P. 1
Fisa de Recapitulare Cercul

Fisa de Recapitulare Cercul

|Views: 75|Likes:
Published by dinu petre

More info:

Published by: dinu petre on Apr 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2012

pdf

text

original

CERCUL Prof. ŢĂRANU Marin – Şcoala cu cls.

I-VIII Topolovăţu-Mare Definiţie : locul geometric al punctelor din plan egal depărtate de un punct fix ( loc geometric – mulţime de puncte care au toate aceeaşi proprietate ). Punctul fix se numeşte centrul cercului, iar distanţele egale de la centru la cerc ( de fapt circumferinţa cercului ) sunt raze. Un cerc se notează C (O; r) , care de fapt arată elementele care determină un cerc. - printr-un punct trec o infinitate de cercuri de diferite raze - prin două puncte trec o infinitate de cercuri de raze diferite, dar numai câte două au aceeaşi rază – centrele lor se află pe mediatoarea segmentului determinat de cele două puncte - prin trei puncte necoliniare trece un singur cerc şi numai unul – unicitatea cercului ; cele trei puncte sunt vârfurile triunghiului înscris în cerc, al cărui centru este la intersecţia mediatoarelor segmentelor r - prin patru puncte necoliniare poate trece sau nu un cerc - cercul împarte planul în regiune exterioară şi interioară ; un punct este exterior B unui cerc (B) dacă distanţa de la el la centru (OB) este mai mare ca raza O cercului ( r ), şi este punct interior (A), dacă distanţa de la el la centru (OA) este mai mică decât raza r . Coarda A – segmentul ce uneşte două puncte oarecare de pe cerc ( AB ) Diametru – coarda ce trece prin centrul cercului ; este cea mai lungă coardă şi are două raze ( D= 2∙r ) ; punctele ce sunt capetele unui diametru sunt diametral opuse ; r - diametru împarte cercul în două părţi egale numite semicercuri ; dacă un cerc are măsura de 3600 , un semicerc are 1800 ; pot fi duse o infinitate de diametre A Arc de cerc – porţiune de cerc determinată de două puncte oarecare de pe cerc   B şi se notează AB , BC , etc. ; capetele arcului determină o coardă ce se numeşte coardă ce subîntinde arcul ; dacă această coardă este mai mică   decât un diametru, atunci arcul este un arc mic ( AB , AC , etc. ) ; arcul com plementar arcului mic – cel ce completează cercul – se numeşte arc mare ABC C 0 0 - în funcţie de măsura lor, un arc mic are mai puţin de 180 , iar unul mare mai mult de 180 , adică mai mic decât un semicerc, respectiv mai mare decât un semicerc. Unghiuri în cerc – i) unghi la centru : unghi cu vârful în centrul cercului şi laturile raze ( fig. 1 ) – are mă- sura  cât măsura arcului cuprins între laturi m (∢AOB) = m ( AB ) ii) unghi înscris în cerc : unghi cu vârful pe cerc şi laturile coarde ( fig. 2 ) – are măsura jumătate  1 din măsura arcului cuprins între laturi m (∢BAC ) = ⋅ m ( AB ) . laturile 2 unghiului înscris în cerc pot fi şi secante ale cercului , iar vârful lui poate fi interior sau exterior cercului – în acest caz măsura lui este semisuma arcelor cuprinse între laturi ( fig. 3 , 4 ) m (∢MNP  1 ) = ⋅ [ m ( MP ) + m (QS )] . 2 N Q
A A P M O B fig. 1 Arc capabil de unghi dat – B C fig. 2 N Q O S S O M fig. 4 A P O B 2 1

locul geometric al punctelor fig. 3 dintr-un semiplan din din care un segment dat ( [AB] ) se vede sub un unghi constant – fig. 5 3 - este un arc de cerc cu aceleaşi extremităţi ca şi ale segmentului dat ; se verifică pe baza unghiului înscris în cerc (∢1, ∢2, ∢3) care cuprind între laturile lor acelaşi arc de cerc şi acelaşi segment AB. – distanţa maximă dintre o coardă şi arcul pe care îl subîntinde ; este porţiuA din raza perpendiculară pe coarda dată, cuprinsă între coardă şi arcul de cerc Segment circular – porţiune interioară cercului cuprinsă între o coardă şi arcul pe

Săgeata nea B
fig. 5 1

re. în punctul de tangenţă raza şi tangenta fiind perpendiculare ( fig. 9) ii) tangente exterior – un singur punct comun şi d = R + r (fig. n=900 sectorul este un sfert de cerc. raportul constant între lungimea unui cerc şi diametrul său. iar r = raza ( fig. π n 0 sin n 0  0 care îl subîntinde .14) r B R T d fig. 0 0 O n=180 este semicerc. în orice cerc. unghiul format de cele două raze ( n0 ) se A numeşte unghiul sectorului . unde c – lungi.13) r R vi) concentrice – nici un punct comun. ptr.12 d fig. 7 ) iii) tangentă – un singur punct comun cu cercul – punct de tangenţă şi d = r . 8 fig. sau S ≈ ⋅ h ⋅ c .prezintă . şi se numeşte constanta cercului . aria cercului : A = π∙r2 .0 valori aproximative S ≈ n r 6c 3 c mea coardei AB . dar dau h 2 4c 2 + 3h 2 . iar aria A = . 6 ) ii) secantă – taie cercul în două puncte şi d < r ( fig.9 R r d R r T r d fig.lungimea sectorului de cerc L = . unde r = raza cerc -π este un nr. 7 B t d e fig. în primul şi ultimul caz razele sunt perpendiculare. 0 180 360 r Lungimea cercului : L = 2∙π∙r . 8 ) 2 ( ) r O r T r=d O O d s A fig. iar h săgeata segmentului circular ( ultima relaţie dă o precizie mai mică ) Sectorul circular – porţiunea de cerc cuprinsă între două raze şi arcul de cerc determinat de capetele lor .14…… .13 Tangente duse din acelaşi punct la cerc : tangente duse dintr-un punct exterior la cerc 2 .10) iii) secante – au două puncte comune şi R – r < d < R + r (fig. iraţional.11) iv) tangente interior – un singur punct comun şi d = R – r (fig. unde d = distanţa de la centrul cercului la dreaptă . iar în cazul doi sunt în prelungire.există formule mai simple de calcul al ariei segmentului circular.10 R d A fig. cu valoare aproximativă π≈3. n=270 este trei sferturi de cerc .11 r R fig. n – măsura    arcului de cerc sau unghilui la centru corespunzător .14 T1 d fig. Poziţia unei drepte faţă de un cerc : i) exterioară – nu are nici un punct comun cu cercul şi d > r .12) v) interioare – nu au nici un punct comun şi d < R – r (fig. au acelaşi centru şi d = 0 (fig. aria lui este A = r ⋅   180 0 − 2  . n0 0 2 0 π ⋅r ⋅n π ⋅r ⋅n B . 6 Poziţiile relative a două cercuri : i) exterioare – nu au nici un punct comun şi d > R + r (fig.

16 axelor radicale a celor trei cercuri Tipuri de cercuri : . de centre necoliniare .iar pentru cele tangente estetangenta comună.punctul P de intersecţie al 2 2 O1P d + R12 − R2 = 2 axei radicale cu linia centrelor se determină cu relaţiile : . d = lăţimea coraonei R R-r T2 r R d P O T2 Q O2 O2 Puterea punctului faţă de cerc (p)– produsul constant dintre O1 distaţele de la un punct P la punctele la punctele de T1 intersecţie A şi B ale secantei ce trece prin P şi taie cercul .astfel : .16) Axa radicală a două cercuri – dreaptă ale cărei puncte au puteri egale faţă de două cercuri neconcentrice.15 unui poligon : cercul ce trece prin toate vârfurile unui poligon .aceaaşi dreaptă este mediana segmentului T1T2 Tangentele comune a două cercuri : pentru două cercuri de raze diferite se P pot duce 4 tangente . .cerc înscris în poligon : cercul tangent . unde R şi r sunt razele celor două cercuri .cercuri exterioare – 2 tangente exterioare şi 2 tangente interioare . Ea este perpendiculară pe linia centrelor..R2 – raze şi d = O1O2 – distanţa centrelor (fig. cu O1P + O2P = O1O2 Coroana circulară – porţiunea plană cuprinsă între două cercuri concentrice de raze diferite – în limbaj tehnic şaibă O1 . adică la intersec. în interior. de tangenţă . cu O1. sau ∆ PO2T2 ∼ ∆ T1QT2 .cercuri tangente interior – 1 tangentă exterioară în punctul de tangenţă T2 . el fig. cu d = PO şi R = rază (fig. tuturor laturilor unui poligon .aria ei este A = π ( R2 – r2 ) .17află la intersecţia se fig.cercuri secante – 2 tangente exterioare . Pentru cercuri secante este secanta comună a celor două cercuri. cu T1Q = O1O2 .pentru P interior cercului p = PA∙PB = | d2 – R2 | .2 exterioare şi 2 interioare.cercuri interioare şi concentrice – nici o tangentă comună Calculul tangentelor comune a două cercuri T1 i) tangenta comună exterioară T1T2 se poate calcula prin r asemănarea ∆ PO1T1 ∼ ∆ PO2T2 .ţia diagonalelor poligonului 3 .O2 – 2 O2 P d − R12 + R2 centrele cercurilor.15) pentru P exterior cercului p = PA∙PB = PT2 (fig.r ii) tangenta comună interioară T1T2 din suma P T1P + T2P . iar acestea se calculează din asemănarea triunghiurilor ∆ PT1O1 ∼ ∆ PT2O2 . T1Q = R . R1.tangentele duse din acelaşi punct la cerc sunt congruente PT1≡ PT2 dreapta ce uneşte punctul comun al tangentelor cu centrul cercului este bisectoarea unghiului format de tangente .cercuri tangente exterior – 2 tangente exterioare şi una interioară în pct.pentru poligoanele regulate centrele acestor cercuri se află în centrul poligonului.17) T1 A P d O B B R P A T T2 O1 P Centrul radical a trei cercuri – punctul M care are aceeaşi putere faţă de trei cercuri coplanare.cerc circumscris fig. sau teorema Pitagora în ∆ T1QT2.

de congruente.18) iii) Perpendiculara din centrul unui cerc pe o coardă trece prin mijlocul coardei şi a arcului subîntins (fig. O – centrul cercului circumscris ) şi are raza egală cu jumătatea razei cercului circumscris.cercul lui Euler – cercul celor 9 puncte : cercul ce trece prin mijloacele laturilor unui triunghi . C A O O D ii) iii) B v) iv) 4 . mijloacele segmentelor cuprinse între vârfuri şi ortocentru . picioarele înălţimilor . pe care se studiază funcţiile trigonometrice .cercuri ortogonale : două cercuri care se taie sub un unghi drept . Câteva teoreme despre cerc : i) În acelaşi cerc sau în cercuri congruente .19) iv) Dacă două coarde AB şi CD sunt congruente.. atunci ABǁCD sau ACǁBD v) Dacă două coarde sunt paralele într-un cerc.cerc trigonometric : cercul de rază egală cu unitatea ( = 1 ). centrul său se află în originea unui sistem de axe de coordonate . unghiul se formează între tangentele duse la cele două cercuri ce trec fiecare prin centrul celuilalt . atunci coardele cuprinse între ele sunt congruente.cerc exînscris unui poligon : cercul tangent în exterior la una din laturile unui triunghi şi prelungirile celorlalte două . la arce congruente corespund coar. centrul său se află la intersecţia bisectoarelor a două unghiuri exterioare şi a bisectoarei unghiului exterior neadiacent cu ele – vezi triunghiul . şi reciproc ii) Două coarde ale unui cerc sunt congruente dacă şi numai dacă sunt egal depărtate de centrul cercului (fig. Centrul lui se găseşte la mijlocul segmentului HO ( H – ortocentrul .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->