, această direcţie este o glumă din punct de vedere
al activităţii şi rezultatelor angajaţilor acestui structuri. Şi că articolul pare o dramatizare
gratuită a ceea ce este de tot rasul. Motivul nespus ƒn articol, care a determinat luarea de
poziţie, este faptul că Ministerul Justiţiei primeşte de la această direcţie informări privind
activitatea sindicală. Avem informaţii şi despre alte rapoarte ale DPCMP de aceeaşi natură.
Este ceea ce, de fapt, ne-a adus la cunoştinţă şi cititorul nostru opus: "DPCMP nu sunt
operativi ci doar niste persoane care intocmesc doar niste hartii fara valoare si pe care
nimeni nu le ia in condiderare... nici macar seful lor de la DPCMP din ANP, care pentru a
nu cadea prost fata de directorul general ii pune sa intocmeasca rapoarte care nu au
nimic de-a face cu sistemul penitenciar, sau cel putin ii pun sa urmareasca activitatea
unor ofiteri sau agenti deveniti incomozi in unitatile penitenciare".
Situaţia nu e gravă din punct de vedere al conţinutului. Din cate ştim informaţiile sunt
proaste, la nivel de barfa, neconfirmate din terţe surse. Ceea ce arată de altfel nişte ageamii
care, in exces de zel şi din dorinţa de a se remarca, livrează tot felul de bălării către
conducerea ANP şi MJ.
.
Situaţia este gravă din alte puncte de vedere:
1. există tendinţa, ca la doar un an de existenţă efectivă şi cu oameni noi, să fie

ƒmprumutate comportamentele celor de la SIPA. Daca nu sunt potoliţi la timp, pe
termen lung rezultatele vor fi dezastruoase;
2. DPCMP face orice altceva decat trebuie sa faca, fiind o structura inutilă;astfel de acţiuni
pot uşor ƒmbrăca aspecte penale. De altfel, ƒi avertizăm pe cei care participă, conştient
sau nu, la acţiuni/informări care seamănă mai degrabă a poliţie politică să se trezească
rapid. Nu se ştie cum se va ƒntoarce roata;
3. DPCMP influenţează procesul decizional la nivelul MJ cu informaţii eronate sau
mincinoase, cu rezultate catastrofale pentru ƒntreg sistemul.
P.S. Mai sunt 4 zile?
10 MAI 2008
Spioni de penitenciare si justitie
Auto-dezinformare, paranoia, poliţie politică

.
Nici penitenciarele şi nici justiţia n-au scăpat de binecuv„ntarea prezenţei băieţilor cu ochi
albaştrii, auz fin şi imaginaţie. La scurt timp după eliminarea CI-ştilor comunişti a apărut
ideea reinventării lor. Alt nume acelaşi scop. Spioni de jucărie şi de interese politice.
.
Nu apăruse marele pericol pentru siguranţa naţională dar nu ăsta era motivul. Se dorea doar
un nou instrument de control pentru domeniul numit eufemistic, la acea vreme, justiţie. Asta
s-a şi ƒnt„mplat.
.
Nu există vreo dovadă a eficienţei acestui serviciu de informaţii al ministerului Justiţiei dar
există nenumărate probe că SIO - SIPA - DGPA a fost folosit ca instrument politic
pƒnă la data desfiinţării.
.
Ofiţeri ai structurii au penetrat at„t de bine structurile infracţionale că le protejau ƒn justiţie
(vezi cazul col. Manolescu, care a protejat grupări infracţionale ƒn calitate de şef Centru Zonal
Craiova, după care a fost angajat de către infracţionali ca proaspăt pensionar).
.
Entuziaştii noştrii spioni au urmărit şi ajutat la şantajarea unor magistraţi, avocaţi şi jurnalişti,
motiv pentru care ƒn 2006 la presiunea Comisiei Europene au fost (aproape) desfiinţaţi.
Scurt istoric SIO - SIPA - DGPA - DPCMP

In 1991, ministrul de Justiţie Mircea Ionescu Quintus a infiinţat prin ordin ministerial
Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), ca structură
departamentală in subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor. O vreme s-a numit şi
Serviciul Independent Operativ (SIO).Scopul declarat era acela de a urmări şi controla
infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare.
In 1997, SIPA a trecut, prin ordinul ministrului Valeriu Stoica, in subordinea directă a
ministrului Justiţiei, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe şi de protecţia
magistraţilor.
In 2003, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vărful SIPA au fost numiţi
foşti lucrători ai securităţii, iar serviciul era suspectat că face poliţie politică, SIPA a fost
transformat in Direcţia Generală de Protecţie şi Anticoruptie (DGPA) şi pentru prima dată
a fost obligată să prezinte Parlamentului rapoarte de activitate
In 2006, la inceputul anului, Monica Macovei a desfiinţat serviciul secret din subordinea
ministrului Justiţiei pe motiv că SIPA, redenumit DGPA, a făcut abuzuri, iar ministerul nu
are nevoie de un serviciu secret.
In 2006, la sfƒrşitul anului, ministrul Justiţiei infiinţează, obţinănd hotărăre de guvern,
Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii in Mediul Penitenciar (DPCMC), o structură in
subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu argumentul că o structură
informativă de acest fel este necesară pentru a preveni acţiuni ilegale pregătite in
inchisori. (Sursa: Jurnalul Naţional, 14/05/2007)
Cum năravul din fire nu are leac, nou ƒnfiinţata DPCMC se dedă la aceleaşi spionări ieftine şi
cu iz politic. Excesul de zel s-a manifestat de exemplu ƒn supravegherea manifestărilor
sindicale atent acoperite informativ de ofiţerii prospăt curăţitei DPCMP.
.
Aceleaşi dezinformări ca pe vremuri ajung pe mesele ministrului, secretarilor de stat şi a
directorului general. Informaţiile adevărate, ƒn buna tradiţie SIPA, sunt aflate de la televizor ƒn
timp ce infractorii ƒşi conduc afacerile din penitenciar nestingheriţi (ex. Ioan Balint zis Nuţu
Cămătaru), iar ofiţerii DPCMP produc maculatură şi poveşti v„nătoreşti.
.
PS. †mi pare rău să-i dezamăgesc pe cei care trăiesc cu mitul spionului. Angajaţii SIPA -
DPCMP nu sunt nişte Geims Bonzi care se luptă cu criminalitatea adevărată. Se luptă doar cu
trecutul şi lipsa de orizont.
.
Link-uri utile:
 http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=798
 http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-05-15&id=220640
 http://www.jurnalul.ro/articole/92469/arhiva-sipa-la-control
 http://comentariipolitice.blogspot.com/2007/07/arhiva-sipa-generatoare-de.html
 http://www.gardianul.ro/2006/10/03/editorial-
c27/sipa_sta_sa_faca_pui_unul_mic_contrainformativ_care_da_din_plisc_piu_piu_de_d
upa_gratii_mai_sa_fie_-s85067.html
 http://ns1.just.ro/comunicate.php?idc=175
 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-05-15/dgpa-desfiintat-efectiv-de-luna-
viitoare.html
 http://www.ziua.net/prt.php?id=222459&data=2007-06-18
 http://www.gov.ro/notefundam/afis-nota.php?id=1808
 http://www.ziua.ro/display.php?id=223022&data=2007-06-28
PPS. Mai sunt 5 zile?
09 MAI 2008
Veşti bune şi proaste: Un trişor mai puţin. O profesie

discreditată.
†ncep cu veştile proaste:
10% din respondenţii sondajului nostru au părere bună sau foarte bună faţă de prestaţia
magistraţilor ƒn sistemul penitenciar.
87% dintre cititorii care au răspuns ƒntrebării sondajului nostru au părere proastă sau foarte
proastă.
3% nu au putut aprecia activitatea judecătorilor şi procurorilor ƒn sistem.
*
(†n total au fost 567 de voturi, fără posibilitatea de a vota de două ori de pe acelaşi
calculator.)
*
†n mod evident, sondajul nu are relevanţă sociologică şi nu este reprezentativ nici pentru
structura centrală, nici pentru unităţi. Totuşi, sondajul nostru arată cateva tendinţe, cel puţin
printre cititorii noştri:
a. respingerea cvasiunanimă a prezenţei magistraţilor ƒn funcţiile de conducere din sistemul
penitenciar;
b. asocierea unui ƒntreg corp profesional cu incompetenţa administrativă (poate şi cu
abuzurile);
c. nemulţumirea faţă de statutul privilegiat ƒn cadrul sistemului ƒn raport cu ceilalţi angajaţi
(acces fără concurs la funcţii de conducere, avantaje materiale nejustificate).
.
Am fost şi răman un adversar al prezenţei magistraţilor ƒn sistemul penitenciar ƒn contextul
actual. †n ultimii ani aceştia au fost o sursă de instabilitate, o sursă de corupţie, de
incompetenţă şi, cateodată, o frană pentru reformarea sistemului. Să nu uităm de:
1. concursurile trucate de pe vremea domnului Marius Iacob ƒn favoarea unor tinere secretare
(ƒn ANP);
2. concursurile trucate de domnul procuror Alexandru Şerban ƒn favoarea familiei Muşat (soră
şi cumnat) la penitenciarele din Craiova şi ƒn favoarea pilei lui Chiuariu ƒn ANP, la Serviciul de
Cooperare Internaţională şi Programe);
3. 5 magistraţi numiţi de Tudor Chiuariu ƒn funcţiile de director de penitenciar cu ƒncălcarea
normelor legale ƒn vigoare;
4. 2 magistraţi (Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc) incompetenţi cu spor de 50% din prima zi de
activitate, deşi legea prevede expres acordarea sporului pentru "merite excepţionale";
5. un director general (Iosif) care a călcat ƒn picioare 40 de oameni (dintre care unii cu
adevărat competenţi) prin pensionări şi detaşări abuzive;
6. un director general (Alexandru Şerban) care era prezent de la 14.00 la 16.00 ƒn sediul ANP,
eventual cu paharul de whisky ƒn mană;
7. un director general adjunct (Gheorghe Şpaiuc) inexistent, venit ƒn vacanţă la ANP;
8. un director general adjunct (Silvia Cerbu) care a fost o sursă de instabilitate la nivelul
conducerii ANP (certuri, conspiraţii, barfe);
9. un director de penitenciar (Gabriel Gunescu) care se află ƒn situaţie de incompatibilitate,
deci ilegal ƒn funcţie;
10. un director de penitenciar (Gheorghe Cucu), ieşit la pensie cu 125 de milioane de lei
vechi;
şi lista ar putea continua.....
.
Nu-mi fac iluzii că mulţi oameni din sistem ar fi mai breji. Că ar fi mai competenţi. Sau mai
oneşti. Dar magistraţii care se află la ora actuală ƒn sistem trebuie să plece. Nu pentru că sunt
magistraţi. Ci pentru că nu se supun unor minime reguli de concurenţă, abuzand de statutul
de magistrat:
1. nu dau concursuri pe funcţiile de conducere;
2. nu trec printr-un minim filtru de evaluare (interviu, proiect de management, viziune);
3. au salarizare prefenţială ƒn raport cu funcţionarii publici pentru acelaşi tip şi volum de
muncă;
4. sunt feriţi de responsabilităţi (accountability), numirea lor avand cel mai adesea legătură
cu veniturile uriaşe pe care le au magistraţii ƒn sistemul penitenciar (ƒn jur de 6000 de euro pe
lună net - o sinecură pentru prieteni politici).
.
†n mod cert, magistraţii au adus un suflu nou ƒn mentalitatea la nivelul ANP, detasandu-se de
imobilismul milităros şi de ƒncremenirea ƒn proiect a foştilor dinozauri cu trese pe umăr. †n
mod cert, odată cu apariţia magistraţilor ƒn sistem s-a produs o oarecare deschidere şi
transparentizare a penitenciarelor ƒn raport cu presa şi societatea civilă.
.
Se poate ƒncă discuta asupra procedurii prin care sunt aleşi magistraţii directori generali ƒn
ANP (prin numire directă de către ministru, ca semn al responsabilităţii politice asumate direct
de ministru şi guvern, sau prin concurs, caz ƒn care ai garantată neimplicarea politicului ƒnsă
nu mai ai garantate angajamentul şi sprijinul ministrului şi guvernului ƒn raport cu un sistem
care oricum este la marginea societăţii).
.
Dar, consider, nu este de discutat asupra unor aspecte care ţin de minime standarde de
integritate şi profesionalism:
1. concursuri pentru funcţia de director de penitenciar, indiferent de statutul candidatului
(magistrat, funcţionar public cu statut special sau civil);
2. salarii nediferenţiate pentru acelaşi tip şi volum de muncă;
3. evaluare periodică pentru toţi (fie ei magistraţi sau nu), ƒn baza unor indicatori de
performanţă clari, stipulaţi ƒn contractul de muncă;
4. prime / sporuri diferenţiate pentru calitatea muncii ƒn baza unor criterii de apreciere
aplicate ƒn mod uniform, onest şi real tuturor angajaţilor.
.
Conform legilor actuale, pentru a se ajunge la o astfel de situaţie, judecătorii şi procurorii ar
trebui să renunţe la statutul de magistrat. De aceea sunt pesimist că ei au cu adevărat loc ƒn
sistemul penitenciar. Nu cred ƒn buna credinţă a tuturor celor care sunt acum ƒn sistem. Dacă
ƒntr-adevăr au vocaţie pentru munca de penitenciar, atunci ar trebui să renunţe la statutul de
magistrat. Or nu o fac. Nu-mi rămane decat să cred că au venit aici ƒntr-o binemeritată
vacanţă bine platită pană la schimbarea guvernului, sau ca modalitate de a se pensiona cu
salarii uriaşe.
***
Acum şi vestea bună şi, ƒn acelaşi timp, o avertizare faţă de magistraţii care ƒşi permit
abuzuri ƒn sistemul penitenciar: fostul director general al ANP, Alexandru Şerban, a
dispărut din magistratură!
.
Ieri, Alexandru Şerban şi-a dat demisia din magistratură. Vă reamintesc că, ƒmpotriva
lui Alexandru Şerban, Corpul de Control al Ministrului Justiţiei a pornit, la sesizarea fostului
consilier MJ, Poliţeanu, o anchetă privind posibila trucare a unor concursuri la care au
participat rudele procurorului Şerban (familia mea, a Muşaţilor) şi gazda acestora. Rezultatele
controlului au confirmat sesizarea iniţială şi au arătat că directorul general ANP, procurorul
Alexandru Şerban, a facilitat angajarea Olimpiei Muşat şi a lui Aurel Muşat (sora şi cumnatul)
şi a gazdei acestora. Rezultatele au fost trimise Parchetului General cu propunere de ƒncepere
a urmăririi penale, ƒnsă totul s-a ƒmpotmolit. †n soluţia de NUP a fost implicat şi Eugen
Cojocaru, ulterior el sub anchetă penală pentru acelaşi tip de faptă.
.
Cateva luni mai tarziu, acelaşi Alexandru Şerban a mai trucat un concurs, de această dată ƒn
favoarea unei pile din MJ, Aurora Emanuela Toma din Iaşi. Tărăşenia a fost descoperită de
Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, o asociaţie formată de 6 ONG-uri. Mai intai, ministrul
Chiuariu a somat persoanele care fac parte din IJC „sa-si asume public responsabilitatea
pentru afirmatiile” legate de posibila fraudare a concursurilor. Apoi, a precizat ca a cerut
Corpului de Control sa verifice conditiile in care s-a desfasurat concursul organizat de ANP in
perioada mai-iulie. Ca urmare a acestui control, rezultatele concursului au fost invalidate.
Ulterior, ƒnsă, s-a revenit cu un alt concurs şi, pană la urmă, tenacea Aurora Toma a obţinut
mult ravnitul post.
.
Ca urmare, ƒnsă, a ƒntregului şir de scandaluri, Chiuariu ƒl schimbă din funcţie pe Alexandru
Şerban, care se ƒntoarce la DNA. Cu reputaţia definitiv compromisă, cu zambete ironice pe
culoarele DNA şi o poreclă pe măsură ("Sandu 3 rude"), conjugate cu atitudinea
dispreţuitoare a acestuia faţă de orice seamănă a muncă sau profesionalism, plecarea din
DNA a rămas o chestiune de timp. Ieri a apărut pe site-ul CSM ştirea: Avem un trişor şi un
clovn mai puţin •n magistratură.
***
Domnule magistrat Iosif, aveţi puţin peste 30 de ani. Vă aşteaptă aceeaşi soartă. Vă
spunem "la revedere!".
***
P.S. Famiglia Muşat ƒşi exprimă regretele eterne faţă de cel care ne-a fost pilă şi trişor de
nădejde la angajare, magistratul Şerban. Contracandidaţii noştri să-l ierte! Să trucheze ƒn
pace! †
.
Link-uri utile:
 http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/07_05_2008__15340_ro.htm
 http://www.hotnews.ro/stiri-ultima_ora-2968799-fostul-sef-penitenciarelor-pleaca-din-
magistratura.htm
UPDATE 10.05.2008
CSM, ƒn şedinţa din 08.05.2008, admite contestaţia formulată de Gunescu, şi dispune

detaşarea acestuia la Ministerul Justiţiei. Astfel că judecătorul detaşat la MJ Gunescu este
incompatibil cu directorul angajat cu contract de muncă Gunescu de la Penitenciarul de Minori
şi Tineri Craiova.
08 MAI 2008
Judecatorul Gunescu răm„ne incompatibil. Site-ul ANP

răm„ne insensibil. Marius Iosif răm„ne tulburat.
Mass-media despre penitenciare

.
1. Judecătorul Gunescu, incompatibilul de la PMT Craiova, rămƒne ‚n funcţie pentru
că ministrul Predoiu refuză să ia măsuri
Acum cƒteva zile vă povesteam ƒn articolul "Incompatibilitate nesancţionată. (...)"
(Penitenciar!, 05.04.2008) despre cazul judecătorului Gunescu care este de c„teva luni ƒntr-o
situaţie de incomatibilitate, fiind şi angajat cu contract de muncă al ANP.
C„nd are de g„nd ministrul Predoiu să ia vreo măsură, nu ştiu. †nsă, la 11.04.2008, CSM a
refuzat să aprobe detaşarea răzg„nditorului judecător la Ministerul Justiţiei. Ceea ce ƒnseamnă
că starea de incompatibilitate trebuie să fie soluţionată prin eliberarea acestuia din funcţie.
Subiectul devine interesant şi este dezvoltat de Academia Caţavencu, care, ƒn ediţia scrisă din
06.05.2008, publică un articol despre tărăşenie. (foto - †n marea grădină a CSM a apărut
o nouă specie - judecătorul part-time)
.
2. Actualul sef al Penitenciarelor l-a arestat virtual pe fostul sef
.
Tot Academia Caţavencu scrie despre bătălia cu istoria dusă de Marius Iosif, directorul ANP
care-şi traduce tulburatele idei ƒn comisii de disciplină inventate (atunci c„nd nu deportează
sau mazileşte) şi ƒn rubrici pe site-ul instituţiei dedicate ƒn exclusivitate propriei obsesii.
Pe linga ideea mareata de a introduce in pirnai seringi pentru detinutii drogomani, seful
Penitenciarelor, Marius Iosif, a mai avut un puseu de gindire. Cum ar fi inaugurarea unei
noi rubrici pe site-ul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, intitulata „Comisia de
disciplina“.
Acolo, normal, nu gasiti nimic despre cum ajung in penitenciare drogurile alea pentru
care Iosif oferea gratuit seringi de unica folosinta.
In schimb, gasiti un referat de cercetare disciplinara a carui tinta este un fost angajat al
ANP, cu care Iosif are niste rafuieli. Este vorba de fostul director al penitenciarelor, Sorin
Dumitrascu. Comisia constata ca ar fi niste indicii cum ca cele insirate de ei acolo ar
putea imbraca caracter penal.
Fiind vorba de un fost angajat, comisia lui Iosif nu avea nici competenta sa solutioneze
cauza, nici sa emita supozitii si, cu atit mai putin, sa le faca publice. Motiv pentru care
Dumitrascu a sesizat atit Ministerul Justitiei, cit si Autoritatea Nationala de Supraveghere
a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Asa ca Ministerul Justitiei, prin
intermediul Corpului de Control, a raspuns urmatoarele: „Ministerul Justitiei va comunica
ca a fost trimisa o adresa Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu solicitarea de a
inlatura de pe site referatul Comisiei de Disciplina“.
.
Un raspuns si mai ferm a venit si din partea ANSPDCP. Din care citam: „In urma
investigatiilor efectuate la ANP pentru solutionarea aspectelor sesizate, ANSPDCP a
dispus prin decizie stergerea de pe site-ul http://www.anp-just.ro/ a datelor cu caracter
personal incluse in referatul cu privire la rezultatul activitatii de cercetare desfasurate de
comisia de disciplina din cadrul ANP“.
Ei bine, Iosif nu s-a aratat deloc impresionat de cele doua adrese, asa ca nu a scos nici
acum de pe site dedicatia pentru Dumitrascu. Care, de altfel, e si singurul referat pe care
ii contine superba rubrica „Comisia de disciplina“. (sursa: Academia Catavencu,
06.05.2008)
Dacă directorul penitenciarelor s-ar fi ocupat şi de prezent, alta ar fi fost starea

penitenciarelor rom„neşti. Dar pentru că, fatalmente, se aseamănă cu tƒnărul eşec
ministerial Chiuariu, cel care l-a uns ƒn funcţie, Iosif nu ƒnţelege că nu e cel mai deştept, cel
mai luminat şi 'cel mai extraordinar'.
.
3. Radio Guerilla vorbeşte despre Marius Iosif, poliţe plătite, droguri şi penitenciare
La Radio Guerilla avem pe finalul emisiunii de ieri dimineaţa o discuţie de 10 minute (ascultaţi
ƒnregistrarea) tot despre faptele de arme ale domnului Marius Iosif, directorul penitenciarelor.
.
Link-uri utile:
 http://www.radioguerrilla.ro/guerrilla_player.php?
file=Un_dobiton_pierdut_interventie_cu_Catalin_Prisacariu_despre_penitenciare_si_Seb
astian_Hetea_de_la_Guerrilla_Cluj_despre__3565_a.mp3&title=Guerrilla%20de%
20Dimineata
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/judectorul-gabriel-gunescu-exercita.html
 http://www.catavencu.ro/la_zi/din_editia_print/actualul_sef_al_penitenciarelor_l_a_ares
tat_pe_fostul_sef_pe_site.html
07 MAI 2008
Penifest - Morcovul din dosul domnului Iosif
Bleah...ingrată postură. Şi urat mirositoare. Am putea sa ne plimbăm cu iubitele sau

nevestele prin Cişmigiu. Preferăm să facem pe vidanjorii. Cum treaba pute rău, mirosul a
fost simţit şi de jurnaliştii de la Academia Caţavencu, care, sub titlul Justitia
romaneasca de desene animate: Un procuror prost gaseste un judecator competent,
iar unul competent un judecator prost, publică ‚n ediţia de săptămana aceasta un
interviu cu noi. Şi alţii ca noi. Care nu vor sau nu au curajul să-şi asume public identitatea.
Dar care spun: Suntem o mică grupă de partizani care vă hărţuieşte conştiinţa pentru
a o trezi. Atragem ‚n ambuscade instituţiile statului pentru a elimina incompetenţa
şi lipsa de integritate. Puterea e ‚n mainile lor. Cuvantul ‚n mainile noastre.
"Am apucat si ziua nefericita in care sa facem interviurile cu blog-urile. Si asta fiindca doar din
spatele blog-urilor sufla reforma in Justitie. Guerrilla virtuala impotriva Justitiei lui Stoica,
Stanoiu, Diaconescu, Macovei, Chiuariu, Predoiu e formata din judeinromanica.blogspot.com,
procurorpanait.wordpress.com, grefierinromanica.blogspot.com, penifest.blogspot.com,
avocatinromania.blogspot.com, ultrajuridic.wordpress.com." (Eugen Istodor - Academia
Caţavencu)
***
Aşadar, Gherilistii au fost intervievati de Istodor. Cititi Academia Catavencu ce

apare miercuri, 7 mai 2008, sau varianta online.
Mai jos aveţi şi varianta integrală a interviului cu echipa blogului Penifest:
I: Cine sunteti?
R: Hehe. In mod cert avem o problema de identitate. Intr-o lume schizoida, incercam sa ne
adaptam. Dar dupa cat de urat pute treaba, cred ca suntem morcovul din dosul domnului
Iosif (n.r. directorul general ANP), martorii indeciziei domnului Predoiu si oglinda
propriei noastre lasitati. Avem personalitati multiple; ne pliem pe realitatile din sistem. Ah,
mai suntem sotii, sotiile, nepotii, matusile, unchii celor din sistem. Noi, nepoteii, reprezentam
cam jumatate din cei 12 mii de angajati ai sistemului. Asta pe acte. Nu ne mai numaram si
prietenii.
I: De ce e nevoie de blog la penitenciare? Ce ne doare la penitenciare?

R: Ne doare fundul. L-am pus la bataie de atat de multe ori, fara sa cracnim, ba
cateodata chiar am dat si altora jos pantalonii cu zel de tortionar ca sa putem noi
parveni. Pana acum am fost, in raport cu colegii, cand activi, cand pasivi, in functie de
favorurile venite de sus. In raport cu cei din conducere, insa, intotdeauna ne-am gonflat la
cerere. Ba chiar am mimat placerea. Ca atare, dupa cum am zis la prima intrebare, ne-am
gandit sa echilibram situatia. Si am facut blog-ul asta.
I: Ce reprezinta fotoliul de sef al penitenciarelor pentru orice guvernare?

R: Cel mai adesea spaga pentru prietenul ministrului justitiei. In special daca esti
magistrat. 6000 de coco pe luna. 8000, daca e vreo sarbatoare, ca vine si prima de porc.
Chiar si de Pasti, tot prima de porc as numi-o. Pana la urma, fotoliul asta e testul
competentei si onestitatii unui guvern. Miza politica in activitatea penitenciarelor este
inexistenta. De aceea devine un test de integritate si profesionalism pentru orice ministru al
justitiei si guvern, in ansamblul lui. Daca numesti un director general competent si
onest, atunci e limpede ca doresti o reforma reala si institutii performante. Daca
numesti un bou, atunci devine evident ca este o forma de recompensa pentru slugile
partidului. Conducerea actuala intra in ultima categorie. Si asta spune ceva despre acest
guvern, despre fostul ministru Chiuariu, dar si despre actualul, dacă va mai tolera situatia.
I: Cata reeducare incape in penitenciare?

R: Nu prea incape, ca ar trebui sa incepem cu noi. Da’ suntem prea ocupati sa ne
razboim intre noi, X cu Y, subalternul cu seful, paza cu reeducarea, conducerea ANP cu fostele
echipe si toti cu detinutii. 75% din ei sunt recidivisti sau cu antecedente penale. Probabil
restul de 25% care nu se intoarce in penitenciare fie moare dupa liberare, fie nu mai este
prins la furat. Completam ca prostii mii de hartii, facem raportari false si, an de an, la
bilant, mai urcam graficele putin cu mandrie proletara. Imi amintesc ca cei de la ANP,
de la reeducare, ajunsesera in situatia ilara sa raporteze un numar de detinuti participanti la
programele de reeducare mai mare decat numarul efectiv de persoane incarcerate. Probabil
stateau la usa si numarau intrarile si iesirile detinutului.
I: De ce le este frica angajatilor din penitenciare? De ce nu regandesc sistemul?

R: De ce? Asta o intrebare speculativa. Nu putem raspunde noi pentru altii. Explicatia sta in
etimologia cuvantului speculativ. In fata oglinzii ne vedem doar pe noi. E adevarat, blog-ul
nostru este destul de militantist, iar multe dintre mesajele noastre incearca sa trezeasca
demnitatea in fiecare din noi. Dar nu suntem mantuitori. Asa ca fiecare trebuie sa se uite
in oglinda, sa-si chestioneze propria constiinta si sa gaseasca raspunsul. Daca vreti
sa va enumar cauze concrete, atunci va reamintesc ca, in cateva luni, domnul magistrat Iosif
a masacrat aproape o cincime din personalul ANP: santajati sa-si dea demisia, fortati sa se
pensioneze, detasati la sute de kilometri departare de casa. Nimeni nu le-a luat apararea. Iar
hiene gata sa muste din hoituri se gasesc intotdeauna. Nu exista reguli pentru
promovare, detasare sau premiere. Totul se face din pix, printr-o semnatura abuziva si
discretionara. Dar sefii n-au dus deciziile lor aberante pana la capat cu propriile maini. Insa
ne e mai comod asa. Pana ne vine si nou randul. Iar atunci stam in bodega si
injuram sistemul si universul, uitand cine e cu adevarat responsabil: noi insine.
De ce nu regandesc sistemul? Ne-am obisnuit sa gandeasca altii pentru noi. Iar cei din
conducere nu gandesc. Asa ca ne invartim intr-un cerc vicios al lasitatii, dezinteresului
si prostiei.
I: Cum se da spaga unui sef de penitenciar?

R: Prin numirea fara concurs in functia de director de penitenciar. Dupa aceea totul
devine un aranjament. Sunt prost, incompetent, corupt, deci nu pot sa supravietuiesc in
aceasta functie decat prin abuz, coruptie si lasitate. Ca atare, sistemul raspunde la stimuli si
capata imagine mea de sef. Comportamentele discretionare si ticaloase se imprumuta
foarte usor. Iar apoi nu mai e nevoie sa te siluiască nimeni din afara pentru a aparea noi pui
ai incompetentei si abuzului. Sistemul e androgin şi se reproduce singur. Nu cred insa ca
reciproca e valabila. Stiti zicala cu butoiul de vin si picatura de otet. Invers nu merge.
I: Cum functioneaza in prezent SIPA?

R: Şi-a schimbat denumirea.
06 MAI 2008
Penitenciare la inspecţie. 0,6(3) probleme/penitenciar
Tocmai cƒnd ‚mi pierdusem speranţa ƒn legătură cu publicarea concluziilor controlului

buclucaş Administraţia Naţională a Penitenciarelor(ANP) se ambiţionează şi pune ditamai
informarea de o jumătate de pagină cuprinz„nd 7 constatări rezultate ƒn urma controlului a 11
unităţi penitenciare. (http://www.anp-just.ro/, COMUNICAT DE PRESĂ din data de
05.05.2008)
.
Aşa o luptă cu literele şi cifrele au dat inspectorii ANP conduşi de Florin Stanciu,
experimentul de şef al Direcţiei Inspecţie, că le-a trebuit mai bine de o lună de zile pentru a
produce această juma' de pagină de constatări. Aceleaşi constatări care apar ƒn comunicatul
de presă au fost ƒnaintate acum 2 săptăm„ni şi unităţilor penitenciare din subordine, pentru
luare aminte şi ƒnfricoşată reflecţie. Evident că efectul scontat nu a fost obţinut, dar cel puţin
toată lumea s-a amuzat.
.
M-aş fi aşteptat să ni se mulţumească, chiar ƒn comunicatul cu pricina, pentru insistenţa cu
care am cerut să vedem rezultatele magnificului control. N-avem noroc să fim apreciaţi deşi
ne-am făcut datoria cu credinţă. Poate pentru că am bănuit şi nu ne-am sfiit să spunem că
acest control e o cacealma ordinară. Totuşi mai sper.
.
Pentru a demonstra tărăşenia chiar ANP enumeră gospodăreşte cele 7 constatări clasificate
pentru uşurinţa citirii (şi bucuria domnului Stan, adjunctul cu capul roşu) ƒn 3 categorii. Deci
0,6(3) constatări pentru fiecare penitenciar 'controlat'.
.
S-ar putea spune că 0,6(3) deficienţe constatate pentru fiecare penitenciar nu este tocmai rău
şi că ƒn cele din urmă calitatea controlului contează. Contează calitatea e drept, dar
contează atunci cƒnd există.
.
Mai jos o să-mi permit să traduc pentru profani constatările năşite de ideea lui Marius
Iosif de a inventa evenimente de presă.
.
"Cu privire la acces" spune comunicatul, agenţii din postul de control nr.1 nu erau coordonaţi
•n activitatea desfăşurată de către un ofiţer anume desemnat de către directorul unităţii.
Adică nu era desemnată o persoană cu studii superioare şi grad de ofiţer care, pe h„rtie, ar fi
trebuit să stea şi să se uite cum face agentul controlul.
.
O altă bălărie enunţată automotivat de comunikatul ANP este aceea că "personalul feminin
desemnat să participe la controlul specific din posturile de control acces nu era asigurat,
conducerile unităţilor motivƒnd lipsa de personal sau planificarea acestora •n alte misiuni".
Adică inspectorii notează orice pentru că trebuie să-şi umple h„rţoagele.
.
Alăm deasemenea că "unele cadre din sectorul operativ intrau •n sectorul de deţinere cu
genţi, bagaje de mƒnă şi pachete". De parcă bieţii oameni nu au voie să măn„nce sau să-şi
care ochelarii sau cartea cu citate din tezele lui Iosif. Nu agenţii cu pacheţelul cu m„ncare
introduc obiecte interzise la deţinuţi ci cei care au aranjamentul făcut s„mbăta şi duminica
seara c„nd nu se face control, dar inspectorii 'de la centru' n-au de unde să ştie.
.
"Cu privire la controlul integrităţii sistemelor de siguranţă şi a camerelor de deţinere
•n intervalul de timp •n care persoanele private desfăşoară activităţi •n afara acestora" se
constată doar că "pe durata desfăşurării activităţilor recreative cu persoanele private de
libertate (plimbare, activităţi socio-educative, etc.), nu s-a realizat controlul camerelor". Dacă
ƒn rest totul e bine mă declar mulţumit şi clasific constatarea tot la capitolul bălării.
.
Problema paravanul (un banal cearceaf care asigură o iluzorie intimitate ƒn camerele de
detenţie) dă mari bătăi de cap inspecţiei. "…ncă existau paravane, perdeluţe, covoare, bagaje
sub paturile din camerele de deţinere" notează plini de zel inspectorii.
.
†n concluzie controlul nu a fost control iar 'constatările' făcute publice şi transmise ƒn unităţi
o dovedesc. 7 constatări din care 2 motivate de lipsa de personal, iar una referitoare la uşile
camerelor de deţinere care "sunt ţinute descuiate" după cum spune regulamentul nu justifică
marea desfăşurare de forţe anunţată de ANP acum o lună.
Oricum mă bucur că la ANP se citeşte blogul nostru şi că, din ambiţie, ANP se ƒntrece ƒn
comunicate de presă. Comunicatele de presă sunt foarte proaste pentru că sunt făcute pe
genunchi, dar e totuşi un pas ƒnainte.
.
PS. Ministrul justiţiei declara la 24.04.2008 că aşteaptă ca acest control să explice problemele
sistemului penitenciar. Un agent care lucrează nepăzit de un ofiţer şi un paravan la patul 3 n-
o să-l lămurească. Aşa că o să-l tot vedem pƒnă la alegeri nelămurit dar promiţƒnd
solemn rezultate.
Oda (IV)... sau ce-i lipseşte chelului
Buna sa-ti fie ticaitoarea Preaindestulatule si evident onoare muncii! A trecut ceva vreme de
la ultimul raboj si cu plecaciune si cu smerenie te implor sa ierti nevolnicia supusului tau care
n-a trimis ravas la vreme, dupa cuvinta.
Preaindestulatule, de-aici de la hotarul imparatiei tale iti aduc ca de obicei prinos de

recunostinta dar vestile nu sunt bune Indestulatimea ta! Tara geme si scartaie din toate
incheieturile si tu nu vezi si tu n-auzi, ca dincolo de faptul ca te-ai nascut cu tot felul de
neajunsuri te mai baga in ceata si chelarii si paharnicii cu care ai binevoit sa te insotesti.
Cu judecata tulburata, ferecat ƒn biroul cel nou ridicat, te perpelesti si tipi si ameninti isteric si
asta incepe sa deranjeze nu numai auditiv! Ai o suferinta ascunsa Preaindestulatule, si de
cand cu suferinta asta personala, nici iarba nu-ti mai place, nici roua frunzelor pe care o culeg
bob cu bob, in fiecare dimineata purtatoarele de roze, nu-ti mai ostoieste setea de razbunare.
O, tu Preaindestulatule, care erai pana nu de mult mandria mamei tale, spune-mi de stii ce te
roade de fapt, ca tanar esti, bogat esti, CV-iu de exceptie ai, limbi straine cunosti, te-ai
infiltrat la dreapta Megiesului care ti-a dat mosie intinsa pe degeaba, supusii saruta urma
pasilor tai, purtatoarele de roze iti fac vant cu eucaliptul. Si totusi nimeni si nimic nu satisface
nevoia aia ascunsa a Preaindestulatimii tale!
Setea de razbunare e boala grea marite, cearcanele iti brazdeaza fetisoara, cu privirea
pierduta si cu buzele crapate de muscatura frustrarilor dai comenzi lipsite de noima care la o
adica sunt bune, ca deruteaza adversarul dar au neajunsul ca-ti deruteaze si servitorii. Spre
exemplu cand ii dai Preaindestulatimea ta Omului Rosu comanda: "Conspira, ma!", bazandu-
te pe buna dreptate pe glandele alea oleaginoase cu care s-a nascut pe degete, el , care nu
cunoaste intelesul adanc al termenului, trage concluzii gresite si in loc sa alerge degraba la
minister sa mai unga anticamerele, unge si el ce-i vine la indemana, unge pana si treptele de
la intrare si exista pericolul sa-ti fracturezi madularele taman in excesul lui de zel.
Eu, Preaindestulatule, care te cunosc de cand erai mititel si te jucai cu ce puteai in tarana, eu
te-am inteles intotdeauna! Am inteles de ce ai simtit nevoia sa evadezi pe banii statului in
Tailanda la numai o luna de la inscaunare, am inteles de ce nu i-ai marturisit nevoia asta de
duca si Megiesului, care nestiind ca esti putin plecat te chema la imparatie si tu n-aveai cum
sa te teleportezi si alergai innebunit pe strazile din Bangkok, infruntand cu vitejie teama de
necunoscut, teama de tailandeze si dorinta de a-ti face datoria pana la capat. Nu trebuie sa ai
niciun regret Preaindestulatule. Principalul e ca ti-ai facut damblaua si vorbele de ocara ale
Megiesului le stii numai tu si chiar daca asta ti-a ingrosat putin pielea in coate nu se baga de
seama cand sezi matale hamletian, cu mana la falca.
Dar sa revenim la suferinta din corpul Preaindestulatimii Voastre, pentru ca despre tulburarea
asta fara margini care-ti afecteaza supusii si nu-i lasa sa se relaxeze la locul de munca, in
cautarea leacului absolut, s-a dus vestea pana departe si oricat m-am straduit eu sa-i conving
pe unii si pe altii ca e ceva trecator, ca e sindrom de primavara adica, ma tem ca
neincrederea s-a cuibarit in mintile oamenilor si ei mi-au ranjit in nas si mi-au zis ca tot asa
dezlantuit erai si asta toamna si asta iarna, deci nu este o chestiune de vreme sau vremuri, e
altceva fara leac care-ti mananca tineretea si le pune in pericol si existenta alora de au
ghinionul sa fie legati de glia mariei tale.
Pentru ca impotriva oricarei evidente, eu tot mai sper si tot mai caut sa-nteleg ce-ti lipseste
de fapt Preaindestulatule?!
Si cautand asa, si consultand ba astrele, ba prezicatoarele, am ajuns la concluzia ca poate ti
se trage tocmai de la faptul ca te miri ce-a dat peste tine, cu alte cuvinte un fel de gaina in
boabe. Dar tot scormonind dupa pardalnica aia de boaba de aur, risti Preaindestulatule sa
mori de singuratare si de inanitie in cuibarul din dotare!
Stiu ca te mana pardalnicul sa incerci ceva magie neagra si profit de ocazie asta ca sa te
sfatuiesc, cu duiosie si seriozitate, sa nu faci prostia asta si sa nu incepi sa umbli cu carpe
arse, cu maclavaisuri si descantece pe la penitenciare, ca vrajile astea negre se pot intoarce
chiar impotriva Preaindestulatimii Voastre si in timp ce infigi cu patima acele in papusa aia de
ceara, comandata dupa chipul si asemanarea dusmanului tau, al carui nume incepe cu D (ca
n-am curaj sa-l pronunt pe tot de frica sa nu ti se agraveaze simtomele!) sa inceapa sa ti se
inmoaie tie piciorul sau mana sau mai rau sa-ti ia gura de tot si sa n-ai cum mai da ordine
vitejilor!
Basca ca blestemul poate sa cada colateral si pe capul Preadevotatilor Indestulatimii Voastre.

Cum ar fi sa bagi capul pe usa la Visternicul Sef si in loc de bunul si blandul nento Marin sa
dai de Jumatate Om - Jumatate Bibilica, sau in loc de nea Spaiuc sa-ti behaie in urechi vreo
ovina lingava, sau si mai rau, sa-ti intre in iatac, in loc de purtatoarele de roze, niste broaste
raioase dornice sa-ti faca viata cat mai placuta?!
Pentru ca in Preasuficienta Voastra, ceea ce n-ai inteles matale niciodata, e drept ca poate
nici n-ai fost educat cum trebuie, poate nici n-ai avut un exemplu sanatos prin preajma, este
ca ai avut intodeauna la indemana varianta civilizata, aia in virtutea careia tratezi oamenii,
supusi sau sefi nu conteaza, cu respectul si consideratia cuvenita oricarei fiinte umane!
Varianta asta daca nu cunosteai, il deosebeste pe om de animal si-i da extraordinara

posibilitatea de a comunica nu prin maraituri, schelalaituri sau muscaturi ci prin cuvinte
articulate! Asta, Preaindestulatimea Voastra, se cheama bun simt si daca ai minte in cap si in
inima dorinta sincera de a face ceva in viata (trecatoare, by the way, Preaindestulatule!) , nu
tratezi omul dupa cum te-ai sculat dimineata si dupa aberatiile cu care te-nfunda Omul Rosu,
Jumatate Om – Jumatate Bibilica sau ovina aia lingava, basca corul de laudatori.
Ma tem Preaindestulatimea Voastra ca pestisorul ala de aur a avut slava cerului destula
rabdare si daca te mai enervezi mult cand iti explica el ca n-are din ce te face vrun Napoleon,
poate se supara si te lasa sa te mai descurci si de unul singur. Si facem pariu ca nu te-ai
descurca?!
Pa, Preaindestulatule!
05 MAI 2008
Alte vorbe ‚n v„nt
Comunicat ANP din 05.05.2008. Astăzi suntem informaţi că nu se ‚ntƒmplă nimic.

.
Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) a avut o revelaţie şi a pus pe site
o informare despre bilanţul trimestrial(!!!) al Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar.
Parcă penitenciarele ar fi Ţara Minunilor, iar directorii adjuncţi pentru pază şi regim ar fi un fel
de Alice multiplicaţi care participă pe r„nd (ƒn 3 serii) la marele bilanţ - mic. Minunea e că se
discută şi lucruri bune şi lucruri rele dar amăr„ţii de cititori ai site-ului penitenciar nu au voie
să ştie dec„t că totul e bine.
.
Un comunicat de presă ar fi trebuit să ne dea şi informaţia utilă dar, limba rom„nă de
lemn armat a ANP nu poate produce dec„t o ƒnşiruire de nume şi locaţii, urmate de o
concluzie care nu spune nimic.
Din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au participat directorul Direcţiei

Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar şi şase ofiţeri din cadrul aceleiaşi structuri.
A fost prezentată ƒntreaga activitate desfăşurată ƒn perioada de referinţă, menţion„ndu-
se at„t rezultatele pozitive c„t şi evenimentele negative ƒnregistrate. Totodată, a fost
subliniată necesitatea sporirii gradului de siguranţă şi respectării legalităţii ƒn locurile de
deţinere.
Persoanele invitate au avut posibilitatea pentru prima dată să viziteze penitenciarele
unde a fost prezentat raportul de bilanţ, acesta fiind un schimb de experienţă benefic
pentru participanţi. (sursa: http://www.anp-just.ro/)
Rezultatele 'controlului' din 26.03.2008 promise mass-mediei nu apar pe site-ul ANP, ƒn

schimb platitudini absolut neinteresante şi fără substanţă ƒşi găsesc fără probleme locul.
Purtătorul de cuvƒnt al penitenciarelor se pare că este condamnat să emită comunicate

alcătuite precum compunerile din clasele primare. Alte soluţii pentru a acoperi lipsa de
rezultate şi implicare a echipei de conducere nu cred că va găsi. E bine că Marius Iosif găseşte
prilejul să comunice dar o astfel de ƒncercare nu are nici un sens dacă strădania lui este o
non-informaţie.
PS. Atenţie la ortografie. Mai scapă c„te o literă mică la nume de penitenciare, c„te un spaţiu
ƒn plus, c„te un dezacord mic. Şi limba de lemn are reguli.
Seful penitenciarelor a mai semnat un protocol
Rămƒne de văzut dacă se va concretiza ceva

.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a semnat la 30 aprilie 2008 un protocol de
colaborare cu Patronatul de Comerţ, Turism, Industrie şi Servicii (PCTIS).
Obiectivele anunţate ale protocolului se referă la:

- iniţierea şi derularea de programe de calificare profesională a persoanelor private de
libertate, luƒnd •n considerare faptul că formarea şi diversificarea competenţelor
profesionale ale acestora contribuie la eficientizarea reintegrării sociale, după liberare;
- desfăşurarea unor activităţi lucrative contracost, •n regim de prestări servicii;
- posibilitatea •ncadrării profesionale a persoanelor private de libertate, după executarea
pedepsei. (sursa: http://www.anp-just.ro/)
Declaraţiile optimiste nu lipsesc nici din partea conducerii asociaţiei patronale care, ƒn numele
SRL-urilor membre, se declară ƒncrezători că lumea va fi minunată de vreme ce s-a semnat
acest protocol.
.
"Prin modificarea legii Codului Penal se vor putea infiinta puncte si ateliere de lucru ceea ce va
fi benefic atat pentru detinuti cat si pentru oamenii de afaceri. Dupa incheierea
protocolului agentii economici din toata tara pot incheia, pe plan local sau pe raza
regiunii de resedinta contracte de colaborare cu aceste institutii", a subliniat dl. Ion
DEDU la sedinta Colegiului Director al UNPR din data de 28 martie 2008. (sursa:
http://www.pctis.ro/evenimente/)
.
Minunată idee implicarea patronatelor ƒn angajarea deţinuţilor trecuţi, prezenţi şi viitori
numai că la 5 minute după semnarea protocolului Marius Iosif o ia pe arătură. Directorul
penitenciarelor povesteşte presei despre:
 contracte de muncă şi pensii pentru deţinuţi, şi despre

 modificarea legislaţiei de executare a pedepselor.
E foarte bine că domnul Iosif are ƒn sf„rşit idei după ce a a tot aşteptat timp de 6 luni să-i
spună Ministerul Justiţiei ce să facă. Rău e că abia după ce a emis măreţele teze şi s-a
dat interesant s-a gƒndit să consulte specialiştii.
Presa, din lipsă de subiecte, anunţă profetic această iniţiativă ca fiind soluţia rezolvării crizei
de forţă de muncă ƒn Rom„nia (Adevărul, 01.05.2008). Evident că cei 7 - 8 mii de deţinuţi
care ar putea lucra ƒn cel mai fericit caz (dacă există cerere de forţă de muncă de acest tip şi
la acest nivel) nu vor putea să rezolve criza de forţă de muncă creată prin plecarea a 2
milioane de rom„ni ƒn UE.
Domnul Iosif a aflat după semanarea protocolului şi conferinţa de rigoare că nu se

poate să faci contracte de muncă pentru deţinuţi pentru că nu permite legea,... care
este. Contractul are altă natură şi se ƒncheie ƒntre penitenciar şi beneficiar. Directorul
penitenciarelor trebuia să se g„ndească dinaine la acest MIC impediment, dar luat de val a
scăpat porumbelul.
Imaginaţi-vă că deţinutul devine angajat ca toţi ceilalţi. †n acest caz, deţinutul este foarte
scump pentru angajator care trebuie să plătească pe l„ngă salariul acestuia şi dările către stat
(care sunt ƒncă pe at„t). La toate dările către stat angajatorul trebuie să acopere şi
cheltuieli de pază, supraveghere şi deplasare. Sigur, statul poate acorda facilităţi acestor
angajatori ƒnsă o astfel de iniţiativă nu a fost nici măcar discutată.
Mai sunt de analizat aspecte precum obligaţiile ANP ƒn susţinerea şi dezvoltarea acestor relaţii
de muncă, av„nd ƒn vedere că deţinuţii se transferă, se liberează, se ‚nbolnăvesc,
trebuie să fie prezenţi la instanţă, intră ‚n carantină etc. Juriştii chiţibuşari vor avea
obiecţiuni şi ƒn legătură cu capacitatea juridică a deţinuţilor de a semna contracte de muncă.
Trebuie amintit şi că deţinuţii nu au cotizat şi nu cotizează la asigurări sociale aşa că

nu e tocmai cuşer să poată beneficia de pensie. Oricum bieţii pensionari, care trăiesc cu
emoţia prăbuşirii sistemului de pensii, ar avea o problemă cu ideea de justiţie socială ƒn
această perspectivă.
La toate acestea şi la multe altele ar fi trebuit să se gƒndească directorul

penitenciarelor romƒneşti. Dacă ar fi avut cea mai vagă idee despre ce se ƒnt„mplă ƒn
sistemul penitenciar Marius Iosif ar fi ƒnţeles că de azi, pentru că s-a terminat vacanţa,
cƒteva sute de deţinuţi vor cere să lucreze, să primească pensie de la firmele PCTIS
(ƒn realitate c„teva SRL-uri) şi să aibă o lege de executare mai favorabilă.
De acestă problemă se vor lovi ƒnsă angajaţii unităţilor din subordine care se confruntă deja
cu o criză de resurse fără precedent şi cu tot soiul de decizii şi ordine contradictorii. Domnul
Iosif Marius va sta ‚n continuare cocoţat ‚n vƒrful ANP-ului, ‚n biroul cel nou, şi va
emite idei precum cea prezentă şi cea a penitenciarului unic, ceva mai veche dar uitată.
Cred că un protocol cu o asociaţie de cƒteva SRL-uri din Bucureşti, indiferent ce

denumire ar purta, deşi un aparent pas ƒnainte, nu va putea rezolva problema implicării
deţinuţilor ƒn activităţi lucrative. Cele cƒteva locuri de muncă pe care le pot oferi aceste
SRL-uri nu acoperă ‚n nici un caz necesarul. Marius Iosif ştie asta, dar face ce ştie mai
bine... se face că munceşte.
04 MAI 2008
Retrospectivă PENITENCIAR! - Reformă, trecători grăbiţi,

listele lui Iosif
Retrospectiva se ‚ncheie cu acest episod despre reforma penitenciarelor, nevoia de

dialog, sindromul trecătorului grăbit şi listele lui Iosif
.
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (VI)
http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_15.html
.
Al şaselea indiciu: relaţia distorsionată ƒntre angajatul penitenciarului şi persoana privată de
libertate.
Tocmai pentru că mă simt neconfortabil cu acest subiect căruia nu-i simt nici limitele, nici
amploarea, şi cu atat mai puţin văd soluţiile, aştept de la dumneavoastră păreri sau
experienţe ƒn relaţia dumneavoastră cu deţinutul, pe care să le ƒmpărtăşiţi cu noi sau cu
cititorii.
.
"Oare cu cine dialogam? Seamana mai mult cu un monolog comun."
http://penifest.blogspot.com/2008/04/oare-cu-cine-dialogam-seamana-mai-mult.html
.
Da, anonimule, decizia este tot a lor. Pana in momentul in care ne vom prinde ca suntem
liberi si ne putem opune. Atunci decizia va fi a noastra.Da, anonimule, traditia inlocuieste
profesionalismul. Pana in momentul in care vom deveni noi profesionisti. Atunci vom inlocui
fatalitatea şi comoditatea a ceea ce este cu libertatea si riscul a ceea ce trebuie sa fie.
.
Sindromul trecătorului grăbit
http://penifest.blogspot.com/2008/04/sindromul-trectorului-grbit.html
.
Deseori m-am ƒntrebat de ce nu intervine nimeni, nici măcar cei mai buni prieteni, atunci c„nd
un coleg este tratat incorect (şi asta poate să ƒnsemne o remarcă deplasată, o sancţiune
nedreaptă, o detaşare ‘disciplinară’ sau chiar pierderea serviciului).
†ncă nu am alt răspuns dec„t sindromul cu pricina dar, cred că această lipsă de reacţie profită
din plin celor care confundă penitenciarul sau Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP)
cu propria moşie.
.
Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea a II-a - aplicarea teoriei)
http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html
.
Ieri am scris prima parte a referatului "Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul". Am
deconstruit baza conceptuală e teoriilor iosifiene, am arătat premisele concepţiilor domnului
Iosif şi am reconstruit argumentaţia filosofică a deciziilor acestuia. A venit timpul să arătăm
efectele filosofiei iosifiene, implementată cu succes ƒn Ţara ANePeului. Aceasta este lista
promisă ieri, lista cu cei şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, daţi afară şi transformaţi ƒn sclavi prin
voinţa şi graţia divină a conducerii ANP: (...)
03 MAI 2008
Retrospectivă PENITENCIAR! - Ode, soluţii, probleme,

cosmetică
Salariul lui Marius Iosif şi strădania ascunderii acestuia, aventurile dnei. Katalin
Kibedi, probleme adevărate şi soluţii cosmetice.
.
Fluturaş, nu mai ai aripioare...
http://penifest.blogspot.com/2008/04/flutura-nu-mai-ai-aripioare.html
.
Pentru aplicarea corespunzătoare a legii propunem modificarea aceastei decizii interne astfel
•ncƒt toate categoriile de personal să fie protejate •n egală măsură.
…n acest fel s-ar evita incidente regretabile precum cel din 10.03.2008, cƒnd "fluturaşul"
domnului Marius Iosif, judecător - director general a ajuns •n posesia presei. Am aflat atunci
că domnul Marius Iosif are un salariu de 21.800 RON, cumulƒnd cu graţie sporuri şi prime din
două profesii.
.
ODĂ III
http://penifest.blogspot.com/2008/04/oda-iii.html
.
Tot pasarica aia nesimtita ciripeste ca vreti sa dotati toate incaperile palatului (ati luat in
calcul si w.c-urile!?) cu camere de filmat.Imi imaginez si lacrimez pur si simplu, un ecran
imens pe perete, Vigilenta Voastra la pupitru (dotat cu microfon din ala subtire de vine de
dupa ureche, haideti Luminatia Voastra, cum au astia cand cinta) supraveghind cu micronul
pana in porii supusilor.Vad trupa de interventie actionand si purtatoarele de roze racorindu-va
cu frunza de eucalipt.
.
Probleme adevărate, soluţii cosmetice
http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html
.
Acest proces simplu de identificare a soluţiilor nu funcţionează pentru că ANP chiar crede că
nu are probleme proprii. ANP crede doar că se confruntă cu persoane, instituţii sau organizaţii
care •i fac probleme şi/sau care nu-i rezolvă probleme.
Astfel cozmetizarea realităţii duce la soluţii cosmetice. Adică bilanţul anual este gol de
conţinut dar plin de forme, vorbim deştept cu ministrul şi •n spate nu mişcăm nimic, minţim
sindicatele, şi alte asemenea. Realitatea e alta. Probleme sunt dar, sunt rezolvate cosmetic.
.
Sofer de secretar de stat ‚n MJ. Agent de penitenciare şi... amant!?
http://penifest.blogspot.com/2008/04/sofer-de-secretar-de-stat-n-mj-temnicer.html
.
Gardianul prezintă şi fotografii •n care doamna secretar de stat Katalin Kibedi, apare •n diferite
ipostaze •mpreună şoferul personal.
Şi pentru că cineva mă •ntreba dacă pot să spun măcar un lucru bun despre sistemul
penitenciar, o să o fac.
Recunosc deschis că temnicerii noştri atunci cƒnd sunt şoferi de secretar de stat •şi rezolvă cu
succes problemele de inimă. Sunt disciplinaţi şi merg pƒnă la sacrificiul suprem pentru a-şi
face datoria.
.
Unde sunt soluţiile?
http://penifest.blogspot.com/2008/04/unde-sunt-solutiile.html
.
Din pacate actuala conducere are alergie la tot ce vine din urma si in acest ritm in viitorul
apropiat sistemul penitenciar are toate sansele sa calculeze salariile cu abacul si sa insemne
detinutii cu fierul rosu. Exagerez evident, dar nu pot sa nu amendez prostia si micimea unor
oameni care prefera sa demoleze pentru ca nu sunt capabili sa continue sau sa construiasca
ceva in loc!
02 MAI 2008
Retrospectivă PENITENCIAR! - Finanţe, legislaţie,

incompatibilitate, dialog
Pƒnă se termină mini-vacanţa muncitorească continuăm retrospectiva cu articole

despre probleme financiare cosmetizate, incompatibilităţi intenţionate, ode
măreţului lider, dialog social mimat cu iscusinţă şi un statut care nu stă deloc.
.
ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare ‚n 2008.
http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html
.
Această afirmaţie ridică serioase semne de •ntrebare avƒnd •n vedere poziţia exprimată public
referitoare la subfinanţarea sistemului penitenciar şi contradicţia cu cifrele prezentate care
arată, •n mod evident, că nu au fost probleme •n acest sens.Pentru această inadvertenţă
există două posibile explicaţii. Fie 'constatarea' a fost formulată astfel pentru a mulţumi
conducerea Ministerului Justiţiei şi sistemul penitenciar este subfinanţat, fie buna finanţare
este reală şi atunci nu există motive pentru reproşuri.
.
Incompatibilitate nesancţionată. Gabriel Gunescu, director de penitenciar cu
contract de muncă şi judecător
http://penifest.blogspot.com/2008/04/judectorul-gabriel-gunescu-exercita.html
.
Judecătorul Gunescu, de la Tribunalul Bucureşti, este incompatibil cu directorul Gunescu de la
Penitenciarul de Minori şi Tineri, unde are un contract de muncă (art. 6 din legea 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte fără echivoc că "Funcţiile de judecător,
procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice
sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din •nvăţămƒntul superior, •n condiţiile legii.")
.
ODĂ II
http://penifest.blogspot.com/2008/04/oda-lirica-ii.html
.
P.S. Cum se vede treaba ca de la o vreme zeii va sunt cam potrivnici, incercati cu niste
sacrificii mai dureroase, excelenta, poate e timpul sa-i mai decapitati si pe la cei dragi, pe la
cei mai apropiati. Si sa nu va para rau, ginditi-va ca scopul scuza mijloacele (din nefericire
asta e valabil si in sens invers).
Si daca nici asa nu puteti opri toate, dar toate scurgerile de informatii, nu uitati ca aveti la
indemina varianta de avarie, aia in care ii decapitati pe toti si ramineti sa domniti singur,
excelenta; o sa fie mai greu ca nu sunteti obisnuit cu munca dar cel putin veti avea garantia
ca nu va mai transpira niciodata nimic (si sper ca n-aveti obiceiul sa vorbiti noaptea prin
somn!)
.
7 MOTIVE PENTRU CARE MERITA SA MA IMPLIC!
http://penifest.blogspot.com/2008/04/7-motive-pentru-care-merita-sa-ma.html
.
In acelasi timp, marturisesc ca nu am nici un fel de sentimente si nici un fel de curiozitate fata
de Dl Iosif, Dl.Spaiuc, Dl.Marin, Dl. Stan si grupul mic dar compact de profitori fara scrupule
care ciugulesc pe sub masa resturile la prohodul sistemului penitenciar romanesc. Ca urmare
de ce ma implic totusi?!
1. Pentru ca sunt platiti si din banii mei.2. Pentru ca profita.3. Pentru ca mint si
dezinformeaza cu buna stiinta.4. Pentru ca nu au constiinta.5. Pentru ca sunt lamentabili din
punct de vedere profesional.6. Pentru ca sunt brutali.7. Pentru ca sunt viciosi.
.
Statutul funcţionarilor ANP
http://penifest.blogspot.com/2008/04/statutul-funcionarilor-anp.html
.
Se poate spune •nsă că problema principală este că se tot peticeşte un act normativ deja
prost. Cu aceste ocazii se introduc sub masca unor prevederi urgente şi necesare o serie de
prevederi care nu au legătură cu scopul actului normativ. Astfel se limitează drepturi salariale
şi sindicale sau se redefinesc termenii dezvoltării carierei •n sistem pe coordonate excesiv de
rigide.
.
Bucureşti, 041375
http://penifest.blogspot.com/2008/04/bucureti-041375.html
.
Cel mai mare, cel mai urƒt, cel mai tranzitat, cel mai...
Penitenciarul Bucureşti - Jilava
.
NEWS ALERT - Ministerul Justitiei accepta solicitarile sindicatelor
http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html
.
După două runde de discuţii cu Ministerul Justiţiei sindicatele sistemului penitenciar au căzut
de acord asupra capitolului legislativ al revendicărilor. La sfƒrşitul lunii vor fi reluate discuţiile
referitoare la celelalte puncte •n divergenţă:
- contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv;
- asigurarea resurselor necesare funcţionării sistemului penitenciar;
- calitatea managementului.
Ministerul Justiţiei (MJ) s-a angajat să promoveze modificările solicitate de sindicate la legea
293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din ANP •n ceea ce priveşte:
- •ncadrarea posturilor vacante;
- cariera •n sistemul penitenciar, şi
- drepturi şi libertăţi sindicale.
01 MAI 2008
Retrospectivă PENITENCIAR! - Resurse umane, reputaţie,

comunicare
Astăzi despre Petre Stan - măsluitorul de concursuri cu familie mare, reputaţia

penitenciarelor şi comunicarea care... nu este
.
Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I)
http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html
.
…n schimb, măsluitorului Stan Petre nu i s-a •ntƒmplat nimic. Chiar i s-a mai dat o şansă s-o
angajeze pe tƒnăra blondă. Această şansă a fost fructificată două luni mai tƒrziu, cƒnd
preşedinte de comisie a fost doamna procuror Hămăială, adusă de Chiuariu •n MJ. Avƒnd •n
vedere exerienţa procuroresei •n angajarea consilierilor ministeriali •n funcţii publice prin
concursuri trucate, domnişoarei Toma nu i-a fost greu să devină, •n sfƒrşit, ofiţer de
penitenciare.
De această dată, nasoii care au dat •n vileag prima dată tărăşenia nu au mai avut acces
la 'concurs' şi totul a decurs conform ordinelor ministeriale. E adevărat, fără a avea dosarul de
•nscriere complet, lucru pe care noi nu l-am uitat şi care va fi o motivaţie posibilă pentru
invalidarea concursului, mai devreme sau mai tƒrziu.
.
Petre Stan - de la persoană la personaj
http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html
.
In ultima vreme, cineva care citeşte articolele de pe forum se poate •ntreba pe bună dreptate.
Ce au oamenii ăstia cu domnul Stan? Cum s-a transformat el dintr-o persoană •ntr-un
personaj? Are cineva ceva cu el? Cu siguranţă nu. Doar că el este omul bun la toate al echipei
clădite de domnul Iosif. Că doar asta a anunţat obsesiv de la •nscăunare: vreau să-mi fac
propria echipă. Nimic rău, dacă ar fi avut si criterii profesionale •n alcătuirea asta. Dar
singurele virtuţi ale membrilor noii echipe sunt ascultarea fără cracnire, lipsa de competenţă
si pasarea responsabilitatilor inspre mostenirea grea a trecutului si lipsa unei strategii.
.
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (V)
http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html
.
Al cincilea indiciu: murim de frică, cerem curaj şi aşteptăm soluţii de la alţii
...succesul acestui blog, dar şi frica oamenilor de a-l accesa •n ANP / unităţi sau tentativele de
a bloca accesul la blog, arată o paranoia generalizată, •ntreţinută de un comportament abuziv
şi discreţionar al multora dintre şefii ANP.
.
Despre reputaţie
http://penifest.blogspot.com/2008/04/reputaia.html
.
Avem obiceiul să cosmetizăm realitatea. Minţim că suntem profesionişti şi că avem rezultate
bune chiar dacă realitatea ne contrazice. …n schimb ne supărăm cƒnd auzim că nu suntem aşa
cum ne minţim că suntem. Ne simţim nedreptăţiţi şi trădaţi pentru că realitatea nu are nimic
•n comun cu scenariul fabulos •n care visăm că trăim profesional. Aşa că •i •nlăturăm rapid pe
cei care ne spun că ne minţim şi minţim zilnic..
.
Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă(II)
http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html
.
Petre Stan nu este numai un măsluitor de concursuri. Este şi d•nsul eroul unui concurs din
2006 pentru funcţia de director la oricare s-ar nimeri dintre penitenciarele Giurgiu, Mărgineni,
Codlea, Vaslui. Marea lui „rezistenţă” •n faţa efortului intelectual (vezi CV) i-a adus nota 3
(trei) şi •n consecinţă a trebuit să se retragă •n sƒnul familiei pentru a-şi obloji rănile.
Familia lui Petre Stan a descoperit pasiunea pentru calea birourilor din penitenciare imediat
după ce capul cel roşu a devenit ofiţer de reusrse umane la ANP.
iunie 2008 Pagina de pornire aprilie 2008

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Arhiva Mai 2008 Penifest

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhiva Mai 2008 Penifest

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.

com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

31 MAI 2008 Subscribe in a reader

ANP si MJ in dialog cu sindicatele din penitenciare

Ieri, 30.05.2008, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei au ƒnt„lnit Traducere

Gadget-uri alimentate de Google

Cum apreciaţi rezultatele

Foarte bune 12 (10%)

Ministrul justiţiei a participat la deschiderea "rundei de discuţii". Domnul Predoiu a promis

 http://penifest.blogspot.com/2008/05/politica-n-justiie.html Rom„nia Curată

by Huginn 3 Comentarii Newsletter

30 MAI 2008 Introduceţi adresa de email:

NEWS ALERT - Ministerul Justiţiei invită echipa PENITENCIAR!

preciz„nd că va invita şi membrii echipei PENITENCIAR!. Iar minunea s-a şi ‚ntƒmplat.

by famiglia Musat 12 Comentarii

Rebuturi Q-are la Ministerul Justiţiei şi Administraţia

Adrian - economistul Q tuleşte licitaţii...

Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi

"Reiter„nd importanţa pe care domnul ministru o acordă sistemului ANP", av„nd ƒn

1. Regatul Unit al Graiului de Lemn, reprezentat at„t de regină c„t şi de ambasadorul

2. Uniunea Republicilor Detaşate Iosifiene, reprezentată de provizoriul Şpaiuc, acest

3. Statele Unite ale Limbiştilor, reprezentate de domnul Dumitru Limbă-dulce Nădrag,

4. Republica Prisoseză, reprezentată de şefii micilor colonii magrebiene caracterizate de

P.S.: Domnule Buică, vă sugerez respectuos să nu mai scrieţi dumneavoastră astfel de

documente. Nu e o pagubă că vă faceţi de r„s, ƒnsă vă bateţi joc de imaginea ministerului,

P.P.S.: †l salut pe Pălmaşul, noul membru al echipei care prestează la

Ministerul Justiţiei ‚n presa zilei

Dispret fata de lege

PS. M„ine vă povestim ƒn amănunt ce s-a discutat la ƒnt„lnirea cea de taină.

Despre viitorul şef al penitenciarelor - un dialog deschis de

Ne aşteaptă un concurs. Un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al

1. Ministerul Justiţiei este obligat să schiţeze profilul aşteptat al directorului general

4. După ‚ncheierea concursului şi desemnarea cƒştigătorului, contractul de muncă

by famiglia Musat 8 Comentarii

Penitenciarul Spital Poarta Albă ‚n vremea lui Nădrag Limbă-

PENITENCIAR! va invita la Conferinta nationala "Penitenciare

Echipa PENITENCIAR! anunţă organizarea Conferinţei Naţionale "Penitenciare ‚n derivă",

Cei care doresc să participe sunt rugaţi să trimită la adresele relatiipublice@just.ro,

 dl. Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei - care coordonează workshopul despre

Sindicatele din sistemul penitenciar sunt binevenite cu precizarea că nu asigurăm umăr

Şi totuşi... de ce ‚ntƒlniri secret - confidenţiale?

ANP - Sindicatele din penitenciare, seduse si abandonate

†n data de 26.05.2008, la Hotel Marshal, comandanţii penitenciarelor romƒneşti şi

direct cu obrazul (adică ƒi plesnea, domnu’ Stan). La o şedinţă aproape a recunoscut că a

Reacţia panicată, amatoare şi intempestivă a DPCMP la articolul Primavara spionilor

Libertatea de a avea conştiinţă

Decizia ministrului justitiei de a scoate la concurs postul de director general, este

Primavara spionilor de jucarie

Averile ascunse ale şefilor penitenciarelor

Gheorghe Şpaiuc a fost de-a lungul timpului actorul unor scandaluri:

 Procurorul nesimtirii s-a judecat cu Primaria pentru a nu plati intretinerea. Procurorul

Domnul Stan ‚mpreună cu familia sa lucrează la ANP. Domnul Stan a falsificat

Declaraţia de avere a lui Petre Stan este disponibilă la:

Declaraţia de avere a lui Marin Dumitru este disponibilă la:

Marin Dumitru este artizanul situaţiei financiare delicate a Administraţiei Naţionale a

NEWS ALERT: Nu mai e zvon - Mocuţa şi Kibedi sunt pe

2. Gheorghe Mocuţa ne trimite ƒn dimineaţa de luni, 19 mai, o scrisoare interminabilă ‚n

by famiglia Musat 5 Comentarii

Fiecare secretar de stat pre limba lui...

Domnule Mocuţa, am publicat astăzi dreptul dumneavoastră la replică. Nu am ƒnţeles de ce

3. †n ceea ce priveşte primele avizate de dumneavoastră şi modalitatea "transparentă" de

4. Suntem, de asemenea, convinşi că proiectul de ordonanţă de urgenţă ƒn cauză care,

 nu fusese discutat ƒn prealabil cu sindicatele;