Sunteți pe pagina 1din 5

Pharma Business

Page 1 of 5

Creierul, cel mai solicitat organ al omului contemporan


Scris de Prof. as. dr. Adrian RESTIAN Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale Desi creierulprimesteprinintermediulvascularizatieisalefoartebogateo marecantitatedesubstante plasticesienergetice,materiaprimaa creieruluioreprezintatotusiinformatia. Spredeosebiredetoatecelelalteaparatesiorgane,cares-au specializatinprelucrarea substantelorsiaenergiei,creieruls-a specializatinprelucrareainformatiilor,caresunt absolutnecesare pentrureglareaorganelorinternesiacomportamentuluiumanintr-un mediu foartevariabil.Organeledesimtsireceptoriiinternis-auspecializat insesizareasireceptionarea informatiilor;creieruls-aspecializatin prelucrareainformatiilorprimitesiintransmitereadeciziilor rezultate, sprediferiteaparatesiorgane.Astfel,intregulorganismadevenitde faptunextremde complicatsistemdecomunicatii,de-alungulcaruia circulaocantitatefoartemaredeinformatiinecesare reglariituturor organelorsiacomportamentuluiuman. Creierul Cutoatecaprinsistemulde comunicatiialorganismuluiumansetransmitfoartemulteinformatii moleculare,genetice,endocrinesiimunitare(transportatedesistemul circulator)- informatiicare contribuielaautoreglareaproceselor biologice- informatiilenervoasetransportatedesistemulnervos joacaun rolfoarteimportantinfunctionareaorganismului.Elecontribuiela integrareatuturoraparatelor siorganelorsilareglareacomportamentului umanintr-unmediufoartevariabilsi,demulteori,chiar foarteostil, asacumestemediuldeviataalomuluicontemporan.Deaceea,creierul cautasa receptionezesisaprelucrezecatmaimulteinformatiipentrua puteaadaptacatmaibine comportamentulorganismuluilamodificarilecare aulocinmediulinconjurator.

Informatia, materia prima a creierului


Fiindparteaceamaicomunicabilaarealitatii, informatiageneratedemodificariledinauntrulsidinafara organismului poatetrecefoarteusordepeunsubstratpealtul.Informatiaadusade semnaleleopticesau acusticeestetrecutalanivelulorganelordesimtpe semnalelenervoasespreaputeafitrimisapanala nivelulcreierului, undeesteprelucrata,pentruaseputealuadeciziilecorespunzatoare adaptarii organismuluilamodificarilecareaugeneratinformatia respectiva.Informatiaesteceacareasiguraastfel eficacitatea proceselordereglarepecaretrebuiesaledesfasoareorganismul uman. Deaceea,pentruaseaputeaadaptacatmaibinela modificarilemediuluiinconjurator,creierulcautasa receptionezesisa prelucrezecatmaimulteinformatii.Dinacestpunctdevedere,amputea spuneca creierularechiarofoamedeinformatiecarereprezintadefapt materialuiprima.

Informatia creste sansele noastre de success


Dacainformatiaesteceacareasiguraeficacitateaproceselorde reglare,atuncisuccesulreactiilornoastre deadaptarelaunmediufoarte variabilvadepindededatelepecareleprimimsidemodulincareele suntprelucrate.Dacanuprimiminformatiilenecesare,atuncinici reactiilenoastrelamodificariledin mediunuvorputeaficelemai adecvate.Deaceea,amputeaspunecanunumaisuccesulnostru,cisi supravietuireanoastraintr-unmediufoartevariabilsidemulteorichiar ostil,depindedeinformatiilepe careleprimimsidemodulincaresunt eleprelucrate.

Cresterea productiei de informatii


Deoarece informatiaesteabsolutnecesarapentruadaptarealamediulextremde variabilincaretraim, omulacautatnunumaisareceptionezesisa prelucrezecatmaimulteinformatii,cisisadescoperesisa producael insusicatmaimulteinformatii.Prinintermediulcercetariistiintifice, alartei,alliteraturiisial comunicariidirecte,omulacautatsa descoperesisaproducacatmaimulteinformatii,cuajutorulcarora sa-si creascaposibilitatilesaledeadaptarelamediulextremdevariabilin caretraieste.Astfel,cantitatea deinformatiipecaretrebuiesao receptionezesisaoprelucrezeacrescutfoartemult.

Traim cea mai mare explozie informationala din istoria omenirii


Cautandsa descoperesisaproducacatmaimulteinformatii,omulaajunssa declansezeoseriede exploziiinformationale.Primaexplozie informationaladinistoriaomeniriiafostreprezentatadeaparitia limbajului,careaimbunatatitfoartemultcomunicareadintreoameni.Cea deadouaexplozie informationalaafostreprezentatadeaparitia scrisului,careacrescutposibilitateacomunicariidintre oamenisimai alesastocariiinformatiilor.Ceade-atreiaexplozieinformationalaa reprezentat-oaparitia tiparuluicareamultiplicatsimaimult posibilitateatransmiteriisistocariiinformatiilor,nunumaiincadrul aceleiasigeneratii,cisidelaogeneratielaalta.Ceade-apatra explozieinformationalaareprezentat-o aparitiatelefonului,aradioului, ateleviziuniisiasatelitilordecomunicatii,careaumultiplicatsimai mult posibilitatiledetransmitereinmasaainformatiilorprinmijloace electronice.Iarceade-acinceaexplozie informationalasiceamaimare dinistoriaomeniriiareprezentat-oaparitiacalculatoruluisia internetului,

http://www.pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=view&id=152...

9/27/2011

Pharma Business

Page 2 of 5

careacrescutenormdemultposibilitatiledecomunicare instantaneedintreoameni,indiferentde distantacareiisepara.

Omul contemporan intr-o societate informationala


Societateaincaretraimastaziestecaraterizatadecresterea exponentialaaproductieideinformatiisia mijloacelordetransmiterein masaainformatiilorrespective.Astfel,omulcontemporanesteasaltatdin toatepartiledeomasatotmaimaredeinformatii. Deaceea,orice activitateardesfasura,omulcontemporantrebuiesareceptionezesisa prelucrezeo cantitatetotmaimaredeinformatii,atatlaloculdemunca, catsiintimpulliber,candartrebuidefapt saseodihneasca.Cand ajungeacasa,obositdelaserviciu,undeatrebuitsaprelucrezeo cantitatefoarte maredeinformatiisisasuportestresulprofesionalin continuacrestere,omulcontemporanesteasaltat detelefoane,deziare, decarti,dereviste,deradiosidetelevizor,careilinundacustiri dintrecelemai stresante. Apoiellucreazapecalculatorsinavigheaza peInternet,perioadaincarecreierullui,inlocsase odihneasca, continuasareceptionezesisaprelucrezeocantitatefoartemarede informatii. Deoareceomultraiesteastaziintr-osocietate informationalacaracterizatanunumaidemodificariextrem derapideale stiluluideviata,alealimentatiei,alevestimentatiei,alemoduluide odihnasiderelaxaresi decrestereaexponentialaaproductieide informatiisiamijloacelordecomunicareinmasa,creierula ajunssafie celmaisolicitatorganalomuluicontemporan. Dupaolungaperioada detimp,incarepentrua-siasiguraexistenta,omultrebuiasadesfasoare o activitatefizicafoarteintensa,caresolicitamaialessistemul muscularsiaparatulcardiovascular, progresultehnico-stiintificadus, prinintermediulmecanizariisialautomatizarii,lareducereaefortului fizic,darlacrestereaefortuluineuropsihic.Omulcontemporannumai trebuiesadepunaastazieforturile fiziceistovitoarepecareledepuneau buniciinostri,darindiferentceactivitateardesfasura,eltrebuiesa receptionezesisaprelucrezeocantitatemultmaimaredeinformatii, ceeacenuestepreausorde suportat.

Capacitatea limitata a creierului uman


Desiarenevoiedecatmaimulteinformatii, creierulareocapacitatedestuldelimitatadereceptionaresi de prelucrareainformatiilor.Asa,spreexemplu,dincei11miliardedebiti careajunginfiecaresecunda lanivelulorganelornoastredesimt,numai 1miliondebitireusescsaajungainfiecaresecundalanivelul creieruluisinumai14bitipesecundareusescsafieprelucratiinmod constientdecatrecreier.Exista deciodiferentaextraordinaraintre ofertaextremdegeneroasaamediuluisiposibilitatileextremde limitate alecreierului. Deaceeacreierulnostrunusuportapreabinenici scadereaaportuluiinformational,carepoateducela aparitiasindromului deprivareinformationala,darniciexcesuldeinformatii,carepoateduce laaparitia sindromuluideagresiuneinformationalasauastresului informational.

Mijloacele de protectie antiinformationala ale organismului uman


Deoareceorganismulumanareocapacitate limitatadereceptionaresideprelucrareainformatiilor,elsia perfectionatoseriedemecanismedeprotectieantiinformationala,asacum arfipragurilede excitabilitate,carepotsaopreascaintrareaunor informatiiinsistemulnervos,inhibitiacarepoatesiea sablocheze intrareaunorinformatii,filtrarea,carefaceposibilaselectionarea anumitorinformatiiin detrimentulaltora,atentia,careselectioneazanu numaiinformatiile,cisisurseledeinformatie,oboseala, carereducesau chiarblocheazaaportuldeinformatiisisomnul,carecontribuienunumai lareducerea aportuluideinformatiicisilarefacereacapacitatiide receptionaresideprelucrareasistemuluinervos.

Informatia ca factor patogen


Noiamaratatca,desiesteabsolutnecesarapentru desfasurareaproceselordereglaredecaredepinde nunumaisanatatea,ci siexistentaorganismuluiintr-unmediufoartevariabilsidemulteori chiarfoarte ostil,informatiapoatedevenieainsasi,inanumite situatii,unfactorpatogen,atatprincantitatea,catsi princalitatea ei.Eapoateactionaatatlanivelcelular,catsilanivelintercelular siorganic,deoarecela toatenivelurilesedesfasoaraprocesedereglare careaunevoiedeinformatii. Infunctiedecantitateaei, informatiapoatesafieinsuficientasisaducalaaparitiasindromuluide privare informationala,manifestatprinanxietate,tulburarialeschemei corporalesichiardelirsihalucinatii,sau dimpotriva,safieprea abundentasisaducalaaparitiasindromuluideagresiuneinformationala saula stresulinformational.

http://www.pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=view&id=152...

9/27/2011

Pharma Business

Page 3 of 5

Ocantitatepreamaredeinformatii poatesadepaseascaposibilitatiledereceptionaresideprelucrareale creieruluisisadeterminesuprasolicitareaformatieireticulate,ducand laostaredevigilentaexagerata, intovarasitadeoanxietatemarcata,cu toateconsecintelesalesomatice. Dar,dacaprincantitateaei, informatiapoatesadepaseascaposibilitatiledeprelucrareale creierului,prin calitateaei,informatiapoatesadepaseasca posibilitatiledeadaptarealeorganismuluilaconditiilecare augenerat informatiarespectiva.Dacaprincalitateaeiinformatiaprimitaestein dezacordireductibilcu nevoileorganismului,dacaeapuneinpericol existentanoastra,atuncieapoatedevenipatogenasiprin calitatea ei. Astfel,atatprincantitateacatsiprincalitateaei,informatia esteunuldintreceimaifrecventifactori patogeni,carepoatesaducanu numailaaparitiastresuluiinformational,cisiaunorbolipsihosomatice sichiarsomatice.

Creierul este un calculator sentimental


Dacaamcomparacreierulcuuncalculatorelectronic, atunciartrebuisasublinieminmodobligatoriu faptulca,spredeosebire decalculatorulelectronic,careprelucreazainformatiiabsolutneutre, creierul esteuncalculatorsentimental,careconferatuturor informatiilorpecareleprimesteoanumitacoloratura afectiva.Pentru creiernuexistainformatiiabsolutneutre,cidoarinformatiiplacutesi neplacute.In creierulumanexistanistecentriiaiplaceriisiunsistem derecompensa-pedeapsacareilfacesacaute informatiileplacutesisa eviteinformatiileneplacute.Informatiileneplacuteilpotimbolnavipe ommai usordecatinformatiileplacute.Desiniciceleplacutenusunt lipsitedeunoarecarepericol.

Stresul informational
Deoarececreierulareocapacitatelimitatade receptionaresideprelucrareainformatiilor, suprasolicitarea informationalavaputeaducelaaparitiaunortulburari,asacumarfi oboseala, iritabilitatea,anxietatea,depresia,tulburariledesomn, cefaleea,palpitatiile,tahicardia,ameteala, dureriletoracice,durerile abdominale,greturile,varsaturile,diareea,crampelemusculare, tremuraturile, transpiratia,ticurilesialtele,pecarenoile-am incadratinsindromuldeagresiuneinformationala,sau stresul informational.Noiamaratatatatclinic,catsiexperimentalca suprasolicitareainformationala poateducelacrestereacatecolaminelor,a cortizonului,aendorfinelorsiacolesterolemiei,careseaflala baza manifestarilorcliniceprodusedesuprasolicitarea informationala.

Stresul oxidativ
Instransalegaturacu problemeledeterminatedesuprasolicitareainformationala,maiapar problemele determinatedestresuloxidativ.Acestaestedeterminatde aparitiaradicalilorliberideoxigencareauo actiunedistructivaasupra organismului.Dupacumsestie,98%dinoxigenulinhalatesteutilizatin proceseledeoxido-reducere.Insa2%dinoxigenulinhalatestetransformat inradicaliliberideoxigen caresuntextremdeagresivisiataca membranelecelularesiADN-ul.Deaceea,radicaliiliberideoxigen sunt implicatiinfoartemulteboliinflamatorii,incancersiinprocesulde imbatranire.Pentruaseputea aparadeefectelenocivealeradicalilor liberi,organismuldispunedeoseriedemecanismeantioxidante, asacum arfiglutationulsicoenzimaQ10. Deaceea,organelecareauun metabolismfoarteactiv,asacumarfiinima,rinichiisificatul,contin o cantitatemaimaredecoenzimaQ10.Inimacontine114mcg/g,rinichii66 mcg/gsificatul54mcg/gde tesut.Insacreierul,desiareunmetabolism foarteactiv,nucontinedecat13mcg/gdetesut,cantitate carescadesi eadupavarstade20deani.Deaceea,ceamaimarenevoiedesubstante antioxidante adusedealimentearavea-ocreierul. Oserieintreaga defactoriinternisiexterni,asacumarfiefortulfizic,intensifi careametabolismului, poluarea,toxicele,alcoolulsistresulpsihicpot ducelacrestereaproductieideradicaliliberideoxigen, ceeacear crestenevoiadeantioxidanteacreierului,carearputeafiadusede alimentelecarecontin vitaminaC,A,E,polifenolisiseleniu.

Nevoile substantial-energetice ale creierului uman


Pentrua puteaprelucranumeroaseleinformatiipecareleprimeste,creierulare nevoiedeanumite substanteplasticesienergetice,cuajutorulcarora sa-simentinastructurasaextremdecomplicatasisasiasigureenergia necesarafunctionariisale. Aproximativ60%dinmasacreieruluieste formatadingrasimicomplexe,dinfosfolipidesiacizigrasi esentiali omega3,caresuntceimaiabundentiincreiersicarederivadinacidul alfa-linoleic,carese gasesteinpeste,infructeledemaresiinunele plante. Omulmodernconsumainsamaialesacizigrasiomega6.In modnormal,raportuldintreaciziigrasi

http://www.pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=view&id=152...

9/27/2011

Pharma Business

Page 4 of 5

omega3siaciziigrasiomega6 artrebuisafie1/1.Datoritafaptuluicaomulmodernconsumafoarte multiacizigrasiomega6,raportulcelordouacategoriideacizigrasi este1/20.Pedealtaparte,omul modernconsumafoartemultiacizigrasi trans,obtinutiprinprelucrarealacaldauleiurilorvegetale,care nuau nicieioactiunepreafavorabilaasupracreierului. Deasemenea, pentruaputeafunctionanormal,creierularenevoiedeanumitiaminoacizi necesaripentru sintezaunormediatorisinapticicareintervinin transmitereainformatiilordelaunneuronlaaltul,asa cumarfi tirozina,dincaresesintetizeazanoradrenalinasidopamina,sau triptofanul,dincarese sintetizeazaserotonina. Darpelanga substanteleplasticeabsolutnecesarepentrusustinereastructuriisale extremede complicate,creierulmaiarenevoiesideanumitesubstante energetice,deoarece,pentruaputea prelucrainformatiilepecarele primeste,neuroniiconsumadedouaorimaimultaenergiedecatcelulele somatice.Deaceea,desinureprezintadecat2%dingreutatea organismului,creierulconsuma20%din cantitateadeenergiepecareo produceorganismul. Si,ceeaceestefoarteimportant,spre deosebiredecelulelesomatice,careconsumaatatglucide,catsi lipide, creierulnupoateconsumadecatglucide.Elconsuma50%dinglucoza transportatadesange.Pe dealtaparte,creierulnuareniciunfelde rezervedesubstanteenergetice,depinzandtotaldeglucoza adusade sange.Deaceea,scadereaglicemieiesteresimtitainprimulrandde creier.Insfarsit,pelanga lipide,proteinesiglucide,creierulmaiare nevoiesideanumitevitamine,cumarfivitamineledingrupul B,care intervininmetabolismullipidic,devitamineleA,CsiEcareauunrol antioxidant,precumside anumitesubstanteminerale,cumarfiseleniul, magneziulsizincul,careintervininfoartemulteprocese enzimaticesi au,deasemenea,unrolantioxidant.

Posibilitatile de sustinere a activitatii informationale a creierului uman


Dacaluamin considerarefaptulcacreierulestecelmaisolicitatorganalomului contemporan,caelare anumitelimitesianumitenevoi,atunciartrebui sacautamsacontrolamcatmaibinesolicitarilenoastre informationale, iarpedealtapartesaincercamsasustinemstructurasifunctiile creierului,asigurandu-i substanteleplasticesienergeticedecareare nevoie.Pentruaputeaprevenitulburarilepecare suprasolicitarile informationalele-arputeaproduce,artrebuisarespectamoanumita igiena informationala: 1.artrebuisaevitamzgomotulsisursele perturbatoarecaresolicitainutilorganismuluman 2.artrebuisa cautamsaselectionaminformatiileutilesisaevitaminformatiileinutile sidaunatoare, deoareceperformanteleunuisisteminformationalnuconstau numaiincapacitatilesaledereceptionaresi deprelucrare,cisiin capacitatilesaledeselectionareainformatiilornecesareproceselorde reglare.Dar siselectionareainformatiilornecesaredinmareamasade informatiicareneasalteazaesteunproces extremdeconsumptivside obositor.Dinpacate,uniioameniselasasedusideplacereapecareo produc uneleinformatii,carepotduceladependenta,asacumarfi dependentadetelevizorsideinternet 3.arfinecesaraoanumita ordonaresiplanificareaactivitatilorpecareledesfasuram,deoareceo activitatedezordonataestesursaunorinformatiimultmaimaridecato activitateordonata 4.artrebuievitatstresul.Inacestsenseste importantderemarcatcaoinformatienuestestresantaprin eainsasi, decatinmomentulincareesteapreciatacafiindpericuloasa.Iaracest lucrunudepindenumai deinformatiaprimita,cisidemodulincareea esteprelucrata,deobiectivelenoastresisistemulnostru devalori.De aceeaestenecesaraoanalizafoarteatentaasistemuluinostrudevalori siocorelarecat maibunaaniveluluinostrudeaspiratiecu posibilitatiledecaredispunem 5.estenecesararespectarea perioadelordeodihnasiderelaxare,faraamaisupunecreierullatot felul desursedeinformatiiinutile,pentruafaceposibilarefacerea capacitatilorsaledefunctionare 6.trebuieevitatetoxicele nervoase,asacumarfialcoolul,tutunul,medicamentele,carescad capacitatea defunctionareacreierului 7.estenecesarao alimentatiecorespunzatoare,caresacontribuielasustinereastructurii siafunctionarii creierului.Creierularenevoiedeanumitelipide complexe,asacumarfifosfolipideledinouasidinsoiasi aciziigrasi omega3dinpesteleoceanic.Creierularenevoiedeanumitiaminoacizi, asacumsunttirozina sitriptofanulnecesarisintezeidenoradrenalina, dedopaminasideserotonina.Creierularenevoiede glucidecomplexe,cu indiceglicemicmic,adusedecerealesidefructe.Elmaiarenevoiede anumite vitaminesimicroelemente,careintervininreactiileenzimatice siauefecteantioxidante 8.estenecesaraoalimentatiecaresa aducaunaportsuficientdesubstanteantioxidante,asacumarfi

http://www.pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=view&id=152...

9/27/2011

Pharma Business

Page 5 of 5

vitamina C,E,betacarotenii,seleniulsipolifenoliidincereale,legume,fructe, ciocolatasialtele. Deoarecealimentelenupotaducetoate substanteleplasticesienergeticedecarecreierularenevoie,de multe orisuntnecesareanumitesuplimentenutritive. Inacestsens,noi amelaboratimpreunacuGh.Mencinicopschi,O.BojorsiOanaPop,un supliment nutritivdenumitInfostim,compusdincoenzimaQ10,lecitina, catina,maces,ginseng,ginkobiloba, sunatoare,paducel,zincsi seleniu. SubstanteleactivecontinuteinInfostimauoactiune sinergicadesustinereastructuriiextremde complexeacreierului,de sustinereametabolismuluiextremdeactivalcreierului,desintezaa mediatorilorsinapticicarecontribuielatransmitereainformatiilordela unneuronlaaltul,de imbunatatireacirculatieicerebrale,decombatere astresuluioxidativ,careafecteazastructuracreierului sidecombatere atulburarilorclinicepecarestresulinformationallepoate produce. Deaceea,Infostimesterecomandatelevilorsistudentilor, maialesinsesiuniledeexamene,profesorilor, informaticienilor, juristilor,economistilor,jurnalistilor,medicilor,farmacistilor, managerilor,oamenilorde afaceri,precumsialtorpersoanecaretrebuie sareceptionezesisaprelucrezeocantitatetotmaimarede informatii.

Bibliografie
Restian,A., Informationalstress,JournalofRoyalSocietyof Medicine,6,1999, 380-383 Restian,A.,Lainfluenzadellaesplosioneinformationale sopra l'uomocontemporaneo,CivitaCibernetica,4,1991, 36-39 Restian,A.,Manifestarilesomaticealesolicitarilor informationale, RevistaMedicalaRomana,1,1993,30-38 Restian,A., Organismulumancasistemdecomunicatii,In SemnalulBiologic,Editura Academiei,1992 Restian,A.,Actiuneapatogenaainformatiei,Acta Medica Transilvanica,2,1996,126-131 Restian,A.,Patologia informationala,EdituraAcademiei,1997 Restian,A.,Rolul informatieiinpatologiaumana,Medicina Moderna,6,1998, 303-308 Restian,A.,Delapatologiamolecularalapatologia informationala, AlXXII-leaCongresalAcademieiRomano-Americane, 1997 Restian,A.,Endocrineimplicationofinformationalstress, Romanian JournalofNeurology,4,1966,141-142 Restian,A., Importantapatologieiinformationaleinsocietatea informationala,British MedicalJournal,9,2001,411-413 Restian,A.,Patologia informationalainsocietateainformationala, RevistaMedicala Romana Restian,A.,Infostim,onouaconceptieterapeutica,Planta Romanica,11,2006,26

Inchidere fereastra

http://www.pharma-business.ro/index2.php?option=com_content&task=view&id=152...

9/27/2011