P. 1
ANATOMIA PIELII

ANATOMIA PIELII

|Views: 416|Likes:
Published by Dani Ela

More info:

Published by: Dani Ela on Mar 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/23/2014

pdf

text

original

ANATOMIA PIELII

Pielea îndeplineste si functia de homeostzie (echilibru interior), schimburi de substante cu mediul si functie imunologica, având o serie de mecanisme de adaptare la mediu, suportând cel mai bine pH-ul 5,5.

Veritabil învelis impemiabil, pielea este un organ compl 11111r173l ex, multistratificat. Ea contituie o bariera care se opune actiunii agentilor externi de natura fizica (lovire, taire, zgâriere, expunere la soare), chimica (produse toxice) sau bacteorologica (patrunderea bacteriilor).

Ea pastreaza de asemenea apa în organism. Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. La un corp adult suprafata pielii este de 1,5-2 m2 si reprezinta 15% din greutatea totala a corpului. Grosimea sa variaza de la 0,5 la 5 mm, în functie de regiunile pe care le acopera si în functie de solicitarile la care este expusa. Este foarte fina pe ploape si foarte groasa pe talpa picioarelor.

Rolul multifunctional al pielii este reflectat prin multitudinea de celule ce se gasesc în tesuturile ei. Un centimetru patrat de piele umana contine 200 de nervuri, 10 fire de par si muschi microscopici, 100 glande sudoripare, 15 glande sebacee, 3 vase de sânge, 12 receptori de caldura si 2 receptori de frig precum si 25 receptori sensibili la presiune. Împreuna cu parul si unghiile, pielea se mai numeste tegument, sau sistem tegumentar.

STRUCTURA PIELII

Pielea are o structura compusa din 3 straturi, fiecare în parte având rolul lui. Cele 3 straturi sunt: Epiderm, derm si hipoderm.

Epidermul este alcatuit din cinci straturi de celule suprapuse, denumite din profunzime spre suprafata : bazal sau germinativ, spinos, granulos, lucidum si cornos.

proteine. depozit. pe masura ce se multiplica sunt impinse spre suprafata. formatiuni nervoase. dispuse sub forma de retea. Aceste celule sunt asezate unele peste altele. format din trei componente principale: substanta fundamentala. elastice si reticulare. se formeaza asa-numita piele de gaina. Fara acest unguent. In derm se mai gasesc vase sangvine. Ţesutul conjunctiv are rol de legatura. Fibrele conjunctive sunt de trei feluri: colagene. schimbandu-si necontenit forma si structura. Dermul este constituit dintr-un tesut conjunctiv lax. saruri minerale si apa. iar firele de par si pielea se ridica. Daca ne este frig sau ne speriem.Toate straturile provin din stratul germinativ. In fiecare zi. sustinere. de aceea pielea se intinde cu usurinta in timpul miscarii. hranire. fibrele conjunctive si celulele conjunctive. ca substanta lubrifianta a parului si pielii. ale carui celule. mii de celule se desprind de pe piele. . Substanta fundamentala are o structura amorfa si este formata dintr-un amestec de mucopolizaharide. acesti muschi se contracta. Stratul extern cornos al epidermei este format din 20-30 de randuri de celule moarte. fiindca celulele moarte sunt inlocuite in permanenta cu altele noi. foliculi pilosebacei si glande sudoripare. pielea s-ar usca si s-ar descuama. grasoasa -sebumul. reglare si aparare impotriva infectiilor. Cele din urma produc o substanta densa. Celulele conjunctive situate in substanta fundamentala si in ochiurile retelei conjunctive sunt celule fixe si celule mobile provenite din vasele sangvine. Tot în derm se gasesc si foliculii pilosi si glandele sebacee care se dechid in foliculi. asemenea unor tigle. La fiecare folicul pilos se ataseaza cate un muschi horipilator. care se infiltreaza in permanenta la suprafata pielii. nu ar rezista mult timp la solicitarile zilnice. dar aceasta nu se uzeaza.

de exemplu muschii. in stratul germinativ. este format dintr-o substanta de secretie grasoasa. organismul poate folosi acest depozit de grasime si ca sursa de energie. sub epiderma. se gasesc muschii. Daca cineva manaca prea mult. Acest depozit de grasime este si un strat izolant ce functioneaza ca un termoizolator. cele cheratinizate vor fi impinse spre exterior. Sub stratul adipos. Celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzisori abia vizibili. Pe masura ce iau nastere celule noi pe dedesubt. Timpul necesar unei celule sa ajunga din stratul bazal pana in stratul cornos si sa se elimine este evaluat la 26-28 zile. Glandele pielii Pielea este inzestrata cu glande a caror secretie se varsa pe suprafata pielii. Acest glande indeplinesc functii importante Glandele sebacee La fiecare folicul pilos este anexata o glanda sebacee. Un om in timpul vietii pierde sub aceasta forma aproximativ 18 kilograme de piele. El are rolul de a lubrifia parul si tegumentele.Hipodermul este constituit din tesut gras(tesut adipos)sub forma de lobuli delimitati de septuri fibroase provenite din derm. care determina cheratizarea celulelor. cheratina. Celulele nou formate sunt apoi incarcate cu o proteina rezistenta. In caz de necesitate. situata in mai superficial fata de glanda sudoripara. numit sebum. celulele se afla intr-o continua diviziune. Aceste fibre conecteaza derma de organele aflate dedesubt. ganglionii limfatici. precum si principalii nervi si vase sangvine. Produsul lor. . excesul de grasime se depune sub piele. Aceasta fiind durata ei de viata. Sebumul se elimina prin spatiul dintre par si teaca lui. pe care celula o colecteaza din grasimile din sange si care face ca firele de par si epiderma sa fie impermeabile. Reînnoirea pielii Cum am precizat anterior.

subrat. Aceasta este un lichid limpede putin sarat. putem evapora chiar si 2 litri de sudoare. Un om are in total in jur de 3 milioane de glande sudoripare. in timp ce in dosul palmei doar 200. care variaza de la individ la individ. Aparitia seboreei coincide cu aparitia pubertatii. In cazuri de imbolnavire. ne raceste corpul. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 600-800 de ml de transpiratie. pielea devine uscata. Transpiratia in timp ce se evapora. poate contine uree si zahar. Este bogat in saruri minerale si acizi volatili. Glandele sudoripare Spre deosebire de glandele sebacee. Transpiratia ne ajuta si la apucarea unor obiecte cu suprafata neteda. in palma. in adancul dermei. gasim 350 glande sudoripare pe centimetru patrat. Exista destul de multe glande sudoripare pe fata. Terminatiile nervoase libere . si in talpa.Cand secretia acestor glande ete insuficienta. iar atunci cand este exagerata da nastere la seboree. Secretia glandelor sudoripare se varsa continuu la suprafata pielii. totusi este imperceptibila. In zilele foarte calduroase insa. formate dintr-o aglomerare de tubulete intortocheate (canale sudoripare). In palma de exemplu. cu miros caracteristic. Secretia glandelor sudoripare poarta numele de sudoare. avand rolul indispensabil in reglarea temperaturii corporale fiind mai numeroase si mai dezvoltate in anumite regiuni. greutatea totala atigand 100 de grame. Glandele sebacee stau sub influenta glandelor sexuale. acestea se gasesc pe toata suprafata pielii.

Cropusculii Ruffini(R) receptioneaza excitatiile pentru senzatia de cald. sau asa numitii corpusculi Meissner. Corpusculii Vater-Puccini Spre marginea inferioara a dermei se gasesc corpusculii Vater-Puccini. se adapteaza lent si partial. Sunt situati în derm si hipoderm. Corpusculii Ruffini si Krause. tendoane si articulatii. Sunt situati în hipoderm. Corpusculii Meissner. Ceva mai adanc sunt situati corpusculii Ruffini care percep caldura. care percep presiunile usoare. Excitatiile dure a se gasesc si diferite terminatiuni nervoase: acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. termice. Sunt mai numerosi la nivelulmâinilor si fetei (în derma). muschi.Receptioneaza excitatiile tactile. Sunt situate în epiderma. Cropusculii Puccini(P) sunt stimulati de miscari slabe. responsabili de perceperea frigului. respectiv corpusculii Krause. dureroase. care au . rapide si de intensitate mica. Se gasesc la nivelul papilelor dermice. Sunt situate în toate straturile pielii. Excitatiile dureroase sunt preluate de terminatiile nervoase care se ramifica in epiderma. Cropusculii Krause receptioneaza excitatiile pentru senzatia de rece. In derma se gasesc si diferite terminatiuni nervoase : acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. Cropusculii Meissner(M) sunt stimulati de atingeri fine. presionale si vibratorii. In portiunea superioara a dermei se gasesc receptorii tactili. Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice. tractiunile si deformatiile.

Astfel intra mai mult aer. pe masura ce se adauga noi celule la baza. pene sau blana. atasati la cate un folicul de par. Sunt muschi speciali. acesta va actiona muschii corespunzatori. Plexurile din par sau plexurile de la radacina parului sunt grupuri speciale de terminatii ale fibrelor nervoase. fiecare continand cate un fir de par. Astfel se genereaza senzatia de durere. Atunci cand se contracta firele de par se indreapta. Foliculii de par Sunt tuburi lungi si inguste. de exemplu pentru a retrage mana din apropierea unui foc.rolul de a percepe presiunile puternice. Atunci cand se contracta firele de par se indreapta. Ei sunt receptorii care trimit impulsuri atunci cand orice stimulare devine excesiva. presiune. adica trimite impulsuri nervoase la creier. sau caldura. atasati la cate un folicul de par. din celulele care captusesc foliculul. pene sau blana. iar izolarea se imbunatateste(mai ales la animalele cu par. Celulele mai vechi mor atunci cand se formeaza cheratina in interiorul lor. Receptorii pentru durere sunt terminatii ale fibrelor nervoase din tesutul celor mai multe organe interne si din piele (in epiderma si in partea de sus a dermei). Astfel intra mai mult aer. sub efectul unor excitatii dureroase. atunci cand . Muschii piloerectori Sunt muschi speciali. Daca aceste terminatiuni nervoase trimit o informatie catre creier. Parul creste. Fiecare formeaza o retea in jurul unui folicul de par si este un receptor. iar izolarea se imbunatateste(mai ales la animalele cu par.

.se misca firul de par.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->