Sunteți pe pagina 1din 8

Protectia antiseismica a instalatiilor de gaze naturale1 Dr. ing.

Ion Irimia Zecheu - ANRE Bucuresti Cutremurul sau seismul se defineste2 ca: o serie de unde elastice in crusta paman tului, produse de relaxarea brusca a tensiunilor acumulate de-a lungul faliilor tectonice sau actiunii vulcanice din care rezulta miscari ale scoartei pamantulu i. Nu sunt cunoscute cu certitudine cauzele producerii cutremurelor, dar un lucru este sigur si anume ca aceste miscari au ca efect echilibrarea sau dezechilibra rea sistemului fortelor produse la coliziunea faliilor, aparuta ca urmare a rupe rii conglomeratului masiv, care prin racire, a condus la nasterea continentelor . Ca urmare a acestei separari de mase masive, care a dus la evolutia actualei p ozitii a continentelor pe suprafata pamantului, au aparut faliile tectonice care caracterizeaza zonele seismice ale pamantului. In acelasi timp, inelul de foc , datorat lantului vulcanilor activi, reprezinta cea dea doua zona cu potential se ismic deosebit. Aceasta zonare seismica, ca urmare a celor doua tipuri de cauze generatoare de cutremure, defineste si modurile de producere ale acestora ca fii nd : cutremure tectonice (cauzate de miscarilor crustei pamantului), cutremure v ulcanice (cauzate de activitatea vulcanica), cutremure de colaps (produse ca urm are a prabusirilor cavernelor subterane si minelor) si cutremure produse de expl ozii nucleare sau de natura chimica. Cutremurele tectonice au un mecanism focal produs de miscarile placilor crustei pamantului la nivelul faliilor (suprafetelo r de contact) de tip compresional extensional sau de translatie (fig.1). Fig. 11 Miscarile provocatoare de cutremure se percep sub forma unor unde seismice care se dezvolta atat pe orizontala, cat si pe verticala si care se 1 Monitorul de petrol si gaze, nr.1/ 2010, Asociatia,,Societatea inginerilor de pe trol si gaze, Bucuresti, Romania 2 American Heritage Dictionary ; 1

transmit prin scoarta pamantului de la punctul de dezechilibru la nivelul faliil or, denumit epicentru (fig.2). Energia dezvoltata de cutremur, denumita magnitud ine, clasifica cutremurele dupa grade de severitate caracterizate dupa criterii diferite pe scari de evaluare ale acestora. Aceste scari de evaluare stabilesc g ravitatea cutremurelor dupa amplitudinea miscarii, timpul de atingere a amplitud inii maxime si distanta la care s-a produs miscarea seismica (Scala Richter). Fig. 2 O apreciere practica asupra magnitudinii unui cutremur se poate face prin echiva lare cu energia produsa de explozia unei cantitati de TNT (tabelul 1). Magnitudinea Tabelul 1 Caracterizarea seismelor Grupa seismului Energia Energia, echivalenta, in Joules In masa TNT Catastrofal Foarte mare Major Major Puternic Puternic Usor Minor Foarte mic Foarte mic 64.000Mt 32.000Mt 1.000Mt 32.000kt 22 .500kt 1.000kt 32kt 1kt 32t 1t 0.398E+19 0.200E+19 0.631E+17 0.200E+16 0.141E+16 0.631E+14 0.200E+13 0.631E+11 0.200E+10 0.631E+08 Media anuala de producere 1 1 8 120 800 6.200 49.000 ~1.000/zi ~8000/zi 9,2 9,0 8 7,0 6,9 6,0 5,0 4,0 3 2 Dupa Richter, magnitudinea se determina cu ecuatia: M=log10A + FD, unde A este a mplitudinea masurata in mm, iar F este factorul de corectie in functie de distan ta la care s-a produs seismul, iar energia seismica cu: logES =11.8+1.5M. In fun ctie de magnitudinea seisemlor produse, dar si de configuratia faliilor se stabi lesc zonele seismice corespunzatoare fiecarei locatii de pe glob in functie de c are se stabilesc gradele de seismicitate dupa care se proiecteaza constructiile. 2

Fortele cu care seismul actioneaza asupra constructiilor, cunoscute sub denumire a de forte de inertie, care produc distrugeri asupra acestora, sunt calculate cu formula cunoscuta : Fi = M a, in care M reprezinta masa constructiei, iar a este acceleratia, care reprezinta media schimbarilor de viteza, masurata in g la 980c m/ sec2 sau 1,00g (de ex. 0.001g sau 1cm/sec2 este perceputa de om; 0.02g sau 20 cm/sec2 produce perturbari ale echilibrului omului, iar 0.50g este o valoare foa rte inalta din care cladirile isi pot reveni daca perioada este scurta si daca m asa sau configuratia acestora sunt suficient de amortizate constructiv. Zonarea seismica a teritoriului Romaniei, pentru o perioada de recurenta de 10000 de ani , este prezentata in fig. 3 (intensitati in scara MSK). Undele generate de cutre mure pot fi linistite si lungi sau scurte si abrupte. Marimea unui ciclu complet , in secunde, este perioada undei si este inversul frecventei. Avand in vedere c a toate obiectele, inclusiv constructiile, au o perioada naturala proprie sau fu ndamentala de vibratie, odata aceasta suprapusa peste vibratia produsa de seism, la rezonanta, produce efecte catastrofale de distrugere. Fig. 3 (Sursa: Natural Hazards and Earth System Sciences) In acest caz, inaltimea constructiei este deosebit de importanta, caracterizand modurile de vibratie tipic semnificative (fig. 4), dar modurile de vibratie sunt specifice diferitelor configuratii ale constructiilor, diferind in functie de i naltime. 3

Fig. 4 La acestea se adauga si vibratia proprie a solului, care este in functie de natu ra locatiei si componenta rocilor. Efectul solului se transmite prin fortele lat erale care actioneaza asupra fundatiei constructiei si tot asupra fundatiei acti oneaza ca o forta laterala - forta seismica, toate acestea provocand un moment d e rasturnare, a carei echilibrare trebuie efectuata prin incastrarea corecta si la adancimea corespunzatoare a fundatiei constructiei. La elaborarea proiectelor constructiilor, in cazul de fata al instalatiilor de gaze naturale trebuie avut e in vedere urmatoarele principii : selectia operatiilor sau nivelul performante lor generale cerute pentru constructie in functie de zona seismica a locatiei; s tabilirea listei cu componentele instalatiei care trebuie avute in vedere la eva luarea seismica a proiectului; inventarierea obiectivelor vecine locatiei instal atiei si evaluarea posibilitatilor de aparitie a efectului domino; determinarea ri scului tehnic/tehnologic pentru fiecare componenta a instalatiei si a riscului g lobal cu luarea in considerare a riscului seismic ; stabilirea prioritatilor in caz de evenimente in concordanta cu matricea de prioritati; selectarea proceduri lor de analiza cantitativa a prioritatii componentelor ; efectuarea modificarilo r in gandirea initiala a proiectului ; estimarea costurilor; estimarea masurilor de atenuare a efectelor evenimentelor, inclusiv a seismelor. In concordanta cu magnitudinea posibilelor seisme, conform zonarii locatiei, se vor avea in vedere urmatoarele criterii concrete privind proiectarea, cu luarea in considerare a protectiei antiseismice a constructiei instalatiilor de gaze na turale: 1.Criteriul absorbtiei eficiente de energie a fundatiilor si constructii lor din beton armat; 2.Criteriul evaluarii corecte a elasticitatii/ flexibilitat ii constructiilor metalice - cadre, estacade, suporturi etc in vederea reducerii vibratiilor si oscilatiilor prelungite; 4

3.Criteriul bunei conceptii a elementelor de arhitectura in vederea eliminarii t utror posibilitatilor de deteriorare a elementelor de structura de natura esteti ca; 4.Criteriul bunei circulatii de incinta in scopul eliminarii strangularilor in cazul interventiilor. 5.Criteriul reparabilitatii ; 6.Criteriul operarii in s iguranta - Life Safety. Strategia proiectarii antiseismice a instalatiilor de gaze petroliere lichefiate se refera la elementele de realizare a constructiilor cla dirilor/ halelor, a elementelor instalatiilor propriu-zise: conducte tehnologice si de utilitati, sisteme de alimentare cu energie electrica, instalatii de prod ucere a utilitatilor-abur, apa calda, sistemul de alimentare cu produse de sting ere a incendiilor-apa, spuma, depozitul subteran propriu-zis, atelierele de intr etinere-incercari, etc. La realizarea constructiei cladirilor se va avea in vede re ca la executia plafoanelor/acoperisurilor si podelelor sa fie utilizate eleme nte rigide orizontale sau diafragme care sa transfere fortele laterale elementel or verticale de rezistenta cum ar fi peretii sau cadrele. Peretii de rigidizare/ forfecare trebuie sa fie amplasati strategic in asa fel incat sa transfere fort ele laterale din plafoane si podele in fundatia constructiei. Grinzile verticale cu zabrele pentru sustinerea plafoanelor/acoperisurilor si a podelelor trebuie astfel amplasate si configurate incat sa transfere de asemenea sarcinile lateral e in fundatia constructiei. Elementele pentru disiparea energiei sunt utilizate pentru reducerea trepidatiilor (scuturarilor) in timpul seismelor ; energia va f i disipata prin materiale care se deformeaza controlat sau in cazul constructiil or amortizeaza socurile din vibratiile produse de undele seismice. Tot din strat egia de proiectare antiseismica mai face parte si izolarea bazei constructiilor fie ca este vorba de fundatie sau de celelalte placi de sustinere a echipamentel or instalatiilor de GPL. Este vorba in acest caz de lagarele de izolare antiseis mica a fundatiilor cladirilor, echipamentelor de comprimare, conductelor etc, de izolatorii antiseismici si de amortizoare. Lagarele de izolare antiseismica (fi g. 5) sunt realizate din elastomeri sau elastomeri combinati cu elemente metalic e. In instalatiile de gaze naturale sunt utilizate la izolarea antiseismica a fu ndatiilor cladirilor (nu se mai modifica fundamentala proprie a constructiei) si compresoarelor etc. 5

a) Fig. 5 b) Izolatoarele antiseismice au diverse configuratii si se utilizeaza in special pe ntru protectia antiseismica a placilor de baza ale echipamentelor dinamice (fig. 6a, b - pompe, compresoare, reductoare etc) si a cazanelor pentru producerea ab urului tehnologic etc. Izolatoarele antiseismice sunt utilizate si pentru protec tia antiseismica a unor elemente din constructia cladirilor. Amortizoarele antis eismice absorb o mare parte din energie pe care o transforma intr-o deplasare to lerabila. Aceste amortizoare atenueaza efectele seismelor si din acest punct de vedere se clasifica in : - amortizoare hysteretice (cu histerezis puternic) care utilizeaza deformatiile controlate ale metalelor; a) Fig. 6 b) - amortizoare vasco-elastice folosesc intinderea unui elastomer in combinatie cu o parte metalica; - amotizoare frictive utilizeaza frecarea unui metal pe alt t ip de suprafata; - amotizoare vascoase care comprima un fluid intr-un cilindru c u piston; - amortizoare hibride care utilizeaza combinatii dintre elastomeri si metale sau alt tip de materiale. Amortizoarele trebuie sa satisfaca cerintele da te de valoarea ceruta de constanta amortizorului, viteza componentului viteza ma xima 6

tranzitionala a amortizorului, astfel incat forta Famortizor la iesire sa satisf aca relatia : Famortizor= C V, unde C este constanta amortizorului, in kgsec/ m, V este viteza, in m/ sec si este exponentul vitezei cu valori cuprinse intre: 0.3 1.0. Pentru protectia antiseimica a instalatiilor de gaze naturale au fost conce pute sisteme speciale de protectie a conductelor de GN, armaturi antiseismice cu blocare/ inchidere la seisme (fig.7) si supape de exces de debit care inchid fl uxul de gaze la ruperea/ distrugerea conductei. Fig. 7 7