BAZE DE DATE TESTE DE VERIFICARE

Test 1 1. In memoria calculatorului date se stocheaza sub forma de : masive colectii de date caracteristice vectorilor si matricelor. 2. In memoria calculatorului date se stocheaza sub forma de inregistrari - unitati organizationale de baza pentru reprezentarea si prelucrarea interna a colectiilor de date. 3. Numim entitate orice existent din lumea inconjuratoare, orice realitate. 4. Fiecarei proprietati a unei entitati I se asociaza un atribut care ia valori intr-un anumit domeniu. 5. Elementele principale ale unui BDR sunt: tabelul, campurile si inregistrarile. 6. Tabelul este format din coloane si linii. 7. Coloanele se numesc campuri sau atribute si cuprind valorile atributelor. 8. Camp, coloana si atribut inseamna acelasi lucru. 9. Liniile se numesc inregistrari si cuprind multimea valorilor unui articol. 10. Decizia este rezultatul activitatii constiente a omului, ea se bazeaza pe acumularea de cunostiinte si creearea de conexiuni in vederea efectuarii de noi actiuni care implica antrenarea unor resurse in scopul realizarii unor obiective. 11. Datele sunt fapte culese din lumea reala in urma observatiilor si masuratorilor. 12. Informatiile sunt rezultatul interpretarii datelor de catre un anumit subiect si confera acestuia capacitatea de a lua decizii. 13. Se numeste baza de date o colectie persistenta, neredundanta, coerenta logic de date corelate. 14. Se numeste baza de date o colectie partajata de date, intre care exista relatii logice (si o descriere a acestor date), proiectata pentru a satisface necesitatile informationale ale unei organizatii. 15. Dezavantaje ale lucrului cu fisiere: redundanta ridicata(din cauza existentei acelorasi date in mai multe fisiere); acces greoi la date; dependenta datelor de programele sub care a fost creat fisierul; inconsistenta datelor (modificarile facute asupra datelor intr-un fisier nu apar in toate fisierele ce contin dubluri ale datelor respective) 16. Se numeste articol :unitate elementara de date ce poseda un nume. 17. Tipul unui articol este dat de tripletul identificator (nume), o descriere a multimii valorilor pe care le poate lua , o descriere a formatului de memorare. 18. Se numeste identitate a unui obiect: adresa logica invarianta(pointer). Identificarea este facuta automat de sistem(BDOO).

19. Se numeste cheie primara elementul care identifica unic o inregistrare(in cazul BDR, echivalentul identitatii obiectului). 20. Se numeste normalizare procesul de determinare a numarului si a structurii tabelelor intr-o baza de date.

TEST 2 21. Pentru a crea si prelucra o baza de date trebuie realizat un sistem de programe numit aplicatie care rezolva problemele cerute de beneficiar. 22. Se numeste confidentialitate prorietatatea bazei de date de a avea un mecanism de securitate bine pus la punct. 23. Se numeste flexibilitate prorietatea bazei de date de a raspunde oricaror interogari ale beneficiarului si de a putea fi usor modificabila in timp atunci cand apar elemente noi ce trebuie introduse, analizate si prelucrate. 24. Se numeste sincronizare prorietatea bazei de date de a putea fi validata si de a putea fi exploatata simultan de un numar mare de utilizatori. 25. Se numeste integritate proprietatea bazei de date de a putea fi validata si de a putea recupera datele in caz de deteriorare adica sa pastreze corectitudinea informatiilor continute in baza de date. 26. Bazele de date operationale stocheaza datele privind tranzactiile dintr-un anumit domeniu de activitate. 27. Bazele de date multidimensionale sunt baze de date utilizate in procesul de management, provin din surse diferite, sunt nevolatile si sunt periodizate in timp(istorice). 28. Limbajele pentru definirea datelor definesc : -tipurile de date; -relatiile dintre date; atributele asociate relatiilor, strutura lor, domeniul lor de definitie(ex: numele, forma de memorare, lungimea atributelor unei entitati); - modul de accesare a datelor; - criteriile de validare automata a datelor. 29. LMD-urile procedurale opereaza in bazele de date inregistrare-cu- inregistrare permitand localizarea datelor prin cautari successive. 30. LMD-urile nonprocedurale sau declarative opereaza in bazele de date la nivel de seturi de inregistrari, cauta datele dupa continut fara a specifica procedurile de acces. Ele permit definirea oricarei cereri de interogare a unei BD. 31. Limbajele pentru controlul datelor sunt raspunzatoare de : - integritatea datelor; confidentialitatea datelor; - perfomantele bazei de date. 32. Se numeste SGBD o colectie de programe care permit crearea si intretinerea unei baze de date.

33. SGBD ajuta la construirea unor baze de date, la introducerea informatiilor in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date; dau acces utilizatorilor la date prin intermediul unui limbaj apropiat de modul obisnuit de exprimare, facand abstractie de algoritmii aplicati si de modul de memorare a datelor. 34. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru LDD ofera informati despre : - descrierea logica a bazei de date; - fisierele de date si legaturile logice dintre ele; - modul de criptare, cheile de confidentialitate si constrangerile de integritate; - localizarea inregistrarilor, indexarea inregistrarilor si identificarea datelor dintr-o inregistrare fizica. 35. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru LMD au sarcina de a sterge, modifica, reactualiza si manipula datele. 36. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele utilitare se ocupa cu : - securitatea bazei; - incarcarea sau reorganizarea bazei de date; - prezentarea permanenta a statisticilor despre accesarea si utilizarea bazei de date. 37. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru controlul datelor se ocupa cu intretinerea bazei, astfel incat orice modificare in baza sa nu interfereze cu alte aplicatii; sa nu se faca modificari, reactualizari in baza concomitent cu citirea acestra de catre utilizatori etc. 38. Arhitectura unui SGBD organizat pe trei niveluri cuprinde: - nivelul extern; - nivelul intern sau fizic; - nivelul conceptual - sau logic. 39. Nivelul logic: - nu are legatura cu calculatorul; - se ocupa cu structura semantica a datelor; - aici se realizaza schema conceptuala ; - este nivelul centrat care reflecta datele structurate astfel incat acestea sa poata fi preluate si prelucrate cu ajutorul unui SGBG. 40. Cel mai frecvent model utilizat la nivelul conceptual este modelul E/R entitate /relatie, numit in alte manuale de specialitate si Entitate Atribut Corespondenta(EAC) (corespondenta= asociere=relatie). 41. Nivelul fizic se ocupa cu stocarea interna a datelor in calculator. Aici se realizeaza schema interna 42. Schema interna defineste : - fisierele articolele stocate in ele, structura de stocare datelor in interiorul masinii(sunt specificate tabelele (nume, campuri, lungime, organizare, localizare etc.)); - accesul la articolele din fisiere (caile de acces la componentele tabelelor( indecsi, relatii, legaturi intre tabele)); - trecerea de la schema conceptuala la schema interna se face automat de catre SGBD).

43. Nivelul extern depinde de LMD si descrie numai o parte a datelor, respectiv cele necesare utilizatorilor. Aici se realizeaza schema externa. 44. Schema externa asigura securitatea datelor protejand impotriva atacurilor. Ea este cea mai apropriata de utilizator, reprezentand ceea ce vede acesta din baza de date (vederile) si contine informatii care pot fi luate din nivelele logic si fizic asa cum sunt sau pot fi deduse din acestea facand diferite calcule. 45. Functiile unui SGBD sunt : descrierea datelor, interogarea bazei de date, conversia datelor, controlul integritatii datelor, gestiunea tranzactiilor, securitatea datelor. 46. ODBC este o tehnologie software a firmei Microsoft si cuprinde biblioteca de functii care permite accesul universal la SGBD-uri. 47. ODBC- Open DataBase Conectivity. TEST 3 48. Se numeste relatie intre entitatile orice submultime a produsului cartezian al multimilor elementelor k entitati, adica multimi de elemente de forma( ) , unde este un element din , oricare ar fi i=1,,k. 49. Diagrama entitate-relatie a fost introdusa pentru prima data de Chen in 1976 si este un model neformalizat de reprezentare a fenomenelor din lumea reala. 50. Cu diagramele entitate-relatie este reprezentat grafic modelul logic al unei baze de date. 51. Modelul E/R se ocupa de entitati, proprietatile sau atributele ce definesc anumite laturi ale entitatilor si legaturile dintre entitati. 52. Proprietati ale entitatilor : - se pot transpune in tabele; - sunt substantive; -au nume unic; - au descrieri detaliate; - sunt identificate unici de cheia primara; - se reprezinta prin dreptunghiuri. 53. Valorile entitatilor nu trebuie confundate cu entitatea insasi , ele se noteaza cu litere mici. 54. Entitatile pot fi : entitati obisnuite numite si regular entities sau entitati a caror existent este dependenta de existenta altor entitati numite weak entities. 55. Entitatile pot fi: entitati obisnuite numite si regular entities sau entitati a caror existenta este dependenta de existenta altor entitati numite weak entities. 56. Proprietati ale relatiilor : -se pot transpune in tabele sau coloane special, care acceseaza chei primare; -sunt verbe ; - au descrierei detaliate; -au cardinalitate, care se reprezinta in paranteze in cazul cardinalitatii minime si fara paranteze in cazul cardinalitatii maxime; - o entitate poate sa participe la o relatie total (prin toate elementele) sau partial;

- se reprezinta prin arce neorientate. 57. Prin cardinalitate intelegem numarul tuplurilor(liniilor, inregistrarilor) ce apartin unei relatii. 58. Numarul de entitati ce apar intr-o relatie se numeste gradul sau aritatea relatiei. 59. Proprietati ale atributelor : - descriu o entitate sau o relatie; - sunt substantive; - au descrieri detaliate; - daca reprezinta chei primare trebuie subliniate. 60. Atributul compus este format din cel putin doua alte atribute si are valoarea reprezentata de valorile atributelor componente. 61. Atributul calculat (dedus) este atributul a carui valoare se obtine pe baza altor atribute (ex : valoare=cantitate*prt) 62. Atributul repetitiv(multiplu ) este atributul care are mai multe valori date sub forma unei liste de valori. 63. Atributul singular este atributul care nu este nici compus nici calculat. Valorile sale sunt valori atomice. Se mai numeste si atribut simplu sau atomic. 64. Etapele realizarii diagramei E/R (schema lui Chen) : 1. Se identifica entitatile; 2. Se identifica relatiile dintre entati(legaturile); 3. Se stabilesc cardinalitatile; 4. Se identifica atributele pentru fiecare entitate; 5. Se stabilesc cheile( atributele de identificare). 65. Se numeste cheie un atribut sau o multime de attribute pentru care valorile asociate determina in mod unic orice element al entitatii respective. 66. Pentru o aceasi entitate pot exista mai multe attribute care sa serveasca drept atribute de identificare, adica pot exista mai multe chei candidate.Numai una dintre acestea va fi aleasa cheie primara. 67. O entitate se numeste dependenta daca cheia ei primara cuprinde in ea si cheia primara a entitatii de sine statatoare.

TEST 4 68. Modelul relational a fost introdus de E.F. Codd in 1970si este descris cu ajutorul teoriei matematice a relatiilor. 69. In modelul relational , entitatile sunt reprezentate sub forma de relatii in care schema relationala contine toate atributele entitatii si fiecare tuplu al relatiei corespunde unui element al entitatii. 70. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste schema bazei de date relationale, iar continutul curent al relatiilor la un moment dat se numeste baza de date relationala.

71. Regulile de integritate - reprezinta conditiile ce trebuiesc indeplinite de datele de baza . Conditiile pot fi impartite in doua categorii; - conditii de integritate structurala;- conditii de functionare. 72. Conditiile de referiri impuse unei baze de date sunt de trei categorii : - conditii de unicitate a cheii; - conditii de integritate a referirii; - conditii de integritate a entitatii. 73. Conditiile de integritate a referirii o cheie trebuie sa fie nul in intregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate. 74. Conditii de integritate a entitatii atributele cheii primare trebuie sa fie diferit de valoarea null. 75. Un SGBD relational trebuie sa-si gestioneze singur baza de date (nici un SGBD nu contine numai caracteristici relationale). Se numeste regula gestionarii datelor. 76. La un nivel logic informatia trebuie sa fie reprezentata explicit prin valori in tabele numite relatii ( regula ce nu poate fi incalcata intr-o baza de date relationala) . Se numeste regula reprezentarii informatiei. 77. Orice element de date (valoare atomica) din baza se poate accesa utilizand o combinative intre numele relatiei, cheia primara si numele atributului( coloanei) . Se numeste regula accesului garantat la date. 78. Informatiile necunoscute trebuie sa se poate define printr-un tip de date numit NULL, diferit de spatiul necompletat sau de un sir de caractere blanc(valoarea zero, un sir vid de caractere sau o valoare necunoscuta sunt notiuni complet diferite intr-un acelasi camp de date si trebuie ca SGBD-ul sa permita diferentierea lor). Valorile nule reprezinta variant NU STIU. Se numeste regula reprezentarii informatiei necunoscute. 79. Asupra descrierii bazei de date (tabelelor de descriere) trebuie sa se aplice aceleasi operatii ca si asupra tabelelor de date. Se numeste regula dictionarelor de date. Dictionarele de date se numesc si metadate. 80. Trebuie sa existe cel putin un limbaj de interogare pentru manipularea bazei de date (in general acesta este SQL). Limbajul trebuie sa permita : definirea datelor, definirea vizualizarilor, manipularea datelor, autorizari, restrictii de integritate. Se numeste regula limbajului de interogare. 81. Un SGBD trebuie sa poata determina daca o vizualizare poate fi actualizata sau nu si sa stocheze rezultatul interogarii intr-un dictionar de tipul unui catalog sistem. Se numeste regula de actualizare a vizualizarii. 82. Regulile de manipulare asupra unei relatii luata ca intreg se aplica si operatiilor de regasire, inserare, actualizare sau stergere a datelor (limbajele de nivel scazut actioneaza asupra unei singure inregistrari. Limbajele de nivel inalt actioneaza asupra mai multor inregistrari in acelasi timp. Codd spune ca indiferent de nivel limbajele trebuie sa respecte aceleasi reguli). Se numeste regula limbajului de nivel inalt.

83. Modul de depunere a datelor sau de acces la ele nu influenteaza programele de aplicatii sau activitatile utilizatorilor.(utilizatorul nu trebuie sa stie daca datele au fost stocate pe Unix sau pe Windows 2000 Server, el trebuie sa recunoasca numai numele serverului.) Se numeste regula independentei fizice a datelor. 84. Programele de aplicatie nu trebuie sa afecteze manipularea datelor. Se numeste regula independentei logice a datelor. 85. Regulile de integritate a datelor nu se definesc in programul de aplicatie, ci intr-un sublimbaj relational, astfel incat datele sa fie independente din punct de vedere al integritatii. Se numeste regula independentei datelor din punct de vedere al integritatii. 86. Orice componenta procedurala a unui SGBD trebuie sa respecte aceleasi restrictii de integritate ca si componenta relationala. Se numeste regula versiunii procedurale a SGBD-ului. 87. Programele de aplicatie nu trebuie sa fie afectate de distribuirea datelor pe mai multe calculatoare intr-o retea de comunicatie de date. Se numeste regula independentei datelor din punct de vedere al distribuirii.

TEST 5 88. Algebra relationala consta dintr-o colectie de operatori ce nu au ca operanzi relatii. 89. Rezultatul aplicarii unui operator la una sau doua relatii este tot o relatie. 90. Algebra relationala standard a fost introdusa de Codd prin utilizarea a opt operatori(unari si binari) pe relatii, fiecare operatie avand ca operanzi una sau mai multe relatii si avand drept rezultat o alta relatie. 91. Operatorii se clasifica in : - operatori de asamblare(sau booleeni); - operatori relationali. 92. Operatorii relationali se clasifica in : - operatori unari , primesc la intrare o relatie si genereaza la iesire tot o relatie; - operatori de extensie, utilizati la realizarea interogarilor. 93. Exemple de operatori unari (primesc la intrare o relatie si genereaza la iesire tot o relatie):project, select. 94. Exemple de operatori de extensie , utilizati la realizarea interogarilor: join, division. 95. Exemple de operatori de asamblare (sau booleeni): union, difference, product, intersect. 96. Reuniunea, numita union este operatia de baza prin care se reunesc doua relatii, se presupune ca se aplica pentru relatii cu aceeasi aritate(grad= numarul atributelor) si pentru care ordinea atributelor este aceeasi.

97. Diferenta, numita difference este operatia de baza prin care se pastreaza tuplurile ce apar intr-o relatie dar nu apar in cealalta, se presupune ca se aplica pentru relatii cu aceeasi aritate si pentru care ordinea atributelor este aceeasi. 98. Produsul cartezian, numit product este operatia de baza prin care se obtin toate perechile de tupluri cu primul element din prima relatie si al doilea element din a doua relatie. 99. Proiectia, numita project este operatia de baza prin care se obtin atributele cerute printr-o anumita conditie. 100. Selectia , numita select este operatia de baza prin care se obtin tupluri dupa o anumita conditie. 101. Jonctiunea, numita join (compunerea) este operatia de baza prin care se obtin tupluri din mai multe relatii corelate. 102. Intersectia, numita intersec este operatia de baza prin care se obtin tuplurile comune intre doua relatii, se presupune ca se aplica pentru relatii cu aceeasi aritate si pentru care ordinea atributelor este aceeasi. 103. Diviziunea, numita division este operatia de baza prin care se obtin valorile atributelor dintr-o relatie care se gasesc in toate valorile atributelor din cealalta relatie. 104. Se numeste reuniune a doua relatii ( ), relatia R care aceeasi schema(structura) ca si care are multimea tuplurilor formata din tuplurile celor doua relatii luate o singura data. 105. Se numeste diferenta a doua relatii ( ), relatia R care are aceeasi schema (structura) ca si care are multimea tuplurilor fornata din tuplurile relatiei ce nu se gasesc printer tuplurile relatiei . 106. Se numeste produs cartezian a doua relatii ( ), de aritate n si ( ), de aritate m , cu distincti, relatia R cu schema obtinuta prin concatenarea schemei relatie cu schema relatiei si care are multimea tuplurilor formata din toate perechile de tupluri de aritate n+m incat primele n componente formeaza un tuplu in iar urmatoarele m un tuplu in . 107. Se numeste proiectie a relatiei ( ), pe atributele K unde K { } |K|=p1, relatia unara R cu schema data de atributele din K si care are multimea tuplurilor formata din componentele tuplurilor din corespunzatoare atributelor din K, luate o singura data. 108. Se numeste selectie a relatiei ( ), printr-o conditie cond, relatia unara r cu aceeasi schema ca si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile relatiei r ce satisfac conditia cond. 109. Se numeste jonctiune (compunere) operatia algebrei relationale ce construieste o noua relatie R prin concatenarea (combinarea) unor tupluri din ( ), cu tupluri din ( ), respectand anumite conditii impuse tuplurilor.

110. Se numeste intersectie a doua relatii, relatia binara R cu aceeasi schema ca si cu multimea tuplurilor formata din tuplurile care apartin ambelor relatii in acelasi timp. 111. Se numeste diviziune a relatiei ( ), cu relatia ( ), m<n si { { }, relatia binara R cu schema formata din atributele relatiei ce nu se gasesc in schema relatiei care concatenate dau un tuplu din . 112. Se numeste complementare operatia aditionala pentru determinarea complementului unei relatii (tuplele ce nu se afla in relatia considerata). In cazul lucrului cu cardinalitati foarte mari, aceasta operatie este foarte rar folosita. 113. Se numeste despicare (splitare) operatia aditionala, prin care in functie de o conditie se imparte o relatie in doua relatii dintre care una singura verifica conditia impusa. 114. Se numeste inchidere tranzitiva operatia aditionala pentru adaugarea de noi tupluri intro relatie, tupluri deduse prin tranzitivitate. 115. Operatiile JOIN si PRODUCT (produs cartezian) sunt : comutative si asociative. 116. Operatia de compunere se poate aplica : proiectiilor, proiectiei cu JOIN, selectiilor, selectiei cu proiectia , selectiei cu JOIN. 117. Operatia de comutare se poate aplica : selectiei cu produsul cartezian, selectiei cu reuniunea, selectiei cu diferenta, proiectiei cu produsul cartezian, proiectiei cu reuniunea. TEST 6 118. Cele 5 etape ale proiectarii unei baze de date definite de Gardin sunt : 1. Elaborarea schemei extreme (identificarea nevoilor utilizatorilor); 2. Elaborarea schemei conceptual (prin integrarea schemelor externe); 3. Elaborarea schemei logice (prin transformarea schemei conceptuale in structuri de date suportate de sistem); 4. Validarea schemelor; 5. Elaborarea schemi interne. 119. Un atribut se numeste atomic daca valorile sale nu sunt multimi. 120. Se numeste normalizare procesul de organizare si determinare a coloanelor unui tabel, astfel incat redundant sa fie minima. 121. Procesul de normalizare este reversibil , el transforma o relatie in relatii de structura mai simpla, evitand anomaliile la reactualizare si rezolvand problemele reconexiunii. 122. Procesul de normalizare implica descompunerea reversibila a unui table in tabele mai simple fara a altera informatia cuprinsa in el. 123. Obiectivele normalizarii sunt : - Reducerea spatiului de stocare a datelor; - Reducerea anomaliilor ce apar dupa actualizari; - Reducerea riscului de a aparea in baza date inconsistente etc.

124. Intuitive, forma normala 1 revine la eliminarea grupurilor care se repeta. 125. Spunem ca o relatie este 1-normalizata si notam 1FN, daca si numai daca orice atribut al sau este atomic (indivizibil) si un tuplu nu contine attribute sau grupuri de attribute repetitive. 126. 1FN contine tabele pentru care intersectia fiecarei coloane cu fiecare rand contine o valoare unica. 127. Intuitive, forma normala 2 revine la eliminarea datelor redundante. 128. Spunem ca o relatie este 2-normalizata 2FN daca si numai daca este 1FN si atributele noncheie nu depind numai de o parte a cheii primare. 129. Intuitive, forma normala 3 revine la eliminarea coloanelor care nu depend de chei. 130. Spunem ca o relatie R este 3-normalizata si notam 3FN daca si numai daca este 2FN si orice atribut noncheie nu depinde tranzitiv de cheia primara a lui R. 131. O relatie R este in forma normal Boyce-Codd daca si numai daca pentru orice dependent functionala totala XA, X este o cheie a lui R. 132. Spunem ca o relatie R este 4- normalizata si notam 4FN daca izoleaza relatiile independente multiple. 133. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul de definire a datelor /schemei relationale, folosit de administrator pentru: - Crearea tabelelor; - Definirea indecsilor; - Definirea grupului(cluster-ului) specifica SQL*PLUS; - Definirea vizualizarii. 134. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul de manipulare a datelor, folosit de utilizator, prin operatorii :INSERT, UPDATE si DELETE. 135. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul de interogare a datelor, a bazei de date ,folosit de utilizator prin clauza SELECT. 136. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul pentru controlul securitatii si integritatii bazei de date, folosit de realizatorul de aplicatii. Limbajul asigura coerenta si confidentialitatea datelor. 137. Obiectele SGBD Access sunt stocate in fisiere cu extensia mdb. 138. Obiectele SGBD Access sunt table, form query, report, module, pages si macro. 139. Table obiect pentru stocarea datelor definite de utilizator. 140. Form obiect pentru introducerea, viziualizarea si controlul datelor. 141. Query obiect pentru chestionarea, extragerea si vizualizarea informatiilor obtinute din tabele sau interogari utilizand limbajul SQL sau grila QBE. 142. Module - obiect ce contine procedure scrise in cod Visual Basic, pentru aplicatiile mai complexe. 143. Macro obiect pentru automatizarea anumitor actiuni dintr-o aplicatie. 144. Crearea unei tabele cu SQl in Access se realizarea cu clauza create table.

145. Modificarea structurii unui table cu SQL in Access se realizeaza cu clauza alter table. 146. Stergerea unei tabele se realizeaza cu clauza drop table. 147. Selectarea (extragerea) informatiilor dintr-o baza de date se realizeaza cu clauza select. 148. Clauza group by precizeaza campul sau campurile dupa care se face gruparea inregistrarilor, sumarizarea lor. 149. Echivalentul clauzei group by in grila QBE este randul Total. 150. Clauza update insereaza noi inregistrari si modifica valorile campurilor din inregistrarile existente. TEST 7 151. Se numeste tranzactie sirul de actiuni }, executate de utilizator, care pastreaza consistenta si asigura securitatea unei baze de date. Intuitive, o tranzactie preia date din baza de date, efectueaza anumite calcule si modifica anumite valori ale bazei de date. 152. Se numeste gestiune a tranzactiilor operatia de mentinere a vazei de date intr-o stare de consistenta in conditiile in care accesul la date se face in regim concurrent si este posibila aparitia unor defecte. 153. Mecanismele de sincronizare a acceselor astfel incat sa fie mentinuta integritatea bazei de date poarta numele de controlul concurentei. 154. Tehnicile prin care se asigura tolerant sistemului fata de aparitia unor defecte si posibilitatea de a reveni la o stare consistenta in urma aparitiei unui defect care a cauzat intrarea sistemului intr-o stare inconsistenta poarta numele de rezistenta la defecte. 155. Orice executie a unui program este o tranzactie daca baza de date este intr-o stare consistenta atat inainte cat si dupa executia programului. 156. Orice tranzactie trebuie sa satisfaca 4 conditii sintetizate prin acronimul ACID 157. Proprietatile tranzactiilor : - Atomicitatea o tranzactie este o unitatea elementara de prelucrare; - Consistenta unei tranzactii consta in corectitudinea ei; - Izolarea - tranzactia are acces doar la starile consistente ale bazei de date; - Durabilitatea inscrierea permanenta in baza de date a rezultatelor unei tranzactii validate. 158. Sistemul de gestiune a tranzactiilor concurente cuprinde doua module principale: - Modulul de control al tranzactiilor (MTC)- primeste si ordoneaza tranzactiile, asigura conservarea consistentei bazei; - Modulul de gestiune a datelor (MGD) executa tranzactiile (ordinele de citire, scriere), termina tranzactiile (ordinele de validare, anulare). 159. Modulul de gestiune a datelor (MGD) poate fi de tip : - Agresiv - tranzactiile sunt intarziate cat mai putin posibil si sunt lansate in excutie cat mai repede posibil chiar daca imediat dupa lansare sunt anulate, din cauza unui conflict;

Conservator tranzactiile sunt intarziate cat mai mult pentru a se analiza datele citite sau scrise de fiecare tranzactie. 160. Doua tranzactii sunt susceptibile de interferenta daca rezultatul executiei concurente a acestora este diferit de rezultatul executiei seriale. 161. Se numeste executie seriala, executia independent a tranzactiilor in urma careia se obtine un rezultat corect. 162. Doua tranzactii care efectueaza operatii asupra unor date comune in mod concurent sunt conflictuale daca intre ele apare o interferenta. 163. Interferentele dintre doua tranzactii pot duce la diferite tipuri de anomalii : - De actualizarea pierduta ; - De citire improprie; - De citire nereproductibila. 164. Algoritmii de control al concurentei prin blocare - se bazeaza pe accesul mutual exclusive al tranzactiilor la datele partajate ; excluderea mutuala este asigurata prin primitive de tip LOCK si UNLOCK. 165. Algoritmii de control al concurentei prin marci de timp- incearca sa ordoneze executia tranzactiilor conform unui set de reguli; ordonarea tranzactiilor este asigurata prin marci de timp asociate atat tranzactiilor, cat si datelor pe care le acceseaza. TEST 8 166. SGBDOO permite : - Modelarea dinamica a obiectelor; - Organizarea schemei sub forma unei ierarhii de clase; - Modelarea obiectelor complexe si a obiectelor de dimensiuni mari; - Utilizarea unui limbaj unic pentru programarea intregii aplicatii; - Gestiunea dinamica a schemei; - Gestiunea versiunii de obiecte. 167. Atributul este proprietatea unui obiect. El are un nume si corespunde fie unei stari elementare sau complexe a obiectului, fie unei referinte a unui obiect. 168. Metoda este un program care indica starea obiectului sau il manipuleaza, este asociata unei clase si poate fi de tip multiclasa(se aplica mai multor obiecte din clase diferite). 169. Mesajul indica metoda si obiectele carora li se adreseaza metoda ; el constituie interfata obiectului cu mediul si este implementat prin intermediul metodelor. 170. Obiectele din aceiasi clasa au aceleasi metode, aceleasi attribute si raspund la aceleasi mesaje. 171. Obiectul este un grup de date structurate, identificate printr-o referinta unica identificator (atributul obiectului in momentul crearii). Acesta este o adresa logica invarianta care deosebeste obiectul fizic si logic de alte obiecte.

172. Doua obiecte se numesc identice daca au acelasi identificator. 173. Doua obiecte se numesc egale daca au aceeasi valoare. 174. Elementele unui obiect sunt : structura de date, specificarea si implementarea operatiilor. 175. La baza unui MDOO stau sapte concepte : obiectul, tipurile si clasele,incapsularea, persistenta, legaturile intre clase- mostenirea, polimorfismul si colectia. 176. Obiectele pot fi : elementare (intreg, Boolean, sir de caractere, complexe), compuse si complexe. 177. Tipul cuprinde obiecte cu atribute si comportament identic, este construit recursiv si are doua compomente: interfata si implementarea. 178. Constructorii de tipuri sunt ; tuplul, lista, setul, clasa. 179. Lista este o colectie ordonata de obiecte ale aceleiasi clase, are elemente ce sunt accesibile direct prin rangul lor, iar operatiile premise asupra ei sunt : atribuirea, comparatia, concatenarea, accesul direct ([i]), apartenenta (in), inserarea, sublista ([i:j]), numararea, inlocuirea, stergerea si iteratia. 180. Clasa - este o multime de obiecte cu aceleasi proprietati. 181. Elementele clasei sunt : o descriere (o multime de structure de date comune (variabile de instanta)), un protocol comun (o multime de mesaje la care vor raspunde instantele clasei ) si o multime de metode pentru implementarea operatiilor commune. 182. Prin incapsulare se ascund obiectele, complexitatea lor si codul metodelor associate, ramanand vizibile doar metodele exportate de clasa respectiva(metode publice), adica imaginea functional simplificata a obiectului. 183. Obiectul este divizat in doua parti : partea de interfata reprezentata de mesaje si partea ascunsa, reprezentata de starea interna si de metodele lui. 184. Declansatorii ( trigger-ii), sunt operatii asupra obiectelor determinate de aparitia unei conditii particulare. Ei sunt metode care se executa dupa aparitia conditiei particulare si nu dupa transmiterea unui mesaj. 185. Prin persistent intelegem proprietatea datelor sau a obiectelor de a exista o perioada mai indelungata decat procesul care le-a creat. 186. Legatura ierarhica intre doua clase, care stabileste ca obiectele dintr-o clasa superioara (superclasa) sunt mai generale decat obiectele dintr-o clasa inferioara(subclasa) se numeste generalizare. 187. O subclasa are atat prorietatile (attribute si metode) clasei superioare cat si proprietati specifice. 188. Mostenirea - transmite automat proprietatile unei clase spre o subclasa, creeaza ierarhii de clase care reflecta relatii natural din domeniile lumii reale. 189. Mostenirea poate fi : static , dinamica, multipla.

190. Polimorfismul stabileste in mod dinamic metoda care se aplica la primirea unui mesaj, in functie de clasa obiectului si permite manipularea simpla a multimilor eterogene de obiecte. 191. Colectia - grupeaza multimi de obiecte pentru a forma o proprietate. Este o clasa structurala ce permite impunerea unei structuri pentru o multime de obiecte si definirea unor proprietati. 192. Reguli de integritate ale MDOO: - Toate obiectele respecta protocolul specificat de definirile lor de clasa; - Obiectele sunt incapsulate; - Identificatorul obiectului asigura integritatea referirii la un obiect. 193. Proiectarea orientate pe obiecte are la baza tehnica bottom-up. 194. SGBDOO cuprind : un sistem de date abstracte pentru construirea de noi tipuri de date , un constructor de tip sir, un constructor de tip secventa , un constructor de tip inregistrare, un constructor de tip set, functii, un constructor de tip reuniune, o compunere recursiva a elementelor enumerate. 195. Componentele de baza ale unui SGBDOO sunt : utilitarele, limbajele si gestiunea obiectelor. 196. Gestiunea obiectelor (prelucrarea mesajelor) se realizeaza cu ajutorul : adminstratorului de obiecte, serverului de obiecte si a stocului rezident de obiecte. 197. Administratorul de obiecte asigura interfata dintre procesele externe si SGBDO; primeste cereri de creare de definiri de clase , de modificare de definiri de clase dj existente, de manipulare a mesajelor generate de o aplicatie, de prelucrare a cererilor folosind translatorul de cereri, primeste mesaje pentru obiecte individuale, realizeaza functii de prelucrare a mesajelor, legaturi dinamice, operatii de verificare a tipului de date, permite anumite facilitate de definire si modificare a schemei bazei de date. 198. Serverul de obiecte , asigura realizarea serviciilor de baza cum ar fi gestionarea tranzacttiilor si gestionarea stocului de obiecte. 199. Limbajul ESQL este compatibil cu standardul SQL si face distinctia intre conceptele de tip si clasa. TEST 9 200. Se numeste baza de date distribuita (BDD) o multime de baze de date puternic corelate, administrate si manipulate ca o singura baza de date. 201. O baza de date distribuita este un ansamblu de baze de date gestionate de catre site-uri diferite si aparand pentru utilizator ca o baza de date unica. 202. Bazele de date distribuite pot fi omogene, eterogene,federale, paralele, etc. 203. O baza de date distribuita omogen(BDDO) este o multime de baze de date locale situate pe site-uri diferite, administrate de SGBD-uri identice.

204. O baza de date distribuita eterogen(BDDE) se obtine prin integrarea bazelor existente, administrarte de SGBD-uri diferite si cu modele diferite, intr-o singura baza de date. 205. Bazele de date federale , sunt multimi de baze de date autonome, slab correlate, manipulate de utilizator printr-un limbaj specific. 206. Un SGBDD este un sistem prin care mai multe baze de date locale sunt legate printr-un sistem de comunicatie astfel incat datele din oricare baza locala pot fi accesate de catre orice utilizator. 207. Obiectivele unui SGBDD sunt: - Independenta localizarii; - Independeta fragmentarii; - Asigurarea controlului concurentei si restaurarea datelor la nivelul intregului sistem; - Independenta dublurii(replicarii); - Extensibilitatea; -Autonomia statiilor; - Performantele ; - administrarea si controlul BDD. 208. Cele douasprezece reguli(sau obiective ) ale lui Date pentru sistemele SGBDD au la baza ideea ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGbd nedistribuit si sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale. 209. Independenta localizarii- asigura transparent localizarii datelor, site-ul(nodul) unde sunt stocate datele unui BDD nu-i este cunoscut utilizatorului; aceste informatii sunt pastrate in dictionarul datelor si sunt accesate de SGBDD pentru a stabili localizarea relatiilor ce apar in cererile utilizatorilor. Aplicatiile se scriu fara a se lua in calcul localizarea fizica a datelor. 210. Pentru modelul relationala schema globala este descrisa de un set de relatii inglobate astfel incat orice relatie globala poate fi impartita in mai multe parti disjuncte numite fragmente. 211. Totalitatea fragmentelor unui BDD memorate intr-un nod al retelei formeaza baza de date locala. 212. Prin independenta fragmentarii utilizatorul nu vede ca datele sunt fragmentate. Informatiille despre fragmentare sunt stocate in dictionarul datelor si utilizate de SGBDD pentru a traduce automat cererile referitoare la relatii in cereri referitoare la fragmente. 213. In fragmentarea orizontala fragmenetele au structura identica cu cea a multimii de date , dar difera prin continutul datelor. 214. In fragmentarea verticala fragmentele contin doar o parte din structura relatiei. 215. Fragmentarea mixta cuprinde : fragmentarea orizonatala a unui fragment vertical; fragmentarea verticala a unui fragment orizontal; 216. La trimiterea unei cereri care prelucreaza date dituate in noduri diferite un nod va lua rolul de coordonator iar celelalte noduri vor fi noduri coooperante.

217. Intr-o BDD, pentru a satisface cererile in rodinea emiterii se utilizeaza : marcile de timp si inelul virtual. 218. Fiecare cerere distrubuita primeste automat la emitere o marca de timp(identificatorul nodului si timpul ceasului local) care se modifica la fiecare actualizare a cererii. Cererile se excuta in ordinea emiterii lor. 219. In BDD, nodurile retelei sunt inlantuite logic intr-un inel virtual pe care se deplaseaza un token. Daca un nod detine token-ul el poate transmite. Token-ul trece din nod in nod paa la nodul caruia ii este adresat. Cand token-ul ajunge la nodul din care a plecat , acesta devine liber, iar token-ul se deplaseaza spre nodul urmator. 220. Alocare optima a fragmentelor se realizeaza dupa una din metodele: metoda celei mai bune alegeri, metoda selectarii statiilor profitabile, metoda replicarii progressive. 221. Prin metoda celei mai bune alegeri se obtine o alocare finala neredundanta. Metoda consta in alocarea fragmentelor astfel incat statia unde numarul de referiri la fragment este maxim sa primeasca fragmentul la care se face referirea. Prin aceasta metoda daca un fragment a fost alocat unei anumite statii, un alt fragment inrudit cu fragmentul initial nu va mai fi alocat statiei respective. 222. Metoda selectarii statiilor profitabile , duce la alocari redundant a fragmentelor, insa au in vedere costul si beneficiul alocarii fiecarui fragment in fiecare statie. 223. Metoda replicarii progresive, are la baza metoda celei mai bune alegeri si metoda selectarii statiilor profitabile; astfel se construieste intai solutie neredundanta si apoi se introduce copii dupa metoda selectarii profitabile. 224. Functiile controlului semantic al datelor intr-o BDD sunt : - Functia de gestiune a vizualizarilor; - Functia de control a accesului autorizat; - Functia de control a integritatii semantice a datelor. 225. O cerere distribuita se realizeaza prin substituierea fiecarei relatii globale cu expresia algebrica care reconstituie relatia globala din fragmente. 226. Evaluarea cererilor distribuite se realizeaza in patru faze: - Faza de descompunere(fragmentare si duplicare); - Faza de localizare (transformarea unei cereri distribuite intr-o cerere echivalenta asupra fragmentelor); - Faza de optimizare ; - Faza de executie (selectarea locurilor de executie si a modalitatilor in care se va face schimbul datelor). 227. Factorii luati in considerare la optimizarea cererilor distribuite sunt : - Timpii de I/O; - Timpii de calcul in unitatea centrala;

Timpii de comunicatie necesari in schimbul de date intre statiile care sunt implicate de cerere (timpul pebtru initializarea, receptia si transferul mesajelor in reteaua de comunicatie); - Topologia retelei. 228. Tranzactiile distribuite sunt formate din mai multe subtranzactii care se desfasoara fiecare in alt loc. 229. Gestiunea tranzactiilor distribuite cuprinde: - Controlul concurentei; - Validarea tranzactiilor; - Gestiunea fiabilitatii. TEST 10 230. Dezvoltarea tehnologiei bazelor de date a condus la aparitiza unor baze de date mari si foarte mari denumite Data Warehouse(depozit de date). 231. Analiza matematica a bazelor de date foarte mari (Data Warehouse ) a fost numita Data Mining. 232. Data Mining este procesul de extragere de cunostinte noi, netriviale, din colectii de date largi, in scopul imbunatatirii proceselor din diverse domenii de activitate. 233. Tehnicile Data Mining pot fi clasificate dupa functiile realizate astfel : - Analiza legaturilor (reguli de asociere, secvente de timp, evenimente secventiale); - Modelarea predictiilor(arbori binari, retele neurale, regresie); - Segmentarea datelor(clusteri); - Detectarea deviatiilor (vizualizari, statistici). 234. Miningul pe Web poate fi impartit in : - Web Content Mining; - Web Structure Mining; - Web Usage Mining. 235. Web Content Mining (WCM) tehnica de cautare pe WEB care se focalizeaza asupra structurii interne a unui document cautand informatiile folositoare (nivelul inner document). 236. Web Structure Mining (WSM) tehnica de cautare care bazandu-se pe topologia hyperlink-urilor are ca scop descoperirea legaturilor intre paginile web(nivelul inter-document). 237. Web UsageMining (WUM) tehnica prin care este controlat comportamentul utilizatorilor. 238. Algoritmul page rank- determina importanta paginilor in mod recursive, prin atribuirea unor masuri paginilor WEB. O pagina este cu atat mai importanta cu cat alte pagini importante au linkuri spre ea. 239. Algoritmul weighted PageRank calculeaza importanta paginilor , numite outlink, indicand ca sa se vorbeste despre paginile spre care pagina respective are linkuri. Fiecare

pagina outlink primeste o importanta proportional cu linkurile sale (respective outlinkurile si linkurile de intrare numite inlink). 240. Extragerea de cunostinte din WEB se realizeaza prin diferite metode: - Gasirea multimii de cuvinte care apar foarte des impreuna pe WEB; - Parcurgerea dinamica round robin de catre un motor de cautare a paginilor WEB; - Cautarea dupa un anumit sablon. 241. Clusterii reprezinta o tehnica de rezolvare a problemelor de Data Mining. Ei pornesc de la o multime de elemente pe care le grupeaza intr-un numar mic de clase initial necunoscut utilizand anumite criterii de similitudine. 242. Algoritmii de clustering se impart in : - Algoritmi de tip centroid, care ghicesc centru fiecarui cluster si apoi adauga punctele situate in jurul centrului clusterului respective; - Algoritmi ierarhici care considera initial ca fiecare punct este un cluster, apoi clusterii vecini(conform unei distante definite intre acestia) sunt uniti intre ei. 243. Caracteristicile unui baze de date de tip warehouse : - este orientata pe subiect; - Este integrata si consistenta(reuseste sa creeze o viziune unificata desi preia date din surse diferite, interne si externe contextului societatii); - Este reprezentativa pentru evolutia temporal si nu este volatile. 244. OLAP este cea mai importanta parte a unei arhitecturi data warehouse deoarece permite unui numar mare de utilizatori sa lucreze in paralel sis a obtina rapsunsuri intr-un timp acceptabil (3-5 secunde). 245. Pentru a evidentiarelatia dintre data warehouse, data mining si OLAP se utilizeaza 5 nivele de abstractizare a datelor: - Nivelul operational (tranzactii); - Nivelul datelor agregate (summary data) utilizate in sistemele de decizie; - Schema bazei de date (tabele, campuri, indexuri); - Metadata(modele logice); - Reguli de business(ce au fost invatate din date). 246. Arhitectura generala Data Warehouse include : - Sursele de date; - Instrumentele de extragere, transformare si incarcare a datelor; - Repozitorul central (depozitul general pentru Data Warehouse); - Repozitorul de metadata(date care descriu alte date); - Data Marts; - Utilizatori finali; - feedback operational.