I.Notiuni generale despre dr reale.

1.1 Definiti notiune de drept real si definiti fiecare drept real. Dr. reale sunt dr patrimoniale in virtutea carora titularii sai pot sasi exercite prerogativele asupra unor bunuri determinate, in mod direct si nemijlocit fara interventia altor pers. Criteriul ce sta la baza clasificarii dr reale este autonomia lor in raport cu cele aceesorii.Astefl dr reale se clasifica in dr reale princi[ale si dr reale accesorii. Dr reale princiale sunt dr ce nu depind de existenta unui dr de creanta, iar dr reale accesorii depind de o creanta. Ca dr reale principale sunt dr de proprietate, dr de uzufruct, dr de uz, dr de servitute, dr de abitatie,dr de suprficie.Ca dr reale aceesorii se identifica dr de gaj. Dr de proprietate este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere proprie si interes propriu atributele de posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele stabilite de lege.Dr de uzufruct este dr unei pers (uzufructuar)de a folosi ptru o perioada detrminata sau determinabila bunul unei pers (nudul propriet) si de a culege fructele bunului intocami ca propriet insa cu indatorirea de ai conserva sunbstanta.Dr de uz este dr real asupra bunului altuia in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si ale familie sale. Dr de abitatie numit si dr de locuinta este dreptul unei persoane de a trai in locuinta altei pers.Dr de servitute este sarcina care greveaza un imobil (teren asrvit) ptru uzul sau utitlitatea imobilului unui alt proprietar(teren dominant).Dr de superficie este dr real ,imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si exploatariiunei constructii,deeasupra si sub acest teren,sau a exploatarii unei constructii deja existente. 1.2 comparati dr reale intre ele precum si comparati in general dr reale cu cele de creanta. In componenta patrimoniului intra asa cum am vazut drepturi reale si drepturi de creanta. Dreptul real este acel drept subiectiv in virtutea caruia titularul sau poat sa-si exercite atributele asupra unui lucru determinat fara a fi necesara interventia alteir persoane, in mod direct si nemijlocit. Dreptul de creanta este dreptul subiectiv in temeiul caruia subiectul activ numit creditor, poate pretinde unui subiect pasiv determinat numit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca. Intre cele 2 categorii exista urmatoarele deosebiri : a)Ca drept absolut , dreptul real presupune existenta unui subiect activ determinat si a subiectului pasiv nedeterminat format din toate celelalte persoane. Astfel spus, dreptul real este opozabil tuturor erga omnes. Ca drept relativ , dreptul de creanta presupune determinarea de la inceput atat a subiec-tului activ, cat si a subiectului pasiv, singurul obligat si caruia ii este opozabil. b)Obligatia ce revine subiectului pasiv nedeterminat in cazul dreptului real este aceea de a nu face nimic de ntura a stanjeni exercitarea de catre subiectului activ a dreptului sau, ceea ce inseamna o obligatie generala negativa. Dimpotriva, in cazul dreptului de creanta, obligatia subiectului pasiv poate fi atat pozi-tiva a face cat si negative a nu face ceva. c)Drepturile reale sunt insotite de efecte specifice neintalnite la dreptul de creanta, si anu me : dreptul de urmarire si dreptul de preferinta. Dreptul de urmarire consta in facultatea recunoscuta titularului sau de a cauta si pretinde bunul in mana oricaui s-ar afla. Dreptul de preferinta consta in facultatea de a avea prioritate fata de orice alt drept, in sensul satisfacerii titularului sau inaintea titularilor altor drepturi. Clasificarea drepturilor reale : Majoritatea autorilor clasifica drepturile reale in functie de 2 criterii, respectiv : a)dupa natura bunurilor asupra carora poarta dreptul b)in functie de interdependenta dintre bunuri a)Potrivit primului criteriu drepturile reale pot fi mobiliare sau imobiliare, dupa cum bu-nurile asupra carora poarta, sunt bunuri mobile sau bunuri imobile. Importanta acestei clasificari consta in determinarea regimului juridic al unor drepturi reale, pornind de la natura bunurilor asupra

carora sunt ele exercitate. Efectele acestei determinari se produc, spre exemplu, in privinta modurilor diferite de dobandire sau stingere a drepturilor, consecintelor distincte in planul posesiei de buna credinta, competen-tei instantelor judecatoresti sau procedurii de executare silita. b)In functie de interdependenta dintre bunurile asupra caruia este exercitat dreptul. Ele pot fi drepturi reale principale si drepturi reale accesorii. 1.3Dr de gestiune economica si dr de administrare operativa a intreprinderilor municipale si de stat sunt dr reale? Singurul drept real derivate din dreptul de proprietate publica, este dreptul de administrare a unor bunuri proprietate publica, constituit prin acte de putere emise de autoritatile statale, sau locale in favoa-rea unor regii autonome si institutii publice de stat.

II. Exproproprierea pentru cauza de utilitate publica

2.1Definiti expropr petru cauza de utilit publ si identificati incidenta princip inviolabilit propriet asupra institutului juridic al exproprierii. Exproprierea reprezinta opera\iunea juridica prin care se realizeaza trecerea for\ata in proprietatea publica, prin hotar`re judecatoreasca, a unor imobile aflate in propriettate privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru o cauza de utilitate publica. Inviolabilitatea dreptului de proprietate sustine si ntareste caracterul sau absolut.Constitutia dispune imperativ: proprietatea privata este, n conditiile legii, inviolabila. Cu alte cuvinte dreptul de proprietate nu poate fi ncalcat de nimeni. Aceasta interdictie se impune cu aceeasi forta si statului. Ea cunoaste exceptii : bunurile imobile aflate n proprietate privata pot fi expropriate n conditiile legii, pentru cauza de utilitate publica. Art. din Constitutie prevede: Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. De asemenea, art. 481 Cod civil dispune: Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire. n vederea aplicarii acestor dispozitii de principiu a fost adoptata si pusa n vigoare Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica care prevede categoria de imobile supuse exproprierii, defineste utilitatea publica si reglementeaza declararea ei ; punerea n posesie a expropriatorului ; dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate si toate celelalte consecinte juridice pe care le produce exproprierea. 2.2 procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica Utilitatea publica,de interes national se decalara de Parlam RM, iar de interes local de consiliul local al unit admin-terit.Utilit publica se declara numai dupa efectuarea tuturor cercetarilor si numai in cazul in care sunt intrunite toate conditiile exproprierii.Pers ce urmeaza a fi expropriata trebuie sa fie inshtiintata in scris despre propunerea de expropriere.In caz ca nu se accepta conditiile expropriereiii,expropriatul are dr sa faca intimpinare impotriva propunerii de exproprierii,cu indicatia conditiilor care le va aceepta pentru expropriere,si o va depune in termen de 45 de zile la organul care a facut propunerea.Intimpinarea se examineaza in termen de 30 zile de catre o comisie instituita de Guv prin lucrari de interes national si prin decizie de consiliul locl.Comisia emite o decizie motivata care se adce la cunoshtinta in termen de 5 zile parilor.despagubirile nu pot fi mai mici decit cele incluse in propunerea de expropriere.Daca sa ajuns la un acord comun ,el se autentifica notarial, cheltuielile fiind suportate de expropietor.Daca partile se afla in litigiu,expoprierea poate fi facuta doar prin hot judecat cu dreapta si prealabila despagubire.Termenul de plata a despagubirii nu va depasi 30 de zile de la data hot definitive. Despagubirea se pune pe contul bancar al expropriatului. 2.3.Propunere de expropriere ptru cauza de utilit publica