Arhiva Martie 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.
com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă
PENITENCIAR
Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a
Penitenciarelor (ANP)
31 MARTIE 2008 Subscribe in a reader
ODĂ
Lui Marius Iosif de la ANP... si biroului cel nou al dumnealui Traducere

Selectaţi limba
Astazi este ziua cea mare, dom'le Iosif. Este ziua incununarii incununarilor pentru ca urmeaza
sa va inaugurati, in sfirsit, biroul. Chiar daca din motive independente de vointa mea n-o sa Gadget-uri alimentate de Google
va pot fi alaturi la taiatul panglicii, trebuie sa ma credeti ca, cel putin cu sufletul adanc
impresionat, sunt chiar acolo pe fotoliul din dreapta.
Cum apreciaţi rezultatele
Stiu ca nu v-a fost usor. Redecorarea biroului marelui director general este o proba de obţinute de Cătălin Predoiu
inteligenta si vointa, pe care n-a trecut-o nici unul dintre fostii directori generali. Iar ƒn funcţia de ministru al
dumneavoastra, desi sunteti atit de tinar, iata ca ati reusit! Imi imaginez cu nespusa duiosie justiţiei?
noptile dumneavoastra framintate de grija de a alege mobilierul potrivit, vad limpede umerii 12 (10%)
Foarte bune
dumneavoastra cocosati de greutatea deciziei alegerii culorii peretilor si, mai ales, va vad
Bune 7 (5%)
ochii intunecati de concentrare in fata mostrelor draperiilor si mochetelor.
Satisfăcătoare 11 (9%)
***
Slabe
Trebuie sa credeti ca suntem cu totii mindri si recunoscatori, si va conjur sa nu luati in 27 (22%)
Foarte slabe 61 (51%)
seama susotelile acelor nemernici de oameni, carora nici macar nu-mi vine sa le spun
oameni, care prezic ca redecorarea biroului este de rau augur. Ma refer la doamna magistrat
Trandafirescu, care a fost obligata sa lase prea de timpuriu in urma ei monstrul acela de Modificare vot
mobilier, caruia tocmai i-ati taiat dumneavoastra capul. Ma gandesc si la doamna magistrat
Voturi pƒnă acum: 118
Cerbu, care n-a mai apucat saraca sa tina minunatele ei sedinte la micul si cochetul front de Zile rămase pentru vot: 12
lucru proaspat comandat!
Video
Realitatea TV: Rudele a doi
deţinuţi din Penitenciarul de
Maximă Siguranţă Brăila
acuză cadrele ‚nchisorii de
maltratare
ProTV: Scandal la
Penitenciarul Brăila
ProTV: Detinutul evadat joi
de la Penitenciarului Bacau a
fost prins
Nu dom'le Iosif, cu dumneavoastra n-o sa fie cazul. Dumneavoastra nu ne veti parasi
niciodata pentru ca sunteti exact asa cum ne-am dorit cu totii: tinar, energic, Antena1: Amor printre gratii
inteligent, generos, jovial, iertator, vizionar, cult, discret, vesel, curajos, blind si... as putea ProTV: Sinucidere la
continua dar, cunoscindu-va enorma modestie, ma opresc totusi, nu fara o urma de regret. Penitenciarul din Aiud
***
Cum spuneam, bucuria e mare dom'le Iosif si cred ca simtiti si dumneavoastra acolo la
Bucuresti tremurul de satisfactie al ultimului lucrator de penitenciare care, dupa putere si cu
modestie, tocmai aprinde betisorul parfumat la locul lui de munca sau se roaga cu piosenie sa
va tina cel de sus la cirma penitenciarelor, ca bine mai conduceti sistemul asta!
De altfel, eu personal, dom'le Iosif, nu am nici o temere. Dupa ce ati fost obligat sa lucrati Informaţii & forum
intr-un birou strain atitea si atitea saptamini, sunt convins ca nimeni si nimic nu va va mai
putea sta in cale de acum inainte si va fi practic imposibil sa va mai smulga cineva Posturi vacante
vreodata scaunul personalizat de sub fundul regal, plus servitorii care v-au servit cu Revista presei
cinste si devotament si care v-au stat, in tot acest timp, neabatuti, alaturi la bine si la rau
Forum ANP
fara sa cricneasca, servitori care la o adica se vor agata pur si simplu de picioarele
dumneavoastra si nu va vor lasa, pina la capatul scarii, sa parasiti ceea ce abia ati inceput. Forum FSANP
*** Forum SNLP
Desi nu sunt cunoscut ca fiind un om cu imaginatie, pot totusi sa mi-l imaginez pe domnul
Stan rosu in obraji izbindu-se cu capul de pereti de durere, mi-l pot imagina pe domnul Recomandări
Marin plingind in spatele ficusului de la capatul culoarului, in timp ce domnul acela de la Gherila Virtuala
financiar (imi scapa numele lui, dar in orice caz doarme pe la etajul sase) ii va resuscita inima
Antioligarhi.ro
slabita cu un pahar cu apa si zahar. Si mi le pot mai ales imagina pe reprezentantele sexului
frumos (pentru ca ce e frumos si lui Dumnezeu ii place, dom'le Iosif!) smulgindu-si parul (si Asociaţia Naţională a
pacat de asa par!) si blestemind ziua in care, din lacomie si vanitate, iar au gresit si s-au Informaticienilor din Justiţie
repezit sa se urce fara bilet in trasura. Asociaţia SoJust
Avocat ‚n Romƒnia
Nu l-am uitat evident pe dl. Spaiuc, acest spaiuc al sistemului penitenciar romanesc,
trubadurul sistemului, sufletul de poet ratat care, cu ultimele puteri, dupa ce-si va stringe Avocatnet
frunzisoarele, castanutele, ghindutele si ghioceii, va va compune un catren de versuri cu care Bloguri juridice
va va convinge in sfirsit ca ar fi meritat pe parcursul acestor nesfirsite luni un tratament mai
codexpolitic.us
uman din partea dumneavoastra. Ppentru ca, totusi, dom'le Iosif, este si el magistrat si, mai
ales, este sotul acelei sotii. Cristi Dănileţ
*** Federaţia Sindicatelor din
Dar nu dom'le Iosif, asta este un cosmar din care trebuie sa va treziti. In realitate veti domni Administraţia Naţională a
fericit pina la adinci batrineti, pentru ca, dincolo de faptul ca am consultat astrele care mi-au Penitenciarelor
confirmat ca sunteti nascut intr-o zodie norocoasa (de altfel stiati si dumneavoastra lucrul Freedom House
acesta de vreme ce fara sa faceti nici cel mai mic efort v-ati trezit peste noapte uns boier
Grefier ‚n Romƒnica
peste o mosie cu aproape 50.000 de suflete!), n-ar fi drept dom'le Iosif sa fiti nevoit sa
plecati fara sa va duceti la bun sfirsit ceea ce ati inceput atit de bine. Jude ‚n Romƒnica
Proiect procuror Panait
Pentru ca, dom'le Iosif, pe mosia al carui propritar de drept sunteti traiesc atitia ofiteri si
Projust
subofiteri incit nu v-ar ajunge o viata de om ca sa transferati, detasati, numiti si
maziliti dupa pofta inimii si pot sa va garantez ca nimeni n-a fost, nu este si nu va mai fi Romƒnia Curată
vreodata atit de priceput in treaba asta. Sindicatul Naţional al
*** Lucrătorilor de Penitenciare
Va las acum sa va bucurati si sa savurati minunata victorie in tihna, dom'le Iosif. Sunteti pur
UltraJuridic
si simplu un erou al zilelor noastre si trebuie sa credeti, dar chiar trebuie sa credeti, ca
surisurile, felicitarile si indemnurile servitorilor dumneavoastra sunt sincere si definitive.
Si, daca-mi permiteti dom'le Iosif, un sfat, va sfatuiesc, ca cel putin astazi, la zi mare cum s-
Newsletter
ar zice, sa nu mai fiti preocupat de ce zice lumea. Ei e prosti domnule Iosif, nu stie ce zice,
relaxati-va domnule Iosif. Mai sunt atitea birouri de redecorat in viata dumneavoastra,
incit ar fi pacat sa stricati bunatate de victorie pentru oamenii mici care nu intelege. Introduceţi adresa de email:
***
Cu urari de bine si sanatate... ceea ce va doresc atit dumneavoastra, cit si
colaboratorilor apropiati! ‚nscriere
*** Delivered by FeedBurner
P.S. Am uitat sa va intreb, dom'le Iosif, cu ce va ferecati, dupa inaugurare, sala tronului.
Banuiesc ca ati luat in calcul acest aspect si ati comandat din timp o scula performanta care
sa va protejeze de nenorocitii care va ascultau, pina nu demult, cu borcanul pe la usi sau care
va pindeau prin gaura cheii, ca e putini dar periculosi dom'le Iosif si dusmanul vegheaza!
Nu stiu ce m-a apucat, dar astazi simt ca ma despart cu greu de dumneavoastra, dom'le Iosif,
si uneori, cind devin sentimental ca acum, ma incearca un fel de tristete stiind ca asta a fost Arhivă blog
dintotdeauna soarta eroilor...niste neintelesi dom'le Iosif. Si de durere, de ciuda mai
▼ 2008 (406)
ales, mi-as dori sa am asa o putere incit sa va fac chiar mai mic decit sunteti (desi asta e
▼ noiembrie (20)
greu de imaginat!) si sa va protejez, dom'le Iosif, cu pretul vietii.
Poşta redacţiei - cu
Mare noroc cu garda de corp care, am credinta, va va aduce prinos de recunostinta si războaie, judecăţi,
sacrificiul suprem cu spada in mina pe treptele de la iesirea ANP-ului. Il vad pe Stan studenţi ...
agonizind sfielnic si pe Marin rotind palosul cu vitejie, si le vad si pe femei muscind feroce Calificativul lui Predoiu
din gamba dusmanului! Realitatea TV: Scandalul
*** de la Brăila
P.P.S. Am uitat sa va intreb daca ati verificat bine locul mai 'nainte de inscaunare, sa nu va fi
Drumul Damascului
pus nenorocitii vreun microfon pe sub mocheta ori pe sub pielea de la scaun, ca florile le-ati
dat la timp afara (initial am crezut ca aveti alergie la frumos, da' pe urma m-am prins ca era Despre cum a găsit ANP-ul
numai o elementara masura de precautie). Penitenciarul Brăila şi ...
Comunicatul cu care ANP
In orice caz, pina nu sunteti sigur, io zic ca e mai bine sa nu vorbiti. Eventual dati ordine intră ‚n campania
prin semne, ca unii, saracii, nu stiu inca sa scrie si sa citeasca, dar daca le aratati cu electora...
mina la git de la stinga spre dreapta ei vor intelege cu siguranta! Noi ‚ntrebăm, ursul merge
***
Fratele Cel Mare e cu ochii
P.P.P.S. Pa, dom'le Iosif! pe tine
trimis la puşcărie prime
by Huginn 3 Comentarii co...
Rezultate finale ale
concursului pentru
NEWS ALERT - Ministerul Justiţiei. Protocol de colaborare cu posturile ...
sindicatele din penitenciare. Planul de eficientizare -
90% ineficient
Linişte, vin alegerile!
Astăzi, ‚ncepƒnd cu ora 09.00, la Ministerul Justiţiei a avut loc o ‚ntƒlnire cu sindicatele din
sistemul penitenciar. Subiectele €n discuţie au fost ‚n mare măsură cele deja anunţate: A căzut măreţia peste
unii...
 contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv, care deşi negociate ‚n mare parte, nu Felicitări cu dar-uri
sunt semnate;
Cotidianul - Concurs cu
 obligativitatea consultării organizaţiilor sindicale la elaborarea actelor normative şi ‚n dedicaţie la
celelalte situaţii legale; Integritate: ...
 calitatea managementului ‚n sistemul penitenciar, şi
Rezultatele soluţionării
 asigurarea resurselor necesare bunei funcţionări a Administraţiei Naţionale a
contestaţiilor la proba
Penitenciarelor (ANP).
s...
Ministerul Justiţiei (MJ) a propus semnarea unui protocol care să definească termenii şi Predoiu, complicitatile si
non-actiunea
condiţiile soluţionării problemelor discutate urmƒnd a se trece rapid la punerea ‚n aplicare.
Penitenciarul Gherla ‚n
Reprezentanţii sindicatelor au apreciat discuţia ‚n termeni pozitivi exprimƒndu-şi speranţa campanie electorală
că intrumentul de colaborare propus se va concretiza rapid. Cine dă mai mult?
Ministrul justiţiei aparente
Conducerea ANP se pare că €şi vede de week-end. Ne-am permite să-i deranjăm cu
un €ndemn tovărăşesc la muncă dar cum ştim că devin agesivi dacă sunt deranjaţi €i ► octombrie (75)
mai lăsăm puţin.
► septembrie (68)
► august (46)
by Huginn 2 Comentarii ► iulie (42)
► iunie (38)
30 MARTIE 2008
► mai (42)
Semne de ƒntrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP ► aprilie (38)
► martie (33)
Butoanele galbene cu săgeţele albastre... ► februarie (4)

Florin Stanciu nu a fost ‚ntotdeauna şef, deşi este fără ‚ndoială hărăzit unei sorţi plină de
onoruri şi izbƒnzi ‚n Ministerul Justiţiei. Nici dumnealui nu ştie exact de ce, dar toată această
situaţie este ‚n acord cu deloc tumultoasa-i şi fără oprelişti carieră. Pilele au fost la
Autori
€ndem„nă şi rezultatul aproape obligatoriu a fost succesul.
prisonworker
Florin Stanciu a fost angajat ‚n mandatul Rodicăi Stănoiu ca subofiţer de penitenciare la famiglia Musat
Direcţia Resurse Umane din Ministerul Justiţiei. Ce făcea susnumitul ca subofiţer de
Patrick
penitenciare cu resursele umane ale justiţiei nu putem să ne imaginăm dar putem să
speculăm că nu asta ‚i era menirea. Colectionarul de amintiri
Huginn
Bănuiala uşoarei inadecvări la specificul instituţiei se confirmă, pentru că ‚n această perioadă
Vladimir
Florin Stanciu face pe şoferul Direcţiei Medicale din acelaşi Minister al Justiţiei. De astă dată
cel puţin e clar cu ce se ocupa temnicerul nostru. Palmasul
Stig
…n 2002, pentru că a fost destoinic, a dat €n secret un concurs singur – singurel pe un
admin
post de ofiţer la Direcţia Medicală. Iarăşi ceaţă. Ce căuta dumnealui ca foarte proaspăt
jurist la Direcţia Medicală ne pot spune doar cei care i-au fost pile şi n-au putut răzbi cu Sword
protejatul ‚n celelalte 99% direcţii cu profil juridic.
Din 2002 – pƒnă ‚n 2007 se remarcă prin discreţia totală impusă de lipsa de activitate ‚n
Direcţia Medicală din MJ. …n acest timp ‚şi vede de treabă şi se implică ‚n activităţi conexe Contact
precum firma OPINFO CENTER srl deşi ca funcţionar public ar fi trebuit să se abţină. blogpenifest@yahoo.com
…n 2006 se prezintă ‚ncrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de

penitenciar vacante €n jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). …nsă soarta ‚i e Counter
potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, ‚n mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ
CONCURS (sau, dacă doriţi, ‚n pofida celui pe care tocmai ‚l picase) director al
Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, ‚n acea perioadă Trafic
numirile pe sub mƒnă erau o practică avizată ministerial avƒnd ‚n vedere că ai ministrului
consilieri se angajau unul pe altul schimbƒndu-şi poziţiile de candidat cu cele ‚n comisia de
concurs.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfƒrşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum Page Rank
era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP)
unde pƒnă ‚n prezent s-a remarcat semnƒnd un tabel şi participƒnd la fenta de control a 11
penitenciare ‚ntr-o singură zi.
***
Toate acestea ‚n condiţiile ‚n care există ‚n ANP cel puţin 3000 de ofiţeri şi alţi 8000 de
subofiţeri cu experienţă reală €n domeniu care nu au avut nici o şansă să promoveze
pentru că pilosul nostru a ajuns primul la butoanele galbene cu săgeţele albastre.
***
…n ‚ncheiere, reluăm informaţia potrivit căreia există o problemă de dosar care nu ar fi
permis angajarea lui Florin Stanciu €ntr-o funcţie publică, ‚n speranţa că situaţia va fi
remediată ‚nainte să apară dovezi care să acopere de ruşine deja mult prea măscăritul
Minister al Justiţiei.
by Huginn 3 Comentarii
29 MARTIE 2008
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (IV)
Al patrulea indiciu: Siguranţa deţinerii - penitenciarele rămƒn un loc unde violenţa este o
realitate zilnică.
Disclaimer: Pentru a evita orice confuzie ‚i informăm pe domnii:
 Marius Iosif, judecător - director general ANP

 Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general adjunct ANP
 Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct ANP şi
 Petre Stan, comisar şef - director general adjunct ANP
că discuţia despre siguranţa deţinerii are €n vedere casele alea mari cu mult
zăbrele la geamuri şi, uşi cu lacăt şi zăvor, €n spatele cărora stau "băieţii răi".
Funcţia custodială şi implicit protejarea ‚n acest fel a comunităţii constituie una dintre
componentele cheie ale serviciului penitenciar. Probleme ‚n acest sector de activitate
sunt multe. Foarte pe scurt:
 Regulamentul de executare a serviciului de pază, supraveghere şi escortare,

act normativ foarte important pentru siguranţa deţinerii, nu este definitivat deşi
acesta era aşteptat la €nceputul anului 2007;
 mijloacele tehnice şi lucrările de siguranţă sunt un risc major pentru siguranţa locurilor
de deţinere prin inadecvare, insuficienţă şi uzură;
 personalul trebuie să suplinească deseori neajunsuri legislative, procedurale sau de
natură tehnică;
 mecanismele de control sunt dezvoltate ‚nsă nu pot ‚nlătura ‚n totalitate neglijenţa şi
abuzul ‚n cazuri individuale;
 penitenciarul nu este perceput ca un loc sigur nici de către public nici de către
personal sau persoanele private de libertate. O subcultură paralelă şi violentă este
general acceptată ca fiind specifică penitenciarului.
***
Costurile foarte mari cu personalul din acest sector şi dificultăţile ‚n ‚ntreţinerea mijloacelor de
siguranţă pun problema regƒndirii acestui sistem pentru a permite orientarea majorităţii
personalului pentru relaţionarea directă cu deţinuţii.
Este sectorul care trebuie să se adapteze cel mai rapid, din punct de vedere al mentalităţii
personalului, la schimbările de cadru normativ şi procedural.
Mijloacele tehnice existente nu corespund nevoilor operative avƒnd ‚n vedere faptul că un

program de investiţii şi dotări nu poate fi susţinut financiar. Sistemul de transfer al deţinuţilor
prezintă riscuri de siguranţă datorită mijloacelor tehnice.
***
Cu siguranţă că n-am descoperit apa caldă enumerƒnd cele de mai sus, dar este un
demers util măcar pentru cei patru magnifici şefi de ANP.
Probabil că ‚n curƒnd echipa mixtă de mototoli care toacă banii ANP pe redecorări de birouri şi
auto-premieri va ajunge ‚n atenţia Ministerului Justiţiei pentru contraperformanţa realizată ‚n
gestionarea Administraţiei Penitenciarelor. Timpul pierdut ‚nsă va fi greu de recuperat iar
ponoasele le vor trage, din păcate, cei care vor rămƒne ‚n sistem după dispariţia magistraţilor
şi comisarilor politici.
28 MARTIE 2008
NEWS ALERT - Ioan Băla, directorul Penitenciarului

Timişoara, interviu Hotnews
Hotnews prezintă un interviu cu dl. Ioan Băla, directorul Penitenciarului Timişoara. (sursa:
http://www.hotnews.ro/)
***
Un interviu despre imaginea şi problemele sistemului penitenciar, dar şi despre
valori şi credinţa €n capacitatea de reformare a oamenilor şi intituţiilor.
Ioan Băla: "Cu siguranta, sistemul penitenciar romanesc are nevoie de o campanie de
imagine care sa faca vizibila realitatea nu intotdeauna favorabila din sistem, eforturile
personalului, proiectele derulate, generalizarea experientelor pozitive dar si fermitatea pe
care o manifestam atunci cand este nevoie. Nu cred ca mentinerea unei imagini de iad este
de natura sa sperie potentialii infractori.
Trebuie sa depasim stadiul in care mizam pe atingerea instinctelor primare – gen frica de
cazanele cu smoala din inchisori – si sa punem accent pe descoperirea si potentarea
trasaturilor pozitive de personalitate ale infractorilor si gasirea unor solutii viabile si unanim
acceptate de comunitate si detinuti pentru reinsertia lor post-executionala."
Ioan Băla: "Nu cred si nici nu vreau sa accept ca astazi cinstea nu mai este o valoare
si promovez cu incapatanare aceasta trasatura comportamentala chiar cu riscul de a parea
desuet"
***
Şi cel mai interesant răspuns:
"V.M.: Ce le lipseste colegilor dumneavoastra pentru a ajunge sa puna la punct o institutie la
fel de moderna ca cea pe care o conduceti?
Ioan Băla: Atitudinea."
***
Tot articolul la: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2680943-ioan-bala-directorul-care-
transformat-penitenciar-banatean-intr-colegiu-american.htm.
27 MARTIE 2008
NEWS ALERT - Sindicatele din penitenciare chemate la
discuţii
Sindicatele din sistemul penitenciar (FSANP şi SNLP) sunt invitate luni, 31.03.2008 la
Ministerul Justiţiei pentru discutarea problemelor legate de:
 contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv;

 elaborarea legislaţiei specifice, şi;
 calitatea managentului ‚n sistemul penitenciar.
Pƒnă la acea dată Marius Iosif, va trebui să prezinte nota explicativă privind situaţia
Administraţiei Penitenciarelor, solicitată la 24.03.2008, de către ministrul justiţiei.
I have a dream...
Vă redăm integral unul dintre cele mai bune comentarii postate pƒnă ‚n prezent pe
blogul http://www.penifest.blogspot.com/.
Citesc de ceva timp tot ceea ce a fost postat pe acest blog - dedicat problemelor sistemului
penitenciar. Sunt contrariat, bulversat si nu mai contenesc sa ma tot mir... Desi stiu atatea
despre tot ce se intampla in acest sistem, citind si recitind ceea ce s-a scris aici, ma simt
coplesit.
Parca "Cutia Pandorei" a penitenciarelor a fost deschisa!!! Stiti... sunt direct afectat, asemeni
voua, de tot ceea ce se intampla in acest sistem. Astazi, matinal, mi-a trecut prin minte sa va
scriu si eu. Dar nu sunt suficient de obiectiv, iar in subiectivismul meu ma simt, din pacate,
neputincios. Mi-am spus, in sine, nu! Sa o faca cei curajosi! In mine, sistemul penitenciar,
desi sunt atat de tanar, a "stins" si imaginatia, si initiativa, si curajul.
Dar in mintea mea a rasunat o voce (asemanatoare cu cea a cantaretei de imnuri religioase,
Mahalia Jackson) care imi tot spunea: Spune-le despre visul tau! Spune-le despre vis!
***
Da! I have a dream! (27 martie 2008)
I have a dream that one day... sistemului penitenciar din tara noastra ii va fi recunoascuta
importanta si rolul...
I have a dream that one day... cineva se va gandi si la oamenii care lucreaza in acest sistem,
fie ei angajati, fie persoane private de libertate...
I have a dream that one day... cineva se va gandi la respectarea drepturilor personalului, nu
numai pe hartie....
I have a dream that one day... acest sistem va fi condus de persoane competente, numite in
urma unor examene sau concursuri, ca va disparea aceasta "moda" a detasarilor in functiile
de conducere...
I have a dream that... cei care ne conduc sa isi stabileasca clar si precis directiile prioritare si
sa asigure, totusi, si o anumita stabilitate in urmarirea realizarii acestora. Anul trecut rolul
sistemului penitenciar a fost acela de resocializare a deţinuţilor, anul acesta mizam pe
siguranta si ordine publica. De ce? Pentru ca nu suntem in stare sa ii reabilitam pe detinuti?!?!
I have a dream that one day... mai marii acestui sistem vor inceta sa faca politica in fata
noastra si se vor pune pe treaba si pe noi la fel...
I have a dream that some day... vom inceta sa privim distanti ceea ce se intampla in jurul
nostru. Ca personalul sistemului penitenciar va fi mai unit in munca, in apararea drepturilor si
in lupta impotriva abuzurilor care se comit...
I have a dream that... eu si cu tine vom spune la un moment dat: "Stop! Ceea ce se
intampla nu este firesc, nu este normal!" Faptul ca acceptam, din frica sau comoditate,
prostiile care ne sunt bagate pe gat lasa impresia ca ceea ce fac este corect si deci, normal...
I have a dream that one day... vom putea munci in conditii normale, ca dotarile si achizitiile
necesare desfasurarii muncii noastre nu se vor rezuma doar la mobilier si covoare.I have a
dream that one day am sa ies la pensie plangand...dupa colegii mei, cu inima stransa ca ma
despart de o a doua casa, nu cum se intampla acum: pe usa din dos, fortat sau constrans,
resemnat ca, din pacate, unele lucruri ne depasesc...
I have a dream that one day... noi toti ne vom putea exprima profesional, fara temeri sau
constrangeri. Ca voi putea vorbi liber sefului meu fara sa ma tot gandesc: "Asta o vrea sa
auda? I-o placea ce aude?"...
I have a dream that... persoanele care vor conduce sistemul penitenciar nu ne vor mai insulta
spunandu-ne sedinta de sedinta: "Va rugam sa ne lasati mamele in pace!"...
Sunt putine din gandurile, din temerile si sperantele mele pe care am tinut sa vi le
impartasesc voua, colegilor mei sau pur si simplu vizitatorilor acestui blog.
***
Un motiv ‚n plus pentru care să scriem un blog despre Administraţia Penitenciarelor, ANP,
Chiuariu, demisie, deţinuţi, director, frica, incompetenta, interventie psihosociala, magistrati,
magistrati politici, Marius Iosif, ministrul justiţiei, MJ, ONG, penitenciar, probatiune,
reintegrare, resurse umane, strategie... şi altele asemenea.
NEWS ALERT - Marius Iosif luat la intrebari de MJ
Surse din Ministerul Justitiei ne informează că Marius Iosif, directorul general al ANP este
somat să raspundă unor ‚ntrebări legate de nesemnarea contractului colectiv de muncă
si a acordului colectiv cu salariaţii, deşi negocierile pe această temă au ‚nceput ‚n august
2007.
***
Ministerul Justiţiei a fost sesizat de către sindicatele din sistemul penitenciar cu această
problemă şi doreşte să primească de la Marius Iosif propuneri concrete pentru iesirea
din impas, deoarece conflictul de muncă este o cale de rezolvare a problemelor care se
doreşte a fi evitată.
Se pare ‚nsă că dl. Iosif M. este ‚ncă ‚n echipa Chiuariu şi ‚n vremurile cƒnd pohta junilor
politici dicta.
admin... despre dificultatea construirii dialogului
PENITENCIAR! Invitaţie la dialog....
"In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii. Cu oboseala multa. Cu rabdare. Si mai
ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii pe ceilalti."
Acesta este motivul pentru care scriem pe un blog despre Administraţia Penitenciarelor, ANP,
Chiuariu, demisie, deţinuţi, director, frica, incompetenta, interventie psihosociala, magistrati,
magistrati politici, Marius Iosif, ministrul justiţiei, MJ, ONG, penitenciar, probatiune,
reintegrare, resurse umane, strategie... şi altele asemenea.
***
Mai mult despre subiect la: http://penifest.blogspot.com/2008/03/cind-am-avut-ideea-
blogului-nu-am.html
26 MARTIE 2008
Controlul inopinat la minte
Pamflet de blog
Ce mai zarvă, ce mai vuiet, ce mai zăngănit de pixuri!!! Un comunicat de presă emis de ANP la 26.03.2008
a pus pe jar media din cele patru zări. New York Times, The Tribune, The Guardian, CNN, CBS, Times
Magazine şi alţii mai mici dar mai vioi simt miros de premiu Pulitzer (un fel de Oscar pentru presă, domnu’
Stan).
Comunicatul ne spune bătăios că: „din dispoziţia conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ‚n
data de 24.03.2008, ofiţerii Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, ai Direcţiei Prevenirea
Criminalităţii ‚n Mediul Penitenciar şi ai Direcţiei Inspecţie Penitenciară au efectuat controale inopinate la 11
unităţi ale sistemului penitenciar rom…nesc."
***
Ca un adevărat Stăp•n al Inelelor (şi Cătuşelor, ƒn cazul nostru) Marus the Saruman Iosif (ăla cu ochiu’
din filmu’ cu piticu’ cu inelu’ ăla mişto, domnu’ Stan), şi-a trimis orcii şi trolii să verifice virginala stare de
siguranţă a penitenciarelor din ţinutul Mordorului (puşcăriile mai apropiate de Bucureşti, domnu’ Stan).
O m‡nă de gardieni - elfi (ăia cu urechile lungi
care trage cu arcu’, domnu’ Stan) i-au aşteptat să le ţină piept. Crezuseră că e pe bune, dar c‡nd şi-au dat
seama că e doar joc de glezne pentru presă s-au liniştit.
***
Ne mai spune comunicatul, mai liniştit de data asta, că „aceste acţiuni au avut drept scop verificarea
modului ‚n care personalul sectorului operativ respectă dispoziţiile legale ‚n ceea ce priveşte accesul prin
punctele de control ‚n unitate şi sectorul de deţinere, organizarea şi efectuarea apelului persoanelor private
de libertate şi asigurarea integrităţii sistemelor de siguranţă şi a camerelor de deţinere.”
Asta ne lămureşte pe deplin de motivaţia nemaivăzutului control. Domnu' Marus the Saruman Iosif a
ştiut că mega controlul dispus de dumnealui nu se poate face ‰n 7 ore pe drum, 54 de minute la masă şi 3
minute scriind raportul de activitate. Nu l-a interesat prea mult aspectu’ pentru că dumnealui vroia să aibă
un comunicat de presă, nu un control inopinat.
***
Cu siguranţă că: „rezultatele acestor controale şi măsurile dispuse vor fi făcute publice pe site-ul A.N.P.”
pentru că Saruman et co. au făcut-o de oaie cu restul. Au ‰ncercat să promoveze legi pe ascuns şi au
fost prinşi, au reuşit să termine banii pe un an ‰n 4 luni, nu au angajat nimic, nu au construit nimic (nici
măcar de văruit nu e cazul).
Aşa că s-au g‡ndit ce să facă ca să pară că muncesc. Trag 10 controale, pedepsesc 10 negri pentru 5
greşeli şi speră să audă din partea noastră şi a ‰ntregului univers mult aşteptatul ŞEFII DE LA ANP
MUNCEŞTEEEE!
***
Ne pare rău, dar nu ţine. Echipa blogului http://penifest.blogspot.com/ ţine porumbelu’ ‰n cuşcă şi transmite
echipei de neputincioşi un foarte calm MĂ, VOI PE CINE PROSTIŢI!?
Noi aşteptăm cu drag rezultatele controlului şi sperăm că sunt serioase, chiar dacă inopinate, şi sunt făcute
cu cap, chiar dacă fără minte.
featuring Smiegel/Gollum
25 MARTIE 2008
125 de milioane pensie - Vrem şi noi un astfel de bunic

125 de milioane lei vechi este pensia unui magistrat care, ƒn condiţii obscure, fără concurs şi fără a-i
fi atestată competenţa ƒn materie, a fost directorul unui penitenciar din ţara noastră (altfel nu foarte
darnică cu restul celor 4,5 milioane de pensionari). Dovada o prezentăm alături (click pe imagine cu
ƒncredere).
Dacă luăm ‰n calcul că pensia medie ‰n Rom‡nia este de 4 milioane lei vechi, vom observa că magistratul
nostru are o pensie de 30 (treizeci) de ori mai mare dec‡t cea a muritorilor de rand.
Bunicul ƒn cauză este domnul Gheorghe Cucu, magistrat, fost director al Penitenciarului Brăila.
‚mi ‰nchipui că este un bunic de treabă, care poate cumpăra nepoţeilor la fiecare pensie c‡te 1 camion de
dulciuri, o maşină second - hand sau 20 de vaci de lapte pentru cei cu aplecare spre afaceri.
Tot acest huzur de magistrat - director de penitenciar ajuns pensionar se ‰nt‡mplă ‰n timp ce Ministerul
Justiţiei nu are bani pentru citaţii, Administraţia Penitenciarelor nu poate plăti curentul pentru toate unităţile,
salariaţii sunt ‰ncărcaţi de taxe iar ceilalţi pensionari cam rabdă de foame.
Sigur că o să spună că e legal şi că merită. Numai că nu prea e aşa, cu puţine excepţii. Nu e legal să vii
ƒntr-o plimbare, ca magistrat, pe un post de conducere pentru care alţii dau concurs, şi nici moral nu
e să cumulezi sporuri de parcă ai munci 48 de ore pe zi.
***
‚n rest, vrem şi noi un astfel de bunic!
***
Referinţe: Magistrat la ANP cu 218 milioane de lei
***
UPDATE 26.03.2008
Ştirea este preluată de Hotnews.ro (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2663315-pensie-
romania-12500-lei-luna-pentru-sase-ani-sefie-penitenciar.htm) care notează că "informaţia a
fost publicată pe blogul penifest.blogspot.ro, un blog specializat pe problemele din sistemul
penitenciar". Mulţumim... mai avem.
24 MARTIE 2008
NEWS ALERT - Ordonanţa secretă blocată la MJ
Ministerul Justiţiei am„nă promovarea proiectul secret de OUG al Administraţiei

Penitenciarelor
O ‚ntƒnire ‚ntre ministrul justiţei, dl. Cătălin Predoiu, şi lideri sindicali din ANP a avut drept
rezultat promisiunea că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea-
modificării legii privind statutul personalului din penitenciare nu va fi promovată ‚n
şedinţa de guvern de miercuri 26.03.2008, aşa cum fusese planul inţial.
Rămƒne de văzut dacă această deschidere la dialog va fi concretizată ‚ntr-un act normativ de
calitate pentru că promisiuni ministeriale au mai existat şi nu toate au fost onorate.
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (III)
Al treilea indiciu: Serviciul penitenciar gestionează prost resursele financiare disponibile.
Bugetele anuale sunt insuficiente susţinerii activităţii curente a Administraţiei

Penitenciarelor şi sunt departe de a fi potrivite dezvoltării acestuia. Planul multianual de
investiţii nu poate fi susţinut datorită cronicizării lipsei de resurse financiare.
ANP nu are capacitatea de a efectua o planificare bugetară care să corespundă nevoilor
de finanţare şi nu poate elimina intenţia de supraevaluare a necesarului de finanţare din
partea unităţilor subordonate. Formalizarea procedurii de planificare bugetară ar asigura o
continuitate metodologică şi un termen de comparaţie real dar nu prea are cine să se ocupe
de asta din motive de promovare politică = lipsă competenţă.
Resursele accesate asigură doar minimul necesar şi aceasta €n urma rectificărilor

bugetare de sf„rşit de an, capitolul bunuri şi servicii fiind neglijat. Ritmul investiţiilor şi al
dotărilor nu corespunde nevoilor operaţionale curente. Aproximativ 70% din bugetul total al
serviciului penitenciar este alocat cheltuielilor de salarii, cheltuielile pentru bunuri şi servicii
fiind reduse la limita minimală a funcţionării.
Veniturile obţinute din munca cu deţinuţii sunt nerelevante ‚n raport cu totalul

cheltuielilor ‚nsă anumite unităţi penitenciare obţin rezultate foarte bune ‚n acest sens. O
politică de venituri proprii mai bine structurată ar aduce beneficii atƒt persoanelor private de
libertate cƒt şi administraţiei locului de deţinere, ‚nsă multe unităţi aleg siguranţa €n
defavoarea eficienţei.
Sistemul existent privitor la finanţarea activităţii unităţilor subordonate nu este

echitabil şi creează disparităţi ‚ntre unităţi. …n prezent alocarea fondurilor se face ‚n funcţie
de cheltuielile justificate fapt ce duce uneori la disparităţi majore ‚ntre penitenciare cu regim
similar care gestionează un număr aproximativ egal de deţinuţi; costurile per deţinut
gestionat putƒnd fi duble ‚n anumite situaţii ‚n condiţiile de mai sus.
O finanţare ‚n raport de numărul de deţinuţi gestionaţi cu introducerea variabilelor legate de

specificul activităţii ar putea rezolva această problemă ‚nsă nici asta nu se €nt„mplă pentru
că este greu cu calculele şi cu echitatea zilele astea.
Conducerea ANP nu pare a găsi soluţii pentru această problemă. Sunt atƒt de miraţi de
faptul că există bani care trebuie folosiţi şi pentru altceva decƒt mega salariile lor că se
gƒndesc să trecă problema la capitolul mituri şi legende şi s-o lase acolo. După cum se
‚ntƒmpla ‚n zorii omenirii cu fenomenele ne‚nţelese. Nu ‚nţelegi fulgeru' ‚i faci o statuie, te rogi
la El şi speri să nu te lovească. Nu ştiu dacă merge şi cu banul public dar sunt sigur că şefii ‚n
cauză vor ‚ncerca.
23 MARTIE 2008
Cititorii ne scriu şi ƒl ƒntreabă pe Ministrul Justiţiei
Mulţumim celor care vizitează acest blog. Trebuie să recunoaştem că am fost luaţi prin
surprindere de numărul mare de accesări, avand ‚n vedere că blog-ul de abia s-a născut. De
cate ori ni se va părea că un comentariu aduce un plus de informaţie şi corectitudine a
informaţiei, ‚l vom posta pe pagina principală. Dacă vom fi nedrepţi cu unele comentarii, va fi
neintenţionat.
Aveţi mai jos un comentariu (la articolul De ce nu se reformează Administraţia

Penitenciarelor? (II)), de la un Anonim, care ne face nouă, tuturor, să ne crape obrazul de
ruşine pentru situaţia din sistem. Mă ‚ntreb dacă măcar le tresare celor din conducere sau de
la MJ:
"Conform noului stat de organizare, pentru un coeficient mai mare trebuie sa sustinem
examen, noi agentii, dar ofiterii sunt imputerniciti pe functii de conducere, unii in
conditiile in care nu au trecut examenele la concursul de anul trecut. Vi se pare corect?
Lucrez de multi ani in sistem, dar asa haos nu am simtit niciodata si cred ca toate
astea din cauza ca institutiile statului sunt din ce in ce mai politizate. In curand nu
vom mai merge la serviciu, pentru ca nu avem cu ce munci. Nu sunt bani pentru hartie,
pentru plicuri, pentru registre. Avem de recuperat bani pe concediile din 2004-2007, drept
castigat in instanta. Dupa ce au anuntat chiar pe sait-ul ANP ca ni se vor vira banii, nici pana
acum nu am primit nimic. Dar angajatii ANP Bucuresti, si-au luat banii, in conditiile in care au
castigat in instanta in urma noastra. In fiecare luna suntem anuntati ca nu sunt bani si
nu ne vom lua salariile.
Oamenii avansati peste noapte in functii de conducere prin detasare de la alte

unitati, pe ce criterii au ajuns acolo? Prin concurs? Interesati-va si veti afla de ce unele
sectoare merg atat de rau, ca de exemplu, serviciul interventie psiho-sociala.
Nu stiu daca directorii detasati din MJ sunt cauza haosului din sistem, pentru ca si acolo unde
nu sunt, situatia este aceeasi. Este adevarat, ca acolo sus, trebuie schimbat totul. Oare dl.
Predoiu stie ca are in subordine ANP? N-am auzit nici o referire la "cenusareasa" MJ-ului
din partea domniei sale. Dovada ca, in conditiile in care posturile vacante sunt blocate in ANP,
la MJ se fac angajari."
by famiglia Musat 1 Comentarii
Din ciclul "Paştele şi suplimentul"
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ne informează, cu
smerenie, ‚ntr-un comunicat de presă din data de 21.03.2008 că "€n data de 23.03.2008,
se va acorda un supliment de hrană persoanelor declarate apartenente la religia
catolică", "cu ocazia Paştelui Catolic".
Cu această ocazie, echipa http://penifest.blogspot.com/ cere conducerii ANP şi un supliment

de seringi pentru deţinuţii catolici. Evident, cerem, ‚n spiritul tradiţiilor creştine, ca deţinuţilor
ortodocşi să le fie taiate raţiile de carne, lapte, ouă şi orice miroase a spurcăciune. E
adevărat, mirosul de carne prajită suplimentară dată catolicilor va fi un obstacol pentru
mantuirea ortodocsilor, ‚nsa, credem, un test al adevăratei credinţe.
Mai mult, propunem ca lunar, cu ocazia sfintei zile de salariu a directorilor ANP, să fie
dat un supliment de gogoşi gratuite tuturor angajaţilor sistemului, avand ‚n vedere că
vanzarea zilnică a acestora riscă să ducă ANP-ul spre faliment.
…n final, suntem de acord sa-i fie dat un premiu de 90 de milioane de lei vechi nătăfleţului
care a scris comunicatul, indiferent de apartenenţa religioasă a acestuia.
Echipa Penifest
***
UPDATE 23.03.2008
Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare emite un comunicat de presa care are
următoarea introducere:
"Guvernul suprima dreptul sindicalistilor din penitenciare de a protesta impotriva abuzurilor.
Conform unei modificari legislative propuse de Ministerul Justitiei, salariatii nu vor mai avea
dreptul de a-si sustine revendicarile si de a face uz de legea conflictului de munca.
Soarta salariatilor ramane la discretia conducerii. Miscarea sindicala din penitenciare este pe
cale de a fi inabusita." (sursa: http://www.snlp.ro/)
Sunt criticate lipsa de transparenţă, nerespectarea procedurilor legale privind promovarea
actelor normative, precum şi ‚ncălcarea a tot ce există scris pe hƒrtie ‚n legătură cu
activitatea sindicală.
Ministerul Justiţiei şi Administraţia Penitenciarelor se bucură „n continuare de week-end.
PENITENCIAR! Invitatie la dialog
Cind am avut ideea blogului nu am estimat in niciun fel numarul vizitatorilor. Evident nevoia
de comunicare intr-un sistem care nu s-a bazat niciodata pe dialog trebuie sa fie foarte mare
de vreme ce iata-ne ajunsi in scurt timp la 2500 de vizitatori.
Fiecare individ este convins in sinea lui ca are o perspectiva corecta asupra lucrurilor, de cele
mai multe ori insa cineva sau ceva il impiedica sa indrepte lucrurile in directia potrivita.
Asadar in cea mai mare masura motivul pentru care nu se poate exprima pina la capat este
mai degraba independent de voita lui.
In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii.

Cu oboseala multa.
Cu rabdare.
Si mai ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii
pe ceilalti.
Sa presupunem ca miine dimineata ANP-ul va expedia in toate unitatile acest fax:
CATRE DIRECTOR/COMANDANT:
Sondajul de opinie comandat de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor, aplicat pe un

esantion de 5000 de angajati a relevat faptul ca principala problema cu care se confrunta
sistemul penitenciar romanesc este lipsa dialogului dintre Administratie si unitatile penitenciar.
Ca urmare a faptului ca acest blocaj aduce sistemului penitenciar romanesc prejudicii grave,
prin ordinul nr.32543 emis de catre Directorul General ANP, s-a luat hotarirea ca incepind de
miine 28.03.2008 orele 8.00, toti angajatii din sistemul penitenciar romanesc isi vor putea
exprima punctul de vedere asupra problemelor cu care se confrunta la locul de munca.
Precizam totodata ca au fost luate toate masurile ce se impun, ca urmare angajatii vor
raporta zilnic, fara teama , in scris sau verbal in functie de particularitatile situatiei.
Conducatorii unitatilor, directiilor si serviciilor au obligatia de a asculta pina la capat cu atentie
si respect opinia fiecarui angajat in parte.
Cu deosebita consideratie,
Magistrat Marius Iosif
Evident nimeni nu-si poate imagina o asemenea posibilitate, actuala conducere ANP
este atit de primitiva incit nu va putea sari, in cit timp i-a mai ramas, de la stadiul de miriit si
scuipat la acela de articulat cuvinte iar neincrederea majoritatii cit si teama de consecinte n-
ar putea fi depasita peste noapte nici macar printr-un ordin scris!
Blogul este insa la indemina tuturor, inclusiv la indemina celor care au tinut sa-si exprime
cu sinceritate parerea excelenta despre prestatia magistratilor din sistem.
Si daca tot am adus vorba despre magistratii din sistem am deosebita placere de a anunta
public ca salut excelenta initiativa a dl-ului magistrat Iosif Marius de a-si schimba soferul,
secretara, purtatorul de vorbe, tapetul, parchetul, mobilierul si mai ales covorul inlocuit dupa
o matura chibzuinta cu mocheta noua nouta, personalizata cu sigla ANP!
Este de presupus ca aceste ultime schimbari vor aduce in sfirsit in viata dlui. Director General
lumina, confortul si intelepciunea de care sistemul penitenciar avea atita nevoie.
by admin 2 Comentarii
22 MARTIE 2008
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (II)
Al doilea indiciu: Sistemul penitenciar a eşuat €n misiunea de

reintegrare socială a deţinuţilor
I. C„teva particularităţi ale stării de fapt.....
1. ‚n sistemul penitenciar există, ‚n medie, un psiholog la 300 de deţinuţi;
2. aproximativ 55% dintre deţinuţi sunt recidivişti, iar alţi circa 20%, care sunt la prima
intrare ‚n penitenciar, au antecedente penale;
3. 84% din angajaţii penitenciarelor nu cred ‚n şansele de reintegrare socială a deţinuţilor;
4. 43% dintre angajaţi consideră că deţinuţii au prea multe drepturi;
5. aproape 60% dintre deţinuţi ies o dată pe săptămƒnă, sau mai rar, din camerele de
detenţie pentru a participa la programe de reintegrare;
6. 21,4% dintre deţinuţi nu pot nominaliza vreo activitate a compartimentelor de intervenţie
psihosocială;
7. 33% dintre deţinuţi consideră că programele acestor compartimente nu-i ajută deloc;
8. deşi 2/3 dintre deţinuţi pot indica un program ca fiind util, mai mult de jumătate dintre ei
nu pot spune de ce ‚l consideră important pentru procesul de reintegrare socială;
9. peste 2/3 dintre deţinuţi nu cunosc vreo instituţie care ar putea să-i sprijine ‚n perioada
postdetenţie;
10. doar 8,8% dintre persoanele private de libertate au auzit de serviciile de probaţiune;
11. 4 din 10 deţinuţi nu sunt vizitaţi de nimeni ‚n timpul detenţiei;
12. angajaţii penitenciarelor consideră că vina pentru eşecul reintegrării aparţine societăţii ‚n
ansamblul ei, şi deloc activităţii desfăşurate de sistemul penitenciar romƒnesc.
II. .....care ne dau o imagine generală a problemelor din sistem...
1. Proasta gestionare a resurselor umane la nivelul serviciilor/compartimentelor de

intervenţie psihosocială:
a. părere extrem de proastă a majorităţii angajaţilor unităţilor penitenciar faţă de calitatea
activităţii, competenţa şi utilitatea serviciilor de intervenţie psihosocială;
b. „competiţie profesională” nejustificată (conflict) ‚ntre diferitele sectoare din unităţi, ‚n
special ‚ntre angajaţii sectorului „pază” şi angajaţii sectorului „reintegrare socială”;
c. efecte limitate ale activităţilor educative şi de reintegrare socială datorită lipsei personalului
de specialitate şi experienţei ‚ncă insuficiente pentru majoritatea celor nou ‚ncadraţi;
d. deprofesionalizare accelerată sau deplină a educatorilor, psihologilor etc., a căror muncă
este centrată mai degrabă pe completarea de hƒrtii şi raportări cu cifre fictive către ANP,
decƒt pe dezvoltarea unor programe concrete;
e. lipsa unui sistem de management al performanţei ‚n domeniu;
f. lipsa cursurilor de dezvoltare profesională.
2. Elaborare şi implementare haotică a programelor de reintegrare socială:
a. Dezvoltarea serviciului de probaţiune şi colaborarea cu acesta din partea specialiştilor

serviciului este ‚ncă o direcţie neexplorată suficient eforturile ‚n acest sens fiind deseori
limitate la ‚ndeplinirea obligaţiilor legale de cooperare;
b. activitatea angajaţilor sistemului penitenciar este ‚ncă concentrată asupra rezolvării unor
probleme ce ţin de supravieţuire individuală şi satisfacere de nevoi primare ‚n timpul
detenţiei, şi prea puţin asupra rezolvării unor probleme cu relevanţă socială (terapie,
educaţie, muncă şi calificare ‚n vederea reinserţiei sociale);
c. dincolo de programele dictate de către administraţia naţională, sectoarele de reintegrare
socială au rezultate modeste ‚n cazul programelor elaborate şi administrate la nivel local;
d. slab potenţial de atractivitate al programelor şi activităţilor dedicate reinserţiei sociale;
e. frecvenţă redusă a programelor de reintegrare şi modul deficitar de concepţie ale acestora;
f. absenţa parteneriatelor cu comunitatea;
g. sectoarele de reintegrare socială par să aibă rezultate modeste ‚n cazul programelor
elaborate şi administrate la nivel local avƒnd ‚n vedere nivelul extrem de scăzut de cunoaştere
a unor activităţi fundamentale ‚n procesul de reinserţie socială (cursurile de calificare
profesională, programele desfăşurate ‚n cadrul comunităţii, asistenţa socială, etc.);
h. peste două treimi dintre persoanele private de libertate au declarat că nu cunosc nicio
instituţie care ar putea să le sprijine ‚n perioada postdetenţie, ceea ce arată un potenţial
foarte ridicat de perpetuare a comportamentelor infracţionale, o colaborare deficitară cu
parteneri externi, informare precară cu privire la programele postdetenţie şi, ‚n general, o
lipsă evidentă de interes din partea sistemului penitenciar de a orienta traseul social al
deţinuţilor după liberare ‚ncă din timpul detenţiei;
i. programele derulate nu au anvergura şi rezultatele scontate nefiind gestionate profesionist
şi eventual finanţate separat conform bunelor practici ‚n domeniu legate de bugetarea pe
programe;
j. definirea unor obiective clare şi implementarea acestora cu accent pe calitatea activităţii nu
pe volum se lasă aşteptată.
3. Raporturi viciate €ntre angajat şi deţinut / Mentalitate €nvechită:

a. părerea generalizată (chiar la nivelul ANP) că deţinuţii au prea multe drepturi se dovedeşte
un obstacol pentru internalizarea ideii de misiune socială a sistemului penitenciar;
b. opinia cvasiunanimă a angajaţilor unităţilor sistemului penitenciar că oricine, mai puţin
sistemul penitenciar, este responsabil pentru eşecul reinserţiei sociale a deţinuţilor reprezintă
un semnal pe care personalul ‚l transmite atƒt serviciilor de intervenţie psihosocială din
unităţi, cƒt şi persoanelor private de libertate, descurajƒnd şi minimalizƒnd sensul şi
importanţa activităţilor de educaţie şi formare profesională ‚n interiorul sistemului penitenciar;
c. lipsă generalizată de ‚ncredere ‚n capacitatea sistemului penitenciar de a-şi ‚ndeplini rolul
social asumat la nivel principial;
d. funcţia educativă rămƒne ‚ncă o componentă minoritară a priorităţilor manageriale ale
conducerii unităţilor penitenciare, cazurile ‚n care situaţia este preponderent bună fiind foarte
rare;
e. orientarea exagerat custodială aduce deservicii siguranţei deţinerii şi securităţii locului de
deţinere, prin introducerea unor mecanisme excesive de control, şi viitoarei reintegrări ‚n
societate a deţinutului prin izolarea accentuată, limitarea accesului la formare profesională şi
educaţie şi inducerea unor comportamente sociopate.
III. ....dar ne şi indică cateva posibile soluţii concrete pentru dezvoltarea activităţii
sectorului de reintegrare socială....
1. evaluarea urgentă a programelor de reinserţie socială standard desfăşurate la nivelul

‚ntregului sistemului penitenciar prin indicatori de performanţă, şi ‚mbunătăţirea acestora;
2. reducerea numărului de programe standard, stabilite la nivel central, şi ‚ncurajarea
dezvoltării de programe la nivel local, cu indicatori de performanţă, adaptate atƒt contextului
social şi economic local, cƒt şi nevoilor psihosociale ale grupurilor ţintă;
3. dezvoltarea de parteneriate continue la nivel local cu instituţiile de ‚nvăţămƒnt superior de
profil (asistenţă socială, psihologie, sociologie, etc.) pentru elaborarea de programe comune şi
‚ncurajarea practicii de specialitate a stagiarilor;
4. creşterea numărului programelor de dezvoltare de competenţe, de cursuri de calificare
profesională şi de activităţi ‚n comunitate;
5. continuarea procesului de sporire a numărului de specialişti ‚n serviciile de intervenţie
psihosocială din unităţi;
6. elaborarea unei metodologii comune de intervenţie psihosocială la nivel central, ‚n
consultare cu reprezentanţii societăţii civile, şi aplicarea ei unitară, cu indicatori de
performanţă comuni, la nivelul atƒt al programelor sistemului penitenciar, cƒt şi al
programelor ONG-urilor partenere;
7. identificarea posibilităţilor de asistenţă postdetenţie şi informarea continuă a persoanelor
private de libertate cu privire la acestea;
8. dezvoltarea accelerată a colaborării dintre serviciile de intervenţie psihosocială şi
colaboratorii externi, guvernamentali sau neguvernamentali (serviciile de probaţiune, AJOFM,
ONG-uri, etc.);
9. integrarea programelor colaboratorilor externi ‚n Programe operaţionale semestriale sau
anuale ale serviciilor de intervenţie psihosocială de la nivelul unităţilor, cu urmărirea unor
obiective identice sau complementare, stabilite ‚n comun, şi cu indicatori de performanţă
omogeni;
10. identificarea de urgenţă a modalităţilor de implicare a persoanelor private de libertate ‚n
activităţi ‚n afara camerei de deţinere;
11. ‚ncurajarea pe cƒt de mult posibil a contactelor dintre deţinuţi şi familiile acestora, atƒt
prin dezvoltarea de programe de reluare a legăturilor cu familia, cƒt şi prin măsuri
administrative sau legale;
12. stoparea conflictelor profesionale ‚ntre angajaţii diferitelor sectoare din unităţi (‚n special
‚ntre angajaţii sectorului „pază” şi angajaţii sectorului „reintegrare socială”) prin elaborarea
unor proiecte comune formale sau informale;
13. eforturi consistente şi permanente, la nivel informal, de schimbare a mentalităţii,
reflexelor şi atitudinii angajaţilor sistemului penitenciar faţă de deţinuţi şi drepturile de care
aceştia beneficiază, şi faţă de rolul social al sistemului penitenciar;
14. eforturi mai consistente şi autonome ale unităţilor ‚n vederea ‚ncheierii de protocoale de
colaborare cu penitenciare din ţări ale Uniunii Europene, urmărindu-se ‚mbunătăţirea
pregătirii profesionale a cadrelor şi dezvoltarea programelor de intervenţie psihosocială
asupra unor grupuri ţintă vulnerabile.
NOTĂ: Dacă persoanele din conducerea ANP erau cu adevărat interesate de
rezolvarea acestor probleme, şi mai puţin de răzbunări meschine şi de selecţia

şefilor Serviciului Cabinet dupa criteriul de performanţă 90-60-90, puteau consulta
cercetările sociologice la care au muncit zeci de specialişti ai sistemului penitenciar
circa 3 luni de zile la sfarşitul lui 2006 şi ƒnceputul lui 2007, şi care se află pe site-ul
ANP:
1. http://www.anp-just.ro/Studii/Cercetare%20ANP.pdf
2. http://www.anp-just.ro/Studii/CERCETARE%20UNITATI.pdf
3. http://www.anp-just.ro/Studii/Cercetare%20detinuti.pdf
4. http://www.anp-just.ro/Studii/Cercetare%20presa.pdf
5. http://www.anp-just.ro/Studii/CERCETARE%20ONG.pdf
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (I)
Primul indiciu: Managementul defectuos al resurselor umane.
I. ‡ntrebări de ƒncălzire...
1. Asigură legislaţia ‰n vigoare condiţiile pentru un management eficient al resurselor umane?

2. O politică de resurse umane este definită şi implementată consecvent ‰n concordanţă cu legislaţia ‰n
vigoare?
3. Sistemul de selecţie a personalului corespunde necesităţilor funcţionale ale serviciului penitenciar?
4. Metodologia de formare profesională asigură personal bine pregătit la toate nivelurile operaţionale?
5. Personalul este motivat ‰n exercitarea atribuţiilor de serviciu şi ‰ncurajat să participe ‰n gestionarea
activităţii curente?
6. Este cariera ‰n serviciul penitenciar percepută ca fiind un
prilej de dezvoltare individuală pe plan profesional şi personal?
II. ... cu răspunsuri la ƒndem•na oricui...
Un domeniu caracterizat de amatorism şi improvizaţie, datorită lipsei cronice a specialiştilor ‰n domeniu

şi a legislaţiei rigide. Instabilitatea la nivel managerial şi abuzurile sunt deja de notorietate.
Implicarea organizaţiilor sindicale ‰n gestiunea resurselor umane se limitează la simpla consultare, de
cele mai multe ori formală, ‰n ceea ce priveşte legislaţia de resurse umane.
Finanţarea ‘politicii de resurse umane’ este dificilă ‰n condiţiile unor costuri de personal care cresc ‰ntr-
un ritm constant şi care ameninţă ‰n permanenţă să sufoce bugetul general al instituţiei. Metodele şi
procedurile de resurse umane sunt ƒnvechite şi propagă o mentalitate de dependenţă ‰ntre angajat şi
angajator dincolo de limitele profesionale normale şi ale dezvoltării unui corp profesional disciplinat şi
eficient.
Structurile locale de resurse umane au un impact redus ƒn gestiunea resurselor umane această
activitate fiind excesiv centralizată ‰n ceea ce priveşte selecţia de personal şi inexistentă pe celelalte
componente de management al resurselor umane.
Reorganizarea compartimentelor funcţionale este frecventă şi promovată ca o probă a interesului ‰n
buna funcţionare a serviciului penitenciar ‰nsă pentru aceasta nu există o viziune unitară şi nu sunt
efectuate analize de oportunitate sau de impact.
III. ... şi concluzii evidente.
Politica de resurse umane este cea mai mare problemă a serviciului penitenciar. Este un domeniu
deschis abuzurilor şi gestionat neprofesionist, fapt ce afectează serios funcţionarea serviciului
penitenciar.
1. Legislaţia care reglementează domeniul resurselor umane ‰n serviciul penitenciar este făcută cu
puţine excepţii sub imperiul urgenţei, astfel ‰nc‡t calitatea reglementării lasă de dorit.
2. Nu există o politică de resurse umane de resurse umane, iar legislaţia şi procedurile specifice
sunt instabile şi incoerente;
3. Sistemul de selecţie a personalului nu asigură personal de calitate ‰n lipsa unui plan consecvent
de ‰ncadrare a posturilor vacante. Sistemul de selecţie induce practici corupte şi este frecvent abuzat;
4. Formarea profesională este formalistă şi ineficientă at‡t la ‰nceputul carierei c‡t şi pe parcursul
acesteia. Aptitudinile şi cunoştinţele personalului ‰mpreună cu atitudinea faţă de exercitarea
atribuţiilor specifice profesiei sunt dob‡ndite mai cur‡nd prin ucenicie dec‡t printr-un sistem de
formare profesională funcţional;
5. Motivarea personalului este exclusiv financiară fapt ce influenţează atitudinea acestora.
6. Cariera ‰n sistemul penitenciar nu este percepută ca fiind un prilej de dezvoltare pe plan profesional
şi personal ci ca un rău necesar.
21 MARTIE 2008
Ministerul Justitiei legifereaza aranjamentul
Pe site-ul Ministerului Justitiei apare la

http://www.just.ro/MeniuStanga/Normativepapers/proiectuluiOUGProbaŒ•ine/tabid/93/Default.aspx un
Proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul
funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
La prima vedere ai crede ca e o eroare, avand in vedere ca legea cu pricina abia a fost modificata in
februarie. Dar nu este asa. Este chiar modificarea-modificarii legii privind statutul temnicerilor. Dupa
ce directorii ANP au comis-o pe sub masa, trecand prin Guvern in regim de urgenta un act care nu era
deloc urgent, acum vor sa recidiveze.
Si ce credeti ca modifica? Tocmai ce modificasera inainte! In plus, pun si botnita sindcatelor, care nu
mai pot declansa conflicte de munca daca maestrii de ceremonii incalca legea.
De data asta speram ca reactiile sa fie pe masura, si din partea Ministerului Justitiei, si din partea
sindicatelor din sistem. Avem in fata cea mai buna dovada a amatorismului directorilor ANP, care
puteau sa fie trei, ca sa mai economiseasca bani, sau nici unul, ca sa mearga treaba.
Uitati ce motivare hilara dau specialistii in resurse umane:

"Aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, după intrarea
‚n vigoare, a relevat ca fiind necesare o serie de modificări şi completări ale unor articole, care prin
cuprinsul lor ‚ngreunează procedurile de ocupare a posturilor vacante ‚n sistemul penitenciar şi ‚n acest
sens nu s-ar putea asigura cu maximum de celeritate resursa umană potrivită fiecărui post, aceasta av…nd
consecinţe negative imediate asupra sistemului penitenciar. (...)
De asemenea, av…nd ‚n vedere media scăzută de v…rstă a personalului din sistemul penitenciar, se impune
modificarea art.201, deoarece ‚n situaţia ‚n care aceştia nu ar putea ocupa funcţii prevăzute cu mai mult de
două grade, faţă de funcţia avută, nu ar exista interes pentru angajarea ‚n sistemul penitenciar. (...)
Av…nd ‚n vedere că ‚n forma actuală a Legii nr.293/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se
limitează accesul agenţilor ‚n corpul ofiţerilor din sistemul administraţiei penitenciare numai ‚n funcţii
publice de execuţie, precum şi faptul că se impune condiţia vechimii ‚n sistem numai pentru ofiţerii care
doresc să acceadă la o funcţie de conducere, ceea ce creează o situaţie discriminatorie pentru aceste
categorii profesionale, se impune modificarea prevederilor articolelor 27 şi 28. (...)
De asemenea, s-a prevăzut că judecătorii şi procurorii pot fi detaşaţi ‚n funcţii de conducere, ‚n condiţiile
Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. S-a eliminat prevederea referitoare la ocuparea de către magistrat a funcţiei de conducere
prin concurs(...)"
Or tocmai in legatura cu aceste probleme au fost avertizati atunci cand au mazgalit prima modificare
a legii!
Poate ca intre timp s-au luminat, dar asta nu le scuza incapacitatea. Au fost avertizati si de blocarea
sistemului, si de discriminari si de favorizarea magistratilor.
Mai mult, au introdus avansarea fara concurs pe criterii, pe care o sa le aprobe ministrul justitiei(pct. 4 al
proiectului privind modificarea modificarii). Astfel de 'criterii' au mai fost. Nu competenta prima la avansarea
fara concurs ci relatiile personale.
Pe nesimtite, au introdus si interdictia, pentru salariati, de a declara sau participa la actvitati specifice
conflictelor de munca. In traducere: conducerea ANP face dupa cum i se nazare, iar sindicatele nu mai
pot declansa conflicte de munca. (pct. 10 al proiectului privind modificarea modificarii).
Dar, au dreptate, magistratii nu mai trebuie sa-si dovedeasca competenta si sa dea concurs pentru
functiile de sefi. Ei trebuie doar sa-si aleaga postul care le convine si sa ridice lunar remuneratia de peste
200 de milioane de lei vechi (tot conform proiectului de modificare a modificarii).
Asa ca propun deschiderea unei condici care sa inregistreze miile de urari 'de bine' care vor fi transmise de
negrii din sistem care nu mai pot avea o cariera in Administratia Penitenciarelor. Pentru ca, nu-i asa,
aranjamentul politic invinge intotdeauna sub privirile intelegatoare ale Ministerului Justitiei.
***
UPDATE 22.03.2008
Cele două mari organizaţii sindicale din sistemul penitenciar contestă la unison modalitatea ‚n care sunt
promovate actele normative de către conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi se pregătesc
de acţiune. Ministerul Justiţiei se bucură de week-end.
20 MARTIE 2008
Legea proasta pazeste postul pe veci vacant
La 07.02.2008 un comunicat de presa al Administratiei Nationale a Penitenciarelor anunta triumfal ca

in "data de 06 februarie 2008 Guvernul Rom…niei a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor. "
Mai spunea acelasi comunicat ca "Principalele aspecte care prin implementarea lor ‚n legislaţia specifică
‚n vigoare vin ‚n sprijinul ‚mbunătăţirii politicii de resurse umane a Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor si vizeaza modificări importante ale normelor referitoare la organizarea concursurilor
pentru ocuparea posturilor vacante, asigurarea unui management eficient al personalului şi stabilirea unor
competenţe de gestiune, avansarea ‚n grade profesionale a ofiţerilor şi agenţilor, precum şi alte drepturi şi
obligaţii ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare;
(...) ‡n contextul modificărilor normative survenite prin adoptarea ordonanţei de urgenţă anterior amintite,
prioritatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor o constituie organizarea concursurilor,
respectiv a procedurilor legale pentru ocuparea funcţiilor vacante din ‚ntreg sistemul penitenciar." ... este
vorba desigur despre deja cunoscuta OUG 4/2008.
Tocmai cand ne pregatisem sa ne tinem de promisiunea cu porumbelul alb si cu strigatul care sa

aminteasca lumii ca SEFII DE LA ANP MUNCESTE aflaram ca:
 sindicatele au fost pacalite si siluite in a-si da acordul pe diverse variante fara sa vada saracele ce a
fost transmis la aprobat. Pretextul folosit a fost o inchipuita dorinta de a ocupa posturile vacante din
sistemul penitenciar, ori nu poti sa te opui unui asa demers nobil. Numai ca pretextul ramase
pretext si concursurile cele marete ramasera un vis. E drept ca la banii pe care-i are acum, ANP-
ul nu apuca luna iunie darminte sa mai ocupe posturi vacante;
 limitarile introduse in dezvoltarea carierei din ambitia unor 'batrani' fac imposibila ocuparea posturilor
vacante. ANP-ul incearca acum sa spuna ca pct. 21 din OUG ar fi aparut din stele si i-ar fi impiedicat
sa scoata la concurs functiile vacante. Gresit tovarasi! Dumneavoastra tocmai ati inventat cincinalul
de 1 an pana la scoaterea la concurs a unui post. D-aia nici n-am vazut minunea cu posturile
scoase la concurs.
 drepturi deja castigate sunt anulate sau este ingradita exercitarea acestora (ex. locuinta de serviciu);
 intregul concept al actului normativ este retrograd in formulari si complica un cadru normativ care ar
trebui sa fie flexibil si sa permita dezvoltarea unui corp profesional de elita;
 agentii si ofiterii nostrii sunt discriminati la accesul pe anumite functii;
 insa poti sa ramai in functie daca comiti infractiuni din culpa si daca esti condamnat cu
suspendare ca sa fii mai apropiat de colegii tai care n-au avut noroc si sunt condamnati cu
executare uneori pentru aceleasi fapte. O prevdere ciudata si unicat in functia publica care imi aduce
aminte ca ieri discutam de spre domnul Florin S., seful inspectiei ANP, despre care se tot spune
pe la colturi ca are probleme de dosar.
Asa ca porumbelul ramane in cusca iar strigatul victorios in gand. Echipa fantastica iar a mimat ca
munceste desi e platita pe bune. Magnificul Petre Stan, vesnic inrositul la fata, o facu iar de oaie iar noi
inca nu vazuram nici macar un ciot de post vacant scos la concurs.
In concluzie cred ca se poate spune ca OUG-ul este un demers util, dar gestionat parsiveste de catre
capeteniile ANP, in care au scapat neintentionat si lucruri bune.
***
UPDATE 22.03.2008
O zi mai tarziu a aparut pe site-ul MJ proiectul de modificare a modificarii legii privind statutul personalului
din ANP. Răm…ne de văzut dacă va fi iarăşi trecută ‚n condiţii netransparente şi fără consultarea celor ‚n
drept.
19 MARTIE 2008
Azi răspundem cititorilor
Marius Iosif e ƒn delegaţie, deci nu face prostii la sediul Administraţiei Penitenciarelor (ANP). Sigur că le
face ‰n altă parte, dar ‰i suntem recunoscători pentru că azi avem prilejul să mai respirăm. Aşa că luăm o
pauză ‰n care mai răspundem cititorilor. Pentru că timpul e scurt şi oricum unul dintre adjuncţi a rămas
la locul faptei vom ‰ncerca să răspundem punctual şi fără a intra ‰n prea multe detalii.
Un cititor ne scrie despre un ofiţer proaspăt promovat ‰n funcţia de director adjunct (pentru pază şi
regim se pare) la Penitenciarului – Spital Rahova. Povestea este interesantă şi, ‰n plus, cititorul nostru
se străduieşte să fie convingător prin documentele prezentate.
‚n esenţă idealistul nostru cititor se ‰ntreabă, zic eu inutil, de ce un tip care ar fi trebuit să fie sancţionat este
recompensat de către echipa fantastică care conduce Administraţia Penitenciarelor.
Cititorul nostru ne povesteşte despre un temnicer - braconier pe care-l identifică ‰n persoana domnului
Eugen P. detaşat disciplinar de la Gherla la Rahova (via Jilava) după ce a ‰mpuşcat un coleg cu o armă de
v‡nătoare.
Tot cititorul nostru ne arată că după 140 de zile de concediu medical ƒn 2007 pentru te miri ce zgaibe şi
o „fişă de evaluare care nu i-ar permite nici măcar să plece recrut ƒn armata albaneză” domnul
Eugen P. este promovat pe sub m•nă ƒn funcţia de director.
„i răspundem că noi nu ne mirăm pe motiv de 'asemănare la adunare' cu actualii ştabi şi ‰i promitem că
vom aduce la cunoştinţa celor ‰n drept tărăşenia.
Un alt cititor ne povesteşte despre domnul Florin S., ofiţer la Direcţia Medicală ‰n Ministerul Justiţei (MJ)
‰ncep‡nd cu decembrie 2002, director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună ‰n 2007, şi de atunci şeful
Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Şi noi am prezentat oarecum cazul cetăţeanului ambiţios, care deşi a picat ‰n 2006 examenul cu nota 3
(trei), a fost numit ‰n funcţii foarte importante ‰n condiţii neconcurenţiale şi deci ilegale. ‚n aceiaşi situaţie
este şi Stan Petre, director general adjunct, care are ‰n coordonare (sic!) Direcţia Resurse Umane din ANP.
Cititorul nostru ne semnalează că Florin S., a lucrat ani de zile la Direcţia Medicală ‰n MJ deşi e jurist şi n-
avea ce face acolo şi, că ar fi asociat la firma OPINFO CENTER srl, prezent‡ndu-ne şi ceva probe ‰n acest
sens.
Sursele noastre din minister indică şi o posibilă problemă de dosar care nu ar fi permis angajarea
acestuia ‚ntr-o funcţie publică. ‚n acest sens ‰l rugăm pe cititorul nostru să prezinte dovezi complete şi să
se adreseze organelor ‰n drept, dacă crede de cuviinţă.
18 MARTIE 2008
Şi atunci... au condamnat-o toţi la moarte
Echipa blogului http://penifest.blogspot.com/ anunţă cu regret

dispariţia dintre cele lumeşti şi publice a Strategiei de Dezvoltare a Serviciului Penitenciar 2007 - 2010.
P‡nă mai ieri avea domiciliul pe site-ul ANP la http://www.anp-just.ro/Strategie/StratDezvSP_document%
20intreg.pdf. Azi, data de mai sus, am căutat-o cu ochii pl‡nşi pe tot site-ul ANP, dar ‰n zadar. Acum a
trecut ‰n uitare.
A venit printre noi după o gestaţie de 6 luni. Moaşe i-au fost angajaţi cu experienţă ai sistemului penitenciar
care au reprezentat cu m‡ndrie toate sectoarele de activitate. Comandanţi şi şefi de direcţii i-au fost
ursitoare, procurori şi judecători părinţi adoptivi.
A fost ucisă la m•nie de către echipa fantastică de la conducerea ANP care nu mai suporta sa vadă
aşa copil frumos care nu vorbeşte pe limba lor şi care-i trage de m‡necă şi le spune ce părinţi denaturaţi
sunt.
Numiţii Marius Iosif, judecător - director general, Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general adjunct,
Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Petre
Stan, comisar şef - director general adjunct aveau o mare apăsare pe suflet... mai aveau puţin şi trebuiau
să arate pentru ce anume au fost plătiţi at•t de generos de la un buget sărac.
Cum n-au mai suportat să-şi privească ƒn ochi eşecul au luat decizia de a elimina dintre cele publice
copilul cu pagini multe care n-a apucat să atingă maturitatea şi să arate că n-a trecut degeaba prin lume.
N-au mai suportat să fie acuzaţi. N-au mai suportat reproşul care se ‰ntorcea din link-ul sus amintit şi care ‰i
b‡ntuia zi şi noapte obsesiv cu ‰ntrebarea: tu pentru ce eşti plătit şefu’?... tu pentru ce eşti plătit
şefu’?... tu pentru ce eşti plătit şefu’?
N-a ştiut biata de ea, Strategia, că şefii sunt magistraţi şi comisari numiţi politic şi că ei n-au nevoie să
muncească pentru că-şi pierd ştaifu’.
Degeaba a lăsat ministrul Meleşcanu cu limbă de moarte recomandarea de a avea o strategie care să-i
ajute măcar să nu mai spună tot soiul de bălării pe la bilanţuri şi poate să mai rezolve c‡te o problemă pe ici
pe colo. Marile căpetenii ale temniţelor după ce s-au convins că nu pot desluşi secretele administrării
penitenciarelor au fost nemiloşi.
Dar cine ştie... poate că tristeţea decesului prematur al Strategiei va fi ‰nlocuită de bucuria a măcar unei
singure realizări a acestei echipe de conducere. Suntem aici şi promitem să dăm de veste ţării că miracolul
s-a ‰ntămplat. Vom lansa un porumbel alb şi cu voce tare vom striga.... ŞEFII DE LA ANP
MUNCEŞTEEEEE!!!!
17 MARTIE 2008
Tu ce spui?
Atunci cind li se ofera ocazia colegii mei, lucratorii de penitenciare, obisnuiesc sa judece sistemul cu cea
mai mare asprime. In viziunea celor mai multi lucratori sistemul penitenciar este un sistem corupt, un
sistem incompetent, intr-un cuvint irecuperabil.
Sentinta asta seamana cu cealalta, emisa de romani la adresa romanilor care sunt mai degraba o natie
inferioara cel putin prin comparatie cu altii.
Cind colegul meu lucratorul, sau conationalul meu romanul emite o asemenea sentinta se exclude
intotdeaua cu sinceritate si convingere din combinatia asta dupa care ridica din umeri si pleaca pe drumul
lui pentru ca evident nu este absolut
nimic de facut.
Haideti sa ne imaginam ca domnului Spaiuc Gheorghe, procuror - director general adjunct ANP, care
tocmai a declarat ca nu a acceptat aceasta nesperata functie pentru bani, i s-ar diminua salariul, incepind
chiar de miine dimineata, cu sa spunem 50%.
Iar pentru restul de 50% chiar ar trebui sa munceasca.
Evident e greu de imaginat. In realitate dl. Gheorghe Spaiuc este o fire artistica, se trezeste tirziu dimineata,
citeste pe indelete ziarele, toamna isi decoreaza biroul cu frunze uscate si panere cu ghinda, primavara cu
ghiocei, cum subalternii il deranjeaza rar sau deloc dl. Gheorghe Spaiuc obisnuieste sa petreaca
majoritatea timpului visind, ascultind valsurile lui Straus sau conversindu-se la telefon.
Dl. Gheorghe Spaiuc face parte din categoria aleasa a celor satisfacuti de sine insusi, a celor ce nu-si pun
niciodata intrebari si la urma urmelor de ce si-ar pune?!
Dl. Gheorghe Spaiuc nu trebuie sa dea niciodata socoteala pentru felul in care intelege sa se achite de
obligatiile de serviciu,
Dl. Gheorghe Spaiuc nu trebuie sa treaca un test de inteligenta sau un test de competenta, si mai ales...
Dl. Ghorghe Spaiuc nu este niciodata pus in situatia de a auzi ce gindesc in realitate subalternii care-i trec
pragul surizind intotdeauna.
Haideti sa ne imaginam ca Dlui. Iosif Marius, judecator - Director General ANP, care tocmai a declarat
ca imensa-i recompensa lunara este direct proportional cu eforturile si dificultatea functiei, chiar i s-ar cere
sa-si dovedeasca profesionalismul.
Este evident greu de imaginat ca Dl. Iosif Marius ar putea sa inteleaga, oricit i s-ar explica sau oricit ar fi
atentionat, ca sistemul penitenciar nu este un cadou de Craciun sau o mostenire de familie. Ca urmare
este dificil sa gestionezi cu pricepere un domeniu foarte complex iar sa haituiesti subalternii, sa-i tratezi ca
pe niste slujitori este primitiv de-a dreptul.
In sase luni de zile Dl. Iosif Marius a reusit performanta de a schimba patru sefi de cabinet, ca sa nu-i mai
punem la socoteala pe toti ceilalti sefi de directii sau servicii si asta nu l-a facut din pacate nici mai
destept si nici mai fericit.
De suparare deocamdata Dl. Iosif Marius obisnuieste sa jigneasca, sa ameninte sau sa arunce cu mapele
in urma subalternilor, cum este greu de crezut ca cineva isi va exprima totusi vreodata dezacordul este de
presupus ca in curind Dl. Iosif Marius o sa-si bata cu succes subalternii.
Si tu ce-ai facut ? este de regula intrebarea retorica care se pune atunci cind lucratorului tocmai i s-a facut
o mare nedreptate sau tocmai i s-a dat sa dat un ordin fara nicio logica.
Nimic, vine raspunsul mai degraba uimit, ce-as fi putut sa fac?!
Haideti sa ne imaginam ca 15000 de oameni hotarasc intr-o zi sa construiasca un oras nou in care sa
traiasca mai bine. Se stabileste o suma egala si fiecare cetatean achita lunar, uneori cu sacrificii, datoria
asta.
Se desemneaza un conducator platit din banii locuitorilor, conducatorul multumeste pentru incredere,
promite cu lacrimi in ochi ca vor avea cel mai frumos oras pe o raza de cel putin 1000 de kilometri, asigura
ca este constient de importanta si greutatea misiunii lui dar nu va dezamagi pe nimeni, niciodata.
In realitate nu se construieste nimic, in realitate conducatorul fura caramizile si cimentul si se

supara ingrozitor daca cineva indrazneste sa puna fie si cea mai politicoasa intrebare.
Si voi ce faceti, intreaba trecatorii la auzul unei asemenea istorii ?
Nimic, vine raspunsul, ce-am putea face?!
16 MARTIE 2008
Marius Iosif et co. – mult zgomot, puţine rezultate
Marius Iosif, judecător - director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Gheorghe Şpaiuc, procuror - director general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Petre Stan, comisar şef - director general adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Lectura CV-urilor celor patru domni cu proptele liberale care conduc Administraţia Naţională a
Penitenciarelor nu face dec‡t să ad‡ncească misterul lipsei oricărui rezultat ‰n administrarea instituţiei.
Ai fi crezut că t‡nărul domn Marius Iosif, şcolit prin părţile Germaniei va lua taurul temniţelor de coarne.
C‡teva priorităţi atent alese, multă muncă, ‰ncă pe-at‡ta entuziasm ar fi schimbat faţa instituţiei.
‚nsă t‡nărul, care nu a condus niciodată pe nimeni, ‰ncepe conform listei primite de la amicul său Chiuariu
care l-a uns căpetnie peste temniţe. ‚ntr-o manevră iscusită, de chirurg care operează cu sat‡rul, toţi şefii
de direcţii şi mulţi dintre şefii de servicii au fost executaţi fără drept de apel. Rezultatul a fost că alţi oameni,
de ‰ncredere de data asta, s-au apucat vijelios de treabă... numai că nu prea se pricep pentru că fiind
ridicaţi prin pile nu prea au ‰nvăţat meserie.
Se teme să ia decizii pentru că nu ştie despre ce e vorba, c‡nd greşeşte e vina altora (şefii de cabinet şi de
resurse umane schimbaţi lunar din funcţie ştiu despre ce e vorba). Aruncă cu h‡rtii după oameni ‰n crize
puerile şi inutile de furie. Face şedinţe nocturne pentru că celelalte obligaţii ‰l aduc doar după pr‡nz la
muncă. Şi at•t...
Printre succesele echipei fantastice se numără:
- o strategie de dezvoltare decedată – nici alta n-au făcut nici pe cea veche n-au modificat-o pe motiv că
n-au chef. Domnul Iosif de la ‰nălţimea celor peste 4 luni de experienţă ‰n ANP critica lipsa de experienţă a
echipei care a elaborat Strategia existentă (‰nţeleg că o medie de 12 ani de experienţă ‰n domeniu e prea
puţin, dar n-am văzut altă echipă mai experimentată care să o refacă dacă era nevoie).
- un buget de avarie - cum habar n-au de procedurile bugetare abia au bani de salarii. Cheltuielile curente
sunt ‰n urmă cu luni deja, decontările pentru personal asemenea, iar despre investiţii ce să mai vorbim.
- achiziţii după putere – caiete, pixuri, călătorii ƒn Thailanda pentru şefi. Au verificat desigur extensiv
achiziţiile anterioare c‡nd se mai cumpăra c‡te-o sută de maşini, se mai făcea c‡te-o mie de cămăşi, se
mai porneau investiţii. Tot ar fi fost bine, că ar mai fi ‰nvăţat c‡te ceva, dacă n-ar fi fost timp irosit din ambiţii
de anchetator la comandă politică.
- legislaţie la şantaj – pentru modificarea statutului au minţit ‰n permanenţă sindicatele care au picat destul
de uşor ‰n plasă. Pretextele pentru urgenţă au fost destule, de la cele simple p‡nă la cele absurde. A trecut
modificarea statutului aşa cum au vrut, iar promisiunile au rămas ‰n aşteptare. ‚n schimb regulamente
interne precum cel de pază, supraveghere, escortare stau şi aşteaptă pentru că acelaşi t•năr domn Iosif
nu se poate concentra pe lectura documentelor complexe.
- resurse umane – 0(zero) posturi vacante ocupate, blocarea accesului ‰n sistem (cel puţin 1 an p‡nă la
concurs conform modificărilor recente), se reiau transferurile de la armată. Fără comentarii.
Despre Gheroghe Şpaiuc, soţul doamnei Şpaiuc consiliera ministrului educaţiei, ai spune că e inofensiv şi
stă liniştit să-şi ia mega-salariul. Stă ‰n birou, ‰şi lăcuieşte unghiile, z‡mbeşte, face pe popularul şi e autorul
unei replici celebre: „Vă rog să nu ‚mi mai luaţi lucrările de pe birou că eu ‚nt…i le semnez şi după aia le
citesc.” A fost respins la examenul pentru conducerea penitenciarului Iaşi dar prietenii l-au ajutat să treacă
peste moment, fără concurs desigur.
Marin Dumitru, s-a tot plimbat pe la ANP. C‡nd făcea c‡te o boacănă, cum a fost cea cu licitaţia de acum
c‡ţiva ani, dispărea prin Jilava. Este adeptul eficienţei de tipul... n-avem rezultate dar suntem organizaţi.
Nu am auzit ‰ncă de o reuşită fulminantă a acestuia dar ‰ncă mai sper.
Petre Stan e un fenomen. Măsluitor de concursuri emerit n-a prea avut ocazia să-şi exerseze talentele dar
a dovedit c‡t de slab e ‰n modificarea legii privind statutul personalului şi la „reeditarea” ştatelor de funcţii. A
vrut să fie şef ‰ncă din 2006 dar, la concurs a reuşit să obţină o fenomenală notă 3(trei) la fel ca şi
actualul şef al Direcţiei Inspecţie, subcomisarul Stanciu Florin, ofiţer MJ(!?). Evident că un aşa eşec nu
putea răm‡ne nerăsplătit de ministrul Chiuariu, maestru ‰n promovarea pseudo-valorilor.
„Bilanţul” ANP pe 2007 a fost o operaţiune cosmetică. Oricine lucrează ‰n sistem resimte stagnarea mai
puţin cei patru magistraţi şi comisari care se fac că muncesc deşi sunt plătiţi pe bune. Aştept să văd
minunăţia de raport de 160 de pagini postat pe site-ul ANP pentru că ar fi interesant c‡te din obiectivele
propuse ‰n bilanţul pe 2006 au fost realizate.
Cam asta se ‰nt‡mplă c‡nd numirile ‰n funcţii administrative de strictă specialitate sunt politice. Amatorism,
lipsă de viziune, deprofesionalizare...
15 MARTIE 2008
Intrebare de week-end
Ce vezi c•nd ƒnchizi ochii?
‚nchizi ochii pentru că dormi şi ƒţi vezi visele aşa cum sunt. ‚nchipuiri ale zilelor
pe care le trăieşti sau fantasme fără nicio legătură cu realitatea. C‡teodată
somnul ‰ţi este tulburat şi atunci ‰ţi vezi g‡ndurile care nu te lasă să dormi. O
ceartă, o problemă sau orice nerezolvat ‰n timpul zilei se pot ‰ntoarce să te
b‡ntuie. ‚n cele din urmă adormi ‰nsă pentru că asta eşti condiţionat să faci dacă
vrei să trăieşti 100 de ani.
‚nchizi ochii pentru că vrei să g‡ndeşti intens şi realitatea te face să ‰ţi pierzi concentrarea. Durează de
obicei mai puţin şi imediat ce o soluţie ‰ţi vine ‰n minte te ‰ntorci la treabă. Aşa vezi construcţia rezolvării
problemei tale ‰n modul cel mai abstract.
‚nchizi ochii pentru că ţi-e frică, şi atunci dacă eşti cinstit cu tine, te vezi aşa cum eşti. Pentru unii frica
durează toată viaţa, pentru alţii durează doar viaţa de adult, momentul c‡nd conştientizează că au lucruri
importante de pierdut. ‚nchizi ochii pentru că te-ai condiţionat să crezi că realitatea e ceea ce vezi, auzi,
miroşi, simţi, şi crezi că dacă refuzi realitatea eşti ƒn siguranţă.
Mai ‰nchizi ochii şi din alte motive dar important e că o faci pentru a te decupla de la o realitate care nu-ţi
dă pace.
Refuzi să vezi răul care se ‰nt‡mplă ‰n jurul tău pentru că speri că tu nu vei păţi la fel şi agresorul te va
ierta sau uita pentru că ştie că n-ai văzut şi la o adică n-ai auzit, n-ai fost acolo. Poate că dai şi o m‡nă de
ajutor agresorului, aşa ca să se asigure el că eşti de-ai lui.
După care te superi pe victimă că nu-ţi ‰nţelege poziţia de captiv ‰ntr-un joc de putere dintre agresor şi
victimă. Tu ca releu n-ai ce face dar trebuie să-ţi cauţi fericirea. ‚ţi spui ‰ncet dar sigur pe tine, pentru a-ţi
linişti conştiinţa, că p‡nă la urmă şi victima o avea vreo vină că altfel nu i s-ar ‰nt‡mpla ce i se ‰nt‡mplă.
Refuzi să auzi răul pentru că orice-ţi strică pacea cu care te-ai obişnuit este o ameninţare. N-ai nevoie să-ţi
baţi capul cu probleme, e bine să te faci că nu auzi.
Refuzi să vorbeşti despre ce e rău pentru că ai avea probleme. Cei care se simt vizaţi vor reacţiona cu
siguranţă şi vei risca să pierzi ceea ce tu crezi că e important pentru tine. Unii vor auzi ce n-au curaj să
audă, alţi vor vedea ce n-au curaj să vadă. Reacţia va fi uneori de simpatie alteori inversă pentru că nu toţi
apreciază discuţiile despre lucruri neplăcute.
Povestea asta lungă şi poate plicticoasă ‰ntr-un blog depre PENITENCIARE are legătură cu cei care
refuză să vadă legi proaste, şefi mediocri, proceduri măsluite, lipsă de organizare, şantaj, ameninţare şi
alte asemenea, la fel de neplăcute.
Adevărul, pe care ne chinuim să-l evităm, e că cei cu probleme de ochi, urechi, vorbire susţin un
sistem corupt, injust, agresiv oricare ar fi motivul lor. Se tot ‰nt‡mplă la diverse nivele şi ‰n diverse
epoci...
dar majoritatea ‰nvinge minoritatea şi 'problematicii' de care am făcut vorbire devin regula, laşitatea se
raţionalizează şi devine sintagma „nu mă bag... nu e treaba mea”, şi dorm liniştiţi şi visează frumos... ca
cele 3 maimuţe ‰nţelepte: Mizaru, Kikazaru, Iwazaru...'"see no evil, hear no evil, speak no evil".
13 MARTIE 2008
Domnul Iosif produce enervare la Ministerul Justitiei
Surse din Ministerul Justitiei ne-au confirmat ca ministrul este deja iritat de atitudinea domnului Iosif in
cursul recentului scandal, de sporurile uluitoare pe care domnii directori de la ANP si le-au dat si, in cele din
urma, chiar de raspunsurile penibile pe care, zic sursele noastre de la MJ, le-ar fi dat directorul ANP in
legatura cu comunicatul de presa al coordonatorului de la Freedom House. E posibil sa asistam la
repercusiuni. Domnul Iosif nu se simte prea bine. Mai jos declaratia care a declansat isteria domnului
Iosif:
10.03.2008
Declaratie de presa
In atentia ministrului Justitiei, domnul Catalin Predoiu
In atentia Corpului de Control al Ministerului Justitiei
In atentia procurorului general al Romaniei, doamna Laura Codruta Kovesi
In atentia Consiliului Superior al Magistraturii
Stimata doamna / Stimate domn,
 218 000 000 de lei vechi sunt banii pe care ii ia lunar, net, un magistrat, director general al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor - ANP (salariu net: 12 800 RON; decontare chirie: ~ 3 700
RON; decontare transport: ~ 800 RON; indemnizatie de detasare: 4 500 RON)
 95 000 000 de lei vechi, brut, reprezinta prima pe care a luat-o directorul general al ANP in luna
decembrie, dupa doar 3 luni de activitate;
 90 000 000 de lei vechi, brut, sunt banii pe care i-a luat fiecare din directorii generali adjuncti ai ANP
ca prime, in luna decembrie (doi directori generali adjuncti dupa doar doua luni de activitate);
 intre 70 000 000 si 75 000 000 de lei vechi, brut, sunt primele pe care le-au luat sefii directiilor sau
serviciilor ANP in luna decembrie. Dintre acestia, seful Serviciului Cabinet nu lucrase decat o zi in
cadrul ANP pe aceasta functie (!);
 spor de 50% din salariu, acordat pentru merite exceptionale (conform legii), au luat 3 directori
generali ai ANP din prima zi de instalare (cel de-al patrulea, magistrat, a luat retroactiv acest spor
pentru perioada iulie-decembrie 2007, recuperand handicapul).
As vrea sa va reamintesc:
 intr-un sistem penitenciar in care rata de recidiva este de circa 55%, iar rata celor cu antecedente
penale din penitenciare este de circa 20% (total 75%), exista un psiholog la circa 300 de detinuti;
 intr-un sistem penitenciar in care aproape jumatate din angajati se afla in relatii de rudenie, fosti
directori generali magistrati au fost implicati in concursuri de angajare a propriilor rude sau in
numirea de magistrati pe functii de director de penitenciar prin proceduri lipsite de transparenta
(contrar OMJ 1218/2006);
 intr-un sistem penitenciar subfinantat, cu management defectuos la centru si in unele unitati,
directorul general al ANP a blocat implementarea Strategiei deDezvoltare a Serviciului Penitenciar
2007-2011 pe motiv ca e conceputa de „oamenii Monicai Macovei”, declarand public ca asteapta ca
Ministerul Justitiei sa ii faca o noua strategie (Strategia fusese deja aprobata prin decizie interna si
inclusa in Planul Multianual de Investitii al Ministerului Finantelor);
 intr-un sistem penitenciar cu probleme majore de imagine si de comunicare, directorul general
adjunct, tot magistrat, a blocat finalizarea si implementarea Strategiei de Comunicare si Imagine a
ANP 2007-2009 pe aceleasi considerente;
 intr-un sistem penitenciar cu dificultati in combaterea traficului si consumului de droguri, directorul
general al ANP a declarat: „Le vom pune la dispozitie (n.r. detinutilor) seringi pentru ca ei sa-si poata
administra substanta psihotropa sau halucinogena singuri, sa nu mai faca rost de seringi unul de la
altul”. Declaratia, iresponsabila din partea unui magistrat, da un semnal clar detinutilor si angajatilor
sistemului ca traficul si consumul de droguri sunt tolerate in penitenciare. Mai mult, cand declaratia a
fost remarcata de presa, domnul director general s-a acoperit de ridicol spunand ca s-a referit la un
program pilot finantat de ONU, nestiind ca distribuirea de seringi si de droguri (mai exact, substitute -
metadona) se face numai in sectii speciale, sub stricta supraveghere a medicilor, si numai detinutilor
cu probleme de dependenta, si nu tuturor, cum obisnuiesc traficantii la coltul strazii;
 intr-un sistem penitenciar cu deficit de personal (circa 3000 de posturi vacante), procesul de
recrutare a noi specialisti (psihologi, sociologi, educatori etc) este complet blocat.
In aceste conditii (si am enumerat doar foarte putine probleme ale sistemului), si avand in vedere ca:
 salariul unui magistrat acopera salariile a circa 7 ofiteri psihologi sau 15 agenti;
 in sistemul penitenciar sunt 13 magistrati cu salarii la fel de impresionante, toti numiti fara concurs,
interviu sau orice alta procedura care sa prevada o minima metodologie concurentiala;
 la bilantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie toti cei prezenti au fost de acord
ca parchetele si instantele sufera de lipsa de personal;
 Curtea Constitutionala a aratat, prin decizia referitoare la „comisia de la Cotroceni”, ca exista o
incompatibilitate intre statutul de magistrat si o functie administrativa,
Va propun domnule ministru, doamna procuror general si doamna presedinte al CSM, sa-i
rechemati „acasa” pe cei care, voluntar sau nu, produc atata rau unui sistem de care depinde direct viata a
50 000 de oameni, dar si securitatea sociala sau fizica a noastra, a tuturor.
Va propun, de asemenea, domnule ministru, demiterea intregii conduceri a Administratiei Nationale a

Penitenciarelor pentru motivele enumerate, si nu numai.
Acest sistem sufera de ani de zile in politica de resurse umane, in politicile bugetare si in indeplinirea rolului
asumat de reintegrare sociala a infractorilor, dar, totusi, e folosit doar ca o vaca de muls bani in folosul unor
magistrati sau al prietenilor acestora.
Mai multe despre subiect:
1. Director cu salariu de 8000 de euro - TVR
2. Sefii penitenciarelor au salarii de nababi - Curentul
3. O mare nesimtire - Ziarul de Iasi
4. 218 milioane de lei, salariul de sef la puscarii - Cancan
5. Seful ANP castiga cat 7 psihologi - Romania Libera
6. Seful de la Penitenciare, cel mai bine platit bugetar - Gandul
12 MARTIE 2008
De ce ne mai arată americanii cu degetul?
Raportul Departamentului de stat al SUA privind drepturile omului ‰n Rom‡nia ‰n 2007 (Country Reports on
Human Rights Practices - 2007) dat publicităţii ‰n 11.03.2008 demonstrează fără drept de apel că ƒn
Rom•nia există penitenciare.
Mulţi au auzit deja că aşa ar fi şi au scuipat repede ‰n s‡n ‰n speranţa că, dacă au comis-o n-o să fie prinşi
iar dacă au fost prinşi vor putea demonstra că n-au comis-o, şi astfel vor evita acest loc neprietenos.
Americanii nu fac dec‡t să le confirme celor cu atenţia ocazional ‰ndreptată către penitenciare că acest loc
este mai mult dec‡t neprietenos. („Prison conditions remained harsh and generally did not meet European
standards” spune Raportul).
Astfel:
1. starea igienei şi a asistenţei medicale ‰n locul de deţinere nu atinge nici ‰n glumă standardele
internaţionale şi europene deşi supraaglomerarea nu mai este o problemă;
2. activităţile zilnice ‰n penitenciar se reduc ‰n unele cazuri la 23
de ore de stat ‰n cameră cu vorbitul prin vizetă aferent;
3. pentru personal doar condiţii de muncă proaste şi multe
aşteptări;
4. siguranţa ‰n locul de deţinere at‡t pentru deţinuţi c‡t şi pentru
personal nu a cunoscut ‰mbunătăţiri dec‡t ‰n bilanţurile de 160 de pagini ale Administraţiei

Penitenciarelor.(ANP)
Dacă trecem repede peste starea de ofuscare de tipul „ia uite domne ş’ăştia... parcă ei sunt mai breji”
vedem că avem o problemă de imagine şi că suntem judecaţi la nivel internaţional chiar şi după
calitatea detenţiei nu numai pe criteriul puşcăriabili-corupţi-care-sunt-‚ncă-liberi-şi-apar-la-televizor-pe-post-
de-victime.
Căderea americanilor de a ne arăta cu degetul nu e foarte importantă la acest moment. Capacitatea
Rom‡niei de a gestiona un sistem execuţional penal este ‰nsă o problemă care nu poate fi tratată altfel
dec‡t serios.
11 MARTIE 2008
Vorbiti penitenciareza?
„Pentru unii afacereza este o limbă străină. Pentru noi nu!”, conchide un spot pentru The Money
Channel care abundă ‰n termeni precum survey, cash flow, retail, CRM, feed – back, focus grup, main
target, income report, market share, debriefing, strategy planner, CEO. (de văzut la:
http://www.catavencu.ro/intern/din_ziare_si_tv/vorbiti_afacereza_2.html)
Limbajul complicat utilizat de postul de televiziune a fost transformat ‰n acest spot dintr-un aparent neajuns
‰ntr-o calitate evidenta. "Cine nu ‰ntelege ce se vorbeste la The Money Channel nu ‰ntelege pentru că nu
vorbeşte pre limba lor. Astfel a apărut conceptul de AFACEREZĂ, noua limba a corporatistilor, a
managerilor, a finantiştilor şamd. (sursa: http://www.imagoo.nu/made-in-advertising/vorbiti-afacereza-lectia-
nr-2.html).
Şi o idee duce la alta... de ce nu un spot isteţ despre PENITENCIAREZĂ?

Sigur că n-ar mai fi isteţ pentru că ideea nu mai este nouă iar avantajul ineditului dispare. Dar c‡te se pot
spune ‰n penitenciareză... nici măcar o vagă acuzaţie de snobism n-ar naşte.
Rom‡nii verzi ar accepta fără rezerve limbajul celor care folosesc maimuţa (o banală oglindă) pentru a
vedea ce face garda (angajaţi ai penitenciarului) şi ‰şi văd de combinaţii (mici afaceri) fără să deranjeze pe
nimeni.
Dintre multele expresii ‰n penitenciareză unele ies ‰n faţă să lupte cu americanismenle biznisoide şi cred că
nu se fac de r‡s.
 37 cu 1 (tupeu, ‰ndrăzneală, curaj) ‰ţi poate creşte cu siguranţă

market share-ul ‰n baracă (camera de deţinere);
 capitalul (ţigări, cafea, bunuri de uz personal) este utilizat ‰n
acelaşi fel: consum, producţie, comerţ. Ecologiştii (vagabonzi) intră fără capital iar cărturarii
(jucător de cărţi) riscă să-l piardă pe tot;
 primarii (deţinuţi care ajung pentru prima dată ‰n penitenciar) sunt victime sigure la şmen (obiect
falsificat), ascultă orice mangleală (vorbe goale, de convingere) şi ‰n consecinţă ies pe minus la
material (bani) astfel ‰nc‡t problemele de cash –flow nu ‰nt‡rz‡ie să apară;
 ‰n schimb, dacă ai bulan (noroc) şi eşti prieten cu cine trebuie ajungi CEO (un soi de şef cu
maşină, secretară şi salariu obscen de mare).
Mai clar, şi cu exemple la:

 Seful ANP castiga cat sapte psihologi - sursa Rom‡nia liberă, 11.03.2008;
 Director cu salariu de 8000 de euro - sursa TVR, luni, 10 martie 2008, ora 19:23
Deci... Vorbiţi penitenciareza? Pentru unii este o limbă străină!
06 MARTIE 2008
Freedom House cere demisia lui Marius Iosif
Intr-un foarte scurt comunicat remis presei astazi,
6.03.2008, Freedom House Romania cere demisia directorului Marius Iosif pentru declaratia stupefianta de
la bilantul ANP:
"Dragi colegi, imi permit sa va semnalez o declaratie stupefianta a directorului general al Administratiei
Nationale a Penitenciarelor, Marius Iosif, facuta la bilantul ANP cu cateva zile in urma, si care a scapat
neobservata:
"Le vom pune la dispozitie (n.r. detinutilor) seringi pentru ca ei sa isi poata administra substanta
psihotropa sau halucinogena singuri, sa nu mai faca rost de seringi unul de la altul". -
http://www.tvr.ro/articol.php?id=31535&c=384
In mod normal, dupa o astfel de declaratie, consider ca Marius Iosif trebuie sa-si dea demisia si sa fie
sesizate Corpul de Control al MJ si DIICOT.
Mihai Politeanu
Coordonator de programe
Freedom House Romania"
Tribunalele poporului penitenciar
‚n perioada comunismului timpuriu se practicau tribunalele poporului unde

chiaburii erau ‰nfieraţi cu m‡nie proletară de activiştii de partid pentru vina de
a fi mai ortomani, de a avea oi mai multe, m‡ndre şi cornute şi alte
asemenea.
Mai erau şedinţele de autocritică, un simulacru de management participativ la
locul de muncă, ‰n care cetăţeanul angajat ‰şi cerea cu demnitate şi patos iertare şefului de brigadă şi
‰ntregului colectiv pentru orice i se imputa.
Se mai practicau şi tribunalele partidului pentru intelectualii care nu se ‰nscriau ‰n viziunea politică a
comunismului agresiv aflat ‰ntr-o căutare obsesivă a omului nou. Sute de oameni de cultură, artă, ştiinţă,
litere care au ‰ndrăznit să deschidă gura pe un alt ton dec‡t măreţul lider comunist au fost aruncaţi ‰n
lagăre, şi–au pierdut cariera sau au fost nevoiţi să plece ‰n exil.
‚n vremurile dinainte deţinuţii n-aveau o procedură disciplinară adevărată pentru că bătaia era deajuns şi
oameni care aveau cultura muncii c‡mpului transfomaţi ‰n purtători de şapcă cu palmă grea şi abilitate ‰n
m‡nuirea parului nu lipseau.
Poporul penitenciar nu s-a chinuit prea mult cu justiţia nici măcar faţă de propriul personal. Şeful ierarhic ca
un cneaz de gratii sau scaun, după caz, aplica sancţiunea scurt şi fără discuţii. Contestaţia era un vis.
Dar lumea s-a schimbat... a venit democraţia şi justiţia rom•nească s-a rafinat.
Acum nu mai avem tribunale ale poporului, avem magistraţi care pot să răspundă singuri unei comenzi
politice, fără să aibă nevoie de şedinţe c‡mpeneşti ‰n miros de f‡n proaspăt cosit sau transpiraţie de gloată.
Totul se face ‰n linişte şi ‰n spatele unor uşi antifonate cu aerul condiţionat merg‡nd la maxim ca să
acopere emanaţiile ur‡t mirositoare ale unor conştiinţe putrede.
Politica este la degetul mic al noilor magistraţi de partid fără să citescă măcar tezele din aprilie sau cartea
roşie cu al nu’ş c…telea congres, iar recompensele nu se lasă aşteptate. N-au nici o jenă să sară dacă e
nevoie să execute un adversar al ocrotitorului politic, pentru că acestea sunt regulile jocului.
Pl‡ngeri la ordin după şase ani se pot face, ordonanţe şi hotăr‡ri de guvern nocturne se pot promova, iar
proceduri de manipulat şi oameni slabi care să joce cu bucurie sau rezerve rolul cozilor de topor se găsesc
‰n poporul penitenciar.
Autocritica este doar o glumă de spus ‰n pauzele şedinţelor de colegiu de conducere, cum se numeşte
şandramaua mai nou. Şefu vorbeşte, subalternii z‡mbesc şi spun da, sindicatul se lasă greu dar p‡nă la
urmă se ‰mpiedică. Poporu’ penitenciar se supără dar rabdă că deh... s-a obişnuit cu greul.
Despre abilităţile celor ‰n cauză, un exemplu la http://www.tvr.ro/articol.php?id=31535&c=384 ... seringi

pentru deţinuţii care se droghează, plictis, stupoare şi dat cu părerea.
Tribunalele partidului au acum o procedură scrisă după care funcţionează pentru a curma orice act de
indisciplină. Ar putea fi libere ‰n decizii dacă ar vrea, dar nu ‰ntotdeauna se ‰nt‡mplă aşa pentru că ‰n cele
din urmă, pentru arhanghelii dreptăţii de puşcărie, contează cine supravieţuieşte nu care este adevărul.
05 MARTIE 2008
Şişu şi La Famiglia
La Famiglia: trupă de rap romanească. Şişu:

component al celebrei trupe. Actualmente, La
penitenciar.
Famiglia noastră, a Muşatilor, este mare. Famiglia

noastră stă ‚n gazdă. Fratele şi cumnatul nostru a
plecat de unde a venit. După ce ne-a angajat. Pe toţi.
La Craiova. La penitenciare.
Prietenii famigliei noastre sunt mulţi, da' magistraţi.

Famiglia i-a angajat. La Satu Mare. La Turnu Severin.
La Aiud. La Brăila. La Colibaşi. La penitenciare.
Famiglia prietenei noastre, doamna Toma, este chiar mai mare. E marea famiglie liberală.
Famiglia a angajat-o. La SCIP. La Bucureşti. La penitenciare.
Jumatate din famiglia liberală se află la guvern. Inclusiv Raluca Şpaiuc. Re‚ntregirea famigliei
s-a realizat. La Bucureşti. La penitenciare.
O dată cu re‚ntregirea, famiglia avea nevoie de un cap. Famiglia l-a adus. Cu un 50% pentru
merite excepţionale. Din prima zi. La Bucureşti. La penitenciare.
Acum mă intreb: care e diferenţa dintre famiglia noastra şi a lui Şişu? Locul la vorbitor. Dar
şi acesta este relativ. Oriunde. La penitenciare.
04 MARTIE 2008
O dezbatere ratată de plătitorii de impozite
Nu pot spune că ‰nţeleg pe deplin de ce 30.000 de deţinuţi, 12.000 de angajaţi şi aproape 300 mil. Euro c‡t
presupune finanţarea sistemului penitenciar (jumătate din bugetul Ministerului Justiţiei) nu ajung pe agenda
publică dec‡t prin faptele unor natimeiri sau florentinischaleschi.
Noul ministru, Marian - Cătălin Predoiu a uitat şi el ‚n mesajul de deschidere să amintească de

penitenciare atunci c…nd s-a adresat "către toţi profesioniştii care lucrează ‰n sistem şi contribuie la bunul
mers al Justiţiei – judecători, procurori şi, deopotrivă, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, grefieri,
mediatori". O eroare scuzabilă, desigur, dar care demonstrează că penitenciarul este partea anonimă a
justiţiei.
1750 RON / lună c‡t costă un deţinut ar trebui să conteze pentru oricine, indiferent dacă este om politic,
judecător, birocrat, sau simplu cetăţean plătitor de impozite. Costurile sunt deja destul de mari (binişor
peste salariul mediu pe economie şi de 4 ori salariul minim), important e că aceste cheltuieli nu sunt dublate
de rezultate pe măsură.
70% dintre cei care au fost ‰n penitenciar se re‰ntorc (55% recidivă, restul antecedente penale) ‰n condiţiile
‰n care criminalitatea generală a migrat odată cu intrarea ‰n Uniunea Europeană. Acesta nu este, cu
siguranţă, un rezultat cu care cineva s-ar putea m‡ndri.
22 de luni este pedeapsa medie executată ‰ntr-un penitenciar din Rom‡nia (maximul ‰n Europa – media
este undeva la 9,6 luni). ‚n condiţiile ‰n care fiecare lună costă destul de mult şi multiplicat cu numărul total
al deţinuţilor diferenţa de eficienţă a sistemului execuţional penal creşte.
7 ani de ‰nchisoare cu executare este pedeapsa medie dată de judecători rom‡ni deţinuţilor aflaţi ‰n
penitenciare (scade destul de mult ‰n căile de atac, dar ‰n Olanda cam 50% dintre deţinuţi au pedepse sub
4 luni). Poate că e o problemă de politică penală... poate că e o problemă de sistem judiciar care este
aspru cu găinarii şi bl•nd cu marii infractori.
Ar trebui să discutăm de eficienţă ‰n cheltuirea banului public şi să pretindem rezultate din partea
Administraţiei Penitenciare pentru simplul motiv că orice infracţiune are o victimă, iar interesul acesteia
trebuie să primeze. Deşi nimeni nu aşteaptă rezultate spectaculoase penitenciarul trebuie să facă educaţie
pentru re‰ntoarcerea ‰n societate nu altceva.
Punctual, cred că, problema cu sistemul penitenciar este:

1. de politică penală pentru că:
- mecanismul judiciar nu este bine corelat cu capacitatea şi funcţia sistemului penitenciar.
- problema privării de libertate este un subiect tabu pentru agenda publică. O politică coerentă nu este
dezvoltată ‰n domeniul execuţional penal (penitenciare, probaţiune).
2. de legislaţie a justiţiei pentru că:

- legislaţia nu este finalizată şi nu este coerentă;
- instituţiile nou introduse ‰n 2006 – judecătorul delegat de exemplu – au nevoie de o dezvoltare legislativă
mai bună;
- disfunţionalităţile legale sunt internalizate de sistemul penitenciar şi se răsfr‡ng asupra persoanelor private
de libertate şi ‰n final asupra omului de r‡nd.
3. de organizare pentru că:
- sunt puţine penitenciare şi prost repartizate teritorial şi pe regimuri de executare;

- penitenciarele existente sunt mari şi greu de gestionat;
- camerele sunt mari şi deseori ‰nghesuite;
- deţinuţii nu pot fi implicaţi ‰n activităţi ‰n afara camerei: muncă, cursuri, etc;
- violenţa şi criminalitatea ‰n detenţie este o realitate greu de ignorat.
4. de resurse pentru că:

- personalul este demotivat şi neinformat;
- logistica este la standardele anilor 70 fie ca vorbim de clădiri, fie că vorbim de parcul auto, dotări, mijloace
tehnice si alte asemenea;
- finanţarea este la limita subzistenţei. Nu se finanţează educaţie ci custodie;
- acordarea drepturilor este la fel de dificilă ca asigurarea respectării obligaţiilor
5. de management pentru că:

- funcţiile de conducere sunt subiect de recompensă politică de ani buni;
- magistraţii detaşaţi nu au performanţe pe măsura aşteptărilor.
Sigur că lista poate fi completată şi dezvoltată ‰nsă cred că este clar că formularea unui mesaj coerent care
să pună subiectul penitenciar ‰n contextul justiţiei pe agenda publică, cu echilibru şi maturitate nu este
imposibilă.
O dezbatere publică despre sistemul penitenciar cu bune şi rele ar scoate acest serviciu public din
anonimat şi ‰n timp progresele s-ar vedea pentru că ‰n cele din urmă trebuie recunoscut că lipsa
interesului pentru abordarea serioasă a acestui subiect este problema nr. 1.
02 MARTIE 2008
Din vina cui ?
C‡nd un copil face o greşală, cineva, de regulă părintele amendează lucrurile după cum se pricepe mai
bine sau mai rău. Dacă este ‰nţelept explică p‡nă ce copilul ‰nţelege că a greşit, dacă nu, aplică pur şi
simplu pedeapsa şi copilul ‰nvaţă instinctiv ce este frica. Frica are consecintele ei imediate si copilul poate
deveni pe termen scurt ascultator, ceea ce se construieste insa cu timpul pe dedesuptul fricii are consecinte
pe termen lung, imprevizibile si inestimabile.
Cind un adult face o greseala modelul este in fond acelasi, fie i se explica pina ce greseala este asumata si
indreptata, fie i se aplica pedeapsa bazata pe frica, pe umilinta. Discutam asadar despre putere, discutam
mai ales despre cel care o are. Daca este inteligent si intelept puterea il ajuta sa evolueze, sa
construiasca, daca nu, in prostia si in incostienta lui puterea se transforma repede intr-o jucarie
periculoasa.
Sa luam de exemplu cazul domnului Marius Iosif, aflat absolut intimplator la conducerea institutiei
penitenciare romanesti. Spun intimplator pentru ca intimplarea a facut ca domnul Iosif sa fie coleg de
generatie cu fostul ministru al justitiei si daca s-ar fi nascut mai devreme sau mai tirziu, sau daca s-ar fi
dedicat de exemplu carierei de pompier ori aceleia de cintaret de muzica populara este prea putin probabil
ca domnul Iosif Marius sa mai fi indeplinit calitatea de prieten, singura de altfel in virtutea careia ocupa
vremelnic o asemenea functie.
Calitatea de prieten si atit nu are insa nicio legatura cu ceea ce se presupune ca ar trebui sa stie
conducatorul unei institutii de interes national, inteligenta si intelepciunea nu sunt din pacate repartizate
democratic in lume ca urmare domnul Iosif Marius se descurca si el cum poate mai bine. Adica prost. Este
de presupus, de vreme ce simte placerea enorma de a pedepsi ca a fost la rindul lui pedepsit in copilarie.
Spargea o cana, mintea sau lua note proaste la scoala, Domnul Iosif tatal aplica binemeritata corectie
peste dosul lipsit de aparare al copilului, nu se spala pe picioare sau uita sa multumeasca pentru
masa, Doamna Iosif mama corecta la rindul ei cu brutalitate greseala. Daca adaugam la acest tablou
toate umilintele inevitabile ale adolescentului nesigur, plin de cosuri si ros de ambitie de mai tirziu nu este
de mirare ca singurul lucru care l-a animat cu adevarat pe tot parcursul vietii lui pe tinarul domn Iosif Marius
a fost dorinta de marire si razbunare.
Si iata ca intimplator momentul acesta a venit. Am toata intelegerea si simpatia pentru viata trista, plina
de frustrari si umilinte pe care trebuie s-a fi trait domnul Iosif Marius pina la nesperata numire in
postul de director al institutiei penitenciare dar intr-o tara civilizata problemele afective ale adultilor se
rezolva pe canapeaua psihologului.
Desi Romania nu este inca o tara civilizata, desi penitenciarele romanesti se confrunta cu lipsuri enorme,
domnul Iosif Marius este totusi rasplatit lunar cu un salariu de 5000 de euro, ca urmare suntem indreptatiti
sa consideram de cuvinta ca are posibilitatea de asi angaja un terapeut reputat care, cu putin noroc, cu
bunavointa si dorinta sincera de schimbare, ar putea sa-l ajute sa-si depaseasca macar in parte traumele
copilariei.
Altfel, oricit de mare ar fi satisfactia de a-si teroriza semenii, oricit de speciale ar fi masurile de precautie,
oricite masuri sau decizii infantile ar mai lua domnul Iosif Marius de acum inainte nu va fi niciodata
satisfacut, nu se va simti niciodata in siguranta si mai ales nu va avea niciodata parte de ceea ce-si
doreste in cea mai mare masura, respectul si admiratia celorlalti.
Pentru ca respectul (vorbim despre respectul autentiv nu cel bazat pe frica) si consideratia (vorbim despre
consideratia autentica nu cea bazata pe frica ) nu se da din pacate la pachet cu numirea intr-o functie
vremelnica, nu se cumpara( fie si cu 100.000 de euro pe luna!), nu se mosteneste, respectul si consideratia
se cistiga prin inteligenta prin intelepciune si prin generozitate. Bazindu-ne strict pe felul in care conduce
aceasta institutie, se poate trage concluzia ca din pacate domnul Iosif Marius nu este nici inteligent, nici
intelept, nici generos, ca urmare oricit de mult si-ar dori, nu este un conducator respectat.
Dincolo de tristetea care te incearca inregistrind fie si fara sa vrei toate comentariile, omenesti de altfel,
facute la adresa domnului Iosif Marius, cum ar fi de exemplu titulatura de "Idiotul de la ANP", se pune
urmatoarea intrebare : este domnul Iosif Marius vinovat pentru lipsa evidenta de calitati, pentru
neputinta de a-si recunoste greselile si limitele sau este mai degraba o victima a contextului social
si politic ?!
aprilie 2008 Pagina de pornire februarie 2008

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Arhiva Martie 2008 Penifest

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhiva Martie 2008 Penifest

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.

com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

31 MARTIE 2008 Subscribe in a reader

Lui Marius Iosif de la ANP... si biroului cel nou al dumnealui Traducere

Semne de ƒntrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP ► aprilie (38)

Butoanele galbene cu săgeţele albastre... ► februarie (4)

…n 2006 se prezintă ‚ncrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (IV)

Disclaimer: Pentru a evita orice confuzie ‚i informăm pe domnii:

 Marius Iosif, judecător - director general ANP

 Regulamentul de executare a serviciului de pază, supraveghere şi escortare,

Mijloacele tehnice existente nu corespund nevoilor operative avƒnd ‚n vedere faptul că un

NEWS ALERT - Ioan Băla, directorul Penitenciarului

 contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv;

NEWS ALERT - Marius Iosif luat la intrebari de MJ

admin... despre dificultatea construirii dialogului

PENITENCIAR! Invitaţie la dialog....

Controlul inopinat la minte

125 de milioane pensie - Vrem şi noi un astfel de bunic

NEWS ALERT - Ordonanţa secretă blocată la MJ

Ministerul Justiţiei am„nă promovarea proiectul secret de OUG al Administraţiei

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (III)

Al treilea indiciu: Serviciul penitenciar gestionează prost resursele financiare disponibile.

Bugetele anuale sunt insuficiente susţinerii activităţii curente a Administraţiei

Resursele accesate asigură doar minimul necesar şi aceasta €n urma rectificărilor

Veniturile obţinute din munca cu deţinuţii sunt nerelevante ‚n raport cu totalul

Sistemul existent privitor la finanţarea activităţii unităţilor subordonate nu este

O finanţare ‚n raport de numărul de deţinuţi gestionaţi cu introducerea variabilelor legate de

Cititorii ne scriu şi ƒl ƒntreabă pe Ministrul Justiţiei

Aveţi mai jos un comentariu (la articolul De ce nu se reformează Administraţia

Oamenii avansati peste noapte in functii de conducere prin detasare de la alte

by famiglia Musat 1 Comentarii

Din ciclul "Paştele şi suplimentul"

Administraţia Naţională a Penitenciarelor ne informează, cu

Cu această ocazie, echipa http://penifest.blogspot.com/ cere conducerii ANP şi un supliment

by famiglia Musat 0 Comentarii

PENITENCIAR! Invitatie la dialog

In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii.

Sa presupunem ca miine dimineata ANP-ul va expedia in toate unitatile acest fax:

Sondajul de opinie comandat de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor, aplicat pe un

Magistrat Marius Iosif

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (II)

Al doilea indiciu: Sistemul penitenciar a eşuat €n misiunea de

I. C„teva particularităţi ale stării de fapt.....

1. ‚n sistemul penitenciar există, ‚n medie, un psiholog la 300 de deţinuţi;

II. .....care ne dau o imagine generală a problemelor din sistem...

1. Proasta gestionare a resurselor umane la nivelul serviciilor/compartimentelor de

2. Elaborare şi implementare haotică a programelor de reintegrare socială:

a. Dezvoltarea serviciului de probaţiune şi colaborarea cu acesta din partea specialiştilor

3. Raporturi viciate €ntre angajat şi deţinut / Mentalitate €nvechită:

1. evaluarea urgentă a programelor de reinserţie socială standard desfăşurate la nivelul

NOTĂ: Dacă persoanele din conducerea ANP erau cu adevărat interesate de

rezolvarea acestor probleme, şi mai puţin de răzbunări meschine şi de selecţia

by famiglia Musat 8 Comentarii

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (I)

Primul indiciu: Managementul defectuos al resurselor umane.

1. Asigură legislaţia ‰n vigoare condiţiile pentru un management eficient al resurselor umane?

II. ... cu răspunsuri la ƒndem•na oricui...

Un domeniu caracterizat de amatorism şi improvizaţie, datorită lipsei cronice a specialiştilor ‰n domeniu

III. ... şi concluzii evidente.

Ministerul Justitiei legifereaza aranjamentul

Pe site-ul Ministerului Justitiei apare la

Uitati ce motivare hilara dau specialistii in resurse umane: