CONTRACTUL DE CREDIT BANCAR SI CONTINUTUL LUI O data cu adoptarea noului Cod Civil s-a inclus si definitia contractului de credit

bancar. Astfel prin art.1236 prin contract de credit bancar, o banca (creditor) se obliga sa puna la dispoziti uneu personae (debitor) o suma de bani (credit), iar debitorul se obliga sa restituie suma primita si sa plateasca dobanda si alte sume aferente prevazute de contract. Totodata fata de contractul de credit bancar se aplica si prevederile referitoare la contractul de imprumut in masura in care regulile referitoare la contractul de credit nu prevad altfel sau din esenta contracrului de credit bancar nu reese contrariul. Prin aplicarea acestor reguli contractului de credit se determina un sir de asemanari. Atat contractul de credit cat si contractul de credit bancar sunt contracte sinalagmatice si reale, ambele pot fi cu titlul oneros, forma contractelor este scrisa s.a. Incheierea contractului Asa dar contractul de credit bancar se incheie in scris, prin cererea de creditare depusa de clientul bancii comerciale, care trebuie sa corespunda conform cerintelor Regulamentului cu privire la activitatea de creditare a bancilor comerciale ce opereaza in RM. Pentru activitatea de creditare bancile sunt obligate sa creze comitete (directii) speciale de creditare compuse dintrun numar impar de membrii, dar nu mai putin de 3 persoane, de competenta careai tine examinarea si aprobarea cererii de creditare si acordarea creditului, deoarece clientul care solicita acordarea uni credit este obligat sa prezinte un set de documente care sunt necesare incheierii contractului de credit pentru a fi determinate solvabilitatea clientului. Suma maxima a unui creditcare poate fi acordata fara aprobarea de catre comitetul de credit la nivelul filialelor sau altor structuri ale bancii este determinarta de prevederile politicii de creditare generale a bancii. Credetile mari se acorda confor cerinteleor Regulamentului nr.3/09 cu privire la creditele mari. Subiectii Reiisind din definitia contractului de credit bancar la contractarea acestuia participa doua parti: creditorul si debitorul. Din insusi denumirea contractului este clar ca in calitate de creditor poate fi doar o banca comerciala, iar in calitate de debitor pot fi orice personae fizice si juridice. Totodata legislatii bancara face specificare a crediteklor acordate unor categorii de personae cum ar fi, creditele acordate persoanelor affiliate ale bancii sau creditele acordate angajatilor bancii comerciale s.a. . Respective relatii de creditare pot avea o multitudine de subiectii fie creditori fie debitori. In primul caz mai multi creditori isi vor mari eforturile pentru a face fata cerintelor sporite a mijloacelor financiare de unui debitor important (de obicei proiecte investitutionale). Creditele acordate de mai multi creditori se mai numesc credite consortiale sau in consortiu. Specificul acestor contracte este reglementat in Regulamentul cu privire la acordarea de catre bancile comerciale a creditelor in consortiu. Creditul de consortiu se perfecteaza printr-un accord de credit cu banca coordonatoare (banca care organizeaza consortiul bancar si isi asuma rolul de gestionare a creditului din partea celorlalte banci participante) si bancile participante la creditul de consortiu si contractile intre debitor si fiecare banca participanta la creditul de consortiu. In ceea ce priveste multitudinea de subiecti ca debitori a contractului de credit nu sunt careva reglementari speciale in legislatie privind acordarea creditelor unui consortiu de debitori. Deaseminea o forma specifica de incherea contractului de credit este si creditul care poate fi acordat prin punere la dispozitia debitorului a unei sume de bani (linie de credit), pe care acesta o poate utiliza in rate in functie de necessitate. In literature de specialitate unii autori considera ca existenta in contractul de credit bancar si a altor subiecti in afara de creditor si debitor cum ar fi persoana terta care garantea rambursarea credetului cum este fidejusorul, care este justificat prin fatul ca aceste contracte sunt in relatii de contract principal-accesoriu. Continutul contractului Continutul contractului de credit bancar are un sens dublu: totalitatea clauzelor contractuale si totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor la contract Asa dar creditorul are dreptul;

de a cere rambursarea creditului la scadenta, adica conform termenului prevazut in contractul de credit - dreptul de a cere plata pretului contractului care constituie dein dobanda prevazut de catre parti in contract care poate fi fixa sau flotanta. In cazul in care sa convenit asupra unei dobanzi flotante , marimea acersteia trebuie sa fie modificata prin acordul partilor. Creditorul nu poate unilateral sa modifice marimea dobanzii decat in cazurile strict prevazute de lege sau de controct. In cazul in care contractul prevede dreptul bancii de a modifica in mod unilateral marimea donbanzii, aceasta se va efectua in functie de rata de refinantare a Bancii nationale, de rata de inflatie si de evolutie a pietii, tinandu-se cont de regulile echitatii. Creditorul il va anunta in scris pe debitor despre modificarea marimii dobanzii cu cel putin 10 zile inainte de modificare. Marimea noua a dobanzii se va aplica la soldul, existent la data modificarii al creditului. Deasemenea in afara de dobanda, partile pot conveni asupra unui comision pentru serviciile prestate in legatura cu utilizarea creditului, aceasta se explica prin acordarea asistentei juridice sua economice in rationalizarea folosirii creditului s.a. . - dreptul de a cere garantii de rambursare a mijloacelor creditului; adica partile pot conveni asupra constituirii garantii reale (gaj), personale (fidejusiunea) sau a unor alte garantii uzuale in practica bancara. In situatia in care garantia nu acopera suma creditului sau este insuficienta, creditorul este in drept sa ceara constituirea unor garantii suplimentare, in caz de refuz a debitorului creditorul are dreptul sa reduca suma credetuluim proportional reducerii carantiei sau sa rezilieze contractul. - dreptul bancii de a refuza executarea obligatiei de apune mijloacele creditului la dispozitia debitorului, daca dupa incheierea contractului: au aparut circumstante care indica cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a ramburasa creditul; debitorul sau tertul incalca obligatia de a acorda garantii de rambursare a creditului pe care si-au asumata-o; creditorul deaseminea are dreptul de a refuza eliberarea banilor in cazul in care creditul esrte acordat prin transe, daca se constata ca debitorul nu respecta prevederile contractului. Debitorul este obligat sa restituie creditul la scadenta prevazuta in contract, sa plateasca plata contractuala dobanda si comosioanele bancare, precum si obligatia de a oferi garantii de rambursare a mijloacelor creditului. Din momentul semnarii contractului debitorul este in drept sa ceara punerea la dispozitia sa a mijloacelor creditutului. Deaseminea debitorul este in drept sa refuse creditul partial sau total, insa, el trebuie sa plateasca creditorului o remuneratie pentru punerea la dispozitie a creditului care se numeste comision pentru neutilizarea creditului care de obicei este o suma procentuala prevazuta in contract. Pentru un astfel de refuz debitorul este obligat sa notifice creditorul intr-un termen rezonamil pana la momentul executarii obligatiei ce constituie obiectul contractului, care deaseminea poate fi prevazuta de contract. Rezilierea Creditorul poate rezilia contractul si cere restituirea creditului si a sumelor aferente daca: a) debitorul a devenit insolvabil; b) debitorul nu a oferit garantiile cerute sau a redus fara acordul creditorului garantiile oferite; c) debitorul nu plateste dobanda in termenul stabilit; d) debitorul nu a executat obligatia de restituire a cel putin 2 transe ale creditului, atunci cand este prevazut restitiurea prin transe a creditului; e) exista alte cazuri prevazute de lege sau contract. Rezilierea contractului suspenda imediat utilizarea creditului, insa creditorul va acorda debitorului un termen de cel putin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate si a sumelor aferente. Rezilierea contractului de catre debitor poate fi efectuata in orice moment in cazul contractului de credit care prevede plata unei dobanzi fluctuante, insa cu conditia ca acesta sa notifice creditorul in termen de 7 zile de la primirea notificarii despre modificarea dobanzii. Debitorul poate rezilia si contractul in care sa convenit asupra unei dobanzi fixe pentru un anumit termen daca obligatia de plata a dobanzii inceteaza inaintea termenului stabilit pentru restituirea creditului si nu se convine asupra unei alte dobinzi. Termenul de preaviz este de 15 zile. In situatia unor plati restante la creditul acordat debitorul are dreptul ca creditorul sa acorde debitorului un termen de 15 zile pentru plata sumei restante.

Raspunderea partilor Daca denitorul nu va executa la scadenta obligatia de restituire a creditului, precum si a obligatiilor de plata a dobanzii si a altor sume aferente, creditorul are dreptul sa pretinda plata unor penalitati de intarziere in modul si in marimea prevazuta de lege sau contract. In cazul in care in contract nu va fi prevazuta penalitate pentru intarziere de catre debitor a platilor datorate pentru suma datorata se incaseaza o dobanda cu 5% mai mare decat rata dobanzii prevazute in contract. Daca a realizat contractul de creditare pentru ca debitorul se afla in intarziere cu rambursarea sumelor datorate , creditorul are dreptul la o dobanda echivalenta cu rata legala a dobanzii. Raspunderea creditorului apare atunci cand banca nu isi executa obligatiile sale de acordare a creditului, debitorul poate pretinde plata unor penalitati de intarziere in modul si in marimea prevazuta de lege sau contract.

Garantia bancara Garamtia bancara este un angajament scris, asumat de o banca sau de o alta institutie financiara (garant), la cererea unei alte personae (ordonator), de a plati creditorului ordonatorului (benefeciarului) o suma de bani in baza cererii scrise a beneficiarului. Garantia bancara asigura indeplinirea obligatiilor ordonatorului fata de benificiar. Ordonatorul este obligat sa plateasca garantului remuneratia cuvenita. Asa dar cum se vede mai sus, obligatia fata de beneficiar, constituita prin garantie bancara, este independenta de datoria principala pentru garantarea careia a fost constituita, chiar daca garantia face referire la aceasta. Pana acuma in multe izvoare se afirma ca garantia bancara este o obligatiune cu caracter accesoriu fata de obligatia de baza, intru asigurarea careia a fost emisa. Totusi ultemele evolutii ale reglementarilor nationale (Cod Civil) si mai ales de drept international uniform in materii de garantii bancare denota tendinta spre depasirea acestei limitari . Aceasta este ilustrat in notiunea de garantie oferita de Regulile Uniforme privind Garantiile la Cerere si de Conventia UNCITRAL privind garantiile independente si sscrisorile de credit stand by : ambele se bazeaza pe conceptual garantiei de obligatie independenta a garantului de a plati la prima cerere a benificiarului. Pentru stabilirea continutului concret al garantiei bancare este necesar sa fie cunoscute normele legale si uzantele bancare si comerciale din tara beneficiarului care a pretins garantia.. Deaceea garantia va fi semnata de banca si aprobata de client. Totodata clientul va semna un act de consemtamant prin care va autoriza banca sa-I debiteze contul in suma corespunzatoare cuantumului garantiei in situatia in care partenerul sau va face uz de aceasta garantie. La redactarea textului garantie bancare banca se va stradui sa apere interesele clientului in limitele impuse de pretentiile partenerului sau commercial si de normele legal aplicabile in tara acestuia. Obligatoriu garantia va mentiona cuantumul maxim (in care se vor include toate sumele datorate cu titlu in baza contractului commercial), durata valabelitatii garantiei si in ce forma se poate face uz de garantie. Banca solicitata se emita garantia va putea emite ea insusi garantia (garantie directa) sau va putea sa insarcineze cu emiterea garantiei o alta banca corespondenta (garantie indirecta). Cea de a doua modalitate este mai des utilizata , fiind mai avatajoasa pentru beneficiarul garantiei. Deci dupa cum reese mai sus contractul de garantie bancara are anumite trasaturi distincte: a) este un contract consensual, deoarece pentru validarea lui este essential acordul de vointa a partilor asupra clauzelor de baza a contractului, nefiind solicitata executarea unor formalitati suplimentare sau remiterea unor bunuri; b) este un contract unilateral, deoarece numai o parte contractanta isi asuma onbligatia de plata conform garantiei banca garant; c) este un contract oneros, precum orice prestatie de credit a bancii; d) este un contract subsidiar deoarece insoteste prestatia principala garantata. Continutul contractului de garantie bancara poate fi analizat in doua aspecte: a) totalitatea elementelor contractului; b) totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor contractante. Partile contractante

In cazul garantiei bancare, exista trei parti implicate: Ordonatorul garantiei. Este partea la solicitarea caruia banca emite garantia si totodata partea care este tinuta sa execute obligatia principala garantata. In afara de ordonator in unel cazuri mai apare si intermediarul care din partea ordonatorului emite instructiunile respective ale bancii garante. Beneficiarul garantiei. Este partea in favoarea cereia este emisa garantia, si care poate sa o valorifice, adica sa pretinda de la garant plata, in conditiile indicate in contract. Banca garanta. Este emite banca care emite garantia, adaugandu-si obligatia secundara de plata, la obligatia primara a ordonatorului garantiei. In afara de solvabilitatea bancii, la alegerea bancii garante un factor insemnat este capacitatea acesteia de a emite garantia. Deci, emiterea unei garantii bancare implica 3 raporturi juridice distincte: - raport juridic de baza intre ordonatorul garantiei si beneficiarul ei, ca rezultat al contractului commercial ce da nastere la obligatia garantata; - raportul juridic de mandat intre ordonatorul garantiei si banca, prin care primul imputerniceste banca de a emite o garantie in favoarea beneficiarului pentru securitatea executarii obligatiunii garantate. Ordonatorul poate fi ata debitorul cat si creditorul in contractul commercial de baza; - Raportul juridic rezultat din garantia bancara, intre beneficiarul garantiei si banca. In acest raport parte responsabila este banca, fata de care benifeciarul nu are nici o obligatie decat cele decurgand din informatiile pentru valorificarea garantiei. Existenta in cadrul executarii garantiei a trei raporturi distincte, implica si existenta a trei inscrisuri care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la ele: ordinul de deschidere a garantiei; contractul de garantie bancara; insusi garantia bancara, emisa de catre banca beneficiarului. Obiectul garantiei Obiectul garantiei este natura obligatiei contractuale garantate aceasta poate fi, practice orice obligatie asumata prin contractul de baza. Obiectul identificat nemijlocit in textul contractului de garantie bancara, sau prin referinta la contractul de baza. Valoarea garantiei Valoarea garantiei este suma de bani, pe care banca garanta este tinuta sa o plateasca beneficiarului. Unii autori indica ca valoarea garantiei trebuie sa fie fixa si nu determinabila, uneori se perminte si stabilirea in textul contractului a modalitatii de stabilire a valorii garantiei, valoarea garantiei, si moneda in care aceasta valoare este exprimata, termenul de valabilitate a garantiei, conditii de efectuare a platilor conform garantiei, conditiile de minimalizare a cuantumului platilor conform garantiei. Dreptul asupra garantiei nu este transmisibel daca garantia nu prevede altfel, deaseminea garantia este si irevocabila daca contractul nu prevede altfel. Garantia intra in vigoare din momentul eliberariiei, daca in contract nu se prevede alt fel. Contractul poate prevede o data anume de intrare in vigoare a garantiei, sau intrarea in vigoare a garantiei la survenirea unor evinimentesau prezentarea un documente specificate. Daca a survenit cazul garantat, beneficiarul trebuie sasi reclame in scris drepturile si sa anexeze documentele doveditoare cuvenite.Beneficiarul trebuie sa indice in ce consta neindeplinirea obligatiei de catre ordonator. Contractul trebuie sa prevada un termen sufuicient acordat garantului pentru verificarea documentelor prezentate si pentru luare deciziei cu privire la executarea sau refuzul executarii ordinului (cererii) de plata La primirea reclamatiei din partea beneficiarului, garantul trebuie sa-l notifice de indata pe ordonator. In cazul in care beneficiarul si-a reclamat drepturile, garantul este obligat sa verifice in timp util si cu grija cuvenita daca sunt intrunite conditiile necesare pentru a plati. El este oblicat indeosebi sa verifice temeinic documentele doveditoare ale cazului garantat. Garantul refuza satisfacerea pretentiilor ce decurg din garantia bancara daca nu s-a produs cazul garantat, daca documentele prezentate nu corespund celor prevazute ori daca sunt prezentate dupa expirarea termenului stability in garantie. In cazul in care refuza satisfacerea pretentiilor ce decurg din garantie, garantul este obligat sa-l instiinteze de indata pe beneficiar. Daca garantul afla inmainte de satisfacerea pretentiilor benficiarului ca datoria principala asigurata prin garantie a fost deja achitata ari s-a stins din alte motive, ori este nevalabila, trebuie sa anunte de indata beneficiarul si ordonatorul. Daca ordonatorul repeta dupa instiintare dispozitia de plata, garantul este obligat sa plateasca.

Obligatiile garantului fata de beneficiar se limiteaza la plata sumei garantate. Daca garantia nu prevede altfel, raspunderea garantului fata de benificiar pentru neexecutarea obligatiei ce rezulta din garantie nu se limiteaza la suma garantata. Ordonatorul este obligat sa restituie garantului suma platita in baza garantiei bancare. Dreptul la restituire exista doar in masura inb care garantul putea considera necesare platile facute beneficiarului in raport cu acordul incheiat cu ordonatorul. Obligatia garantului fata de beneficiar se stinge: a) prin plata sumei garantate; b) prin expirarea termenului de garantie; c) prin renuntarea beneficiarului; d) prin cinfirmarea scrisa a garantului ca beneficiarul a renuntat. Garantul trebuie sa-l instiinteze de indata pe ordonator despre stingerea garantiei. Asa dar recurgerea la executarea garantiei reprezinta o situatie de exceptie in practia raporturilor commercial bancare internationale, deoarece de regula prestatiile se executa correct si garantia se stinge la data expirarii valabilitatii ei fara sa fi fost utilizata. In situatia in care beneficiarul garantiei considera ca partenerul sau nu si-a executatobligatiile contractuale, se adreseaza in scris bancii, cerandu-I plata garantiei. Banca va plati daca cererea este correct formulata conform prevederilor garantiei si inainte de expirarea valabilitatii. Daca plata s-a efectuat de catre banca corespondenta, din tara beneficiarului, aceasta va recupera suma de la banca garanta care, la randul ei, va debita contul clientului pe baza autorizarii prealabile acordate la emiterea garantiei.

CONTRACTUL DE LEASING 1. Notiunea si particularitatile contractului de leasing. Sediul materiei este Codul Civil (art.923-930), Legea cu privire la Leasing din 15.02.96 M.O.49-50. In conditiile crizei financiare echiparea intreprinderilor cu echipament nou a ridicat probleme deosebite. Schimbarea echipamentului este determinate nu numai de natura fizica acelerata ci si de cea morala. In scopul solutionarii acestor probleme a aparut o tehnica originala de asigurare cu echipament leasingul conform careia orice intreprindere poate folosi echipamentul cel mai modern fara a fi nevoita sa achite costul integral la momentul incheerii contractului. In RM relatiile de leasing au aparut dupa anii 90, dar au primit o consacrare legala o data cu adoptarea Legii cu privire la leasing. In conditiile trecerii la economia de piata care impune inoirea echipamentelor si a masinelor invechite leasingul se dovedeste a fi o alternativa avantajaoasa pentru obtinerea unor utilajecostisitoare necesitatii extinderii si modernizarii productiei. Intradevar achizitionarea de echipament necesita un mare effort iar obtinerea unor credite bancare prezinta dificultati in sensul asigurarii rambursarii creditului si a dobanzil;or ridicate.Recurgerea la leasing prezinta avantaje pentru ambele parti implicate in operatiunea de leasing. Pentru locator leasingul este o forma de investire a mijloacelor banesti disponibele. Locatorul investind mijloacele banesti suporta un risc minim in comparatie cu operatiunea de credit, deoarece are ca avantaje a rambursarii mijloacelor investite echipamentul procurat. Totodata locatorul importator benificiaza de inlesniri privind plata taxelor vamale, precum si inlesniri fiscale. Pentru locatar leasingul constituie o modalitate de asigurare cu echipament necesar. Leasingul permite finantarea integrala a unei investitii cu mijloace externe , astfel in cat locatarul nu este nevoit sa recurga la fonduri proprii sau imprumutate. Chiar daca locatarul dispune de anumite fonduri proprii incierea unui CL permite utilizarea acestora in alte scopuri. Leasingul include aspecte economice, financiare si juridice. In sensul economic leasingul este activitatea de intreprinzator de investire a unor mijloace temporar disponibele sau imprumutate. Din prevederile legale leasingul in sens economic este o activitate finantare, aspectul esential find cel financiar si unul translativ de posesie si folosinta. Locatorul presteaza locatarului servicii financiare procurand

echipament in proprietate pentru al transmite in folosinta locatarului, restituindu-se totodata nmijloacele investite din contul platilor periodice. Din punct de vedere economic leasingul poate fi calificat si ca un credit commercial deoarece partile nu opereaza cu banici cu bunuiri, echipamente. Unii autori considera ca L este o operatiune mai complexa, care cuprinde nu numai elemente ale activitatii de investire ci si elemente ale unei activitati de creditare si arenda. Din cele expuse se considera ca L indeplineste 2 functii: a) financiara deoarece este o forma de investire a mijloacelor banesti, locatarul apeland la L din motive economice: b) productive deoarece este cea mai progresiva metoda de asigurare cu tehnica materiala a procesului de productie. Asa dar, conform art. 923 C.C. prin contractul de leasing, o parte creditorul financiar (locatorul) se obliga sa dobandeasca in proprietate sau sa produca bunul mobil specificat de in contract sau sa-l dea in posesie sau folosinta, pentru o perioada determinate in contract, celeilalte parti (locatar), iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de bani (redeventa). Reeisind din definitie deducem ca CL este un contract consensual, oneros, bilateral.Dupa natura sa CL este un contract complex deoarece include elemente ale altor contracte. Intradevar operatiunea de leasing include mai multe aspecte: de vanzare-cumparare pentru care se achizitioneaza bunul solicitat: de mandat pentru care se determina elementele vanzarii; de inchiriere deoarece se implica si finantarea. Elementele contractului Subiecti ai contractului sunt: locatorul, locatarul si furnizorul. Confor legislatie in vigoare in calitate de locator pot fi atat persoanele fizice cat si juridice care practica activitatea de antreprenoriat si care procura cu drept de proprietate echipament de la un anumit vanzator pentru al da in chirie. In calitate de locator pot aparea: - institutiile bancare in statutul carora este permis aceasta; - compania financiara de leasing creata pentru efectuarea operatiunilor de leasing; - companiile leasing specializate care in afara de finantarea operatiunilor de leasing asigura si intregul complex de servicii nefinanciare pentru intrtinerea si reparatia echipamentului, furnizarea de informatii privind exploatarea echipamentului; - orice firma pentru care leasingul nu este o activitate de baza dar nu este interzisa de statut. Exista societati de leasing integrate care sunt constituite de producator si societati de leasing intermediare care presteaza servicii de mijlocire partilor contra unui comision. Lacatarul este persoan fizica sau juridical care practica activitatea de intreprinzator sia care primeste in posesie si folosinta temporara in baza CL echipamentul comandat la alegerea sa, de la vanzatorul indicat de el. Vanzatorul este intreprinderea producatoare ori o alta persoana fizica sau juridical, antreprenor care vinde locatorului in proprietate echipament pentru ca acesta sa-l dea in posesie si folosinta temporara unui tert. Obiect a contractului pot fi mijloace de transport, complexe tehnologice si echipamente care potrivit clasificatiei date se raporta la fondurile fixe cu exceptia celor excluse din circuitul civil. Obiectul CL are anumite particularitati: trebuie sa fie folosit doar in scop de productie si nu pentru consum personal; obiect a contractului trebuie sa fie bunuri determinabile si neconsumtibile; obiectul in toate cazurile trebuie sa fie identificat. Contractul de leasing trebuie sa fie incheiat in forma scrisa, eoarece contractul intra in vigoare din data semnarii. CL a bunurilor imobiliare incheiat pe un termen mai mare de 3 ani trebuie inregistrat in Registrul bunurilior imobiliare. Termenul contractului se stabileste de parti si corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului sau este aproximativ acestui termen. Societatile de leasing impart viata echipamentului in 2 perioade: o perioada primara egala cu viata economica a echipamentului, adica intervalul de timp in care se apreciaza ca echipamentul nu risca sa sufere o uzura morala si o perioada secundara echivalenta cu intervalul de timp care dureaza de la terminarea vietii economice pana la sfarsitul vietii tehnice. Un element essential al CL este pretul platile de leasing (chiria). Platile componente ale chiriei sunt: - suma care se recupereaza integral sau partial valoarea achipamentului la momentul achizitionarii;

2.

suma platita locatorului pentru achitarea creditului la o rata a dobanzii fixa sau lotante cu care acesta a achizitionat echipamentul; - comisionul platit locatorului; - suma platita pentru asigurarea echipamentului cu conditia ca asigurarea a fost facuta de locator; - alte cheltuieli effectuate de locator prevazute in CL (de intrtinere a echipamentului). Chiria poate fi stabilita in expresie baneasca, sub forma de marfa sau forma mixta. Ea poate fi stabilita sub forma de : plati periodice uniforme pe intreaga durata a contractului sau plati descrescatoare cum ar fi prima perioada chiria este mare deoarece suma credetului perfectat de locator este mare si respective si dobanda este mai mare. O data cu rambursarea creditului se micsoreaza si dobanda ceea ce conditioneaza si descresterea chiriei. Deaseminea por fi prevazute si asa numitele plati periodice care se explica ca initial se achita cote mici, care repetat se maresc, o data cu cresterea intensificarii valorificarii echipamentului si largirii volumuli de productie. 3.Clasificarea CL In literature de specialitate CL a primit mai multe clasificare dintre care se mentioneaza: a) potrivit platilor achitate societatilor de leasing distingem: leasing financiar si lesing operational. Leasingul operational presupune ca in termenul contractului locatorul primeste numai o parte din costul echipamentului . Echipamentul se transmite locatarului pe un termen mai mic decat termenul de amortizare. In cadrul leasingului operational nu se asigura compesarea tuturor cheltuililor suportate de locator in legatura cu procurarea si intretinerea echipamentului. Locatorul isi asigura de obicei riscurile uzurii morale si obligatiile de intretinere si reparatie a echipamentului. Dupa incetarea contractului echipamentul se restituie locatorului. Leasingul financiar ppresupune ca in perioada contractului se recupereaza locatorului costul echipamentului alte cheltuieli si se asigura obtinerea unui beneficiu. In acest contract termenul contractului coincide cu termenul de amortizare. In cadrul leasingului financiar este implicat si vanzatorul care de regula este ales de locator. La expirare termenului contractului locatarul de regula rascumpara echipamentul la valoarea reziduala. O alta clasificare este in functie de sediul participantilor la astfel de raporturi sia avem: leasing intern si extern. In primul caz leasingul se realizeaza prin incheierea contractului intre producatorul echipamentului si locatar, finantarea echipamentului asigurandu-se de catre producator, iar in al doilea caz este realizat de catre societatile specializate de leasing care preiau functia de finantare. Leasingul se mai clasifica dupa tipul de serviciu distingim: leasing brut si leasing net. In leasingul brut locatorul se obliga sa intretina achipamentul sa-l asigure sa achite impozite si alte plati obligatorii aferente bunului, sa efectuieze reparatii, sa instruiasaca personalul locatorului. In leasingul net aceste obligatii apartin locatarului. Locatorul prestand servicii pur financiare. Alta clasificare este dupa tipul de finantare a contractului care include leasingul cu autofinantarea locatorului. In acest caz locatorul dispune de intreaga suma necesara cumpararii echipamentului. Leasingul multiplicative care se explica in leasingul financiar in care locatorul impreuna cu o parte din banii necesari preocuparii echipamentului sau chiar toata suma folosind contract de leasing ca garantie pentru rambursarea creditului. In functie de tehnicile de realizare distingem leasingul: 1. leak back (vinde si reinchiriaza) cuprinde operatiunea in care proprietarul unui echipament avand dificultati financiare vinde echipamentul unei societati de leasing si se inchiriaza. Scopul acestei operatiuni este de a transforma fondurile fixe in fonduri circulante. 2. lease time sharing. In acest caz un bun este inchiriat in acelasi timp la mai multi locatari care folosesc bunul in anumite perioade de timp, pina a avea obligatia de plata a chiriei pentru timpul in care nu il utilizeaza. Aceasta operatiune permite locatarului sa acopere necesitatile platind o chirie mai mica decat cea normala. In conditiile de amortizare avem: a) leasing cu amortizare deplina a echipamentului b) leasing cu amortizare partiala a echipamentului Dupa obiectul contractului distingem:

a) leasing de bunuri mobile b) leasing de bunuri immobile 4. Prevedeile obligatorii ale contractului de leasing Contractul de leasing trebuie sa includa clauza cu privire la: 1. partile contractante cu indicarea atributelor de identificare 2. denumirea si destinatia echipamentului, caracteristica lui, termenul de furnizare 3. locul de aflare la locatar a echipamentului. Aceasta clauza se impune cu scopul ca locatorul sa aiba posibilitatea sa verifice starea echipamentului si conditiile de exploatare. Locul acestuia are importanta si pentru asigurator, deoarece daca se schimba locul echipamentului asiguratorul este in drept sa refuse plata sumei asigurate totodata, schimbarea fregventa a locului amplasarii a echipamentului duce la cresterea primei de asigurare. 4. partea care are dreptul de a allege echipamentul si vanzatorul. 5. obligatiile partilor privind transportarea, receptia, pastrarea, montarea si exploatarea echipamentului 6. partea care va suporta riscul distrugerii, peirii sau deteriorarii accidentale a echipamentului 7. termenul contractuluyi ce corespunde cu termenul de amortizare sau este aproximativ lui 8. cuantumul chiriei pentru intreaga perioada a leasingului, ordinea, modul, forma, termenul, platile ei, sanctiunea pentru neachitare sau achitarea intarziata 9. posibilitatea de cesiune catre un tert a dreptului de folosinta a echipamentului 10. obligatiile si conditiile de asigurare 11. modul de folosire a echipamentului la expirarea termenului contractului 12. conditiile de modificare si realizare a contractului 13. raspunderea partilor pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor Conform legislatiei in vigoare contractul de vanzarte-cumparare de echipament pe langa clauzele prevazute de lege pentru acest tip de contract trebuie sa contina prevederi ca: a) locatorul achizitioneaza echipamentul pentru al da in chirie si echipamentul urmeaza sa fie furnizat direct locatarului; b) locatorul este investit cu dreptul de a cumpara ce izvoraste din contractul de vanzare-cumparare incheiat intre locatar si vanzator. 5. Dreturile si obligatiile partilor Drepturile si obligatiile participantilor la operatiunile de leasing sunt prevazute in Legea cu privire la leasing si Codul Civil dupa cum urmeaza. Locatorul are urmatoarel drepturi: - sa aleaga vanzatorul si echipamentul daca este imputernicit de locatar - sa foloseasca echipamentul in calitate de gaj, daca nu se prevede altfel in contract In cazul in care locatarul incalca substantial clauzele contractuale are dreptul sa ceara achitarea integrala inaite de termen a chiriei. Locatorul este obligat: - sa nu intervina in alegera echipamentului si a vanzarii pe care il face locatarul - sa nu opereze modificari in contractul de vanzare-cumparare fara acordul locatarului - sa dea locatarului in posesie si folosinta temporara echipamentul - sa incheie din insarcinarea locatarului contractul de vanzare-cumparare de echipament - locatorul trebuie sa coordoneze cu furnizorul caracteristicile tehnico economice a echipamentului prescris de locatar, termenul si locul furnizarii - sa achite costul echipamentului si sa incredinteze locatarului executarea obligatiei sale receptionarea echipamentului, formularea cerintelor ce izvorasc din acest contract - la expirarea termenului contractului de leasing sa primeasca echipamentul daca locatarul nu manifesta o alta optiune - sa asigure echipamentul, sa il intretina si repare daca contractul nu prevede altfel - sa-l garanteze pe locatar impotriva evictiunii Locatarul are dreptul:

sa aleaga independent echipamentul si vanzatorul lui sau sa incredinteze locatorului aceasta alegere - sa furnizeze vanzatorului de echipament cerinte ce izvorasc din contractul de vanzare-cumparare - sa refuse receptionarea echipamentului ce nu corespunde conditiilor prevazute in contractul de leasing - sa suspende achitarea chiriei a locatorului pana la inlaturarea incalcarilor contractuale - sa stabileasca independent executantul lucrarilor de reparatie si altor servicii de intretinere a echipamentului , incheind in acest sens un contract de deservire - sa execute inainte de termen obligatia achitarii chiriei si sa rascumpere echipamentul daca contractul nu prevede alt fel - la independenta activitatii economice si la apararea drepturilor asupra echipamentului ca un veritabil proprietar Conform Legii cu privire la leasing daca locatarul executa contractul de leasing locatorul sau un tert nu poate pretinde la echipament, deoarece acest drept la expirarea termenului contractului apartine cu proritate locatarului, precum si dreptul de proprietate asupara productiei obtinute daca contractul nu prevede altfel. Locatarul este obligat: - sa nu modifice contractul de vanzare-cumparare - sa nu gajeze echipamentul, sa-l subinchirieze sau sa-l instraineze unui tert - sa prezinte locatorului informatii cu privire la echipament si la vanzatorul lui - sa receptioneze echipamentul Receptionarea echipamentului se perfecteaza in actul de receptie care confirma integritatea echipamentului si conformarea lui indiciilor tehnico-economici, prevazuti in contractul de vanzare-cumparare. Contractul de receptie se semneaza de catre parti numai dupa examinarea echipamentului. In cazul depistarii a necorespunderii echipamentului conform cerintelor contractului acestea se receptioneaza in actul de receptie, locatarul in acest caz trebuie sa-l notofice pe locator si sa dea indicatii cu privire la inlaturarea neajunsurilor depistate. - sa informeze locatorul despre corespunderea echipamentului clauzelor din contractul de vanzarecumparare - pe durata contractului de leasing sa asigure integritatea echipamentului, mentinerea in stare de functionare si folosirea conform destinatiei - sa suporte toate cheltuielile legate de reparatia, montarea, exploatarea, intretinerea, deservirea tehnica, reparatia si asigurarea echipamentului daca contractul nu prevede altfel - sa achite chiria, obligatia de plata a chiriei apare din momentul furnizarii echipamentului, ori dupa montarea, punerea in functiune si atingerii puterii lui calculate , ori dupa optinerea primului venit din fabricarea productiei sau prestarea serviciilor. Daca CL nu prevede altfel, suma anuala totala se imparte pe 12 luni egale fiecare urmanad a fi achitate in prima decada a lunii. La ex pirarea contractului este obligat sa restituie locatorului echipamentul daca nu este prevazut dreptul de rascumparare de catre el.

Factoringul Factoringul este un contract prin care o parte numit aderent transfera in proprietate o anumita categorie a creantei reale unei alte personae numita factor care in schimnul unui comision se obliga sa achite aderentului

valoarea lor subrogandu-se in dreptul acestuia fata de detinatorii creantelor cedate si pe care urmeaza sa le incaseze. Factoringul pe plan international e reglementat de convntia UNIDROIT cu privire la Factoring din 1988 de la Ottava. La operatiunea de Factoring participa 3 persoane: aderentul care este vanzator; factorul care este cesionar ale creantelor si care este cumparatorul marfii sau beneficiarul serviciului. Daca operatia de factoring se efectuiaza pe plan international intervine si al 3 element factorul la import, adica factorul din alta tara, adca factorul care a recedat creantele vandute de aderent. Contractul de F. este un contract sinalagmatic, oneros si consensual si cu executare succesiva. Contractul de F. este ub contract de adeziune deoarece pentru optinerea credetului aderentul accepta clauzele inpuse de factor mai ales in ceea ce priveste alegerea clientilor. Contractul este afectat de o calauza de exclusivitate in privinta tuturor creantelor aderentului sau sau cel putin a creantelor de pe o anumita piata si nu se poate retine la o singura creanta. El este o tehnica particulara de creditare a aderentului pe termen scurt, adca pe 1 an. Factorul in baza CF e obligat sa plateasca aderentului toate facturile pe care le-a aprobat in prealabil neacceptand facturile acelor cleienti care pe plan commercial prezinta prea putina garantie. Plata creantelor se efectuiaza la data prezentarii acestora. De regula creantele se prezinta la anumite intervale de timp convenite cu un borderou in care sunt inscrise toate facturile din perioada considerate cu toate garantiile lor si documentelor justificatoare. Se prezinta si declaratia aderntului ca transmite factorului in proprietate creantele respective care reprezinta pretul prestatiilor furnizateacceptate de clienti si ca plata acestora trebuie sa se faca factorului. Pentru a plati pe aderent factorul ii deschide un cont current in care prevede un credit pentru fiecare client agreat. Aderentul este obligat sa plateasca comisionul convenit precum si sa inscrie pe factura mentiunea adresata debitoruluin de a plati direct factorului. Aceasta mentiune de subrogare este obligatoriu. Aderentul este obligat sa garanteze factorului existenta creantei si sa notifice debitorului existenta subrogatiei si indatorirea acestuia de a plati factorului.

Caracteristica generala a operatiunilor passive Depunerile bancare Operatiunile passive ale bancii constau in atragerea resursilor banesti de la personae fizice si juridice. Scopul atragerii acestor resurse este constituirea disponibilitatii necesare pentru efectuarea operatiunilor active de

acordare a credetilor. Sursa creditului la operatiune activa o constituie depozitele adica, rezultatele operatiunilor passive. Contractul de deposit bancar ester un accord in baza caruia o persoana fizica sau juridical remite o suma de bani sau alte bunuri mobile de valoare spre pastrare unei banci iar aceasta se obliga sa le restituie la cerere in conditiile convenite. Caracteristica contractelor de depozite este facptul ca sunt purtatoare de dobanda. Ele pot fi: a) deposit de numerar daca au ca obiect o suma de bani b) deposit de titluri atunci cand obiectul lui il formeaza titlurile de credit sau alte titluri de valoare c) deposit la vedere sau la termen d) deposit de economii si de bunuri de valoare. Pentru depozitul bancar ce are ca obiect o suma de bani banca acorda deponentului o suma de bani sub forma de dobanda care variaza in raport cu natura depozitului si cu durata lui. Dreptul de a deschide cont de deposit au atat persoanele fizice cat si juridice. Pentru a deschide cont de deposit persoana fizica se adreseaza cu o cerere presedintrlui bancii. Modelul de cerere se intocmeste de banca si sunt sub formulare tipizate. Se indica in cerere numele solicitantului informatia cu privire la domicilu, datele pasaportuluisi telefonul, se indica suma care urmeaza sa fie depusa in cont. Deschiderea contului are loc in baza cerereiisi a contractului de deposit. Contractul este intocmit de banca si este un contract de adeziune.In contract sunt stipulate clauzele: - de identificare a partilor contractante - suma care va fi depusa in cont - termenul pentru care se incheie contractul - marimea dobanzii pe care o acorda banca si modalitatea de plata - conditiile rezilierii contractului si efectele acestuia - conditiile prelungirii contractuylui de deposit - alte clause In baza contractului de deposit la termen deponentul se obliga fata de banca de a lasa in contul de deposit suma depozitului pe durata de timp convenitade la 3-12 luni, iar banca se obliga sa plateasca deponentului dobanda si sa restituie suma depusa la expirarea termenuluim contractului. In contractul de deposit la termen este stipulata o clauza prin care se permite rezilierea anticipata a contractului . In acest caz depozitul pe termen se transforma in deposit la vedere cu dobanda specifica acestuia din urma.Sunt cazuri cand in CD pe termen este stipulat expres ca deponentul nu are dreptul sa solicite rezilierea anticipata a contractului. In asemenea situatie daca deponentul are nevoie de bani banca ii poate acorda un credit, iar depozitul poate constitui o garantie a rambursarii creditului. Un stfel de caz o dat a cu adoptarea Codului Civil este interzisa deoarece legiuitorul a stability ca indifferent de tipul depozitului, banca este obligata sa restituie, la prima cerere a deponentului, integral sau partial suma depusa respectand un teremen de preaviz conform acordului peartilor sau uzantilor bancare. Deasemenea orice clauza contrara in defavoarea deponentului este nula. Exista depozite la termen cu posibilitatea depunerii ulterioare a sumelor banestiin acest cont, la suma depusa poate fi platita dobanda lunara sau trimestrial, iar dobanzelke neridicate in acest termen se adauga la suma depozitului pentru care se calculeazadobanda in continuare. Banca nu poate unilateral modifica dobanda decat in cazurile prevazute de lege sau contract, cu conditia respectarii unui preaviz de 15 zile Dreptul de dispune de deposit il are doar deponentul, insa el poate elibera o procura altei personae sa dispuna de acest cont, dar procura necesita autentiuficare notariala. O varietate a contractului este si depozitul la vedere. In baza CD la vedere banca este obligata sa restituie sumele primite in deposit imediat ce sunt solicitate insa respectandu-se termenul de preaviz convenit. In cazul depozitului la vedere deponentul beneficiaza de o dobanda redusa. Depozitul cu titluri constituie o varietate a contractului de deposit bancarin baza caruia clientul transmite bancii titluri de valoare iar banca se obliga sa le pastreze si sa le restituie la cererea deponentului.Pentru depozitul bancar ce are ca obiect titluri de valoare banca percepe de la deponent un comision. Depozitul de economii este deasemminea o varietate a contractului de deposit si este practicat de bancile comerciale cu scopul de a orienta un anumit mijloc de plasament a banilor.

Capitalul si rezervele obligatorii ale bancilor comerciale Capitalul social al bancilor comerciale constituite ca societati pe actiuni determina valoarea minima a activelor nete ale societatii, care asigura interesele patrimoniale ale creditorilor si actionarilor. Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite in contul achitarii actiunilor plasate, daca acesta a fost stability. Daca valoarea aporturilor effectuate in contul platii actiunilor depaseste valoarea nominala a actiunilor plasate, aceasta depasire constituie capitalul suplimentar al bancii, care poate fi utilizat numai pentru intregirea, inclusive majorarea, capitalului social al societatii. Valoarea actiunilor autorizate spre plasare, insa neplasate, nu sa include in capitalul social. Conform legii institutiilor financiare suma minima pe care bancile trebuie sa o mentina in calitate de capital reglementat si suma minima care trebuie sa fie subscrisa si depusa in capitalul bancii se stabilesc de Banca Nationala. Actiunile se achita integral numai cu mijloace banesti proprii. In temeiul Regulamentului cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc bancile comerciale sunt obligate sa mentina capitalul minim necesar (social) in marime de 32 milioane lei. In dependenta de categoria autorizatiei, bancile trebuie sa detina si sa mentina urmatorul nivel de capital: bancile cu autorizatia de de categoria A trebuie sa detina si sa mentina marimea capitalului de gradul I de la cuantumul capitalului minim necesar (32 mil. lei); bancile cu autorizatia de categoria B trebuie sa detina si sa mentina cuantumul dublu al capitalului minim necesar (64 mil. lei); bancile cu autorizatia de categoria C trebuie sa detina si sa mentina cuantumul triplu al capitalului minim necesar. Capitalul normative total include capitalul de gradul intai si capitalul de gradul doi. In calcolul capitalului normative total se include actiunile bancii aflate in circulatie. Capitalul de gradul I este componenta de baza a capitalului normative total, care include suma totala a : actiunilor ordinare, actiunile preferintiale cu dividente nefixate si actiuni preferentiale cu devidente fixate necumulative emise cu termen nelimitat, surplus de capital optinut de la comercializarea actiunilor peste valoarea nominala, profitul nedestribuit si rezervele obtinute sau majorate ca rezultat al distribuirii profitului. Capitalul de gradul II este componenta suplimentara a capitalului normative total care include : actiunile preferentiale cumulative si partial cumulative cu scadenta nefixata, surplusul de capital atribuit actiunilor preferentiale cumulative si partial cumulative, datoriile subordonate cu scadenta fixata. Capitalul minim necesar reprezinta suma minima a capitalului de gradul I stabilita de Banca Nationala pe care banca trebuie sa o detina si sa o mentina, pentru a efectua activitati financiare, desfasurate in conformitate cu art.26 din Legea institutiilor financiare. Orice banca care nu dispune de capitalul minim necesar sau distribuirea capitalului va conduce la micsorarea marimii capitalului inferior marimii capitalului minim necesar si/sau coeficientului minim al suficientei capitalului ponderat la risc, la nivelurile specificate nu va efectua plata dividentelor sau orice alte distribuiri de capital. Rezervele obligatorii Conform Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei Banca Nationala stabileste bancilor comerciale cerintele mentinerii rezervelor obligatorii fata de depozite si alte passive similare, specificate in acest scop. Aceste reserve se mentin prin retinerea banilor in numerar in casa sau in conturile de correspondent ale bancilor sau in conturi speciale ale institutiilor financiare la Banca Nationala. Banca Nationala stabileste aceleasi rate de reserve obligatorii pentru passive de acelasi fel si determina modul lor de calcul. Cerintelele fata de mentinerea rezervelor obligatorii si de majorare a lor intra in vigoare in termende cel putin 10 zile de la notificarea bancilor comerciale. Banca Nationala plateste dobanda la cota din rezervele obligatorii ce depaseste 5% din pasivele in baza carora se calculeaza aceste reserve sau la o cota mai mare stabilita prin Regulamentul Bancii nationale. Plata pentru mentinerea rezervelor obligatorii se efectuiaza lunar aplicand rata medie calculata reiesind din rata REPO de cumparare pe termende doua luni a hartiilor de valoare de stat si rata la credetele pe termen lung, stabilite pentru aceasta perioada. Bancile comerciale formeaza si mentin rezervele obligatorii in moneda nationala a RM de la mijloacele atrase in lei moldovenesti si valuta liber convertibela. Recalcularea sumei valutei liber convertibela in lei moldovenesti se efectuiaza zilnic conform cursului oficial al BNM. In scopul dirijarii masei monetare in circulatie si mentinerii lichiditatii bancilor, norma rezervelor obligatorii se stabileste in marime de 12 la suta de la suma mijloacelor atrase de catre Banca Nationala a Moldovei.

Pentru bancile cre mentin rezervele obligatorii in contul correspondent Lorose admite pe parcursul zilei efectuarea operatiunilor, care vor micsora rezervele obligatorii in lei moldovenesti la finele acestei zile mai jos decat norma stabilita. In acest caz, pana la finele perioadei de mentinere banca trebuie sa completeze rezervele obligatorii pentru a asigura nivelul stability al rezervelor medii in lei moldovenesti pe perioada de urmarire. Pentru mentinerea rezervelor obligatorii sunt stabilite perioadele: - perioada de urmarire 1 15; 16 30/31; - perioada de mentinere respective 6 20 : 21 5 a lunii urmatoare. Fiecare banca intocmeste raportul privind marimea mijloacelor atrase in lei si VKC supuse perioadei gestionare. Raportul se prezinta la Banca Nationala si trebuie sa prevada calcolul rezervarii mijloacelor banesti de la soldurile medii ale conturilor din clasa Obligatiuni indicandu-se separate sumele in lei si sumele in valuta convertibela. Soldul mediu al fiecarui cont se calculeaza prin sumarea soldurilor al acestui cont din bilanturile zilnice a perioadei de urmarire, cu divizarea ulterioara a sumei obtinute la numarul zilelor lucratoare pentru aceeasi perioada. In cazul nerespectarii de catre bancile comerciale a cerintelor stabilite privind rezervele obligatorii, Banca nationala aplica o amenda la o rata egala cu rata de baza pe zi la data deficientei plus 0,2% inmultita cu dificienta pentru toata perioada cat dureaza ea. Amenda se incaseaza in bugetul statului prin deducerea incontestabila din contul bancii comerciale deschis la Banca Nationala. La calcularea amenzei se aplica rata REPO de cumparare pe termen de 2 luni a hartiilor de valoare de stat. Prospectul de emisiune a actiunilor, achizitionarea si instrainarea lor Particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor comerciale si modul de autorizare a lor de catre Banca Nationala se efectuiaza in corespundere cu Legile cu privire la piata valorilor mobiliare, privind societatile pe actiuni, cuprivire la Banca Nationala a Moldovei, institutiilor financiare, precum si conform intructiunii privind particularitatile emisiuniloe de actiuni si obligatiuni ale bancilor comerciale si modul de autorizare a lor de catre BNM. Procedura emisiunii de actiuni este urmata de 2 etape: prima etapa este momentul fondarii bancii, iar a 2 etapa este caracterizata prin emisiunea suplimentara. In prima etapa cand are loc constituirea bancii comerciale procedura de emisiune a actiunilor include urmatoarele etape: a) adoptarea de catre fondatori a deciziei privind numarul si clasele actiunilor autorizate spre plasare si a celor plasate intre fondatori; b) aprobarea preliminara de catre bBanca Nationala a cererii privind eliberarea autorizatiei de a desfasura activitati financiare; c) deschiderea unui cont temporar la BN pentru acumularea mijloacelor banesti; d) intocmirea listei primelor subscriitori, acumularea mijloacelor banesti pe contul temporar; e) inregistrarea de stat a bancii la Camera Inregistrarii de Stat; f) eliberarea de catre BNM a autorizatiei de desfasurare a activitatilor financiare; g) autorizarea de catre BN a emisiunii effectuate; h) inregistrarea de stat a actiunilor la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare la prezentarea demersului BN ; i) transferarea mijloacelor banesti, aflate la contul temporar deschis la BN in contul LORO al bancii pentru trecerea lor la capitalul social, care se face in baza certificatului Comisiei Nationale; j) includerea subscriitorilor care au achitat integral actiunile in registrul detinatorilor de valori mobiliare si eliberarea acestora a certificatelor de actiuni in cazul in care emisiunea actiunilor a fost efectuata in forma materializata sau a extraselor din registru in cazul emisiunii nematerializate. Pentru autorizarea emisiunii banca, in termen de 15 zile din ziua inregistrarii bancii prezinta la BN documentele: cererea de inregistrare a emisiunii conform formularului stability de Comisia Nationala; documentele de constituire autentificate notarial; copia certificatului de inregistrare a intreprinderii; specimenele certificatelor de actiuni in 3 exemplare pentru bancile care efectuiaza emisiunea actiunilor in forma materializata; lista fondatorilor bancii, care include numele fondatorilor, numarul actiunilor achizitionate de ei, cu indicarea sumelor depuse in contul achitarii lor, copia contractuluim privind tinerea rtegistrului actionarilor inchiat cu un registrator independent, extrasul din contul temporar deschis la BNM ,

copia dispozitiei de plata privind achitarea taxei unice pentru inregistrarea de stat a actiunilor, precum si alte documente pe care BNM le considera necesare. Banca Nationala examineaza documentele prezentate de banca comerciala in termen de 10 zile si le prezinta Comisiei Nationale pentru inregistrarea de stat a actiunilor. Emisiunea valorilor mobiliare poate fi efectuata prin intermediul ofertei publice sau fara oferta publica (emisiune inchisa). Banca emitenta este obligata sa incheeie plasamentul valorilor mobiliare emise la expirarea unui an de la data adoptarii hotararii privind emisiunea de actiuni, in cazul in care conform legii sau hotararii prospectului de emisiune nu este prevazut un termen mai mic. Procedura de emisiune suplimentara a actiunilor prin subscrieire include etapele: a) adoptarea de catre organul imputernicit al bancii emitente (Consiliul bancii sau adunarea generala a actionarilor) a hotararii privind emisiunea suplimentara a actiunii; b) publicarea avizului privind evenimentele; c) in caz de necessitate inregistrarea la Comisia Nationala a actiunilor autorizate spre plasare; d) pregatirea si aprobarea de catre banca a prospectului ofertei publice a actiunilor; e) perfectarea de catre emitent si registratorul independent a contractului de tinere a registrului actionarilor; f) inregistrarea clasei de actiuni la Bursa de Valori; g) autorizarea ofertei publice de catre BN, ce include avizarea prospectuluim ofertei publice la BN si primirea autorizatiei ofertei publice; h) informarea BN despre luarea hotararii privind emisiunea actiunilor pentrubancile care vor efectua plasarea individuala a actiunilor; i) inregistrarea la Comisia Nationala a prospectului ofertei publice a actiunilor; j) deschiderea contului temporar la BNM k) formularea blanchetelor certificatelor de actiuni pentru bancile care emit actiuni in forma materializata; l) dezvaluirea informatiei ce se contine in prospectul ofertei publice; m) primirea de catre subscriitori care vor detine o cota substantiala din capitalul bancii a permesiunii scrise a BNM; n) plasarea emisiunii suplimentare; o) aprobarea darii de seama de catre banca emitenta privind rezultatele emisiunii; p) autorizarea de catre BNM a emisiunii effectuate; q) inregistrarea darii de seama a rezultatelkor emisiunii la Comisia Nationala r) inregistrarea la Camera Inregistrarii de stat a modificarilor la statut ca urmare a emisiunii; s) inchiderea contului temporar cu transferarea mijloacelor banesti la contul LORO; t) includerea subscriitorilor in registrul detinatorilor de valori mobiliare si eliberarea de certificate de actiuni sau a extrasului din registru. Pana la aprobarea darii de sema privind totalurile emisiunii de actiuni, banca emitenta este obligata sa verifice provenenta aporturilor banesti ale subscriitorilor in vederea achitarii actiunilor numai cu mijloace banesti proprii, precum si sa asigure respectarea dispozitiilor legii cu privire la prevenirea si combaterea spalarii banilor Atunci cand procedura de emisiune a actiunilor este distribuita doar intre actionarii bancii, adica nu se face prin oferta publica, se respecta urmatoarele: adoptarea de catre organul imputernicit al bancii emitente a hotararii privind emisiunea suplimentara de actiuni; distribuirea fara plata a actiunilor emisiunii suplimentare intre actionari, in corespundere cu clasele si proportional numarului de actiuni care le detin; autorizarea de catre BN a emisiunii effectuate; inregistrarea la CN a rezultatelor emisiunii; inregistrarea a modificarilor la statut ca urmare a emisunii; includerea actionarilor in registru actionarilor cu eliberarea certificatelor sau extrasului din registru. Asa dar pentru inregistrarea actiunilor autorizate spre plasare , modificarea volumului inregistrat, caracteristicilor actiunilor autorizate spre plasare banca prezinta BN cererea in 2 exemplare, procesul- verbal al adunarii generale a actionarilor care a adoptat hotararea privind numarul si clasele actiunilor autorizate spre plasare, semnat de presedintele, secretarul adunarii generale si autentificat de comisia de cenzori. Banca

Nationala examineaza documentele in cauza in termen de 5 zile si le prezinta Comisie Nationale spre inregistrare. In cazul prospectului de emisiune prin oferta publica banca emitenta este obligata dupa cum sa spus mai sus sa obtina autorizarea bancii nationale prin depunerea unei cererii cu anexarea documentelor cerute de aceasta. Documentele pentru autorizarea ofertei publice se prezinta nu mai tarziu de 6 luni din momentul adoptarii de catre banca emitenta a hotararii privind efectuarea emisiunii. BN examineaza documentele prezentate pentru autorizarea ofertei publice in termen de 20 de zile din data prezentarii documentelor necesare. Pentru inregistrarea ofertei publice de actiuni BN prezinta CN autorizarea ofertei publice cu anexarea documentelor respective. Plasarea actiunilor emisiunii suplimentare cu efectuarea ofertei publice incepe numai dupa inregistrarea ei la CN si nu mai devreme decat peste 2 saptamani dupa asigurarea pentru toti investitorii potentiali a accesului la informatia cuprinsa in prospectul de emisiune. Dupa ce a avut loc emisiunea de actiuni, banca este obligata sa obtina autorizatia BN a emisiunii effectuate care include in eliberarea a unui aviz al BNM, prezentat CN. Pentru obtinerea acestui aviz banca comerciala prezinte toate documentele necesare ca rezultat al emisiunii de actiuni: darea de seama a rezultatului emisiunii; extrasul din contul tempor ; copia dispozitiei de plata privind achitartea actiunilor; procesul-verbal al organului bancii privind aprobarea darii de seama a emisiunii; lista subscriitorilor de actiuni s.a documente cerute de BNM Aceste documente se prezinta in termen de 15 zile din momentul inchiderii emisiunii de actiuni si examinarea lor de catre BNM daca acestea corespund cerintelor legislatiei se efectuiaza in termen de 15 zile, si in lipsa incalcarilor BN prezinta CN pentru inregistrarea rezultatelor emisiunii documentele respective precum si avizul BN. Evidenta actiunilor de catre bancile comerciale se tine de catre BN in registrul actiunilor bancii.