Geografie economica mondiala Curs 1

Capitolul I Resursele umane populatie Capitolul II Resursele de pe glob si valorificarea acestor resurse I Resursele umane Resursele umane constituie totalitatea populatiei la un anumit la un moment dat care poate presa o activitate social economica. Populatia umana reprezinta colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp. Evolutia numarului populatiei terei. In 2001 populatia terei a depasit 6,137 miliarde locuitori, o cifra mai recenta in 2004 cu 6,337 milioane locuitori pe continente. 2001 Europa fara Rusia 724 milioane locuitori. Africa 829 milioane locuitori. America 841 milioane locuitori. Antartica 0 locuitori. Asia fara Rusia 3,7 miliarde. Oceania 29 milioane. Din momentul desavarsirii procesului de antropogeneza circa 200 mii de ani in urma crestere a populatia planetei a fost foarte redusa. In antichitate se estimeaza ca exista intre 200-400 milioane de locuitori. O crestere mai spectaculoasa s-a inregistrat la mijlocul secolului XVII , 1750 cand potrivit scrierilor Vareius se exprima la 550 milioane locuitori. Urmarile acestei cresteri au aparut in : - 1820 populatie de 1 miliard de locuitori ; - 1927 al 2 lea miliard de locuitori ; - 1960 al 3 lea miliard de locuitori ; - 1964 al 4 lea miliard de locuitori ; - 1987 al 5 lea miliard de locuitori ; - 1999 al 6 lea miliard locuitori. O crstere a populatiei astfel incat la jumatatea secolului XXI sa se ajunga la 12 miliarde locuitori.

Dinamica populatiei planetei pe mari regiuni geografice Regiunea geografica Europa Africa America Asia Oceania 1650 103 milioane 100 milioane 13 milioane 335 milioane 2 milioane 1850 274 milioane 95 milioane 59 milioane 754 milioane 2 milioane 1950 576 milioane 272 milioane 332 milioane 1,3 miliarde 12 milioane 2001 724 milioane 829 milioane 821 milioane 3,7 miliarde 29 milioane

In prezent rata de crestere a populatiei mondiale s-a redus fata de perioadele anterioare (1965 -1670) 2,04% in prezent s-a redus 1993 1995 1,64% Previziuni 20002005 1,2%. Sporul natural va fi in continuare ridicat 75 80 de milioane locuitori pe an. In viitor se prevede o crestere Ritmul de crestere a populatiei in perioada 1980 1985 media 1,7%. Africa 2,9% milioane locuitori America Latina 2,3% milioane locuitori Asia 2,2% milioane locuitori Oceania 1,5% milioane locuitori Comuniunea statelor independente 1% milioane locuitori America de N 0,9% milioane locuitori Europa 0,3% milioane locuitori.

Curs 2
2

Repartitia geografica a populatiei

Factorii fizico-geografici relief, retea hidrografica, clima, resurse naturale. Nivelul de dezvoltare socio-economica este un factor foarte important. Conditiile istorice- razboaie, etc. Caracteristici demografice. Consecinte : Populatia este raspandita neuniforma pe glob de unde rezulta zone mai slab populate sau zone cu o concentrare puternica de populatie. Repartizarea populatiei pe glob Din punct de vedere latitudinal ( dinspre Ecuator spre cei doi poli) in emisfera N o populatie permanenta intalnim populatie pana la 80 latitudine N, iar in emisfera S pana la 54 latitudine S. Din punct de vedere altitudinal mai mult de jumatatea populatiei terei locuieste intre 0 200m, intre 200 1000m, avem inca un sfert la altitudini de peste 1000m, iar la 4000m populatie permanenta in muntii Ansi si podisul Tibet 2220m Cabul. Repartitia populatiei pe state In anul 2004 11 state au inregistrat o populatie de peste 100 miliarde de locuitori ; China 1,3 milioane de locuitori India 1,08 milioane locuitori Statele Unite ale Americii 297 milioane locuitori Indonezia 222 milioane locuitori Brazilia 180 milioane locuitori Pachistan 157 milioane de locuitori Bangladesul 149 milioane de locuitori Nigeria 127 milioane locuitori ( stat african cu cea mai mare populatie ) Rusia 142 milioane de locuitori Japonia 127 milioane locuitori Mexic 105 milioane de locuitori Cel mai populat stat European este Germania cu 82 milioane de locuitori si Franta cu 60 milioane. Densitatea populatiei medie 45 locuitori pe km2 In Asia densitatea este de 127 locuitori pe km2 Europa 70 locuitori pe km2
3

Africa 29 locuitori pe km2 America de N si de S 18 locuitori pe km2 Oceania 3 locuitori pe km2 C.S.I. 13 locuitori pe km2 Densitatea statala Monaco 15000 locuitori pe km2 Singapore 6600 locuitori pe km2 Macao peste 30000 de locuitori pe km2 Banglades 900 locuitori pe km2 Coreea de S 500 locuitori pe km2 Japonia 336 locuitori pe km2 India, Finlanda peste 300 locuitori pe km2 Filipine, Vietnam 250 locuitori pe km2 Cele mai populate state din Europa Olanda cu 400de locuitori pe km2 Romania cu 90 locuitori pe km2 Belgia peste 300 locuitori pe km2 Germania, Italia, Marea Britanie peste 200 locuitori pe km2 Burundi ( in Africa ) Haiti si El Salvador ( in America ) Cele mai reduse densitati Intalnim in tarile cu suprafata mare si mai intalnim deserturi intinse, Australia, Namibia 2 locuitori pe km2, Algeria, Iudan 10 locuitori pe km2, Brazilia 20 locuitori pe km2. Pe regiuni cele mai mari densitati in zona vailor unor mari fluvii, Nil, Indus, Eufrat, in unele campii, Campia Chinei de E in unele insule sau regiuni puternic industrializate. Cele mai reduse densitati sunt : Padurile desertite, ecuatoriale, artice si antartice. Miscarea naturala a populatiei In perioada 1980 1985 sporul natural a fost in medie de 16,6 rata anuala de crestere a populatiei fiind de 1,7%. Valori peste medie se inregistreaza in zonele cu tari mai putin dezvoltate cu ar fi: Africa 23,9 America Latina 23,4 Asia de S 21,7 Valori reduse Europa 3
4

- America de N 7 - C.S.I. 9,6 Tari cu spor natural ridicat 20 India, Iran 30 Kenya 40 Libia, Irak Tari cu spor negativ Germania, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Austria, Danemarca, Romania -2,5% (1996) Mobilitatea populatiei Migratiile pot avea caracter permsnent sau nu. Migratia se poate desfasura individual sau nu. Migratiile de-a lungul timpului : - deplasarea grupurilor de faminism in diferite momente ale antropogenezei - popularea Americilor dinspre Asia cu circa 40000 de ani in urma (pieile rosii rase galbene, eschimosii) - circulatia nealitica a populatiei in spatiul Mediterana, Egipt, Mesopotamia. - migratia populatiei Indo-Europene - deplasarile de populatie din epoca migratiei populatiei - descoperirile geografice care au avut ca efect migratia In evu mediu sec XV XVIII ( descoperirea Americii) Consecinta a crescut populatia pe teritoriul African - Europanizarea terei ( au ajuns pe toate continentele) - In Africa au colonizat N si S Africii In prezent migratia individuala se manifesta din plin. Este mult mai intensa migratia intercontinentala decat cea extracontinentala. Tarile cu fluxuri principale Din Africa si Asia spre Europa Din America Latina spre SUA Europa Centrala si Estica catre Europa Vestica ( Occidentala) Tarile primitoare SUA, Canada, Australia (decat albi), Noua Zeelanda, Norvegia, Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Belgia. Structura populatiei dupa criterii Criteriul grupelor de varsta 0-20 de ani (populatie tanara)
5

- 20-60 de ani (populatie apta pentru munca) - peste 60 de ani (populatie varstnica) Ponderea fiecarei grupe este foarte importanta ; Peste 30-35% populatie tanara Sub 30% tari cu populatie batrana. Tari cu populatie tanara Africa , America Latina, Asia Vestica Tari cu populatie batrana Europa, America de Nord anglosaxona, Australia si Noua Zeelanda. Structura pe sexe - la nivelul globului o predomina populatia masculina. Pe continente cea masculina este majoritara in Asia iar cea feminina in Europa si America. Structura populatiei pe medii Urban si Rural In prezent predoiba populatia rurala cu raportul de 55% rural si 45% urban. In viitor populatia urbana va creste astfel incat in 2025 populatia urbana va fi de 60%. 1800 populatia urbana pe glob este de 5% 1900 populatia urbana pe glob este de 13% 2001 populatia urbana pe glob ets de 45% Ponderi ridicate ale populatiei Urbane - Europa 73% , Oceania 73%, America de Nord 80% Ponderi reduse ale populatiei Urbane - Africa 39%, Asia 39%, Africa, China etc. Structura populatiei criteriul rasian alba, neagra, galbena. - criteriul etnic - criteriul lingvistic - pe domeniile de activitate. Urbanizarea - constituie una dintre trasaturile cele mai caracteristice ale civilizatiei contemporane. Urbanizarea a fost urmarea induistrializarii, a fost mai puternica in secolul al XIX- lea in Europa dupa 1900 avand loc o incetinire a acestui proces, in timp ce in America de Nord si Australia urbanizarea a inceput mai tarziu si s-a prelungit mai mult ca in Europa, Africa, Asia si America. Urbanizarea s-a manifestat dupa al II- lea razboi mondial. Tarile cu populatia urbanizarii ridicata - Marea Britanie 92%, Uruguay 93%, Argetina 90%, Australia 92%, Israel 92%, Sbon 84%, Honcong 100%, Singapore 100%. Tarile cu populatia urbanizarii scazuta - Gurundi 10% (Africa), Unganda 12%, Etiopia 16%.
6

Cresterea populatiei urbane exodul rural urban, declararea de noi orase, inglobarea in teritoriu urban a unor localitati vecine. Pe glob peste 300 de orase cu o populatie de peste 1000000locuitori. Formarea unor mari concentrari urbane, Megalapolisuri cu cativa mari poli de atractie si numeroase centre urbane mai mari sau mai mici care garanteaza in jurul acestora.

Curs 3
Megalopolisuri sunt 30 pe glob iar cele mai reprezentative sunt : 1.BOSWASH 140km2 populatie de peste 50 de milioane locuitori, N V S.U.A. poli de crestere, Baston, N.Y. Bactimo, Washinton, Philadelfia fiind cel mai intins. 2.TOKAIDO in Japonia 70.000km2 si peste 70 milioane de locuitori. Insula japoneza Honshu, nucleele principale fiind ; Tokio, Yocohama, Nagoya, Osaca, kobe, Kyoto. 3.Megapolisul Brazilian cu populatie de peste 40 milioane de locuitori si este considerat cel mai dinamic. Are doi poli de crestere Rio de Faneiro, san Paolo, Belo Haizante. Marile laturi sunt : Cicago, detroid, Eleveland, Bafllo pe coasta de V San San , Los Angeles, Canada, megalopolisul Canadian - Moreal, Otawa, Toronto si Sheveitau. 4. Africa de S. Iohavesbulg, Pletonia, Vereeninging. 5. Asia Coreea de S, megalopolisul Inchon 6. Europa Olanda, megalopolisul Rondstand Holland si nucleele Amsterdam, Haga, Roterdam. Cele mai mari arii metropoliane in 2000 sunt: 1. TOKYO Yocohama circa 30 milioane locuitori. 2. SIUDAT DE MEXIC aproximativ 28 milioane locuitori. 3. SAU PAOLO BRAZILIA, peste 25 milioane locuitori. 4. SEUL 22 milioane locuitori. 5. NEW YORK, CALCUTA, RIO DE FANEIRO, BUENOS AIRES intre 10 20 milioane de locuitori.

Resursele naturale
Combustibili minerali Resursele naturale reprezintatotalitatea zacamintelorde combustibili si de minereuri a terenurilor agricole sau potential agricole a apelor si a padurilor de care dispune o tara. Carbunii se remarca intre combustibili mineraliprin volumul mare al rezervelor (90%) petrol 4%, gaze naturale 2%. - sunt cunoscuti din antichitate - incep sa fie exploatati pe cale industrialadin secolul XVIII in Marea Britanie, Belgia, Germania, Polonia, Rusia si S.U.A. - Secolul XIX este secolul carbunelui. Rezervele sigure si probabile sunt cuprinse intre 10 11mii de miliarde de tone.
8

Repartitia geografica a rezervelor este de 95% in emisfera N si S 5%, 2,7% Africa, America de S 1,2%, Oceania 1,1%. Peste 80% din rezerve in urmatoarele state C.S.I., S.U.A. si China si 15% celelalte state. 1913 productia de carbune a fost de 1340 milioane de tone 1973 este declansata criza petrolului de unde rezulta o crestere a productiei carbunelui. 1991 5.000 milioane tone. 1999 4584 milioane tone. Repartitia geografica a productiei carbonifera C.S.I este unul dintre marii producatori de carbune pe plan mondial, detine rezerve mari de carbune intre si2/3 din rezervele mondiale, 90% din rezerve sunt localizate in partea asiatica. In anul 2000 prodctia este de 443milioane tone, locul 3 in lume. In partea Europeana cel mai important bazin carbonifer este bazinul Donbas (Donejk) participa cu la productia carbonifera a C.S.I. contine 300 de straturi din care se exploateaza circa 100, detine carbune coxificabil 40%, 60% carbune energetic. In partea Moscovei care participa cu 10% la productia carbonifera C.S.I. numai carbune energetic. In Peciora (dambosul polar) se afla in N E partii europene a C.S.I. si contine carbune coxificabil. In muntii Ural exista mai multe bazine carbonifere printre care kizel, Celiabinsk contin carbune coxificabil si energetic. In partea asiatica bazinul Kuzbas ( kuznetk) contine 200 de straturi de carbune cu toate sortimentele. Karaganda situat in Kazastan si participa cu 10% la productia carbonifera C.S.I. Alte bazine carbonifere : Ekibastus, Ninusinsk, Kans-Acinsk, Ceremhoua, Tunguska, Taimir, Indighirka, Bureia, Kolima, Sucean, insula Sahalin. C.S.I. detine si imparte rezervele turbo de 150 miliarde tone localizate in N C.S.I. Europa fara C.S.I. Germania cel mai mare producator european de carbune. In anul 2000 productia de 205 milioane tone din care 168 milioane tone licnit iar 37 milioane huila. Zone carbonifere : - carbune inferior se gaseste in bazinul saxono-thuningian (bazinul Elbei) se obtine 50% din productia tarii ; - Bazinul LAUCHHAMMER aici se gaseste toto carbune inferior ; - AACHEN, KONN, BAVARIA, saxonie-inferioara ;
9

- Carbune superior se gaseste in bazinele RUHR, SAAR. Polonia In anul 2000 a avut o productie de 160 milioane tone in cea mai mare parte este carbune superior 2/3, cel mai mare producator de huila din Europa. Carbune superior se exploateaza din bazinele Sireziei-superioare si din podisul Lublin. Carbune inferior se exploateaza din voievodatul POZNAN, importante rezerve de turba in MAZURIA. Cehia cu exploatari in bazinele OSTROVA-KARDINA, BOEMIA, MORAVIA. Marea Britanie inprezent productia este de 50 milioane tone (1996). Se exploateaza carbune superior in bazinele : GLASGOW, WALES, YORKSHIRE, LANCASHIRE, NORTHUMBERLAND. America de N SUA cel mai mare producator in 1996 cu 370 milioane tone cea mai mare parte a productiei 90% carbune superior. Principalele exploatari : - Bazinul Apalasian in E SUA se desfasoara din Pelsivenia pana in Alabama constituie principala baza de aprovizionare cu carbune coxificabil a SUA ; - Bazinul mijlociu al fluviului Mississippi si cuprinde statele Illinois, Indiana, Kentucky, Ohio, Iowa, Missouri, Nebraska, Kansas si Okalahoma. Carbunii sunt folositi in proportie de peste 60% in termocentrale. Canada principa lele exploatari sunt in provinciile Alberta, Columbia Britanica si Saskatchewan. America de S prezinta rezerve mici in general carbune inferior si localizat in regiuni greu accesibile. Cel mai important producator este Columbia care detine 50% din rezervele continentului. Africa cel mai mare producator este Africa de S cu 225 milioane de tone in 1996, cel mai mare bazin este TRANSVAAL. Australia o productie de 200 milioane tone cea mai mare parte carbune superior situat in partea de E a statelor : Noua Galie de S, Australia de S si Queensland.
10

Asia China cel mai mare producator de carbune cu 1,170 miliane tone in 2000. Principalele exploatari se fac in N-E Chinei la Fushun, Benxi. In China de N se fav exploatari la Shanxi si Shenxi. In China centrala se fac exploatari la Honan, Yunan si Hunan. India - cu o productie de 333 milioane tone in cea mai mare parte huila 95% cu exploatari la : Bihar, Assam, Madhya Pradesh, Orissa. Alti producatori Asia ,Turcia, Indonezia si Coreea de N.

11

CURS 4
PETROLUL Rezervele certe de petrol ale terrei au sporit de la 4 miliarde tone in 1938 la 96 miliarde tone in 1985.In iunie 2004 rezervele sau situat la nivelul de 157 miliarde tone din care 120 miliarde tone in tarile OPEC (Arabia saudita,Irak,Iran,Kuweit,Emiratele arabe unite,Qatar,Libia,Algeria,Gabon,Indonezia,Venezuela si Ecuator). Rezervele sigure cuantifica o productie actuala de 3,7 miliarde tone.Aceste rezerve se vor epuiza in urmatorii 40 ani. Repartizarea pe glob a rezervelor de petrol,pe continente sau zone si tari: Asia fara C.S.I. detine 70,6% din rezervele mondiale America de N+S detin 14,4% Europa + C.S.I. 9% din rezerve Extremul orient si oceania detin 63,3% Orientul mijlociu si apropiat Concentreaza cea mai mare parte a rezervelor certe si are cea mai importanta pondere a productiei.Petrolul de aici este usor si foarte usor de exploatat (adancimi intre 200 si 2000 metri rar depasind 3000 metri ).Detine recordul la productia de sonda iar costul productiei este foarte scazut. Cele mai mari detinatoare de rezerve de petrol din orientul mijlociu sunt: Arabia saudita este statul cu cele mai mari rezerve de petrol din lume si de asemenea cel mai mare producator de petrol.Zacamintele si exploatarile sunt situate in vecinatatea golfului Persic,campul petrolifer de la GHAWAR .Acest zacamant are o suprafata de peste 200 km2 si concentreaza peste 10 miliarde tone.Este unul dintre cele mai mari bazine de axploatari din lume.Alte bazine de exploatari sunt la HARADAH,ABQAIQ. Litoralul golfului persic intre DAHRAN in partea sudica si SAHAYAN in partea nordica se situeaza exploatari terestre si marine (RAZ DANNURA,MANIFA) acestea concentreaza jumatate din productia de petrol din bazinele marine ale orientului mijlociu. Transportul este realizat de doua conducte transporturile arabiene : Rasamura-Saida 1700km dintre care 1200km leaga Ghawar de portul Yanhu, de la Marea Rosie pana in canalul Suez. Iran este cel mai vechi producator de petrol din zona. Brad a scazut ca o consecinta a disputei purtata cu Irakul si datorita unei masuri productioniste proprii.
12

Exploatari mai importante se fac in spatiul dintre muntii Zagras si golful persic. Exploataile sunt : gurren, marum, alwaz. La granita cu Irakul se gasesc mai multe conducte care baga centrele de productie cu punctele de distributie de la Abadalm, Iazfahan si Teheran. Zacamintele importante se afla in N tarii pe aliniamentele : Mosul, Kirkuk si Ckanaquin. Exploatarile din S tarii in campurile de la Rumaila, Mufthine, Basarak pana la golful persic de unde zacamintele se continua in plutonul continental. Conductele transporta si se intind din N (din Kirkuk) spre porturile Mediteraneene Balniaz si Tartus. Kuweit are o suprafata foarte mica 16.000km 2 este al patrulea detinator de petrol din zona si al patrulea producator din Orientul mijlociu si apropriat. Unele dintre cele mai productive zacaminte de petrol este cel de la Burgan in S aflat in aproprierea golfului persic ce asigura 90% din productia nationala este statul care obtine cel mai ieftin petrol raportat la pretul de extractie. Emiratele arabe unite s-au impus rapid dupa 1960 ca un mare producator cu o productie care in proportie de 50% provin din exploatari marine. Productia se realizeaza in cea mai mare parte in emiratul ABUD-DHABY. Exploatarile marine se realizeaza in : Zehum si emiratul Dubai (extractii la Fateh). Alte tari cu productii importante mai sunt : Quatar, Oman si Baharein. Din orientul apropriat singura tara cu productie mai mare este Siria. America de N a doua productie de petrol a lumii cea mai importanta este SUA ce detine un monopol de 80% in aceasta regiune. SUA zonele principale sunt : 1. Regiunea golfului Mexican ce cuprinde S statului Texas si statele Louisana ce concentreaza o treime din rezervele sigure de petrol ale SUA si asigura 40% din productia proprie. Extractiile se realizeaza atat pe uscat in Delta fluviului Missippi si in perimetrul Lake Charles din Louisiana cat si submarin in centrele Carsicana, Taimer, E Texas situate in aproprierea statului Texas. 2. Midle continent asigura 35% din totalul rezervelor rurale sigure ale tarii exploatarii importante se gasesc in Texas ( Electra, Ranger, Verment, Oclahama, Kansas si Arhansas). 3. V- SUA regiunea Montana ce cuprinde exploatarile din statele California, Colorado si NEW Mexico. 4. Regiunea de S a marilor lacuri Ilinias, Indiana si Michigan.

13

Dupa 1960 incep exploatarile si in peninsula Alaska atat terestru cat si submarin. Transportul de petrol de realizeaza cu ajutorul aleaductilor din Alaska pana pe coasta de V a SUA. SUA dispune de cea mai vasta retea de conducte de peste 275.000 km. Conductele principale pleaca din Midle continent spre Marile lacuri (Oclahama, citi si Chicago) spre regiunea central Atlantica (Oclahama, Citi, N.Y. ) si spre golful Mexic ( Dalas, Hustan, New Orlans). Canada spre deosebire de SUA are rezerve mici 2,3 miliarde tone. Cea mai mare parte a productiei o realizeaza in provinciile Alberta (Penubina, Readwater) Columbia, Columbia Britanica si Saskataheswan. Se mai exporta si din N din Delta Fluviului Makenzie. Canada dispune de o retea de conducte de 35 mii km remarcandu-se transmountain ( Edmentan, Vancauver, Seatle) America Latina prezinta odinamica accentuata productie in ultimele decenii principalele regiuni sunt : Mexic si Venezuela ce detin 70% din productia zonei. Mexic este al doilea detinator de rezerve certe de pe continentul american cu o productie care s-a nascut dupa 1970 atingand 100 milioane de tone in 1980 si 188,8 milioane tone in prezent ( locuitori 5 pe glob) din care exporta 50% . Are trei zone importante de exportat in Peninsula Yukatan. 1. Campa de Reform detine 50% din productia de petrol a tarii ; 2. Litoralul de V al golfului Mexic in Valea Cruz si Chi-contepec ; 3. Golful Compeche. Venezuela se remarca rezerve si productie. Rezerve 11,2 miliarde tone (6 locuitori in lume) are doua zone importante de exploatat : 1. Legenu Maracaibo unde se obtine 80% din productie iar exploatarile se fac la Menegrande, trasuana si Langunilos. 2. Orientul este un zacamint foarte intins situat pe cursul mijlociu si inferior al fluviului Orinaca, iar exploatarile se fac la Oficina, Jusepin, El Temblator, cea mai mare parte a productiei se exporta. Brazilia doi locuitori in America de S si productie de 10 milioane in 1980 iar in 2003 76,8 milioane tone. Argentina trei locuitori iar in America de S rezerve certe sunt putine productia este obtinuta in S tarii in podisul Patageniei si in arhipeleagul Tara Focului in partea Central N In alte state productia de petrol sunt Ell Ecuader, Peru, Columbia, Trinidad Tabago.
14

Europa de Est + C.S.I. C.S.I - prima zona o constituie Siberia de V ( Bakum 3) unde zacamintele se exploateaza in tinutul Tiuman ( in partea inferioara a fluviului Obi ). O zona cu exploatari realizate mai dificil unde se obtine 50% din productia C.S.I. Exploatari mai importante se intalnesc la ; Surgud si Mamountovo. A doua zona este Valga Ural ( Bakum 2) cu exploatari la Ramarskino, Sugerov si Tuimez. In partea de S V se fac exploatari la Gamara si Valvagrad. A treia zona a Kauhazului din N (Bakum 1). Cu exploatari tereste si submarine in perimetrul Bakum-Granz-Maikoc. Ucraina cu exploatari la Kaldoba si Pechiara. In partea asiatica pe tarmul N-E al Marii Caspice in zona Emba si in peninsula Mangalah. Dupa 1988 au intrat in exploatari zacaminte de la Tangiz din Kazahstan, are conducte de 80.000 km dispusa intre magistraleler importante din Valga Ural, zona Moscova, zona Sanct Petersburg si zona Europei Centrale.

15

Curs 5 Rafinarea petrolului In europa se remarca Marea Britanie si Norvegia. Exploatarile sunt recente (dupa 1970), iar petrolul se extrage numai submarin din Marea Nordului. Anglia principalele exploatari se fac la granita apelor teritoriale britanice cu cele norvegiene, concentrate pe o suprafata de 440 mii km2 in doua grupari de campuri petroliere: 1. Zona centrala a Marii Nordului ; 2. Insulele Shetland. Exploatari se fac la: Balmerele, Clyde, Crawford, Petronela, Innes, Eider. Marea Britanie exporta mai mult de jumatate din petrol. Norvegia exploateaza petrolul din: Marea Nordului, Marea Barents, Marea Norvegiei. In Norvegia exploatarile se fac la: Ekofisk unde exista 14 platforme de productie iar cea mai importanta este Troll (cea mai mare din lume). Extremul Orient si Oceania China care exploateaza petrol din 1949, in 2003 a avut o productie de 170 milioane tone.Exploatari importante se fac in China de N la Tacheng si in regiunea fluviului Shengli, golful Bahai in China de N-V, Xinjiang si Heben. Mari sisteme de transport sunt concentrate in N-V tarii. Indonezia in 2003 productie de 51 milioane tone, cea mai mare productie in insula Sumatra cu exploatari la : Raja si Jambi, insula Kalimantan, insula Jawa cu exploatari la Rembay. Indonezia este exportator important pentru Japonia. Malaysia si Brunei obtin productia de petrol din platoul continental al Marii Chinei de S. India cu exploatari tereste in statele Bihar, Penjab si cu exploatari submarine. Australia cu exploatari numai submarine in stramtoarea Bass din S. Africa detine reserve importante 9,2 miliarde tone participa cu 10% la productia mondiala de petrol. - se diferentiaza doua zone : 1. Libia detine cele mai mari reserve din Africa dar si-a redus productia ca urmare a unui protectionism excesiv a rezervelor sale, zone de extractie se afla in centrul si in N-E tarii in desertul Libiei la Bir, Zelten, Raguba si Waha si la granite cu Algeria.
16

Algeria rezulta productia in crestere. Exploatari in E la granita cu Libia ( Hassi, Messaoud si Edjeleh). Egipt este cel mai vechi producator de petrol African, prezinta exploatari terste si submarine in peninsula Sinai si golful Suez ( 85% din productia nationala). 2. Zona golfului Guineeii cea mai mare parte a productiei este submarina. Nigeria este cel mai mare producator de petrol 107 milioane tone. Exploatari se fac in S-V tarii la Bonny, Escravas si exploatari submarine in delta Nigerului. Alti producatori Gabon si Angora. Capacitatea de rafinare a fost in 2003 de peste 4 miliarde tone. Cele mai numeroase rafinarii sunt amplasate in SUA (184), Japonia (41), Rusia (29). Cea mai mare capacitate de rafinare revine SUA 16539 mii barili pe zi. C.S.I. 8400 de mii barili/zi, Japonia 5000 mii barili/zi, China, Italia, Germania. Rafinariile sunt plasate in zona de exploatare a petrolului, importuri, in lungul conductelor de transport al petrolului. Se intalnesc rafinarii mari in Orientul mijlociu, C.S.I., SUA. Rafinarii mari: Ras Tanurah (Arabia Saudita), Isfahan (Iran), Ufa (C.S.I.). Comertul mondial cu petrol Importator Prima zona importatoare este Europa Occidentala (40 -45%) cu tarile Franta, Germania, Italia si Olanda. A doua zona importatoare este America de N (25 30%)diferentiindu-se SUA, care importa de la 30 de state, E si S-E Asiei. Japonia concentreaza cea mai mare parte a fluxurilor de petrol. Exportator Orientul mijlociu si apropiat (30 35%), productie care se duce spre Japonia, Europa de V si America de N. Africa exporturi catre Japonia, Europa de V si America de N. America Latina (Venezuela si Mexic), exporta catre SUA si Europa de V. C.S.I. exporta catre statele din E europei si mai nou catre Europa de V. Romania rezervele se situeaza la 100 milioane tone. In 2003 productie de petrol de 5,9 milioane tone. Romania importa petrol dublu fata de productie.
17

Capacitatea de rafinare este de 30 milioane tone. Rafinarii la: Pitesti, Medias-Navodari, Onesti si Brazi. Gazele naturale Definitie: Sunt constituite din hidrocarburi gazoase in care predomina metalul. Se utilizeaza drept combustibil si ca materie prima in industria chimica. Gazele naturale se impart in doua categorii: 1. Gazul metan este un gaz uscat si se gaseste singur in zacamant. 2. Gazele de sonda sunt gazelle asociate sau umede. Rezervele si repartitia gazelor naturale Rezerve sigure de gaze naturale in 2002 erau apreciate la 177660 mii miliarde m3. Productia de gaze naturale in 2002 a fost de 2580 miliarde m3. Distributia pe glob a gazelor naturale: C.S.I., Orientul mijlociu si apropriat, SUA, Africa si Europa.

18

Curs 6
Productia si repartitia geografica a exploatarii gazeifere Exploatarile industriale a gazelor a inceput pe la 1880 cand s-a intregit o productie de 1,6 miliarde m3. In 2003 productia de gaze 2580 miliarde m3. Primii 10 producatori de gaze naturale : Rusia, SUA, Canada, Marea Britanie, Algeria, Olanda, Indonezia, Iran, Uzbekistan, Norvegia. Europa + C.S.I. detin 2\5 din rezervele totale din rezervele totale de gaze. C.S.I. realizeaza cea mai mare parte a productiei in Rusia, Uzbekistan, Turmekistan. C.S.I. are zacaminte in Siberia de V curs inferior al fluviului Obi continuandu-se submarin in tarm Marea Kara. Cel mai mare zacamint din lume la Urengai, acestui zacamant i se alatura Orenburg. In europa exploatarile se fac la : Ucraina subcarpatica pe curs ( mijlociu al Valgai si in podisul Stavrapal Retean de conducte de transport si distributie de 270.000 km. C.S.I. exporta gaze spre Europa si Japonia. Europa : Olanda a inceput exploatarile in 1950 si detin zacaminte tereste si submarine in platforma continentala a Marii Nordului. Cel mai important zacamant este la Gravingen ( in N-E tarii). Olanda aprovizioneaza Tarile din U.E. Exploatarile din Anglia detin zacaminte submarine in Marea Nordului iar principalele exploatari se fac la Leman Bank, Vikiny. Norvegia rezerve submarine la Marea Nordului si Baril iar exploatari se fac la Ehafisk, Frrigg, Cad. Europa Occidentala diospune de cea mai densa retea de transport si distributie a gazelor naturale. America de N : SUA cu exploatari la golful Mexic 2\3 din productia tarii

19