1.Nicolo Machiavelli. 3mai 1649- 21iunie 1527.

Persoanlitate marcanta din timpul Renasterii, insarcinat cu diferite misiuni diplomatice pe langa papa. Regale Trantei , Ludovic XII, Cesare Borgia si Caterina Sforza. Om cu inalta functie politca si cu o solida formative umanista, N.M. este autorul numeroaselor lucrari de origine politica si istorica, precum : Istoria Florentei, Principele, Discururile asupra primele zece carti ale lui Titus Liviu, Raport asupra lucrurilor din Franta si Germania. Viata sa se divide in trei perioade; fiecare din ele reprezinta insele istoria Florentei. Tineretea sa coincide cu maretia Florentei ca putere italiana, sub mandatul lui Lorenzo de Medici,Magnificul. Caderea Medici-lor a avut loc in 1494,in acelasi an Machiavelli se integra in serviciul public.In timpul carierei sale de ofiter,Florenta a fost libera sub guvernarea unei republici,care a durat pina in 1512,cind Medici-i au revenit la putere si Machiavelli si-a pierdut postul.Medici-i au guvernat Florenta intre 1512 si 1527,cind au fost din nou indepartati de la putere.Acesta a fost perioada de activitate literara a lui Machiavelli si bineinteles a cresterii influentei sale;fara indoiala,a murit la citeva saptamini dupa expulzarea Medici-lor,la 21 iunie 1527,la cincizeci si opt de ani,fara a-si mai recupera pozitia. 2. Contextul istoric Fromarea si consolidare statelor centralizare ai gennerat apariti unor noi instrumente de relatii politice. Iata , ca in timpul Renasterii avem de-a face cu izbucnirea numeroaelor confelicte militarea si politice, care au ca principal nucleu de dezvoltare pincipiu ratiunii de stat, salus publica suprema lex. Acestui principiu trebuie sa I se subsumeze orice alt considernt de ordin religios, etic sau de alta natura, in folosul pricepelui conducator de stat. acest simplu rezumat ne ofera o imagine sumara a perioadei prin care Italia si orasele stat treceau in perioada renescentista. Puterile erau divizate intre papalitate si persoanele nonpapalitate. Interesele guvernau conducerea, in contextual in care instabilitatea natioanala si politica erau unele dintre punctele slab ale principilor italieni. Iata cum, prin stabilirea de aliante si pacturi politice, guvernantii isi asigurau pentru scurt timp conducerea principatului. Cum a fost acest lucru posibil? Prin insasi investirea de timp si intelepciun, iscusinta si devotement pentru dezvoltarea relatiilor diplomatice, si anume spionajul la curtile popoarelor Barbare 3. Principele, din totalul de 26 de capitole, primele 9 discuta De cate feluri sunt principatele si in ce mod se dobandesc , urmatoarela Despre originea fortei armatei capitolele XII,

XIV. Capitolele XV- XXII sunt consecrate exclusive portretului princepelui ideal. Cele trei capitol final se refera la situatia Utaliei , examinand cauzele care au dus la pierderea de catre principi a statelor lo XXIV; felul in care un principe se poate impotrivi soartei XXV si terminand prin Indemnul spre a uni si elibera Italia din mainile barbarilor- a invadatorilor francezi si spanioli Principate ereditare sunt principatele a c ror guvernare se afl n mna unor familii de mai multe genera ii. Ceea ce trebuie s fac principele pentru a p stra principatul este s nu se ndep rteze de felul de guvernare al str mo ilor i s - i ndrepte ac iunile, f r grab , conform scopurilor sale. Principatul ereditar depinde de priceperea principelui i de capacitatea acestuia de a se ap ra de un poten ial pretendent la tron. Avantajul principilor cu ani mul i de domnie este c amintirea schimb rilor se estompeaz nnoiri Principate mixte Atunci cnd un principat nu este n ntregime nou, ci este format prin alipirea altor principate el este numit principat mixt. Dificult ile unui astfel de principat izvor sc, n principal, din natura indivizilor: oamenii se ridic mpotriva vechii guvern ri i accept o nou guvernare pn n momentul n care realizeaz c cea nou este "mai rea" dect cea trecut . Un alt aspect esen ial n p strarea principatelor noi este p strarea vechilor condi ii i a moravurilor;
y y y

i nimeni nu va mai cere schimb ri i

analiza problemelor militare cu care se confrunt statele (capitolele XII - XIV) ce trebuie s fac un principe pentru a- i p stra puterea (capitolele XV - XXII) depre eliberarea i unificarea Italiei (capitolele XXIII - XXVI)

capitolul I. De cte feluri sunt principatele i n ce mod se dobndesc capitolul II. Despre principatele ereditare capitolul III. Despre principatele mixte capitolul IV. De ce regatul lui Darius, care a fost ocupat de Alexandru, nu s-a r sculat, dup moartea acestuia, mpotriva urma ilor

capitolul V. n ce fel trebuie guvernate cet ile sau principatele care, nainte de a fi ocupate, se conduceau dup legile lor proprii capitolul VI. Despre principatele noi pe care le dobnde ti cu arme proprii i cu propriile tale nsu iri capitolul VII. Despre principatele noi care se cuceresc prin armele i prin favoarea altuia capitolul VIII. Despre aceia care au dobndit principatul prin fapte nelegiuite capitolul IX. Despre principatul civil capitolul X. n ce fel trebuie s apreciem for ele unui principat capitolul XI. Despre principatele eclesiastice capitolul XII. De cte feluri sunt armatele i despre solda ii mercenari capitolul XIII. Despre solda ii auxiliari, amesteca i i proprii capitolul XIV. Care este datoria unui principe privitor la preg tirea r zboiului capitolul XV. Despre acele lucruri pentru care oamenii, i, mai ales, principii, merit s fie l uda i sau aspru dojeni i capitolul XVI. Despre d rnicie i economie capitolul XVII. Despre cruzime i mil , i dac este mai bine s fii iubit dect temut sau mai curnd temut dect iubit capitolul XVIII. Cum trebuie s - i in cuvntul un principe capitolul XIX. n ce fel trebuie s ne ferim de a merita dispre ul i ura capitolul XX. Dac fort re ele i multe alte lucruri pe care principii le fac n fiecare zi sunt sau nu de folos capitolul XXI. Cum trebuie s se poarte un principe pentru a fi stimat capitolul XXII. Despre secretarii pe care principii l au pe lng ei capitolul XXIII. Cum trebuie s fugi de lingu itori capitolul XXIV. De ce principii Italiei i-au pierdut statele capitolul XXV. Ct putere are soarta asupra lucrurilor omene ti i n ce fel po i s i te mpotrive ti capitolul XXVI. ndemn spre a uni i a elibera Italia din minile barbarilor