CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR (DIN TREI LITERE)

r-Pentru a U$ura consultarca cole<:\iei. paginile dedicate diferitelor rc:giuni, orase. state sunl omonate dup;l coduri $i numere speciale. PrescurtArile folosite la siSlemallZareB colccliei corespund codurilor slabilite prin DOrma ISO 3166. folosite. de excmplu. pc mternet, in lransponul rutier (coduri de douA hlcre) SlU intilnite in pappoane (coduri de trei Iiterc). paglfUI urmliloare. \-li prczcntAm \iSla codurilor statelor $1 cchivalentullor.

tn

... ... ..
'"

AR ... .... ..
A>G ..... '" "" A>

" "'" '" "" "'" '"

"G

..

......... ........

AFGNMTAH

.......... -.........

"""""" """""'"

DMATnENWlIE t.NTE

~.........,.

""""""
""""""'" .........
,.."

r-

"" ... . ... ... . ..... ....

o.z
00
OR
OH
~

.... .. ... ... ...

OGO

...

'" .... "" " "

"-

IE

.. .
OH

OG

'"

....... "". ........ """"""'" .......... ........ .........

... om

........ ... ....... .... """"""'" """"'" .............. .... '" == ... ........... ....
GH
GMB

.....
ORe
GRG

...... """
NRU

NO

ow
OR

GNO

GO

GUlNEEA ECUo\TORIAl.A

GRroA

GO

HNO

... - ..... .... ....

""RUS

""
~

""""' ........

...

NO

""" ""

"'

>OR
~ ~

"""J'A
~

.........
OW<
~

"" ..... ... ......,...,......... .....

""""(SUA)

...... ......
,......,

"""" ""'"

NOUA " " " " " "

......~

...
IT.

'"

'""
ON

0
IT

NO

"" '"

........
IE"" OGU'AA

OR

""""","","""""

........
........
.....0

... ..
"" "'"

... .,
~

""""""'"
80TSWANA

"" .,... '" "" ""'" """ '" GG

OF
~

~ """'" oomwJ.

CO< CO<
~

""CO

""""" ..."""

.... ..
~o

"'" " "'" " 'G W"

~
~

"""'.
U8AR
ue~

.........
IT .....

.......

'""'" ........

'""""""

""""'"
"'""""~

""" '" ""'" ... .... ............. ......, "" '" .......
NO

... .. "'" . ... ..

"" .... '"' .... "" .... ....
SON

.... "'" "" .... "" """ ...

""'''''''

PORTO RICO

(~

COAEEA DE NORD

"""""""" ""'GUo"
"'AR ...........

Or.8XlGlA

~-

'" sa
00

'" '"

....... .........,...
SlOVACIA

SERSlA ~ MUNTENEGRU

.....n
SF KnTS 1JI NEVIS CORUA 0< '""

eN

""'"

COAST'" DE FIlDE~ CARER...

GOO GOO

REP OEM CONGO

GG
C'

GGNOO
INSULElE COOK (SUA)

COO< GOO.

GG
eN

co.

,.
CR C'

COl.lJM8LA

COMORE
REP CAPUlUI VERDE

""' CR,
cue
m

COST,t,RICA CUOA
CIPRU

...

=
0'"
OM<

'" '"
OM

"'"
"""

..

"

""" ~ "'.......

"" 00
'"
<C

"'" ,CO
,~

'G'

'G

....... ,""""'"

............
DOMINIC"

..",am

REP 00MIN1CANo\

"'" '" .... "" 'R "R '" " '''' 'C "' " " .... " "" " co '"' '" " '" "'" .00 "'" .'" "' .... ""
~
,~

....'" """
LIBERIA

...
n, ,

SF LUCIA

'" "" '" 'n> " "'" '" "" " '"' " WR 'R

........., ........
"''''''''''' '"''''' "'''''''''
'"~"'" ,w~

..........., ...."""" """" '"''''

ELSALVo'DOR
Hl.t.B. SolO

TOIoE" PRNCf'E

LIECHTENSTEIN
SRI LANKA

LESOTHO

llTlJANIA

LUXEMBURG
LETONIA MAROC

MAR

n<M

''''' '" "'" 'GO

"

SEYCHELLES

ro

c""
roGO
"""-'HOA TAOJIKISTAN TURKMENJST.-.N TIMORUL DE EST

'G

'"

MeO

Me

NO

""""'" '0>0'"
-..scAR

~ ~

.. ...
~

Me

nG

..

" no
n.
'0

'"
n
~

""""

TRlNIOAD

TC)BAOO

""""" .ooc
INSlJULE w.RSHAU.

"'" ruR
nN
UA
UGA
,~

TUNISIA

n<

ruR""
"'""-U

... .. ......... .......

,. '"
GO
GE
G8R

"" '''' '" "" ,. '" "" ''''

'"

" n " "

'" "

"""". .....
..".

,.... """""" """" "''''''

_0<,"",

'" .... .. .... ... "'" '" .... .... .. ""

~.

""""""~ ....,

'" n
00

"'a....

"'n.

GEO

"" """""""" "'"

"'" ... ... ..

"'
M
M
~
~

'" "" "' "'"

-"'"

........ ............
""""'" .....
NlUEIN

"' """"""
MQV'elC

......

~)

wa

"'" "'"

.......".

~"'

.....
"'"

"'"

'"

"

"' MY "' '"

....

""""'"

'R"G""

'"
~

"""" $I SF. VJ::EHT

~

"""""""

GRENAtIE

.......

""""" """""""

ot.cweIe IJ"(9I1b " " ~ <IupII Q,lfTl1.Jl'lMaZ.A: MAR - mant.

ace - ocean. DES-~

"'" "" "" ws "" " '" " "'" '" "'" rw

",.,....

'""",ru

""'"

"'""" 0< '"'"

REP SUD Al"RICo\NA

-..

.. ..
~

. .. .'"
"
~

,."

'" "'G
"G
>DO

CODURILE INTERNATIONALE ALE TARILOR , (DOUA LITERE) """"".... ""'"0' .,. .,." "'
~,

EMlRATELE AAABE UNITE N'GANISTAN ANT!GU" $I BARBUDA

~

..
" "
"-

""' "" ,.., """""

.en

AAMENIA
ARGENTINA

....

G, G" G" = G, G'

G'O

Gf:ORGIA

",0

G", G"" G," OR' GO'

GAMBIA

GUINEEA ECUATQRIALA

GRe

GRECIA

GUATEMAlA

OW

G'

AUSTRIA
AUSTRALIA

" " '" '" " " "

'"

'" '"

" '"

,w

" " " CO

C, CG C"
CO<

'" "'" '"' """ "" '" '" "" ,.... """,. "" ,"G ,m , '""' ..... ""''' '" CAMAOA
BURUNDI
BENIN BRUNEI

- ",..
OGO

'" '" ""

'"

"'

"''''''"''' BOSNIA-HERTEGOVINA
........."
BANGLADESH BURKINA. FASO
BULGARIA

.. ..
BELIZE

.. ........
8OTSW,\NA

'" "" ,G " " '" " " " " '" '" " " 'G

""

""" "~
om

="...."

GUIHEEA-8ISSAU
"""00",,

OM

"" " " "" '"

" " ""

"OR

"'" "'" ""OM'

'"

,,""'-

NORVEGIA

NAURU
NIUE (N. lMIandt)

NOUA ZEElAND'"

CROAT

CAM

COO
eN'
=0

REP OEM CONGO

'" " '" '"

O<Z
~

'" '" "" '"" '" COM

'"' '" 'OR

''''' '" '" '" '"' ""

''0

""" 'OR '" "..

""" """".
IRUNDA

INOONEZIA

"""".
KIRIBATI

""""""

.. "....
INDIA

""" " ''''"0'

IORDANIA

" " ",., " ,., '"

0.

" .. "G '"' '''''

""'-

".
'"

""'" "''"' "'" ,"""

FJlIPtNE

PAPUA-NOUA GUINEE

""'-OR.

..

'" ,,-W
~

PORTO RICO (SUA) >OR,"",,-.

........,
0.,,,
RUS"'"

PALAU lSUA)

0.,

'0

KEHYlA REP KARGAzA

'" '" " "

GC

'00 ,"G

"',.......

..

"" ,.. ""

"C
GOR

"'''0'
GOOAN
SUEDIA

II.RABIA SAUOITA

INSUlELE SOl.OMON

SEYCHEllES

CAM"""'.
QOMOe'

GO

SF KITTS ~l NEVIS

REP. AFRICA CENTRALA.

COR=
"".,.
lNSULELE COOII (SUA)

C"'
COK

" " '" " 'C

U

COREEA OE NORD

COREEA DE: suo

" ,G " " " '" " " "

"
~

GWE GG'

SINGAPORE
stOVENIA

"'" G'"
G'" G,,,

G"

"" "'~o

"ow'" """"'OW
~'" u...
SF LUCIA UECHITNSTIN

00

co.
eM

QH'

CHILE CAMERUN
QH'~

C,

C", C"'

'"

eGA

U,

co
C, C, C,

coo.

COt.UM81A

C"'
GCG

COSTA RICA
SERBIA ~I MUNTENEGRU OOASTA DE FIlOE$

" OR

CN Coo

w ..
REP CAPUlUI VEROE

'" C, '" ..
0<

"'" m
"'" 0'"
0,. 0" 0"'
OOM

"'
OM

""'.

c"'''''

" " '" " "

"',
,ru
'00

SRI lANKA
U8ERIA LESOTHO

"" GO,' " .. '" '"

,co
m.
n.a

... ""'''''
SENEGAL
~.

SLOVACIA

SIERRA LEONE

GOM

SURINAM

NUB..ESloO

n:M'

f'AllO'f:

GW<

",.
Coo

SAlVADOR SWAZIlAND

ro
m

,=

uruow.
LUXEMBURG

...........
'000
TAOJIKlSTAN TlMORUL DE EST TlJRKMENI$TAN TUNISIA

GERMANIA OJI8Ol1T1

"' "C
"0
"G

"" Mea ""' "'0

"U

'" '"

'"'

""OR.
lIBIA

" n.
'" m
ro

'"

""OC
MONACO

"" ru'
ru,
nA

00

""'
,W

DOMINICA AlGERIA ECUADOR ESTOOIA EGIPT

DAN,"""""

"... "OG
""' "'G

'OR

mNGA

REP DOMINICAN"

0'
<C

" ,G " " " " "

'"

'" " "' G,

GO

m ,., "" "'" '" "" ''" "

CAS

SAHARA DE VEST

""OW.
FIJI

ERrTREEA

"',,,.

FINlANDA FED MICRONEZIA

-, - "'"
""
~

"' "'-

""

""'''''''" .....""'"
MACEDONIA

'"
IT N

",.c.
TRINlOAD T08AGO

no
~

INSUlEL MARSHAlL

~~"

""

MYANMAR

"' "G

MONCDO..

"' "' ""

"" "" "GO

-,.

MAURITANIA

" O' " "" '" "" "" ,. '" '" '"
"'

MAURITIUS
~,

"0'

.~~

"" ""NT' ""

CASON

"" ",
'" " ,G "'
~

"" "'"
"~
,~

""'~ """,.
NAMI81A

MOZAM81C

WG

G. .

MAREA SRlTANIE

'" ,CA

,~"
NIGERIA NICARAGUA

0'0

G",,",",

""" "'" "" '" '"'

<WE

"'" ""

"" ""' "" "" "" '"

''''''''
GC"'~

"""A' GG,
URUGUAY UZBEKISTAN VATICAN
Sf' VINCEHT ~

GfIENADII

VENEZUELA

~""'"
YEMEN

VANUATU

WGM

SAMOA DE VEST REP. SUD AFRICANA

ZIMBABWE

"",.

DES 9

DESERTUL GOBI
!inutu] cu
0

""

..

mie de fete

Gobi este 0 mare de nisip ~i pietre,

semide~erturi ~i de~erturi,

zona de podi~ acoperita de stepe uscate, in care oazele sunt 0 raritate.

De la baiatul de la sat pana la conducatorullumii

:In trecut, de~ertul Gobi, situat pe teritoriul Mongoliei ~i al Chinei, era tara
de
b~tinii

a razboinicilor ciilare, ill fapi carora tremurau Asia ~i pirile Vestului. Conduciitorul acestora era Gingis Han.
Nisip, pietre P tuf4uri: Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH.

mult limp in unna. injurul anului 1155. in nordul Mongoliei s-a nascut un baietcl pc care parinlii I-au numit Diemuzhcng. Asemeni (ulurar biiielilor din Mongolia, aceSla a lova\at rcpcde sa calarcasca $i a devcnit un dilare1 iscusit. Copilaria

" C

~:::

fericil3 a lui

Dicmuzheng sa

incheiat brutal in 1175, cand accsta

a fast luut in captivitatc. in limpul urei invazii a tlitarilor. EI a re~it IOIU$i sa fuga din taham, devenind 35tfel un simbol a1 curajului $i
suferinlci pentru compatriolii sui. in 1206. a fosl ales conduciitorul suprem al tuturor triburilor mon gole..Priorul stcpelor" $i-a lU31 arunci numele de Gingis Han. in

celc trei decenii care au unnat, razboinicii sai au dcycnit spaima Asiei. Iloardele lui Gingis Han au cotropit Ian cu vcchi traditii cultu rale prccum China, Afganislan ~i Iran ~i ou ajuns pana pc leritoriul sudic al Rusiei. In 1227, Gingis Han a condus ultima cxpcditie din De~nul Gobi. impotriva tan gUlilor. in acel~i an, a fost ranil in timp ce vana ~i a murit, la scurt timp dupa aceea. EI sc bucura de faima de erou nalional al Mongolici pami in momemul de

rata.

PE SCURT
Rcligia: budism Lirnba: mongola. chireza \1orL"da: tugrik (Mongolia), yuan China) Cclc rnai importante o~: Erenhol (China). Saynshand, Dalandzadgad (Mongolia) Rauri: Roo Shui (China). Baidmggol (Mongolia)

CE TREBUIE

sA $TITI

1. Gobi este unul dintre principalele locuri unde se eaulA fosile de reptile. Au fost dcscoperite aiei rnuhe dintre cele 40 de specii eunoscute in prezent. 2. Drurnul Matiisii, calea eomercial3 care lega Idrile Europci de Est de China, m3sum 14.000 de kilomctri. Gobi rcprczenta pol1;urca sa eea rna; difieila. 3. Tn timpul sarb3.lorii mongolcze Naadllm, eei rnai iseusili area~i i~i disputii locul intai.

DES 11

DESERTUL GOBI
HARTA FIZICA

...

pe.- UXIl OOD ~

!ilIO 000 . .

RU 5 IA

~,

...
//

-_--.... --

I*"llIIl00.000 b;,.
~50000~

1000 2lJOO ..xJO ..

."=~

'"'""" I
".

-- -G
CHI

._ 't.

MONGOLIA

.tlo'ot-. , ,

1
MONGOLIA

INTERIOARA

N A

Gobi ocupii 0 suprafa!ii de aproape 2 milioane de kilometri piitra!i. Acesra este situat la grani!a dintre Mongolia $i China, Intre Mun!ii Tien-Shan la vest $i Mun!ii Hinganul Mare la est.

DES 2

GOBI

STATISTICA
Supraf&\&= ::!.ono.ooo km Populafia: chn..:71. khalktm. Ulson DeDsitatea populapei: ub I 1,'1;. km Altitudinea medic: 1.000 - . 2041 m Celc oW inahe \'irfwi: \Jjl 13.760 m). Z331tain (I\)U 1::!."7()2 m I. lagan (~_)SO m )
0

Vant fierbinte !ji duhuri necurate

Tinutul cu numele magic de Gobi a ramas mult limp pentru europeni teren necunoscut - terra incognita
ii1ugarul chirez Fa-Hien a dilatorit prin EUfOP.1 illIre anii 399 ~i 414. Povestirile lui au imprimat imagirca DC$Crlu lui Gobi in con~liinla locuitorilor balrdllului contircnt. EI a iSlorisil povc$li infrico~aloare dcspre loeul unde bat vanturi fierbinli $i domresc duhuri recuralc. Se spurca cil neola nu exista niei pasari niei aoimale. Scheletele eclar rfitacili crau singurcle puncte de reper din dC$Crlul reinsuOetit. Imagirea d~rtului uri~ $i misterios al Mongoliei 3Stfcl prezemat de cfilugarul budist a prins radacini in con$tiinla europeana.

nume

mongolcz

dcscmrcaza

zona nrida, nu cstc un dc~n lipic, ei mai dcgraba 0 stepa solitara. Relieful DC$cnullii Gobi este atal de varial, incat ecrcclatorii I-au impi'it1il in trei pal1i: Gobi eel Negru ($csllri bolovanoase), Gobi eel RO$u (Cll suprafala briizdata de erapaturi) $i Gobi cel Galben (terenuri nisipoasc). Ploi torentiale viziteaza in varn fiecarui an anumile regiuni ale ~rtului Gobi. Atunci pamiintul se acopera de 0 iaroo. groasa $i poposesc aid cirezi uri3.$C de vite $i hergbelii de cai. Fa-Hicn nu $iar crede ochilor, vilziind cum nomazii tulbum .,duhurile rele" desprc care povcstea dindva ca salfl$luiesc aici.

cuMA
Tipie eonlirentala. eu difcrcntc mari dc Icmperalura. Varn temperatura poole alingc la sol 80C. iar iama seade sub -4ife.

ECONOMIA
InJu\tna: c~rgclica ~i pctrochimica (rafinfuii in Sa}n hand). e1tlracti\3 (earbure. petrol ~l -.arc). C~lcrca animalclor; oi, cai. iaci.

Daca Fallicn ar reveni astazi in dC$crlul Gobi, ell siguranl3 I-ar privi ell alii ochi. Tinulul, a1 carui

TNL 5

ARCTICA
Gheturile ve$nice ale Nordului

in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de apii inghetata'j au forme de basm.

Tara ziipezilor cuceritii de tehnicii 10 trecut, multi cutezatori au incercat sa

cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au rellit aceastli performantli.
exploratorilor. in 1845, expedilia cercetatorului britanic John Franklin s-a incheim in mod tragic. Cautarea celor dispMuli a continual limp de 15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mister. In timpul expeditiilor din anii 1893-1896, norvegianul Fridtjof Nansen s-a apropiat de Polul ord pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilometri, pc un vas construit special. In iulie 1827, expedilia condusa de Edward Parry s-a apropial pana In 900 de kilometri de Pol, cu ajulorul unor barci Cll ~ire. Acesl record s-a mentinul limp de 50 de ani. Americanul Roben E. Peary CSle

ECONOMIA
Pescuit, \ Wtoare. c~lerea animalelor (reni). artizanat (Inuipi). mirerit (e~ploatilri de carburK: de piaua ~j carbUI'&: bruno wclimimc de fier ~i zinc).

tat. Multe expedilii au incercal

~-nwnila trecatoare

c 13 sffi~itul secolului XV, navigatorii au caula! un nou

drum sprc Orientullndcpar-

sa

cuMA
Polari. lemi lungi ~i aspre, cu temperaturi care ating millime de -40"C. Yam, tcrnperatura nu de~te de obicei +IOOC.

inconjoare America pc la nord. prin

de nordvcst, pcntru a descoperi noi teritorii ale Arcticii. Din plicate, straml gros de gheata: de la suprafata apei s-a dovedit 0 piedica de fCtrccul. Problema cercciarii regiunilor nordicc ale globului a revcnit in sc colul XLX, cand numeroase Inri au

inceput sa organizeze expedilii <II CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de nord-esl ~i de nord-vest, precum ~i

consideral primul om care a ajuns la Polul Nord: conform infonnatiilor fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a prodlls la 6 aprilie 1909.

cucerirea Polului Nord. Au trceut ani buni ins!, inainte ca Polul ord

sa se

inrali~ze

in rata ochilor

PE SCURT
Manic Arcticii: M. Barents (1.300.000 km~)t M. Beaufan

(47.000 km'), M. Daffin, M. CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci

Tan care se invecin.~

cu leritoriul Arcticii: Rusia. Canada, Stalele Unite. Norvegia. Sucdia, Groenlanda (teritoriu autonom al

Daremarcei)
Insulc canadicne: Baffin. Insula Victoria. Insula Prince or Wales. Insulele Regina Elisabe13 Insule llOl"\egicrc: arhipelagul Svalbard (cu insula Spitsbergen) lnsulc ru~ti: lnsulclc Franz Josef, Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca, Insulele oua Siberie, Insula
in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aid suprav'CfuJesc
l~i

calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza.

CE TREBUIE

sA $TITI

Vrangel
Cele mai imponante riuri: Mackenzie (Canada). Lena. Obi, Peciora, Enisei (Rusia) Popula).ii: Eschi~i. Laponi, Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi

1. Puna in ziua de ast3zi eschimo~ii conrectioreaz! anne din coltii morselor. 2. Neamul eschim~ilor trli.i~te in triburi mari ~i bire organjzate. 3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati turtirea Plimintului in zona polari. 4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958. 5. lngirrrul chimist ~i explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.

TNL7

ARCTICA
HARTA FIZICA
OCEANUL PACIFIC

a_
Alaska

MAREA

MAREA
OHOTSK

;
Sf

BERING

hu,.nr,

Aroa~

!
I

.""''''

AMERICA DE NORD

f-

ASIA

NUll LABRADORUlUI
BAZINUL

0'MAREA BARENTS Il

Hamrnorles~

J-.
\c.,

Ebtllrinburg

EUROPA

DCANUL ATLANTIC

--/

~ t:.J--

, .-.-.

Volgograd

Teritoriul Arcticii nu este delimitat in mod c1ar. Aliituri de criteriile geografice (Cerclli Polar de Nord este considerat granira teritoriullli) sunt folosite criterii c1imatice (in iulie izotenna de loac pe continent ~i de sac pe mare), precum ~i
criterij legate de vegetafie (Iimita de cre$tere a piidurilor).

-D

o GranI\8 c::J Goonl\a o

c::::J CaIoI.I <Ie gheall oonbnentalA

(gheIM In de<M'I) LimIIlI bIordIIz...... In _

<Ie lima baot:hizelcr <Ie "",a. banchizeb'

PAmMn.; Il'lItk" Ingh8\&18

TNL8

ARCTICA
De$ertuJ de gheata

Semnul distinctiv al Arcticii il constituie continentul acoperit de ghealii ~i marile ce se intind de jur imprejurul Polului Nord. In ciuda contradictiilor, numai anumite regiuni nu sunt prielnice vietii.

Cinlelegerile dintre spcciali~ti continua pana in ziua de ast3zi, acc~lia rcputand decide cafe Icritorii

apartin inca Arcticii $i care nu. Exisla (rei metode de delcmlinarc a

granilclor arctice: climalcrica,

gcografica $i botallicii. Un limp indclungat s-a consideral ea loale Icrcnurilc situalc la nord de Cercul
Polar de Nord apuI1in Arcticii. in practica, aceastii definilic nu serv~te In mare lucru. Conform accslcia. intinsele teritorii impadurile ale tundrei canadiere. scandi-

nave $i siberiere apaTlin lumii inghclalc a Arcticii, sprc deoscbire de sudul Groenlandei, dC$i aceasla CSIC. lotu$i, evident arclica. in prezcnt. oamenii de $Iiinla sunt inclinali sa recunoasca limita de cre~terc a padurilor drepl gran ita

sudica a Arcticii. in ciuda condiliilor de clima reprielenoase. la extremitatea nordica a globului exista 0 fauna marina surprinzator de numeroasa, de~i pUlin diversificata ca spccii. Pentru populaliilc care locuiesc in rcgiunile aretice animalclc sunt 0 sursa de hranfl fundamentala. !)opulatia rnigratoare Saarni (Iaponi), precum ~i triburile sibcricre de Komi, Nerel, Iaculi ~i Chukchi cresc tunne de reni. care Ie fumizeaza carre, lapte, blanuri. piei ~i combustibil (sub oolegarului useat). fonna Eschimo~ii din Grocnlanda ~i Athapaskanii din America de Nord se ocupa in mod traditional ell van:'itoarca. ucigand u~i ~i rcni sal batici. in plus, pescuirul joadi un rol major in nordul Labradorului ~i in vcstul Grocnlandci.

in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de ghearti care acoperii apele Arctici; ntmgc grosimca maxima.
De la sffi~itul ani lor '60, celc mai mari {:'iri industrializatc depun cforluri pcntru a extrage bogaliile naturale (petrol, zinc ~i plumb) din regimea Arcticii. Popoarclc Arcticii privesc ell replaccre la aceste evcnimente, pcntru ei cxploat:'irile ocfiind nimic altceva decat un jaf obi~nuil.

STATISTICA
SuprafaJa: :!6A mlh,..m,: 1,." Suprafa;a in interiorul Cercului Polar de Nord: :! I milioarc km Latitudinea Cercu.lui Polar de onl: 6(1 .~:!'51" Suprafata m!ri1or ~i a occanelor: 14.~ milio..loc km Adincimea maximA: 5.570 In

PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in econolllia rcgiWlii. mai ales ill "omul L1bmdomlui $; ill ,",cslUl Groell/imdci.

OE~ERTURI ~I TEREN~I

TNL 41

NELOCUrtE

DESERTUL NUBIEI
in meandrele Nilului

'0
'SO"

Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului Ramses al II-lea (in fundal) $i eu mieul templu allui Nefertari, sOlia aceslUia (in dreapta) se numara printre ceJe mai impol1ante monumente ale Egiptului.

IIlIL4

La sud de Egipt

De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de istoria ~i de cultura Egiptului. Influentele reciproce au condus la aparilia uneia dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii.
'lillmull R'
.n~lItufl'.'Lii

ill /X'!iCt1l1f
\!JthCt' ,till

\ubicl nUrlwi jn "\rn:mitJlilc

nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia.

Nubia Infcrioara, in limpul cclci de a dOlinsprczccca dinastii. La mijlocul secolului XV LCh., Totmcs allll-lea a cucerit ~i Nubia Superioara, slabilind granila larii in dreptul Napalci. in anul 1100 LCh.. Nubia !iia redobandit sU\:eranitatea politica. A luat na.$tere regatul CU.$il care, in secolul VIII LCh., a reu~il sa cucercasca, pcntru 0 seurta perioada, imregul Egipt. Cand asirienii ~i-au mcut aparilia dinsprc nord, nubicnii s-au rctras in patria lor mama. in preajma De~cnului ubiei. Dupa cucerirea v<iii Nilului de cauc romani ~i, apoi, dupa invazia arabi lor, cullura nubiana a intral in declin, iar lara a fost islamizata. umeroasele temple ridicatc pc malul ilului depun marturic pana astazi despre bogatia vechii civilizalii. eel mai cunoscut dintre accstca este Abu Simbel, pc malul Lacului Naser, conSlruit pe vremea faraonului Ramscs al II-lea (12901224 i.Ch.).

ele mai \icchi texte ale Egiptului antic amintcsc deja de Dc~rtul ubiei. in mileniul 31 patrulea i.Ch.. accsta a fost cucerit de Egipt, fiind 0 regiUI"C foartc alriigaloarc datorita boga\i. ilor sale nalUrale (in special aur) $i datorita situarii sale. Pc aici trccca drumul cOlllcrcial care inaintu

adanc in inima Africii. Lemnul din

padurile tropicalc, fildc$ul $i picilc de animale dinsprc sud traversau 3ceste regiuni in drumul lor sprc porturile din nord. in preajma unu

lui 3000 i.Ch.. regmcle de alci au inceput sa se urcasca, fonnand in final un regal care a dainuit aproapc o mie de ani. Mai taniu. insa, popoarelc africare au invadat Nubia Infcrioara dinspre sud. Obiceiurilc ~i ritualurilc aduse de acestea s-au ameslecat cu innuentele egiptcrc ~i au fonnat spccifi cui culturii nubiere. in secolele XIX - XVIII LCh .. egiptenii au reu~it. dupa Calcva inccrcari rcrcu~iIC. sa recuccrcasea

CE MERITA VAzUT
Tcmpkk. \bu Sil1lbd.....alab hi. Phi lac. apalJ

CE TREBUIE

sA ~TITI

cuMA
Tropicala usc:Ha; urcori precipit3tiilc nu cad tot limpul \crii. Temperatura maxima: apru\. f 55:C. \1ari difcrcnle de IcmperalUr.\ intrc .li ~i noaple.

I. Biblia pom~te de teriloriile din prcajma Dc~ului Nubiei, descmnate sub numclc dc Tara Cu~. 2. In 1964. nivelul ridicat al apclor Lacului Nasser i-a indentnal pc arhcologi sa faca falli cu succes urei ndevl\rate provocari: ei au demonllli templul Abu Simbcl ~i I-au strantutal pc un leren, shuat la 0 altitudire cu 60 de melri mai mare. 3. Nilul curgc prin patru calaracte ~i inconjoarA ~nul Nubici. Granita dintrc Nubia Infcrioari ~i cea Supcrioam este detenninatA de Cataracts a lI.a, in apropiere de Wadi Haifa. 4. CullUm nubiana ~i datoreazt\ suprnvic{uirea mai ales Iimbii. Aceasla esle in continuare folositi in Valea ilului ~i in zorrlc munloase din nord.

DEljERTURI $1

TNL 43

NELOCUrfE.

TEREN~I

JI

DESERTUL NOBIEI
HARTA FIZICA

--""" .......
Wadi Half.
~.h

. . . . . .0

--MA REA

.\,

R 0 $1 E

-.....

EGIPT

1151.

....

..
~

~'P.

j:- .....
0

\.
R T
U

<-

IIlO.,

-_....-....

___ dn.onu'i diI

.-.. _ ...........

_1000QkIc

~ l00000loc-

.....
200

-"'

0_

500 1000 m

Sud

r
s."".

Abu Hemad

Gdlf:la.............l;jjnma I

l:::!.~"
8e}},,".
~

.. -

~"'.(.'.'Nun El ........

De~ertu/

Nubiei, situat pe ambe/e piirti ale granifei dintre Egipt ~i Sudan, au este 0
obj~nujli eu

regillne ospitaliera nici miicar pentru nomazii

adiiposte~te insii

condiliiJe vitrege. Acesta

unne/e striivechi/or civi/iza!ii ale state/or din trecut: Egipt, Nubia ~i Cu~.

~L44

DESERTUL NUBIEI
Granita de est a Saharei ,
Nubiei reprezintii limita de est a Sabarei. Acest platou secetos, situat la est de Nil, este complet nepopulat.
ubici
i~i

D~ertul

mai minunate cultun ale antichitalii. in Eyul Mcdiu. acesta a infiintat un regal ce$tin, in Africa.

e~rtu,

datoreaza

numcle nubicnilor. popor

care a creal una dintre cele

La granila dintre secolclc VlJ ~i VII, a luat n~tere Regatul Nubia.

Expansiurea arabi lor. in secolul VII, a condus la arabizarea nubienilar sub aspectcle lingvislic. ernie, cultural $i rcligios. Aceaslli grupa etnica numara in prezcm doar 800.000 de rcprezentanli. Numele de Nubia descmreaza. in momentul

de fata. lara istorica situatii pe tcriloriul dinlrc prima $i a palra cataracta a Nilului. Nubia Inferioara, care apartil'l: Egiptului $i i$i aTC capitala la Assuan, se intinde lotre prima $i a doua

sud, la cotul Nilului Superior. Calea reface vcchiul lrnseu unnal dc caravarele anate in trecere pe aieL Linia de calc feratii eonstruila in sccolul XIX alearga ~i ea aproape paralel cu aecsta. Acestea sunl practie singurele unne care amintesc de prezenla omului in aeeasta regiure de*nica a Africii. Ureori se int3.mpla ea in decurs de cativa ani consecutivi sa nu cada nicio picatura de ploaie in De~rtul Nubiei. Pusliul este total repopulat deoarccc nu CXiSt3 aici nicio oaza, iar raurile curg limp de caleva ore pe an ~i numai dadi a plouat anlerior. Pana ~i nomazii se 3ven-

cataracta. Aecasta mai cuprinde $i

tcrcnurilc din jurullacului artificial Nasser. Aici sc ana tcmple celebre, ea Abu Simbcl ~i Phi lac. A doua regime, mai intinsa, cstc Nubia
Statui COIOs,1/e in intcriorul Tcmplului

Abu Silllbcl consfmit de

Ramses HIll-lea, Egipl

ECONOMIA
I-lidroccntra1c
(pc Nil). Boglllii

nalurnlc: roci de grunil. Turism.

PE SCURT
Tan: Sudan. [gipl
limoo: araba Rcligia: i"lami<;.m Cdc mai man Ol'<: Wadi Haifa. Abu Ilamad

Supcrioani, anata pc leriloriul Sudallului, illire a lrcia ~i a pmm catameta a Nilului. Dc aceasta apat1in intindcrile resffir$ite ale ~rtului Nubiei, inconjurntc de meandrele fluviului Nil ~i intinzandu-sc de la Wadi HaIfa pana la Kuryma. Nubiei, cu relicful sau de cuprindc suprnfa1a de nord-esl al Sudanului, ineonjurnl3 de nuviului il dinspre \CSI ~i sc inlinde in directia Muntilor hbay. ~rtul urt.~te douii puncle: ofa$ul Wadi Haifa, situat la margirea de nord a pustiului, in vccinalatca imedial3 a grnnitel cu Eglplul. $i ora~ul Abu Hamad, construit in
PO(Ji~,

Figurn farnonului Ramses al lI-lca estc ullul dintre celt: mai celebre monumcntc ale culturii Egiptului antic.
tureaza numai in regiunile sudice ~i nordice ale accstui pustiu. Podi~ul de~rtie pierde treptat din altitudire dinspre cst spre vest. in directia ilului. Peste suprnfata nisipoasa ~i pc alocun pietroasii sc ridica mun1i dc grnnit izolati. eel mai inah dinIre ace~tia este Jabal Kurur (1.240 m). Dc~rtul cste tra\-ersat de numcroasc .wadi". adica oaze. Una dintrc cele mai man dintre acestea cslc Wadi Amur.

De~rtul

Lac:

asscr

(La nord\"CSI) al doilea lac

anificial din lume ca marime F1u\iu: '\il (13 \C'it) Temple COIbCl'\'uc: 14

DE:JERTURI :JI ZONE NELOCUITE

TNZ 1

<-

ANTARCTICA
Continentul acoperit de ghea{a seculara -"

Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele - bi/ca(i din ghe(ari mai mari (platforma con/inen/ala) care in/ra in mare. Fragmentele care se desprind din aces/eo formeaza mWl(i ina/(i de ghea{a pur/afi U$or pe apa ~i care se nllmesc iceberg.

TNZ2

Raiul exploratorilor

Acum aproape 200 de ani a inceput "cursa spre polul sud". Politicienii ~i oamenii de ~tiinta nu sperau ca sub inveli~ul de gheata sa descopere petrol ~i alte bogatii naturale. in srar~it, in anul 1991 Antarctica a fost declarata de ONU "mo~tenirea omenirii". Tratatul international interzice extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent.

ECONOMIA
in mnrilc care inconjoam continentul cxistii bancuri mari de pC~Ii. Tot aid sc ronncaza diverse minereuri (fier, lllclale pre]ioasc). Prima incercare de a ajunge la poluJ sud ii apJrfine irlandezului Ernest Shackleton, in anul 1908. DatoriL.'i furtunilor severe de zapada a fost nevoil s<'i renUll!e cu 200 de kilometri inaintea deslinaliei sale. Si mai dramatic sa derulat compelitia dintre Robert Scott ~i Roald Amundsen in anul 1911: englezul ~i norvegianul au plecal aproape concomitenl. aviind ca destinaJie punclul sud al globuJui. Amundsen a beneficial de echip..1menle mai bune ~i a unnat un traseumai favorabil. La 14decembrie 1911 a ajuns la polul sud. Scott a ajuns aici abia 1,1 17 ianuarie 1912. Norvegianul s-a "intors fericit acasa. Scon a murit la lntoarcerc.

lrcbare. Manualele de istorie alribuic descoperirea oficiala a comincntului anului 1820, realizall1 in acela~i {imp de ciHre Irei cxploratori: ofi!cml nls de marina Faddicj F. Gonlieb von Bellinghausen, capilanul american de

ine a vaZUI pcnln! prima data Antarctica? Nu exista un

mspuns exact la aceasta in-

PE SCURT
Colltinentul este acoperi! Ctl ghea1.1i in proportie de 99,6% Cuprinde 70010 din rezerva de apA dulce a tumii In &heal'! actancA nu cxisLi'l. tlrme de viatA, niei vcgclali\ ~i niei animala. Pc co<'lsli\ trliiesc pinguini, foci ~i pasari marine. Marea din jurul Antarcticii abuncm in planclon Si
~li

baleniemcu Ilumele Nathanicl Brown Palmer prccum ~i ofi!cml englez de marina Edward Bransfield. Din aceJ lllOmell! a inceput ..cursa spre polul sud". in anii 30 ~i 40 ai secolului XIX, interesul cerceliHorilor s-a conccntrat asupra obscrvarii coaslci necunoscute pana alunci. Primul care a ajuns pc ghcata Antarcticii. in anul 1895, cstc norvcgianul Carsten Ekcbcrg Borchb'fcvingg.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. eel care a ajuns pentru prima data la po1ul sud la 14 dccembrie 19 J 1 a

Singurul curs de apA cstc Onyx. Acesla curgc door yard pc 0 lungimc de 30 de kilometri $1 se alimemeaza ell apele ghctltrului

Wright care se IOPC~IC in apropicrea Banchizci Rossa

rost norvegianul Roland Amundsen, cu 34 de zile inaintea englezului Roben Scott. 2. in Antarctica se anii 42 de statii anuale de ccrcctAtori ~i metcorologi provenind din 18 tAri. 3. 26 februarie 1977 reprczint.1l. deschiderca ofieiali'l. a statiei poloneze de cercetarc denumit1i H. Arctowski pc insula Regelui Jerzy. Prima stalic poloneza de cercctare, in prezcnt deja inactiva, a rost deschisa in anul 1959 in Oaza Bunger ~i a primit denumirca A. B. Dobrowolski. 4. Polul sud este cunoscut In prezent ea un cere situal pc pol. De aiei loote drumurile due spre nord.

DE$ERTURI $1 ZONE NElOCUITE

TNZ 3

ANTARCTICA

'11e SoothSMldwlch

HARTA FIZICA

..~omc

0'''.....

CeKul ~. de sud

""""' ....
Pim.lntul

....

MAAEA AEGElUl HAAKOIoIA 'fll

Golfult

OCEANUl 'NOlAN

TAACTICA DE EST

.~

AMUNDSEN

...

OCEANUl PACIFIC

".

Cercul polar de sud

""

1'"

IiOOA Ifl..AHlll I 000 ~'"

111\11 de cercetlre Icebergurt

!trill de acopefl.e e Vlletll Vlra

,W

,r

..Ia de IK:operi.e e vllet"l.. na granite lefenurHor .eclllmlle de dilerlte tAr!

Denumirea An/arcticii plvvine de /a termenul grecesc Antarctos, in /raducere /iberti ,. care es/e situa/ de par/eo opusti a piimiin/urilor norc/ice". Aces//ertnen a fos/ folosi/ pentru prima data de explor<ltorul $i cercetalorul polar Charles Wilkes i/1 a/1uI1840.

TNZ4

ANTARCTICA
Continentul inghetat

Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii a Anlareticii esle nepopulalii. Dar loemai datorilii climei reci ~i a peisajnlni oslil al Antarcticii, au fost atra~i in permanenta doritorii de aventura din intreaga lume.

STATISTICA
Suprafata: 14 mil. 1o.1ll~. din care O.7u a kin! ~unt jn~uk 13.3 mil. kill ~ gh~lari acopcri\i. a1cillUind arm\.. 90" din ro.m:na de ghcalll a lumii. RlIza: :!:_~OO km \lliludinc: in medic :!:.::WO m. eel mai inah 'arf \1a.. jHl! Yin-;on
5140m.

---\

Lungimca cOllstci: 3:!:.OOO km. Crosimca plalformci stanrOllsc: media in JUT de 1.900 m \Itiludinea prstl' nhclulmarii 11 plalformci sl:inCOllSC: panca de C 3prnpiatn de ni.,.c!u! mllrii. jar ..l panca l.k \e,t aproximali\' 440 III
\ub ni\c1l1lmilrii. \ ilezn maxima a \ i'intului: 90
m~

Grosirnca

1ll35Ci

de ghcala: in

medic 2.700 m. eea mai marc

\aloorc 4.776 III Disl3nla ralii de llrhipchlgul Tara

Ill' Foe: 990 km

ntarctica este situata pc 0 lfl\ime geografica sudidi de peste 60 de grade. Este alcatuita din gheata solida ~i din insole costalc, fonn5nd un cerc. in partea de vest se ana Peninsula Antarcticii. Acest continent cste inconjur<lt de trei oceanc: Atlantic, Indian ~i Pacific.

invcli~ul vast ~i deschis de ghea!A ajunge la 0 infll!ime de trei kilornetri. Din cauza vanturilor violente. suprafata ghetii a fost erodata fonnand rauri Cll fonne caudate. in direclia marii plutesc banchize ~i vai glaciarc. Marginea ghelarilor care se sparg mnd pe rand fonneaza munlii de ghea\a. Oceanelc din juml acestora abunda

Cele mai mari foci ~i lei de mare /rciiesc pe coaSfO il/slIlelOf:

+cLlMA
Cea mai mica temperatura a rost i'nregisU<ll<l la 21 iulie 19831a Stalin \Vostok; 89 C.

in peste si atmg nenurnaratele mamifere ~i pasari maritime. Dintre acestca se deosebesc foci Ie, petrcii. pescaru~ii, albalro~ii ~i pinguinii. Glasurile acestora rasuna in continuu pe de~ertul de gheala, de parca ar ranji la ostilitatea acestui pamant. Din punct de vedere geologic. pc Antarctica se deosebesc doui'i mar; regiuni. Pe intreg continentul se intind Mun\ii Transantarctici, care o Impart intre Antarctica de Est ~i cea de Vest.

AllIarctica cstc considcrata celmai indepartat. cel tllai inghelat, cel mai ostil ~i celmai nefavorabil continent perllru oamcni. Antarctica are 0 suprafa!5. de aproape [4 milioane de km 1 ~i este Cll jllmatate mai mare dee<lt Europa.

Temperaturi medii: in ianuarie pc coastl1 0 C. pc continent 30" C:

in iulie 20" C ~i ---65" C.

MARl ~I OCEANE

MAR 1

MAREA '"' ADRIATICA

Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii
~

Ora$u! Dubrovnik din Croa{ia

MAH2

Venetia la nord, Dubrovnik la sud

Dubrovnik, Venetia ~i Brindisi, vechi o~e maritime, atrag turi~tii prin istoria ~i cultura lor bogata.

T
,

iinnUri'C

balcanicc ale Adriaticii sunl impodobite

Cll stftnci aSCU{iIC $i Cll gofuri

...........,.p. ooar. o.Imatiei. &t.... _ _

pitoreSli si izolatc.

Orasul portuar Dubrovnik din Croatia. cunosellt pc vremuri sub numele de Ragusa. a fast candva 0 mare putere comcrciala. in bogata republica de rrgustori. spilalelc Si sistemcle de canalizarc funetionau deja din Evul Mcdill. Dubrovnik, numit .,Perla Adriaticii". alragc anua! riiuri de !unsti, in ciuda dislrugerilor numeroase sufcritc in limpul rcccntu-

lui rfizboi civil.

Oaspelii lnsctuli de liniste $i pace gasesc adaposl pc Insulcle Hvar, Brae sau Korell!a. uode aglomcralia turistilor cstc mult rnai pUlin intCIlSi'i.

Om~1I1

Trogir. pc coast:J

Da/mutici.
Tam1urilc italicl'c ale Adrimicii sc caracterizcaza prln linii mat blande, iar pcisajul lor cstc mai pUlin divers ~i atractiv. Multi turi~ti sunt insa fermecati de oni~clele maritime inconjuratc de magic ~i de sutelc pcscarc~ti de aici. La Brindisi (anticul Brundisium) sau la Bari unnele trecutului te inconjoarn de pretutindeni.

CE MERITA VAzUT
\ I:reJlil. 1 nc"te. Pc~aro. Ancona. In..ulelc PiaM"il ~i Tcrmili. C03:.la

VefClia, situata in nord. csle 0 ade varala Mecca a turi~tilor din lumea intrcaga. Biscrica San Marco ~i Canal Grande sunt doar doua dintrc atrac\iile ora~ului ridicat in mijlocul lagurclor. Amalorii de iahting se inlorc in mod regulat in apcle Adriaticii. Ei pretuiesc mai ales romanlismul coaslei Dalmatiei $i briza inviorntoare care mang5ie suprafata marii in lunile sufocante de Yarn.

Dalmalicl IDubrO\l1ik

~i

Spill).

cuMA
Clima meditcrarean!. Temperatura medie atingc + I in ianuarie ~i 2 of 25 C in iulie.

CE TREBUIE

sA $TITI

ooe

ECONOMIA
(sardirc. cnblacccl. Indu tria pelrochlmica. Turism.
P~uit

I. Insula Rab. care apa'1ine de Croatia, ote considcratA cea mai fiumoasA insula a MWii Adrialice. Aceasta este acoperita de paduri dese de pin. 2. Republica Venetia a controlat, paoli in secolul XVIII. nwneroase ler1torii de pc coasta Dalmatiei. tn timpu! celui de al Doilea Rlizboi Mondial halia a trebuit sA returrrze aceste posesiuni. J. in apropiere de Brindisi se ana Castelullui Frederic alII-lea, construil in form! de octagon. Acest punet turistic sc bucunl de un mare interes. 4. u departe de Rimini sc ana tea mai mica republica din lume: San Marino.

MARI~IOCEANE
"
~

MAR 3
.... 0$

MAREA ADRIATICA
HARTA GE ERALA
,r

"""

i
Venella

.....,

{r ...

SLOVENIA
",~

UNGARIA

'.-

.....

~"","

,.

,
MAREA

I~T....

ilt ' -

"'\'Or.. ",,_~DRIA TlcA

lTAllA
_,,;

Rodl G.'~nlco

....

Ulclnj

....

Bari

TIRENIA A

__ o.""""."'aAd o ....... ,,~-.

.-.,.. ... -.-100 200

:soD 1000 2000 '"

MAREA ION/cA

Adriatica, fosta rereastra spre lume a Republici; Venetia, calea maritima principaJa care unea Europa Occidentalii ell misteriosuJ univers aJ Orientului, esle in prezent locul ~1vorjt de odihnii al turi~tjJor, pe care nu ii dcranjeaza nici plajele pietroase ale Cro8fiei,
niei !armul murdar din preajma deltei Padu/ui.

MAR 4

MAREA ADRIATICA
Mare veche, probJeme noi

'"

Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii straturile groase de alge marine care sunt aruncate pc plaje. In partea balcanica, distrugerile suferite de naturii ~i de oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile.

area Adriaticfi sc intindc

ea 0 pana inlrc dOlla dintre

peninsulele Europei
sudi~

cc: eea Apcnina ~i eea Balcanica. Nu

dcpartc de conlopirca Adriaticii
ell

Marca lanica, acestea sc apropie foarte mult una de ccalaltfi $i fonncaza Striimtoarea Qlmnlo. numira $1 .. Poarta Adriaticii", in locul eel mai stramt, celc dow
pcninsulc sunt despfulilC de door 75

de kilometri de mare. in striimtoarc sc ana o~lul italian Otranto ~i

Promontoriul SL Maria di Leuca. eel mal sud!c punet alltaliei.

In \ rcmca Imperiului Roman, apele

Adriaticii au fos!
imTX'Jrtanla.
0

calc de Lranspol1

conducea In Constantinopol (in prczcnt. Istanbul). Astaz!, Adriatica CSlc 0

care
.. marc in pericol din caU71 rJurilor care sc varsa in en: Padul, in nordul Italici, Ncrctva. in Croolia ~i Drin. in Albania. Apclc lor murdarc poartii d~uri mcnajere ~i ingr.i~1.mintc. ACCSIC substanle provooea dC7voltarea in exees a algelor marin;:. COns<x:inte1c aeestui renomen sc fae rcsimlitc mai ales in halia. Vantul ~i valurilc fae ea plajelc ~i slaliunile de

ill timplll toamneJor cenu~ii ~i 81

liinga Rimini, dindva adorale de turi~li, sa fie aeum aeopcrile de 0 patura groasa de alge loxiee. AUloritiitile localitiitilor maritime aloci sume import:lOte luplei eu aeeasm plaga persistenm. in partea baleaniea a Adriatieii pf{)+ blemelc sunt de 0 eu totul aim natura. in prim plan se aOa ~Iergerca unnelor lasate de rdzooiul ei\ il. Consecintcle eonnictclor annale au fost resimlitc durcros de vcchiul ~i fmmosul o~ Dubrovnik. Sectoml turistie din Dalmalia, care fusese apronpc Iota I dislms de nizboi, se dC2volta acurll foarte rapid. Dill pacalc, inca Ill! sc poate SpUI'C acel~i lucn. desprc cO<'lSlclc Albanici.

icmiJor fnghetafe. romlinii vi~elJZ3 1:1

tJst(cJ de pcisajc....

PESCURT
TWi Iimitrofe: ltalia, Slovenia,
Croalia, Bosnia ~i Hertegovina,
Serbia ~i Munteregru. Albania

STATISTICA
Suprafa18= 160.{)()() km Lungimea maximi: TO km Ufirnea .maxitn!: 2UO I.m Volum: nuoo k.ln AdAncimea medie: 237 In AdAncimea maxim!:

arm;..:, 1,460 In
Salinitatea: de 1:1 4 (la gum d~ \ars.ar~a 1I Paduluilla JS,5'\.o

Cele mai man porturi: Tricste. Verelia, Ravenna, Ancona, Bari, Rijeka. Zadar, Dubrovnilc., DurrCs Golfuri: Verctici. Manfrcdonia, Orin Riiuri: Pad, Pcscam,OfaOlo, NerC'lVa, Orin

MARl 1 OCEANE

MAR 37

;
l

MAREA BERING
NorduJ inghe{at a1 Pacificului

Marea Bering, una dintre cele mai fntinse mari ale lumii, abwldii in pe$ti $; mamifere marinc. Oaselc balcnclor vizibilc in fotografic sw}l 0 dovada a tratamcntului /lira mila Ja care sunt supuse ceJe rnai mari mamifere ale fumii.

Bliinuri care valoreazii dit greutatea lor in aUf

rn secolul XIX, Insulele Aleutine au reprezentat un adeviirat paradis pentru

negustorii ~i de bIanuri. Acea CUIDp3rau de la vanatori piei de morse, de vidre i de vulpi polare albastre.

merica ru~a-.ca 1; ..11: II for mulan: rar incilllltj loire anll 1799 ~i I X67. intr':Jga rcJ!lUrl.: a \1am [kring a ,lpartmut

Ru".ei lari~le...Companla ru!'lo-amo:ricana" functiona in K.uTIr.:.:atka. in

In ..ulelc Aleutirr

~l

in \I;... ka mea

dinalOtc ca Rusia sa im:heic .ceil lllili proasW afaccrc a secnlului", v.in.l..:'ind

Alasku Slalelor Unite. comru sUlllci

de 7.2 milio<.ll de dolari. Ponul din OhOhk. pc lumlUl C'iIIL' ill Sibcriei. em. in ..ccolul \:IX. ullllnul rora.. pc dnllTIul din..pn: Mo"cma ~l Petersburg caIre In..ulel.: ,\leutirrlor. miul n:gu... torilor de blanuri.

in anul 17lX').

I)

C\PCI,!IIIC ru-.casca a

dcban:at pc in...ula Linala. ka de 150 de kilomctri lunglmc din \rhipclagul \lcutirelof. ..\I("i a l:!a"l1 numai tcrcnun dl.~p;iduritl'~l h:ltllll' do: \' anI. 3copenl..: cu mu';>Chi ~i eu rcrigl. TOtU~l. IlnUlul gola~ il~undea 0 eomoar.1 dcoscbitu: un grup numeros de \' ulpi albaslre )i argiotii prceum ~i mii de \idre. Negustorii chin.:/i pIatcau pcntru pieilc ilccstora cate 150 de ruble de aur. sumu Cl10nna pcntru :ledc vrcmuri.

Locuiror al PeninsuJei CiUKotsk pe pirmuJ Marii Bering.

ECONOMIA
Pescull pi: II rnanm soman i1nsulcle !\IeU(lJ'l,; I Ala ka). cruslacec; una dintre marilc eele mai bogluc in pc!;te din lume, Vunatoarc: sporadic. sunt vunnte animalc ell blana ~i momifere marin:.

CE TREBUIE

sA $TITI

I Insulele AleutirE au fost unicullerilOriu american ocupat de japorrzi in timpul celui de-al doilca razboi mondial. 2. Aleutii apartin rnsei mongole. po3rtil nume rusc~ti ~i suot ortodoc~i. 3. Deoorece pc In5ulcle Alcutire nu exisUi copaci, localnicii au folosi! pcnlru construclia caselor Icmnul aruncal de marc la llinn. 4. in anii 1790-1820. mii de aleuli ~i-au pierdut viota in Insulele Pribilof. Ru~ii i-all fartal sA munccasca ca sclavi la prclucrarcn pieilor de Coca.

MARl I OCEANE
~

MAR 39

MAREA BERING
"'>'1~;;;;"'\,-~q,~
RU S I A

HARTA FIZICA
,....\'~ OCEANUL ARCTIC
MAREA CIUKOTSK

.STATElE UNITE ALE AMERICII

--

GoJful

,,,'
..'t-~I"'

I'ALASKA
SIBERIA
Anad'r

---"'"
,....;;;r
I
GoIIuI

.....
<"""'-"

--

,....~~
I Mnbtyj

MAREA

BERING

Go,,"1 Bristol

~.

/
/

""1000 300lI !ilIlO 1'ODIl1ll

200

OCEANUL

PACIFIC

--

Marea Bering se intinde intre fiinnurile inghefate ale Siberiei ~i Alaskai. Dill octombrie pana in mai, suprafafa sa este aproape in intregime acoperitii de ghefari pilltitori. Inslliele Aleutine ~i Inslliele Comalldoruilli sunt restllri ale unei vechi pun!; continentale, care unea continentele Asic; $; Americii. in Marea Bering se varsii YukonuJ, eel mai mare diu din Alaska, Kuskokwim, un rau 111Ult mai mic ce
slriibate acc/ca$i tinuturi, precum

$; diul siberian Anadfr.

MAREA BERING
Punte intre Asia $i America
La Marea Bering se intalnesc estul indepiirtat al Asiei ~i partea vestica a Americii de Nord - Siberia ~i Alaska. La sud, marea este delimitata de Insulele americane Aleutine ~i de Insulele ruse~ti ale Comandorului.
riisaturi'c mongoloidc ale indicnilor nord-americani ~i ale eschllno~ilor triidea:di originea comuna a accslor popoorc. Primii locuitori ai Americii au sosit aici din Asia, acum circa 40.000 de ani. Ei au traversat puntea contirental5 dintrc Siberia ~i Alaska ~i ~iau continual apoi caliiloria spre prcriilc Americii. Punlca a fost inghitil5. de mare dupa ultima pcrioada glaciarn. in unua sa, au ramas lanlurilc actuale ale Insulclor Alcutire ~i ale Insulelor Comandorului. in sccolul XIX, aceslC arhipclaguri crau spaima marinarilor. Vasele aceslora riscau sa se IO\ieasca de rocile subaC"3lice sau de rtX:ifele coralicre.

Bering. En arc 0 suprafal:i de peste 2 milioane de kilomctri palrali. iar adiincimea sa depa~e~te 4.000 de metri. Adiinelmea seade simlitor doar la nord, aeolo undc
P~ti

prcgiJlIt' pcntru a Ii arumat' Peninsula Ciukorsk.

Stramtoarea Bering U1'l:$le Marea Bering $1 Marea Ciukotsk. Stramloarea masoani, in punetul siiu eel mai ingust, doar 86 de kihr metri. Marca a fosl denumita in onoarea lui Vitus Jonassen Benng, ofiler de marina darz aOat in slujba Rusiei. in anul 1728. acesta a navigat prin Siramtoarea ce a primit apoi numele s:lu $i a deseopcril ea Asia $i America nu sunt unite. in anul 1741, el a organizal 0 noua mare expedilie, in timpul ciireia a descopcril Insulclc AlculiT~ $i a cercelat coasta sudic3 a Alaskai.

cuMA
Subpolarn maritima. Tempc:ralUrlle medii in timpul anului ating 10"( in nord $1 YC in sud. Temperatura apei m3.soanl 5C in nord $i . IWC in sud in timpul \'erii, iar iama _1C $i reSIXct1v,

La nord de Insulcle Aleulir SC inlmde una dinlre marile cele mai \'aste ::;i mai adanci ale lumii. Marea

+2C.

STATISTICA
SuprafatJl.: 2. mllioan: k:T' Volum: 3,7 mlh~ b Adincimea maximi.: 4.4~O m Im....d lBc lcd..: I.MOml Diferentele de mvel in timpul mareelor: de la " la ~ m

PE SCURT
Tan limitrofc: Rusia, Suude Unite
(Alaska) Cele mai marl ponuri: Anadir.

ProwKhcnija.. Nome
Cele mai man insole: I-Ie Alcuu.r:, I-Ie Comandorulul. 'univak. Insula S( Matei. Insula $( LaurenllU

Facile se incalzcsc la sO:Jre pc tiJrmul stJncos 31 Man'i Bering.

MARl ~I OCEANE

MAR 45

MAREA '"' NEAGRA

Marea de fa extremitatea sud-esticii a Europei

@@
@@ @@

FIOla Marii Negre a fast timp de ani de zile miindria fJotei ruse$li $i mai apoi, a celei
sovietice.

$; 111 prezent, aceasta reprezinta 0 componentii ilnportanta a sistemului de

apiirare al RlIsiei.

Conferinta celor trei ,

Soarta Europei a fost adeseori decisii pe malurile Miirii Negre. eel mai cunoscut eveniment istoric in acest sens este conferinta de la Ialta, de la s~itul celui de-a! Doilea Riizboi Mondia!.

a inceputu! lunii februarie 1945. conduditorii puterilor aliate, Churchill. Rooscvelt ~i Stalin, s-au inlalnil in Crimeea penlrU faimoasa confcrinliJ de la Jalta. Gcnnania hiticrisI3 era deja pe

Europa postbelidi ~i la sfcrclc de influenl:) ale marilor puteo: Germania a fost divi.ana in patru zoo;: de ocupalie ~i au fost rcdcscnate granite1c statelor din Europa Centrala ~i de Est.

alUnci practic invinsii. Cci trei politicieni intenlionau sa adoplc hotariirile recesare penlfU incheierea definiliva
a ffuboiului $1 sa stabileascii noua ordi~ mondiala postbelica. egocierile s-au conccnlrat in jurul pregallrilor pcntru infiintarea Organizatici Naliunilor Unite (GNU) $i a dcclaralici rcferitoarc 1a ..Europa elibcr.lla". Dupa capitularea definitiva a Wehnnachtului, Gennania unna sa fie dcnazificaUi, democratizam $i dcmilitarizata.

Salinirau:a ridJcata din /JdancunJc

Miirii Negre nu

(/J\-"orizcazA
de:niollarc:J (:June, manne. dar nu impicdicli cu nimic drcsuro deifiniJor.

Criminalii de rtizboi ummu sa fie pedepsili. Regalul Unit. Stalele Unite $i Uniurca Sovietica all cazut de acord 5.. .i admita Franta in
nou-inliintatul Consitiu de Control al Aliulilor. ea a palm putcre inving{ltoarc. in Crimcca, au fosl luate hOlar:.lri decisive rcfcrilonre In

MU/limi ca pc Coasta de Azur. Yam. mJijoritlJtca furi~liJor \'izitellzii plaje/c MlJ.rii Negre din Romania.

PESCURT
Suprafnta: 422.000 km' Adancimca maxim3: 2.211 m Tanle Iimilrofe: Romania, Bulgaria, Tu~ia, Ucrnina. Rusin. Georgia Principalelc fluvii care sc revars3. in Mareaeagri: Dun3rea. Nipru. Kizilirmak. Don ( 1area Azov) Cdc mai importantc porturi: Batumi. Suhumi (Georgia). l'\ovorossijslc. Soci (Rusia). Sevastopol. Odesa (Ucraina). Constanta (Romal1la). Varna,

CE TREBUIE sA $TITI
1. in anul

1905, pe Marea Neagra a izbucnit re"'olta de pe cuirasatul rusesc

Bwgas (Bulgaria). Trnbzon.

Samsun. Zonguldak (Turcia)

..Potemkin". inuimplarca a fost imortalizata de Serghci EiSClbtein in filmul mUI din 1925. 2. Pe vremea Uniunii Soviclice, nota MArii 'cgre era 0 comporentA de elill esentia1A penuu fOllele de apMlire ale superputerii. 3. in ciuda salinilllii ridicale. in Marea Neagrn triiesc aproximativ 1.500 de specii de ~ti. Cea mai mare importanlii economica 0 au sardelclc. heringii. plalicilc. sturionii. scrumbille ~i Sla\nzii. 4. in timpul razboiului din Crimeea (1854-1856). purtat de Rusia impotriva Imperiului Oloman. Regatului Unit ~i Franlci. oTOrilc ri2boiului au fosl documenlate fOlografic pcntru prima data.

MAR 47
~

MAREA NEAGRA
HARTA INFORMATlVA

.
UCRAINA
ROMANIA
0""",,"

-MoO""..

BUCll'eft!

o """"""'"

BULGARIA

V-.-B*C

---

-.MAREA
~.

NEAGRA
EORGIA

t~_

TIIb1MO

OV~

...~

~.

MAREA MARMARA

ZOngUlda~~ E'ltlJIi" -Kodu

"'"
Betumi

G .......~

TURCIA

'"'"""

n'

Marea Neagra, numitii in antichitate Pontul Ew<in, a fost dintotdcauna 0 cale de comunicatie comcrciaJa $; mililani
impol1anta. in prezent, !iirmuri/e Miirii Negre atrag turi~tii datoritii p/aje/or pitore~ti, ape/or ca/de ~i numiiru/ui mare de zile insorite.

pelle 1.000 000 loc.

1m 100 000 - I 000 000 IDC.... 30.000 - lOll ClOO loc.

IUb 30.000 IDe. -1l1O -200' 000 ., llOO m

...,
48

MAREA NEAGRA
Riviera Miirii Negre

Acest apendice nord-estic al Miirii Mediterane i~i datoreaza numele culorii apelor sale. 1n ciuda gradului relativ ridicat de salinitate, Marea Neagrli este destinapa turistica favoritli in Europa de Est.

are3 Neagrii este eel mai mare bazin hidrografic al Europei de Est. Aici, eir eulatia apei are loe foarte lent, d~i in marc sc rcvarsa cateva cursuri mari de apii, precum Dum'irca, Niprul sau Donul. Marea Neagra comunica eu Marea Medilcrana door prin illtcnnediul micii Man Mannara, ell strfimtorile ci inguste. Bosfor ~i Dardan;::le. Rezultatul acestei stari de fapi estc salinilalea

ridicata (aprox. 20% in largul marii) ~i cantitatea mica de oxigen. La adancimi mai man de 100 de melri,
in Marea Neagrii, practie 1111 exista viala. Troiesc aiei, in schimb, microorganisme care absorb sulfat ~i, in combinalic ell mireralele, creeaza oxizi Irgri de metal. A~a sc explica coloratia reagra a apei ~i numele dar de lurd marii. in partea de nord a Miirii Negre sc ami Peninsula Crimeea, legatii de

Y.1It.1. care a gazduil /a sfii~ituf ceflli de-af DoiJea Rifzboi Mondi.1J confcrintll c.1re .1 decis SO.1r1.1 Europei. CSIC ulla din/re cde mai popufare stafiunii dc pc lilOro/ul Milrii Negre. ill prczcnl. Y.11tl1 se aniJ pc leritoriuJ Ucraillci.

Ucraina printr-un istm lngust (8 km), Perekop. Crimcca sepam Marea Neagm de Marea Azov in care se varsi'i DonuJ. Cele dou5 ape sunl unite prin stmmtoarca Kcrci. Pana nu demult, tannurile Marii Negre au fost loeul favorit de odihnii al locuitorilor Europei de Est. Si in prczent, numeroase centre ale "Rivierei Marii Negre" sunt plirc de turi~ti. Ace$tia prolita de plajelc fnlmO<lse care nu lipsesc din Romania sau Bulgaria $i de statiunile de pc litoral. Salinitatea apei la liiml esLe
Deft.1 Dumirii III apropierc de MurigIJiol: :liei f1uviul eurge sprc Marca NC.1grfi.
/CIIC!i

mult mai redus5 iar temperatura apci atinge vara aproximmiv +25C.

ECONOMIA
Comcf\. Pcscuit. Turism.

cuMA
Continmlala ell influcnte meditemrcel~. Temperatura medie in Tmbzon (Turcia) aunge in ianuarie +8C iar in iulie +26C. Temperatura apei este vara de

+25C.

MAR 65

JAPONIEI
Centura fierbinte a Pacificului

MAREA

(~::-Kf,

<!Ot'RU'

Marea Japaniei separii lanrullnsulelar Japaneze de Oceanul Pacific. In nardul miirii damnesc ierni aspre, dar la sud clima este mult mai blandii. Tiinnurile sale faarte diferite sullt un lac nepre!uit de adihnii.

t.\Afu'''''66-Tinutul unde bate "Vantul Divin"--,

Ani indelungap., Marea Japoniei nu a atras atenp.a nimanui ~i a izolat in mod eficient Japonia de continentul asiatic. De abia in secolul xx, a devenit un bazin maritim de importanta strategica.
Abundenta pql.iJor este cea mai m.are bogatie 8 MirJi Japoniei.

secolului XIII, mongolii au incercal de doul'i ofi sa cuccreasca

imp de sceolc, Marea Japoniei a sepaml Japonia de conli~nl. La sra~itul

insulclc. Aces! popor razboinic, care sub conduccrca lui Gingis Han $i a unna$ilor acestuia a devenit spaima Europei, $ia indrcptal aten\ia sprc est. Kubilai Han, rcpolui lui Gingis Han, s-a 3$C7..at pc tronul chirez pUlland bazcle noii
dinastii Yuan. in 1274, nota lui Kubilai a fost respinsa din Insula

Divin". Acesta a fost unul dintrc putirele momente in istoric cand Japonia a fast amenintata din exterior. Unnatorul pcrieol sa ivit de abia in timpul riizboiului ruso japorez. in 1905, in apclc Marii Japoniei, nu departe de TSlishima, s-a purtat 0 mare b5tiilie maritima. Flota ruseasca a fost distrusa de vasele japorezc. in perioada Razboiului Rece, ambele stnimtori sudice din Marca Japoniei (Tsushima ~i $trnmtoarea Coreei) au fost linute sub obscr-

ECONOMIA
Pcscuit (snrdele, heringi. ton, soman).

vatie de amcricani. Marina State lor Unite, care i~i apara dominatia asupra Pacificului, controla de aid mi~carile notei sovietice sta\ionate la Vladivostok. in prezent, apele Marii Japoniei sunt folosite pentru navigalia comerciala ~i pentTU pescuit.

Kyushu. in 1281, mongolii au lovit din nou, dar, de accastii data, Cll 0 flota mult mai putemica, numarnnd aproapc 4.000 de vase $i de barci. Japorrzii nu sau lasal insa u~r infninti. Lupla pc mare $i pc uscat a dural $3pte saptamani. in final, invadatorii au fost invin~i, datoritl ajutorului respcrat ofcrit de un taifun uria~ care a cuprins marea. distnlgand in totalitate nota mongoHi.. Japorezii rccunoscatori au numit acest viint ,.Kamikazc" - .,Vantul

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Curentul Tsushima aduce din sud in Marea Japoniei ape calde; apele reci sunt aduse din nord de Curentul Oya Shiwo. 2. Pe insulajapooezA Kyushu se atl! ~ul Minamata. De Ia numele golfului Minamala se trage denumirea bolii pc care oarnenii 0 pol lua de la animalele care tmiesc in apele contaminate eu mereur. Boala provoac! deteriorarea sim(Wilar, $i in anumile situatii, moartea 3. in adincurile apelor sudiee ale Marii Japoniei, japorezji depoziteazi de$euri radioactive.

MAR 67

,,,'"v

S';I(P

MAREA JAPONIEI
HARTA GE ERALA.
,w "-

.......

- ' " 1.000,OOllloc.

lntnI 500.000 - , ,000 000 lox

rmr. 100000 lite Ioc:alilaII

500 OOllloc

...

...........
CHINA

Clnn\i rMrinl cah:l

RU$IA

ClAfl!I_..a

./

.._

MAREA
OHOTSK

--...

..... 8dM .... ~

'......

I, ""-.tr

..........

I. Hoklalido

.""""'"
MAR

--.-

.........

PONIEI

~. -.
CORE. .
DE SUD

-- --.
" "-'

1iCorn-.... ~
'""",

"-

"""'"

---. '
OCEANUL PACIFIC

JAPONIA

I. Shikoku

"' ...

Timp de secole, Marea Japoniei a avut pentru japonezi importanta pe care 0 are pentnl britanici Canalul Miinecii. Aceasta este 0 granira naturala care separa Japonia de continentul asiatic. in prezent, marea este un bazin importalll pelltru pescuit ~i 0 ruta comerciala tot mai des folosit.

MAR 68

MAREA JAPONIEI
Intre Rusia, Coreea $i Japonia
A

Marea Japoniei, a cilrei suprafa13 dep~ un milion de km'. este situati mire

marginea sud-estici a Siberiei, thmul estic al stalelor coreene ~i Insulele Japoniei.

area Japoniei se invecireaza cu Oceanul Pacific in partea de nord-est a acestuia. Prin

Strnmtoarea Soya dintre Insula

Sahalin ~i contirentul asiatic, Marea Japoniei se ure~tc cu Marea Ohotsk, iar prin Stnimtoarea

Coreei, cu Marea Chirei de Est. Pe coasla Siberici se anA or8$U1

Vladivostok, stalia finalA a faimasului tren transsiberian ~i 1010dati important port rusesc comercial ~i militar. La est. marea este delimitata de Insulele Sahalin, Hokkaido ~i Honshu. eea mai mare adancime atinge 3.742 m (porrivit anumitor surse, chiar 4.036 m). In centro.

Japania I. Holdcaido. ParcuJ narional ShikOlSu Toys. L. Shikaribetsu (Shikaribctsuko). P/6cute.

fundul marii se ridica, formand

creasta Yamato. Aici, adancimea nu depii~~te 285 m.
Pc insulele Hokkaido, Honshu ~i Kyushu sc ridica craterele a 36 de vulcani inca activit dintre care

CUMA
Climli tcmperatli in partea de nord ~i subtropicalli in partea de sud. Temperatura apelor de suprafatll variazA vara inlre + 17 ~i +27"C, iar iama intre -I,7e la nord ~i +12C la sud.

PESCURT
Denumirea japoreza: Nihon-kai Denwnirea ruseasci: laponskoe More Denwnirea coreean!; Choson Tonghae Tirile din jurul Marii Japoniei: Japooia, Rusia, Corcea de ord. Coo= de Sud Cea mai jnaJtj creastA: YamalO Cele mai mati insule: Tsushima, Sado,i Oki Cele mai importante porturi: Vladivostok (Rusia); Ulsan, Pusan (Coreea de Sud), Chongjin (Coo= de Nord), Niigata, Otaru, Tsuruga (Jap<>nia). Strimtori: Tsugaru, La Perouse, str. Corceana. str. Talari

majorit3lea ating in1Ulimi de 4.000

de melri. Aceasta rcgiure estc una dintrc cele mai active din lume din

punel de vedere seismic, fiind afectata de numeroase cutremure, dintre care ureJe subacvatice. Din cauza activitatii geologice intense, regiurea estc denumita centum fierbinte a Pacificului.

STATISTICA
Supraf:aIa: 1.062.000 km'
Volum: 1.731 kID'

Pc tMmul surlie al MArii Japoniei se ana doua slate careere: Coreea de

~i

Nord, comunista ~i izolata de lume, Coreea de Sud, care traie$te in prezent un adevarat boom economic, in ciuda anumitor ezitari.

AdIDcimca mcdie: 1.536 m AdIDcimca ID&"imI' 3.742 m

Dlferentele de nivel in timpul marcelor: p5.na la 0.5 m

Strnmloarea Coreei, care sepam cele doua state eoreere de Insula Kyushu, masoara in punctul sau eel mai ingusl 180 de kilometri.

Kyushu esle des afeelata de tai funuri pUlerniee venite din sud.

MARI~I

MOR 93

OCEANE

MAREA MOARTA
"wi

unde nimic nu se scufunda

Grice fncercare de [nee In Morea Moar/a este un e~ec. Nu pOfi deco' sci plll/e~~'i, daforifa aportului mare de saruri din apo morii.

OB94

Rezervorul de apa tara viata ,

Numele de Marea Moarta nu este deloc exagerat. Datorita saruriJor din apa, aici nu este posibila viata.
LOCURILE CARE MERITA VIZITATE
Dc~ertul

Judaic ell numeroasc

localiU11i biblicc. PC!1lcra in

st5nca Kumran scdiul sectei prccrc~tinc Esscnci. Canionul Murabb,;'u. Fonareata \1asada. Locul unde II fosl SilUllI orn~lll biblic Sodoma. ILvOrul Ajn Gcdi.

globului, a fascinat dintotdcauna lumea ~liinlifica. eca mai mare cxpeditic ~tiin\ifica a fost organizati'i in anii '60. in Marea Mmlrta IlU trliiesc 3nimale
~i IlU cresc plante. eu toale acestea, in fie{;3rc an, mii de oamcni vin

ingurul rezervor de ap!'l de aces! gen din lume, anat in cea

mai adanci'i dintre depresiunilc

anuneidi, au fost considerate de speciali~ti dovada aplidirii legii lui Moise de elitre b'Tllpul de credinla esenian~ in secolul al I1-ea iH. Aceasla descoperire este ~i astazi subiectul disputelor tcologilor din toata lumea.

~i

pcnlru tratamentc ell apele samte ale

+CUMA
SubtropieaUI. Temperatura medic estc dc aprox. +25 0 C. dc~i foarte des se inrcgislreaza ternperaturi de +50 0 C.

marii, in locunle special amenajatc. in anii 1947-1956. au fost gasile in grotele care se ana in nordvestul marii, in apropierea ora~ullli
Kumran, celebrclc .Manuscrise de

STATISTICA
SlIprllfalll:
Sliruri: 26
Lun~imea
0

pc~IC
0

1,000 "m:!

1a Marea Moarta". Peste 500 de manuscrise, serise in limbile ebmica

mnim1i: 76 km Uilinlea ma\inlll: 16 km Temperatura: in pcnoade di1erile ale anului \arialll inln' 19 C - +36 C.

Imagillea plVceselor saline dau impresia /lfl/li peisaj polar.

CE TREBUIE

sA ~T1TI

I. Dcnumirca de Marca Moarta a fost data de grecul Pausanias. eel care a ~i cercetat-o pcntnJ. prima data. 2. Fotografia de pc prima pagina nu cste un fOiomontaj. intr-adeVM, POli pluti pc api\ ~i cili ziarul in accla~i limp. 3. Primelc 500 de tAblilc de la Kumrnn au fost descopcrite de un beduin, in mod inlampH'ilor. 4. Ast~i .,Manuscrisele de la Marea Maana" pol fi v1i.zute in doua muzee din lerusalim: Muzeul Rockefeller ~i Muzeul National.

MARl $1 OCEANE

MAREA MOARTA (2)

HARTA FIZICA
~ERIHON

....

MOR95
@

lerusalim

....

..- '"

--\
.....
MadaN

.f

r;'S RI\'l

ludea

MAREA MOARTA
Hebron

---.y~

- __ oL ....

,,---

-_ ...

........
.,

peste

'OO.QOO~loruilori

50.000100 lIOO

'" ,,,' ..

~O

0".

-,

.......

..
o

wb 50.000 M Iocuitoti

~de_

L.-.cliI-.,.dinll1019

l.nII "" ~ <in 1967

drumuri mIi~

200

SOO

1000 m

ISRAEL

1153m

.......
AClil/1 17,000 de ani, Morea Moarta era lin ita CII Laclil Tiberiadei (Genezaret) de 10 nord, dar, datorita evaporarii intense, in prezent, sunl separate de 0 bucata de piimanllungci de 100 km.

MO

MAREAMOARTA
Locul cu cea mai joasii
a~ezare

....

din lume

Marea Moarla se intinde pe 0 suprafala de aproximativ 400 de metri sub nivelul marii. Esle alaI loeul eu eea mai joasa a~ezare de pe pamant, cal ~i rezervorul eu eea mai sarala apa de pe suprafala planelei noastre.
in apele Miirii Moone Sf! ujlii pano 10 275 g de SOIT! pe /iml de apd.

Marea M03rta are 76 de kilometri lungime, in loelll eel mai larg,

iotre MUlllii Moab la est $i dC$crtul de la vest, avand 16 kilomclri

l.li!ime. Suprafala talala se ridica la aproximativ 1.000 km2. Partea de nord csle mai adanell decat cea din mijloc, unde adiincimea marii cste de abia 10 metri. Denumirea de .Marea MoarH'i" este in$e1aloare. De fapt, se refern la un lae in care nu se poate inOla. dcoarccc arc 0 Ouclualie sezoniera. Punetul cel mai adanc eSle de 794 de metri sub nivclul Milrii Medilerane. Canlitatea de sare din Marea Moartll este alat de mare deoarece in ea se varsa foartc putinc ape, care se evapom repede din eallza af$iiei. Marea Moarta nu eslC potriviU\ penlru inol. dar

eonstituie tOlu$i 0 aU'aqie turisticll. in afam de aceasta, componenl3 apei face posibilll 0 utilizare largll in industria chimica. in bazine, prin evaporarea difu71i., se oblin clemente cum ar fi: calciu, brom $i magnez1U.

ECONOMIA
Din apele lacului se ob\in sarea gema ~i '>area de pOlasiu. De-a lungul ~u

rilor. se ata statiuni balneare.

sfant lardan formeaza impreuna, iolre Israel ~i lordania, 0 deprcsiunc, ell 0 adancime de 399 de mctri. AccaslA dcpresiunc s-a format in unna ell 12000 ani ~i apaTe in Biblie sub numcle de "Marea MoarHi".

area Moana ~i raul

PE SCURT
Estc un lac fltr:l reflux. impAJ1it in dou! bazine Punctul eel mai amncdc pe suprnfata p1mantului Rezervor de apa, eu eel mai ridieat grad de salinilale din lume (aproximaliv 2(010)

in apropiere de
Sedom fSodoma bibliea). Sf! aflii
SU;lIca .. So/;o Illi

Lot" Conform
prime; carti a 11/; Moise

(.. Gene::a '"

aceastfl femeie
S-{l trolls/arn/of

inrr-o suincii de
San?
(l

deourece

incalcar

illlerdiCfia dil'inii de a prilj ill/trlmi

MARl ~I OCEANE

aCE 1

OCEANUL ATLANTIC
Bazinul aevatie eel mai intens navigat

Scu{undari/e in apeJe caJde ale Marea Caraibelor if; creeazif ocazia sa admiri intrcaga bogiirie de eulor; a flore; $; a (aune; subacvatice.

Oceanul miturilor

~i

al misterelor

Oceanul Atlantic este inconjurat de legendii de mii de ani. El ~i-a pastrat pilna in vremurile noastre caracterul misterios ~i periculos.

CE MERITA VAzUT
PlaJde frumoa.-.c de pc lfmnunle
tuturor contll"l:ntdor iml..'Cinilh:-

Coask"lc franc:ue d/batJcc SJ plim' de fiumwerc dm aprof'm de QlIIbcron in Brr:WllS.

Ilbulele bdcara .\lore. Capul Verde. Canarc. Anlllc

lanliCU! este oceanul eel mai apropial $i, in prezenl, eel i hire cunoscul. Aici a inceput epoca marilor descoperiri geografice $i expansiurea civilizalici

A;E

eumpere. in antichitatc, era CUIlOS-cut door COl 0 cOlle maritima care

unna linia tfumului, in Evul Mediu a ciipatal faima de mare plina de pericole (.marea int'Urericului" dupa arabi) iar mlul sau cova~itor a
inceput de abia in vremurile mo-

derre.
Atlantida, marclc contircnt aparcnl scufundal Cll sccolc in unna, ar fi fosl situat dcpartc in largu! AtlaJllicului, inlrc {flnllUrilc Africii $i ale Amcricii de Sud. P,lna aSlazi. lipsesc dovezilc inCOI1ICSt.1.bile care

sa

dcmonstrc7..c existenta accslcia.

Curenlii marini $i furtullile locale

CLiMA
Foane divers3, Temperatura la suprafnla o.pe:i: +25C la ccuator. +28C in Golful Mexic. Precipilatii masi ..'c sub fonna de ploaie pc to,na suprafal8 oceanului.

i-au speriat intoldeauna pc marinari, care au nascocit n;:numurate legende legate de acestea. Ultima marc catasdin Atlaruie s-a intamplat ell peste 90 de ani in urmu: cclmai marc vas din lume la acea epoca, Tilanieul pomise intr-o calatorie din Europa la New York. aspirand la Panglica Albastrii - distinc\ia pcntru eea mai rapida parcurgerc a acestui trascu. La 14 aprilie, 1912. aisberg Atlanticului au invins eolosul de metal. ~i-au pierdut viata 1.503 de pcrsoare. in ziua lragediei, oceanul a

trom

fost complet lini~tit - Titanieul s-a izbil de un iceberg-uri Ie care a provocat 0 br~a urill$A in carena vasului. Solda\ii britanici ~i argentinicni care au luat parte la razboiul pcntru Insulelc Falkland din 1982 i~i amintcsc, ~i ei, cu rep1acere, despre Atlantic. Conflictul pentru controlul celor cateva insule stfutcoase din sudul Atlanticului a izbucnil din convingcrca ca in apropierea lor ar ex.ista rczervc de petrol.

ECONOMIA
Flori :j.i fauna relati' ~ce:j.i putin diH~rsificate ea <;pecii. Pescuil inlensi\ (sardire. Ion. hering cle.). Relene de gaz Si petrol (mai ales pc eoasta Afrieii ~i a AmenclI de Sud). '\a"igatic.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Charles Lindbergh II intreprins primul zbor peste Atlantic in anul 1927. 2. Estuarul La Plata in Argenlina separn zona de c1ima Icmperati de cea rece in sudul Atlantieului. 3. Rczervele de petrol din Golful Mexic sunt estimate la 5 miJiarde de lone. 4. Allantieul este eel mal tanar ocean al pl~tei. eu aproximativ 15 milioare de ani in UIlll3, acesta nu era decat un rezervor de apa ingust rezultal din deslrllmarea eootirL--ntulUl primordial Pangea

MARl ~I OCEANE

aCE 3

OCEANUL ATLANTIC
HARTA FIZICA.

,,,.
Not<!

AMERICA
DE NORD

rSllUtdll

New yon..

&:1.,,1
_~-'yjl.N<rl

A"tildt

...

M""

Mri

c."..l.r~"

....""

/. c_= .
AFRICA

~
AMERICA
DES U 0

....

.....

C

500 2000 4000 6000 m

:::'

........J_:::

--,

8:;1....'

.... ~",
ANTARCTICA

II{rin_JII.tmrru:

,,,.

,.,. """

Oceanu! Atlantic strabate IJprOape taale zoneJe de cJima ale PamantuJui pc 0 supraf.:1!ii de 21.300 de kilomctri. Pri11lre I1lJJl1croasele mar; care fae parte din ocean, Marea Sargaselor meritii 0 mcnriune specialfi: aceasta este unica mare din hune care nu are fiirmuri continentale $i ale dire; ape sunt intensiv populate de sargase, afge de eu/oare bruna.

OCEANUL ATLANTIC
Litera ,,5"
Oceanul Atlantic are forma literei ,,s". EI se intinde din Groenlanda Ia nord, pe I8nga t3rmurile vestice ale Afiicii ~i Caratbilor, pana in Antarctica la sud Peste jIDD3late din apele dulci ale planetei se revarsa in aces! ~ bazin.

P''''''-'fa Bo....iei. n AdantJc

Occ.1twl Atlantic determin,i dima in aCCilstfJ n:giullc a globului. in cJ :;c rcVI/f'S.1 principalele rJuri ale Europe!. tIle Africii $i ale Americii. in parte:! de nord a Atlanticull/i sc illrcgistrcaza eeil "WI intcllsif n.1\ igaric din II/me.

,.,

II

Atlanticul de Nord sc dcsra~oar5 cea mai intcnsa na-

vigalie din lume $1 paradoxa!, tot aici sc giisesc ccle mai bogalc 70l~ de pcscuit. Jumatatc din cantitatea rnondiala de PC$IC pcscuit provirc din apelc occanului Atlantic. Din pacate, Cxplo31arca inlt:nsiva din uhimii ani a miq,orat sirntilor ercclivclc spcciilor rare de

animalc marire, precum balerele. Cimpurilc pctrolifcre din igeria $i Golful Mexic Olr.l\e~ ariilc de rcproducere ale ~ti1or $i habltatul
pasarilor marin::. iar agricullura intenSI\;l ..alimenlcaza apclc Atlanticului cu cantit,iti cnonnc de <l701<lli $i de pesticide to.xicc. in

Curenlul Golfului (Gulfstream), un curent eald marin, joaca un rol cova~ilor in fOnlmrca climei in regiune. prcculll ~i in navigalie. Acesta se fonncaz."i in America de Sud de unde porrc~tc in doua dircclii diferile: prima, spre nordul Atlanlicului ~i apoi mai depane spre coastele Africii jar a doua. insprc Golful Mexic. Timp de se cole. Curcntul Golfului a punat vasele plccalc din Europa spre Indiile de Vest. in plus. acesta arc a influenta dccisiva asupra vremii pc conlirentul nOSlru.

PESCURT
intinderca de la nord la sud: 19.400 km intinde:rea de Ia est la vest (minima): 2.800 km Suprafata: 82 milioare kIn impreunft ell m3rile adiacente 106 milioare km: (f:irii a pure 1a socoteaJa Oceanul Arctic) 250/. din suprara)a total5 a ocearelor Adiincimca maxim.a: Groapa Milwaukee 8.605 m
(rosa Pueno Rico) Adiincimca medie: 3.600 m

faarte rapid $1 ameninla eehilibrul ceo logic naluml al imrcgului bal:in. Zorcle bogalc in pc~tc (cod, pl:itiC[I, cglcfin), molu~tc sau stridii sc rcduc ~i ele in rilm infrico~alor.

consccinta. algele crcsc

Volumul de apa: 323,6 milioalI: km l Salinitalea: 35.4%0

MARl $1 OCEANE

aCE 9

PACIFIC
eel mai mare ocean

Oceanul Pacific esle cel mai mare re::ervor de apii din lume. Numeroase inside $i bariere de corali, care pe harIa par a fi cdl giimalia wwi ac, de aproape sunt adeviirale perle ale ape/or din sud. in imagille lill grup de inslde dill Micronezia.

Oceania - "continent" In Oceanul Pacific

Oceanul Pacific a deveoit cunoscut europenilor abia in perioada marilor oavigatori. Astazi Oceania, arhipelagul Pacific, prezinta interes pentru intreaga lume.

ECONOMIA
eea mai importantli ramum ccono-

ramas in istoric ea primu! oeol in

jurul Pam:inlului. Cci mai mulli dintre locllitorii Pacilicuilli provin din Asia, ceca ce nu ii dcosebe~te roartc llluli. Nefiind posibila 0 c1asificarc etnica s-a recurs la 0 c1asilicare goografica a populatiei. Putin inainte de inccputul sccolului al XIX-lea. multi europeni s-au stabilit in insulele rAsaritcne ale Pacificuilli. Dupa rnzboiul din Pacific (1941-1945)

mien cstc pcsculIul,

P
A~

rimu! european care a des-

coperit Pacificul in anul 1513 a fost Vasco Nunez de Balboa. ~aptc ani mai tarziu. portughezul Femando Magellan a fost primul

navigator european care a decis sa navigheze pe inlreg Pacificul,

realizand ocolul Pdmfwtului. a dcscopcril Tara de Foe ~i stramtoarca care ii poarta numclc. Datoritii StramlOrii Magellan, marinarii pot evila Capul Hom, loeul unde, de cclc mai multe on, ac~tia i~i pierdeau viata. Magellan a nurnit oceanul pe care naviga

SUA. Japonia ~i Australia s-au oriental sprc dczvoltarea dinamica a comc'1u1ui din aceast1i rcgiune. Din motive strategico-militare, manic puteri sunt prczentc $i astazi in rcgiunc. in Pacific dctin tcritorii SUA (Marianelc Nordice. Palau. Hawaii), Rusia (Insulclc Kurilc continuu disputate cu Japonia). Franta (Polinezia, oua Calcdonie. Wallis $i Futuna) ~i Marea Britanie (in cadrul confederatiei britanicecommonwealth).

PE SCURT
Granilu dintrc Occanul Pacific ~i Occanul Atlantic: de In Capul Hom plin! In AllIllrctida; Intre Ocennul Pacific ~i Oeeanul Indian: de In Peninsula Indochina pana la Antanida. in regiunca PacificA se gascsc: Melanezia insule anate lntre Ecualor ~i Tropicul Capricomului compusj din l\oua Guincc. Ilbulele Solomon. Vanuatu (fosta Noile Hibridc). NOlla Caledonie. Arhipelagul Bismark $i Insulclc Fiji. Micronczia grup de insule mici anate la CSI de Filipine ~i de-a lungul Ecuatorului compusa din Kiribati. Marianc, Caroline. Insulcle Marshall ~i Nauru. Poline7ia --celc mai estice insule ale Pacificulului. ajungand panA in apropicre de Hawaii-complb4 din Insulclc Cook. Polinezia Franccl.A ~i eca mai estica, Insula Pa$telui. Expcdilii record in Pacific: Petrolierul american "Sea-Land-Trade" (50.000 tone bnlt) a parcurs distan13 dinlrC Kobe din Japonia $i Race Rock din SUA in limp record de cinci zile ~i ~ ore. in 1991 GCrard d'Aboville a parcurs eu barca distarl\3 de 10.000 km dintrc Choshi .Japonia $i Ilwaco statuI Washington in patru luni $i 10 zile (a Iovit de milioanc de ori apa oceanului cu vaslele).

"Marea

Lini~litj,.

Expedi\ia sa a

CE TREBUIE

sA ~TITI

-l~t,,=are con.wnlilii hillgci apd

/i/

Poline=ia.

I. Fernando Magellan a Beul prima efl.l~lorie in jurul lumiL Magellan nu a supravietuil eXpediliei, fiind ucis in lupla eu ~tin~ii in 1512. 2. Hawaii a fosl dcscoper1IA in 1778. in anul 1835 Charles Darwin pleca in Pacific, in interes ~tiintifie, eu vasul Bcagle. 3. Numclc arhipelagurilor provin din limba greaeA: Melanezia inscamnA ..insulelc ncgrc", Mieronczin inseamnl'l "insulcle mici", iar Polinezin inscamnA "insulele numeroasc", 4. Primre eei mai mari descopcritori ai regiunii se numArA britanieul James Cook (1728\ 779). A descoperit in c'tpeditiile sale multe insule ale Pacifieului. dar, ca $i Magellan. a murit in luptele eu aUlobtonii din Ha"'<Iii.

MARl ~I OCEANE

aCE 11

PACIFIC
OCEANIA - HARTA POLITICA
""""'CAACTK

,,

,, ,

RUSIA

,,-;'
,,f

/
CANADA

SUA

CHINA

' " 0 ,,:

--

PACIFIC

---

AUSTRALIA

,,;~~-~.~-~~=~:-~&_~~~~-~~ . : -~ - - ~

--

CeQ mal intinsii supra/arii de apii de pe planetii impreuna eu numeroasele sale insule a fl1cepul sa resimlii consecin(ele civiliza(iei moderne. Marile flote traleaza Oceanul

--

"--

.....

Pacific ca pe a mare groapa de gunoi, jlo/ele de pescui/ ca pe un sac flira jimd de unde
se oblin veni/uri impresionante. iar jlolele mili/are co pe un poligon mililar de incercare.

Daca adaugam /a act!Slea consecin(e/e dezvo/larii indus/rializarii ~i posibili/a/ea

modificiirij regimului ape; din cauzCI incii/ziyi; globale. viziunea despre vii/or a Oceaniei nu esle dintre cele mal strli/uei/e.

OCE12

PACIFICUL
Un gigant
lini~tit
Pacificul reprezinta 0 treime din suprafata Terre; ~i se intinde pe o suprafata mai mare dedit a tuturor continentelor luate impreuna.

Atlantic. Pacificul estc separal de AnlafCtida ~i Marca Arcticti prill Srramtoarea Bering. Pacificul estc mID'ginit de catcva mm in partea asiatica, precum: Marea Band ~j

ceanUl Pacific sau Marca

Lini~til~

cste de doua on mai iotins dedit Oceanul

RECORDURl GEOGRAFICE

Celebes, Marea Chinei de Sud,

Marea Galbena
~i

Marea Japoniei.

j\1uolrlf' [U'ntl 11.848 m dmsupn ni\rluilli man, iOj1limn mf'dir II Ijrmului: 870 m dca!illpR rnvclllllli manl

in apropierea Pcninsulei Kamceatka,

Oceanul Pacific se invccineazA ell Marea OchOlsk, jar 1a nord -eu Marea Bering. in Pacific se gascsc cele mai adanci lacun din lumc-

Graapa Marianelor, care are

adancimc de 11.034 m.

Pacificul se intinde pe
egala
ell

suprafa{<1

35% din towlui suprafclei

PAtruintului. in Pacific se gasesc mii

de insule. Exc1uzand continentul australian, acesle insule pot fi

c1asificate duIXi- cum unneaz3:

Insule vulcanice. precum Hawaii sau Japonia, in nord insulele Aleute ~i Kurille, care fonncaza a~ numitu ra~ie de foc. Insule de corali: insule numite plate! nClede, prccul11 Insulele Marshall, arhipelagul Tuamatu, anale de-a lungul ecuatorului.

Ala cum se \'ede din graficlI/ a/iill/ral, celilllli.... I AdiDciDiu medlr II mal auallC punci a ramal/flllII ocuolilui: 3.730 m (adiincimea Challenger in Groapa Marianelor in Pacificu/ de Jert) se ajIii de /1 ori rnai jos decal adancimea medie a QCea/m/"i li este cu 1.000 m sub ni\'t!/ul marii. Cel mai atftjnc PUIICI al Pacificulului a fast descoperit in /951 de batiscaflll britanic de cercettiri oceanografice Challenger (de /0 care a preillal $i denlIInirea). Gfflllpli Mllrillocklr: 11.034 m

..,.

,n .

STATISTICA
~upr.lfala: 1M mil, km1 eta mai mart adindmt: 11.0_\4 m (cun~ut:i ca adan,,;imea Challenger)

\dincimea medic: 4282 m eea mai mlln.' inillime: 34 m (ianuaric 1933) \mpliludinca \Illurilor de In 5 III in Stnimtoorca Bermg pam 1a 13.5 III in '1area (koobI.. '\umlnd insult'lor: inJurde 30.000 Suprafala insuklor: 0.25. dm ..upralap Cke:anulul Pacific

Banelll colorat Bora-Bora. apartinand /mulelor PoJil/ciei France=e.

MlJNTI ~I
VULCAN1

ACONCAGUA
Colosul din Anzi

in mod obi$nuit, piscuri/c munle/ui sunl inviiluile intr-o cearii groasii. Ciind aeml esle cural, pilorii avioanelor pot admira 0 priveli$te care ifi laic riisuflarea.

In vizita la hotelul situat la cea mai mare altitudine din lume

Cei care doresc sa cucereascii Aconcagua trebuie sa dedice mull limp aclimatiziirii in acesl leritoriu in care domnele 0 atmosfera rareliatii. De aceea, eel mai indical ar Ii sa locuiascii 0 perioadii intr-un hotel construil la mare altitudine.

ViirfuJ Aconcagua din Cordiliern Anzilor. pc Icriroriul Argentine".

MusivuJ Aconcagua vazut din zOOr

partia. La dispozilia turi:;;tilor care nu doresc sa care rucsacuri grclc sunt Mi 20 de catari de povarJ. Ascensiurea durcazii ciitcva zilc ~i ineepe de obicei In Puente del Inca, situala la 0 allitudire de 3.000 dc metri. Este indical COl luri~(ii s..'i r:.lmani\ aici aproximaliv douii zile pcOIn! a se obi:;;nui cu noile condilii c1im3Iericc. Mai depar1C, drumul ii poartii spre baza Plaza de Mulas, 101 0 altiludire de 4.200 de metri. Aici ii a:;;lcaplll pc alpini:;;ti 0 mare auactic: Refugio Plaza de Mulas, hotelul situat la cea mai mare inallime din lume, cu spccialitati sud-amcrieare care ii ajuta: sa i:;;i refaea pUlerile.

gua, unde se bucur.i de rcputalia de eel

rgentinianu] Fernando Grnjalcs estc un pcrsonaj birccunoscut

"n Pareul Provincial Aconca-

mai bun ghid mantan din regime. Din noicmbrie palla in manic, cl nu i~i vede capul de IrcaM: atullci i~i fae aparilia um3torii de dnlll1Clii ~i de alpinism, atra~i de fannceul cclui mai inalt munte al Americii. in ciuda parcrii gct'Cmlc eli vurful CSIC u$Or de cucerit. expcdi\ia pc Aconcagua rcccsita echipamcnt adccvat: conlin ~i sad de donn it (Icmpcrntura seade p..'1nii In30"C). prccum $i belc de schi. indispcnsabilc pcnlru eire vrea sa strabma

CE TREBUIE sA $TITI
1. Grnnita dintrc Argentina ~i
Chile sc afla In 15 kilometri vest de Aconcagua. 2. Arborele conifer numit araukaria esle 0 planta: caraclcrislica Muntilor Anzi ~i este foarte des intalnit in Chile ~i in Argentina. 3. Distanta dintre Aconcagua ~i capitala Argen~i. Buenos Ajres. este de I.200 de kilometri. 4. Amcrindienii din regiurra Acoocagua triiesc din agriculturi ~i din yfulzarea de CO\'oare ~i les3.turi din bumbac viu colorate.

cuMA
Montana. Temperatura medie In poalele muntelui: +20"C in ianuarie. +3T in august. La ahitudirea de 5.000 de mctri temperatura seadc pani! In -JO'c.

CE MERITA VAzUT
Pmcll~tca lIon:o~

0", po.: \ arlul

'\COllCi.lbu.1 catre \ alea Lo..

. Puenta dd In..:a. eel inalt hold din lum..:. \11.l11 in 3propl....n : d..: \'llla \'t..:..:nno (termer.:-), "an rehp:. Pllr1111(). f'arelle>rl.'_. La Pan.3 Itc:les..:hi uri Ie:).
mal

ECONOMIA .
Turi..m (alpini.,m. drume:lii monlarr. schi alpm). Agricultura (in \ai): culturi de legume: c~terea aOlmalelor.

fIolUNTl $1
LCANI

ACONCAGUA
HARTA FlZICA

--.

....
I(

"-

...

CHI LE

.......

A~GENT1NA

--2000 3000

-~ ctnridlll""""'"

I
~

lI6ri~
~

5000 IlOOQ m

'. ,

..

Primul roman care a atins Viirful Acancagua a fast Dan Zimcenca in 1987. in anii '90 ma; multi roman; au cucerit acest varf, printre care Constantin Lficfitu$u in /996. La 2 februarie 2003, Dana Gradinaru a devenit prima romanca care a cucerit Acancagua.

10\'"

ACONCAGUA
eel mai vestit munte a1 Argentinei
Aconcagua este un munte de care se leaga multe recorduri ~i care se bucurii de mare popularitate in rilndul alpini~tilor.
0

n panea centra Iii ~i de vest a Argentinei, la sud de om~ul San Miguel de Tucuman se intinde Cordiliera Anzilor. Aiei se ana mandrin argenlinienilor,
impunatorul

"

Varf Acollcagua. Faptele vorbesc de la sir~: muntele ell inaltimea de 6.979 de meLri nu estc numai eel mai inalt de pc contircntul american, ci ~i eel mai inalt varf din lume ell exceptia Asiei.
Anua! soscsc aici alpini~ti din lumca intreagii (aproximativ 2.000 de per-

fast L1nlKII de a1tii. Muntele ell nume misterios i-a fascina!, mai ales, pc reprezentanlii elitei europere. Aconcagua IlU are varrul acoperil de gheatfi dar pc coaslele lui sc gascsc cinci ghetari, care coboalii abrupl catre vaL Ascensiurca nu esle lIna dintrc ccle mai pli'icute: aiei bate permarcnt un vanl inghclal care atinge vileza de 250 de kilometri pc olii. Numclc mllntelui starrc~te eonlroverse pfllla in ziua de astazi printre speciali~li: polrivit urcia dintrc ipoteze, Aconcagua provire din cllvantul "ackon-eauak" din limba qucchua ~i inseamna "paznicul de piatrj"; potrivil altor ipoteze, numclc provirc din limba indienilor mapuche, unde "aeon-hue" inseamno ,.cel care virc din partea eealaIHi".

PESCURT
inalrime: 6.959 III Cde mai apropiulc varfuri (cerro): Iglesia (5.567 m), La Tolosa (5.38501). Los Dedos (4.998 rn), La Gloria (4.701 m), EI Tordillo
(4.695 m)

Amplasarc gcogrnficli: Iu sud de San Miguel de Tucumflll. in partea

ccntral-vesticli a Argcntirri Izvoare: Rio Aconcagua, Rio

sOaJ'e in timpul sezollului). eel mai inah varf a1 semicercului sudic se afla pc tcrcnul parcului national infiin\al in 1983, Parcul Provincial Aconcagua, ~i estc considerat de alpini~ti drepl un pise relativ u~r de cuceril. Elverianul Matthias

Maipo, Rio Salado. Rio Blanco Lac: Laguna de l'lnca (pc teriloriul slatului Chile) Cde mill mari aeroporturi: Mendoza, Santiago de Chile

Zurbriggcn a fost primul care a ajuns

pc Varful Aeoncagua, la 18 ianuarie 1897. La scurt limp dup.:1 aeeea, cl a

Zilpczi

vc~nicc pc

coas/efe mll/l(eJlIi

AcollCRgua.

MUN 17

ANZI
eel mai lung Ian! muntos din lume

De-a lungul coasre/or vesrice ale Americilor se inrinde impuniilOrullan( rnunros al Anzilor. Ei alciituiesc panea sudicii a acesrui lanl, nurnil Cordilleras de los Andes.

Auml inca~ilor - - - - - 1n secolul XV, in Anzi, a existat puternicul regat al inc~ilor, care a
dominat in mod necontestat celelalte state amerindiene din regiune. Aceastii civilizatie remarcabilli s-a prlib~it odatii cu sosirea primilor europeni in America.

n sccolul xv, cand spaniolii $i-au meul ilparitia in America, cullum inca$3 domina inlreaga regiUlJ:: a Anzilor. 5i poate fi considerat5, tara ezitare, una dintre cele mai man
rcalizari ale omenirii. Arhiteclum mfinat5, alta dccoralici mctalului ~i calitatea deosebita a ceramicii ~i a \esalurilor i-au purtal pc inc~i pc

"

o slnlctum ierarhica ce a creat numeroase unitati administrative, precum $i o societate putemic stmtificaHi. in [mntea statului sc ana 0 pcrechc de oameni-zei, Inca $i sOlia sa, care ii era in acel3.$i limp $i sora. in sccolul XVI, spaniolii au sosit in America in calilarea miticului EI Dorado, taramul bogiitiilor. Sub conducerea lui Francisco Pizarro, ace$tia i-au inv1l1s pc inCa$l $1 au distms realizarile lor clll-

culmi ale dezvolHirii civilizatiei. La

inceputul secolului XV, stalullar,
ell

centrul 1..1 Cuzco, ocupa

supmfai de aproapc 100.000 de km2, iar in timpul domnici lui Huayna Capac
0

(1493-1525) acesta cuprindea tentorii intinse de-a lungul Anzilor: de

1..1 granila de nord a Eeuadorului de aslazi, pana la raul Maule din centrul
stalului Chile. Regatul
inc3~ilor avea

CE MERITA VAzUT
V\..'1,:hea capitalii a inca~ilor Cuzco, Ar~quipa, Parcul Na(ional Luuca din Chile. Lacul Titicaca.

cuM"A
Tn Anzi se rcgasesc aproape toate tipurile de c1imii: ecuntorialii foarte umeda, subecuatoriahi uscata, sublropical:l rc1a1iv umedii. lropicalii uscat3; in Dc~rtul Atacama c1ima este dc~ertica.

turale $i economice. in aram de aur, spaniolii au adus in Europa 0 a1l<'i prada de mare valoare: 0 planta cultivata de indieni, din care cre$teau, sub pamum, tubcrculi foartc gusto$i, cartoful.

a fUnmi de vigonii ill Parcul Nalional

LaUCfl

(Chile).

CE TREBUIE

sA $TITI

ECONOMIA
Agricuhura: CUltllri de legume, de porumh. de orcz, de grau. de cartoti 1;ii de caf~a; Crc!;Olerea oilor, a vitclor ~i n lamclor. Bogatii naturale: cositor. zinc. cupru, tier, plumb. antimoniu, petrol. II idroccnlrnlc.

J. Ccrcctanlc arheoJogiee au demonstrat en inea$ii intentionau s3 i$i consolidezc putcmicul stat prin introducerea unci ..limbi administrative" unJee. 2. Paetul Anzilor reprezintii un aeord de eoopcrare economicii incheiat intre statele din regimea Anzilor (eu cxcePiia Argcntirci). 3.0 pcrioada indclungatii s-n crezut e3 p3.s3rilc flamingo din Anzi sunt 0 specie dispiirut3. in53, in 1957, trci omitologi chilieni au deseoperit numeroase pcrechi de astfcl de pasari, in Anzii bolivieni, In 0 imiltime de 4.500 de melri. 4. Pe teritoriul Tarii de Foe, granit3 dimre Chile $i Argetllina nu n fost precis stabilita nici pana in ziua de astlzi.

MUN19
i::t,.o:;>
~ ~vE

MUNTllANZI ,

,.

..

HARTA FIZICA
.ea.-

..
OCEANUL PA elFle

.... .",....
~,
~.

"" M-41~

_ --_. .... _. --_. -_. -.....

T.......

. --

J
BRAZlllA
~

'V

.~-

~ ~.

..-...

-5000 m

-_.

/
Y!!P.et1l1so.

ARGENTINA

--

~
~

SantiagO-

9ueoos Air"
OCEANUL
A TLANTIe

",""",'

p.- 3.000 000 100::.

-.. 1.000000- 3 000000 be. . . . 100 000 1 000 000 IDe

_100.000100:.

500 2000 40DD

_.--__. ..
"'.II fa"", U1S_ -

Pe Intreaga lor /ungime, Anni separii fii$ia Inguslii a farmu/ui sarac In vegetatie de restuJ continentuJui. in acesl reI, a luat l1a~tere a formaJiune alciituita din trei subdiviziuni {oarte vizibile, mai ales in Penl: farmul, adicii Costa, mun/ii, adicii Sierra ~i piidurea amazonianii impenetrabilli, num;t;; selva. La sud de selva se regiisesc cfImpiile nesfijryite Gran Chaco $i Pampa, comp/etate de peisaju/ aspru a/ Patagoniei.

MUNTllANZI ,
Co/Dana vertebra/a a Americii de Sud
Anzij

traverseazli toale zonele de clima existenle pe planetii. Flora i fauna acestor munp esle, prin urmare, extrem de variatii.

OZii traverseaza contircntul

sud-american de In nord In ud: de-a lungul Occanului Pacific. de In Marea Caraibilor pana

in Tara de Foe. Ei divizcaza teritoriile VCIC7UC]ci, Columbiei. ECU:ldorului. Bolivici, Argentirci prccum ~i pc eele
ale stalelor Chile ~i Peru. Dimcnsiunile ncestor mUllli sunt impresionanle: lungimea lor, mr:i a

pure In socoteaJa Cordilicra ord-Amcricana, care Ie apartire din punet de nxlere geologic, masoarii. peste 9.000 de kilometri. iar lalimea
\ariaza illtre 100 ~i 800 de kilomClri.

Anzil sunt impartili in Anzii de Nord.

Centrali ~i de Sud. Anzii de Nord ~i Ccntrali alcatuiesc lanluri muntoase

Aconcagua. aJ doilca \Mdin lumcca inA/pme dup.i Himalaya. se a& pc tentonul Argentine;.

parale!c numite cordiliere. dcsp.'irti1c

de dcprcsiuni tectonice. de platouri ~i

de vaL Cordilierelc nu fonncaza lanluri mUlllonsc compactc. Pe alocuri

accstC:l dispar, sc tll'CSC eu lanlurilc

PE SCURT
TJiri tra\iersaLC de Ann: Ven::zucla, Columbia, Ecuador, Pcru. Bolivia. Chile. Argentina. Limbi: spanioa dialeclc indicre Ccle rnai mati Cali. Medellin, Bogota (Columbia), Quito (Ecuador), La paz (Bolivia). Sanliago (Otilc) Rcligie: in principal calolicA Cele mai marl lacuri: Titicaca.,

orase:

vecirc sau se impart in masive rnai mici. Cea rnai compacti este Cordiliera de Vest. care fonneazii. pc teritoriul statului Peru. platouri atingand in:illimi de 4.000 de metri. deasupm carom se rididi. piscurile acoperile de 7..:1p'ldii. Pc leritoriul Boliviei, Anzii Centmli se liilesc semnificativ ~i fonneaz..'i platourile inalte ..Puna" (Puna de Atacama in Chile ~i Puna Argentina in Jam cu acela~i nume), inconjumtc de Cordiliera de Vest ~i de rea de Est. Triisiiturile caraeteristiee ale acestui segment rnuntos sunt vaile ~i deprcsiunile in care se giisesc adesca lacuri. Anzii sunt nu numai eel mai lung lant muntos din lume. dar ~i eel mai diver sifieat. Deoarccc ae~tia lrnvcrseaz:i toate zorcle de c1ima. vegetalia Anzilorcstc f(),1.rte variata-. in Anzii de Nord pn.--domina p[idurilc: la nord, padurile ecuatorialc vc~nic vcrLi, iar in rest, p:idurilc lllontarc dcasupm dirora se intind suprafele acoperitc de ierburi. Anzii Ccntmli sunt dominati

de 0 vegetatie mult mai siimci. proprie stepclor ~i semidescrturilor. Extrcmitilile sudice ale munlilor ajung chiar pana in aspra zona polar.i. Fauna Anzilor euprinde victuiloarc demrc de mcntionat, pn."'Ctllll con dorii, Imncle ~i speeii nUllleroasc de caprio.1.re (ea de exemplu Pudu).

Poop6

STATISTICA
Lungime: I) .000 km eel mai inalt van: .'\wtlcagua (6.960 m)

Alp.lea din M-lii Anzi. Peru.

MUN 57
G8

CALEDONIEI
TinutuJ cJanuriJor ,

Muntii Catedoniei se aflii In Scotia. In partea de nord a Marii Britanii. Muntii, Intrerupti de viiite adiinci ate muritor $i de tacuri, sunt considerati de iubitorii de drumetii drept unuJ dintre cete mai frumoase cotturi ate Europei.

In patria clanurilor
Istoria regiunii Munp10r Caledoniei a fost detenninatii de cultura celticii ~i mai ales de elementul de bazii a1 societiipi celtice, mariIe triburi cunoscute sub denumirea de clanuri. Acestea au dominat pnutul panii in secolul xvm.
'PC1S.V Idille camctenstlc, un1J or
t1"

omel.

celrii picti care au locuit in aceSle teritorii constituie ccle mai numeroase grupuri elnice ale Scoriei. Inca din secolul I i.Ch., aceste triburi s-au infruntat in luplc crancere. Slructllra de clan s-a cristalizatla granita sccolului X. eei

cOlienii originari din [rlanda:>i

de vremurile glorioase de altlidata. Legendele dcsprc riizboinicii viteji ii umplu de mandric pc scol'icni pana in ziua de astazi. Aceslea conlin
numeroase exageriiri. Stofa cadrilata a kilturilor, considerata in prezent simbolul vechilor razboinici scolieni, s-a impus ca scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi mentcle militare scolierc de abia in secolul XVIII. Din momentul unilic:.irii tTOnurilor Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la unirea de facto fortat:i de Anglia in

care apaI1'ireau c1anurilor MacLeod, MacAlpin sau MacMurdoch se aflau sub prolectia acestora, dar trebuia s..1: fie gat.. sa i$i dea $i viata pcnlro . binde clanului. Muntellii scollen! pastreaza Cll grija amintirile legate

1707. in Muntii Caledoniei. revoltele au izbucnil rcincetat. Una dintre acestea, condusa de Earl of Mar, a putut fi inabu~ita doar de Printul Argyll. Dupa aceaslli actiurc, nllmiti'i ..highland clearances" (curatarea mun\ilor), intreaga regime Illuntoasa a devenit pustie, riimamind pana in prczent aproape rcpopulaHi.

CE MERITA VAzUT
PeisaJele oferilc de lacuri. Crnlste ::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan. Invcrress.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Muntii Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor romantiei,

printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia Scotiana. 2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala in MUlllii Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis in sccolul XVIJI. 3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc Cam Eige (1.183 m). 4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1. impuizabila de inspiratie pentru sccnariile produciilorilor de film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla tema Stint ..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~i .,lnima minrncatli." cu Mel Gibson.

CUM,!.
Temperata maritima. Caden abulldente de ploaie ~i vanturi pUlcmice. Tcmpernturile medii: +3C in ianuarie ~i +14C in iulie.

MUN 59
@

MUNTII CALEDONIEI ,
HARTA FIZlCA

..,.

I-Ie OrklJ.eY RKN..EY

OCEANUL

ATLANTIC

_ ....
MAREA

l-LE HEBRIOE

EXTE)HOARE

.;

NOROULUI

,~~~'';E~<;JI'' :::;'

Eigg M",*
peste JO 000 Ioc.

lnlre 10.000 - 30.000 Ioc.

IUb 10.000 Ioc.

--~200 500 1000 m

STRATHCLYDE

CENTRAL

MUll!;; SitU8fi ;n l10rduJ Sco!iei au luat numeJe orogenezei caledoniene,

adica aJ mi$cariJor tectonicc In urma ciirora s-au ridieat ceJe rnai vechi masive muntoase din Europa. Calea maritima conlinentaJa (Canalul Caledonian esle un fragmel1/ al acesteia) vaJorifica depresiunea leclonica Glen More.

MUNTII CALEDONIEI ,
Nordu1 aspru a1 Scotiei
CuImile Muntilor Caledoniei, presiirate cu rauri ~i lacuri montane, reprezintii unul dintre cele mai fascinante peisaje care pot fi admirate in Europa. Acest relief s-a format in timpul ultimei perioade glaciare. Putini turi~ti se aventureazli in munti sa Ie admire frumuselea. Aceste tinuturi neumblate fac parte dintre cele mai slab populate regiuni ale Regatului Unit.

lands" sc rcfcm la tinuturile muntoase situate In nord de depresiurca tectonica Glen More. in

cnnenu]

englczesc "high-

aceasta vale se ana renumaratc

Incuri lungi ~i inguslc, vestigii ale ultimci pcrioadc glaciarc. In secolul XIX. arhitectul Thomas

cllnoscuti ~i sub denumirea de Muntii Scoliei de Nord. Accsl linul intins este locuit de numai 200.000 de locuitori care sunt, ascmeni pamanturilor lor, simpli, aspri ~l, totu~i, rcobi~nuit de captivanli. Laclli Loch Ness cstc dcstinatia favorita a excursiilor turisticc. Aici locuie~te, potrivit legendci. mon strul numit Nessie. 0 aha atractie a Scolici sunt numcroasele distilerii, in care sc produce specialitalea local5. whisky. Varietatile mai SCUlllpc ale acestlli alcool pUlcmic ~i aromat, mnnile "mall whisky", sc oblin din maltul de orz. La produclia varicl:'i\ilor mai iefiire sc amesteea mal IIII de seeal'a ~i se oblire a~ numitul ,.blcnded whisky". Nu este adevarat cil alcoolul sc distileaz:l in continunre in timbale. Toalc distiIcriile scoliere foloscsc acum tchnologii moderrc.

Faimosul castcl Eilean Donall. pc lacul Loch Duich.

ECONOMIA
Tunsm. Agriculturn: crc~terea bovirelor. Peseuil. Industrie: petrochimica ~i crcrgclica, melalurgicli u$oarn, alimcnlani. AIe1icre de anizanal.

Telford a unit lacurilc prin canale ~i astfe! a aparut calen rnaritim:1 COlli i-

renlala care masoarJ. 95 de kilometfi ~i t1n.::~te Marea Nordului ell Oceanul Atlantic. La punetu] de contact dinlre Canalul Caledonian ~i

PE SCURT
Cel mai inalt varf: Ben Nevis (1.343 m) Cel mai mare o~: Invenrss Limbi: engle7A scoliana (gaelieli) Moreda: lira sterlinii Rcligie: crc~tinism (calolici ~i protestanli) Cele mai mari laeun: Loch Ness, Loch Morar

Marca Nordului se ana lnvcncss, eel mai marc ora~ din Muntii Caledonici.
Aid inccpe unul dintre cele mai frumoase tmsce fcroviare, numit Kyle Lire, care tmverscaza mllntii pc toata lungimea lor ~i ajullgc la Oceanul Atlantic. MUlllii Cnlcdonici ncopera aproapc jumatate din teritorilll Scoliei, de aceea tllai sunt

MUN 61

/'<.

STANCOSI
In patria westemuriJor
~

Lacul Jackson, situat in Parcul National Grand Teton (statui Wyoming), oreFfj 0 priveli$te de basm. Aici se aiM 0 rezervarie natura/Ii de dimensiuni mari, ell piscuri ce aring 4.000 de metri imH[ime. Cea mai numeroasa turma de elani Wapiti din America giisc$te adiipost pc limp de iama, in accste loeuri.

Priveli~ti

de vis

Frumusetea saIbaticii a Muntilor Stanco~i din America de Nord lasii ciiliitorului impresii de neuitat.

cuMA
Clima temperal contill';:ntala, llipina. in ..Iatul Colorndo icmilc
sunt roartc
n.~j.

ECONOMIA
Rcsurse naturale: ca.rburc, petrol. 7.acamintc de lier, curro, 7inc, plumb, cobalt. mangan. molibden, uraniu. wolfram. prccum ~i aur ~i arginl. Turi$m.

cu ciiden

abundemc de J'iipada iar 'crile

insorilC. dar r.koroasc.

ire a dUHont macar 0 data prin rcgiunilc salbaticc ~i izolalc din Muntii St5nco~i va reveni. cu siguranta. in accstc locun. Aiei sc ana celc mai popu
lare statiuni de iama din Statclc

Unite:

Aspen,
~i

Vail,

Kcystorc.

Snowmass

Copper Mountain,

toatc in statui Colorado. Aceste linuturi sunt urclc dintrc celc mal frumoasc de pc contirent. nu numai iama. ..Alpii Lumii ai" sunt complJ.$i din 53 de varfuri de peste 4.000 de metri in SUA ~i din 144 de "arfuri de peste 3.000 de metri in Canada. Pc Icritariu! canadian, in Muntii Stunco$i, au fast deschisc deua mari parcuri nationale: Bann~ in sud, ~i Jasper, in nord. Numeroase astfcl de parcuri exista ~i in Statele Unitc: cel rna; vizit3t cstc Yellowstorl: National Park. eu eclcbrul sau ghcizer Old Faithful!.

Vcdcre p3noromica a /anru/ui Munri/or Stanco$i.

PESCURT
Baraje principalc: Grand Coulee ~i Bonrcsille pc raul Columbia. Hoover Dam pc roul Colorado Ccle mai mari or.l$c: Vancouvcr (Canada), Scaule. Ponland. Bulte, Spokarc, Salt Lake City Cele mai lungi rouri: Colorado. Columbia Vulcan: St. Helen. in Muntii Cascadelor (a erupt ultima data in 19~O. dupa 350 de ani de inaclivitale)

CE TREBUIE sA $TITI
1. In anii 1859-1860. febrn aurului a atras mii de oameni in aceste regiuni. ~Ie ridicale peste noaptc penlru a-i adiiposti pc pionieri ~i 8\:CnlUricri. erau adcsea abandonalC ~i Ibate in paraginA. Asezarilc din Munlii Stane~i clmase din aeclc vremuri pol Ii vizitatc ~i in momenlUl de falA. 2. In Sierra Nevada, se gAscsc p3duri de sequoia $i de arbori Wellington. Locuilorii Califomiei sunt [oartc mandri de acc$li copaci giganliei. 3. Plimbarilc lrebuie organizalc cu multii PrccaUlic, mai ales in partea canadianA a Munlilor StincO$i. unde 0 intalnirc cu un urs grizzly eSle ceva obi$nuil. In gelrflli. acesta sc fe~te de oameni. insA liind un marc lacom. esle aUllS de conurile turi$lilor. unde se ~Ie imoldcauna hranA. 4. in Munlii StancO$i, apa din lacuri $i ni.uri poote Ii bauta numai dup;} cc a fost liana in prcalabil. in caz contrar. turi~tii pot ciipata 0 maladie pro\ocati de baclcrii intcslinale $i numita aid ..febra caslorului".

MUN 63

MUNfII STANCOSI
HARTA FIZICA

"

"""'"

P'"ste 1 000000 de loco

500.000_1000000

..

100.000 - 500000
sub 100.000 de lac.

OCfANUL

= .....-

_ _ dnJmuIi pr'n::lpaIe

200 1000 2000 3000 ..clOD m

PA elFle

.-,..""
San Francisco

San Diego

""'"

";

I!~
:~'J

LlIs

c\'lF-

MUl1tii Stfjnco~i reprezi11lii un element important aJ lantuJui munlos aJ Cordilierilor $i al Anzi/or. Sitllat pe coasta vesticii, /auill/mllntos striibate

intreguJ continent american, din Alaska

pana in Tara de Foe.

MUNfII STANCOSI
Un masiv muntos primordial, siilbatic $i minunat.
Muntii Stanco~i (Rocky Mountains) se intind de-a lungul coaslei Oceanului Pacific, din Columbia Brilanica in Canada, pana 1a cursul superior al Rio Grande, in statui New Mexico.

"-

STATISTICA
Celc mai inahe virfuri: U~n4_W9111ISL \l.Rl>h..on 3 q~q m I(anada). \\ lllln:~ 4A Ih m
l~l

.\. S.CrT;1

",,,adal

Lungime:

arm Irna(IV

3.noo de

klll'meln Podi~ Colorado: inaltimi inlre I.SOO ~i 3,{)()(} de metri

MartIe Lac Smt

~.700 -

5.900 kill

Valca Mortii:
o dcpn::... iUl'l: cc .lIinge 0 adancime de 94 de :m:lri ...un nhcJul mari,

nlii Sliinco!ji este denuromarrascii data lanlu!ui Rocky Mountains, masiv in fanna de scmilumi, care sc iminde de-a lungul coastei \-esticc a conlirenlului american. Accasm bariera de grani! face parte din
mlrea marcle ]ant munlOS care strtibalc

Liisarea sen; in Munpi Suinco$i: flJnda/ul manlor fCaliZ1lri ale cuccrirorilor VestullJi sa/baric $i docorul a nenum.fr.ltc wcstcmlJri.

coasta Oceanului Pacific. travefS.-'ind Bolivia :?i Chile $i ajungand palla in Tara de Foe. Masivul. (onnat in ern tCI1iar.:1. cste aldituit din trei man blocuri. La cst

sc afla Munlii Stanc~i. eu pcrelii lor abmpti de pialrii care domina Marile C{unpii (Great Plains). Masivul alinge altiludirea maxima in statuI Colorado, eulmilc sale prelungindu-sc pana in New Mexico. Aiei sc pol admira peisajclc alaI de cunoscute dalorim filme10r western iar vantul pare a purta UrL'Ori pc aripile sale rcchezal dc cai ~i zgomot de impu-$C3turi. Unnalorul mastv munlos cste lanllli Sicrra Nevada. carnctcrizat prtn llrtllClc cllrioosc lasalc dc pro-

ccselc dc croziure. Pc numcroasc slanci sc pol obscrva orificii rotllndc, care amintesc dc ni~te gauri mspanditc pc un leren de gOlfimcns. Munlii de pe lartllUl canadian nu sc lasii eu nimic mai prejos: de~i nu aling inaltimi impresionanlc. coosle1e lor coboarii foarte abrupl sprc mare. in inima Muntilor Slirn~i. de la mul Columbia pfula in Oregon $i de la Marcie Bazin pima in Colorado. sc inlind podi$llri cc a.scund imponanlc bogalii naluralc. La vest de Las Vcgas sc ana dC$crtul eunOSClll sub nllmcle de Valea MOf1ii. Salt Lake City. din statui Utah, eSlc unul dintre cele mai man ora$C din Muntii StiincO$i. Mctropola. situam in apropierc de Marcie Lac Siiral cstc ccntrul scclci CfC:$,tirc a monnonilor.

Acest rap tanfir dm

Mumii StanCO$i jn~mgc

fiinJ probleme
pro~ ociinlc

oferitc: dL'

prnpiistlJ.

MUNT' $1
VULCANI

SZC 53

EVEREST
Leagiinul zei/or

LE

La grani/a dintre Nepa/ ~i Tibet se inal/ii Everestul: eunoseut sub denumirea de ,.aeopcri~ullumii~ aeesla este eelmai inalt viir{al mun/ilor Himalaya ~i IOlOdalii eel
rna; inalt masiv din fume.

Muntele magic
Numeroi alp~ti i amatori de senzaJii tan i-au pierdut viafll fn fncercarea de a cuceri eel mai fnalt viirf din lume. Cu toate acestea, masivul Everest continua sa atraga, cu 0 for{A magica, expedifie dupI expedifie.

PE SCURT
in Tibet, E\'eresrul esle c:unoscUI sub numcle de Chomolungma ("Mama univcrsului"). $crpa~ii repalczi foloscsc nUll'lcle de s.'lgannatha ("Fruntca ccrului"). Grupuri etnicc: $e~i (Nepal),

libelUni (China).
Limbi: rcpalc-.d. libctana

Moreda: rupia rv:paleza. jUan Rcligia: lamaism (\'arianta a

budi31nului)

l/twn'3 a/pinismului: Edmund flil/al)' $i $C~ul Tenzing Norkay la laoora num:.irul4 in ziua dnd au eucen'( ,iirful EH:restului. 195].

AJutorul ~~ilor nCp3lczl ~i al

tibctanilor c~te indispcnsabil oric5rci inccrcan" de cucerire II eclar S.fXJO de

meld fn.ifrimc.

riVitc din departarc. piscurilc ascu\ite ale lIilllalayci scamami. Cll turnurilc cCla\ilor fortificate din vrcmuri de lllull "puse. La Hisarca serii, aceslca 5C profilcaza maicsluos pc azuful cerului. La inccpulul sccolului 31 XIX-lea. cand primii straini ~i-au faCUI aparilia in Himalaya, cucerirea celui mai inalt "'arf nu era dedit un vis. Visul a dc\'cnil realilate abia in 1950. cand primii cutezatori au 31ins viirful Annapuma (8.091 m). Dc atunei datca7..a fcbra cucedrii ecloT mai inahe piscuri de pe glob ~i mai ales a masivului Everest. Este posibil ca acesta sa Ii fost cuccrit dcja in anul 1924, dnd cnglcwl Gcorgc Mallory ~i insotilorii sai ~i-au picrdut viata pc unul dinlrc vcrsanti. Pana in ziua de astiizi nu se ~Iie daca Mallory a apucal sa

atinga varful inainte de moarte. Primii oameni care au pus piciorul pc culmc, ]a 29 mai 1953. au fost reozeeiandc7Ul E.P. Hillary $i ~rpa~ul Tenzing Norgay. Ei au folosit ma~tl de oxigen deoarece pc atunci sc crcdea e:i ascensiurea la inal\imi a~a de mari nu este

posibila rani ajutorul acestora. Austriccii Reinhold Messner ~i Pcter Ilabeicr au dcmonstrat mai tarziu eli aceast;i teone era grc~it;i: la 8 mai 1978 au atins Evcrcstul rara ll1a~ti de oxigen. Mcssrcr a stabilit un nou record: la 20 septembne 1980 a rcu~it prima expcditic solitara. Antcrior, 13 17 februarie 1980, polorezii K. Wielicki ~i L. Cichy au fost primii oamem din lumc care au ajuns pc culmea celui mai inalt muntc pc timp de iama.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. De peste 150 de ani au loe expedilii in caulllrea lui Yeli, legendarul.,om al zapezilor". tn afara uoor unne uri8$e de pa~i, nu s-a gasit pana acum nid 0 dovad! a cxislen\ci acesluia. 2. Lall\ul mun\ilor Ilimalaya are 2.500 de kilomclri lungime, echivalentul dismnlei dintre Londra ~i Moscova. 3. Numele lIullalaya inseamna in sanscrita "cas..1 de zdpad..1". 4. ~erpa~ii - dilAuzelc din Himalaya - sun! cunoscu!i ~i sub denumirea de "Iigrii z.lipczilor". Nici 0 expedilic nu arc loe f'drll. ajUlorul lor.

MUN"TI

~I

SZC55

VULCANJ

MUNTELE EVEREST
HARTA FIZICA
C
T

-, H

1'0"11"""

I,

Cl-

_..-" .
,,

_.
'"

..
"

."
,

...
, :r.'"

""'"'"
', ,-

_.

-.

.....

eel mai inalt viirf de pe glob sc IIflii il1/r-o compal1ic dcml1ii de IIceS!II. Grupul piscurilor
inalte de 7.000-8.000 de melri, precwll ~i nenumiiratele culmi ceva mai joase, formeazii un adeviirat "acoperi$" al lumii.

MUNTELE EVEREST
Regele varfurilor l11untoase
Cel mai inalt van din lume este situat in Asia Centralii, acolo unde ghe\tJrile sunt ve$nice. Munpi Himalaya s-au ridicat din mare acum 20 de milioane de ani.
anii 18231843, ingil'crul cnglcL Sir George Everest a masurm ~i a canograliat mUlltii Himalaya. Nu a rcu~it S<1 ane, insa, care dint:re cde zece piscuri uria~e, a$czatc faane aproapc unul de celfitah, este eel mai inalt. Abia in 1862 s-a dccis ca accasla onoarc rcvil'C ,.piSClllui ell ntlmaru] 15". in 1862, acesta a dipalal numcle de Everest, in onoarea lui Sir George.

"- otre

Muntele numit de rep.'llczi "lcaganul zeila.." s-a fannat acum aproximativ 20 de milioarc de ani. in marc. in locul unde pll'icilc tcctonicc au intrat in coliziure, rundu! marii s-a ridical, provodind supraplll'crca masclor de roea, dc~a lungul a mii de ani. Acesl proces continua ~i in prczcnI: in

Nepal: femcie tibet.1mI.

riecare an, Himalaya cre~!e in inaltime cu apronpe 5 centimetri.

STATISTIC'&'
tn!ltime:
KR-It\
In

Viirful Everest este situat In alpiml tropicalii.. Din iUllie palla in Himalaya. Acest ma5IV muntos in tonna de semilunfi masoara 2.500 dc septembrie estc pcrioada musonilor. Temperatura la kilometri lungime. Este lnconjurat din toatc partile de ape: Gange, Ind altitudir.::u de 4.000 de melri: in $i Brahmaputra. Masivul cuprinde ianuarie, inlre -8 $i +6C. in trei lanluri muntoase: muntii Siwalik august. imre +8 $i + 16C. fomleaza lalum sudica (celc mai mici ina1limi, aprox. 1.500 m). la Nord sc ridica Himalaya Mica (4.500 m) $i, in st'af$it, Himalaya Mare. Masivul eslc locuit pana la altitudini de 5.000 de melri. Mai sus, traiese pc alocuri mO$ti, oi salbalicc $i Icoparzi ai z5pczilor, care sunt 0 mrilatc. in liccare an, cateva ill {olOgmfie (de 1.1 stang.1 '.1 drenpta) sc ",lid viirfuri/e mii de amalari de E",erl~s'. Lllo/sc $i NupL~C. llcopcri/c de z;ipadii. drumclii patrund in

CLiMA

tnaJpmea celor mai apropiate

viirfuri: Tap"hi Larcha (5.@O Ill). "IJatula (5.XOO 111). ~umiirul c\p...'dillilor incununatc de sueees de la prima tuccrirc a
\arlului. in 1953: U::!O. Ptimul roman ca~ a cucetit hirful here... t a IO~1 Const3min Ulcattll? 13 17mai 1995.

valea KJlUmbu $i se opresc la IXm1cle masivului Everest. in sehimbul unor sume piperate, calauzele conduc orice turist &10510S ~i rezonabil de pregatit pana pe cullnea pe care au alins-o deja In jur dc 1.000 de persoaa:...

MUI<Tl

~I

VUL9

VULCANI

ETNA
eel mai mare vulcan din Europa

Etna este eel mai mare vulcan aCliv din Europa. An de an, aic; se opresc nu numa; nwneroase grupuri de turi$ti, ci $; o8Jnenj de $tiin/ii $; cercetiitori.

10

Viata la poalele vulcanului

Erup\iile vulcanului Etna nu au avut pana acum consecin\e atilt de dramatice ca erup\iile unor vulcani din zona Pacificului. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, Etna a fiicut multe victime. Locuitorii Siciliei au tnva\at tnsa sa traiasca la poalele vulcanului.

na dinlre celc mai dramatice eruplii ale Etrei a inccpUI pe 25 februarie 1669. A provo-

CE TREBUIE

sA $TITI

cal man pagube in Nicolosia, anati'i la numai JO kilomelri departare de

Catania. I>c II martie, in apropicre de varf, a ap5ntt 0 fisur.'i de 12 kilo-

mctn lungime. dup;i care g-au fonnal mai mulle cmlere. Lava fierbinle s-a
scurs pana sub zidurilc ora~ului

I. "Elna" era numele <lal dezbaterilor poeticc pc lema erupliilor vulcanice care s-au des~urm intre anul 55 i. Ch. ~i anul 79 d. Ch. 2. Un mil antic pov(,'S~te en in adiincurile Etrei tmic~te titanul cu 0 sut:'i de eapete Tiron, inchis aeolo de Jupiter. 3. Unul dintrc cercetfilorii de frunle ai Etrei este Ilaroun Tazieff; ncesta a fficut cateva filme ~i a scris cateva eiirli pc lema vulcanului. 4. Eru~ia vulcanului Etna din 1971 a distrus printre allele linia de teleferie ~i Observalorul Astronomic.

care. in final, au ccdat. Raul de de lava lat de 40 de mClri a distrus 0

CE MERITA VP\z.UT
Po\;imj~urik

mare pane a o~ului. in conlinuare, pe 23 aptilie.lava s-a scurs in Golful Catanici, iar pc 15 iulie vulcanul sa
lini~lit.

$i cr:ucrele Elrei;

salul Randa7Zo ell caloornla Sanla \bria dat.ind din secolul al XIIIlea. silual 13 60 de kilomctri de Elna $i construit in intregime din lava; mUlcul arheologic din Adrano; Catania $i panor.:una minunala a Etrei

De regula, erupliilc Etrei emu mai blande. Elna a fosl intOideauna periculoasii pcnlru luri~tii imprudenti, care se apropie prea mull de margirea Cf3lcrului: in 1843 masa de lava a ucis 36 de spcctatori, pc 12 scplembrie 1979 ~i-au pierdut vial3

9 pcrsoare ~i 23 au sufent arsun. La acea data, in unna urei erup'ii care a duml 30 de secunde. fragmente de mea. ce aveau diametrul de 25 de centimelri au cizut pe 0 raza de 400 de melri. De caleva zeci de ani, goo-logii sunt capabili sa prevada crupliilc vulcanicc. Au reu~it acest lucru ~i in 1971, dnd lava Elrei a dislruS mai multe sate siciliere. Nimeni nu a avut de suferit. locuitorii fiind evacuali in limp util.

Cum se in/ampl5 de obicci in pre:ljm.1 vu1c.1nilor. p.imanlul de 1.1 po.1/e1e E/tlei estc (om1e fi.rfil.

MUNjl ~ VULCANI

VUL '1
IT

E1NA
HARTA FIZICA
MAREA TIRENfANA

Cala ria

".

.-

........
o

MAREA

,];;:~q~Catanill J.
--,~~,,:

MEDITERANEANA

ICltMli8J

Go/ful
Cataniei

Golful

Noto

--~.=~'-----'-'-

-_." -

'""""

peste 250,000 de Ioc.

Etna, vuleanu/ fa/nie eare domina {amw/ eslie a/ Siciliei, este eel mai reprezentativ clement al insuJei - silucta sa Uria$E; cste vizibilii de Ie, mare departarc.

100000 - 250 000

sob 10 000 deloc.

_ _ drumori mal ,mportanla

200 500 1000 1500 2000 3000 m

ETNA
Uria$u] care scuipii foe
Eruppile Etnei sunt urmiirite de mii de ani. Prima eruptie documentatii a avut loe in anul 1.500 1. Ch. De atunei, Etna a erupt de eel putin 190 de on.

PE SCURT
eel mai marc vulcan activ din
(uroJX' Asczare: pc insula italiana Sicilia Varslil.: peste 300.000 de ani

(din care eruplici izbucresc

lava)
~i

amenii de $tiinta impart vulcanii in vulcani explozivi

Trifoglicuo Si mai recenlul Gibcllo. Accsta din unna a continuat s<i crura in mod regula!. pana in ziua de azi. Activilatea sa, care s-a intensilical in anul 200 I, durea:zii UrIX>ri caleva luni. Cea mai lunga eruplie inrcgistrat:i in ultimii 300 de ani a dural din dcccrnbric, 1991 panfl in martie. 1993. Agricultura inno~tc in regiure, in ciuda pennarcntu1ui pericol vulcanic. Ccrcalele. vi{a de vie $i pomii fructifcri sc cultiva pana la a inal{imc de IAOO de mcto. Turismul joac.3 un rei important, nu numai dalorila Etrei. Catania, capitala

STATISTICA
Suprafata la baza muntelui:
2AO(J
km~

tnAltime : :U-to m
Enlptii: eel pUlin I~) pana in pre/cnt. in IImpul crupl1Ci din anul 19.56. \'uh::anul a aruncill un milion de rnelri cubi de In"l

in
gU7C,

momentul ccnu~ $i
activitate

in vulcani

Cll

Iini$tit:i (din care lav3 Cll temperaturi

de peste IOOOC se scurgc lent).

Vulcanul sicilian face parte din a

regiunii, csle situata 1a picioarele vulcanului. Ruirele grec~ll $i ro-mare pc care Ic adaposteste fac din o~ 0 atraqic turislica cu nimic mai prejos decat Siracuza, situal.3 mult rnai 1a sud.

dOlla categoric. 0 parte din fragmentcle de lava rcgasilc dalcaza de acurn 300.000 de ani $i dcmonStreaz3 cii Etna sc ana atunci sub nivelul marii. Astazi, vulcanul masoarii la baw 60/40 de kilomctri $i sc ridici'i pana 10 0 ina1limc de
3.340 de mctn. Primii 2.900 de mctri sunl fannali din stanci masi"c iar ultimii 400 de metri sunt 3lcatuiti

dintr-o succcsiurc de craterc $i

aid se anau vulcan ice. Fonna de aswi a Etrei a fost detenninatii de doua centre vulcan icc principale:
l~numarale ccntre

ravenc.

Initial,

ECONOMIA
Turi~m.

Agricu]turii: culti\area froClclor ~i 8 maslirclor. produclia

\'10.

de

CUM,!.
Mcditcl'llre:anA. lemi bliindc cu

viscole scune Si sccctoase.

inlen.~.

Vcri
Lavil
CII

temperafuri de /(J()()"C sapii in

rrx;a II/bii C.1 de mu.

MUNTl~1

VUL29

VULCANI

KILIMANJARO
Acoperi~ul

Africii
,."
"

...

F... .-.
~

',... T-.~~.! ~~
.~: '~f.-~

Kilim8njaro cstc UI1U! dintrc cei mai f/w/Ii masivi de sine stalalori din Jume. Este situat In cea mai atractiva regiullc turisticii din Tanzania.

Muntele "care sepadi"

Kilimanjaro este fotografiat eel mai adesea dinspre Kenya. Tot de aiei i~i ineep, de regula, ascensiunea turi~tii care viseazii sa eueereasea Acoperi~u1 Alb al Continentului Negro.
Kilurwtjllo {lOMe Ii admim in

_ . . . . -..... /nJPwd< pe fa1lo,iul Kcnyci

CE MERITA VAzUT
Dupa pjrc~;) triburilor care \(lrncM: hmba s~ahili. Kilimalljaro ,.;) tran"fl)nnat dintr-lln ..muntc al spiritclor rek'" inlr-un ma~ret pcntnJ tllri'ltii din tume:! intreaga. Viirful print.:ipill Kibo C\le l;unO"l;ut '11 sub dt'numirca de L:huru Peak

Ulterior, statui a depus efonuri pentnJ dczvoltarea propriului sector tu-

ristie: eire dorea sa admire fannccul naturii lanzaniere h"cbuia sa JX>POSCUSdi in aCC3Sm ~. Om paeatc, ambitiosul plan a C$ual: cii$ligurilc au fosl mai mici decal celc PfOb'llozatc. astfel indit. dupa ~ ani. granilcle au fost redeschlSC.

p15cerc vacanlclc in Kenya. Cu accasla ocazic vizitcazfi Parclil

c cateva deccnii, luriSlii din Europ'l de Vest iSi petrce ell

nuni!e

naturii

din 13ra vecma.

InOuxul de val uta a alimcnwl, insa.

numai bugetul Kenyei. unde turi:~tii erau ea7 'lli ~i plateau pcnlru serviei.... ile acordatc. Accasta marc afaccre nu a adus nici un profit Tanzanici, de~i lara ofcrca majorilatea alracliilor asociatc unui safari: leii ~i elefanlii din imprcjurimile vulcanului Ngorongoro. laeul Manaya ~i, bil'imcles, Kilimanjaro. in anul 1977 ba1anla s-a inclinal ~i. pe 4 februarie. Tanzania a inchis grnnile1e.

National Sercngcti Si Kilimanjaro, care se gasesc pc teritoriul Tan7 .mici. Palla in anul 1977 lucrurilc au fost simple: era sulicicnt

sa

Ie urei in jeep Si

granila verde ea

sa

sa

travcrsczi

POli admira mi-

ECONOMIA
Agricuhura: 1a poalcle masi\ului c culti\. a banarc. cafea ~i bumba-c. Turism.

Muntcle oooperit de zapada se inalfA dC:JSupra palmierilor tropicali.

CE TREBUIE sA $TITI
I. 1nchidcrea granilci dintre Kenya ~i Tanzania in 1977 a lasal pesle 1.000 de luri~ti intr-Q situatic ram i~ire: au fost rcchizitionatc arunei 200 de jcepuri ~i 29 de avioarc. 2. ACliurea e411ii ~i a eelebrului film pcnw eopii .Regele leu" se dcsra~rd in regiurea Kilimanjaro. 3. Eernniznrca nuvelei ,Z3.pczile de pc Kilimanjaro". cu Gregory Peck ~i Ava Gardrcr in rolurile principale, s-a bueurnt de un marc slIcecs In public. 4. in anul 1994. David Neac~u a devenit primul roman care a ureat pc Kilimanjaro.

cuM,!;
Chma cstc ecuatorialii mOniana SC70nul sccetos lire din ianuaric pan;' in martie Si din iulie p;in:l in scptcmbric. in reslul anuluL condiliilc de chill;' sul1l similarc icmilor curopcre.

WLCANI

MUNl1 $1

VUL 31

KILIMANJARO
HARTA FlZICA
37"30'

'.

TAN

K!lmw.nga

.... "".

PARCUL NATIONAL KILIMANJARO

,.

r-lK,mbo

Luml

Uba,

M'

drum praeti<:abiI
~ _

---"".
. _

_ _ drum pnJcIicabiI
~

....

1500 2000 3OOO.woo 5OlIO m

Kilimanjaro este un masiv 111UJ1tOS 1111punator, ell ceJe trei v;lrfuri principale ale sale: Shira, Mawenzi ~i eel mal 111811, UlllIru (Kibo). in prezent, turi~tii pot lua parte la excursii organizate de 5 zile, in timpuJ carara se pot cariira pe viirful Uhuru, $1 mai precis pc Gillman's Point, unde a fast cOl1slruit un adapost.

KILIMANJARO
eel mai inalt munte din Africa
Fonnidabilul munte Kilimanjaro se inaI(A ca un monument singuratic in ~ est-african, 13ngii grnnita de nord. Tanrnniei. Viirfuri1e sale acoperite de z3pada sunt vizibile de I. distante de sute de kilometri.

STATISTICA
fnAttime: \arful prinopal L hum (Kibei) ma"nara 5.~1.}5 m :1 \ rful fa\\I:I171 ml<;\lani 5.150 m. Craterul Kibo: .:! km dlaml:tru Distan~dintrevirfuri: olproX. 10 km Suprafaja acoperiti de gbeatA: 4 km-

N
\e~nici

umcrO~i

turi~ti

vizitcaza

Tanzania pcnlru a puten urea

pc Kihmanjaro. u trcbuic sa fi alpini ... t en sa rcu.!t~ti ac~t

ga~te craterul gorongoro cu diamctrul de 20 de kilometri. sursii de apa Si hrana pentru multe spccii de animale.

PESCURT
Triburi care traiesc la poalcle muntelui: \1aasai. Choggi Cea mai mare localitale: MChhi

lucru. Pantcle sunt blande iar in calC\3 locuri POll 3Jungc la ghelarii

taroi ajutorul fr:inghiilor

~i

c3.rligclor. A.sccnsiul),."'a estc fasci-

nanta dator1ta pcisaJului variat ~i norei minumllc. Aici se intiilrcsc catcva 70rc de cllma. Savarrle ~i campiilc
cuhi\3tC sc ridica pana In 0 iniillime

de 2.000 de melri. p:idurilc tropicale

cresc paoli la 4.000 de metri, paji~(ile alpirc ureii pana 13 4.800 de mCln iar
mai SllS sc ana zapczile vc~nice ~i ghctarii. Kilimanjaro e~lc un vulcan stins din platoul cst-african care
impartc de la nord In sud gmnil3 Tanz..1.nici ~i Kcnyci. Aici sc aOa catcva parcuri nalionalc. Pc tcritoriul cclui mai fnnnos dintrc :lcestea sc

Multe triburi atribuic muntelui Kilimanjaro 0 scmnificalie divma; pentrU Maasai de eltemplu. aceasta cste ..Muntele Luminii". Masivul a de\ cnil cclebru datoritii nuvelei lui Errcst Ileming\\ ay ..lapezite de pc Kilimanjaro", in care autorul scria: "Chiar sub varful '<cslie sc ami schclctul uscat Si inghelat al unui leopard. Nu se stie ce cauta animalul de prada la inalrimi asa de mari". Ceca ce povestea Hemingway s-a dovcdit a Ii puml adcvar. in anul 1926, in locul numit mai larziu Leopard Point. doi c1erici cnglezi au dat din intamplarc peste scheletul unui leopard.

ExislJ mai multe ipoteze care eltplicii de unde se lrage denwnirea de Kilimanjaro. Una dintre acestea suslirc ea triburile care sau stabilil primele pc acestc locuri. nu ar fi avot un singur cuvant prin care So; descmreze intregul complc;( vulcanic, ci doua, care denumeau daar viirfurile sale principale: Kipoo Si Kimawcnzi. in schimb, misionarul german Johann Ludwig Krapftmduce numele in felul urmator: kilima ar insemna .llluntc". iar njiaro, "caravana".

Anim.11c1c ex()(icc. C.1 tk ,empJII cfcfan,ii. aJc:JlUic<;c una dintn: cde /IIa; (.'lIm)\~'lIrl' II1UJgJnI <lit' \/i-;elf

RAURI ~I LACURI

LACULLEMAN (GENEVA)
Comul din Alpi

LAC 45

Cas/eJuJ medieval Chil/oll dill apropiere de MOlltreux a fast calldva re~edillia conJjlor de Savoia, iar ma; tarz;u a indeplinit ro/ul de inchisoare.

Lacul oamenilor frumo~i

~i

bogati

Langa Lacul Leman se stabilesc personalitiitile din lumea afacerilor, artei ~i sportului. Si nu numai pentru a scapa de plata taxelor.

CE MERITA VAzUT
Gelr\a (MUL..:ul ..\n..:, ,I lori..:,.
me~terii

t:ca.,umi..:.m. Ul: tltUlllk

O. U). ca... {clul Chillon.

orfi~clul

podgoriilc dm prcajm:l lilcului. h ian (Icnnclc).

ECONOMIA
Turi~m_

Agriculmra: cuhun de

.. ita de VIC. Pcscuit.

Industria: produqia vinului. dOlarca b:1rcilor cu motor);li cu pallzc.

cuMA
Pc L1CIII

Geneva /ill Joe minicr0<1zicrc tllristice.

CE TREBUIE

sA $TITI
in

Climatul cstc sub influenta a tn:i tipuri dc clima: atlantic!' mediterarean:l ~i oontinenlala. Iernile sunt reci ~i usc3le, vcrile sunt caldc eu fununi frecventc. Predominii viinturilc sud~vestice.

I. La ~vian. pc malul f.rnncez a1lacului, a fost rgociat lrntatul de pace dintre

FmnlB ~i Algeria. 2. Pe Lacul Leman, pescUilUI ~i picrdc tot mai mull din insemnatate.

prezent se pescuicsc aici in principal bibani, pastravi ~i ~tiuci. 3. Neptun a fost ullimul vas care a transponal mli.rfuri pc Lacul Leman (paoa in 1968). Yn prezcnl a fost transfonnat in vas de agrement. 4. Dc jur imprejurullacului sunt 22 de rarori care ii avcrtizca7.! pc marinari ~i pc iubitorii sporturilor nautice dacli se apropic furtuna.

mc celebre precum Kurt TuchoLsky, Charlie Chaplin sau Alfred llilchcock nu sunt 0 raritate in rcgislrele de cvidenl3 alc localit:'i.tilor din jurul Lacului Leman. Pcrsonalit5ti1e din lume3 artei, ~liinlci $1 politicii ~ ,.crema socict'i\ii" ~ prcfcrii Vevcy (aici a murit Charlie Chaplin) ~i

Montreux. Cantoarele din jurollacului (Gereva, Vaud $i Valais) prezinta: doua avantajc majore: paradisul fiscal clvclian ~i pcisajelc magnifice. Cu grcu sc poole rezisla farrnecului Alpilor ~i pito~tilor regiuni inconjuratoorc, motiv pcntru care numarul marc de vizitatori estc pcrceput ea 0 povam de populatia localnica.

Regiunile de pc liirrn devin inaccesibile pentru localnici, deoarece sunt cumpfmne de bogflta~i, precum ~icii petrolului. Nu numai accstc tranza etii relini~tcsc guvcmul cantonului Gereva. Gereva s-a integral in Confedcralia Elvctiana de abia in 1815 ~i nu sc simte foartc sigurii de pozitia sa in aceast3 comunitate. Numerosi locuitori ai canlonului cu un mare potential financiar eantaresc posibilitatea unirii Gerevei cu Vaud intrun singur mare canton. a carui pozitic ar fi mult mai pUlcmidi..

RAURI ~ILACURI

LAC 47

(j)@)

LACULLEMAN
BARTA FIZICA
r
lDClllitll~

"" St-So!lin

n."

peste 5OO.00lI1oc..

-_

.....

100 000 - 500000 lac

""b 100.000 10<:.

..."..

200 500 1000 1500

-,

""V'ice

...

'-

Vevev

LacuJ Geneva, numit ~i Lacul Leman, se intinde ca un arc intre masiveJe muntoase inconjuriilOare. Viirfuri/e A/pi/or, acoperite de ziipadii, care domina oglinda /acu/ui, alcatuiesc priveli$ti de basI11. Nu e de mirare cil atrag de multa vreme calalar; fnstilr;t;, care viseazii sa locuiascii in frumoaseJe re$edinte de pe maJullacului.

LACUL LEMAN (GENEVA)Marea dulce a Elvetiei

Elvetia este asociatii inainte de toate ell Alpii. Nu pot Ii uitate insii nici cele douR marl lacuri: Lacul Leman Ia granita dintre Franta ~i Elvetia, ~i Lacul Boden, la granita dintre Germania ~i Elvetia.

aclI' Leman cslc eel mai mare lac 31 Alpilor: suprafala sa rnasoara 582 km: iar volu

mul de apa cstc de 89 km'.

Difcrenl3 de nivel dintrc lac ~i I:mturile muntoase inconjUr.lIOarC

cstc uria~. Lacul estc situat In alti ludirca de 372 de metri, iar la numai 70 de kilomctri distanp sc ridica eel mai inah varf al Alpilor, Mont Blanc. Rallri ~i izvoarc se varsa din toate directiile in Lacul Leman. eel mai mare dinltC acestea, Rhonu!. se Vars3 in lac ~i apoi se formeaza din nou ~i curge mai dcparte. Aici bat vanturi pUlcmice, au loe furtuni frecvcnte, iar marinani se tern eel mai mull de vantul

Localilatile limitrofe continua ins5. sa lransporte pc aceasta calc marfuri catre ora$c1e de pc lann: Gercva $i Lausanrc. La inceputul sccolului XX, pc Lacul Leman oavigau ambarcaliuni cu piinze, aClivitalc posibila dalorila vanturilor propicc. in prczeot. cele Opl vasc cu aburi aflale inca in folosinta sc bucum de 0 mare popularitatc.
Cea rnai mare 8118cl;e furislicii

a Oene\ei CSle fijnriina ler d'Eau.

STATISTICA
Suprafata: 5X::! km
l Grotnd Lac masoarn 50] km lar

Leman nu inghcala iama. ceca ce i1 face navigabil tot limpul anului. in (recUI, pc primulloc sc afla transportu[ de lemn $1 alte marfuri, iar in prezent prcdomina navigalia.

uscal
Sisco

~i

reec de nord-est. nllmit

Partea ccntraHi a lacului

Petll Lac 79 k.m ) Partes francezi: 239 km Partes elvetianl: ~~JA 1.:01 Circumferin13: 167 krn (pane:! nurdic[i 95 km, panl,l,l sudicii 72 km) UPmes rnaxi.m!: 13.S kill

Lungimea: RO km
Adincimea: p:ma la 310m (P':lil I ac 7M m1, adanciml,la m...dic ' 157 m
Bazinul hidrografic: (,.s'\O kmVolumul apci: XS.9 mtlloiln.: m Tempcralurilc medii lla ..upraf$ apci): ::!O C \aJa ~i 4 C lama

PE SCURT
La. b'T'lll\ita dintre Franta ~i Eh",clia.

eel mai marc lac din Alpl Navigalia de pasagcri ~i spo"urilc nautice motorizate Culture vilci de vic in rcgiunilc tiinnului

RAU

~I LACU~1

LAC 69

LOCH NESS
Misterul din adancuri

Caste/ul Urquhart longa Loch Ness, Scotia, Regalul Unit.

Povestea unui monstru

Daeii eu multi ani in urmii un anumit eiilugiir irlandez nu ar fi poposit pe malul Laeului Loch Ness, acesta ar fi riimas 0 intindere de apii anonimii.

CE MERITA VAzUT
Centml Oficial de Expoziljj dedical \1onstmlui din Loch ?'jes;, - sltUtl! in Drumnadrochil. Castelul Urquhun. Fort Augustus. Castdul AlOouric. Inchnacardoch. Glenn I\lTric. Fort William.

rimele legende despre monslrol din Loch Ness au lua! na~tere acum 1500 de ani. in 565, Sffintul Columban, un dilugar irlandez, a plccal spre MUlllii Scolid pentTU a liispandi cuvantul lui Dumrczeu printre paganii care

locuiau aeola. Cand a sosi! pc malul

Lacului Loch Ness, a zarit un grup

de localnici care tocmai

a~zau

in

monnant lrupul unui barbal. Ciilugarul a intrebat in ce imprejurari a mUrtl biirbatul, iar oamenii au raspuns, indurerali, cil refericitul ruscsc t1cis de monstrul care locuia in lac. A~ st..1.nd luerurile, lui Columban i-a venil ideea strnlueita cum sa converteasea intregul sat tara predici. Le-a eerut oamenilor sa iI conduca panala lac. in scurt limp, din apele involburate $i-a facut aparitia beslia infrico$atoare. Columban $1-a ridicat mainile, slrigfmd: "Piei din ochii mei, crea-

Probabil cn nil exiSla pc piIl1l,1llt nicio alta intindcre de apiI dcspn: care Sli circl//e tOI alalea mill/n $i legende ca despre Loch Ness. laci/l sill/at in regil/nea de podi$ a Scoliei.

tura a iadului!". in aceea$i c1ipa, manstrul s-a scufundal din nou in adancuri. Din acea zi, in Scolia a inflorit eredinta in Dllmrczeu $1, tOlOOata, in monSlru. in 1827, Sir Walter Scoll scria injur~ nalul sau despre 0 partida de vanatoare a earei {inta era ,,0 uria$ii vaeii de mare". in 1880, scafandrul Duncan McDonalds dcc1ara ca lin monstru uria$ ar fi inotat in direcria

sa. insa, Nessie i$i daloreaza faima sOlilor Spicer, care, in iulie 1933, au zarit in apele lacului 0 ereatura de aproape 9 melri lungime, asemanaloare unui dinozaur. DC$i oamenii de $tiinta au ridiculizal aceasta poveste, presa mondiala a scris rcnumarale articole despre descoperirea senzationalii. eu loate aceslea, 0 fotografie credibila a monstrului nu exista niei pana in ziua de astazi.

ECONOMIA
Agricuitura: CUlluri pc supmfctc recluse. Crc~tcrca oi1or. Industria: cclulo7ci ~i hartici. Pcscuit.

CE TREBUIE

sA $TITI

Tllrism.

cuM,!;
Temperata umeda. Temperalura
medic: +4C in ianuarie. +15C in iulie. Cantilatea de prccipilalii in iulie eSle de 85 mm.

I. Fabrica britanicli de here Guiress a promis un premiu de 500.000 de lire sterline celui care captureaza monSlrul. 2. Din 1934, Nessie este protejat in Scotia. fapt ce trebuie inlcles ca 0 strategic amuzanta care ii vizcazii pc ruri!jti. 3. PUlinii oamcni de ~tiinlii. care cred In cxistenta monstrului, considcrii eli ar pulea fi vorba dcspre specia plcziozaurului. 4. Stiinta care se ocllpa cu descoperirea speciilor de animale aparenl disparulc sau care ,,se ascund" se nume~te criplOzoologie. 5. Lacul Loch Ness estc panc a urei ciii acvatice care a fast imcgralii 18 incepulul seco1ului xrx. formand Canalul Ca1edoniei. Accsta scuncazii. drumu1 vaselor care plutcsc din Oceanul Atlantic spre Marea Nordului.

$ILACU~I

LAC 71
GO

LOCH NESS
HARTA GE ERALA

......

o-toown~
EstulJruf BfNJuly

1i711i

~EGIUNEA

INVERNESS

. -...
~.

M -

t i

Monadhfiath

Depresiunea tectonicii Glen More, jn care se alHi Lacul Loch Ness, detenninii marea adaDcime a acestuia. in consecin!ii, laculnu este bine explorat $; existii inca posibiJitatea ca 111 adancuriJe sale insondabile sa se ascunda un monstru preistoric.

LOCH NESS
A vantajele oferite de Nessie
'lntreaga regiune din jurul Lacului Loch Ness triiie~te din turism. 'lnsa, atractia principala, care aduce vizitatorii in aceste imprejurimi, refuzii sa se arate.

Calcdoniei, la un oeo! de vreo 10 kilometri, ciibilorul se va regasi pc malul lacului care i;;i datoreaza

Crgand dc*a lungul coastei vest ice a Seoliei, pe drumul paralel Canalului

rcnllfficlc celli! mai fairnos monstru din lume, Nessie. Pentru Scotia, peisajul din jurul laeului este destul de monoton, de aceea legend.1 vie desprc cxistenta celebrei besti; estc 0
adevarata mana ccrcasci'i pentru responsabilii ell turismu! din
regiUle. Vizitand Loch Ness, nu POli

sciipa de influenta monstrului. in ori'i~lul Drumnadrochit se gase~le

Celllnil Olicial de Expozilii dedicat Monstnllui din Loch Ness, unde organizalorii inccarcii din rasputcri
in ciudil primejdiei potcn/iafc. pcscarii p/caca in ficcarc zi la pescuit.

sa convingii tun;;!ii ca Nessie exist:'i, recurgand la prezenHiri de lilme $i la diverse exponatc. De eredinta in
existenla monstmlui depinde bunastarea intrcgii regiuni. Din piicate, din CaSlelul Urquhart, eel mai mare castel din Scotia, situat pc malul vestic al1acului, nu au mal mmas dccat mirclc. Poole ea, daea

situatia ar Ii aratat altfel, castelul i-ar Ii atms $i pc tlIri~tii care nu cred in existenta monstrului din Loch Ness. Om~lul Beauly se poale mandn eu o lradi\ie denma de respect. Numele sau se trage de la vorbclc rostitc candva in franeeza de Mana Stuart: "Qucl beau lieu" ("Ce loc frumos"). Daca fosta regina a Seoliei ar Ii zant Inveness-ul contcmpomn putcmic industrializat, eel mai mare Offi$ din

regiure, cu siguranta s-ar Ii ablinut de la asemerea complimente.

PESCURT
Localizare: "in dislrictul Inverrcss Ccle mai lungi rJuri: Ness, MonSlon. Foyers Celc mai mari o~: In\ietreS~, Fon Augustus, Foyers. [nvcnnoriston. Dnnnnadrochit Acropon: Aberdeen

STATISTICA
Lungimea: ~5 kill Upmea: 1,6 kill

Tetnperatura:

56~(

Adincimea maxim!: 230 m SuprafaJa lacului: 56.4 km

RAURI $1 LACURI

RAU 81
C'Q)\co:

'J
A

CONGO
In inima Continentului Negru

intre anii 197/ ~i 1997, fluviul Congo a purtal numcle de Zair. Congo este, dupii Nil, celmai lung fluviu din Africa. in apropiere de Kinshasa, acesta atinge a liilime de aproape 20 de kilomctri.

Sursa de viata a junglei africane

Republicii Democratice Congo, situate pe malul fluviului, amintesc de ni~te miirgele ~irate pe 0 alii. Acest fluviu are 0 importanlii enorma, fiind principala cale de comunicape in pustiurile Africii Ecuatoriale.
in fluviul Congo se scurg in Atlantic aproapc 40.000 de metri cubi de apa pc secunda. Suprafal.a bazinului nu vial masoara 3,68 milioarc de km:,

~ele

adidi cstc de aproapc 16 ori mai mare deCal Romania. Acesta reprezinl3 !OOIo din totalitatca terenurilor acoperitc de jungle IrQpicnic din lume. Aici cresc arbori uri~i. ell ina1limi de 30-40 de metri, orhidee ~i anan~i. TOI aici tr.'i.iesc cimpanzei $1 mandrili, papagali gri, rinoceri, pitoni, caini zburatori ~i vipere. Nu se ~tie cal
timp va continua sa mai cx:iste acest

paradis exotic:

parte a junglci a
O~/c

Cazllt deja victima cxploatarii mi-

reralelor valoroase. in periooda

coloniala. in secolul XIX. belgienii

Kinshasa $i Brazzaville sunt unite prinlr-Q lime de feribol.

PE SCURT
Curgc pc 100indcrca Africii Ecuntoriale Tarilc trn... ersale de roul Congo: Republica Democratii Congo. Republica Congo. Angola Cci mai importanli anuen~: Kasai. Ubangi Izvoorc: Lukuga, Luapula-Luvua, Lualaoo ~ situate pc malurilc riiului:

au folosit populalia locala ca f0rta de munca scrvila in mire ~i pe plantatiile de cauciuc. in trecutul recent, paOli in 1997, cel mai mull a profitat de pc um1a bogaliilor naturale familia dictatorului Mobutu Sese Seko. Conducatorul poporului congolez, care tniia imr-o sanicie lucie. trccea drept unul dintre cei mai bogali oameni din lume. Cand, in mai 1997. puterea a fost prelual5. de Kabila.liderul rebclilor, Mobulu a panisit lara!ii a murit la scurt limp

in exil. Oaca nu ar fi st.iipanit de haosul politic, arealul traversat de nuviul Congo ar merita sa fie vizitat, de dragul naturii salbalice ~i al orusclor care se dezvolta in ritm rapid in jurul centrelor colonia Ie.

CE MERITA VAzUT
Kin....ha.-...a lorn5ul \cchi I. illc (c8rtierul din cpoca coloniali'll. \'latadl. Klsangam
BraT.L8\

Kisnngnni, Mbandakn. Brazzaville,

Kinshasa, Matadi

CE TREBUIE
I.

sA $TITI

cuMA
Ecualoriahi. Cantitl1li

man de

medic anuala alinge +26C. Jungla joac:l un ral imponant in formarea climci pc glob.

precipiUl.~ii. Temperatura

umc1e unuia dintrc cele mai CUJlQSCutc cocteiluri, .Lumumoo", provine de 1a nurnele foslUlui p~inte al Republicii Congo. 2. in 1885. la 0 conferint<\ din Berlin. regele Belgiei a tralat Congo ca pc 0 proprietate pcrsonaHi. 3. La oblircrea indcpcndentei in 1960, in Congo door 15 celAfeDi aveau diploma de lenninarc a slUdiilor supcrioare. 4. in 1965, puterea a fast preluata in aCluala Republicli Democrata Congo de dictatorul Mobutu. Acesla a inlerzis. prinlre allele, punarea cmvatc10r ~i bolezarea copiilor cu prcnume cre~lirc.

RAURI $L

CURl

RAU 83

CONGO
HARTA FIZICA.

'
-

....
GomoN

~ 1.00IUlOOIDcInn lOIl.OOO_ 1 OOOOOllIDcInn 10.000 - 100000 lee. at> 10.000 Ioc.

dn.onIuri ~

500 1000 200ll m

J -..,

Mbar'ldalul

C","'

""" "m'"

"'.

....

..

CONGO
BRAZZAVIUE

.........

-- .-"Co

.-

_.

.......

Y~

, ,...",

L. VlC1on.

L M"fY_ _

REPUBLICA OEMOCRATICA

.........

Kilc.wit

CONGO

Poio, -NOll'e

<-do

e""0<1

......

KINSHASA

K......

TANZANIA

Mblljl-Mayi

L TlIng8n'lk.

.Kamin.

ANGOLA

, "'....

S 11 a b a

.....
lubumbnhi-

...

-. ........ -. .. -. .-

.\
ZAMBIA

/'

Kobwo

Congo, unul dintre cele mai mari flu vii din lume ~i al doilea fluviu ca lungime din Africa (dupa Nil), a trezit de multi ani interesul calatorilor, datorita potentialului siiu ca mij/oc de comunicafie. $; in prezent, aces! vast potential 8$teapta inca sa fie foJosit de om. Condiliile diJicile ale mediului inconjur8tor ~i inapoierea economica a acestei regiuni a Afriei; continuli sa reprezinte 0 piedica in acest seils.

CONGO
FJuviuJ necunoscut
Congo strabate regiuni ale Afiicii care au ramas necunoscute europenilor p3na la inceputul secolului xx. Fluviul masoara cateva mii de kilometri lungime, iar cea mai mare parte a cursului sau este protejata de p3durile ecuatoriale ve~nic verzi.

olor europcni. Ccj drcpt, naviga

toni ponughczii au descoperit gurile fluviului Congo inca din seeolul XV. dar au e~plorat doar 200 de kiJomelri din cursul acesluia. Nu au inaintat mai departe deoarecc au dal peste 0 viroaga de rt."1reCul. pc care au numit-o Valca Vriijitoarelor. De abia in see0lu1 XIX, Sir Henry Monon Slanley. explor3lor, ziarisl ~i cercetator englez. a ajuns in Yalea Congo venind dinspre est. in 1871. 13 ordinul ziarului pcnlru care luera. el a pomit in eaularea lui David Livingslore care disparuse in Africa. Stanley $i-a indcplinit misiurea ~i a descris cxpcditia sa pI ina de pcricolc in Republica Democrafa Congo - instantancu din viala coticli.1nti. Kisangani. fascinanta carte .,Cum I-am gash pc TOl cu siguranlii ocazia sa zarcasca Livingslorc". sub innucnla impreokapi, care rac parte din familia siilor pUlcmicc lasagirafelor de padurc, dar care au fost IC de ciiliitoria spre dcscri$i $Iiintific de abia in 1899. Trcizeci $i $3-piC de ani mai larziu a Congo a apaml $i impresionanta nuvcla fast descoperil paunul congolcz. in 1919. calatorii au adus ve$ti despre 0 a lui Joseph Conrad, Penlru JOCUiforii Alfieii. Congo este 0 surs6 de hrant} ~i "pisica de apfi", de dimcnsiunile urci "Inima intun::ricului" un important mij/oc de eomunicalic. (1902). AceaSla din pisici domesLice, care ar fi trail in regiurca raului Congo, dar pe care unna a fosl ecrani7.ata. in 1994. de principale. Scenariul celebrului IiIm nimcni nu a mai zarit-o de atunci. al lui Francis F. Coppola, rcgizoml icolas Roeg, eu John ..Apocalypse Now", s-a inspiral la Malkovieh $i lim Roth in rolurile r.l.odu-i pe alocuri din aceasta nuvela. Pescuit. Imponam mijloc de comunicalie ~i de ll'3J1~pon penuu Lungime: 4.11"O km Bazinul fluviului Congo a lrezit 15-"lc dinjur. t.:ri~ul polcntial Debitul apei in medic: inlotdeauna inlercsul zoologilor. hidrocre~ctic este folo:;il in 41.1-:00 m ..:-..:-. Acesla CSle unicul leren din lume prclcnl doar in mica rnasura uri~ Gel maj mare debit inregistrat: unde, in secolul XX. au fost e te folosil in prezenl doar in -'S.()oO m lX. descoperite specii recunoscute de mica misunl . Bazioul fluviuJui: 3.Mt mil. km' vertebrate. in 1860. Stanley" avul

alea fluviului Congo reprezinia una dintre ultimele provociiri 13 adresa caliito-

STATISTICA

ECONOMIA

RAURI ~I LACURI

RZE 129
8lfl'oVOO
' " <G

NILUL
!zvorul de viala egiptean

Nillll,j1l1vilil celmai Iling din Africa, avtind peste 6.000 kill, nll cllrge pesle 101 la fel de Iini~'lil precun1 in fOlografii. in Sudan, In Imprejurimile Kharlumului, cursullini$lil al Nilului AlbaSlru allerneaza cu cascade zgollloloase.

Martor al istoriei
Egiptul antic i~i datoreaz3 gloria ~i splendoarea culturii minunate a Nilului. Fluviul maiestuos este martorul istoriei care a inceput acum 6.000 de ani.
CE MERITA VAzUT
I uxor (leba Antldl). A~uan. Vale;'! ilului. (alTo ,j Alexandria.

illI' esle darttl Egiptului. dupa cum I-au numil poctii antici. intr.adevar, soarta

acestei lAri a dcpins intotdeauna de fluviul dAta-tor de viata.. in decursul a mii de ani, Nilu!. prin revarsa,ri

anuale. a influentat viala egiptenilor. in ficcare an $i in accea$i perioada, Nilul crc$tea. SC retragea de la llinn $i inunda valca, care se transfonna

jolr-un lac uria$.

fn uJtimii 200 de ani, acest ritm natural a fost schimbat prin con struirea unui baraj. Controlate de om, revarsarile naturale au fost transformate. Barajul Asuan,

NiI,,1 alost imotdeaulla 0 eale de comunicareloone utili:atii. Hierog/ije/e omiee egiptene jJ pre=intd co pe 1111 bi1rbat gol. ell 0 eentllrd de nadgator impletitii.

inaugural in 1971. garanteaza

egiplcnilor acoperirea. suUi la sutll. a necesarului de energie electricA. dar conslrUC\ia lui ridica problemc in privin{a protectici ecologice. Barajul reline multitudinea de minerale din nlImo!. care fertilizau in trecut terenurile cuhivale in limpul reva.rs.'i.rilor. Egiprul trebuie sA facl falii ~i altor consecinle ecologice ale acestei in gerinte serioase in naturii: evaporarca putemidi a lacului de aeumularc exercita 0 influentA asupra c1imei. SchimbMilc illlprcvizibile ale elimei se pot dalora unei aile mari constnlctii

din anuI2003. in Hamadabul sudanez. Aici a inceput construirea unui alt bamj hidrocnergetic, care trebuie sn satist:1cll in intregime nevoia de energie electrica. a Sudanului. LnvestiJia a iscat conlrOverse, nu nwnai din PUllct de

vedcre ecologic. ci ~i pentru d1 apele ridicale ale ilului inWldll leritoriile ireversibil. ingropand vestigiile inestimabilc ate vechilor cuhuri.

LOCURI CARE TREBUIE VIZITATE

I. Print.re pcisajele St3ncoasc de pe malul stang al Nilului, \'izavi de Luxor ~i Camac. se anA Valea Regilor $i ~ul Templelor $i al Mortilor. Aceste consuuClii SUn! opere ale faraonilor din Teba in peTioada Slatului Mijlociu (seeolul al II-lea iH.) 2. Felueile (..feluclf' inseamn!i "eorabie") sun! bard eu pfutze tipiee care navigau pc Nil. SUn! lungi, inguslc ~i foartc ~re. 3. Ramscs al II-lea, numit ..Marcie Soare al Egiptului", a domnit la inccpulul sec. al XVIII-lea iH. Faraonul este considerat fhuritorul unor monumente arhitectonice deosebite pc ambele mal un ale Nilului. 4. Portul eel mai important al Egiptului eSle Alexandria, situal in panea vesticA a deltei Nilului. Or8$ul a fost intemciat in jurul anului 331 iH. de cAIre marele eondue.li.tor grec Alcxandru eel Mare. in Antichitate, orcl$ul Alexandria a fost un important centru de ecreetAri $1iinlifice (Arhimedc, Euclid) Si Iiterare (inlerprelarea Bibliei).

CUMA
in sud wnedA., subecuatorial!. in nord uscatA, tropical! (d~).

RAURI $1 LACURI

RZE 131
1l1'~'UG

NILUL
HARTA FlZJCA

'" '0

ARABIA SAUDrrJ.
USIA

EOIPT

Tropic,,/
lIuo/"j

SUDAN

AIUbl.Jid

Tana

'"

.....
Valea
FTIQPIA

REPUBLICA CENTllAFRICANJ.

Nilulul

Pe I'rilorii/e Egiptllilli li Slit/mil/lui. Ni/111 esle "m'igabil in1r-o proporlie

Alb

mai mare.

Rep. Oem. Congo

localiUti peste 1.000.000 de Iocuitori 500.000-1.000.000 sub 500.000 de Iocuitori drumuri mai importante

o 500 1000 2500 m

" ..IRQS

NILUL
Darul naturii
Fara Nil, !luviul eel mai bogat ~i mai important din Africa, Egiptul ~i Sudanul ar fi fost condamnate la seceta, precum (a rile din Sahara: Ciad, Nigeria ~i Mali.
a sa. ne dam seama de importan\a celui mai lung fluviu din Africa (6.67 I km), trebuie sa ne amintim de istoria minuna!elor cliituri egiptene. in trecut se considera ca Nilul are origine divina. Egiptcnii antici erall convin~j ca izvorul Nilului se

Apropial ~i Nordul Africii), pescarii. neguslorii ~i turi~tii. Si, 10tll~i, Nilul nu conslituie nlllllai 0 bogAlie: in lfeCUI, pc fondul dis-

pUle lor pentru distribuirea apci inlre Egipt ~i Sudan. au aparut numeroase connicte, iar razboiul a fost la un pas s."i se declan~eze.

PE SCURT
Cei mai mari afluenti: Nilul AlbaslfU, Sobat. Atbar Lacuri: Lacul Albert, Lacul Victoria Lac anificial de acumulare: Lacul Naser Traversca..:a: Burundi, Ruanda, Uganda, Sudan ~i Egipt

afH\. printre Insulele Elefanlului

~i

File. in realitate, bratul principal al Nilului izvora~te din zona Lacului Victoria, care se ana in rcgiunea foarte calda ~i umeda din Africa Ecuatoriala. Apoi fluviul, fAra a pierde multa apa, strabate de~ertul pc 0 lungime de 3.000 km.

in timpul caH'itoriei de 1a sud la

nord, Nilul fonneaza numcroase cataracte ~i cascade ~i traverseaza trei zone climatice (ecualoriaH'i, subtropicaia ~i de~ert). in nordlll Egiptullli, Nilul traverseaza Cairo ~i se varsa in Marea Medilerana. La varsare, se desface ea un evanlai pe fos1ll1 golf din sudul Alexandriei. Nilul a irigat aiei "Tinutul Negru", solul devenind fertil de-a lungul mileniilor. Alai penlm Egipl, cat ~i penlm Sudan, Nilul eSle 0 bogatie ineslimabila. Pe malurile lui. ea 0 oaza ve~nic verde. se inghesuie felahii (l<'irani stabili din Orientul

STATISTICA
Lungillll': 6.671 km Vitela de curgere: 2.284 m1 pc sccurld:l SUllrllfalll dellei 'ilului: 22.000 km~

f1IIIIIC/"(){lSe specii de

CiiteWi imprejun"mi de pe mall/rile Nilului CII pIal/Ie exuberanTe. Aici cresc arbll~li $i arbori, precum palmierul $i ellcaliptlll.

RAURI ,I LACURI

CASCADA NIAGARA
fa granifa a doua state

WSP5 @
@

- ...r-. -' .14f

DB

't'_

Cascada Niagara esle Sill/alii inlre lacurile On/aria $; Erie: a~a-nllmiata "Pofcoava" (Horseshoe Falls) din partea canadiana este cea mai des vizitata parle a conlimenlului nord-american

Luna de miere la Niagara

Niagara este destinatia preferata de proaspat casiitoriti. iagara aduce SUA ~i Canadei venituri mari din turism. Tot aici se gase~te ~i cea mai mare hidrocentrala de pe continentul nord-american.

ECONOMIA
Indu.'iotria cncrgcticll.. lurismul

giUnea Marilor Lacuri cstc eea mai mare suprafala ell pa din zona continentalii din lume. La inccput, aiel locuiau amerindicnii, iar. din aou] 1806. regiunca a incepul sa fie coloniz3ta

de albi. Teriloriul cascadei a fost

mcreu un subiect de disputa. in anul 1812. locuitani partii amcricane au inccpul sa colonize7.e ~i cclalalt

mal. ea unnare a accstui fapt, s-a dcelan~t rftzboiul a carui l11i:w

era imponanta economica a acestei regiuni. Canada. pe luunci parte a Impcriului Colonial Britanic. a opus o marc rczistenlA. Dupa mai multc serii de negocicri. sa rc.. enit la statea inilial:l din3inlc3 mzboiului. in 1950. Canada $i Statele Unite au semoat inlclegcrca privind Cascada Niagara. Ambcle Slate au construit imense hidrocenlmle care salisfac necesarul inlrcgii rcgiuni a Marilor Lacuri. in inlclegcre s-a slabilil lllinimul apci carc cSle directional in raul Niagam (in sczonul IlIrislic peste 2.800m3/scc . in celelalte perioade ale anului 1.400 mJ/sec.) pentru a garanl3 ma.xima atractie penlru turi$ti. Cascada alrage multi
luri~ti. imreaga regiune lmind numai din lurism. [n fiecare an vin peste 12.000.000 de turi~ti pentru a admira aceast:l minune a naturii $i pentru a vedea apele Potcoavei canadienc.

De ambclc pl\rli, americanl\ $i canadianIl., au fost ridicale Im1luri hoteliere $i reSlaurante. Dc cle profila in calatoria de nunt:l proasplit ctisatoritii pcntru care Cascada Niagara, alaluri de Venclia. estc una dintre destinatiile prefcr3te.

Afaril)'n Monroe po=iind infora

cascade; Niagara in (impul furnari/or laft/mul "Niagara" (/953)

CE TREBUIE

sA ~TITI

CUMA
enId yarn ( temperatura medic

I. Denumin:a iagara vine din limba amcrinchenilor. ..N.aka-ra care insearnna .tunct de apa". 2. CurajQ$ii care se decid sa sara in butoaie de Icmn in CllSCad3 SW1t denwni~ de americani ..diavolii curajQ$i". 3. La Cascada Niagara a fost realizat, in anul 1953. cunoscutul film Niagara".

+25 0 C). In pcrioadclc reci. pc anumilc po!1lUni cascada inghc3lA.

in regia lui Henry Ilathaway. cu Marilyn Monroe in rolul principal. 4. eel care a dcscopcril Canada, Jacques Canier. a fosl primul alb care a admiml aceasll! minunc a lumii, Cascada Niagam.

~I

FLUVII LACURI

WSP7 @
,~,

NIAGARA
HARTA IMPREJURIMILOR CASCADEI

STATELE UNITE ALE A.MERICII

NIAGARA FALLS
Al88

HVDIE

PARK

NIAGARA FALLS

R,vln' Ro..o

CHIPPAWA

Insula Caprei Panel de control al nivelului de aClIl11l1lare Slatele Unite ale Amerieii

CASCADA NIAGARA
fntre lacurile Ontario
ale Americii
~i

~i

Erie

Cascada Niagara este gran ita naturala intre Statele Unite Canada. Aceasta minune a naturii, una dintre cele rnai cunoscute loeuri de pc glob, a fost subjugata de om.

PE SCURT
incrrdri de IrllH'rsarc a Cliiscadei Niagara: in nolll 1829: Sam Patch Bsupravicluit travcn>l1rii.
in Mull90l: Annie Edson Taylor (pc

o pluta din lemll) II suprn\'icluil.

in anu11911: Bobby Leach (plulll

mClaJic.li), ~ tuni in spital, II supravic\UlI,

in BlIul 1928: Jean Lussier din Quebec

(ell lrei levi mctalicc imbr:1clllc in c!luciue) a supraviclUil.

in anul 1930: Grecu! Gl."Orgios Slathakis (inlr-un bUIOi de metal

~i

femll) II murit.
in anul 195 I: Wilham Red Hill (intr-o
CUlie ell 13 orilicii pcnln! rcspiralie) a

munt.
in aoul 1952: Nathan Boy (in acc~i cutic) a suprnvicluit.

glaciara. Oamenii de ~tiint5. nu sullI siguri daca a avul loe aClim 9.000 sau 10.000 de ani. Volumul de apa eSle de 11.000 m3 pe secunda. Pe nuviul Niagara, la gamila cu Statcle Unitc, se ana Insula Caprei, care imparle cascada in daua. Nivelui american al Niagarei, American Falls, are 51 m ~i esle eu doi mctri mai inalt dedit cel canadian, numit Potcoava (Horseshoe Fall). Pe teritoriul canadian curge aproapc 90% din volumul apei eascadci. Datorita croziunii continue. pragul cascadei se retrage spre vest cu 1,5 manual. Din nuviul Niagara,

ascada Niagara se gase~le pc nuviul ell acel~i nume.

A aparut in ultima epoci'i

apa eurge intr-un bazin Cll a lungimc de II kill ~i 100 km adancimc. Caderea apei, care fonneaza nori de apa, cste fascinanlA. In anul 1885, amcricanii au pus bazele unui parc nalional, dar ell loate eforturile depllsc nu s-a putut evita degradarea ecologica a acestor locuri. in partea eanadiana se perinda grupllri mari de turi~ti, iar. in partca americana - apa cascadei cstc contaminaU'i cu apa industriala deversat1'i din intreprinderile ehimice ~i metalurgice. Cascada Niagara Illi eSle numai granila eelor doua state. Si arnericanii, ~i canadienii au creal ora~c cu acela~i nume - Niagara Falls. Fiecare din acesle dOlla ora~e omonime are 70.000 locuitori, unul aflandu-se in Canada, iar celalalt in statuI New York. Sunt legate illtre ele prinlHm pod peste fluviul Niagara, numit Podul Curcubeului.

STATISTICA
iniiltimc: 51 m (American Falls). 49 III (Horseshoes Falls) Lalimc: 300 !;ii rtlspcetiv tWO m

\"ohllllul de apii in cilderc: 11 .000 m3 sec. Suprafalu lacului: Erie 25.7 I.m2. Ontario 19.5 km2
Adallcimca lacului: Eric ()-\ m,

Ontario 236 m
inlillimca peste ni\Clul rniirii: Erie 174 m. Ontario 75 m peste ni .. clul mani

Imagine aeritmii a cm:cadei. ill plauul ~'eclI"d podlll CI/rcl/bel/lui. care teago COlllulo de Starele Unite ale Americii

REGIUNI
ECONOMICE

,.

REG 25

DANEMARCA
o tara industrializata $i tara bogatii naturale

Coasta Danemarcei miisoarii 7.3/4 de ki/ometri /ungime.

FIola de pesell;t ~j porturile j08CB un roJ important in economia tfirii.

REGIUNI ECONOMIC.-

,.

REG 27

DANEMARCA
HARTA ECONOMIC.';'.
JleFa~

MAREA

NORDULUI

-p---"
o

,,",:~~)e.,~.J "

......

SUEOIA

,.
It

t 1a

d a

'-[

--0--_.::=GERMANIA

MAREA BAL TlcA

-..-

ReJieful de ciimpic al Peninsulei lutlanda $i al insulelor, precum $i condiliile favorabiJe pescuituJui, datorate siiriiciei substan!e!or minerale, au fmpins Danemarca pc calea dezvoltiirii agriculturii $i a industriei alimentare. TOIU$i, multumitii caJificiirii {Of/ci de munca, industria danezii repurteazii $; ea succese imporlante, inclusiv;n sec/oarcle mai purin obi$l1uite, cum aT industriajuciiriilor, ell faimoasele sille cuburi Icgo.

De la tara agricola la stat social

La inceputul secolului

xx, agricultura juca un rol esenpal in economia

daneza. Danemarca de astazi este unul dintre cele mai industrializate state ale Europei, in ciuda lipsei bogaPilor naturale.

ana la izbucnirea rJ.zboiuJui gcnnano-darez. in 1864. majoritatea produsclor agri-

cole dareze luau drumul piclclor

gCnlmn::. Picrderea acestor pietc de dcsfaccrc ja fartat pc cconomi:?li sa

introduca refonnc: cconornia a fast mdical modemizalii, iar Marca Britanic a devenit noua pi.*i de

toale acestea daloritii crizei mondi1973: ale a pctrolului din Daremarca a deyenil interesala de melodele de exploatarc a erergiei coliere ~i biologice, repurt5nd remarcabile succese la export in aeestc sectoarc.

in ciuda pondeni semnificali\-e a scctorului de stat. economia Darcmarcci se prezintii in conllnuare foarte bire: de mu1li ani, crc~lcrea economica alinge aproxi matiy 3% anual, iar mta ~majlllui a scazul la 5%.

dcsfaccre.
Dupa a1 Doilea RItzboi Mandia!,

Daremarca ~i vecirele sale nord ice Suedia ~i orvegia - au adOpl3t un

sistem de protectie sociala 1a 0 scarn

inca recunoscuta pana atunci. Doar crizele cconomice din anii '70 ~i '80 au detenninat slabirea sistemului de

asistenla sociala.
Daremarca ~i-a concentrat atcnlia de timpuriu asupra nivclului ridicat al educaliei ~i asupra rolului ccrcctarii ~tiintifice. in prczcnt, ea este printre primele state din lume din punetu1 de vedere al uti1izarii surselor de erergie altemativa. 5i

cuMA
Temperat-oceanie:i. Temperatura medic 3tinge OCC in ianuarie ~i +ITC in iulie.

Numeroosc Iirmc de scrvicii ;$; au sed;uJ in Copcnhag:J.

CE TREBUIE ECONOMIA
Sen. ieii. Industria: de
m~jm

sA ~TITI

elcctrke. alimcntarJ (indu:>tria I.lplclui), a mijloaeelor de trnmport. erergetiea. Agrieultura: produqia de furnje: euiluri de sfecld de zahar. Cre~terca anirnalclor. Peseuil. Silyiculturn. Iloglilii nalurnle: gaze naturale. petrol.

I. Darezii folosesc inc1usiv resturile de ~Ie: produc din acestea furaje ulihzate in crescaloriile de animale eu blana. 2. PreluriJe in Daremarca sunt foane ridicate: afinnalia se referi atit la ehiriile din marile O~. cat $i la costul hratri. Cele mai scumpe sunt anicolele de Iu.'(, prinlTe care se nomara $i autoturismele. 3. Danemarca csle 0 destinalie turistica aU3ctivA: casutele din lemn caracteristice. ll$Czale in apropiere de fiordurile pitore$ti. precum $i frumosul orn$ Copenhaga lltrng anunl miliom-c de luri$ti. 4. Cuburile lego sunl un produs darez foarte bire vandul. in localitatea Legoland (din lutlandn) pot fi admiralc enstcle minialurale $i aile obiectc eonslnlite din cuburi de plastic.

DANEMARCA
Modelul industrial modern !ji... berea la cutie
Danemarca, cea mai mica dintre liiriJe scandinave, ~te permanent noi nie pentru produsele sale pe piete1e de desfacere mondiale.

n anii '90. Daremarca avea celc mat ridicale impozilc ~i eel mai dczvoltat sistem de asistcnl,i sociala din Europa. Datoril:'i nivelului ridicat al salariilor $i datorita coslurilor ccrutc de fUllclionarca ..St3lului buniisl:'irii", Darcmarca a pus accentul pc calitatc $i pc perrcqionarca produsclor sale. Avand o piata intcma de dimensiuni foane reduse. 13m S-3 oriental in marc

"

PE SCURT
Dcnumirea oficiaJ:i: Regalul Darem:ucei
Structura adminisuati\"a; 14 dislriete ~ 2 municipii (Copcnhaga ,i Fn:dcnksbe.-g)

masura caire 0 economic de export. in afam de eilte\'a campuri de gaze naturale din largul Miirii Nordului, Darcmarca nu dispure de bogalii naturale scmniliealive !ii a fost revoita sa sc bazcze pc prefabricarea materiilor prime importale. in $3ntierele navale din Copcnhaga, Nakskov !ii Odensc. sc eonstruicsc toate tipurile de \ use, de 1:1 eargobolurile de mid dimensiuni pana la uria~ele vase pclroliere. Industria 1ll0bi lei !ii atclierele dc artizanOi au dob<indit ~i ele 0 pozitic sigurd pc pielele intcmalionale. in mod tradilional. pcscuilul jooca un rol important in economia darcza: 9QO'0 din cantitatea pescuitii este destinala exportului. ceca ce aprovizioreaza 35 de milioare de oameni anual cu produse din ~te. Venilurile din produscle din ~te SUn! la fel de ridicate ca ~i cele provenite din vanzarea ~telui proaspat. in sectorul agricol, condiliilc de c1ima au fortat Darcnmrca sa se orientcze in principal sprc cre~tcrca animalclor (avicuIIUr:l, crc~tcrca vitelor) ~i sprc industria laptclui.

Capitala: Copcnhaga 496.000 loc. aglomcralia urbana numara 1,38 mil. Ioc.) Limba: dareza Religia: lutemnism Celc mni marl ora~: Amus. Odcnsc. Alborg Celc mai importlntc porturi: Copcnhaga, Nakskov, Odcnse Aeropon: Copenhaga

Copi; 101 Lego/and. Carrea. br.:i.nzeturile ~i untul sunt exportate in 150 de tan ~i furnizcaza I 6 din produsul intern brut. Faimoascle fabrici de here Tuborg~i Carlsberg din Copenhaga sunt in continuarc printre primclc fimlc cxportatoare din Darcmarea. Berea laeala, vanduta mai ales la cutic. este foane populara in lumea lntreaga: din Thailanda pana in Argentina.

STATISTICA
Suprafata: 1).lW-l
~m

(ram Gnxnlanda '}i In... uldc Faroe) Populafia.; SA mil. loc. Densitatea populafiei: 126 loc "km LWlgimea firmului: ., 114 km lnsuIe: 405 Populapa urban1: H5" 0 ~terea anuall a pm: 2.1\' 0 (:!OO51 Produsul intern brut pe cap de locuitor: 33,400 LSD (2005) Rata i?Omajului: 5.5/1 0 (2005) Rata inflapei: 1.90 '0 (2005)

REGIUNI ECONOMICE

REG 49

INDIA
~

In ,tinutuJ fluviuJui sacru

Ma/ul Gange/ui, fluviul sacru allndiei, atrage intoldeauna a mu/lime de oameni. Scaldatlll rill/ainu este singurul aspecI sub care Gangele este indispensabil

hindu$iJor. Tot aici, ei aruncii de$euri menajere, gunoaie, excremente $i starvlIri fluviul este, prin urmare. plin de baclerii.

In diutarea unitatii ,
Culturii straveche
~i

progrese, in ciuda tulburarilor permanente

in India, oamenii cnre p.1r1icipif 18 sArMlorile rcJigi03se poortii intOldeauna vC$mintc festive. PBnIl $; e/efanlii sum impodobiti cu fast. ndia, care llumara in prczcnt peste un miliard de locuitori, a trebuit sa sc descurce singuni dupa scpararca de Marca Britanic (1947) in OCllUlllamtclc razboaic ~i ocintclcgcri etl du~manii intcmi $i extcmi. PUlcrilc europcl'C au fost interesate daar de mcntirerca profilurilor incasate de pe unna aceslei Ian uria$c etl 0 piala de desfacere

buriiri Si 3cte de profanare a lacasuri!or sfintc. Inliintarea a doua noi state islamice, Pakistan ~i Bangladesh, care au Tacut anterior parte din Indiile britanice, nu a contribuit la imbunatalirea situalici. India riimare 0 tara anat;'i in ciiutarea unitiitii intern:.

ECONOMIA
dcmogrnfica anuahl: 1,5%. Crc.!jtcrea ceonomica anualii: 3,8%. Produsul national brut pe cap de locuitor. 454 de
Crc~tcrca

dolari

-'

ce absoarl:~ u~r once marta. in

secolul XIX, cand regina Victoria

CE TREBUIE

sA $TITI

era $i regina lodiei. Marea Brilanie a obtinut c~tiguri enonnc de pc uona ..perlei coroarei".

India indcpcndcnL5. a iC$it invingadin riizboaielc de gmoilii etl Pakistanul $i etl China. in schimb, connictul intern dintre hindl1}i Si musulmani continua pana in prezenl. Farii incetarc, au loe tulI03fe

I. La 14 septembrie 1947, chru a proclamat la miezu! nOPlii independcn(3 tfuii, pe care britanicii 0 rcfw.aseri cu incApiilanare Indiei ani indelungati. 2. in anul 1975. India a ar.exat principatul Sikkim din mun~i Himalaya. Acesta este Situal intrc Nepal ~i Bhutan, in apropiere de o~ul Darjeeling. 3. Localitatea maritima Goa, fostA colonie ponugheza, este in prezenllocul de iDt3lnire allirrretului din intreaga lume. Din 1988, pc plajele de aid se desr~ fesliviliti care dureaz! tot aDul ~i care atrag un public international. 4. Pe vremea domina{iei britanice. capil3la Indiei a fost la Calcuna (pan! in

1911).

REGIUNI ECONOMICE

l
INDIA
HARTA ECO OMICA

REG 51

"

-...
Mumbo/
(Bombay)

"' .....- bogalII'-""

--

0-0 0
~.*

...-

O ---~

-- ------
0

--, ---D

.~

.-"'""'-.... --_..0 - - 1- - 0~

u-

lIIilll- do -

... -,--

India, care este asociatii eel mai adesea eu suprapopularea $i siiriieia de neinehipuit ee domne$te in eartierele siirace ale marilor ora$e, se poate tOIu$i miindri $i cu realiziiri
semnificative in sferele industriei modeme precum electronica. informatica sau

cercetiirile $tiin/ifiee (fizieii nuclearii $i astronauticii). India este, totodatii, un pionier in domeniul modificiirii genetice a cerealelor, ca de exemplu griiuJ $i orezul.

INDIA
Taniirul gigant economic
in ciuda rolului important jucat de agriculturii, India este una dintre cele zece cele mai industrializate t3ri din lume. Sectorul infonnatic reprezintii 0 mare speranlli de viitor a \iirii.
u~emllllndi:'i ~rive~.te spre villar ell optllmsm ~1 prognozcaza 0 crqtcrc ceo nomica constanta de 56 proccntc anual. Acesl nivel de crc~lcrc cslc indispensabil penlru en statuI sa poala funetiona in condiliile Ul-ei cre~leri demografice de 15 mi[ioure de oamcni anual, ~i pcntru a-~i mcntire statutul de lara situata, din punet de vedere economic, undeva Illlre tarile in curs de dezvoltarc ~i cele induslrializate. Dezvoltarea urei c1asc mijlocii, care tn'iic$tc in rnasum tot mai mare

dupa mada europcana, arc 0 innuenla pozitiva asupra economiei. India pun:: accentul mai ales pe c1cctronica. in putirc alte tari ale lumii exista alalea finne producalOare de programe ~i echipamente de calculator.
Fcmeile hinduse po:mii coslUmul Irodi/iom,1 ..5.1J;": p:inz.1 asr/,:1 inJa$umra

in jurul corpului poote miisurn $i z<.'cc

"'em Irmgime. $ariul IIU necesir;J dame

StlU naswri. fiind sus/in/II eu ajUlorul nodurilar.

Controstc/c Indici sunt izbifoarc dc-a lUIIgll/ m.1/uri/or Ollngc1ui: nil dcpanc

de palatclc 8ur;te sc devcrscaziI i~ apJ dC$curi mcnajcre. starvuri $;

STATISTIC'&'
Suprafata: 3.:!87.590 km Populapa: 1.1 I2.2 milio:Jl:: de locuilori Densitatea populapei: 329 loc.,Km eel mai inalt '18rf: Kiinchenjunga
(Sikkim) 8.586
III

cxcrcmentc.

--.

Granite: eu Myanmar.

Banglade~h. ~i Pakl~llln

China. BUlhan. \fepal

(in tolal 14.897 km).

PE SCURT
Denumirea oficiala: Republica
India (Bharat)

Capitala: New Delhi Limbi: hindi, cngleza (Iimbii asociatJi), ~i 21 dialecle regionale. printrc care bengali, kashmiri, punjabi. tamil, urdu. Moreda: rupia indiana
Cdc mni mari ol'll$C: Calcutta. Mumb..1i, DeihL Madras,

Bangalorc. Hyderabad,
Ahmadabad.

REGIUNI

REG 57

E ONOMICE

IRLANDA
Lungul drum catre industrializare

Bovine la piisclIl in apropiere de ora$lIl Donegal din Irlanda

Avantajul taxelor mici

Datoritii politicii economice consecvente ~i taxelor mici, Irlanda a re~it sa atragii numero~i investitori.

ECONOMIA
Agricultura: crc~tcrca vitelor (>Cntnl cane ~i pcntm laple: culturi dc cartofi, de sfccla dc zahnr, de orz pentru furnjc ~i pcnlru produclia de bere. Pesellit: 325.000 dc tore anuul (1998). din care scnllnbiile reprezinta 44% . Industria: alimcntam. u~arli. chimica. dc mccanidi tina, clcctronici'l ~i dc ma:jini. Bogiilii natumlc: zinc, plumb. argint. ga7e naturale: utilizarea crcrgici colie~. Turism.

r,anda se numarn primre membrii comunit<'itii europere mcdiu dezvoltati ~i bereficiaza de subventii din partea Uniunii Europerc. Totu~i. politica cconomica coosccventa ~i sistcmul de laxe ravorabil au coodus la dezvoltarea econarnica stabiH'i a l<irii, dezvoltare care dureazii de ciitiva ani buni. Rata medie anuala a ere~terii economiee atinge aproapc 4%. Taxele mid in eombinalie eu fOlla de mundi ieflinii motiveaza eoncerrele strail" sa desehidii in Irlanda noi unitali de produclie. Principalii investitori sunt Statele Unite ~i Gennania. Fimlele strain:: produe jumiitate din canti tatea totala de bunuri induslriale fabricate in Irlanda: in principal autotllrismc, computerc ~i produsc ehimice. Este adevarat, acestea ang:ljeazii comparativ plilini salariati, dar rata ~omajului a sdizut intre anii 1996 ~i 2000 de la 12%, In 3.8%. Valoarca Prodlisullli Intern Brut a crescllt Cll 9,8 procente in anul 2000, iar Irlanda a oeupat primlll loc in Europa sub acest aspect. De la an la an. irlandezii traiesc din ee in ee mai birc.

milioarc de straml. Majoritatea oaspelilor din Anglia sau din Irlanda de Nord poposesc aiei doar pentn! lin week-end. Cre~te, insa, numarul

celor eare i~i petree aid intreglll conccdiu, iar printre aee~tia se numiirii ~l romani.

CE TREBUIE
I. Jumiitate din cantitatea de

sA $TITI

on .. pentru bere" produs in Irlanda este

Irlanda Plll' acecntul ~i pc turism. Anual. lara este vizitatii de peste 5

cumparatii de fabrica de here Stout, producatorul faimoasei beri Guinrcss. Aceasta este, aliituri de whisky, baulura nalionalii irlandeZli. Berea Guinress estc cxportatii in peste 140 de tan ale lumii. 2. Turba acopcra 18% din rcvoilc crcrgetice ale Irlandei. 3. De abia in anii '70. au fast electrificate loale gospodariile particularc din rrlanda. 4. in limpul ,.marii foarnetc" (1845-1849), cauzala de 0 plagii care a distrus cullUrilc de canofi, peste 1.6 milioa.re de locuilOri au emigrat din Irlanda.

E<4ONOM1CE

REGIUNI

REG 59

"

IRLANDA
HARTA ECO OMICA

OCEANUL
ATLANTIC IRLANDA DE NORD
2

~~ (:ANIE

MARfA IRLANDEI

'"""""

peste 500 000 IDe Inlre 100 000 - 500 000 Ioc !nlre 50 000 - 100 000 Ioc

5.ub 50 000 Ioc

dru~" ooroportun imporIatlle

grani\a lie P"OVII'lCle

-~

II

~economice
Clllljlenlll

-- . ""m

Clllf\efU ailimalelor
eutturl de IegorIe I"" 0C8l1lnlle

L ] aJlturi de ceANtItI
_

-..-.

0II0r pe supralele m<wl agricu/lurl) ~

Irlanda posedii condi/ii excelente pentru dezvoltarea agriculturii: elemente .. caracteristice peisaju/ui !iirii sunt luncile $i pii$unile. Cu/oarea lor de un '---------verde intensiv, rezultatul frecventelor precipita!ii care cad dinspre Atlantic, a dat n8$tere poreclei poetice .. Insula de Smarald". Situarea Irlandei ii oferii acesteia oumeroase avanraje: aeroporrul Shannon este unul dintre cele mai imporrante aeroporruri de tranzit pe traseul Europa-America.

IRLANDA
Unt pentru Europa
Timp de secole, Irlanda agricola a Iacut parte din grupa \iirilor celor mai slab dezvoltate economic din Europa. 10 ultimele decenii, agricultura irlandezli a inceput sa devinii profitabila. De la integrarea tfuii in Comunitatea Economica Europeanii (in prezent DE), in 1973, produclia agricola este destinatii in principal exportului.

"- II

[recuI, pamanturile s<'lr.lce ale

erau c<lpabile 5<'1. numai 0 parte a populatiei locale. De regula, clanurile erau ~ de numeroase. indit rcprezcnta\ii tircrci gcrcralii crau fortali sa cmlgrczc. in ultimii dou.iizcci de ani, sarul irlandez a Irecut prill lransfonnari semnificative. in opinia speciali$tilor, gospodiiriile continua sa fie prea mid pentru a Ii lucrative, dC$i produclia lor CrC$IC pcnnarcnt. Cultutilc de subzislcnlii au fost inlocuite ell Cre$ICrea intensiva a animalelor din care se obtin cam:: $i produsc lactate penln!
hr:il~sdl

Irlandei

export. Terenurile agricole ocupa 82% din suprafata {ani $i asiguni 8% din vcnitul nafional. Datorita integrarii in Uniurca Europcana, agricultorii Insulci de Smamld au ca~tigat acces la piete rnai mari de desfacere ~i obtin preturi mai bUl'e pentru produscle lor. Irlanda produce eea mai marc cantitate de cam~ din lume pc cap de locllitor, iar In productia de lapte ocupa locul doi. Colaborarea in cadrul marilor cooperative, care se ocupa cu identificarea pielelor de desfacerc, eslc

C/.1sicuJ lweed cstc produs in cominullre dupii melode lrodiriona/c.

Pcscllitu/ esre cxporflllui.

ramllra imporf.11lt.'i a economiei. in afara de scrumbii. IJeringi Si

fmere de mare. de m"re vaJ0<1re cstc pescuillJl de somoni, deslil1<11 in pritlcip.1/

profitabila pentru micile gospodarii. Dc excmplu, coopemtiva Golden Vale, care produce untul ,.Kerrygold" foarte aprccial peste hotarele Irlandei, numara 6.000 de membri. La ineeputul anilor '80, Irlanda a inceput sa sc prcocupc de organizarea propriei nOle maritime de pescuit. in apele Irlandei sc pcscuiesc in special scrurnbii ~i frucle de mare.

PESCURT
Denumirea oficiala: Republica !rlanda! Eire Suprafala: 70.285 Ian! PopuJalia: 4,01 milioore de locuilorl DcnsitntC<1 populalici: 54 loclkmz Capitala: Dublin Grndut de urbanizare: 59'10 Repartitia [ol1ei de munca in economic: agricultura 8%, industria 29%, sectorul de servicii 64% Produsul intern brut pc cap de locuilor pc an: 34.100 de dolan
americani

Centre comcrciale: Dublin, Cork, Limerick, Waterford. Dundalk

REG1UNl

ECONOMICE

...,

REG 93

TARILEDIN , GOLFUL PERSIC

Sursa "auru/ui negru"

Locuirorii !arilor din Golful Persic i$i pot pennite orice fel dc lux. in niciun un alt col! aJ lumii nu se pot intiilni atiitea autoluris117e Rolls-Royce.

- Riizboiul din Golful Persic

La inceputul anilor '90 din secolul trecut, statele vestice au format 0 coalijie impotriva Irakului, care a anexat Kuwaitul, in 1990. Aceste state se temeau de consecintele controllirii de catre Irak a uneia dintre principalele surse de petrol ale lumii.

STATISTIC)\.
Bahrain Supr.d.l13 n."" mil d~ km Pllpul II -')0.000 d~ Cl\."11ltorl
II.().J~ If..,;. 1m I (,Iplt la, \1-\1anama R~/.:n.: d.: fl<:trol' 0.1 mid banI!

d~

Qa""
....uprafa\a: II.noo km' Popublia: 11~9.()OO d.: It)o.:ullon 1:"710<:' kill.') ('apilala: Ad-Diluha R,:/cl"\c de p<:lnll: 15.2 mid. dc barih Kuwait SuprafJla: 17,X rnli km Pllpul.lua: 2 mihoarr (112 k.c kill ) ( apilala: Ku",alt R.:/~n c d..- f".'trol %5 mid de banI! Arabia Sauditi. ....uprol!aI3. ~.15 ml!lO:IIl.: km PllPUlal13 2~,-' mlh n: dc 1()("lIlttln ( 10,5 loe km-) (apllala: -\r-Ri)ahd Rc/O.'n..- dl' ~lrol' ~(l~.S mid. de bilrili Emiratele Arabe Unite Suprafala: "'),('1 mil Kill

KUW.1it: garda emirolui 10 :Jcroport

annata irakiana a invadat micul stat Kuwait. Guvemul local a fosl

a 2 august 1990. rcgiurca Golrului Persic 3 {rCCul printr-un adcvarnt ~OC:

inlocuit ell un guvem pro-irakian. in

conditii. statcle occidentale sau (ernul pentru soarta importu!ui de petrol din Kuwait. Organizalia
3CCStC

3liunilor Unite a adoptat imcdiat 0 rczoluJie in care cerea prcsedinlclui lrakului, Saddam Hussein. rclr3gcrca recondilionalli a annatclor sale din Kuwait. Dupa ce dcmersurilc diplomaticc nu au condus la niei un rczultal. Jarile
occidentale, in fruntc eu Swtclc

Unite. all (recut In ofens iva militar:i. intrc 17 ianuaric ~i 2& fcbruaric 1991, peste 700.000 de sol dati au luptat in riizboiul contra cclci mai rcnumite annate din lumcn arabii.

OperaliUlca a prirnil criptonimul de "Furtuna in dC!lcrf'. in Unlm bombardamcntclor intensive asupra capitalei lrakului. BagcL.'ld. !Ii dupa :,ase sapmmani de lupte. irak..ienii au fost revoili sa capituleze !Ii sa se retraga din Kuwait, Saddam a fost revoit sa rccunoasca rezolutia ONU. Perioada de pace rclati'va nu a durat mult timp. Statele Unite ale Americii au acuzat lrakul ca poseda anne de distrugcre in masa, ca ingrcureaza controlul inspcctorilor o U ~i ca sprijina terorismul intemational ~i au inilim prcgatirile de riizboi. Qatar. undc a fast stabilit comandamcntul gercral al fOT1c1or amcricane implicate in Irak. a devenit baz..1 lIt"Ci annale de 250.000 de soldati. Rczcrvc de apa. combuslibil. alirnCl1tc !Ii alte

Pllpula\i,,: 3.~ mllioanc de Ill(,;ui\lln OR 10(,;. km!)

Capit,lla' \hu lJhahi Rc/<.:n e de ('\:1roI: lJi X mid tk h.ln!J

matcrialc au fost trimise aiel ~i din Kuwait. Dupa incheierca riizboiului. fortclc de stabilizare continua sa foloseasca bazele din tfuile GolfulUl Pcrsic. eu toote aeestea. funda mentali~tii islamici. remultumiti de prczcnta annatelor american:: in regiUl"C, organizcaza atacuri Ieroristc ~i impotriva ahor stale din Golf. Un astfcl de atac a avul loe in capitala Arabiei Sauditc. ArRiyahd, in 2003.

REGIUNI ECONOMICE

REG 95
~

I\E'
.j(W,

BH'

OOLFUL PERSIC
HARTA ECONOMlC'\
1A A K

TARILEDIN

CA..

'"

J
)"

RezeMtle de petrol In j.iir\le OPEC 642,6 mid barlli (2001)

B8hn1inl-----;J0,01%

Em,...lllr.
II~

RAN

,Unilo

15,2%

G. Oman

.......
ARABIA SAUDITA

EMIRATElE ARABE UNITE

--~-

--_
_

OMAN

Harta economica a state/or din Golful Persic este monotematica $i prezinta excJusiv resursele energetice. Exploatarea zacfiminteJor de petrol $i de gaze naturale a permis acestor {firi, candva siirace, sa obfinii venituri ce asigura locuitori/or lor un nivel de viara ridicat $i un sistem de protectie sociala cuprinzator,

-.;

de glOU I\l'!uraIe

zAc6muIIe <Ie petro!

portun pel1Olie<e

",mar;;
conducle penllU transportiol petrok.i
lXlIIdlJCle peI1l1U traI\SpOItM

9'"

.... :~

'0f9ar0za1'a TlItb"lIrabe E>qxlrtaIoara de PelIOl

- TARILE DIN GOLFUL PERSIC ...,

Mana cereascii In de$ert

Dupli descoperirea ziiclimintelor de petrol, locuitorii din regiunea Golfului Persic s-au transformat din simpli beduini In cei mai bogap oameni de afaceri ai lumii.
MOl/umctllcJc iSloricc COfllmsle.1z,j puwmic cu c1iidirilc modemc. ridicatc in Goffill Persic dupfi descopcrirea 2.ic.iminlelor de pc/rol.

controlcaza ccle mai man resurse de petrol din lume. Din momentul descoperirii ..aumlui l'w;:gm", dupa primul razboi mondia1. valula curgc nccontcnit insprc rcgiunc. Problema vc~nica a nomazilor Iipsa apei in de~ert - a disparu!. Au fost construite sisteme uria~e de irigatii, care au transfonnat pustiul intr-o oaza innoritoare.

Daloriti'i nivelului ridieat de trai, situatia polilica in t5.rile din Golful Pcrsic este. mai dcgraba, stabil5.. in 1981, aeesle slate (impreuna cu Omanlll) au creat 0 asocialie economica - Consiliul Ti'irilor din Golful Persico Fiecare dil1lre elc este, in acela~i timp. membra a OPEC, influenta Organizatie a Tarilor Arabe Exportaloarc de Petrol. Cll sediul in Kuwait.

intagma "tarilc Golrului Persic" dcscmncaza celc cinci slate din peninsula Arabiei, situate pe coaslele sudice ale golfului: Kuwait, Arabia Saudita, Bahrain, Qatar ~i Emi ratelc Arabc Unite.

Acestc slate de dimcnsiuni redusc (ell excep\ia Arabici Saudilc)

in !,iri/c musu/m:me, de obicci. femeile IIujoacti IIlI rol importalll ill
viafa pubJic.i. Baga/clc slate dill Go/fiJl Persic
/Ill

reprczint<i

cxccPlic. din ncest punet de ycdcrc.

ECONOMIA
Emiratele Arabe Unite Export: petrol (45%), gaze

CE TREBUIE

sA ~TITI

naturale,

pc~te

uscat, cunnale.

Import: motoarc $1 3utoturismc.

produsc chi mice, alimentc. Arabia Saudit!

Export: petrol ~i produsc rafinate (90%). Import: mtl$ini ~i uneltc, alimente, produse chimice, autoturismc, confcclii.

I. Unitatca dc mAsun' folosita in vanzarca pctrolului cstc barilul (159 I). 2. Prima criza pc piata de combustibili a avut loe in anul 1973. Dupa nizboiul Yom Kippur intre Israel ~i l:'irile arabc veeine ~i ea unnare a neintelegerilor eu coneern:le petroliere. tarile exportaloare de petrol au scumpit pretul acestui produs cu 70-100%. 3. Intnuca in Golful Pcrsic se face prin stnimtoarca Onnuz. Datonl:"! importantei ceonomice a regiunii, stnimtoarea face parte dinlre punetele strategice esentiale ale lumii. 4. In tarile Golfului Pcrsic traicsc ~i muncese numcro~i imigmnti. in principal din tftrile arabe mai saraee ~i din Asia de Sud-Est.

REG 133

UNIUNEA ..., EUROPEANA (2)

CALENDAR

1952: crearea prill Trntatul de In Paris din 1951 a Comunita\ii Europenc a Cirbunelui ~i Olelului
~
~

(Benelux. Fran~. RFG 1/1 1Iali3). 1958: in liinta, in unna Trat3tuJui de la Rama din 1957,
Comunitatea Economica
~i

Comunilalca

Europcan~

a
~ ~ ~ ~

Encrgici Atomicc-Euratom. 1967: en unnare a deciziei COlllUIlC a COlllunit1l.\ii Europene a CMbunc1ui $i Olclului $1 Comunil1l.\ii
Economice Europcnc $1 Eumtom, sc pun bazcle

Comunitlitii Europcnc. 1973: adem In Comunitatca Europeana: Marca Britanie,

Irlanda,Danemarca. 1979: intrll. in ,'igoarc Sistcmul Monelar European;

primelc alegen directc pentru Parlamcntul European. 1981: Orcein adem In Comunitatca Europcanli.
1986: arlera 13 Uniunca Europcana Spanin $i

~ ~ ~

Portugalia.
1992: lralatul deconstituire a Vniullii Europene (Tmtatul de la Maastrichl, care intra in \<igoare in 1993). ~ 1994: Polollin depune cererea de aderarc In VE.

1995: Austria, Finlandn ~i Sucdia adcra la VE. Norvegia respingc prin referendum adcrarca 1<1 VE. 1997: la Luxcmburgsc iadcciziadeschiderii ncgocierilor de aderare eu Cipru. Estonia, Cchia, Polonia, Slo\icnia ~i Vngaria. 1998: incep negocierilc de adcrarc eu slatele aceepl:tte de Consiliul european la Luxemburg. 1999: introduecrea monedei comune europene in II slate mClllbre VE. 200 I: eonvocarea Consiliul european in scopul pregll.lirii rcfonnclor UE ~i a Constituliei Europcne. 2002: tem,inarea negocicrilor de aderare eu Cipru. Cehia. Estonia. Lelonia. Malta. Polonia. Slovacia. Slovenia ~i Vngaria. 2003.IV: scmnarca tmlalelor de nderarc pentru cde 10 state candidate. 2003.VI: prin referendum, Polonia votelV,A ademrca la

UE.
2003. VII: Consiliul european a prcLentat proieclul de COnst1tulic a Europei.

Uniunea Europeana (2)

Dificilul drum spre unitate
(mediat dupa eel de-al doilea razboi mondial, ~ase tari europene au fiieut primii pa~i spre unitatea Europei. Atingerea seopului aeestei ealiitorii nu este deloe u~oara.
Europcaml. Scopul accsleia era climinarea baricrclor comerciale din Europa in IOOle 111rile membre exportul jucand rolul principal. Procesul eliminl1rii barierelor economice a f'l\cut posibila in anii '90 crearea Pielii Inlerne Europene, care garanla libera circulatie a persoanelor ~i a marfurilor in limilcle tarilor membre. Ideea piclei comunc a atras din ce in ce mai multe tl1ri: in 1991. Uniunea Europcana cuprindea 12 state; in 1995. avea deja 15 membri. Uniunea European3 este cea mai mare piata mondial3: produsul brul al stalelor membre dep3~ind chiar produsul brut 31 Stalelor Unite. Procesul de adcrnrc nu sc limiteaza doar la problcmcle economice. Mai muhe tan au reu~it sa se apropic de cerin!ele europcne ~i la nivclul politic. insa in ciuda multor succese economice, polilicc $i sociale, procesul de unificarc europcanti inainteaza cu dificultale. in calea Deestui proees Slau difercnlcle incA mari de nivel de trai ~i potential economic al unor stDte, supraproductia agricola $i prcjudecAlile. in 1998 a inceput oficial procesul de largire a Uniunii Europcnc cu inca II state. in iunie 2003. Polonia a aprobat. prin referendum nationDI, aderarea la UE, iar din mai 2004 estc membru de facto al UE. Din iunic 1996. func\ionew Banca Ccntral;i Europeana-. care administreaz3 din I ianuaric noua valuh'i. europeana - euro.

BnlXelles nle sediul rna; m"ltor inS/llllli; ule Uniunii Europene (in imagine Grunde-Place).

aasu! de dupa eel dc-a! doilea rnzboi mondial a rcprC7cntat

o adevaraUi ~ansfi: popoarelc mici, dar mai ales Fran". ~i GCnllania care ie~eall vlaguitc din razboi, au caulat solUlii In criza poslbelicli ~i reconslnJctia larilor.

CE TREBUIE sA ~TITI
Drapelul UE prczintl1 un cere cu 12 stele aurii, cu cinci colturi, pc food albastnl. Numliml de stele cste ncschimbabil. UE 3 prclU31 acesl drapel in anul 1986 de In Consiliul Europci. Chiar dac! drapclul fusese proieclat ind din 1950. mul\i ani s-a presupus care nr putea fi semnificalia slelclor. Sau emis ipolcze care mai de care mai funtcziste: semnele zodiacale. cei 12 apostoli. cde 12 ore. popoare1e Europei. Cel care a avut ideea crdrii acestui drapel. diplomalul spaniol Sah'adore de Madariaga y Roja, abia pe patul de moarte, in 1978, a rccWlOSCUI ell s-a inspirnl din Biblie. Sunt atfitca stele cale sunt ~i in aura FOCtoaTel Maria. Nu a indffizrlit sl1 mAnuriseascA mai devreme de leam3 sl1 nu trezeascA protcstclc cclorlaltc rcligii ...

AceslQra Ii se aHllurau. in anii '50, halia ~i Beneluxul (Bclgia.

Dlanda. Luxemburg). A~ a Illat fiinlli Comunitatea Economica

STATISTICA
Suprar.,a: .. mil. km- IdupJ
mal :!{)(1.1I

IJopulalie: in Jur de -15(1 mil.

(dupa: I mal 2{M141 din liirHe l E: lOA I)rodu\ul "alional BnH pc cal) de locuifor: 24405 C'UTIl (:!(Iln)
lucUlt~m

* * * * * *** *

***

~omajlll

REGIU ECONO

REG 135

UNIUNEA EUROPEANA
OW

Statele Unite ale Europei

Sedilll Uniunii Europene esle localilalea Slrasbourg din Alsacia. Numero$i luri$li sunl alra$i $i de monllmenlele aceslui orO$ francez de pe Rin: celebre; esle Caledrala - CI1110SCllU; $i sub denumirea ,. Caledrola de 10 Strasbourg "- sail de Chateau des Rohan.

REG 136

Institutiile Uniunii Europene (1)

Parlamentul rnrli un conduclitor real
structura consiliului se aOa catc un reprczcntant cu ranb'Ul de ministnl pcnlru ficcare stat membru. Consiliul Uniunii rcprczinta fonll in rata cliruia guvemelc individualc nalionalc reprezinH\ propriilc interese ~i ajung la un compromis. Consiliul European este organul supremo infiin\3t in 1974 sub fonna unor adunAri a $Cfilor guvemelor

N
Cll

a\iUni,e state lor membre UE SUn! reprczcntate de Purlumcntul European,

infiintnl in 311u11952 (PE; dcnumirea

a intra! in vigoare in 1962) In

Strasbourg. impal1irea locurilor in PE (din 1979 au loe alegcri directe ale mcmbrilor acestci IRslitu\ii) corespunde in mod proportional
numfuul de locuitori al statelor

~i statelor membrc. in prcant.., pc hinga stalele principale ~I ~fii de guveme, in S(nlclura acestuia a mtral ~i Pr~dinletc Comisiei Europenc. Consiliul joacA rolul principal in alegerea ciii lor ~i scopurilor strategice dczvolUirii Uniunii. A mmas t0tll.?i in afara sislcmului in"'ltulional aJ tratatelor eOl11unitare.

membre respective. Alcgerilc in ParlamcnI au lex: la ficearc cine! ani.

Tratatul de In Maaslrichl a cxtins pUICrca fE, totu~i pann nsHu:i acesla nu reprezinta institutia suprerm. de

drept

II

UE. Contribuie

to~i
~i

la

luarea deciziilor, de1ine

puterea

de a aproba hugetul, acceptarea noilor membri precurn $i aprobarea

acordurilor de asociere.
Organul de conducere a1 UE cstc Comisia Europeanll de la Bruxellcs. Aceasta indep1inestc
majoriunea atribu~ilor zilnice legate de funclionarea UE. Pregate~te propunerile noii legi europene care sum prezentate PE $i Consiliului UE. Comisia supravegheaza punerea in practica a actiunilor comunitarc precum ~i a dreptului european. Comisia Europeana estc alcatuiUi in prezent din 25 de membri. Pre~e dintcle Comisiei este ales de cAtre organele de conducere ale statelor membre. dar uebuie sl' obtinA ~i aproba.rea PE. Oficialii ~i sunl nominalizati chiar de carre guvemele nationalc cu asentimentul viitorolui P~inlc al Comisiei. Candidatura acestora lrebuie sil. fic aprobatA dc catre PE. Comisia este desemnat.~ la un termen de cinci ani. timp in care Parlamentul arc dreptul de a 0 demile. Consiliul niunii Europene (intrc 1967-1993 denumit Consiliul de Mil1i~tri) este organul principal legislativ ~i decizional al UE. in

. ..J'L~UX~E:--M8URG
FRANTA

..

CEHIA SlOVAC AUSTRIA UNGAIIlA

DupO ellm se poole obser1!O # pe haria. Unilmea Europellna euprinde deja aproape illlreaga ElIrQp<i Centra/ii ~i de Vesi.

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Uniunea EuropeanA a luat fiinp in urma tratatului de la Maastrieht din Olanda in anul 1992 ea 0 asociere intrc IS state membre care aldtuiau p.ina atunei Comunitatca Europeana: Belgia, Danemarca. Grecia, Spania, Olanda, Irlanda, Luxemburg. Gcrmania, Ponugalia, Italia ~i Marea Britanie. In anut 1995 au devenit mcmbre UE Austria, Finlanda ~i Suedia. 2. Invit3lia de aderare la UE a euprins 13 lliri: Cipru. Cchia, Estonia, Lituania, Lctonia, Malta. Polonia, Siovacia, Slovenia. Ungaria (accst stat a de\enit membru al UE la 01.05.2004) precum ~i Bulgaria. Romania ~i Tureia. 3. inaintea extioderii. UE cuprlndea 0 arie de 3.2 mil. km:!. locuitA de 371 mil. persoane: dupA 01.05.2004 - aprox. 4 mil. km 2 ~i apro:lt. 450 mil. locuitori. 4. Imnul oficial al UE a fost ales in anul 1985 ~i rcprezintli fragrnentul Simfoniei a IX a compusa de Ludwik van Beethoven in anul 1823. inspirata din "Oda Bucuriei" a lui Friedrich Schiller.

EUROPA DEVEST

AUT 1

AUSTRIA
Tara AlpiJor $i a lui Mozart

Lacurile alpine solitare si sfituclIrile rfizle{e asezate la poalele 1JJ1I11/ilor fac fanneclIl

Austriei.

Peste

mie de ani de existenta statala ,

Anul 1996 a fost un an deosebit pentru Austria: toata tarn, din Vorarlberg pana in Burgenland, a siirbatorit imp1inirea unui mileniu de la infiintarea statului.

SIOria stalului a inccput la 1 noiembrie 996 Cll un act de

donatie roellt de Otto 31 11I~1ea, imparalul Sffintulu! Imperiu Roman

de Natiure Gcnnanica. Rcgiurca situat<'i la sud~cst de granitele 3-

cestuia figura in document sub denumirea de ,.Ostarrichi". Trei sule de ani mai t5JZiu, reamul Habsburgilor a preluat controlul in zona Dunani ~i a condus Austria pfula in anul 1918. Datorita urei politici de alianlc matrimoniale eficiente $i inteligcnte, Habsburgii au creal 0 dinastie a carei sfem de innuenlft cuprindea, in sccolul al XVI-lea,

landurile germare, Tan!e de Jos,

Cehia. Ungari3 $i Spania. Cll colonii1e sale maritime. Dupa rcspingerea ataeului Oloman asupra
Vierri in anul 1683 monarhia habsburgica a devcnit una dintre cele mai man puteri din Europa Centrala. Moartea lui Franz Joscfin limpul primului razboi mondiaJ. in 1916. a reprezcntat inceputul sr~itului penlru Austro-Ungaria. Succesorul sau, Carol I, a fost revoit sa alxlicc doi ani mai lfuziu. Austria a dcvcnit republic.'l. in 1938, Ilitlcr a arexat tara sa nalala Gcrmaniei naziste, aceasta recapatiindu-$i suveranitatca deplina abia in 1955. Austria a ademt la Uniurea Europeana in anul 1995. in momcntul de fata. cste una dinlre celc mai bogatc tiiri din Uniun:: $i contribuie la buget cu sume mai mari dedit ce1c

$coo18 SpanioJa de CIJarie a fost

infiintarii la Viena i'n anul 1572. Faimo~ii c,1i lipirani provin din fostc/c hcrghelii impcria/e din Lipizza (ill prezcm pe tcritoriul Siovaciei) !ji sunt rczulratul i'ncruciprilor sclccri",'c de cal spanioli !ji antbi.

PE SCURT
Dcnumirea oficial!; Republica
Austria

Di\'iziurca administrativ!: noll! landuri federale Capitala: Vienu (1,5 milioarc locuitori) Limba: german:l MoRX1a: curo (dc la 1.01.2002) ;0), Rcligia: catoliei (760 Protestanli (5~.). allclc (20/.). alei (17%) Virfuri cu in1i11lmi de peste 3.500 de mcui : Wilcbpitze (3.774 m), Weisskugel (3.736 m). Grossglockrcr (3.796 m), Zuckerhiitl (3.507 m) Cele mai imponanle orase . Graz, Linz, Salzburg. Insbruck. Klagcnfurt Ape: Dumirea (350 km pc tcriloriul Austrici). Inn (360 kIn) Lacuri: Ncusicdlcrsee (232 km2), Aller (46,7 km2), Trnun (25.7 km2) Ccle mai importante aeroponuri: SCh.... cchat (Viena), Gnu, Salzburg, Innsbruck $i Klagenfurt

CLiMA
Temperatl calda. montanA in Alpi. Tcmperatunle medii: in ianuarie intre I ~i -J"c. in iulie intre 16 Si 19~C. Clima c te mai calda in zona lacurilor din Carinthia.

pe care Ie

pril1l~te.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. io nici 0 aM Jam din Europa nu exbra atatea funqii admioislJ'ati\c ca io Austria. Aparent, unii funclionari au recurs chiar la sinucidere dupA ce nu au reu~il sa ocupe postul de consilier al sfatului. 2. Milioare de turi$ti viziteaza anual renumitul pare de distraclii vicrcz Prater, pril1tre ale carui numeroase atraclii se numl\nl. $i ..Moara diavolului'. 3.in anul 1918, impfuatul Carol I a semnat actul de abdicare in creion, ,.pcntru orice evcntualitatc". Toote incercArile sale de a reveni pc tron s-au soldat insa cu un ~. 4. Sutc de mii de credinci~i merg anual in pclerinaj la icoana Maici! Domnului din Mariazell, mai ales iIltre P~ti Si sa.rbatoorca Tuturor.

EUROPA

AUT 3

DEVEST

...

AUSTRIA
HARTA FlZlCA
POlONIA

_._po.. .
dOlo2WIo!iOO

--~

......

A,USlIlI"
INFERIOARA

~ 1....-on .. 1oe.
100 000 dol lac.
~l<l

0010'00.200 "".5010'00

pesM

so 000 de loc.

ePRAGA

sub 5(1.000 clelQc.

200
STUIA

500 1000 2000 m

C E H I A

GERMANIA

....
-

_.
'''Hm
CROATIA SLOVENIA

De$i consideratii fara alpinii, Austria cuprinde, de asemenea, campia Burgenland, din apropiere de lacul Neusiedlersee, precum $i dealurile domoale din regiunea Weinviertel (Austria Inferioarii), unde cresc cei mai buni struguri pentru producfia de vin.

AUSTRIA
Munti fnalti $i ospitalitate tara margini
Avantajele turistice prezentate de Austria nu mai au nevoie de recornandari: tara este renumitli in lume datoritli peisajelor alpine ~i ospita1itiilii locuitorilor.

CE MERITA VAzUT
\ .r..'fl3 (palatul SdK'mbrunn.

ECONOMIA
Agricuhur.l moderna (culturi de orz. de griu, de pon.llnb. de \ ita de \ iel.

Uofhurg. $l;oala Spaniol! de

Calaric.

cafc~lclc.

Pmlcr).

Sal7:burg (ora~t11 lui MOlan, locul unde ...e organi/caz3. fc... ti, alul dcdicat cn..-alici -.ale). Padurea \ icn:zJ. .\Ipii din 3proplcre de Villach (Carinthia). cdrnarile de
~rc de tinga Bad Isehl (pc urmc1c impar.itt.....ci SI....I), .

animalclor ~i sih icuhura dev.oltatii. Industria: chimica. de m%,ini elcctrice. crcrgetica ~i hidrocrcrgetica. pctroliern. Me:;;t~uguri artizanale. Turism.

c~terca

Carinthia..\Ipli Tirolc7i

tOT1uri de del icioasclc eiocolara servite in hotclul Sachcr. Viala sociala a ora~ului se desra~ri'i in eramelc ~i caferelcle tihnitc. Salzburg este fenllecatoml ora~ allui Mozart. inconjurot de munti ~i eu 0 minunaHi arhitectura baroci. Mii de mclomani i~i fae aparitia pc malul rnului Salzach cu ocazia fcslivalului anual dedical colll(X>zitorului.

eisajcle montan:: fascinante,

posibiliHilile rclimitate de

practicare a sponurilor de

iama. serile pctrccute in ambianta placuta a pensiunilor alpirc ~i in special fannecul Vicrei atrag anual,
luri~ti ~i

en un magrcl. milioarc de
penlru viata innoriloare. sa

st:r3ini. Austria este rccunoscuta

culturala

Vicna a fast capilala monarhiei habsburgice ~i ram:lrc in conti nuare centru! principal al vietii (X>litice, cconomice ~i CliltUrole. Praclic loala lumea a auzil de palatul impcriall-lofburg, de eatedrala Sffimului Stefan ~i de palalul Schonbrunn, de fai~i moasele Slaalsiheater BurgthealCr, prccum ~i de Capitala Tirolului eSle [nnsbrock, cunoscula rescdint5. a Habsburgilor. Turi~tii sunt atl"3$i de renumilcle statiuni de schi a~cz.."Ite pc coaslcle abrupte ale Alpilor.

Sawl alpin Leichleiten. in Fundal Sf: zij~te impuniitorul B/bt:rlcopf.

van

ill Tiro'. lIumcT"OOse cab:me sum decorate CII picruri muraJe cu un stil iJptlffC.
Aerul pustei ungare se face resilllill in rcgiurL"'3 de c:1mpie Burgenland, in apropierc de lacul NClIsicdlerscc. Muntii Hoche Tauem, cu peisajele lor, ~i masi\'ul AlpilorOlZtal creeaz5. imprcsii dc ocuilat. in rcgiuoca Salzburg ~i in Carinthia. tllri~tii combina odihna pc lac Cll expcrientcle culinare mcmorabilc.

Suprafata: 83.900 km Popula~ N .:! milioan:= . Densitatea popuJapei: 9S 1000U1tori km Cel mai inalt van: Groo;~glockr.:r (3.797 m) Granite: 2.637 km; cu halia. lht:lia,l.icchtcn~lcin, Gennania. Cchia. Lngaria. Slo\acia ~i SIOH:nia

EUROPA

AUT 5
@

EVEST

VIENA
Inima vechii Europe

II"'l.PY~11

't ;

, ..I4H

ft

, ! 1 ;i

---. ~--

--

PalatLlI SchOnbrunn din Viena a fast timp de secole centrul pLlterii HabsbLlrgilor, cea
mai inf1uentii dintre dil1astiile care au dominat Europa.

De la tabara. militara, la metropola de rang mondial

mcepand din anul 1276, soarta capitalei de mai tarziu a monarhiei austro-ungare a fost indisolubi11egatii de dinastia Habsburgilor.
in anu1203. Vicna a oblinllt tillul de munieipiu roman. in preajma anului 400, ora~ul a ineeput sa sulerc de pc unna invaziilor Iriburilor german ice (marcomani ~i cvazi) ~i, mai taniu, ale hoardelor asiatice de huni sosili pc cai scunzi ~i iUli. Din 976, soarta Vienei a trccul in mainile dinastiei Babenberg. Timp de peste 150 de ani, ora~ul dunarean a fost re~edinla babenbergilor. Aceasta perioada a marcat na~terea capitalei Imperiului de Est, adica a Austrici.
Pa/atul Hofburg din centruJ Vicnci

cstc dour unuJ dintre numcroaseJc monumclltc arhitcctonice de 0 frumuse,e unicJ dill c.1pit.11a tJusrri.1ca.

1276, ~ia facut apari\ia dinastia de Habsburg. Sub conlrolul acesleia, Viena a cunoscut 0 veritabila

in

innorirc. Ora~ul a devenit re~edinta imperialii ~i centru cultural european. TOlodata, popula\ia a crescul fulgerator. Vicna a mai fost conrruntata cu invaziilc turce~li in doua randuri: in secolele XVII ~i XIX. Europa cre~tina a facut front comun impolriva primei invazii iar Viena a fost elibcraHi datoriti'i husarilor polollCzi sub conduccrca lui Jan Sobieski al III-lea. Sub domnia Mariei Tereza, iubitoarc ~i prote{; loarc a muzicii ~i piclurii, Viena impcriali'i a atins apogcul dczvollarii. Pana in prezcnt, ora~ul lri'iie~le din stralucirea acelor vremun.

riginile Vienei Slint legate de satul celtic Vindobona $i de tabara militara romana ell acela~i nume. in prcajma anului 100. in jurul fortului, a aparul un sal care a supravictuit doar 70 de ani, fiind distrus In limpul n'izboaiclor marcomanice. Din fericire pentru Vindobona, imparatul roman Marcus Aurelius, cczarul-filozof, s-a ingrijit de Or3$, sau, mai bire zis, de ruircle acesluia.

V;etl.1 eSfe
or.J~ul

marilor compozilori: Mozart. Beethoven ~;

Strauss.

PE SCURT
Capitala Rcpublicii Austria $i a landului federal Vicna.

CE TREBUIE

sA $TITI

Mun\i inconjurD.lori: Kahlcnbcrg, Hcnnannskogel, Leopoldsbcrg Religic: catolici 741lAl, prolcstanti 7.5%. cvrci 0,5%

I. in Viena se afla un numar record de locuri legme, intr-un fel sau altul, de persoana lui Beethoven. Compozitorul a locuit aid timp de 35 de ani ~i $ia schimbat locuinta de 60 de ori.

2. in palmul Hofburg pot Ii admiratc apamtcle folositc de imparalcusa Sissi

Mon."'<ia: curo Limba: gennanii Scdiul guvemului fedeml Acroport: Schwechat Mijloace de transport in comun: me!rOu, trenuri urb.uc I'3pide.

pent.ru cxerciliile sale de gimnasticii. 3. Cliidirea de pc strada Domgasse fif. 5 estc un veritabil lac de pelerinaj pen1m iubitorii lui Mozan $i ai muzicii sale. Genialul compozitor a locuil aici lnlrc anii 1774 $i 1784 $i tot aici a compus, printre altele, opera "Nunta lui Figaro". 4. Unul dintre sirnboJurile Vicrci eSle .,Slem", tunml inalt de 136,7 mctri al catedralei Sf. Stefan.

EUROPA DEVEST

AUT?

VIENA
PLANUL ORASULUI

in Viena, partea veche a ora$uJui este inconjurata de faimosuJ bulevard Ringstrasse, de-a

IUIJgul camia se ridica IJumeroase cladiri reprezeIJtative ale capitalei. Fiecare p011iuIJe a Ringstrasse poana 0 denumire anume. Cu toate acestea, centru! Vicnei estc Inuit mai vast $i ocupa, eu aproxima/ic, suprafara dintrc paJalUl Schonbrunn $; CanaJul Ounarii.

VIENA
CaJefjtiJe fji baluriJe operei
Niciun alt o~ din Europa nu triiiete atilt de mult in !recut ca Viena. Oricine se lasa invaluit de atmosfera o~ui, este cuprins de nostalgia vremurilor demult apuse.
ombinatia unica de kitsch de opereta. cult 31 impar.'itcsci Sissi ~i torturi celebre de la Sacher rcprezintci penlru europeni .,mclanjul viercz". Viziullorul capit"lei austriece poale ignorn Cll grcu atracliic Vierei: cramclc l1umite "llcurigenlokalc", undc sc scrve~tc numai vin lanar din ultimclc rccoltc, parcul Praler ell .,Moara Dracului", cun05cuta in lumea intreaga sau cafcnelele ell a1ffiosfern lor ircditft. care a..cau candva rang de institulii artisticc. Vieoa estc un of3$ in care traditiile care au dominat sra~itul sccolului XIX ~i inceputul sccolului XX sunt inca vii. 0 dam pc an, ell

Biserica Kar1.skirr:he dcdicala sfiinwlui Carol Borromeo. CIJ silucra sa enonna in stil ooroc, cste wla dintre cdc Iff:,i mar; c1iidiri din Vie".1.
unde vizilalorul poate medila in lini~le, inconjurnl de farmecul trecutului. Glumcfii sustin C3 Cimitirul Central din Viena cste de doua ori mai mic dedit o~ul e!\etian Zurich, dar, in accl~i limp. de doua ori mai vesel. in gereral, vierezii lraleaza moartea ~i cimilirclc eu simtul umorului: de exemplu. vagabonzii ram adapost care se refugiaza in cimitir sunl numiti .,71", deoarece pc acolo treee trnmvaiul eu accSI numar. care apar in speclacolele de dresaj organizalc de $coala Spaniolll de Calarie reprezinta 0 atraetie de rang mondial. Viena paate fi vizitatii in slil tradilional, inehiriind 0 trasum numita "fiacru". Demre de mentionat sunt ~i catacombcle ~i vcchile cimilire de la peri feria ora~ului,

ocazia celebrului BOll al Operei Vicrezc. fastu! vechii monarhii de pc

vrcmca imparatului Franz Jozcf CSlc rcadus Ia via13. Fru~ii COli lipitani

CUMA
Temperatil. Temperatura medic eMC de -1.seC iama Si +::!O"C \-ara. in eondilii eXlreme. temperatura atingc -20"C iama Si +35"C \-ara. Cantitalca anuala de precipitalli: 658 mm.

in CCJltnJl Ora$ulw Vechi sc ridica cca mai vee/IC

bazilic;I in sril romanic, catcdrnla Sf. Stefan.
PnmlJl Muccnic.

STATISTICA
Suprafa18; -4 ; 5 !un Populapa; 1.63 milioarc de kl\:UltOri (agkllucr.tlia url'lanii numar.-. LXI milioan:-) Mortalitalea; II dccc'>C la 1.000 de Im:uitnri Spernnta medie de viatl: 75 de ani la bJrbali ~i XI de ani 13 fcmci,

CE MERITA VAzUT
Palalde (Hofburg, ~honbrunn, Bel\ooercl. carerrlcle, mUfeelc
(.\Ibcrtina. \1U7cul de \na Contcmporuna), ~\cademia dc Anc Frumu3se. Muzeul Tm... urilor, Casa lui 1\1onM. ~coala Spaniolii de (';iliirie, !)rotcr,

ECONOMIA
Administralia: !k.--diul gu\cmului. celltnl admilll.,tratl\. banci $i societili de asigurari. '>edlU a numeroasc organizapl internaponale, Industria: elCClronidi. mccanie;\ (mee;mica final, produse alimentllrc de rcnume. Turism,

-DE\iEST

E~OP'"

BEL 5

BRUXELLES
Capitala Europei

,
I

Grand Place este 0 pia{a istoriea, situata in partea veehe a ora$ului. Aici pot fi admirate, printre altele, primaria in stil gotie, Casa Regala, Tantana eu faimoasa statuie Manneken-Pis (/619), preeum $i loeuin{e datiind din seeolele XVII-XVIII.

Inima Europei de Vest

Nu fiirii motiv, Bruxelles este considerat capitala Vecbiului Continent, o~ul fiind situat in centrul geografic al Europei de Vest

aPllll di localizarca Ofaiiului cstc dcoscbita poatc fi u~or

verifical ell ajutonll allasului.

Este suficient sa trasam dowl linii dreplC: una din Scolia palla in

Grecia, a doua din Spallia pana in Darcmarca. Unde sc inlcrsecteazii? Bircintelcs, in Bruxcllcs. Dc accca, ~i nu numai, cele mai importante

institutii ale Uniunii Europere i~i au sediul aiei, $i tot aiei sc ana cartierul gereral al NATO. in nicilln alt Ofa$ nu sc inlalrcsc atalia politi
cicni $i dip10nmli en in Bruxelles. Fiecare lara i$i trimitc aiei

amba&'ldorii: penlru NATO, penlru Uniurca Europeuna $i penlru Bclgia. in ora$, a$adar, numanll accstora sc ridica la calcva sUle.
Diplomalii bereliciaza de reduceri fiscale, de aceea chiriile ~i prelurile ating niveluri astronomice in Bruxelles. Cu loate acestea, locuitorii trateaza aceasta invazic a politicicnilor cu un calm tipic belgian.

A/omul cstc unu/ dintrc simbo/urilc ora$u/ui Bruxe/les. Uria$u/ model al momu/ui 1I fost cons/ruil in 31111/ /958.
ell ocazltl

Expozilici Mondin/c
EXPO,

ECONOMIA
Centru comercial ~i de ser'iicii; biinci ~i societiili de asigurJri; scdiul a numcroase institutii llalionale ~i imcmalionale (mai ales organe alc Uniunii Europercl. Edituri. SUI\ii de telcvi;lIlll"c ~i de radio. Industria: chimic;i. clcctronica. u~ar.i (tcxtilii). atelicre de arti73nat. TurislIl.

PE SCURT
Capitala Rcgatului Belgici Capitula regiunii Bruxcllcs ~i una dintre capitalcle Uniunii Europere Sediul Comisiei. al Consiliului ~i al urei camere a Parlamcntului European, al NATO ~i al Euratomului Limbi olicialc: franccza (valona) ~i

=
c

recrlandez:1 (flamanda)
Religia: goo/o catolici MonxIa: curo Cele mai importante cartierc: 110t Sacre, Sablon, Muntelc Artelor, Piala Rogier, Cartierul Leopold, Cinqu3ntenaire, Laeken Canaluri navigabilc: Charleroi. Willebroek Mijloacc de transport in comun: mctrou, trnrnvai Acropon: Zavcntem

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Waterloo, locul celei mai celebre batiHii din istoria modema, este situnt la 18 kilometri in sud de Bruxelles. in iunie 1815, Napoleon a surcrit aeolo infriingcrea linalii. 2. Ora~ul Bruxelles Ii devenit cclebru datoritil dantelelor de Brabant. Ana dnnteUiriei a luat n~terc sprc mijlocul sccolului XV. 3. Faimoasa statuie Manreken-Pis (reprczentfind un baielel urinand) estc pcrsonifiearca caracterului imbufnat ~i a sufletului rebel allocuitorilor ora~ului Bruxclles. 4. Atomul cste 0 eonstruclie cu inallimea de 103 metri. rcprczentand un atom de lier marit de 165 de miliarde de ori.

EUROPA DEVEST

BEL 7

BRUXELLES
PLANUL ORASULUI

SC,HAERlEEK

-'" ..,.......

"".

/'XELlES

\ ............
ETTERUU:

Vizilalorii ora$uJui sunl adesea dczamagili dc faplul ca, exceptiind Grand Place, eonsideratii eea mai {rumoasii piatii din Europa, eentrul aratii ea un vast cartier de birouri. Capitala Belgiei are totu$i colfurile sale pline de famJCc: de exemplu, in apropiere de Grand Place sunt striidule unde sc ingriimiidesc, unulliinga alwl, mici loealuri in care se servese {mete de mare.

BRUXELLES
DeaJuJ inconjurat de campii
Admirilnd piata din Bruxelles, turistul se intreabii; care dintre casele din Grand Place are cea mai frumoasa fatada?

STATISTICA
Suprafa;a: ).1/'>(I ha Ilh:! lm impreuna I;U a,-.c7arik IimllrofCI populatia: ora.,u! numara 1-10.000

La 18 iUDie 1815, La Waterloo,. s-a dcs/iJurar bItIlU ~ . . iDc:beifi a.

victom coaJipei anriboospartiste $; cu cAdemllui N.po1eorL

d..:: 10eOllon. 13r aglom.:r<l113 urban!. 012.2)10( d~ !1J!.:ulhln (dm l:3r"e 2}.:~ sunt .... traiml
Densitatea populatiei:
b.2"'2 kll; 1m

Cel mai inalt vAn:

Plata \bdou (SO m I

Cea mal joasA a1titudine:

10

m"uo ni\Clul mflrii

rand Place din 8ruxclles numila ~j Salonul Bclgici. Faladcle caselor in

slil gotic. renasccntist sau baroc i$i

dczvaluic intrcaga frumusete in lumina auric a apusului de soarc. Estc grcu de crczul ca. in sccolul X. aici plutcau miasmclc m1astinilor. ins.i, in seurt timp, m,ilul a fost drcnat, iar in prcajm3 casclor noi de pamanl sall de Icmn au inccput sa sc intfilrcasdi lliranii si anizanii locali. Ora$ul S-3 dczvollal mpid. inca din sccolul XII. nccsl... n inccput ~i sc imbog:lJcnsca din pnxluctia de canava. care $i-a gasit mulli cumpariitori. Locuitorii nu au intarzial sa traga foloasclc materi ale. Ei sau ingrijit 1000daifi de aspcctul metropolci: In incepUlul

cstc

secolului XV a fosl infiintata minunata piata, iar primaria cu clopotnila sa inaltii sc numara printrc celc mai frumoase construclii gOlice din lume. in jurul primarici au fOSI conslruilc sediile ghildclor rnc$tc$ugarc$li, vc.:;;nice rivalc inlr-Ull concurs dc fnmmsele. Piata, adica Grand Place. csle 0 perln a vechii splendori. Pc

\'remuri, regele francez Ludovic al XIV-lea a poruncil ca accasta sa fie dislrusa, atunci dind bclgicnii s-au anal in labara opusa Frantei. insa locuitorii ora.:;;ului Bruxellcs au rcconstruit-o Inlr-o fonna $i mai minunata.

ACc.1stii" chidire modcmii CII trei :Iripi estc sccJ;u/ Comisici Europcllc.

CE MERITA VAzUT
Grand Place (Pnmaria.
Ca~

Regala). st3tuia \1ann:kcn-Pi . ilol S3cn~. Catoorala Sf. \1ihai. \1uzcul Regal de Ane Frumoase. Palatul de JU"Ullc. Pan:ul Lacken (nl re~1013 regala). Alamu\.
Waterloo.

~I

ceNTAAlA
CARAI

AMERICA

BHS 1

/NSULElE

INSULELE B S
Luminile
~i

1i:of--... @

..

umbrele unei {ari turistice

Economia /nsuJe/or Bahamas este putemic influentatii de proximitatea State/or Unite: pe plajele minunate, 90% dintre turi$ti sunt americani. Existii $i oaspeti nepoftiti:
trafican{ii de droguri.

BHS 2

Fostul cuib al piratilor

Insulele Bahamas s-au atlat intotdeauna departe de conflictele mondiale. Insulele au devenit faimoase in secolul xvn, ciind au inceput sa fie percepute ca un cuib al piraplor.

CE MERITA VAzUT
Nassau, Insulclc: Paradise. Rnhama Marc, Green Turtle Cay.
\1an-o-War. BiminI. Berry, Andros. Abaco Vlarc. Cal, Elcuthera. Illllg.ua Mare. Long, Exuma. Sun Salvador.

0tlditiilC naturale au favorizat activilfitile infractionale. Cele peste 3000 de insule impra~liate in mare, grcu de controlat ~i inconjuratc de bancuri in~elatoarc, de stfinci ~i de atoli, formau un adapost de vis pentru bandele de jefuitori inspfiimfinlfilori.

Magazill ell suvcllirc "11 e.1pif.11,1 (56i. Nassau.

Riizboiul civil american a constituit o pcrioada propice penlru insule. Statelc nord ice au insliluil 0 blocad,j care a impiedical statele sud icc sa exporte bumbac ~i, in consecin\a, sa cumpcrc armc. Sudi~lii au reu~il lotu~i sa cvilc blo-

ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de trcstie de zahar, ananas; crc~lerea animalclor. Pcscuit. Industria: ehimicii, fannaccuticil.. crergctica ~i petrochimiciL a Icmnului ~i a bartiei. Sector banear!)i financiar. Turism: plaje. cluburi de golf, cazinouri. vial3 de noaple.

eada, pc un dmm ocolit, datorita ajutorului britanieilor din Bahamas. lnsulele au capatat at unci rang de paradis al eOlltrabandi~tilor ~i al n aventurieri lor. 1 perioada prohibiliei din Statele Unite (19201933), mii dc amcrienni au sosit aici ea Sfl i~i pctreaea vacanjele in Iibertate ~i sa se bucllre de lejeritatea l1loravurilor. in schimb, pentru contrabandi~ti. insulele erall baza de desra~urare a comerjului cu bunuri intcrzise. Dupa inchiderea localurilor de distraqie din Cuba, situatii la midi departare, in anii '60

ai secolului trecut, Insulele Bahamas ~i-au asumat rolul de oati a pacalclor in regiurea Caraibilor. Arhipelagul ~i-a dobandit independenta in anul 1973. Insulele i~i pastreaza in continuarc faima de centru important in comertul eu droguri pe piata nord-americana. Guvemul nu este capabil sa combata aceasta problema, iar in scandalul lraficului de cocaina a fost implical insu~i fostul premier Pindling, care, la vremea sa, a condus tara spre dobandirea independen lei.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Fostul rege al Angliei, Eduard al VIII-lea a fost guvematorullnsulelor

CLiMA
Climii sublropicalii $i lropieala. eu soarc lot timpul anlllui. Tcmpenuura medie: +21C in iallllaric. +28C in august. Cantitatca anualli de precipitalii: aprox. 1.400 mm (din iunic palla in noicmbrie).

Bahamas timp de cfiliva ani. Prinlul de Windsor a fost revoit sa abdicc in 1936 dcoarccc biscrica $i parlamentlll nu au rccunoscut easi'itoria sa eu americanca divortata Wallis Simpson. 2. Vfiniitoarea de balcl este sportul favorit in Bahamas. 3. Autoritiitilc din Bahamas nu tolcrcaza turi$tii care campeazii in locuri interzise: ace$tia sunt rapid trimisi acasa. 4. in Insulele Bahamas, Anul Nou estc int5mpinat eu muzieii Si eu dans. Numele acestei siirbiitori, Junkanoo, provire de la numele piratului John Canoe.

AMERICA

BHS 3

CENTRALA $IINSULELE CARAJBtl

~~--..;

INSULELE BAHAMAS
HARTA GENERALA

..

",

OCEANUL

&I1:i11
B h
a anll~

an

B8h.m.

1.I"f'1

f. Li/llr Abaro
'0<

ATLANTIC

FLORIDA

WM

G..... T~I1"'C8f En-tc Cq

w..,

Fr

,All/lrO Mart

'"'"'"'

pe$\I!I100.000 Ioc. 10.000 - 100.000 Ioc.

...c:. 10 000 loco

200

200m

u.- EllgI..
c._,_
~

o
~

ee 1"/1

SdIDllQur fW8l1mg; C...../I,)

..

",

.. .....
."

...... -..
I.

e....1 Exu

INSULELE

BAHAMAS

-It Tilth Ii Ca,,:os

.,.

MARfA CARAIBILOR

I-It CaynllHI (brH.)

~.o

"

,
HAITI

Aici, pe [iirmul lIneia dintre insuJilele din partea esticii a arhipelagllilli (San Salvador sall, potrivit u/timelor infonna!ii, Samaaa), au poposit coriibiile lui Colwllb. Ziua ia care a fost ziirit continentlll, 12 octombrie 1492, este consideratii data descoperirii Americii. La fel ca pe vremea lui Columb, plajele magice $i palmierii de pe insule ii fanneca $i acum pe caJatorii $i pe turi$tii care provin, in marea majoritate. din StateJe Unite.

BHS4

INSULELEB

Unde a aruncat CoIumb ancora prima data

In eaularea drumului spre Indii, Cristofor Columb a dat peste un paradis necunoscut.
Prima i-a aparot in fata ocbilor Insula GlIanabani, pe care a numit-o San Salvador.

PE SCURT
Arhipelagul Bahamas este alcatuit din 690 de insule $i nproapc 2.400 de recife de coraH Dcnumirca oficiala: UniuTC3 Bahamas Capitnla: Nassau (pc Insula New Providence) Celc mai importante insulc: r-.:cw Providence (207 km:), Bahama M=(1.373 Ian), _(5.957 km). Great Abaco (1.681 Ian'). Elculhera (518 km'). Cal (388 kni) Limba: cnglezii Moreda: doland de &hamas Religie: bapti$fj (55%), caLOlici (16%,), anglicani (90Io) Orasc principale: Freeport, Rock Sound. Rolleville, Mn~ To'-'"'tl Acroporturi intemationale: Nassau. Freeport Port principal: Nassau Cel m"! mare lac: Rosa pc Insula Great Inagun

a 12 octombrie 1492, marele navigator a fosl primit eu bralcle deschise de amerindicni caraibieni care locuiau in accstc tcritorii. San Salvador cstc foarte ascmanlitor altar insule din Bahamas: 0 bueata de p..;mant ineonjurata de apcle albastrc ale marii, acoperita de minuJl<ue plaje de nisip ~i de paduri rcnm,'catoarc de pin.

rema, a oamcnilor de afaeeri ~i a altor persoare inslfuire atrase de faeilitiilile fiscale. Insulele au profitat de pc unna aecstei sitU3)ii, iar acum au faima unor insule distinse ~I scumpe.

Insulele Bahamas sunl atal de numeroasc incat niei miicar localnicii nu ~tiu exact cite sunt: poate 700 sau poole 3.0007 Totul dcpinde de ce se pure la socotcalii ~i de ee nu. Mulle dintre insulite sunt proprictatca privatii a slelelor de ci-

STATISTICA
Suprafllfa: L~.9-l0 km Lungimea arhipelagului: l<i!<.'\ krn
Populafia: J20.000 de loe (in"" de

t:uloare. 14" 0 albi. 15 u mulatri. 40.000.'\().OOO d... imigr.tllil ilcgali din Haiti) Dcnsitatea populapei:
22 10c. ktTI

Arhipelagul Bahamas cstc un adevamt rai penlm iubitorii de seufundari. in apclc ealde, prinlre reeifcle dc corah, pc~tii lropicali pot fi admirali In adancimi de 40 de metri. Din paeale, dczvoltarea turismului a avul ~i consccin)c regative: in imprejurimile ora~ului assau. pc Windsurfing in Insula Abaco. Bahamas Insula cw Pro\'i dence. au aparut lanlUri hotclierc care amintesc de celede pe malul Miirii cgrc. Stilul de viata in assau ~i in Frccpon, pc Insula Bahama Mare, cste pUlcmie amerieaniz..'lt. TuriSlul obi~nuit din SUA gase~te aici tot ce ii pone~te inima.

ORIENTUL APROPIAT

CYP 1
@.

CIPRU
Insula Afroditei

Vedere spre stanca Petra Tou Romiou din Cipru, lowl na$terii Afroditei in concepfia lui Homer.

Conflictul etem din Insula Afroditei

viata in Cipru s-a reintors la normal, conflietul, care parea a se fi ineheiat in UIlllii eu 40 de ani, continua sa pluteasea in aero
De~i

hOlclurile sunl confortabile, man-

OI mai multi luri~ti sunt cuce riti de farmecul Ciprului:

striiluc~te 101

Legend" 'pune eli \/nJdila. 7ci13 IUbini ~/" lrumu",-"(II. '~a na'\CUf dm ,pum" manl. pc C<l.1'!L'k ,/.:J/k'IJa"t: ale Clpru/Ul_

soarele

anul,

carca cste gustoasa, oamenii sunt

ospitalicri, iar plajele frumoasc $1 lllonumentele se gascsc din bcl$ug. insa, atmosfcm idilica Cslc afcctata de Cic3tricele istorice, vizibilc chiar $i pcntru turi$tii care nu CUl10SC (recutul insulei. Ciprul estc divizat de 0 Iioie de dem.'U'C3pe care n imparte in jumatatca de nord (lurca) $i in eea de sud (elena). Escaladarea vcchiului connict a fost cauzam de revolta impouiva Arhiepiscopului

Makarios, primul p~inte

a1 Ciprului. Planul sau unnarea unirea, iOIT-un final, a Ciprului Cll Grccia. Pcntru a impiedica aces! plan, rrupcle turc~tl au ocu pal nordul insulei $i au proclamat Republica Turca a Ciprului de Nord. A unnat o actiun: de strnmulare a populatiei la scam larga, in lInna direia doua nationali tali vecirc ~i d~mare sau rcgasit de 0 parte $i de alta a urei granite artificialc. in noicmbric

STATISTICA
Brodcn"i/c cipriotc SlInl suvcnirol (.<lVor;t al
tun"~tilor de

pc insula.
2003. ONU a prczentat un plan de rezolvare a connictului cipriot. propunand crearca urei federatii dupa modelul elvctian. La data publicfuii acestui numar rczultalul rcgocierilor intre Nord ~i Sud rarnare in conlinuare recunoscut.

PE SCURT
Denumirea oficiala: Republica
Cipro (1a nord: Republica Ture! a Ciprului de '\ord) Capltala: '\icosia (200.700 loc .. aglomcrntia urbana numara 247.300 loc.)

Suprafata: 9.~50 km Populapa: 7lo;UOl loc. 17"1""grl'ci.llo;"oturcl) Dcositatea populapei: 1'14 llx. 1m Speranta medic de via"': 75.4 ani JX'ntru biimati ')1 XO.l ani penlnl ICml'l Lungimea coastei: (HS km Distanle: t>5 km pana in 1 un:ta. X5 km p;.ina in Sina. ~40 km p.1Ilii In [glpl I 6(10 km poina Ia -\t.. Gel mal inalt punct \H.: Olimp (1.953 m) RC\CIWl de drummi: 1-1 IIII km

CE TREBUIE sA ~TITI
1. Dc la 1 mai 2004, Ciprul estc stat membru al Uniunii Europere. 2. Dupa. 1975, zcci de mii de locuitori au emignu din insulii,jumatate dintre ace~tia sprc Australia. Cu timpul, 0 parte au rcvenit in Cipru. 3. Cipru cslc unu! dintrc ultimclc locuri din lume unde troiesc munonii, 0 specie foane nllil de oi s~lbatice. 4. Prima universilate din Cipru a fost inaugurat! abia in anul 1992.

Morcda: lim cipriotii

Limbi: greacfi. turcli Religic: onodoxism 78%, islamism

18%
Cc1c mai marl o~: Limassol. Lamaka, Paphos. Famagu!>t3


MAREA

CIPRU
HARTA FrzICA

..
MEDITERANA

"."

c,~

...
...

"

""

c.,a...,

pesIe 100 000 loco Tntre 30.000100 000 Ioc.

1n1nllO,OOO - 30.000 k>c.

sub 10,000 k>c.

c.zavgan

C, Gill

drumun pfInciplIIo

- - - LnII AItia(..... dedernwca\lel

_~miiIanl

200

500 1 000 1 500 m

Insula Afroditei, denumirea poeticii a CipruJui, este asociatii ell peisajeJe minunate, ell ospitalilalea localnicilor (alii de luri~li ~i Cll bllciiliiria excelentii, complelalii de 0 gamii bogatii de vinuri de ca/itate. Linia de demarcatie, care flnparte insula $; aminfe$te de conflictul permanent dintre Jocuitorii grec; $; turci ai Cipru/ui, Jasii sa cada fnsii 0 umbra asupra acestei imag;n; idi/ice.

ClPRU
Urmele liisate de istorie asupra unui petie de piimiint Ciprul are 0 cJ.imii minunatA. Situarea sa geograficii a Iacut ca acesta sa devina un leritoriu
de 0 mare importantJi strategicii, iar istoria sa a fost, de la bun inceput, zbuciumatii.

elen in adcvaratul sens aJ cuvantului. Situatii prea departc de Grccia mama, insula sc and in apropicrc de coaSla

iprul a fost locuil dintotdeauna de gTeei, ell toate

aceslea. IlU a fost niciodala

Turciei

~i,

din punet de vcdcrc

geografic, face parte din Orientul Apropial. Aproape tOli conducatorii

curopeni

~i

ai Levantulu! au doril

sa

intemeieze in Cipru propria baza de alae. Pc aiei au trccut persanii.

asiricnii, fcnicienii, cgiplcnii, bizan tinii, romanii, vCI'Clicnii, francczii ~i

tureii. Fiecare dillire ace:;;!ia a dislrus, in parte, cultura pc care au inlalnit-o

pe insula. las.indu-:;;i totodatii propria

amprenlfi asupra acestui teritoriu. lata de cc istoria a hisHI alatea unne asupra pclicului de pumam care esle Ciprul. Aid pot fi intalnite columre din perioada Romei ani ice. catedralc care sunl copii fidele ale catedralelor franceze. precum ~l moschei asemanaloare celor din ISlanbul. In Cipru. numeroase structuri sociale au rfidacini britanice. in 1191. regele Richard !nima de Leu a ocupat insula penlru 0 SCllrtu perioada. in limpul ureia dinlre cruciadele In care a luat

parte. Insula a devenil colonie brilanicu abia in 1925 ~i a inceput de atunci sa lndeplineasca rolul de punte. premergiitoare infiinliirii Canalului Suez, alat de important din punet de vedere economic. Noua puterc a Tacut multe penlru colonie: a cladil ~eoli, a organizHI administralia, a modemizal rcleaua de dru mllri. ClI loate aeeslea. populalia a continual sa sc simta mai Icgata de Alena decat de Londra. in 1931, a izbucnil revotta lmpotriva brilanici lor, sub conduccrca prcolimii. in 1955, s-a incercal unifiearea ell Grecia. in aceSI limp, aclele de violenta ale populaliei greee~li erau indreptate nu numai impotriva britanieilor. ci ~i impotriva minoritalii turee, care inca de pc atunci unnarea divizarea Ciprului. In 1960, dupa lungi regocieri, grecii, britanicii $i lureii au caZUI de aeord asupra unui com prom is: Ciprul $i-a dobfldit indcpendenla, dar Marca Britanie $i-a menlinut pc insula doua baze militare.

CLiMA
Subtropicalii umeda de tip mediterorean. Tcmperarura medic in Nicosia: intre +IOC ~i +29C. Cantilatea anualii de precipitUlii variaza lOIre 300 ~i 400 mm. in Masivul Troodos :Hinge 1.000 mm.

ECONOMIA
Turism (20% din venitul mlliona!). Agricultura: se cultivii grail. sccara, m:lslire, ro~ii. vita de vie. legume, cartofi. Cre~lerea oilor. Pescuit. Bog!ilii naturale: ghips, cupru. Industria: u~arfi (tcxtilfi, de piclilrie), alimcnlarii (tutun).

Vallzator de buret;

in Pap/lOs. Cipru

EUROPA
~I

CENTRALA
DE SUD

CZE 5
cz

PRAGA
Ora~ul CU 0

suta de turnuri

Supranumele orasului Praga se daloreazd nemmuiralelor c1ddiri aeriene-golice $i borace, CUl10sctllul orililecl ~i piClor Le CO/'busier a ojirmol oc/alii cii Prago esle singurulora$ care nu esle silual pe pdm6nt, ci .. plute$le" ill aero

De la "defenestratia de la Praga" la "revolutia de catifea"

Poate nici 0 alta capitala europeana nu are 0 istorie mai vie decat cea a Pragai: din perioada domniei lui Carol al IV-lea, din secolul al XIV-lea, pana dupa caderea socialismului in anul 1989.

CE MERITA VAZUT
Ca~tclulllradc71lnY ~l

imprejurimik ...ale. t:arti..:rul _ tala Stroma dm secolul \:1lI. Podul Carol. catcdrala Sr. 'ItU.... ()r~ul '...-chl. Vcchiul Cimitir EHC1..."SC. Piala Wcnccsl~_

ECONOMIA
Indu~tria: ~mi,

metalurgica. de made 3ulotunsmc. chimic4. ali-

mcntara (printre 3ltdc de fabricare (\ berii).

$i piap din centrol Pragi\i. Acest

impa.ral roman al poporului gcmlan s-a nAscut in capitula cehi'i Si lot aici a murit in anul 1378. Carol a #beul din Praga 0 metropola europcanl1, scdiul arhiepiscopalului Si ccmrul statului sau. La inceputul sccolului 31 XV-lea, in Praga a :lrarut miS-

C
~i

arol allV-lea aven inlr-adcvdr

prenumele de Wcnccslas,
acest prenume i1 poarti'i.

carca refonnata religioasa a lui Jan

Hus. Aces! proot ceh a fost considcrat un erctic in anul 1415 la Constance Si ars pe rug. Doun sute august 1968, armata Pactului de la Va~via a ocupat capitala Cchoslovacici, dand na~tere ..pril11~verii de la Praga". Dupi'i cl'idcrca regimului comunist in Europa Central" a umlat diviznrea Cehoslovaciei. incepand cu ) ianuarie 1993, Praga cste capitala Re publicii Cehc independcnte.

de ani mai rnrziu a incepul la Praga

o dispul:"i privind trcculul rcligios, care a zguduit intrcaga Europlt In 23 mai 1618 gruparea protcstanHi a aruncat de la fcreaslra caslclului din Praga doi calolici. Reprezentanlii imparatului au dorit s1i intrcrupfi cOlltinuarea sacrificiului. in mod indirect, aceastl ..defencslrntic de la Praga" a reprezentat cauza rnz boiului de treizeci de ani. eel mai lung conflict militar al Europei modeme.

anul 1848 Praga a fost centrol revoluliei nalionalc cehc soldate cu infrangcre. iar in anul1918 a dcvcnit capitala Cchoslovacici noul stal al cclor doufi popoarc. Invazia Annatci Soviete din anul 1945 a transfonnat aceasta tara in ..republica socialista" care in anul 1968. sub conducerea lui Alcxandr Dub<!ck a incercal oblinerea democratici. in zilclc 20-21

in

CE TREBUIE

sA ~TITI

cuMA
Continelltalll: \cri caldc ~1 in!>Orilc. lcmi racomase ~i abundcntc in zllpadl'l. Tcmpcraturi: in ianuaric illtrc 13 C Si lOCo in iulicinlrc R"C ~l 32 C.

I. Cel mai cunoscut compozitorceb estc Antonin D-.otal:: (1841-19M). Muzeul accstuia estc Situal la Ptaga pe Slrnda Ke Karlovu nr. 20. 2. in decembrie 1997 a avutloc Ia Praga crint politicl imema Premierul Klaus ~i-a prezentat dcmisia datorita scandalului din Jurul fmantArii panidului. 3. Crealorul cclei mai neob~uile opere in Iimba gennanA din Literatura secolului XX ( Procesul"...Castelul"...America''). Franz Kafka. s-a roseulla Pmga $i a fost ingropal aici in anul 1924 in NOlI) Cimilir Evrcicsc. Bustul accstuia sc anli la casa unde sa roseut, 13 intCTSCCJia Slrnzilor KaproV3 Si Maiselova. 4. Construil in sccolul XIV, podullui Carol a constituil limp de einci sule de ani singura legAlum dinlre mall1rile rnl1lui Vltav3.

EUROPA

CZE 7

CENTRALA.
~I

DE SUD

PRAGA
PLANUL ORASULUI

_.

VI/avo eurge prill Praga pe a Illngillle de aprax. 30 km, ill pllnellli eel mai la/ a/ingiilld aprox. 300 metri. Este tLtO ocestuia, flirli sci-I fi impiir(it vreodatii, de-a lungul ciireia ora~lIl s-a dezvoltat pe parcursul seeDlelm:

PRAGA
Magia secolelor apuse
Curs. sccolclor schimbiito.re liis.t in Pr.g. diverse urme. Astazi ora~ul este, in miniatura, imaginea vechii Europe.

a lui Bednch Smetana care are accea.$i dcnumire. Raul curgc chiar prin mijlocul ora.$ului. Pc rnalul drcpl al accstuia se aOa Stare M~slo
$i Nove M~sto, pc stanga complcxul castclelor Hradaczany $i Mala

ltava curge prill or3$ cu

u~re

Strafl3. Aceste paIN orn$cle

separate odaHi au fost infiintate oficial in anul 1784. $1 cine vrea sa Ie aOe magia trcbuic sa

cotituri. amintind de

continutul poezici muzicale

mearga ell trnmvaiul 22: acesta

tnl.verscaza Nove
M~sto.

apoi

treee prin Stare M~SIO, pe Janga

re$cdinla $1 casele locuitorilor.

Dc In fereastrn tramvaiului pot fi privite podurilc, lumurile $i acoperi$urile. $i se mai pot vedea. de pe difcrite. pnl1i Mala Sunna $i Hradczany. Din ponci de \ederc al siluarii sale geografice. Proga s--a aflat in aria de interes a monarhilor Europei. Astfel s-a pus amprcnta eelor mai variate curenlc eulturale: cHidiri

l'edere ell podllrile de pe VItam,

gOlice se "invccincaza cu c1asieismul. seccsionismul ell modemismul. Carticrul eel mai mcanlAtor. $i in aeel~i limp eel mai fascinant. eslc Mala Strana. Alroge astAzi mii de luri$li. arti~ti ~i visalori care nu pot rczisla ..boemiei' magiee ~i eaplivante.

STATISTIcA
Piafa dill Oraflll ~echi (Stare 101(10).

dll'ar in j"ima istorieli a

ora~lIllIi,

Suprafata: -l% lmPopulalia: I.S mil.

PE SCURT
Cnpilaln Rcpublicii Cchc. pfin1i 13 1101/1993 capilllia Cchoslovacici Om~ul sc compune din zccc car
ticre

Limba:ccM

Rcligia (in Republica Ccha): calOlidl. 39'0. c\'anghcli.st.a. 4 .. fMA denominate religioasa.~.. Moneda: ooroana cella Cclc mai imponame carticrc: pc malul drept al Stare Mtsto ~i ~ove \1tsto; pc plalfonna malului sting 31 Mala SIron3 $i Hradczany.
Acropoc1 internaponal: Ruznyf.

SlInl millie /tx'uri III/de \'C {)QOIt' (l.\"ellllo //Ilcka Iradirio"aki,'i ,I't' po"re he" befT!.

EUROPA

DEVEST

DEU 1
(jjE'

GE
PoporuJ de dincoJo de Odra

Peisaj din Bavaria, eel mai mare land federal gennan. 1n eolinele alpine din Bavaria Superioarii, pana In prezenl, principala activitate ecol1omicii a ramas producpa de lapte $i de produse laeta/e, preewn ~i agrieul/urii. To/oda/ii, Bavaria es/e lin land eu 0 indllstrie fome dezvolta/a.

Unificarea - a naua provacare

Unificarea tiirilor germane a avut Loc in mod subit ~i ne~teptat, La numai un an dupa dezintegrarea bLocului estic (1989).

ECONOMIA
lndu:;tria: de autQturbmc. de o\el.

II.1fttl polirica a GC01l.1l1ici lwife: lalldllri (edemle. dimre eare cinci IIU apartillill (oslei RDG. fijrfj a pUlle In soc-ole,1Iii Berlitml.
~Iisprezece

chimica. de m~in;. de mntcrialc plasticc. cll::rgcticii (carbune de pialrii ~i carburc bron. gaze
natumlc). microclcctronica. de

optica instrumcnlOlii

~i

artizanalii.
nivel, in ambele regiuni ale IMii. Anularea tata15. a discrepantelor l'l:Cesita un timp indeillngat. Accas ta sarcina eSle ingrcunala de CriZ,1 care afccteaz5 economla mondia15. la inceputul secolului XXI. ell toute aecstea, Gemmnia estc privitii in Uniull;:a Europcana ca 0 lara Cll un potential economic ie~it din conUlll. Punctul de vedere german cstc tratat in UE cu un respect similar celui acordat Franlei sau Rcgatului Unit, urele dintre cele mai inOuemc tari de pc eontirent.

Principalo putcrc cconomica a Uniunii Furopcrc. Exportul joaca

un rol major in economic.

Mcmbr.1 in Gmpul eclor 1 pUled

cconomicc ale lumiL

ClespeC'310ri,or care unni'ireali, in 9 noiembrie 1989, aloculiurea reprezentantului guvernului Republicii Democrate Germanin. Giinthcr Schabowski, nu Ie verca sa i~i crcadii urcchilor. Acesta a anunlal cii cetalenii din RDG pot calatori tara restriclii in toate 15rj1c, inclusiv in Republica FcderaHi Gcmmnia, !lumita atunei ~i Germanin de Vest. In aeeea~i noaple, multimi de oameni s-au adunat sub Zidul Berlinului construetie care. timp de aproape 30 de ani, a simboliza! divizarca lMii. Momentul a ramas adfinc inlipflril in memona rnanorilor. Distrugerea zidului ~i deschiderca granilelor au pus capa! pcrioadei post-Yalta in Gennania. in anul 1961, guvemul ROO a construit un zid intant cu sfimlii ghimpala ~i pazi! de annata, pcntru ai impiediea astfel pe cctalcnii republicii sa fuga in Vest. In ziua unifidirii, 3 oetombrie 1990, populatiei de 61 de milioare de

loeuilori a RFG is-au adaugm cei 17 milioare de cetateni ai ROO. Noua Gcnnanic s-a rcgasit in fala U1'ei mari provocari: standardul de viala al popllialiei ~i cre~tcrca cconomicit trebuiau aduse la accla~i

ee

CE TREBUIE

sA $TITI

CUMA
Cllma tempcr,lIa. Cll clemente oceanice Si eontirentalc. Tempcraruri: intre -3 ~i +IoC in ianuarie. intrc + 16 ~i + 19C in iulie. Precipitatii: 600 mm in nord. 2.000 mm in Alpl.

I. 0 mare parte din suprufala Gem13niei cstc ocrotita prin lege. Printre arHle prolej8lc figureaza ~i numeroasele rezerva\ii naturalc ~i parcuri nlliionaic. Cea mai marc dintre aceslea estc Mla$lina Luncburger (20.000 hal. 2. Culorile drapclului nalional german - ncgru, ro~u ~i galben - amimesc de culorile corpului de voluntari eondu~i de Lutzow, care au luptat pentru unificarca liiriJor gennare, la ineeputul secolului XIX. Soldalii din acest corp punau uniforme de culoare reagrii, cu gulere de eatifea ro~ic ~i eu nasluri aurii. 3. in anul 1879, la Ulm, s-a nascut Albert Einstein, aUlorulteoriei rclativiliilii ~i unul dintre spiritele eele mai luminate ale limpurilor moderrc. EI a fost Inureat eu premiul Nobel pcntru fizicA, in 1921. Dupa ce ilitlcr a prcluat pUlcren, Einstein a emigrat peste hotarc, ascmcnca multor lIltor oameni de ~tiinla ~i arti~li de renume. 4. Bauhaus este 0 ~coala de arhitccturn ~i creatic infiinl'lta in 191913 Weimar. de catre Walter Gropius ~i Lyorel Feiningcr. Ea a fost striimutati'i ulterior 1a Dessau. tn perioada Germaniei hitlcriste. conccPliile vchiculatc la Bauhaus au fost eonsidcl"Jtc decadcnle iar ~coala a fost inchisl'i. Cu toate accstca. tocmai datorita acestei institutii s-a dezvoltat funclionalismul. cel mai important curem in arhileclura secolului XX

EUROPA

DEveST

DEU 3

GERMANIA
HARTA FIZICA
MAREA SAL TlCA

MARfA NORDULUI

Hamb

..... rYj.

~,

...,.-J:~,." ....,.:) ",,","',

Sc-...

.POm~n/l

_:t:

Alller/o,rj

Bre en

l.:lANDA

Mla,pilla
Llinebllrgl'r

~1. 1 000 000 <Ie lot.

500000 - 1 000 000

250 000 - 500 000

100,000-250.00010<:.

---20D

500 1000 m

FRANTA

AUSTRIA

ELVETIA

Gcrmania ocupii 0 pozifie centra/a pe haI1a Europei. Aceastii locaJizare arc ~i valoare simbolieii: lara, eu peste 80 de milioane de loeuitori ~i ell un potential economic deosebit, este lInul dintre motoarele prineipale ale
Uniul1ii Europene.

GE
"Nu exista tara mai frumoasa... "
Geografia Germaniei este neobi~nuit de diversii: aici pot fi admirate peisajele cele mai variate, de la lanturile muntoase din sudul Bavariei, piinii la platourile intinse din Ciimpia Germani!, in nord.

PE SCURT
Denumirea ofieia15: Republica Federal5 Gennania Slruetura adrniniSlratiyii: 16 landuri fcderale Capitala: Berlin (3,38 milionlE de locuitori) Limba: gemlUna Moreda: euro Religia: protestanli 34%, romanoeatoliei 34%, musulmani 4% Celc mai mari ora~e: Hamburg (1.7 milioal'c loc.), Miinchen (1,2 milioalE loc.). Kaln (975.907 loc.). Frankfurt am Main (648.325 loc.), Dortmund, Dresda, Stuugnrt. Dusseldorf, Bremen, Hanoyra Leipzig Cele mai mari laeuri: lacurile Boden. Chiem, Muritz. Schwerirer Celc mai lungi rouri: Rhin (865 km), Elba (793 km). Dundrca (647 km). Main (524 km) Cele mni imponantc porturi: Hamburg, I)remen, Liibcek. Kid accasla situa\ie. Lanl'ul lllun\iJor Alp! ocupa sudul lfirii ~i incheic aceasta trcccrc in rcvista n minunatelor pcisajc gcrmarc.

CE MERITA VAzUT
Alpii BavUTCzi. mun\ii P;ldurca "Jcagrii. "lIeu niului V1osel. orm,elul medieval Roth-:nburg ob dcr Tauber (Franconia). p:llatclc "'Jcuschwanslcin (h.isscn) ~i
San~:'l1ucj (PoL..;dam). o~lc Kaln (eatctlmla). Berlin (Poart.1 Brandenburg, tcarml). Hamburg (portul), \1unchcll (\1u/cul Gennan). Drela (opera

Scmperopcr. Z.... ingcr). Lubeck

(ol1l$ul

vcchi). Bamberg (ora~ul ''-'thi).

de Nord- Weslfalia ~i Bazinul Ruhr. in ciuda crizei structurale profunde, aceastfi zona minicra can tinuii sa ramanfi cea lllai eXlinsfi arie indllstrialii a Gennaniei. Rcgimea centram eslc dominata de viii rodnicc ~i pcisajc Illontarc care se succed urcle ahara. Vastclc tcrenuri imp.1.dllrite (Wcslcrwald, Eifel. Ilarz, Padurea Turingici) sunt caractcristice accstei zon::. Dcsclc paduri dc odinioara sun! amcnin!atc aSlazi cu disparilia, in ciuda cforturilor slistinllic depuse de padurari. Padurea bavarez.:'i din estul Bavariei estc ~i ea afectata de

Rhin, Elb<1 ~i Dunarca) trnvcrscaza Gcnmmia, impartind-o in Irci man regiulli geografice: Campia
Gennarci de Nord. zona centralii de podi~uri ~i Muntii Alpi. "Nu exislfi

ateva dintre cele mai impor tanlc cursuri de apa ale contin:~nllllui (ca de excmplu

lara mai rrurnoasa" - iuta titlul Ul~i vechi melodii popularc gcnnarc, care da glas ata~t1lentului locuitorilar fala de patrie.
Carnpia Germaniei de Nord ocupil nordul tarii ~i cste Ull tinut bogal, cunoscu( pcnlrll SOllll sau fertil. La sud, sc intind ~esurile din Rcnania

STATISTICA
Suprafata: 357.0::!1 kill Populapa: 82,~ milioa~ loeuitori Densitatea populapei: 242 loc."km Cel mai inalt y8.rf: lugspit"lc (Alpii BavilreziI2.96J m Lungimea granile1or: 3621 km (646 km eu Cchill. 784 km eu Auwia. 577 km eu Olanda. 456 km ell Paloma. 451 kill CLl Franla. 334 km eu Ehclia. 167 km cu Bclg.i~l. 138 km eu Luxcmburg. 68 kill eu D3F~marca) Lungimea coaslei: 2.J~9 km (dintrc care 477 km la \tlarca \JordulUl ~l no km l:1 Marca 8nllicii)

Oni$elul CocIJen pe nil/I Mosel (Remmia-Palalinat) estc inconjumt de vii. Aiei SUI/I produsc viI/uri (,1imoasc in to:IUj lumea.

ElJROPA DEVEST

BERLIN
Oglinda secolului xx

Biserica Memoria/ii, distrusii in timpu/ ce/ui de aJ doi/ea riizboi mondia/, a devenit, in perioada Rljzboiului Rece, simboful aspiraliilor de fibertate ale berJinezifor.

Jucaria politicii mondiale

La inceputul secolului XVIll, Berlinul, care numiira la vremea respectiva 56.000 de locuitori, a fost ales noua re~edintii a conducatorilor Prusiei. Astfel a inceput dezvoltarea spectaculoasa a o~ului.

CE MERITA VAzUT
Poann Brandenbul"B. Bulevardul Unler den Linden, carticrul Nikolai. Tiagarten. c[Min,'a Reich,tagului. \1uzeul Pergamon de pc in~uhi. Bulevardul KurfUNcndamm, Palatu! Charlottenburg. Pia\a Potsdam (Potsdamer Platz).

crtinuJ a deveni! capitala Regatului Prusici in 1710, prin unirea a cinci ora~c. in 1760, in limpul domniei lui
a~ezarea

Frederic eel Mare,

de pc

malul drept al rauJui Spree se

bucura deja de un rcnume european. Dupa inaugurarea celui de al

doilea impcriu, in 1871, Berlin a fost avansat la statulul de capitala a

Reichului german.

ell toale acesPalntul Char/oltenburg

tea, splendoarea aeclor vrcmuri era insotiti'i. de rapacitatca pnlsaca.

Aceasta a condus la infn'ingerea Germaniei in Primul Razboi Mondial, dupa care Berlinul a trecut printr-o perioada de lupte de strada ~i de rebeliuni. Dupa caderea Republ ici i de la Weimar, odala cu Hitler au unnat anii national-socialismului ~i al Doilea Razboi Mondial. in 1943, ministrul nazist ins..~rcinat cu propaganda, Goebbels, a declan~at razboiul total in Palatul Sportului din Berlin. Acest razboi a afectat capitala Gennaniei in mod dUfcros. in aprilie 1945. Armata Ro~ie a

intrat in Berlin iar Hiller s-a sinucis in faimosul buncar al Flihrerului din subter31"ele Pielei Potsdam.
De~i

care a cuprins lumea dupa ciiderca Zidului Berlinului.

anii reconstrucliei au coincis

ell perioada conflictului dintre Est ~i Vest, lumea a inceput sa

STATISTICA
Suprafata: 89 I km Popula1ia: 3.39 milioarc de lOCllltOri (alom~ralia urbana llumiirli peste 4 milioarx: de locuitori) Densitatea populaliei: 3.806 loc.km

priveasca cu simpatie ora~ul de pe niul Spree. 0 dovada in acest sens a constiluit-o discursul limit de pre~edintele John F. Kenrcdy la 26 iunie 1963 in care acesta a spus: "Eu sunt un berlil"ez". 0 alta dovada a fost efervescenla gererali'i

CLiMA
Tempernta umedii. Temperatura medie variazii in ianuarie intre -3 +2C, iar in iulie intre + 14 ~i +24C.
~i

CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mai rcnumit expomu al Muzeului de pe Insul3 este altaml originar din ora~ul Pergamon din Asia Mica, excavat intre anii 1878 ~i J 886. 2. C13direa istorica a Reichstagului a devenit sediul parlamentului german Bundestag. 3. Volksbuhl~ din Berlin este unul dintre cele mai novatoare teatre germarc.

ElJROPA DEVEST

BERLIN
PLANUL ORA$ULUI

Din planul ora~ului a dispiirut Zidul Berlinului, diiriimat in /989. TerenuJ ocupat anterior de acesta $i de fii~ia de piimant de 0 parte ~i de alta a zidului, pe toatii lungimea sa au devenit un spa/iu atrnctiv in centrul ora$ului. A inceput construc(ia a numeroase obiective, lucru foarte vizibil mai ales in preajma Pielei Potsdam. Ceva mai la nord, se ridicii Leimer Stadtbahnhof, 0 garii imensii demnii de aceastii metropolii.

BERLIN
Rena~terea

capitaJei

in niciun alt o~ din lume, granita care separa douli blocuri militare fiU a fost atAt de
vizibila ca in Berlin. Din 1990, dupli unificarea Germaniei $i a celor douli plirti ale ofll$Ulni, Berlinul s-a transforrnat intr-un mare ~tier de construcpi.

sau se ridica c1adiri 010dcrre de birouri ~i centre comerciale. Piata Potsdam (Potsdamer Platt) - centrul cultural 31 Berlinului in anii '20 ai secolului t.rc. cut $i eel mai activ ~nticr de constructii In gran ita dinlre secolelc XX $i XXI - ilustreaza eel mai
bire modul in care se vindedi ninile lrecutului.

"- n

locul Zidului Berlinului ~i a1 (ere nului viran din jurul

Dupa d5.ramarca lidulu! (9 noiembrie 1989) care

diviza ora$ul, interesul gcrcnll de mClropolii a crcscllt $i oameoi i au ineepul sa sc rcfaca dupa o dificila pcrioada

istorica. Ora$ul a suferil

distrugeri masivc in limpul celui de al Doilea Razboi Mondial, iar in Razboiului Rece. in ciuda loviturilor istorici, bcrlil'~zii au (OSIIO( deauna eapabili 5<; i~i pastrezc ere dinla in viilor. Sc spure ea sub eomportamcnt'ul rigid, ace~tia ascund 0 inima sensibilii, lolerantii. ~i 0 atitudire deschisa caIre straini, care aldituiesc 8% din populatia Bcrlinului. in plus, bcrlirezii sun! ~i vorbareti. ceea ee eu siguran\ii. ii ajutii sa de~asca problemclc eotidicre.

1961 a fost ridicat Zidul, care a ramas mull limp simbolul

C1/cdrola $; Pa/aWI Republicii" din vremea ROOi'n Piarn Marx

$1

PESCURT
Capllala Republicii Federale Gcrmania de la 20 iunic 1991. limba: gcrmana Religie: ~inism (protestantism,
catolicism). islamism, iudaism.

Engels.

Moreda: euro

EUROPA

DEVEST

DEU 13

.. BADENWURTTEMBERG
Un land german exemplar

'"

Baden-WiiJ1temberg este eonsiderat eel mai bogar laod federal al Gennaniei. $i nu numai din punet de vedere economic. Peisajele sunt mult mai diversifieate deciit in restuJ fiirii: podgoriile, dealurile, vaile riiurilor $i ora$ele pline de fannec eontribuie la frumuselea unicii a acestui finut.

Vechi traditii democratice ,

Pllna la introducerea reformelor teritoriale de catre Napoleon, Baden-Wiirttemberg era alcatuit dintr-o multitudine de tiiri micute. mtre acestea se ajungea permanent la conflicte sangeroase. Aceastii regiune este, concomitent, unul dintre leagiinele democratiei ~i ale liberalismului.

n sccoluJ XI, dinastia Hohenstaufen care domma in Suabia a condus unificarea te ritoriilor sud-vestice ale Gcnnaniei. Yntreprinzatoarea dinastie a infiinlat numcroase o~ (Goppingcn, Schwabisch Hall) ~i a construit

multe mlinilstiri (Adelberg Si Lorch).

insa, in secolul XIII, du~ cliderea dinastiei, slalUl s-a desuamat din nou in peste 100 de .Ieritorii bisericqti Si 30 de o~ libere. lntre aceste state
miniatumle au aVUl loe renumarnte razboaic $i confiicte legate de Sllccesiuni. infnmtarile militare au ingre-

unal dezvoltarea regiunii. SuprafclC intinsc ale t3rii au fosl pustiite in unna Razboiului de 30 de ani (16181648).

Baden-Baden,

o~

cxclusivist $i unuJ dintre ccle mai bogale din Gcnnania.

1951, a fost creal un nou land federal in RFG: Baden-Wumemberg. Democralia are aici traditii indelungate. Deja din 1514, puterea printilor a fost semnificaliv limitam in favoorea altor categorii sociaIe. Acordarea libertatilor a fost cimentatii prin Acordul de la Tiibingcn, considerat primul model constitulional gennan.

CE MERITA VAzUT
Baden-Baden (tennele). Heidelberg (castelul.

universitatea), Stuugan
(c3tcdrala. palalul Wilhelma, Galeria 'lationallli), Karlsruhe (castelul)

apolcon a re~il sa unifice teritoriile de pe malul drept al Rhinului. La Congresul de la Viena, s-a confinnat statutul teritorial a) regiunii Baden. in 1848 a izbucnil revoha rcpublicana din Baden, al ciirei conducalor suprem a devenil gereralul Ludwig Mierostawski. La 21 septembrie 1848, a fost prodamam republica. Din mfericire, revolta a fost in scurt limp inab~im de armata prusaca.

Dupa referendumul din

cuMA
ClimA continentalA cu influenlc atlanlice. Regiuoca ora~ului Freiburg im Brcisgau este cea mai caldA regiure din Gennania.

CE TREBUIE

sA $TITI

ECONOMIA
Industria: electronici1 ~i de a lemnului, de tehnologii noi, servieii. Agrieultura: culturi de cereale. fructe. legume ~i vila de vie: cre~tcrca vitelor. Turism.
ma~ini,

I. Neinlclegerile dintre locuitorii difcritelor regiuni nu au ineeult dupA rcferendumul din 1951. 'ntr-un plebiscit separat, ace~tia au dccis ca, in numele landului, cuvantul "Baden" sa se afle inaintea cuvantului Wiirttemberg. 2. in Heidelberg se atl! cea mai veche universitate din Gerrnan.ia. Aeeasta a fosl infiintat! in 1386. 3. La VIm s-a Discut unul dintre cei mai cunoscuti oameni de ~inl!: laureatul premiului obel ~i activistul pacifist Albert Einstein (1879-1955). 4. Ora~le Mannheim Si Karlsruhe au fost experimente urbanistice ale prinlului von Baden. Ora$ul vecbi din Mannheim este construit, asemerea Manhauanului, in formA de pAlmt, iar adresele sunt alclituite din combinatii de literc Si de cifre. in Karlsruhe, slr4zile ora$ului sunt dispuse radial in jurul castelului.

LANDUL ~"*-""--.] BADEN-WURTIEMBERG

HARTA FIZICA
Darmstadt

""

---

~ 500.000 Ioc. "*- 100.000 _ sao 000 lac

~OOO-IOO_OOOIDc

HESSEN

"*' 50.000 Ioc.

-~2lXl 500 1000m

L~i
- PAtATINAT

- , " '_ _---' RENANIA-

BAVARIA

-~

t.-

ELVET'A
r r

Baden- Wiirttemberg, landul care ocupa col,cul sud-vestic al Republicii FederaJe Germania, inCre Fran/a ~i Elvelia, beneficiazii de condilii climaterice placute. Verile calduroase ~i iemile relativ bliinde permit cultivarea speciilor de vi{ii de vie, oriciit de preten/ioase, la poaleJe munlilor Piidurea Neagrii, Odenwald ~i in Podi~uJ Sua be.

-LANDUL BADEN-WURTIEMBERGTmuwJdepeRmn$iNeckar
Baden-Wiirttemberg, situat mire Masivul Odenwald ~i raul Neckar la nord, ~i Lacul Boden ~i Muntii Alpi la sud, este eel mai putemic land federal german din punct de vedere economic, de~i este aproape lipsit de boglitii naturale. C1ima ~i peisajele deosebite fac din acest land eel mai fermeeator colt aI t3rii.
Panorama Ot3$uJui Heidelberg, siruat pe maJul raului Neckar. este inclint1Iloare.

PESCURT
AI treilea land federal gcnnan ca m3rime Capitals: Stuttgart (590.000 loc.) Limoo: gcnnana MOR,.~a: cura Rcligic: c~tinism (cutolici 450/0, pratcstanti 45%) Cele mai marl o~: Mannhcim, Karlsruhe, Freiburg im Breisgau, Heidelbcr& Cd mai mare lac: Lacul Boden (538 km), dintre care 305 kor ap.'lf1in Germaniei) Celc mal lungi r:iOO: Rhin, eckar,

Dun"""
Cclc mai inalte lanfUri muntoase:

Muntii Piidurea Ncagrn, Jura Suaba, Odcnwald.

adcn-Wurttcmberg cstc un tinut al contrastelor. Are peste 300 de ora$e $i estc una dimre regiunile cele mai populate ale Gennaniei. Totodata, frumusetile naturli din regiurea Schwarzwald $i din regiurea Lacului Boden atrag multimi de

luri$li din lara $i de peste hOlaTe.

STATISTICA
SUJXBfala: 35.751 km'

Panea sud-vestica a landului $1 imprejurimile o~ului Freiburg im Breisgau sunl cele mai calde regiuni ale Gennanici. Pc munlii din Jura Suaba, in schimb, au fast doborate numcroase recorduri de tempcraturi scazute. Baden se intindc de la malurilc Lacului Boden spre nord, cuprinzand
C5.mpia Rhinului $i Munli! Padurca

Granite: cu Elvetia ~i cu Fran~ Granilc cu aile landOO federale: cu Bavaria. cu Hesscn ~i cu RenaniaPalatinat

PopuJaPa:
10.7 milioarc de locuiton

Densiwea populapei: 300 loc_ \:mCel oW iDalt vIrf:

Feldberg (1.493 m)

Neagri'i. Wlirttcmberg cuprindc valea rftului Neckar, precum $i 0 parte semnificaliva din Podi$ul Bavariei. LocuilOrii landului sunt foarte mandri de tinuturile lor. Baden-WGrttemberg eslC primul dintre landurilc federale sub aspecdezvoltarii economicc. tul

Agricuitura este 0 ramurii foarte importanta a economiei. Pe langa cerealc $i legume, aici cresc specii deoscbite de vita de vic. Cea mai marc importantft 0 delirc totu$i pro-duqia de automobile, care ocupii aproape 50% din fot13 de munca angajat5. in industric. Concemul Daimler-Benz i$i are sediul in Baden-Wl1rttemberg.

EUROPA OCCIDENTALA

ESP 29

BARCELONA
Ora!jul lui Gaudi

Biserica Sagrada Familia din Barcelona este eel mai renumit monument catalan 01 lui An/onio Gaudi. Prin capodoperele sale, Gaudi, co nimeni al/ul, a jiicUI Barcelona rel1umitii in toata hunea.

ESP 30

Intre identitatea catalana ~i chemarea europeana

Dezvoltarea dinamidi a industriei ~i crearea unuia dintre cele mai renumite centre culturale din Europa asigura Barcelonei locul in viata economica ~i culturala europeana.

ECONOMIA
Industria Icxtild, de aUloturismc, sidcrurgica, clcctronicA.
Port comcrcial (aici sc lransbordcazii produsc chirnicc. combuSlibili. produse alimcnlare). Cultivarea legulIlclor. produqia de hranli penlru vile.

arcclana., 01 doilea om~ aJ Spa niei ca m~me dupa Madrid (rivalul sau secular), este unul dintre cele rnai vechi o~. Celllrul Amie Sarcina sa anal, pc nlnd. sub stapanirea ibericilor, cmtaginezilor ~i romanilor. in sa:olul al III-lea iH., Barcelona a foot un centru economic important in bazinul Marii Meditcmnc.

PE SCURT
Capitala Catalonici Scdiul generalilor, adminislmlia catalan! a comunildlii autonomc .,Marea Barcelona": comunitatC3 municipala (Comma rca) 27 comune situate in jurul Tibidabo Limba: catalan! (din 1975 limba

in perioada sa de inflorire (sec. al XIV-lea), Barcelona a concural eu ora$e precum Genova ~i Vene\ia. Barcelona ~i-a pierdUI importanta cconomlca atunei cand, dupa descoperirea Lumii Noi. nu a avut acces la relatiile de eomert ell noile leritorii descoperite. $i-a revenil abia in secolul al XIX-lea, datoritll. revolulici indllstrialc. anul 1932 in Barcelona a luat fiintA ~dinta guvemului alltonom al Cataloniei, iar, in limpul r1lzboiului civil (1936-1939), Barcelona, datoritll. zidurilor de aparare, a fost una dintre ecle mai importante fortaretc republicane in lupta ell annatele generaluilli Franco. in anlll 1979 Ca-

..rV'

--

+cLlMA
Mcditernneand: iemi blfinde (temperatura medie in ianuarie +6"C + 13C): veri (cdlduroase de la +21"C la +28C) talonia ~i-a ~tigal ind~ndenta pc care 0 picrdusc in 1939, iar Barcelona a devenit capitala acestci provincii. Datoritll. dezvoltfuii dinamice ~i perscvcrenlc a industriei, Barcelona oeupa primul loe in domcniul industriei ~i comc'1ullii in Peninsula Iberica.

in

oficiall1 $i folosit1't in $colile din rcgiune); spaniola (folosil1't la nivel nalional, Iimba comcrtului $i a Ildministrnlici) Rcligia: in principal eatolicd Canierele cclc mai imponante: O~ul Veehi din Barrio G6tico, Ensanche, Gracia, Montjuich, Barceloneta Mctrou Aeroporl intemalional: EI Pml (5,5 mil. de pasagcri pe an) Port eel mai mare pen din Spania (24 mil. de tone pe an - date din
1998)

CE TREBUIE
''i\i ofer muntele".

sA ~TITI

I. Dcnumirea stranie de ''Tibidabo'' provine din limba lalind. esle 0 denumirc care a pomit de la un dial biblic care spune ''Tibi daoo mqntem", adica

2. eel mai fOlografiat monument arhilectonic estc Casa Milia, opera lui

Antonio Gaudi. 3. Antonio Gaudi (1852-1926) se odihne$le in cripta bisericii Sagrada Familia, realizata de el *i a carei linalizarc continua $i astazL 4. Dansul catalan tradilional este sardana.

EUROPA OCCIOENTALA.

ESP 31

BARCELONA
PLANUL ORASULUI

--

De~i

Barcelona este al doi/ea ora~ ca marime din Spania, e/ este eel mai important centru indus/rial}i cullural al Spaniei. in anul /992 Barcelona a giizduil Jocurile Olimpice, eeea ee a eontribuitla dezvo/tarea ora~ului, jn metropo/d ~i-all flicllt apari!ia comp/exe sportive moderne. afost reconstruit din temelie vechiul stadion olimpic la Montjuich. fnainte de ineeperea locuri/or Olimpice all fost renovate mnlle cladiri din ora~, au fosl reflicule parcurile, cenlre/e de reo'eere, de care au benejiciat $i 10Cllilorii ora$ului.

ESP 32

BARCELONA
Temperamentul catalan in lume

Barcelona este a~ezata pe Coasta Oorada la 620 km de Madrid. A~ezarea geografica 0 favorizeaza. Ora~ul innore~te cultural, iar locuitorii lui ~tiu sa pretuiasca ~i sa conserve mo~tenirea culturala
in Spal/ia. corida se buc.mi de ceo ",ai mare popu/arilare inca de acllm lrei secoll. ill imagine Arena din Barce/ol/a.

PlIl1ctul central al ora~ullii csle PiaVI Clualonia. Cele mai cunoscute cartiere ale Barcelonei sunt Raval. cartierul industrial Poble Sec ~i Eixample, cu c1adiri regulate. din secolul al XIX-lea. Ora~ul abuma de vcrdealJl ~i parcuri. Microbi~lii sc pot duce la Camp OU, stadionul lui F.e. Barcelona. una din cele rnai populare echipe de rotbal din Europa.

B
Ora~lll

arcelona sc

ana

in campia

care se ridica trepla! din

Marea Mediterana pana in apropicre de Tibidabo $i delta fcrtilA a mului L1obregal. eel mai inult punet cstc Sierra Collscrolla.

se invccincaz.1 la nord-cst

ell lllllntcic Montana Pclada, la nord eu raul Sesos, iar la nord-vesl ell

muntcle MOlltjuich.

in

nord-vestuJ

Nu departc de port sc ana ora~ul vechi cu c1adiri labirint ~i slI'Mule inguste ascunsc. ill CCllln11 vechi istoric (Barrio GOlico) se ana catedrala Sfanta Eulalia. Acest cartier. eel mai vcchi aJ Barcelonci, eSle traversal de sirada comercialfi a ora~lIlui Rmnbla. incolljuralu de bulevarde mari, Rondas. situate pe locul zidurilor Il1cdievale.
Dc~a lungul rortificaliilor o~ului, din 1854. Barcelona a incepul sa sc intinda in campic, unnand planul strazilor pozilionate perpendicular.

'i>dere de pe Romb/o, ceo rna; cin:u/lIIii strada a Barce/Ollei.

or.l$ului se gasesc vechiul cartier pcsc<lresc al Barcelonei ~i c1adiritc satului olimpic in Poble Nou.

STATISTICA
l.;tuprarata: 100 km-; .rona co ~ l1lorohw ..\1area Ban:dona" P>! lor; prO'incia Barcelona 7_733 km) Populalia: 1.6 mil. .Iona co,mopolilA 4.15 mil. \ltiludill(': de la 0 la 53~ m in cd m.,i inult 10e (Tibidabol

CE MERITA VAzUT
Barrio Gotico (Catcdrala. ruinele romanc). Plaia Cataloniei ~i Rambla. orcrc1c lui Gaudi (Sagrnda Familia. Parcul Gucll). \il1/cul de Artfl Calalanti.. ~iu7eul Pica",so. Parcul MOnlJuich (obiccti\c: expo/ilia mondialli din 19:29 $i Jocurite Olimpicc din 1992).

EUROPA
DE VEST

FRA 1
@

FRANTA ,
Traditie !ji modemitate

Iniiltime de 78 de metri in JarguJ coastei Normandiei. in veacurile lrecute, fortiirea/a construita aici in secolul VIII a fost un important loc de pelerinaj. Pe insulii se mai giiseau 0 miiniistire $i o Inchisoare. Din anul 1879. insula este legatii de continent printr-un dig.
0

Mont Saint-Michel este 0 insulii de granit, care se ridicii piinii la

Monotonia nu este

problema

Cu 0 suprafata de 674.000 de kIn', Franta este cea mai intinsli tarn din Europa de Vest iar teritoriul sliu are forma unui hexagon. Tlirmul Frantei este inconjurat de Oceanul Atlantic la vest, de Canalul Manecii la nord ~i de Marea Mediteranli la sud.

qj terenurile muntoase nu

lipsesc, Franla este, mai

cuMA
CHma este tcmperata .$i variaza in funetic de relief: estc mcdilCrarcana pc malul Miirii Mediterarc .$i munloasa in Alpi ~i in Pirili. La Paris, temperatura atinge ODC in ianuarie ;;:i +24 D C in iulie.

degraba. 0 tara a campiilor. Pc doua treimi din teritoriul sau, altitudinile nu depa$csc 250 de

melri. Dadi am trasa 0 linie imaginara din nord-estul in sud-veslul tarii. am pUlea observa di la vest de aeeasta sc ana doua dimpii fertile: Bazinul Parisului, in jurul eapilalei, ~i Bazinul Gasconiei, la sud-vest. La cst de aeeasla linie sc ridic5 masivele muntoase: Muntii Vosgi, Masivul Central ~i cele mai ina he lanturi, Alpii ~i Pirireii. Valea ingllsta al Ronului sldibatc Fran\a de la nord la sud, ~i fOnlleaZa 0 delta aeolo unde raul se varsa in Marea Mediterana, in apropiere de Marsilia. Coastele Franlci sunt foarte diferite uncle de altele: piclroase ~i abnlpte in Brelania ~i in Provenla; joase ~i IlISlpaase in Gasconia ~l Languedoc; salbatice ~i inaeeesibile in rcgiurca Camarque. Clima blanda. diversitatca peisajelor ~i a plajelor (ce1ebra Coasta de Azur), monumentele de arhitcctun'i, cul-

CE MERITA VAzUT
Paris (Luvrul, Tumul EiITel, Arcul de Triumf. Mommanre. Champs Elysccs). Mont aintMicheL cas-tclcle de pc Loara, podgoriile din Burgundia ~i din imprejurirnile ol'lliiului Bordeaux. Proventa (Avignon. Orange. 'Jimes), Brctania. \aile din Vlasivul Central.

Parisu/ estc clIpita/a mondiahi .1 mode;

$1 a mariJor C,1SC de modii. prccum Chane/.

STATISTICA
Suprafap.:
674.~43

turn specifica ~i, in sfar$it, rafinala bucatarie franceza fae din aeeasla tara, pc unde eurg Sena, Loara ~i Ronul, una dinlre deslinatiile favorite ale turi~tilor din lumea intreaga.

kill (incluzand

CE TREBUIE sA $TITI
I. Irnnul nalional francez (ineepfind din 1795) a fost initial un eantee rcvolutionar compus, in 1792, de Rouget de l'lsle. Acesta I-a intonat in timp ce intra in Paris impreuna eu un hatalion de voluntari din Marsilia. Imnul a eap3tnl astfel numele de .,La Marseillaise". 2. Franta nu este numai eel Illai marc produciitor de vinuri din lume, dar.$i un mure producator de bcinzeturi. Aici exista peste 500 de tipuri de brtinza. 3. Pc sterna nationali'i franeezii este reprezentat coco.$ul galie. Aceasta se datoreaza unui joe de cuvinte legal de cuvantullalin "gallus", care inseanma in acela~i timp "Gar' ~i "eoeo.$". 4. La Versailles, situat la sudvest dc Paris, a fast construit, in 1661, eel mai frurnos palat regal din Europa. Palatul a fast rc.$cdinta regilor Franlei pana In Revolulia Franceza din 1789.

Corsica) Populalia: 63 milioare locuilori Densitatea populatiei: 112 loc.;km'

Altitudinea medie: 342 In eel mai malt virf: Mom Blanc

(Alpi), 4,807
111

Lungimea granit.e1or: 5.670 km

(dintrc gr-Jni{<..'lc contirentalc miisoarii 2.922 km) Cele mai lungi riuri: Ron, Loara. Mcu:>c. Sena. Garonre

Lungimea coaslelor. aproximativ 3.400 km

EUROPA
DEVEST

FRA3
@

FRANTA ,
HARTA FIZICA
MAREA BRITANIE
f1'

r BElGIA

C "

I "

"

~
C ; ,

"

-""-

I~

GERMANIA

_.
OCEANUL ATLANTIC

St~

.
ElVETIA

" t ra 1
Gollul
BI$cIIYII

.....'

./1 .......
/

1TAL t A
Valenal

-.,

MAREA

Gollul Lio n

=-~

<sa (Nice

SPANIA
localita~

MED/TERANA

L_-1

peste 5-1l00.ooo de Ioc. 1,000.000 - 5.000.000 500.000-1.000.000 100.000-500.000

sub 100 000 de Ioc.

_ _ drumuri priodpale

200

500 1000 m

Franta se poate liiuda eu un adeviirat 1110zaic de peisaje, da/ori/Ii a~ezlirii sale geografiee: de la plajeJe Insorite de pe Coas/a de Azur panli la !lirmurile staneoase ale Normandiei ~i Bretaniei, de la eampiile In/inse din bazine/e Parisu/ui ~i Gaseoniei panli la eu/mile blande ale Vosgilor ~i piseurile inal/e ale Pirineilor ~i Alpilor.

FRANTA ,
Fata in fata cu globalizarea economiciI
Criza economica care afecteazii tame industrializate din Vest nu a ocolit nici Franta. 1>omajul ~i schimbiirile de conjuncrura fae necesarii introducerea de reforme structurale profunde.

raota a fast intotdeauna 0 tarn guvcmata de la centro. Rcgii

PE SCURT
Denwnirea oficiala: Republica Franceza Capitala: Paris (2.15 milio;m: locunori: aglomcrnlla urbana nwnarli arroapc 10 milioare de locuilori) SlnJCtura administrati\i: 21 de rcgiuni. 96 de dcparta:rncnIC. 4 tcritorii Si 4 dcpartamcnte in lOre maritime Limbi: francczii (Iimba oficialli). brctona. cor.;lc8nii. bascA. pronmsalli Religie: catolici (76%). musulmani (5ll-'o). prOicstanti, e\Tei Moreda: cum Celc rnai mari ora~: Paris. Lyon, Marsilia, Bordeaux, Nisa, Toulouse, Lille,
SuasOOurg

au condus ..marea natiurc"

franceza (.. La Grande Nation") de la Pans. Cel mai cunoscut dintrc

ac~tia a fost Regele Soare Ludovic al XIV-lea (1638-1715). Dupa abolirea monarhiei ~i mai apoi. a

impcriului, locul rcgclui a fosl luat

de pre$cdinlClc li'irii. Dupa al doilea riizboi mondial. prc$edintele Charles de Gaulle a

lransformal rapid Franta dintro lara in ruill.:: intrunul dintrc celc

mai dezvoltatc Siale din Vest. Dc decenii, Franta estc consecventa in dorinla sa de a colabora cu vecinii europeni. 0 dovadii in aces! scns eslc Tratatul de la Maastricht din 1990, una dinlrc pietrelc de lemelie ale Uniunii Europe!'c. in prczent, Fnmla continua sa i~i mentinn poziti a de a patra putcre economic.! a lumii, dar cvcnimentclc din uhimii ani nu ii pennit sa se culce pc lauri. Sdiderea productici afcctcazii mireritul, industria o{elului ~i industria texlila, ffic5nd recesarc reduceri de personal. RegiuniJe

Mari ~i ape: Oceanul Allantic, Canalul Mfurcii. Marca Nordului, Marea Mcdilcrarul Cele mai inalte vfufuri : Mont Blanc. Grande Cassc. La Mcige (in Alpi): Vign.:.'t1l3.lc. Pic d'Anie. Pis d'Estats (in Pirirei): Puy de Sancy (in Masivul Ccntr3l) Ccnln1l gcografic: Saint-Amand-Vlonlrond (dcpartamentul Cher) Tan \ccire: Andorra, Belgia, Gennania. halia. Luxemburg. Monaco. ElvClia, Spania Cclc mai importanlc porturi: M3r.iilia. Bordeaux. Le Ilavre, Dunkcrque, Calais, Nantes industria!izatc din nord i$i rcvin eu grcu in unna acestui ~oc. Agrieuitura este $i ca afcctalii. Dc~i cste eel mai marc cxport.'ltor de cereale din lume (dupa SUA), Franta se confrunta eu un nive! ridicat de $omaj la sate. Prill urmare, .,La Grande Nation" trebuie sa aeecpte 0 majorare semnifiealivii a bugetu!ui destinal obieetivclor

socia Ie.

ECONOMIA
Agricullura. pc"Cuilul ~i industria alimcntmi (bn1nlcturi. vinuri ctc.) cree,wl un surplus comcrcial scrnnilicativ. Produclin de al1icolc de lux. industria de aUloturisrne ~i lurismul (Iocul intiii la scala mondialii I sum clemente impol1amc ale cconomiei francelC. iar baza cconomicl1 a tArii cste a:.igurntA. in continuarc. de miB::rit de induslria errrgelicA ~i de indu!)tria de aparare.

Purisu/ CSIC

cap;wf.1 politica. economic,; $1 cu/turn/a 11 centro/ul Frnnle; (in imagine. $/epuri pc Sena eu Tumu/ Eiffe/ in fundal).

EUROPA
DE VEST

FRA5

PARIS
Capitala vie!ii fericite

Provincia Q1'Ii~tilor Montmartre, Sacre Coeur ~i Place du Tertre atrag cu 0 forlo ire=istibila nenunuira{i turi$ti. Aici au tnUt ~i au creat Toulouse-Lautrec. Picasso ~i Modigliani: multi Gnonimi au fost atra~i de Paris incercimd sa lase 0 urma in istoria artei.

'il:tM

Ora~ul

artei

~i

al modei

ECONOMIA
Servicii (73% locuri de munc<\), asigurari lii finanlc, edituri. prcsa. publicatii, eomert eu ridicata lii cu amanuntul. eel mai marc port fluvial al Fmnlci, turismul (anual 20 mil. de furi!jiti - primul 011li din lume), m~telillgurj (confeclii. bijutcrii, l/Clarie. mobiln. inlerioare cchipatc, mceanicA de precizlc). ..Marele Paris": un sfen din intrcaga produclie industrialii n Fmnlci. 0 trcime din sectorul de scrvieii.

Francezii din provincie considera ca in Paris nu se poate trai. Aceasta parere este argumentata ~i prin puterea metropolei care eclipseaza alte regiuni.

STATISTICA
Suprllfllla: 1.830 km~ -imregul ans.1mblu al Dr,*u]ui; 105,4 km~
teritoriul eunoscUI sub denumi~ de Marcie Paris. Populatill: 2,15 mil. (stn\ini 15%).

n Paris se dintJire~le dcstinul Franlci. Toale incercflrile de descentralizarea larii (nurnariind peste 58 mil. de locuitori) nu all

1\

avul succes.
Pari suI inca mai estc ce a fost intOldeauna: capitala ,.par exccl* lence". in ultimii zece ani a devenit faarte cosmopolil: pc strazile sale se intalnesc in jur de 130 de nationaliHiti: exista cartierul ruscsc, chinezcsc ~i nord-african.
Parisul nu este doar cenlrUl de moda al lumii. Monumentele arhitectonice lii atmosfera generala a .,ora~ullii iubirii" transfonna de asemenea capitala Frantci in cea mai vizitati'i. metropola din lume, dcstinalia aleasa. de foarte multi
turi~t'i.

..Marcle Paris" 9.32 mil. Oensitatcll populapci: 2()..t locAm2 Cell mai marc altitudinc: Monull..1Tlre (130 m) Cel nmi schul punet: coastll Sene! litngn Grcncllc (26 m)

+cLlMA
Scmi-occanicll.. Tempefllturi
medii: HOC in illnuarie, +20C In iulie.

PE SCURT
Capitala Frantei Depanamentul lii eomuna Parisu lui situate pc 20 nrondissements (sectoare) ~i 80 quartiers (cartiere) Administmlia: Conscil de Paris, consiliul comunci Limba: franceza Moneda: I curo = 100 cenli Religia: catolicli (80%), protestanta, lllusulmanll.. credineio~i iudaici lii altele Cele mai mari altitudini: MOl]martre (130 m), Telcgraphe (129 m), Menilmontant (118 m), Belleville (115 m). ButtesChaumont (10 I m) Cele mai mari curticre: Chateles-lcs-Halles, Marais, ChampsElysees, La Defense. SaintGennain, Quanier Latin. MaineMontpanlaSSC, Grands-Boulevards Fluviul: Sena Calc femtA subternnl'l (Metro): 15Hnii (199 km) Aeroponuri: Orly. Le Bourget, Roissy/Charles-de-Gaulle

0--

-=.f'8ry'".
_

Layl'"

T.... l<oIooiTGV

CE TREBUIE sA $TITI
I. Patroana oraliului este Sf. Genoveva, ciobanila din Nantcrre. Rugaciunile ei din anul451 au schimbat intentiile regelui hunilor Auyla. datoritA cArora oraliul a fost protejat impotriva distrugerilor. PimA la Revolutia Franeeza oamcnii au inconjurat Sf. Genoveva eu mare onoarc. 2. Cea mai populatll zonA a Parisulul este XV Arrondiscmcnt. Accsta numArli 224.790 locuitori, deci mal mult chiar decat Bordeaux - lii asta pe 0 suprafata de doar 850.2 hectare. 3. In piala din fata catcdmlei Notre-Dame se nOll punctul zero. de unde se mAsoara lungimea drumurilor nationale ale Franlci. 4. Rue de Vaugimrd este considcratli cca mai lunga stradli din Paris (4.460 m).

EUROPA DE VEST

PARIS
PLANUL ORASULUI

Celebra linie slIper rapidii de metroll din Paris are 0 Illngime de 197 km Ji 360 de staJii. .. PerijericlIl", ~osealla de centll,.ii a Parislilui este troversatt:l zilnic de peste 1.1 mil. de aUlotlirisme. Cea mai clinosclIIii orterii a Parislilui este Champs-Elysees. Aceosta a fosl marlora mullo" evel1imente istorice, iar in zilele noaslre esle lin principal cenlru de atraC(ie turisliccl, imbinond hoteluri, reslauranle \(ji magazine de lux. Champs-Elysees este slriibt:ltlflt:l in fiecare:::i de peste 75 de mii de Cililofurisme.

FRA8

PARIS
Frumoasa capitala a Fran{ei

Franta - aici totul, absolut totul sc concentreaZ3 in capitala. Acest renome" nu are loc probabil in nici 0 alta tara a Europei.. Acum peste 2000 de ani, aici a rost o mica a~czare de pescari - astazi Parisul este inima ~i creierul tiirii.
i totul a inceput de pc mica insula de prin valurile Sene;: in secolulill il-l. aici sau instalat primii "parizieni". Celtii sunt cei care au construit ora~lIl. care se prcsupune eft a fost numi! mai tarl.iu de catre rOllluni - .,Lutctiu".

Palla in zilelc noaslre pc accasta insula -lie de la Citc- se ana dow1 capodopere ale arhitccturij Evului Mediu: catedmla Notre Dame ~i Sailltc-Chapelle.
Ora~ul

sa extins $i dezvoltat in juru I aceslei axe primare dupa un plan conccnlral pana In noul 1930. eel mai cunoscut arhitcct al Parisului a fosl baronul G. E. Haussmann. carc a proicclat numeroasc pie\e ~i alcile foarle lnguste (avenues) ale ora~ului.

Istoria malului sUIng al Senei a fost creala de arti~li ~i intelcctuali din vremuri de dcmult. in SaintGemmin-des Pres sunt concentrate galerii de arta ~i edituri, Boulcvard Saint-Michel ~i Quartier Lalin (Cartierul Latin) reprezinla sediul siuden\ilor ~i intelectualilor.

LOCURI CARE MERITA VAzUTE

Louvre. Centrul Pompidou. Ch.1lnpsElysCt.,!>. V1uzeul d' Orsay. SainteChapcllc. Tumul Eiffcl. ,"olre-Dame. illlprcjurimi: Fontainblcu. Vcrsai11e
(palm).

TURNUL EIFFEL iN CIFRE

Masoan1 320 m (in zilc1e c:'lduroase. in unna dilatiini lTh.'1alului. inlU\ilTh."'a acesmin sc J1~te cu 15 em); pana in al1ul 1931 a fost cea mai inalt\ constnlqie din lume. Deflcxiunea maxirOO a viirfului - 12 cm Coostmc\ia a fOS! legatfi prill 2.5 milioanc de nhun. Pentnl a ajunge pe jos pfu11 la pnmul nivcl, trebuic sA tlrei 360 de scan, panl' \a a1 doile:a 700, iar piin.'i Ia al treile:a 1.652 dcscari. in :tilc1c frumoasc, din galena tumului, de la 0 in."iltimc de 274 Ill, sc Wd impmjurimi1c pe 0 mzlI de apIU'I(imaliv 70 km.

Prin mijlocul Parisului curge Sena. Pc malul drcpt al acesteia -"rive droitc"sunt concentrate comcrtul ~i scrviciile lndreptate catre deservirca mi~carii tllristice; cartierul se intinde de la Faubourg Saint- Antoine pana la cartierul de !ocuin\e Passy, cuprinzand Primaria Parisului ~i Palatul Gamier. Traseul tllri~tilor conduce de lango Opera, Bastilia la cartierul Marias, de la Beallbourg pana la Place des Vosges (Pia\a Vosges). Pe aceasH'j parte a Senei se ana "Drum Triumfal": pornqte la Louvre prin Tuilcrics ~i ChampsElysecs (Campiile Elizee) pana la Arcul de Trillmf. Nll de l11ull, in eel mai nou cartier al Parisului, ..Cartierul American" cum il numesc parizienii. sa construit un obicctiv asemanator Arcului de Triumf, nllmit ,,Arc de la Defense" reprezentand 0 poarta caire lumea noul'i.

Simbollll Parisl/lllies/c TllrlllIl EWe!. Acesra

(I

ji),I'1 con.\'lrilil

i/1 willi 1889

II

CII QCO;;;II

rfXdfid /lfoI1l!io/('

hli GI/.lfare Ei[fe/,

.1
r

EUROPA VEST

GBR 1

BRITANIE
Insula individuali!jtilor

MAREA

Dis/rictu//acuri/ar din Marea Britanie: /acu/ Bassenthwaite.

o tara de basm ell probleme soeiale

Realitatea britanicii actualii este greu de caracterizat: gradul de saracie a populatiei in vechile centre industriale este ~ocant; pe de alta parte, 0 nunta in familia regalii costa milioane de lire sterline.

anul 1066. nici un cuceritor stniin flU a ocupat insula. Englezii au fost totdeauna capabili sa fadi rata dlL$manilor c~lemi, dar au trcbuit sa sc confruntc pcnnarcnl cu serioasc probleme intcrre. Industrializarea Europei a inceput in Anglia. Cu loatc acestea, anii 19501970 au fost marcati de rcgres

rilanicii au mOlive imemcialc de mandrie: din

We District. cu rentonul sau impSnzit de locuri. estc unul dinfre cdc mal frumoose rinuturi ale Mari; BriMnii.

PE SCURT
Dcnumircn ofieialii: Rcg."ltul Unit al Mnrii Britanii ~i Irlandci de Nord
Sistcm politic: momrhlc

Cambridge in Maret! Hrimnie: King's CoJJege Chl/pcl.

collSlltu\ional5 ell parlamcnt

bicameral (Camera LorLilor ~i

Camcrn COlllurelor) Moreda: lim stcrlinli Limbi: cnglC'm (limba orlCial!), ... e1~ 1rtandc7A, galica Religle: nnglicani (56.".). catolid (13.1'1.). mctodi~i (4%). ffiusulmani
(2'/.)

economic: stmcturilc invcchitc ~i absenla modemiz.'irilor au provocat crize ~i au dus la s..ir.'icirea rcgi~ unilor induslriale din cenlml ~i nordul larii. Politica libcrala aplieata de primul-minislru Margarel Thatcher in anii '80 a accentual marile contrasle socia Ie deja cx.istente. Marea Brilanic mai are inca 0 problema serioasii: Irlancl.'l de ord. Aid sc desr~r.i un r.izboi civil inl.re minoritatca catolica. caTC do-~tc unirca eu Republica Irlanda. ~i majoritatca protestanlii. care prcfcr.i sa rfunanii aliituri de \1arca Britanie ~i cste sprijinitii. de britanici $i de

fOrlCIc lor annale. Conflietul durcazil de dcccnii ~i reizbuc~le. de ficcarc dar..'1, cu f0rle proaspele.

ECONOMIA
Indu...tria: e1ectrotehnica ~i electronica. chimicii ~i pclrochimica. de autoturi~mc. a.. iatieii ';01 eO'imica. Agricuhura: culturi de gniu. de canofi. de fruete ~i legume. de hamci.
C~terea

Capitala: Londra (aglometalia urbani nwnam 7.1 ffillN::Jare de IocuilOri) Cdc mai imponanle~: Bmningham (I milion de Iocuitori). Leeds (n7.000 de loc.). Glasgow (600.000 de Ioc.), Sheflkld (530.000 de loc_l. Li..erpool (490.000 de loc.)

animale10r (eel mai

mare crescalor de oi din UE). pcscuit. Resurse naturale: c.irbun:. gaze naturale. petrol.

.1
If

EUROPA

GBR 3

VEST

MAREA BRITANIE
HARTA FIZICA
r

,.

..
MAREA
OCEANUL ATLANTIC

.~

Szellandy

NORDUlUI

..

[Rl~NDA

FRANTA

LocaIM~

peste 5 mil de lac. peste 1 mil. de Ioc. peste 500 000 de loG. peste 100.000 de Ioc.
sub 100.000 de Ioc.

Caracterul insular al Marii Britanii, care a generat atitudinea de "splendid isolation" (minunata izolare) a farii a lasat unne adanci fn mentalitatea britanicilor, care fi deosebe$te de ceilal,i locllitori ai continentll/lli.

_ _ drumun prindpale

200 500 m

MAREA BRITANIE
Europa se afla departe de aici
Marea Britanie esle acoperitli de verdeat3, de la periferia nordica a Scotiei pana la Land's End, in sud. Descoperirea aceslei lilri esle 0 aventura plina de surprize ~i satisfactii.

CE MERITA VAzUT
AnsambJurilc prci,>loricc de la
Sloll::hcngc :ii Woodhcngc.

catcdrnlcle din Canterbury. Londm ~f. Paul):;.i Covcntry. Wcstminster Abb!.:y. palatelc din Winsor ~i Edinburgh. Londra (British Museum, National Gallery. Tate Gallcry). Oxford. Cambridgc. Stratford-upan-Avon. SCalia eu pcisajclc sale minunate.

(calcdmla

de ..restul Europei" din multe puncte de vedere. Oamcnii de aici sunt neobi~nuit de potitieo~i, at,it (ala de slniini, cfit ~i (ala de eompmrioli, ~i au un simI al umorului aparte. In plus, englezii sunt individllali~ti. Adevarul acestor spusc poatc Ii verificat cutrcicmnd lara in lung ~i in lat. Familiile englezc gazduiesc eu plaeere oaspelii rca~teptali iar micul~dcjun se ia adesea in familie. Vizita trebuie sa cuprinda eel Plltin diteva eastele ~i palate care nu lipsese din aceste linuturi. Cli.Hitoria prin insula pure rapid capat prcjudecalilor arhicunoscute: nu este adev<irat niei ca mfmcarca in Anglia este oribila. nici eli. aici ploua pennarenl.

deosebe~lc

fntrcgu! Regat Unit estc prcsiJml cu

/XI/me $; castell.' magice.

ritanicii sun! mcmbri ai

CLiMA
Tempcratii maritima (sub influenta eurcntului golfului). Tcmpcrnturile medii in intreaga lam varinzii intrc +4C iama ~i +18(' vara. Averse abundente de ploaie tot timpul anului.

STATISTICA
Suprafata: 1M.DOO km 2 Populapa: 60,1 milio31C de
locuitori Densitatea populapei: 246 loc./km' Cel mai inalt virf: Ben ~c\'is (1.343 m. in Scolia)

Uniunii Europerc inca din 1993. eu loale accstea, d'ind un locuitor al Rcgmului Unit disCllli'i dcsprc Europa, acesta se fcrera de obicci la teriloriul situat
de ceala1ta parte a Canalului Manccii. intr.adcvar. Anglia se

CE TREBUIE SA $TITI
I. Regele Charles I a fost decapitat in 1649 iar Oliver Cromwell a proclamat republica sub conducerea sa ea Lord Protector. Intervalul 1649-1669 a rcprczcntat singura perioadii din istorie cii.nd Anglin nu a fosl monarhie. 2. Regele Edward al VIII-lea a abdicat in 1936 penlru a lua de SOlie 0 femeie divoTlatii. 3. in parJamenlul britanic, care numiira 650 de membri. sunt numai 400 de locuri. Cire intiirzie trebuie sa Sica in pieioarc.

Lungimea coastelor: aproximativ 8.000 km eel mai lung riu: Tllmis,.'l (338 km) eel mw mare lac: Lough ~cagh
(396 km 2)

GBR5
@)

LONDRA
Tower Bridge $i Big Ben

Din 1858, unul dintre tumurile cliidirii Parlamentului adiiposte~te eeasul numit de londonezi Big Ben, eel mai eunoseut simbol al ora~ului de pe Tamisa. Numele eeasului vine de la numele lui Benjamin Hall, eel care a eondus lueriirile de eonstruetie a cliidirii.

-Amalgamul cultural al unei foste puteri colonialeVisurile referitoare la impunerea controlului britanic asupra lumii s-au destramat adam cu lncheierea epocii coloniale.
Nu exisla Jueru care
Galena Nalionalll, Galena Tatc, Muzeul Britanic. palatcle Buckingham $i Wcslmmster.

sa nil
poalii Ii eumpatat
del.
thguJ de vechiruri

parcurile. Tower Bridge. Turnu! Londrei. docurile. PIClcle.

barurile, c1uburile. galeriile, Roata Millennium

depe
SInO'"

a sfir$itul secolului XIV, Londra numAra deja 40.000 de

PortobeJJo.

era un Ol"a$ uri~ pcnuu acele vremuri. Dalorila politicii locuitori

~i

brilanice de cuceriri, a devenit in seun

limp capitala celei mai marl puten

coloniale din lume, numarand deja 2,2

milioare de !OCuilori, in 1841. AstAzi, in Londrn triiesc aproape 7,5 milioare de locuitori, iar aglomerafia urbanA numAd peste 12 milioare. ViaJa in acest monstnJ urban nu este ~: in perioada de van, strizile Londrei sunt impracticabile, iar vagoarele melTOurilor sunt ticsite. Costul vietii $i prelurile locuinlelor in Londra sunt printre cele mai pipcr3le din Europa.
in City se gAsese eele mai mari atractii ale o~ului: Catedrala Sf. Paul ~i Tumul Londrei. Fosta re~inla a regilor englezi. transfonnata mai apoi incbisoare, este astizi muzeu istoric, renumit pentru colecliile sale de anne. instrumente de tortum ~i simboluri regale. West End este cartierul magazirclor modem::, al botelurilor, cilV;:matografelor, restaurantelor ~i c1uburilor. Aici, ltioga Piccadilly Circus, se gii.sesc faimoasele teatfC londOfeze. 1n Sobo, turi~tii pol gusla

phicerile vietH de noapte. Din nord-vest $i din sud, se intind spre West End parcuri vaste: Hyde Park, Gnidinile Kensington, Regent Park ~i Park Green. in veciniitatea aeestora se aila locuinlele eelor mai bogali locuitori ai o~ului. in panea sudiea a West Endului se anii eartierul Westminstcr, care adaposte$te Palatul Buckingham $i Palatul Wcslminster, sediul Parlamentului. Pe unul dinlre eele trei tumuri ale Parlamcntului poate fi admiral eeasul numil de londorczi Big Ben. Westminster Abbey este loeuJ unde sum ineoronati $i ingropali regii. Tol in West End se aOa Pia13 Trafalgar, cea mai mare din o~ $i loeul traditional de inLilnire al locuitorilor Londrei. in schimb, mani festArile politiee spontare, eeremoniile $i plimbarile au loe in Hyde Park.

Big Ben $i autobuzcJc ro$ii eu elty

sum scmnuJ distincliv aJ Londrci.

East End, din eslUl Londrei, eslc zona docurilor $i a eartierelor muneito~i. in afam o~ului se intind suburbiile Londrei. ell zorc industriale $i de locuinle.

CE TREBUIE
2.

sA ~TITI

cuMA
Climi temperatA umedi. Temperatura medie variazii. in ianuarie inne +2 ~i +6C, iar in iulie inlTe +12 ~i +20"C.

I. Karl Marx a geris ..Capitalul" in Lomira, in 1867. in unna bombardamentelor naziste asupra Londrei, aproape 30.000 de IOCllitori ai o~ului $iau pierdut via13 in timpul celui de al Doilea R!zboi Moodial. Palatul Buckingham, unde se adaposlea regina, a fost $i el afectat. 3. Aproape 70.000 de loodorezi au murit in timpul marii epidemii de ciumi din 1665. Un an mai tirziu, Dnl$ul a fost afectat de inceodill $i 0 cincime a londrei a fost disuus.i.

'1

E:UROPA VE:ST

GBR 7
@

LONDRA
PLANUL ORASVLUI

BAYS

"toMIL I TT

G ....

__

Ciind vorbim despre Londra, ne putem referi Ja trei ora$e diferite: veritabiJa Londra, adica minuscuJuJ City of London (2,6 km'), in care Jocuiesc doar 8.600 de persoane $i in care 350.000 de oameni vin ziJnic Ja Jucro; Marea Londrii (1.280 km', 7,4 miJioane de JocuilOri) sau agJomera{ia urbana Jondoneza, cea mai mare din Europa $i una dintre ce/e mm mari din Jume, in care locuiesc peste /2 milioane de persoane.

LONDRA
Agenti de bursa $i emigranti
City of London este in egala mlisurii apanajul oamenilor de afaceri, al funeponarilor ~i al turi~tiIor. City nu poate Ii considerat zona rezidentiala, aici locuind numai circa 8.600 de persoane. Londonezii prefera sa locuiasca in cartierele din afara centrului ~i la periferia o~ului.

ECONOMIA
Important
om~

portuar. Allreilca

City: barurile sunt /ocuri/e

(.1VorifC

CCtllru financiar al lumii din punel

de vcdcrc al mi'irimii. I'ialii de asigurnri ~i scr\'icii, ccntru de conferin]c. Industria: c1cctrica

de
~i

illtalnire
in orclc Ijbcrc de

de

ma~ini.

clx:rgclica,

petrochimica. alimentara, rannaceutica. Turism.

dupa serviciu.

STATISTICA
Suprafata: 1.597 km: Populatia: 7.4 mihoal~ de locuitori in aglolllCffi]ia urbana Densitatea popuJatiei: 4.700
Joe,km'

viizutc in apropierc de slatia de metrou Tower Hill).

in prczent, Londra este centrul adlllinisirativ al tarii, re~edinta eondllciitorului stawlui, adicii. a regill:i, preCUlTI ~i scdiul Guvcmului, al I)arlamentului ~i al tribunalelor. Dar Londra estc, inaintc de taale, unul diOlre marile centre financiare ~i comercialc din Europa ~i din lume. in City, care Imisoara numai 2,6 km', sc ami Bursa londOll:zii ~i i~i au scdiul cclc mai mari banci britanicc, societali de

L --

ondra, capitula Rcgatului Uni!

al Marii Britanii ~i Irlalldei de Nord, este siluam in parten de

Dar Londra nu se reduce numai la acei yuppies impecabil imbracati din carticrele financiare. TOI din Londra rae parte ~i emigrantii 50siti aici din lumca intreaga, care dau ora~ului atmosfera sa dcoscbila, Turi~tii care stmbal metropola englc7ii pot admira amalgamul surprinzator de cuhuri care dOmll:~le aieL

sud-cst a Angliei, pc ambele mal uri

ale Tamisei. In apronpc 80 de

.,

PE SCURT
Capitala Regarului Unit al Marii Brilanii ~i al Irlandei de Nord Capitala Anglici Cel mai important port din Marea Britanie Rcligic: c~linism (anglicanism, catolicism), islamism. Limba: englcZil MOI~: lira sterlina Ccle mai importante carriere: City, Westminstcr, Soho, Chclsea., Kensington, Tottenham Aeroporturi: Heathrow, Gatwick, Sianstoo

'-'.

kilometri distanla de lowl unde aceasta se revarsa in Nordului.

Marea

Origill;;a numclui om~ului nu cslc cunoscula eu precizic, Sc presupmc cii acesta provine de la eclticul liindin. cuvant care inseamna ,.casa inliiritii de pc lac", in anul 43 d.Ch., romanii au inriinlat ora~ul Londinium pe IOClil vechiului fon celtic. Tot ei au construit portul ~i au inconjurat lerenul actual al City cu un zid de aparare (ruinele acestuia pol fi

A violl COflcorde

asigur."iri, bursa de marfuri ~i cca comercialii. pietele de gros, birourilc marilor COllcen.:: mondiale ~i hotelurilc luxoasc. In City, preturile imobilelor sunt printre eclc mai ridicate din lome.

EUROPA

CENTRALA.
~I

OESUD

GRECIA
tara insulelor i a zeilor

Cea mai slidicii insulii a Arhipelaglilui Cicladelor esle insula Thira sau Samarin. Insula esle vizilalii de luri$li din loata hl/nea, alra$i de frumuse{ea peisajelor $i a arhiteclurii.

Mo~tenire

grea

Grecia se mandre~te cu istoria ei de cateva mii de ani. Patria celei mai impunlitoare civilizatii din istoria umanitiitii este roarte vizitatii de turi~ti din toatii lumea.

ECONOMIA
Bog1lii nafu..-ale: cArbune bruno bauxua nichel, t'lci. gaze narurale.
l\gricuIJurt: m!isline, tutun, bumbac. yi\lI.-dc-V1c, IAmai. Deline 0 nolA comcrcialll imponanl3.
Turi.~,m;;;.

PE SCURT
lUli,

~ administrativi: 9 regi. 52 de provincii $i 0 regiune autonom3 Regimul politic: republicA parla-

recia estc considcrata leag~ nul culrurii occidentale. In secolele al III-lea ~i al 1Ilea iH. civilizatiile Antice, Micenian!\ ~i MinoicA aveau sa influenteze 0 epocll intreaga..

Capitala: Alena (in capitala $i suburbii, in 1991, Iocuiau 3.00:>.(0) de locuilOri) Limba: greaca

men'"

Moneda: 1 cum - 100 eurocen\i Religia:onodoxA(9 V.),musu1ma-

nA(J%) Cele mai mari or3$C: Kavala, Corint. IrakJion, PalmS, SaIooic Cel mai mare flu...iu: Aliakmoo

in

ciuda faptuJui

ca

Grecia

a do-

minat cultural secoJe intregi, soarta ei a fost decisA, in limp, de puten

Amipelagul Cicladelor, insula Sifnos. Deasupra stanei/or vert;cale # abrupte ale /armulu; domina mliniistirea.

straine. in anul 27 iH., Grecia continentala a devenit provincia Antica Achaia. Mai taniu. a impArtit destinul Imperiului Bizantin, fiind din secolul al XVlea paoa. in secolul a1 XIX-lea, sub dominatie OIomanii. o data. Cll revolta din secolul al XIX-lea a popoarelor nationale, Grecia i$i recucerc$tc indcpendcnta in anul 1829. in pcrioada care a urmat, Grecia a cunoscut regimul politic a1 monarhiei, republicii $i chiar pc cel al dictaturii militare. Din anul 1993 Grecia esle membra a Uniunij Europene $i se aflll pc calea dezvoltArii economice rapide.

Atena-ortl$ul contraste/or: obiectire amiteclllrale moderne se invecineau'i cu monumente ~i loctl$uri de cult seculore.

------

cuMA
La sud de MediteranA: ... eri calde $i seceloase. iemi bl<inde La nord: iemi uscale
Temperaturile medii: in Alena: in ianuarie in iulie: +28OC in Salonic in ianuarie: +5,5OC

CE TREBUIE

sA ~TITI

1. in Grecia, un singur loe nu este accesibil femeilor $i copiilor: m!nastirile

de pe Munlele Athos. in peninsula Athos sau pAstrat 24 de mlnlstiri onodoxe. 2. Din 1979. Atena este acoperitA de smog, denumit nefos. 3. (storia Jocurilor Olimpice a inceput in Grecia in 776 iH. La inceput au fost organizale ea sArMloarc nalionalll grcceascA din patru in paint ani In Olimpia, ora$ul Icmplelor din Peninsula Pcloponez.

+JO,5OC

EUROPA

GRC3
OR

CENTRALA ~I DE SUD

GRECIA
HARTA FIZICA

BULGARIA

_ --.......
TURe1"
IONICE

MAREA
JONlcA

Rodos

_,oao....... _

'00_ ,00II_
MlIOG 1GlIQOIl

--_fG..

*_

.......
Creta

Ceo ma; sudicti insulci a arhipelagului Cicladelor eSle Insula Thira sou Santarin. Insula esle v;:itata de 1111#1; din lOala lumea, alla~i de!rumusetea peisajelor $; a arhitecllIr;i.

MO~TENIRE

GREA

Raiul torturat de mulfimea turitilor

Crecia lasa impresia di estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei este impra~tiat in apele marilor. Dacii ar Ii sa credem in mituri, Grecia ar Ii rezultatul dragostei tradate dintre zeita recoltei, Demeter, ~i zeu) marilor, Poseidon.
~~WJij;j-

"."W1f'J

}iB~mJlJ1

rCCia se intinde in sudul Peninsulei Balcanice. Tannul ci estc brJzdat de numeroase golfuri. Golfu1 Corinl
dcspartc partca continentala

a t<'irii de Pclop:>ncz. care estc

legal de Orceia contincntaJa numai printr-o ~ie inguslll de pamant.ln aceslloc ingus!

a (OSI sapal in 1893 un canal, numit Camhll Corinl.

Greciei ii apartin 1.300 de insule, dinlre care numai 250 sunt locuilC. Ele pol fi contemplate din vapoarclc de vacanlA, care plulcsc lllai tot timpul pe apa albastra a marilor. puzderia de insule, alaturi de fa!adele albe ale caselor, tavemele $i spccialitalile culinare grec~ti sunl motive pentnl oricinc sa considcre Grecia 0 destinatle perfccta pcntll.l vacanti) in ultimii ani, grecii sunt din ce in ce mai con$tienli eli aeeste atuuri turistiee sunt, de asemenea, $i aluuri comerciale. in 1952. lara "zcilor" a fost vizilata de 52.000 de turi$li, in 1969 de 1.000.000, pentm ca, in 1998. sa fic vizitata deja de peste 10.000.000 de turi$ti. Pc Acropole se vand in ficeare an 2.000.000 de bilele de inlrarc. iar Palatul Regelui Minos esle vlzilat anual de peste 700.000 de turi$ti. in ultimele deeenii, oaspetii de peste notare "au invadat" insulcle din Marea lonica $i Marea Egee, pana nu de mult obiectivele turistice periferice ale Greciei. S~au conslmit hOleluri chiar $i in Incuri altftdala nelocuite, au aparul plaje pennanent pline de turi$lii venil'i in vacanla. Totu$i, acest regal al soarelui ~i al turi$tilor nu se compune doar din mine antice $i plajc albe. Greeia are $i sate inghesuitc in Muntii Peloponez. Alena eSle acoperita de un smog dens ~i galben, iar pescarii, in ciuda progresului ~i a veniturilor oblinule din turism, nu vor sa renunle la viata tradi\ional5 $i lini$tita pc care 0 due.

STATISTICA
Supraf:ltl1: U 1.957 krn~ (illsulcle: 25.000 krn~ din care
257 km 2 ndocuilil

l"ocuitorii: 10.6 mil, {98.6 !"'1\:ci. !'Cslul

CE MERITA VAzUT
in nord: Manlistirea Meteor Delli. Alena. Acropole eu Partcnanul, Odeon. Stadionul Olimpie, Muzeul Nalional de Arneologic, lsunul SUllio. Peloponez ell Mice ne, Epidaur. Olimpia ~i Mistra Cicladele: Delos ~i Sanlorin Rodos. Creta ~i Corfus

minoritrili nalionalc: turci. albanc7i. armeni. bulgariJ Ol'lIsilall'1l l)Opulalil'i: 81 10<:.1"n2 Varfurill' llIunlO:ISC cell' llI11i Inalte:
Olimp2.<:l17m Tnrm: 15.020 km (din care WOO km

contincntali)
Art'

granita I'll: Albania, l:3ulgaria. Tur

Ci:l, Macedonia

CENTRALA ~I DE

EUROPA
SUD

GRC5

ATENA
OrafjuJ culturii

-.

Acropole este inima Atenei amice. Cliidirea impuniitoare a Partenonului, templul zei/ei Atena Partcnos (Fecioara), domina colina $1 este 11l1ul dintre celc mai renumite mOJ1umente de arlJitectura din It/me. Construirea sa a inceput ;n anuJ 447 I.Ch., din ordil1ullui Pericle.

Leaganul democratiei
Democrapa s-a niiscut in Atena antics., in perioada precre~tina. Oameni politici ~i filozofi remarcabili au luptat timp de secole pentru crearea unui sistem politic superior. /'.

n St.-colul VII LCh .. in Alt:na. putcrca a tTccUI din mainilc rcgilor in mainilc ari~locrallei. Din randurilc 3ccstora au fost numill arhonlll. care dCllreau cclc mai importantc funclii in Slat palla In moone. (nsa. Cll limpu!. pUlCrca accstei elltc a dc,"cnit tot mai limitatii.

Solon c~ll: con~ldt:r.u pn..'cun.orul democratici. Rcfonnclc ,;n~l~rod::::u~s~c:.._ _",~:,;.~t:;;lt;;E:\ de cI in anul 594 i. Ct!. r au schimbat radical organizarca polisului alcnian. A urolat apoi tironia lui Pcisistmtos.

Dupn inliiturarca accsluia. Clistcre a luat masuri decisive in favoarca dcmocratici: numarul mcmbrilor Sfalului a fosl ridicatla 500 iar compctcntc]c sale au fast cxtinsc, ceea ce a mari! ~ansclc cCliiwnilor atcnicni de a participa In
guvcmarc.

Cl.!rcmotlia
sdllluMrii

gani; in (ala
Monmintufm SoJdatullli
N':CllIJOSCIlI.

lui Pericle privind dreptul civil). Cu toate acestea. nici miicar dislrugcrca ora~ului. in anul 480 Leh., nu a reu~it sa zdruncinc fundamentcle acestUl sistem, baLlt pc conceptul de cetalenie.

cuMA
CI1I113 subtropicali'l (meditemn:ana). cu ,"en MX;ClOase ~i lierbinli ~i cu icmi bliinde. Tempcrnlum medic in ianuarie ~IC de 18~C iar in iulie de 27"C

Sccolelc urmatonre s-au dcsl1i~uraL sub semnul r:i7boaiclor intcrminabile dintre Atena ~i Sparta pcntru dominalia Greciei. in sccolul V L eh . ambelc cctali ~i-au unit fortele pentru a face fala invaziei pe~llor. Sistcmul politic atenian a sufcril. in continuarc. diferite schirnbari (prceum refonna

ECONOMIA
Celllru adminiSlrali\ ~i de scrvicii; centru bancar ~i de asigurnri: eentru comcrcial ~i de lunsm. Industria: alimentarn. de confeqii. na\'olii: rnfinarii: portul Pircu.

CE TREBUIE CE MERITA Vf:.:z.UT

.\.cmpok (Parh:nonul. To.:atrullui Dll,.1l1l (}1<>. l ro.:chlo.:llln. ro.:mplul 1).0.:. tatLlla .\tcn:i). \1U7t..-u1 31ional de \rht..'Olo~pe. \gum antu:4..\rcopagul. \1u70.:ul Bl7anlJn. tad.lOnulohmpu:. cartlcrul Plaka (Turnul \ amurilor. \1ica \1ltrupolll~1

sA $TITI

I. La Atena S-8U

des~urat prirnclc jocuri olimpice moderre. in anul 1896.0 sum de ani rnai tirziu, ora~ul 8 pierdut competilia pentru organizarc.a olirnpiadci in f:tvoarca Atlantei. Jocurile olimpice au revenit la Atena abia

in 2004. 2. Trei diDtre cei m:ti renumili filozofi ai lurnii au trail in Atena: in academiile de aid au prcdat candva Socntlc. Platon ~i Arislolel. 3. Patroana AlCrei. care a dat ~i numcle o~ului. esle zeila Alena: fiica iubita a lui Zeus ~i zei!3 inielepciunii. 4. Atena este centrol pnncipal al blsencil ortodolli:e ~ti. MaJoritatea grecilor apanire aceslci crcdinle religioase.

CEIflRALA ~I DE

EUROPA

GRC 7
OR

SUD

ATENA
PLANUL ORASULUJ

GIll
NOIlI Pili de JUlltJt/.

MA,KRIGIA,NI

VEiKOU

_.
0

Pc harta Alcne; se obsenii ell u~urjnfii di{erenfa dintre refeaua unifonnii de strnzj din
carliereJe mal noi ale ora$ului $; JabirintuJ de stradu/c din apropiere de AcropoJe. Pune/ul

central a1 Atenei este Piala Sin/agIna (Plateia Syntagmatos). De aici,

p08ltii

plimbare scumi te

la taate manumentcle $; loeurile de interes ale ora$u/ui. Tot aiei se ana cJadire~1 Par/amentulu; grec $; Monniintul So/datu/ui Necunoscut, pazil de so/datii Glirzi; Naliana/c, imbriicati in uniformelc came/crisliec. eu rusle $; pompoanc.

ATENA
AcropoJe, Agora fji AreopaguJ
Din vremuri pierdute in negura timpului, Atena a fost nodul de legiiturii dintre Orient ~i Occident. Atena contemporanii combinii in mod surprinziitor anticul cu modemul.
tena eslc siluata il1lr-o dcprcsiurc. in sudcstul Aticii. 0 trelme din po pulalia Greciei traic~tc in aglomcrotia urbana atcnian5, ocupatfi de 3, I milioare de locuitori. Capitala tarii, alatun de portu] Pircu. sunt principalcle centre cconomice din zona cstidi a Ma.ri' Mediteraoc.
ora~ulllr, Plaka, este situat la nord de Acropolc. Stradu\ele inguste ale acestui cartier sum marcate de atmosfera bazarclor orientale. Cea mai mare problema a Alerci 0 reprezinUi circulalia, aceasta fiind serios ingradita pcntru auloturismele particulare. eu toate acestea, smogul care plute~te deasupra ora~ului (in Iimba grcaca "refos" - nor), continua sa dea batai de cap locuitorilor ~i cladirilor antice. eu ocazia jocurilor olimpice din 2004. ora~ul s~a pregatit pcntru a primi oaspeli numero~i, COI1struind, printre altele, noi linii de metrou.

Alena modema esle presarata ell monumente ale arhitccturii anlice. eca mai rcnumita parte a ora~ului estc Acropole (.,Ora~ul de Sus"), amplasat pc colina de la sud de ccntrul ora~lllui. Aiei se ana Partenollul, Tcmplul Nikc ~1 Erechleionul (un complex de sancluare). La vest de Acropole se gase~te Agora (centrul politic al Atcrci antice) $1 Areopagu] (scdiul celui mai vcchi tribunal). Nume-

Alena Jasli impresiz, unui Oril$ constmil tam nid un plan. in agJomemfia de dildiri este diJieil orieme7i.

sa Ie

roasele vcstigii ale trccutului glorios al accstui ora~-stal pot Ii adruirate in Muzeul National de Arheologie. Ccntrul istorrc al

PESCURT
Capilala Grcciei Limba: b'l"CaCa Moneda: curo Religia: ortodoxa (97%) Cartiere principalc: Plaka, Likavitos, Sinlagma, Omonia. Kolonaki. Philopappau. Acropale, Monastiraki Port: Pireu (14.264.000 lore de miirfuri iI tranziteazii anua!) Acroport: Eleftherios Venizelos

STATISTICA
Suprafata: 4:!7 kmPopulatia: 940.000 de locuilllri {;lglorncril\ill Urbima numtiril 3. [ rnilioJfl': de locuitoril Densitatea populapei: 7.260 loc.'km- (imn,:::i1gil i1g]olTICT1l\ic urbana I Altitudinea medie: [07 m

PllrfenonuJ cste 1m Icmplll in slil doric. Pcristi/ul sail colo<meJc c,<lcrioarc inconjumu constmcli.1 interio:mi lJumit.i cella (ll:Iosul). Aceast.1 <1(Jfjposle:J statui" irwlt:i de 12 r1l(:lri a Atenci. mcula din aur:oi liJde~ ~ c:Jpodopcra lui Fidias.

EUROPI\ ceNTRA1J\ $1 DE
SUD

CRETA
Soare, nisip fii mituri

~~

GRC 25

Insula Creta, in prim-plan mori de van!.

Leaganul culturii europene

Cultura minoica este una dintre cele mai vechi culturi din Europa. Reconstruirea faimosului palat din Knossos a constituit 0 senzape tiintifica.

STATISTICA
SuprafaJa: tn 36 km L,mgimea' 160 km upmea' inlre I0 ~i 56 km PopulaJia: 623.666 lac Dcn8itatca populatjei: 75 loc. kill' Cel mai inalt virf: Muntdc Ida. 2....56 m

cuMA

trecllt deja peste 100 de ani

de cind jurnalislul englez

rthur Evans a inccput sapa-

Nu sc ~tie mare lucru despre cultura minoica. cea care s-a dezvoltat in Creta cu mii de ani in unna.. drept
care reconslructia palatului din

Climil mcditcrareana. Veri fiCrblOli $i iemi blandc. in medic 300 de zile insorile pc an. Tcmperaturile medilla lraklion aling +11YC in ianuaric ~i "'26,4C in august.

turile arheologice in apropierc de

IrAklion. Daloritii lui a i~il 10 lumina ziJei una dintre cclc mai vizitate

Knossos s-a 00za1 foartc mult pc

supozitii.

dcscoperiri arheologicc din zilla de aslazi: palarul din Knossos, construit

in juru! anului 1.500 I.Ch. Evans em

PE SCURT
Creta estc impil'1il:'\ in 4 prefecturi (nomoi) Celc mai mari o~: Ir:iklion, Clmnia, Rcthymno Limba: grenell Rcligia: cl'C$tini onodOC$i Vnluta: euro

convins en a descopcrit Icgcndarul

palat aJ regclui Minos. in pcrioada 1900-1932, a condus lucrarilc de

rcconstruqie a ruirelor, bazfindu-sc

pc propria imaginalie. EI cstc adcsca acuzat ea ar fi creal in Knossos un

..Disreyland arbcologic", Cu toate accstca, esle incontestabil fapml en in

niciun alt Joe din Europa nu cxistii fidel spiritul cuhurii antice.
0

rcconstruclie care sa rcdea ata! de

in anul 67 i.Ch.. Creta figureazi'i in cronicilc iSloricc ca 0 insula apartinand Imperiul Roman. Dupa caderca impcriului. Creta a intrat sub domina(ia Bizantului. lnlre anii 12111669 s-a aOat sub controlul Republicii Vcrctia $i a devenil un bastion de aparare a intereselor acestcia in est. in pcrioada 1669-1898 locuitorii grcci ai Cretei au luptat impotriva dominatici Imperiului Oloman. in 1913. Creta a de\cnit. in sffir.j;il, parte a Greciei.

CE TREBUIE

sA ~TITI

1. Pouivit mitologiei, Zeus, pirintele zeilor, a adus-o pc Europa in Creta, unde aceasta a dcvcnil mama lui Minos ~i a lui Radamantes. 2. Aetiunea filmului .Zorba Grecu)"', cu Anthony Quinn in mlul principal. se desra~r.llocmai in Creta. 3. Mikis Theodorakis, faimosul scriitor gree. este originar din Creta. 4. Celebrele caferele crclare sunl locullmdilional de intalnire a bll.rbalilor. iar in pcrioada sicslci ,.pc strada POli intalni numai caini lurbali $i cnglczi" - dupa cum se spure in Creta.

Pastor in Creta

EUROPA CEN"(R)I[A ~I DE
SUD

CRETA
HARTA FIZICA

~c@

GRC 27

.'
LoaIIIIA~

L::J

Va
I

",L./
I

.' \;
e
C

' d

peste 100.000 lac.

Imre 3lI 000 - 100.000 loco

lmre 10000 - 30.000 IDe. _ 10.000 Ioc.

~
D

500 1 000 ,!KlO 2000 m

0'"

,......... .... ,
MAR

MAR

E A

CRETEI

'
'

I. Dill

~.

SolonII

-.., ....

",-~

E A

MEDITERANA

Cea mai mare insula greceasca este separatfi de partea continentala a rari; de Marea Crete;. De aic; s-a desprins un val gigantic dupa eruptia vu/canuJui Thira, CU1lOScul ~j sub denumirea de Santorini, care a fast, se pare, cauza distnlgerii minunatei civijizarii minoice, in secolul XV f.ell 0 alta lcarie Jeaga disparilia acestei ell/fur; de inv8zia aheilor. Locuitorii pitorescului orii$eJ lerapetra, situat pc coasta sudicii a Crete;, afinnii eli trliiese in ora~ul eel mai sudie din Europa,

CRETA
Insula celor trei piscuri
Creta fascineazli prin diversitatea peisajului. Plajele lungi de uisip ~i golfurile singuratice sunt la fel de frecvente ca ~i centrele turistice vibcind de viata l'nsa relieful insulei este dominat de masivele muntoase impunatoare.
Salul mon/an Lakki, incolljllrnl de 0
vcgcmtic saJbalicii.
Or<l.'j. Scrpcmirele rani. sffif$it ale drumurilor travcrscaza culmile

CE MERITA VAzUT
Muzcul .\rhcologlc din lraklion. ~pi\lurilc arhcotogice din KnosSQS (Fpoca \II inoicii), Malia. Phaislos ~i Agia Triada. biserica bizantm1'i dm Krilsa. Parcul I\aliooal Pasul Samaria.

Munlclui Ida. Primavarn, cand natura l.si

intra aiei in drepturi, infloresc salcfimii ~i pinii. Insula estc do-minal.;) de trei masivc muntoase: Letka on, Ida ~i Dikti. Coastele lor,

lcik.lion, capitala aglomeratli ~i ZgOffiOlOasa, sunt dezamagili 13 incepul. Cladirile de betan ~i fabn cile fae ca lniklionul sa urate en un tipic 01":1$ industrial grecesc. Prima imprcsie dispare totu~i sub influcn\3 peisajelor magnifice, care sc intind

reta este insula contraslelor.

Oaspe\ii

care

soscsc

in

Hotelurile $i restaumnte1e se intind en un colier de perle de-a lungul plajelor nisipoase. lubitorii de lini~te trebuic sa i~i ineeree norocul in localil3.\-jle de pe lfumurile sudicc.

cindva acopcrite de paduri, sunt acum complel gol~. Acesta estc rezultatul dcfri~rilor padurilor de
eOOri ~i de ehipa~i. Majori13tea ccnlrclor tuns!lcc din Creta se ana pe coasta nordica a insulci, intre lraklion ~i Malia.

ECONOMIA
Agriculrura: culturi de m3slini legume. Produclia de "in. Silvieultum. Pescuit. Turism.
~i

13 numai caliva kilomclri dislanla de

' " COIIIII de DOnIa Cn:ICJ. la malul Miirii Cretei. se .1/M a~ezan:a pc~ciireascii

a..ma.. Majoritatca locuitorilor cc/ei mai m.m injulc.1 Grccici ,riiie!>c dill
IWlsnt ,i din

comcrrul L'U t"rucle de

mo1l~.

CENTRALA ~I DE SUD

EUROPA

GRC 33

PELOPONEZ
Patria lui Agamemnon

in eentrul peninsulci Peloponez se ami legendara Arcadie, deserisii dc poe{i ea un linut bucolic $; (ericit, cutreieral de "p;lslorii arCEldieni". in prczcnl, se cultivii aid

mas/in; rodnici $; pam; fnlcliferi.

Regi

~i

iloti

Peloponez este leagiinul culturii apusene. De nici 0 alta regiune din Europa nu se leagii atatea rnituri ~i evenirnente istorice.

de cullum ahcilor, ell ccntrul la Miccn.::. Lcgcnda SPlll~ ca rcgclc ahcilor. Agamemnon, a doril S<l sc casiitoreasca ell Clytacmrcstra ~i I-a

CrilOrilil Grccici de aSlazi a fost dominat limp de sceolc

ucis pc sOlul ei pcntru a 0 lua de

sOlie.
lnsu~i

in final, Agamemnon a fast cl

omorfn de aleasa sa. Cullura

miccniana a apus III jurul anului

1.200 i.eh., dar 400 de ani mai

liir7iu Pelopor-.:z
~i-a

rcci'ipatat
~i

importanta in istoria Greclei: aici a

fost inventata scricrea greaca lot

aiei s-au desra~ural primclc jocuri olimpicc, In 776 teh. Accstc evenimcntc au avu! 0 influcn\a
decisiva asupra integr.lrii cuhurale a acestei regiuni frilmantatc. 0 serie de ora~c au caputat 0 importallta dcoscbila: Argos, Corint ~i Sparta. Accasta din unna a pus bazele urei umunii a Peloporczului, lnlre

secolele VI-III LOt. Spartanii i*i pelreceau intreaga exiSlenta part icipand la antrenamente militarc $1 la riil.boaic. A$3 sc cxplid'i origirca cxprcsici ..0 cxistcn!a spanana", care se refcra la un mod de viata caracterizat prin disciplina $i restriqii severe. Din 146 LCh. Pcloporcz a devenit pane inte&'TIlnta a provinciei romarc Macedonia iar din anul 395 d.eh. a fost al~xat imperiului bizanlin. Dominatia otomana de mai tflrziu 3 proVOCa! revolle, care au condus, in 1821, la izbllcnirea riizboiul grcc de independenta.

PE SCURT
Regiune din Grecia, alcatuita din $aplc districtc. Cele mai populale ora$c: Patras (150.000 de loc.) ~i Kalamal (50.000 de loc.) Morcda: euro Religia: onodoxa

ECONOMIA
Agricullurii: culturi de vita de vie, masHni. ccrcalc. burnbac. slllochire ~i rructc citrice; cr~terca oHor ~i a caprclor. Industrie: tcxtih1. cxtractivii (carbull,~ brun). alimentarii. Turism

CE MERITA Vlv.UT
Canalul Corint. ora~le regale Micene ~i Sparta. ruirele Olimpici (tcll1plul lui Zeus). Mistra ~i Epidauros. valea nlului Allios.

P.1nomm.1 PcJoponezului. vazutii de pc insuhllndm (in prim plan)

CE TREBUIE

sA ~TITI

CLiMA
Mcditcrarcana: veri tierbin\i. sccetoosc ~i lungi; iemi blande $i ploioasc. Tcmpcrnturilc mcdii variaza intre +9C iamu $i +28 D Yarn.

I. Mcrclaus, fratcle mui tam'ir al lui Agamemnon, a fOSl rcgele Spanei $i solul preafrumoasei Elena. Potrivit Icgcndci. rapirca Elen:i de caire Paris a provocat ffiz.boiullroian. 2. Stilul geometric originar din Miccrc (aprox. 1.200 i.Ch.), a innucnlat artclc frumoasc din inlrcaga Grccic. 3. Iliada estc opera remuriloarc a marclui Homer. En a rost scris..'i in secolul al VIII-lea i.Ch. ~i csle una dintrc cclc mai vcchi crealii litcrare grcce~ti. 4. inlrc anU 431 ~i 404 i.Ch. s-a dcs~ural riizboiul pcIOPOI'CZ dintrc Sparta ~i Alcna. Dupa luplC sangeroase pc mare, Sparta a invins ~i a obtinut hegemonia asupra Grccici.

EUROPA CENTRALA ~I DE

GRC 35

SUO

PELOPONEZ
HARTA FIZICA
".

Golfu/

' ...........

CO" n (

'""->

"

.... .

or

GOlfu/SlIfonic

D A
Epfdl,

...

Golfu/ Kip'lfissill

Gollul
Argo/Ie

-'
~

c--.
pesle 1 milan <Ie IDe

,....
Golful Messinill .11

".

pesle 100 000 <Ie IDe

pesIe peslII

30.000 <Ie IOC. 1(1.000 de IOC.

IUb 10 000 de 101:

--~-

5ClO 1 000 1 5ClO '"

"
Peloponezul, eu (onna sa palma/a earaeteristiea. aleatllie~te exlremitatea slidiea a Peninsu!ei Baleaniee iar eapu! Matapan este eel mai sudie pllnet a! eontinenwlui european.

PELOPONEZ
Balsam pentru suflet
o vizitii in Peloponez reprezintii, de fapt, 0 intoarcere la originile Europei. Aici se
pot admira monurnente ale culturii ~i se pot trai experiente de neuitat, care inciilzesc inima ciiliitorului.
1893, Pclopor:czul a dcvcnit, de fap!' insula: dupa mlilte dificulHiti, a fosl finalizala construclia Canalului Corint, care face ]cgatura inlre golful Corin! ~i golful Saronic. Canalul cslc traversal de un pod. in Pcloporcz. nu cxisl.a zorc anate la 0 dislanta Illal marc de 50 de kilomclri de marc. Campiile $i mUlllii din Peloporcz depa$csc in sud 2.400 de metr! altitudire $1 coboarft bland spre plajele de vis de pc larm. Cclcbrul ora$ Micerc csic situat in apropiere de Corint. Cetatea regala are 0 vechime de 3.500 de ani $1 cstc inconjuralii de ziduri pUlemicc, ell faimoasa Poarti'i a Lcilor. Portul fOrlificat Nafplio domina golful Argotic. inspre vest, un drum de munte $crpuitor conduce pana la Tripoli. Aici se intinde pitorcasca Areadie, tara munJilor impfidllrili ~i a staneilor gola~e. In valea een

"- n

Bisericurele coco/ale pc clllm;

ill/rcguf Pe101'0lleL e~(e pre,_,iral eu
bi.~erici

rcprczinta

till

clement piforesc,

$i lmin:hliri din cpocn

bi7~1Il/imj_

camcfer/sfic accstei regiufli fIlumoose.

verde a rftUllli Alfios se anii Olimpia - loca~ smnt al grecilor antiei - asociat eel mai adesea Cll jocurile o Iimpice, care se desra~oarii acum in toatc colturi1e lumii.

STATISTICA
Suprafata: ::1: [.4 mii de km~ Populapa: apro.\., I mil ion D~nsitatca populallei: 47 de
loc.ikm~

eel mai inalt punct: Taiget (2.400 m) Lungimea drnmurilor: 130.000 kill. dinlrc care 200 km de autostriizi,

CENTRAl.A ~I DE SUO

EUROPA

CROATIA ,
Peisaj postbelic pe coastele insorite

Parcul National Plitvice, Croatia.

-Fratricid sub privirile lumiiDupa moartea dietatorului Tito, in anul 1980, a ineeput dezintegrarea statului multinational iugoslav, care a eulminat eu eel mai mare tiizboi din Europa de dupa 1945.

PE SCURT
Dcnumirea oticiaJa: Republica Croalia Denumirea locaI~: Hnatska Sistem polilic: republieli Capitala: Zagreb (783.000 loc.) Limb.1: crooili. Morcda: kuna Rcligie: onodoxism, islamism, calolicism Cclc mai mari orasc: Split, Rijcka. Osijek, Zadar. Sla\"onski Brod Aeroponuri: Pleso (Zagreb). Salona (Split). Dubromik Lungimca drumurilor: 23.792 km Lungimca cailor ferate: 2.296 km Ponuri: Rijcka. Sibenik. Split. Dubrovnik

STATISTICA
Lacul Mic cu 8J silnlla situal intre dealunle din Parcul NaJional de pc Insula Mljel.
Suprafa{&: "ifl.MMJ km Populalia; 4.-19 11111 (~. CW311. 45 rbll Densiwea popula{iei: 79 ICll: J(m

3j Orit3tca stalelor lumii

~i-au

ohlinu!

indepcn-

denla in unna unor luptc indelungatc purtatc impolriva ocupantilor sau a puterilor coloniaIe. Croatia face cxccplic de la regula: conflictul anum a inceput Cll adcvarnt de abia dupa declararea indepcndenlci. La sffi~itul lui iunic 1991, Croatia $i Slovenia au anunlat cil se scparii de fedcTalie. La SCuTt limp dupa aceea. Annata Federala lugoslava dominata de sarbi imprcuna Cll unillililc sarbe de voluntari au ocupat 0 parte din tcritonu! Croatiei de est. La fel en in alte rcgiuni afectalc de acest sangeros r:.\zboi balcanic, $i aici, oamenii care ani intregi convicluiscrn in annonie au incepul sa sc luptc illire ci. ONU a trimis in regiurc "c3.$lile albastre" $i a (onnat 0 zona de proteqie pcntru a apfu'a populatia croam nimasa in zona de ocupalic s3rOO. Soldatii au avul insa door rol de obsel"\iaton. La 21 noicmbnc 1995 a fos! semnal TralaluJ de Pace de la Dayton (SUA). Mcntircrca pacii a fost mai

U$Or de asigural in Croolia, deoarece, sprc dcosebire de Macedonia Si Kosovo, populatia locala era fonnata in majoril31e din emali. in prcZClll, locuitoni accstei fnunoasc tan inccarca sa uitc de mboi ~i sa mcarga mai depanc. in 2003, Croatia a dcpus 0 cercre de adcrare la Uniurca Europcana, iar in 2005 au fost dcmarate Irgocienle de aderare la UE.

SpemlJa medie de vial!: eel mal inalt virf: Dinara i I ,S'1(1 m)

7~

d... am

cuMA
Tcmpcrnlli. iar in Dalmatia. medilcrnncana. Temperatura medic pc: coo ~: . 9"C in ianuarie ~i +25 C in lulie. in Zagreb. OC in ianuarie Iii 24 -C in iulie. _....J _

CE TREBUIE sA $TITI
1. Clilorul lugoslaviei, croatul Josip Broz, supranumil Tho, s-a nascut in
omselul Kumrovcc. 2. Franjo Tudjman, fosl prescdinte al Croaliei ~i invingalorul singerosului ni.zboi civil, a condus I8J1! cu 0 manA de tier. Obscrvatorii extemi lau acuzal eli a inlrodus forme de gu... erruimiint aproapc diClatorialc. 3. ~ul-<:elale Karlovac a fosl infiin181 de Habsburgi ca punci de apArare impolriva turcilor. 4. in preaJma o~lui Osijck. din cstul Croaliei. s-a punat una dintre ccle mai sangeroase bitiilii din iSloria n\zboiului civil iugoslav.

EUROPA CENTRAlA $1 DE SUD

CROATIA ,
HARTA FIZICA
UNGARIA

SLOVENIA

BOSNIA $1 HERTEGOVINA

""""'"

pes1e 500.000

lac.

61
6>

Inlr9 100.000 - 500.000 lac.

1n1Al3OoooIOO.0001ac.

sub 30,000 lac.

200

500 1000 '"

MAREA ADRIATIC;!,
I.~I

,,,.
,. B

l. HI

,.""""
SERBIA $1 MUNTENEGRU

ITALtA

,.

Croatia inconjoarii ca lln cJe~/e lerilorilll Bosniei ~i Hertegovinei. in prezen/, s-ar piirea ca vremea riizboiu/ui din Balcani a trecut, de$i aninlOzitatea dintre locuitorij mllsllimani, ca/o/ici ~i Orlodoc~i persislii. Cll toate aces/ea, es/e pllpn probabil ca Croatia sa devina in viitor arena UlJor lupte fratricide din cauza man'i sale diversitati etnice.

CROATIA ,
Acolo unde Europa se intiilne~te cu Orientul
Farmecul specific aI Croapei este efectul imbinarii romantismului central-european cu ospitalitatea orientalii.

ECONOMIA
Agricult\lra: cuhuri de porurnb ..reela de zahar. carton. \ilii de "ie. Industria: u.warU (tcxtila). alimcntarii. mcmlurgica, crergr.=tica (petrochimical. de
ma~ini clcetricc

"""

.............. ..
! F

,. A .

rt".. OM

.. , . . , . . .

GIIIIIII I

~""'_I'''j

I",'

(na"c). chimic3.

CE MERITA VAzUT
.\mfitcatnJl roman ~l \n:ul de Tnumf dm Pula. cah."dr.lla II or.1$ul "...Chl din RiJd.a. la..:urilc ' din Parcul 'alional Phl\ ICC. ruia.:k bl7antire din Zadar. ora'>Clc i"tllriCC Tmgir ~l Sibcnik.
lanlul d... cetali de ap5rarc dinlrc Trogir.}l Splil. Palatul lui Dioc]cpull din Split, ora~ul \cchi din Dubro\nik. lllsulcic Dalmallci. Zagreb.

fonna sunt rezultatul razboiului civil din anii '90, estc alcatuitii din doufl parti distinc(c: in cst, Siavonia cea deluroasa cu capitala 13 Zagreb. iar in vest, Dalmatia cu Munlii Dinariei, a eiiror ina1limc atingc aproapc 2.000 de metri. Culmile e31caroase ale acestui lant muntos de pc \fumul Marii Adriatiee coboarii abrupi spre apii. unde se transfonna in renumiirate insulilc care prelungesc linia \iinnului aeestei tfui cu pestc 4.000 de kilometri. Aeeasta regiun: a fost, pfula la sfa~itul anilor '80. una dintrc cclc mai populare dcslinalii turislice ale Europei. in ficcare an soseau aiei zeei de mii de turi~ti. mai ales din Gennania ~i halia, ~i vizitau celebre a~ri locale prccum Rijcka. Zadar. Splil ~i Dubrovnik. Razboiul a secaSlrJdu/iJ fXllriarhaliI

roatia, a carei intindere

~i

tuil insa aeeasta sursa importantl de venitllri a Crootiei. Dupa incheierea pacii, turi~tii au ineeput, incet-incet sa revina. in special italienii sunt foorte legali sunctc~te de aceasta lanl $i multi dimre ei poscdii case de vacanta in Peninsula 15tria. inainlC de riizboi. economia Croatiei pUlea fi calificarn din Pllnct de vedere structural ea 0 economie relativ dez'Ooharn. Tara i$i asigura din produclie proprie cele mai importante produse alimentare, iar extractia de petrol acoperea. in parte, revoile erergetice. Dupa riizboi. economia $i-a rc..-cml in dccurs de c5tiva ani, dar nu au fost inca rezolvate problema lipsci unor refonnc cconomice structurale ~i a ~omajului, a carui rat<i depa~~te 20%.

pc Insu/a KOrCu/a

EUROPA CENTRALA $1 DE

HUN 1

SUD

UNGARIA
A

In patria ciiJarefiJor fji a stepeJor

Sea/datu/ ill Mi/e publice. ca Baia Gellert cu decoru] sau millllllat. este un obicei
riimas de fa lW'ci, rO~lii ocupanti ai uI1guri/or.

",

Setea etema de libertate

Yn istoria acestui popor al carui dor de libertate a fost adesea pus la
incercare, tizboaiele, revoltele ~i invaziile au fost un lucru ob~nuit. Acurn, insli, pentru unguri a batut ora piicii ~i a democrapei.
entru unguri, libertatca a fost intotdeauna bunul eel mai de prc\. ea ministru 31 afacerilor exterre in acea perioada, Gyula Hom, a fost primul in Europa de Est care a dat dovada de curaj, dcschizand granitcle larii sale sprc Vest, 18 11 septembric 1989.

de innuenta a URSS. devenind unul dintre statele blocului cornu nisI. Trei ani mai mrziu a fast proclamata republica populara. Anul 1956 s-a scurs sub semnu! rcvoltei impotriva dominaliei comunistc. Taneurile $i trupcle sovietiee au inabu$it eu forta eror turilc natiunii ungare de a$i redobandi libertatca. Cu toate aces tea, in Ungaria nu a prins niciodatii ideologia marxism rigida, cum s-a intamplat in cazul vecini!or din est. in anii '60 a apiirut expresia ,.gul~ul comunist". inca de pc atunci, in Ungaria au fost introduse clemente ale economiei de piala.

PESCURT
Dcnumirca oflciali: Republica Ung;ut

Baile publice modcmizalc corespund ce/or mai inalte sllmdarde.

Structura administrnti.. ;i: 19 comitate ijOi un municipiu (Budapesta) Capitala: Budapesta Llmba: maghiarn (98.5%)
MOlrda: forim

Rcligic: catolici (67,5), protcs13nli

(22%) Cdc mai man om~: Dcbrcccn. Gyor. Miskolc, Pees, Szcgcd. Szckcsfchervar, Szolnok Cclc mai man lacun: Balaton (592 Ian.'), L. eusiedler Cdc mai lungi moo: Dum\rca. Dra"ll. lisa Masi\cle mumoase: Munlii Bakony. Munlii Bukk, Mlhra Aeroportul international principal: Fcrihcgy , BudaJ'CSU'

Din vechirne, ~arnul rnaghiarilor a trebuit sa tina piept puterilor str3i~. inca din 1526, eea rnai mare parte a larii a trecut sub ocupalia otomana. Dupa eliberarea finala de sub jugu! tureese (1699) Ungaria a devenit parte a mODarhiei habsburgiee. Dc abia dupa ei'idcrca monarhici austTOungare, Ungaria a dcvenit independenta, pier.ci.nd insa doua treimi din teritoriu sau in favoarea noilor state veeil'l:, in 1946, statui maghiar ~i-a c~tigat independenta, dar a intrat in sfera

CE MERIT.A. VAzUT
Budapc,>ta (Buda: Dcalu! (a'telului; Pc"ta: clfldirca parlamentului, mU7cele. Insula \1argarctill. mcandrc1c Dunarii (S.-cntcndrc. \'i~cgmd. h/tcrgoml. \'c (ul ung.anci (Sopron. l\.o'>7cgl ' Balaton. Pee. Parcul 3110nal HortoNg)', s/ClZl,;d. podgomlc dm ToltaJ

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. La I ianuarie 1988. uogurii au capital dreptul de a calatori tiber peste

ECONOMIA
Industria: de ma~ini. chi mica, clcctronicU. de autOlurismc. Boglilii naturale: bauxitA. carbure bnm. Agricultum: cultur; de villi de vic. porumb. grau, crcsterca

porcirelor. Turism,

graniJ!. 2. BucAtAria ungar! este de reimaginat flrt paprica. Paprica, sau ardeiul iute, estc frucrul unci plante din familia solanaceclor. Dopa ce este uscat In soare ~i apoi pisat mArunl, este folosit pc post de condiment foarte iute, daloritA caruia alimentele capata un gust intr-adc\"Ar pican!. 3. in 1987, UNESCO a dccis sA introduca dou;'!. situri ungaTe in Patrimoniul Mondial Cultuml $i Natural: zona castelului din Buda Cll cete doull maluri alc Duniirii ~i satul Ho116ko <3:z.are ctnogroficA). 4. in Europa, Iimba maghiara se aseami\nA eel mai mult Cll lirnba finlandcza. Ambele fae parte din familia de limbi fino-ugrice,

EUROPA CENTRAlA ~I DE

HUN 3
<@

,.

SUO

UNGARIA
HARTA FIZICA
CEHIA

UCRAINA

SlOVACIA
AUSTRfA

" KecSk"lll
P...
\

Kitl<unf6l"9V~a

0".",,,

Kiskunklollt\l

ROMANIA

Szeged

pes\ll 1.000.000 1Dc:,

100.000 -1.lKlO.OOO

50.000 - 100.000
auIl 50.000

CROATIA
~I

SERBIA
MUNTENEGRU

loc.

-""""100 200 500

BOSNIA $1 HERTEGOVINA

Ungaria ocupii cea mai mare parte a CfJmpiei Ungare, numitii $i Campia PanonicfJ. Aproape douii treimi din suprafa{a {iirii este alciituitii din cfJmpii aflate la altitudini mai mici de 200 de me/ri $i inconjurate din /rei piirfi de unitii{i deluroase $i mun{ijO$i, unele fiind ramificapi ale Carpa{ilor - la nord $i la est. Ungaria este traversatii de la nord la sud de Duniire, care fmparte lara in douii. A$ezatii pe ambele maluri ale fluviului, Budapesta, capitala Ungariei, este pe drept consideratii unul din/re cele mai frumoase nra$e din Europa. Pe aici au /recut ciindva mariJe caj comerciale $; mariJe migratji, jar in prezent aici se afJa unuJ dintre ceJe rna; importante noduri de comunica{ie de pe continel1t.

UNGARIA
Giuvaerul de pe Dumire
Tara maghiarilor. cum se autodenumesc ungurii, se intinde la est ~i la vest de Dun8re.
a 0 prima vedere, Ungana pare a fi patria dimpiilor ~i pa~unilor intinse, in mijlocul carom daar din loe in loe se ridicli deal uri joase.

La 0 privire mai atenta, pot fi distiose caleva regiuni caracteristice, in ciuda reliefului destul de Campie a monoton. Marea Ungariei (AI fOld}, care se intinde la est de Dunare $i care ocup3. aproape jumatatc din suprnfata llirii, este 0 regiure aluviala fcrtilli, brazdata de

Bastionul PescanJor. vizibiJ in {otografic, se and in Buds, pc moJuJ drept 01 DUn/Irii, ~i {acc parte din {ortificatiile medicva/c care inconjurau
candva vechiul
o~.

murile care curg dinspre Carpali. Jo

limba maghiara aceste terenuri intinse sunt Dumite ,.pusta", adica ..pamantu) rrpopulal". in fermele

PamI in anul 1873, Buda ~i Pesta, care alcstuiesc astifzi capitala UngMici, au existat ca cJouj
o11f$C separate.

STATISTICA
Supra.fata: 93.032 km-

Populafia: J 0.06 Olllioare de locuitori (93% maghiari) Densitatea populaJiei: 108 loc.lkmPopulatia urbani: 65% Cel mai inalt virf: Ktkcs 1.015 m (in masiyul \1atra) Cel mal de jos puoct: 78 m (in apropiere de Szeged)

cuMA
ClimA Icmpe:rat-contirentaIA. Temperatura medie anualA este de ~ IO"C. eea mai ridicata temperatura inregistrata: +36,7C. in Budapesta au loe mari varialii de temperatura in runelie de sezon: media este de 2, 1C in ianuarie ~i de +2I,2C in iulie. Cantit3ti resemnifieative de precipita(ii.

izolale nispandile pc suprafa\a puslei locuiesc agricultori ~i paslori, printre care mai pot (j inca inlalnili ciilareti maghian tipici, urm<l$ii populatiei nitacitoare a stc pelor, care se ocupa cu cre~terea cailor. Turistii pot admira iscusin\3 reasemuita cu care acestia caliiresc in Parcul Nalional Hortobagy. Pusta csle delimitata la nord de Dealurile Nordice (FelfOld), alca-

tuite din lrei siruri mumoase: Zemplen, Matm si Bukk. A treia regiure a rani, situatll la veSI de Dunare, este rinutul transdunarean care se termma la nord-vest cu Munlii Bakony. La poalele aceslora, se afla eel mai mare lac din Ungaria, Lacul Balaton. Aceasta ,,mare ungara" cu suprafala de 600 k:m1 Si cu lungimea de 78 de kilometri, este locu! favorit de odihna alluristilor din intreaga Europa de rnai bire de 0 sutll de ani. Solul fertil Si c1ima calda ofera condi\ii excelentc pentru cultivarea vitei de vie.

DuntIrea curgc prin capita/a UngMic;. Budapcsta.

EUROPA DEVEST

ITALIA
Un mozaic de peisaje

.'

Lacul Como din Tremezzo. in regiunea Lombardia. Vedere din griidina Vilei Carlot/a.

Unitate In diversitate
ltalienii nu triiiese doar din istoria lor bogatii. l'n eiuda eonflietelor soeiale acute, influenta tfuii din Peninsula Apeninii nu este eu nimie mai prejos deeat eea a veeinilor europeni.

iUJia face parte dintre cele mai tircre state ale Europei, unitatea nationali'i pierduta in 31ltichitate fiind reca:?ligaL.1 de abia in anul 1860. Cfmdva 0 lara agricola, in anii '50 ai secolului XX, ltalia a inccput sa se dezvohe rapid. devenind a

Vedere de pe Capitobu cltre Forul Roman.

cineca putere economica occidentalii. Totu~i, lam eslc pennarent amcnintata de inslabilitale politica, de coruplie ~i de activitatile mafiale. 1n plus, ea estc subminala de difc~ fenlele enanne in

dezyoltarea
diferitelor regiuni: nordul ltaliei tire pasul eu tari1e bogate ale Europei de Vest, centrul se afla in faza dez-

Yoltiirii dinamice,
dar sudul, numit

Automobjl din seeolul XX, marc:a Fiat.1p:1rfiniind lui Florio Felice Nazzaro, ca$ligiilor in cursa din 21 aprilie 1907

0lii din sud. Tendintele separntislc sunt putemice, iar liderii mi~carilor autonomiste din nord viscaz1i chiar la separarea Padaniei de rcstullarii.

ECONOMIA
Bogapi nmurale: petrol, gaze natumle. sare. mereur, mamlUrd. AgricuJtura: culturi de vita de vic, de cercale. de legume Si de fmcle. Industria: petrochimica, a o\clului, metalurgicii.. de autoturi!>mc !ji tcxtila. Turism (7% din pm).

Mezzogiomo, ramare in continuarc slab dezvolmt, in ciuda numeroaselor subventii din lara ~i din striiinatate (din partea Uniunii Europere). Consecinla relini~titoare a acestor difcrenle estc aparilia printre ilalienii din nord a unui sentiment de antipatie rata de compmri-

CE MERITA VAzUT
Mun\ii Dolomi\i, tinutul lal.:urilor !ji Campin Padlllui, Vcrelin, Ravenna, Rama Si \.'aticanul. Florcn\a ';Oi Toscana. Golful :\Iaroli (Pompei). Sicilia.

CE TREBUIE

sA $TITI

cuMA
Clima lemperala la nord: ierni asprc (Ia Torino OC), veri calde Si umede (+24C). CHma meditcrarcanj'i in sud: iemi bllinde (Roma +7C, Napoli + looq, veri calde si uscatc (Roma +24C. Napoli +26C). tn Sicilia Si in Sardinia exista regiuni afcctalc de seccu'i.

I. Pc teritoriulltaliei se afla dOlla organisme statalc independenle: Vatican $i San Marino. Statui Vatican (0,44 kml ). sediul papei, al aUlorita\ilor Si al institu\iilor Biscricii Cmolice, se una in ccntrul Romei, pc mnlul slling al Tibrului. San Marino, cea mai micA (61, 19 km 2 ) $i cea mai veche republica din Europa (infiintata in 1263), cstc situata la grnni\a dintTC rcgiunile Marche $i Emilia-Romagna, la poalcle Alpilor, nu departe de Rimini. 2. Cel mai mare concern industrial privat din Italia este FIAT (Fabrica ltaliana Automobili Torino), infiintat in 1899. 3. in 1992, a inceput la Milano ac\iurea de anvergurii ,,mani pulite" ("maini curate"). indreptata impotriva coruPliei $; a finanlarii ilcgale a partidclor politice,

DEVEST

EUROPA

ITALIA
HARTA FIZICA
ELVETIA AUSTRIA UNGARlA

CROATIA

BOSNIA $1 HERTEGOVINA
~

... ~1.ooo.ooo1oc.
.500000-1000,000

MAREA LfGURICA

100.000 _5OlI.oao

100 000 Ioc.

2llO

50lI 1000 2IXlO 3000 m

..... -

MAREA TfRENIANA

~
MAREA

MAREA MEDITERANA

.. -

"-9110 di CaiIabn.

JONJCA

ALGERIA

TUNISIA

-'"

Faimoasa o,eizma" italiana, fmpreuna eu Sicilia $i Sardinia, este una dintre cele mai caracteristice fonne de pe harta lumii. in eiuda istoriei extrem de

bogare a aceSlOr pamanturi, ltalia esre unul dintrc stare/e rinere ale familiei europene, fiind infiinlara in 1860.

ITALIA
Cizma italiana
Peninsula Apenina, care amin~te de forma unei cizme, este situatli in partea centrala a bazinului Milrii Mediterane. tmpreuna cu Sicilia, aceasta formeaza 0 punte intre Europa ~i Africa.
CriIOriU' Italiei cuprindc trei maTi regiuni gcogralicc: la nord, zona contirentaH'i, ]cgata de Europa CentraHi; la sud, peninsula inconjurata de palru mliri ~i de insulele din largu! liinnurilor sale.

STATISTICA
Suprafata: .101 ,3::!3 km Populatia: 58.4 milioarc de locUitori (2005) Dcnsitatea populapei: 192 loco km Populatia urban!: 67 D D Granite: cu I-"mnla. El\clia. \u~tria ~I Sit" coin LUOgimC3 tArmului: >I.5OfI km. din can: ':lrmunle in-.ulclor ma....oara .l766 kIn Enclave: \;lIit:an_ San \lann{)

ure~te

Alpii ronncazii un arc lotios cafe Liguria, 1a vest. Cll Vcretia. 1a esc in acesl amfitcatru imcns sc

PE SCURT
Dcnumirca oficiali: Republica
Italian! (din 1946)

Alpii scp:mJ ImJia de ,'ccinii sai din noro. varful Monte Ccrvino (Matterhorn} sc n'dlC:ij pana la a
,-na/fime de 4,478 de mclri.

StnJetura adrninistratiVll: 20 de rcgiuni cuprinzaoo 103 de provincii Capitala: Rama, 2,66 milioare de
loc. (2001)

Limbi: italianii (Iimba oficinlli), gcnnarui, frnnceza, slovenn Rcligia: in principal catolic! Moreda: cum I'riocipalclc masivc muntoasc: Alpii, Apcninii Vulcani: Etna, Vezuviu, Stromboli. Vulcano Celc mai marl ~: Roma, Milano. apoli, Torioo. Genova, Palenno. Bologna. Florenla, Vcrqia Cclc mai lungi Jiuri: Pad, Adigc. Tibru, Adda, Amo Celc ma.i marl Iacuri: Garda. Maggiore. Como, Iseo [sle incoojuram de manle: Liguricl, Tumiana, lonica ~i AdriaticA Ponuri principalc: Genova, Vcrqia. Taranto. Napoli, Trieste, Palcnno Celc mai mari acroponuri: Fiumicino (Roma), Malpcns.'l (Milano)

ana numeroasc lacuri. Mai jos sc intindc triunghiul Campiei Padului (50.000 km l ), care i$i datoreaza solurile fertile rcvarsarilor Padului ~i ale numcro$ilor sai anucnli. Osia peninsulei sunt Muntii Apenini. Acesl lung Ian I de stanei calcaroasc de la nord de Genova atinge Alpii Si sc intinde pana in Sicilia. Dc pc ambele laturi ale

Apcninilor coboarii spre marc colire pitorc$ti, iar mai jos sc gasesc ~esuri domoolc. Cooslelc sunt pc alocuri stancoase $i accidentate. in Liguria Si Campania, iar pc alocuri sun I plate $i nisipoasc, ca in rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a Adriaticii. Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai mari dintrun grup de insulc carc apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la sud de Corsica, sc ana departc de coaslcle vcstice ale peninsulei. in limp ce Sicilia cste despartita de conlircnt , 4 door de stramloorca ingustli a Messll~i. sudul Italici, \ iata locuilorilor nu este u$oam, c1ima fiind aici uscata $i fierbinlc. Pc tcrenurile dintrc Napoli $i Sicilia eruPtiile vulcanice sunt frecventc $1 (Elna, Stromboli Vczllviu), iar Calabria cste des afeclala de cutremure de paman!.

Veoeria se scuJimdI tIJ hgtm.f dte 2 miJimetri fD 6ecare aD, de aeee:a, San Marro cste tot mai des inUDdatl de IJPC-

Pi.,.

in

EUROPA
DEVEST

ITA 5

ROMA
Cetatea Etemii

Construirea baziJieii Sf Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul 1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste momllintul apostolului Petru in seeolullV, din ordinul impiiratului Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost proieetatii de Michelangelo.

Marea legenda

~i

mizeria sociala

Pana in prezent, faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale de

marepe ~i mai mult filmelor dedicate problemelor ~i contrastelor sociale cu care se confruntli Cetatea Eterna.

RE

ma :l devcnit capilala Italic! dup.; unificafca larii in 1870. ul numara pc atunei 200.000 de locuitori. in anii care au

unnat. a awl loe 0 dezvoltare

dinamica a ora$ului $i popu1atia a inccput sa crcasca. in anii '20 ai secolului XX. diclalorul fascist Benito Mussolini a prelual puterea in halia. Cand Ducele a ordanat liirgirea

str.1zilor $i constnJirea de palate

monumentale prill rata carom unnau

sa se desta$<)are paradele militarc, multi localnici au fast alungati la marginile o~ului. Ei lriiiau aiei in
conditii dcmre de mil:'i. in limp ce in

centrol Romei apa ~rea din ffintfuli

impunaloore. A$a au lual
n~tcrc

cartierelc s..'irace insalubre care inconjoarii ora$ul. Acestca au crescut 101 mai mult in dimcnsiuni. mai ales datorilli migralici populatiei samec din sudul ~i nordul ltalici. in anii '40. Ncvoia a facut ca blocurile din beton sa inlocuiasdi lreptat casele primitive. dar infraslnlctuffi (~oli, gradinite $1 alte obiective de uz public) continua sa lipscasca. in aceasti aunosfera deprimanl5. au luat filmele celebre ale curcmului reorealisL care au plasal halia pc harta mondiala a cirematogratiei $i au adus faima actorilor $i rcgizonlor italicni. Unul dintrc cclc mai cunoscute tilme alc gcnului cslc ,.Hotii de biciclelc" in regia lui Villono de Sicca. din anul 1948. Dczvoltarea uhenoara a Romei a adus cu sire probleme sociaIe, cu care alle metropolc curopcrc sc eonn~lerc

La picioarc/c Capito/iu/ui se and Fond Roman (in prim plan) ~i rumclc multor cladin' anticc.
fnmlascra deja cu ditcva dceenii mallltc Statutul Romei, capitala Italiei, cstc until apm1e: ora~ul cste privit. intr-un anumit scns. ca un ..clement srniin". EI nu a apartinut nici U1~ia dintre tfuile care au fonnal republica. in plus, Roma cslc simbollil pUlerii centrale, fala dc care italicnii simI 0 anumita rezerva.

CE MERITA Vfi;zUT
C'apela Sixtina (frcscclc). Tennclc lui Cal'3calla. Forol Roman, bazilica Sf. Ion in Laterano, bazili1;3 Sf. Pa.. c1 de Dim;:olo de Ziduri. mULcele (din Vatican ~i din Vil13 Borghe'>C). bazilica Sf. Pelru, carticrul Trastevere

CE TREBUIE

sA $TITI

ECONOMIA
Turism, comeq. scrvicii. Doar 23(11(1 din locuilori luerem in industrie 1;>i in sectorul de produelie.

I. Prin ..M~ul asupra Romei" din OClOmbrie 1922. fasci~tii I-au obligat pe regele Victor Emanuel al II-lea sa Ie cedezc puterea. 2. Caniernl Tmslevere (..de dincolo dc Tibru") estc ora~ul antic al romanilor de altadata. Turistul arc imprcsia ea in acesl loc. primrc vechi1c magazirc. barnri ~i aleliere de an.izanal. timpul S1a in loc. 3. in secolul XVI. cel mai mare artist at Ren~lerii rol11aJ'C tirzii a fost Michelangclo Buonarolli. EI este autorul cupolei bazilicii Sf. Petru. prccUI11 $i 01 frcscelor din Capela Sixliml.. 4. in nntiehilale, in Colosseumul roman aveau loe lupte de gladintori. iar in Circus Maximus, la picioarele Palalinului. se desfa$umu intrccerile de care.

EUROPA

ITA 7

DEVEST

--

ROMA
PLANUL ORASULUI
~'iILe

Gil/lilt

Tibrul imparte Roma in doua parri. Pe malul sau strmg se ridica cele mai vechi monumente ale capitalei imperiului antic: Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin, ColosseumuJ. Tot aici s-a pastrat tiparul medieval al striizilor de "inga Piazza Navona $i Piazza Campo dei Fiori. Pe maJul drept al riiuJui, a plimbare pe striidu{ele pitore$ti ale canieruJui Trastevere of 0 pauz8 binevenita, dupii vizitarea VaticanuJui $i a casteJuJui era Sant' Angelo.

ROMA
LeagiinuJ istoriei europene
Nu existli alt o~ in Europa care sa se poatli miindri cu 0 istorie asemanlitoare celei pe care, timp de peste 2.500 de ani, a trliit-o Roma. 0 vizitli in Cetatea Etemli este, de fapt, 0 cilatorie in timp, in Europa veacurilor de mult apuse.

lli

ma cste ora~ul antichitii\ii, al cvului mcdiu cre~lin $i al enalj'tcrii italierc rara egal. Din .,acate, in secolul XX, or3$ul a

STATISTICA
Anul infiintirii: 753 i. Ch. Populafia: ~.l(! milioa~ de locuilOri (aglomcralia urbana numilrii 3.M miJioarc) Suprafa;a: I. :'iOS kIn::! Evolufia demografici:

fost uratit de sclea de putere a

fasci$tilor $i de pacatcle modului haotic de a construi, propriu anilor '50. Fiecare traseu conduce pc calator

pc urmele trecutului. Calaloria

poale fi inccpuI5 de pc Palatin, in
apropiere de Forul Roman: tcrenul

150d.Ch. l.500.OOllloc.
anull300: 17.000 loc. anul18oo: 117.000 loc,

dintre foronle imperiale, Colosseum $i Termele lui Caracalla reprezintii cenlrul Ramei antice. Mai spre nord, se ana monumentul

anul 1900: 4:20.000 loe Mul 1940: 1.::00.000 loe

Capitala Italici din anul 1871 Inim,' Ramei moe/erne este Piazza di Spagna. 0 pillfif lunga. in care se .,flli ce/ebrcfc Treplc Spaniolc.

lui Victor Emanuel al II-lea (primul

regc a1 ltalici unificate in 1870), care cstc privit ell putina simpalie de majoritatea romanilor. prccum $i Palatul Verrtian (Palazzo Verczia), prima capodopcra a Rena$ICrii. Renumita piata romana Piazza avona, cu cele trei ffintani ale sale. se afla la midi dislan~. Circulalia autoturismelor este inlerzisa aici, ceea ce face din pialii locul favoril de intalnire alluristilor Si allocuitorilor orasului. AlalUri. in Piazza della ROlonda, poote fi admiral Panthoonul Si cupola sa. Castelul Sant' Angelo de pc malul opus al

CLiMA
Medilerarean3. eu temperaturi moderate. Tcmperaturile medii variaz! intre +8C Si +25C. iar vam aling chinr +40(".

Tibrului, a fost inilial mausoleul imparntului Adrian, Si mai apoi locul de refugiu al papilor. Bazilica Sf. Pelru Si Vaticanul se afla in imediata apropierc a caslelului .

......-----....,..r-.....,...,

PESCURT
Roma este capitala regiunii latIUm
~i

a Republicil (lalia
Piazza Namna. una dintrc cdc mai ftumoose pielc din Jumc. a fost consttuitii pc locul sIadionuJui ndica' in anuJ 86 d. Ch. de impfirotul Domilian. dedicar intrcccrilor in sl;J grcccsc. in care concurcnlii sc luptau goi. Astazl. aici i$i d:1u rcndczvous luri$tii $i.. .indriigosli(ii.

Limba: ilalianA

Rcligia: calolicism
Riu: Tibru

Aeroporturi; Campino. Fiwnicino-Leonardo da Vinci

ITA 41

VALEAAOSTA
Valea franceza din Italia

RuineJe casteJuJui Graines din seeoJul XI, situat la poaleJe Monte Rosa. Aeesta es/e unul dintre eele eli/eva zeei de eastele care, in Evul Mediu, aparau intrarea in Valea Aosta.

Italieni eu suflet de franeezi

Aceastii regiune autonoma a ltaliei s-a atlat sub influentli francezii timp de opt sute de ani. De aceea, actualii locuitori ai Villi Aosta se simt mai degraba francezi decat italieni.

CE MERITA VAzUT
AOSt3. Cogrr. caslclul FCnis. Furggcn. 'ionte Rosa. panorama Vanului \1all~rhom (~tuntele Ceninol \azul dll1~pre o~ul Breuil-em.inia. Counna}eur. \'cm:s. clbleluJ Issogre. Parcnl

l\ational Gran Paradiso.

Alpi. Expedilia lor in nord nu a fOSI deloc u~arii: au trebuil sa fadi rata oSlilitatii localnicilor, avalan~lor ~i atacurilor animalelor salbatice. Datorita artci construirii podurilor, romanii au rcu~il sa supuna valea greu accesibila, 31 carci cenlJU principal era, inca de pe atunei, Augusta Praetoria eea pUlemic intaritft, AoSla de astazi.

alca Aosta a fost dcscopcrila de romani in cautarea

unui punel de trecere prin

in perieol, in repctate ninduri, populalia loealli. La sra~itul sccolului XVIII lrupclc revolulionare au pustiil valea, ceea ce a detenninat 0 dccadere economica Si 0 emigrare in masa care au dural cateva decenii. in 1800, in Aosta a poposit armata lui numara apoleon, care 40.000 de oameni ~i care incerca sa ii surprinda pe Habsburgi prin nordul Italiei. Anlipalia fala de annatelc franccze a tacul ca, in anii '30 ai secolului XIX, aeestea sa fie inmmpinate cu foeun de anna din turnul Bard, situat la gura cstica a vaii. Perioada fascismului italian a generat 0 scbimbare de atitu dire: dupa inlocuirea numeloT franeezc ale localitatilor cu nume italiere, Si dupa imcrziceTea folosirii Iimbii franccz.c, majoritalca locuitorilor din acest tinu1 de basm s-au declaral in ravoarea unificarii eu Franta, chiar ~i dupa cadcrea regimului lui Mussolini. Nu sa ajuns ins3 pana acolo, deoarece, in 1948, statui italian a acordat Viiii Aosta 0 autonomic larga Si statutul de regiure indepen denta.

Produse/e locale sum windute la

t:irgul din Morgex. Din anul 1031, valea a apartinut Casei de Savoia. Rcgatul Savoiei de mai larziu a reprezcntal, in secolul XIX, inceputul stalului national italian. Locuitorii vaii, dej:i apartireau cercului culturii francezc, nu s-au simtit putemic legali de Franta $i au ramas mai degraba loiali Casei de Savoia. Au existal ~i motive: francezii au pus

ECONOMIA
Turism (inoorc termale. drumclii mOnlare. schi). Agricuhura: culturi de cereale. de vita de vie. de frucle; c~lerea animalelor. sih icutura. H idrocentrale. Industria: fannaceulicl. mctllurgicl!i. petrochimicll Si errrgcticll. a lemnului.

STATISTICA
Suprafata: 3.263 km'
Populapa: 120.909 de locuilori Densitatea populapci: 37 loc. 1m Cel mai inalt virf: Dufour (in Monte Rosa.. t638 m)

CE TREBUIE sA $TITI
I. Tunclul Monl Blanc (11,6 km), construit intre anii 1959-1965, este unul dintre cele mai lungi tuncluri rutiere din lume. 2. Numele .Aosta" provire de la numele imp;lrntului roman Augustus, Si a fost atribuit fomrctei inca din anul 25 i.Ch. 3. in numele ..italienizarii", fasciSlii au schimbat numele satului La Thuile in Porta Linoria. 4. La sfiir$itul celui de al Doilea Rizboi Mondial. miscarea de rezistent! indrepult4 impotriva annatei itlliere fasciste a OCUpal orll$ul Aosta.

EUROPA DEVEST

ITA 43

VALEAAOSTA
HARTA FIZICA
r

ELVETIA

6:0~ I.

FRANTA

NotI.o..... PARCUL NA

-.

._1 (
V
a

....
t
a

........ d ..

"""'

....
s

.....-...

'm " \:;'-V.iH_IncM

"

~~M

.. Jru:

o_

Locafitjti

GRAN PA

PIEMO

peste 30.000 Ioc.

Valea Aosta piitrunde adanc in masivu/ a/pin, bcncficiind de pe umJa actiunii erozive a ghetaru/ui precum $i a riiu/ui Dora Baltea $i a afJuenti/or acestuia. Candva greu accesibilii, mai ales dinspre Fran/a, va/ea este astiizi des vizitatii de turi$tii francezi, italieni $i nu numai, datoritii dmmuri/or de calitatc $i lUne/u/ui Mont Blanc.

sub 10.000 Ioc.

_ _ drumuri pnnapale

'000 1500 2000 m

zApezi permanenle

....-r_~

__

~.-

VALEAAOSTA
~i

Vestigii romane 1a poa1e1e gigantu1ui de peste 4.000 de metri.

Valea Aosta este 0 punte de legiiturii naturalii mire Europa de Vest Italia.

alea Aosla cstc situata in in nord-veslul Italici, apropiere de granila eu Elvelia :?i Franta, :?i se intinde la pieioarcle eelor mai inahe varfuri ale Alpilor: Mont Blanc, care 0 domina de la inal\imea de peste 4.000 de melri, Montc Rosa, Gran Paradiso ~i Matterhorn (Muntcle Cervi no). Valea Aosta arc 80 de kilometri lungime ~i 40 de kilometri la\imc, iar altitudirea sa medie masoam 2.106 metri. Yalea in sire este un coridor pu\in adanc sapal intre cele mai inahe varfuri munloase de un ghelar cu lungimea de 100 de kilometri, la sra~ilul Plcislocenului. Prin vale curge
Vale.1 Aos/a. RiiuJ Dora B.1Jtea /a PrcSr. Didier
Climll. montana. Tcmperalurile medii nting S"C In altiludirca de 3.500 de melri, +8 GC 1a allitudirca de 1.000 de metfi, ~i + I2"C in vdi.

PESCURT
Rcgilll"C de gmni~ in nord-vestul Italiei. Cca mai midi ~i mai slab populalii provineie italiand. Limbi: francezii, italiana, dialcctul provensal Valula: curo Rcligia: catolicism Cele mai importante localilll\i: Aosta, Chotillon, Saint-Vincent, Verres. Enu-evcs, Coumlayeur, Morgcx Rauo: Dora Baltea, Dora di Verrcy, Dora di Valgrisanchc, Dora di Savara, Dora di Rhemes, Grand Eyvia, Evatll;On Lacun: Grand Lac, Vcnry

tumultosul niu Dora Baltea, care izvora:?te din vest, de la poalele masivului Mont Blanc. Afluentii sai nordici $i sudici au sapat in stanca vai adanci ~i inguste, care eonduc spre cele mai inalte piscuri din Europa. Incepand cu romanii, condueiitorii acestei regiuni au ridical pe coasIclc Yaii Aosta castele fortificate, pentm a sc apiira dc dU$mani. in prezcnt, dupii constmirea turelului Mont Blanc. care lIrc~le Franta :?i Ilalia, majoritatea aceslor monumente se gasesc pc mar~ girca celor mal dmfrccventate muri. Mcritii sa te aba\i insii de la drumurilc principale ea sa poti admira peisajele femlccatoarc. Vechiul drum roman. datiind din

seeolul I i.Ch., trece de la vest spre cst, slmbiiland \inutul presarat ell poduri fascinante, cu sate :?i ora:?e medicvale, eu ruircle fostelor forturi :?i ell palate impunatoare. Ora:?ul Aosta, situal pc un plalou inconjurat de mun\i, prezintii 0 combinatie interesanla de arhiteelura anticii romanii :?i de constmc\ii medievale.
Vedere dill VaJea Ferrel sprc cu/mile alpille illzapczite.

EUROPA
DEVEST

FLORENTA ,
Simfonia artelor

Floren!a, capitala Toscanei, este un mare centru artistic $i un monument al Rena$terii, perioada In care a avut lac revirimcntul artistic $i cultural [II Europei,

Ora~ul

familiei Medici

Nici una dintre puternicele dinastii care au guvernat in trecut Florenta nu a influentat soarta o~ului ~i a intregii regiuni ~a cum a fiicut-o familia Medici.
31 artei se leaga in marc masur5. de numcle familici Medici. care se bucurii $i astazi de respect. Dc la jum:itatea sccolului XV $i pana 13 moartea ultimci rcprezenmnte a familici, in 1743, aceasla dinastie influenlii a guvemat ora$uJ. sporindu-i bogalia rnaterialii $i cuhurala. Primele b3.nci man dateaza inca din secolul XIII, iar mareda de aUf ("orinul), biituta din anul 1252, ern cunoscuta in imrcaga Europa.

plcndoarea Florcnlci ca

ora~

CE MERITA VAzUT
CalcdraJ., \'ilelc \h:dt":l. Bi.. . cm::a San I orcIlLO. Gakria lilliLi.
Baptl h:numul San Glo\anni.

Ponte Vecchio (Podul Vechi) cstc {nimas d.1torita slIprastructun'" sale bizare.

Palatul Slb'Twria. PonlC Yf.'Cchio. Galeria \cademiei. numcroasc

aIle biscricl
~i

palate.

-_...

in 1434. Cosima de Medici a preluat putcrea in Florenl3 .$i. datorila averii sale uri~. a devenit con dudilorul reconteslat 31 ora~ului,
dC$i nu a indeplinil niciodatii vrco

aceslea,

iluSlrol numele $i-o pierdul rapid stralucirea, iar in 1743, 1a

moartca Mariei Ludovica. ultima

reprezcntanta a familiei, desprc

mfiretia
S<'l

circulau numai legende.

funetic olleiala. Unna$ii siii au

adoptat rolul de mari mccena, au suslinut bibliotccile $i au imrodus in o~ obieeiu! cama\alului. in

ECONOMIA
Industria: u:;;oora (le:o;tiJa). de ma1jini electrice (mecanidl, chimica. Ateliere de anizamu. Scn.icii. cornell. admini lrape. banci. cdiruri. Turism.

CLIMA
Tcmperat3 umeda. Temperatura medic atmgc +5 T in ianuaric Si +11 C in iulie.

seealul XVI, familia Medici a devenit eea mai putemica familie

din ltalia. iar din sanul sau au fost
al~i

doi papi, care au dcvcnit sim-

bolul luxului $1 a1 risipci. ClI toate

PE SCURT
Ora$ din panea centralil a nordului
llali~i

CE TREBUIE

sA $TITI

Capitala Toscarci

Denwnirea italiana: Fircnzc limba: italiana Moreda: euro

Religia: calolicism Gam Centrala: Santa Mana Novella

Acropon: Pcretola (Amerigo Vcspucci)

I. Cladirea masiva a Palalului Strozzi este 0 construclic norentina tipiea: arhitectura renascenlistA a caselor reprezentanlilor putcrii are ce"a respingator dar, in accl31/i limp. fascinant. 2. Teatrul Pergola cstc considerat primul in lumc prinm teatrelc dotate cu loji ~i ramare, pana in prezcnl, principala seen! a F1orentci. 3. Muzeul de ArheoJogic adJlpost~tc 0 colcctic de exponalc din perioada etrusca. 4. Adiipostul pcntru orfani. construit in 1421, a fost ridicat din initialiva putemicci brcsle a rw::gutJitorilor de mutase $i deslinat copiilor abandonati.

EUROPA
DEVEST

ITA 51

FLORENTA ,
PLANUL ORASULUI

","ri.

""'0

11

MONTE

...

~=-

AUf

117

Ora$ul este adesea denumit "monument al Rena$terjj", datoritli nun1eroase/or capodopere $i luerliri de artli renaseentiste conservate in stare exee/entli. Centru/ istorie a/ ora$u/ui nu oeupii 0 suprafa{ii mare. Ce/e mai interesante cllidiri se glisesc in dreptunghiul delimitat de Catedralii, de Pia!a Signoria ~i de Bisericile Santa Croce ~i Santa Maria Novella, prccum ~i pe celiilalt mal al raului Amo, fn cartierul Oltramo.

FLORENTA ,
o mare de acoperi!juri renascentiste
Piata Michelangelo, de pe malul sudic al raului Arno, ofem cea mai frumoasa panorama a o~ui Florenta. Partea istoricii a o~ui ocupa 0 suprafatii mica ~i inghesuitii, fund ~r de vizitat pe jos.

I
Si

Hippolyte Taire, Florenta, $i-a cxprimat sentimentcle astfel: ..Un o~ in adevamtul sens al cllv&lIului. o~ care poseda propria ana $i c1adirile sale specificc, un o~ plio de viatfi ram sa fie supmpopulal, 0 capitula, dar nu

"

1864.

filozoful

francez vrajil de

prea mare, un or3.$ [rumos $i primitof - iam prima impresic pc care

Floren13 0 lasii asupra cilatorului." asl3zi, vizit.1torii capitalei

Toscarei recunosc adevarul acestor

cuvintc.
PCnlru a putea admira fannccul

Florcnlei, eel I11ni indicat este

sa te
ltalia. sec. XIX. Floren/a: \'Cdcrc cu podul Salll,1 Trinit.1. Picturii de Antonio Terrelli, Din: .. Viaggio Pittorico della Toscano': Florellfa. 1801.

indrepti spre Piata Michelangelo. care lroreaza deasupra ora$ului, pc

malul sudic al rUului Amo. Din varf

se vede panorama "c1asica" a Florcntci. Dcasupra marii de acopcri$uri roSii aleom$ului vcchi se

ridicii solida cupoUi a Cmcdralci, aUiruri de care se ana faimoasa ,.campanila" - c1opotni\a. Nu uila S<1 arunci 0 privire asupra nurneroasclor poduri aruncate peste mul Amo, prinue care minunatul Pontc Vecchio (Podul Vcchi), in spatclc ciiruia se inalta culmile blande ale Apeninilor. Printre numeroasele :nractii Oorcntire, este relativ ~r sa 0 alegi pc cca mai interesantii. Drumul ficcarui dilator ar treOOi sa conducii sprc Galeria UtflZi. unul dintre cele mai celebre muzec din lume. care adaD:wid (/504), cTmfia /UI MJchcf:Jngclo. a fost ampf3sam in f.Jp ciMinI fa/aw/ Vechi (Pa/37.Z0 Vecchio) pfUiJ in anu/ 1873. in prezent. aiei poole fi admirntii door ropia faimoascl st:J1Ul.

poste~tc capodoperele lui Leonardo da Vinci, Titian, Albrecht Durer, BOllicelli, Raffael ~i Caravaggio. Curajoslll vizitalor, care pl5nui~tc sa se avante in mullimca de admiratori alrasa de acestc exponate l'Cpre\llite, lrebuie sa fie capabil sa i$i stabileascii priorit3ti1e $i sa se Terume la ceea ce este mai imporlant.

STATISTICA
Supnfata; 101 "m Populatia: 376.000 loc. Densita1ea populatiei: J.6S61oc km Distanta fat! de Roma: 1l,)(1 km Distanta fat! de Milano: J15 km

Muzoe: 6X Palate ~i monumente istorice:

6.000

DEveST

ROPA

ITA 113

PALERMO
Capita/a Sici/iei

Palermo, capitala Siciliei, este un 01"8$ eLI 0 istorie bogata $i zbuciumatii. Situat in partea de nord-vest a insulei, in golful cu acela$i nume, ora$ul s-a fransformat in ultimii ani fntr-o metropoJii vibriind de via!a.

Panormus

~i

fenicienii

Palermo, Infijntat de fenicieni m secolu1 VIII i.Ch., a jucat mtotdeauna un rol principalm istoria friimantatii a Siciliei.

P
Din

alermo esle un CTCU2CI al culuri lor OOlice. Fenicicnii au condus o~ul limp de peste 300 de ani, pana in seeolul V LCh., caod accsta a treeut in mfiinilc c3rtagirczilor. in 254 LCh., Panhonnos (,.marele port"), cum il numeau grecii, a fost cucenl de romani, care i-au dat dcnumirea de PanonTIus. In sccolul Y, ora~lIl a fosl ocupat de vandali, apoi de go\i.

Palermo cstc un amestoc

535

Palermo a apartinut

BizanfUlui iar in 831 ~czarca a fost cuceril.ii de arabi. Sub conducerea lor, Palermo a devenil unul dintre

ncobi$nuit de eulrun oricnt:Jlc $i occidcntnlc. Arhitocturn rcprczinra sliluri islamice. nomJ.1Jldc. baroce $i Art NOUVC.1U. $i tmnsfonna vizim in acest oms exotic intT"
O\."C11rur.I

principale centre din bazinul Marii Mediterare. in anul 1072, o~ul a

intrat pentru scurt limp sub controlul nonnanzilor iar din 1194 a apartinut dinastiei Hohcnstaufen.

pasionantii

Acestei noi pcrioadc de innorire i s-a pus capal 0 datu ell vcnirca
Angevinilor. in 1282, in Palenno a izbucnil revolta impotriva francezilor (,.vccernii1e sicilierc"), care a deschis calea spre tron dinastiei de Aragon ~i. mai taniu. dinas tiei spaniole. 1n 1860. Garibaldi, in fmnten "eeloT 0 mie" ~i a sicilie nilor, a inFnint annatele mai numeroase ale dinastici de Bourbon ~i Sicilia s-a unit cu Regatul Unit al ltaliei, la I decembrie.

CE MERITA VAzUT
Pahllul ~onnan7ilor (Palaao Reale) ~i Capcla PalallOd. catedmla. Palalul Arhlcpiscopilor. numcroa...cle t'll~ril:i in ')til baroc. ~1U7..U1 de Arh..Ologie ' '

Polawl Normanzilor cste actua/ul scdiu al gU\'cmului Siciliei. Aripa principal8 a fost ridic(Jlj de arnbi. dar dDdirea a fast e,tlmsa dupa cucerirea normanda.

STATISTICA
Suprafata: 158 km Popuhqia: 6"'5501 locUllOri Densitatea popu.la;iei:
-J:!~) ~

CE TREBUIE sA $TITI
I. Cea mai cunoscutA eane despre capilala Siciliei este bestsellerul publical in 1966 de c6lre Edmonde CbarlesRoux sub litlul HSd uiti Palermo"; in anul 1989 ecranizarea acestei pov~ti a cunoscut un succes uri~. 2. Remarcabilul compozitor gennan Richard Wagrer obi$nuia sa vizitezc Palcnno eu mare pldcere. Aiei a compus fragmenlc din opera Parsifal. 3. Deprcsiurca in care se ana Palcnno poart;\ numelc de Conca d'Oro (Scoiea de Aur). 4. Vuceiria, eel mai mare bazar din Palenno. se intinde pc aleile ingusle ale cartierului neingrijit Loggia, langa Vin Roma. Trecunll arab al ora$ului cste prezent prclUlindeni.

km

CLiMA
Ml.-diterareanii: iemi bliindc (noaplca tcmperatura nu seade sub +5C) Si uscate, veri lierbinli. Tcmperatura medic atingc +12C in ianuaric Si +26C in iulie.

EUROPA

ITA 115

DE VESr

PALERMO
PLANUL ORASULVI

Golful
Palermo

AlTARELlO

-+

Palenno esle situat in amfiteatrul natural nt/mit Conca d'arc, la poalcle masivelor Monte Pellegrino ~i Monte Alfano. Ora~ul s-a dezvoltat in jurul portului La Cala. care piilrunde spre centrul ora~ului in aprcpiere de Piazza San Domenico.

PALERMO
in jurul Patru Colturi
Palermo este 0 capitala demna de Sicilia, indeplinind func(ia de centru administrativ, precum ~i pe cea de centru cultural ~i artistic.

"

n plin centru al ora~ului sc ana Piazza Villena, numitii de

sicilieni Quattro Canti (patru Colturi) De aici, 0 scurta plimbare Ie

poarta paoa la monumenlcle cele mai importantc. eea mai importanta atr.lc~e a o~ului vechi estc Palatul Nonnanzilor, construit in sccolul XII
pc ruirele c1adirilor rom3J'C ~i arabe.
Acesta imbina clemente ale arhitcclurii romare, arnbe ~i biz.1ntirc. Aici

sc ana mo7..aicuri misterioase ~i colorenc, precurn $i pil~trii bogal decorali in capela numita Capello Palatina.
Dc-a lungul bulevardului principal, Corso Vittorio Emanuele, SC ridica numeroasc biserici in slil hame, Palatul Arhicpiscopilor, prccum $i 0 calcdralii eu un ponal gOlic. Bulcvardul inconjurat de palmieri conduce pfuli'i 13 promenada de pc chci Foro ttalico - de unde se dcschidc 0 vcdcrc minunata la Marca Tircnianii. La c..'1leva sule de mctri dislan{3 se ana Vila Giulia ~i alaturi. griidina bolanica. deosebil de frumoasii. Partea inlUJlXata a viclii orn~ului eSlc Icgat.1. de aCliviti'i.lilc mafici Palcnno este unul din cenlrcle principale ale acestei organizalii crimi nale. inceputurilc crimei organizatc in Sicilia d.:nea.za din sccolul XV,

cand in ltalia au sosit grupuri mafiOic spaniole. Dczvoltarca mafici a cunoscut trei et.1pc: rurala (1860-1946), de control a economiei latifundiare: urbana (1946-1977), bazam pc speculalii in construC1ii, coruPlie ~i falsificarea licitaliilor publice; intemationala (din 1977), concentrata pc industrie ~i traficul de draguri. Aceasla gruparc, stnins lcgam de lumea politicii, controlcaza de facto Sicilia ~i continua sa joace un ral imens in cindul crimci organizate inlcmalionalc.

.~

PE SCURT
Lirnba: iluliana Moreda: curo
Rcligia: catolicism Acroport: Punta Raisi (Ia distnnli de 32 de kilometri de ccntntl

o gnidina
e'fotica in juruJ Vilei Igea.

onJllui)

EUROPA

ITA 145

DEVEST

"

TOSCANA
Griidina Italiei

Panorama Toseanei in imprejurimile Sienei. in tonuri pastelate de oem. in aeest rinut deluros erese ehiparo$i $i miislini.

 Patria cavalerilor, a dilaretilor ~i a mae~trilor de orga

Nenumiirate obiceiuri, legende ~i basme se leagii de Toscana, cum se intfunplii adesea ell regiunile bogate in cultur1i. Uneori, unele legende conpn un sfunbure de adevar.
n anul 1559, putcmicul Cosimo I din familia Medici a supus Siena, aliatil a imparatului. EI a decis atunei s:i puna eapih odatii pentro totdeauna unui anumc namv ural al locuitorilor ora~ului. Pe vrcmuri. Siena ~i Florenla erau rivale de moarte. Prin anti] 1260 sier~zii au prins obicciul sa gorcasca pc strazile ora$ului un magar, de a carui coad5 era alamal stindardul Florenlei, pentru a-I face de ras pc vccinii de la Nord.

ECONOMIA
Resurse naturale: mereur. fier, cupru. zinc. mannurii (ClIrrara). Agrieultur-.i: culturi de legumc, vita de vie ~i maslini. Industria: u~oara (texlilil). perrolierii (rafinariil, ercrgelica. Turism

"

Case ascunse sub acopcri~ur; $; /Uric

Unul dintrc cdc mai bi"e conservate

oro$C IIlcdievale ale Toscanei - S.1n

Gimignll/lo.

Obiceiul s-a transfonnat etl timpul in spectacolul traditional cunoscul sub numclc de "II Palio", Scopul cursei rcburr a dilaretilor in jurul pietei medievale Piazza del Campo este capturarea stindardului. Participantii lupta pentn! onoarea diferiIclor cartiere ale ora~ullii. Un spectacol similar - inspirat de ,.Gioslra" medieval ii- are loc la Arczzo.

Locuitorii ora~;ului Lucca amintcsc adesea poveslea ullui ta-nar care. in 1875, a can tal eu mata pasiure la orga catedralei. inca I autoritatile biserice~ti I-au considerat ncpotrivit pcntru fUllctia de capclmaistnl ~i demnimtea asociata acestcia. Ora~u[ a pierdut astfcl un talcntal virtuoz, dar lumea a ca~tigal unul dinlrc cei mai mari compozilori de opera. Organistul plio de temperament era Giacomo Puccini.

de biscrici. A$<1 .1r.ltli Vilzute de sus majoriw/C8 or.l$clor to.se8I1e.

cuMA
Medilerareana. Temperatura medic anuala: +14C in Sud: +12C in regiunile de vale; in Florenla. +6C iama .';li +22C vara. Perioada eea mai propiee ci'ilatoriilor: primavara ~i toamna.

CE TREBUIE

SA $TITI

I. tn galeria Acadcmiei de Arte Frumoase din Florenla sc gi'i~le cca mai

CE MERIT V UT
Pisa. Siena. Arezzo, Lucca. FiesoJc. Poggio a Caiole. Petraita. San GlIllignano. ruirele etrusee din Volterra ~i Chiusi.
F1or~nla.

renumila statuie dill lume - David al lui Michelangelo. 2. Lorenzo di Mediei s-a ineonjurat cu pl3cere de arti~ti. Printre acc$tia s-a numarat $i inegalabilul Leonardo da Vinci, realiwtorul primelor schile de ma~ini zburiitoarc ~i au(orul celui mai faimos tablou din lume - Mona Lisa. 3. Celebrul fizician $i astronom Galileo Galilei s-a nilscut la Pisa, in 1564. EI a intrat in conflict cu Biscrica datoritii teoriei lui revolulionare confonn direia Pumantul sc invarte in jurul Soarelui. 4. Tumul din Pisa a ineepul sa sc inelire acum 800 de ani, din CllUW deplnsiirii fundaliei. eu lOale aceslea. lumul a ramas in picioare pana in momenlul de fata.

EUROPA

ITA 147
IT

DEVEST

TOSCANA
HARTA FlZlCA

MAREA ADRIATIeA

.
EMILIA-ROMAGNA

~
} MARCH"E

MAREA

LfGURICA

-UMBRIA

"

LATIUM

o.
pesIe 1(1) 000 dllloc.

Toscana se intinde pfma la {anal/rile pitore$ti ale marilor Liguriea ~i Tirenianfi ~i este marginita in Est de munth Apenini. Cu dealurilc sale verzi, arhitcetura eitadinii unieii ~i atmosfera memorabihi, Toseana este eonsidcralii de multi drept eca mai (ru111oasa regiune a Italiei.

~ 50000 dllloc.
peste 30 000 d111oc,
sub 30.000 de Ioc,

_ _ drumuri pllflCIp.lIle

200

500 1 000 m

TOSCANA
In imprejurimile raului Amo
Niei 0 altli regiune europeanii ou se poate mandri eu o mo~tenire eulturalii similarii eu eea a Toseanei. Frumusetile naturale ~i eapodoperele artistiee toseane sunt admirate de milioane de turi~ti anual.
~

PESCURT
RcgiulI.": istorica a Italici
Capitala: Florenla Limba: italiana Moneda: curo Rcligia: catolicisrn

Ora*lc principalc: capitalele

provinciilor plus Voltcrrn
ora~cle

Prato $i

Masivi

rnunl~i:

Apeninii Toscani,

casupra colilelor Toscrll'ci p[ute$te rnireasma 1mbala toare a maslinilor, a chiparO$ilor $i a duzilor. Caraclcrislicc pentru accasta regime slint salcle

de ffiunle, prccum $i cct5ti1e $i biscricilc amplasate pe coasle abruplc. Tascana estc 1I1l1l1 dintrc lcagarclc culturii apuserc modem:.

munlii Prcapenini Acroporturi intcma,ionalc: Florcnla+Pcrctola, Pisa-Galileo Galilci in secolul al XV-lea, familia Medici a eondus capitala regiunii, Floren\a, intr-o perioada de dezvoltare artistica ~I ~Iiinlifica. Monumente precum catedrala Santa Maria del Fiore ~i Galeria Uffizi sun! cunoscute in intreaga lume ~i atrag luri~tii ca un rnagrcl. in cele 45 de sali ale Galeriei Uffizi sunt expuse 4.800 de opere de arta. Calaloria prin Toscana trebuie sa inc1uda :;;i 0 vizita la Pisa, cu tunlUl ci inclinat ce se plead in fata turi~tilor. Siena mcdievalfi alrage prin eursele de cai iar istoricul San Gimignano este cunoscut drept .,ora~ul turnurilor", Toscana eSle un loc de odihna ideal nl! numai pentru cei intcresali de cultura. Peisajele montan: ale Apeninilor Toscani ~i pad uri Ie desc sunl un paradis pcntru iubitorii de natura ~i de drumclii, T5rmul de 320 de kilometri lungime al marilor Ligurice ~I Tircnicn: salis race toate dorin\ele amalorilor de bai de soare :;;i ino!.

STATISTICA
Suprafata: 23.000 I-..m~ Populapa: ].53 de milioalr Dcnsitatea populapei: 150
loe km~ Cel mai malt van: Mlmle ('imlln.: (in ..\pcninii Tosc'lIli, 1.16] ml

Tllmu/ Inc/ina! din Pisa CSIC una di/llre iCo.11leJe (wistice ale lralici. vizitm din z06

pan,i ill scam dc gmpuri de tllri$fi dill III/nea imre'lgii.

EUROPA OCCIOENTALA

ITA 161

VENETIA ,
ora~ul

legendar din laguna

Venelia Iriiiele din lurism, conservand monumentele de arhiteetura i Iradilia. in limpId concursului de gondole pe Canale Grande, locuitorii ii il1curajeaza echipajele favorite in ale carol' culori sunt imbriica(i.

De la cetatea fortificati'i la metropola comerciali'i

A~ezarea ora~ului

pe insulele din laguna Venetia a fost decisiva pentru innorirea ~i renumele urbei. Astazi, aceasta a~ezare geografica este 0 piedica serioasa in transportul de marfuri ~i oameni.
CE MERITA VAzUT
eentlmetfl III tcriloriul mlA~tinos din laguna.. Pcrspecliva privind rcmcdierea aeestor neajunsuri este mai mull dedit pcsimistA. in plus, Venclia. in ianuarie $i fcbruarie, este acopcriti\ de 0 ce<lli'i groasa. AceastA a1lllosfera apasAloarc a fost redata de Luchino Visconti in G1mul "Moorte la Venetia".

Pin\8 $i Ba..ilicn San Marco. Pillatul Dogilor. Ponte Rialto (pod) pc Canalul Grande. Mwcul Carrero Galeria ddl'Accadcmia

rimii locuilori ai Venetiei

cuMA
Veri calde ~i umede

au fost fugarii din Campia Padului, care, in seealul

Ace~li

al IV-lea, S-3U adapoSlil aiei de

Icmi reci

~i

Ulnede

invazia popoarelor bamare.

locuitori au transfonnat teritoriul mla$tinos 31 Venetiei intr-o marc pUlcre mondiaHI. inlre secolclc

Temperatura in ianuaric dc la 00. C

la +6 C in august dc la
+18Cla2TC

al VII-lea $1 al XV-lea, Venetia, guvemata de dogi (condudHori i al~i ai Rcpublicii). a fost eea mai
insemnatil putere medileraneanil

care s-a imboglitit din comertul

oriental cu mirodenii. Veniturile man obi i nule Ie-au pennis dogi lor sa consrruiascli palate de vis, biscriei, reziden}c sompluoase. care ast:lzi sunl atractia turislicA principalA a Venetiei. CAire sffi~itul secolului al XVlea a inccpul treplat declinul Vcncliei. pentru ca. in 1797, dupA rnzboaiele napolconiene. sa dcvinA obiect de schimb intre Franta ~i Austria. apoleon ceda, in acest an, Venetia Auslriei. Abia in 1866. Venclia imrn in componenla Italiei. Astiizi, ora~ul Venetia. dalorilii Bienalelor Artislice. Festivalului International de Film. eSle unul dintre principalclc cenlre cuhuralc ale Italiei, inundat continuu de valuri de turi$li. in acela~i timp. sercnisima re publica esle simbolul distrugerii $i decaderii. Conslruetiilc sale. sprijinite pc piloni de lemn. sc scufundii. an de an. eu cali\a
Februarie - in IImplil ce/ebrulllifestiml de la Venetia. limp de cOlel'u =ile, IIi se

;nfijri$eu=ii sfr(ilu('irea
~'eucurilor tfl.'Clite.

CE TREBUIE
I.

sA $TITI

in Evul Mediu, primul european care a pomit intN) calatorie caire Orientul

indepartat estc \'enetianul. comerciantul ~i filozoful Marco Polo. Acesta cstI.' autorul primelor descrieri ale JArilor ~i populatiei Asiei. 2. Nuvela lui Thomas Mann .Moanea din Vcnclia" a fosl transpusa pe ecran de Lucchino Visconti; acest film a popularizat imaginea de atmosfera sumbrA a .,ora~ului din laguna". 3. Conceptul ..commedia dcll'anc" i~i are originea in istoria Veneliei. Renovarea dc baUi II accstui .,tcatro al tipurilor" a fosl realizat de dmmaturgul Carlo Goldoni. Em de profesic avocat. iar cariem litcrari a inceputo abia la varsta de 31 de ani. A murit la Paris in anul 1793. 4. Pc Canale Grande.arlcra" cu couluri a Venelici. sc ana door uei poduri: Podul Academici de ArtA. Ponte Rialto $i in apropicrea staliei Podul Scalzi

EUROPA OCCIOENTALA

ITA 163
IT

VENETIA ,
PLANUL ORASULUl

Laguna Vene\iei

Teatl'\ll

Verde

...
Principato or/era de comunicatie a ora$ului e Canale Grande, ell 0 lungime de 4 km, arlera de apa a Veneriei, de-a lungul eareia s-au ;m;l!al palale Jas/lloase. unul dinlre eele lIlai renulllilejiind Ca'd'Om - "Casa de Aur".

ITA 164

VENETIA
ORASUL PODURILOR'SI AL PALATELOR
Capilala lagunei;
ora~ul a~ezat

pC eele mai multe insule - 118 la numar.

ora~e

Datorita situarii sale geografice, Venetia este unul dintre cele mai vizitate ale lumii.

Tub/aI/rile illfli(i$lind scene din socielll/e eral/ populari=me in seco/e/e tar-ii. "Concerto Di Dame" es/e una din /ucriiri/e pic/omlui italian Francesco Gilardi

PESCURT
Religia: calolica Limba: italian! ~j dialectul \cnet Canicre importanlc: Cannareggio, Castello. San Marco, San Polo. Dorsoduro, Santa Croce, Lido. Chioggia. Acropon: Marco Polo in Tessera, 13 km nord vest de Venetia.

(/7/2//793)

n prima jumi'Uatc a seealului al XVIII-lea. a avu! Joe dezvollarea curentului pictural. care infhli~ cele mai intcresanle peisajc ale ora~ului sau scene din viata cotidiana a locuitorilor. Curentul acesla poarta numele de vcduta (cuvanlUl .,vcduta" inseamna ..vcdcre"), iar eel mai cunoscut rcprezentant 31 s:"iu cste Giovanni Antonio Canal. cunoscutul Canaletto (1697-1768). Vederile lui Canalcno. in fonnate mid. crau considerate adcvaralc ca.rti po~talc, un su\enir potrivit dupa. un sejur 13 Venetia. Ast<1zi, turi~lii contemporanii fae fmografii. filmeaza sau cumparn

"

vederi.lmaginca PalalUlui Dogilor din Piata San Marco este eea mai des in13lnitll. Langa Palatul Dogilor se gllsesc Campanile - un lum inalt din seeo!u! al XII-lea. Tumul eu eeas din seeolul al XV-lea, prceum ~i Procuralic Vecchio ~i Nuove. monumcntc din seeolul al XVIlea. in Palatul Dogilor au fUl1qional, dc-a lungul timpului, loatc autoritalile Republieii. Uinga Palat, la eumpana veacurilor al XVI-lea ~i al XVIIlea. a fost ridicat3 inchisoarea. legata de Palat printr-un mic pod. Acest pod ~i-a ca~tigat rcnumele datorita

seriitorilor seeolului al XIXlea, care I-au numit Podul Suspinelor. De altfel, pe pod au suspinat nu numai indrngostilii dezaml1gili, dar ~i nefericitii condamnati, care trebuiau sA traverseze acest pod, pc drumul de la sa!a de judecat.1'i din Palat spre celula inchisorii.

Pa/me(e !a:#l/oose!le pOl admira iII/iII/pilI ctilt1lOriei

CII

Supraflllll: 7.1161.1112 Populalill: 27!'i.(IfKlloculIori (200lj

gondola cli"d pori descaperi loeuri lIemail'l:l=1I1e.

I)ensit.lliea populaliei: Nooo km1

i"lr-o asifeJ de cii!iiforie, gondola Ie poortu JX' /50 de cOlla/e, traH?rsale de 400 de poduri.

EUROPA

DEVEST

~LD 1

...

OLANDA
Tara morilor de vant ,

eana/uri/e, biciclete/e $i mori/e de vant sunC cde erei semne distinctive ale O/andei. una dinere cde mai popu/atc rari din Europa.

Rembrandt

~i

Rubens

Regatul Tiirilor de Jos a fost candva una dintre principalele puteri maritime ~i coloniale ale lumii. Olanda ~i-a menp.nut pana in prezent statutul de monarhie ~i a ramas 0 tara a navigapei.

CE MERITA VAzUT
\m!\lcrdam. Rolterdam. Ilaga. baraJul IJsseimeer. In:o.ulele
hisicl,l de Vest

"

n 1568, a inceput liizboiul dintrc Tarilc de Jos ~j Spania, carc a dural 80 de ani. Sub conduccrca

lui Maurice de Orania, provinciilc nord ice ale tarii s-au ridiem

impotriva coroarei spaniolc. in (imp cc provinciile sudiee (Bclgia de aSl3zi) au ramas supuse acesteia chiaT ~i dupa semnarea Tratalului de Pace din Westfalia. in 1648.
DOlorita Ootci lor uri~. olandezii nu numai eli au reu.$it sa lina piepi pUlemicci Spanii, in secolul XVII. dar au ~i cuceril numeroase colonii maritime. Ei au descoperit tcritoriile Indoreziei ~i Surinamului de aslazi, 3U ajuns palla in Insulelc din Marca Caraibilor ~i chiaT p<1na in America de Nord. in 1626, au infiinlat, pc
coasta Americii de Nord. Noul Amsterdam, o~ul New York de aSta7i. Olanda ~ia dobandit faima nu numai datorita ruzboaielor ~i a dczvo!tarii eomcrciale, dar ~i datorit:i arti~tilor ~i ganditorilor Slii. Perioada dintre se-

Capita/a O/andc; cste bnlzdaui., asemeni Venetlel, e nenumtirnte canaluri. Amsrerdam cstc num;r uncori .. Venetia Nordu/UI.

colul XV ~i secalul XVII reprezinta apogeul eulturii olandeze. Ora~elc bogate au fost principalcle centre artist ice: Amsterdam, Haarlem. Utrecht, Lciden. OelO, Haga, Rotterdam, Dordrechl $i Gouda. Unu! dintrc cci mai importanli reprezelltati ai Umanismului european cstc Erasmus din Rotterdam. Tot in Olanda s-au nascut unii dintre cei mai mari pictori curopeni. prilltre care Hieronymus Bosch. Jacob van Ruysdael. Rembrandt ~i Venneer.

ECONOMIA
Agricultura: cuhuri de cercalc, de legume. de cartofi (numeroase gospodiirii p..1nicularc): crc~lerca noritor. crc~terea animalclor. Industria: pelrochimicil $i crcrgclicfi (rnlinarii. extracpa ga7lLlui nalUml), alimcnlnnl (Iactale), chimica. electronica!li consltuclii de m~ini. SCCtoru! de scn"icii c,le bin: denohat. Atelierc de anizanal. Turi::.m.

CE TREBUIE sA ~TITI
ordului. in unna ridicarii fundului mflrii, accs1.3 a devenit lac interior al Olandei $i este, in prezent. un loe foone indn1gil de amalorii de sponuri nautiee. 2. Faianta pentru sobe din o~lul Delft, piCI.3t3 in culoarca caracteristici numita albastru de Delft, este una dintrc crcaliile de valoare ale ceramicii artistice europere. 3. Expresia ,.punerul zero altitudi~" a apatut in Olanda. incepand din secolul XVlI. altitudi~a dcasuprn nivelului miirii se masoam fali de punctul de refcrinli care este Amsterdam (~-numitul indicator zero din Amslerdam). 4. 1n anii '70, fotbalul olandez triumfa in lume. Steaua fotbalului Johan CruyfT $i echipa sa. Ajax Amsterdam. au ea~tigal de trei ori consecutiv campionalul nalional. impreunli eu echip..1 nalionatii, acesta a oblinUi de doua ori titlul de vicecampion mondialla fotba\. Aceasla disciplina sportiva continua sa provoace cmolii putcmice in Olanda. in anul 2000, larn a fost gazda Campionatului European de fOlba!. nliUuri de Belgia.
1. Barajul IJsselmeer. numit adesca Zuiderzee, a fosl cindva un golf al Mani

EUROPA

VEST

r::JLD 3
@

OLANDA
HARTA FIZICA
1I.Jot

.......

pqlII

~.OOD Ioc. In"'loo,OOD-~OODIac_ 1nlJtI5O.000 - 100.000 lac.

I Vh,lo""

GIIONINCEN
Groningen

sub 50.000 lac.

I Tutl

...-

"'-* de _

.......... canale

10

20

50

100m

Den H~lder

MARE
NORDULUI

-...-,
Haefte.m

._.

"'"-).'

GERt1,ANIA

~DUiSbUrg

".

BELGIA
KOln

6 Bruxelies

MeaSlriCh,4'!-~~~J

,.

OIanda este, in Iimba locuitorilor sai, Nederland, Tara de 105. Multe regiuni se afla sub nive/u/ marii sau /a doar eli/iva metri deasupra lui, iar a mare parte din teritorii/e !arii au fost rapite ape/or ~i drenate. in urma aeestor aetivitiifi au ramas poldere/e, pe eare se practica intens agricultura, favorizata de solurile aluviale feltile.

OLANDA
Campia periculoasa
Olanda este eea mai joasa tara din lume din punet de vedere al altitudinii. Partea sa vestiea este afectatil in eontinuare de 0 lentil afundare: in decursul unui seeol aceasta a eoboriit eu 10 eentimetri.
otiJe, $I mai ales slijierbele la/e/e, soot unuJ dintre principaJeJe produse de export 8le Olandci.

PE SCURT
Dcnumirca oficialii: Rcgatul Tarilor de Jos Sistcm politic: monarhic constitutionaJa Structurn administrntiva: 12 provmclJ Capitala: Amsterdam (743.000 de loc., aglomcratia urbana numdcind 1.536.000 de loc.) Scdiul guvemului $i al parlamellrnlui: Haga (S'Gravcnhagc) Limba: rr..--crlandezfi MollXia: curo Religia: catolici (30010), rcfonnali (15%), 8% dintre olalldezi sum de aha religic, iar restul de 45% se declarii ram afilierc rcligioasii. Cele mai mari of"ll$e: Rotterdam, Haga, Utrechl, Eindhoven, Groningen Celc mai fungi rJuri: Rhin, Meuse, Schelde. \Vaal Cele Illai importante porturi: Rotterdam, Amsterdam semnificativ circulatia. Locuitorii ora$clor prcfcra un mijloc de dedt transport mai comod transportul in comun ~i decat autoturismele: bicicleta. in nicio allii tam din Europa nu existii atat de multi bicicli~ti.

proape jumiilate din suprafalu Olandei sc ana la nivelul sau sub nivclul marii. Penlru a impiedica inundarea

lil.rii de maree. olandezii au inventat

dc-a lungul sccolelor un sislem de diguri ~i de tcrasamente impotriva

inund3liilor.

austen. tn regiunile sudicc domina calolicii, care tree drepl oameni risipitori ~i veseli. Totu~i, locuitorii Olandei au un lucru in comun: sunl foartc toleranti. in tara mica ~i dens populat'-l convicluiesc in deplinii armonie oameni de nalionaliliili ~i credintc diferite. Olanda cstc faimoasii daloritii culturilor de legume ~i daloriHi branzeturilor foane gustoase, precum ~i datoritii transportului pc mare ~i pe uscat. excelent organizal. Rotterdam ~i Amsterdam sunt cele mai mari ponuri maritime ale Europci. Navigalia intracontinentalii este ~i ea foane hire dezvollata In Oranda. Numeroasele canal uri sunt cui de transport ideale $i faciliteazii

Olandczii recunosc faptul ca tara lor cstc divizata in doua p:'i!1i, diferite din multe puncte de vedere. Provinciilc din nord sunl locuite de
protCSI:1I11i, oamelli CCOllOm!
~i

CUM,!.
Tcmpcrntd oceanica. Tempermura

medic: +2C in ianuaric, + 17C in

iunie. Cantilalea anualit de precipitalii: 750 111m.

Man de vial in provincia Flevoland

STATISTICA
Suprafata: 41.526 km

din Regatul

Tirilor de los

PopuIafia: 16.4 milioaoc de

locuilori Densitatea populafiei: 395 loc./km

Cel roai malt punct: Vaalscrberg (32 I m) rca mai Joasa altiludirc: 6.7 m sub ni\clul mimi

UROP '

NOR 1
<@

DE

NORVEGIA
intre CapuJ Nord $i SkagelTak

Insulele Svalbard, Fiordul Magdalena

In regatul vikingilor
Timp de peste 500 de ani in Norvegia au domnit vikingii. La ineeputul mileniului treeut, tara a format 0 uniune impreunii eu Danemarea ~i de Suedia.
P 7 I N cit JImm din aptOpIt:r'e de fion:luJ Sogne cste I11III1 dinIte J'&fImele cxcmpJarc arhirecronice de acesr tel care s-au "astral. r

CE MERITA VAzUT
Bisericile de lemn din Borgund. Heddal, Uvdal. Oslo (Galeria Nationalii, Parcul Frogner ell statui Ie lui Vigeland), noptile albc de la Capul Nord ~j Insulclc Lofolen,

Par eel eu Frumos, a eueerit cea mai mare parte a Pcninsulei Scandinave, iniliind procesul de unifieare a larii.

n preajrna sccolului V d.Cb., triburile nonnande, care popu lau teritoriul de astlizi al Norvegiei au tntiiniat un mic stat. Pamanturile sterpc, suprapopularea care domrca din secolul VIII ~i rcnumaratele lupte illire triburi au devcnit cauza cxpediliilor de jaf ale vikingilor. Calatorind pc camhii, acc$tia au cucerit, intre allele, Insulclc Faroe, Shetland $i Orkrey, precum $i coaslele Irlandei $i Scoliei. Vikingii au colonizat $1 Islanda, au infiintat a~ezari in Grocnlanda ~i au fost primii europeni care au ajuns in America de Nord. Regele vikingilor, Harald I

"

Din 1319, regcle Magnus al VII-lea Eriksson a condus Norvcgia in cadrul urci uniuni personale eu Suedia. In 1397, ea unnarc a Uniunii de la Kalmar, Sllcdia, Norvegia ~i Daremarea, ee1c trci regate seandinave, s-au unit. in final, Suedia a abandonal uniurca in 1523, dar Icgatura dintre Norvegia ~i Darcmarca s-a mcntinut pana in 1814. Din aeel moment, Norvcgia ~i-a aparat ell grija indcpendenla. in timpul Primului Razboi Mondial, tara ~i-a pastrat rcutmlitatea ~i a riimas in afara alianlelor militare pana in 1940, dnd a fosl atacala de Gennania.

Dupa razboi, Norvegia a intrat in NATO, eu condilia ca, pc timp de pace, nieio foIlii militara straina sa nu poata stationa pe tcritoriul sau. Refercndumul organizat in 1994 referitor la integrarea in Uniurea Ellropeami s-a ineheiat cu respingerea acesteia. Luand in eonsiderarc situalia eeonomiea excelentii a liini, nu e de mirarc cli nqrvcgicnii se tem di aderarea la Uniurc nu ar face decat sa Ie inrautaleasca nivelul de trai.

CLiMA
Climii lemperatii oceanica. ealdii in sud ~i reee in nord. Datorit3 Curcntului eald al Golfului. Norvegia arc un climat mult mai bland decat Alaska, situata In aceea~i latitudirc. Tcmperatura medie la Oslo: -4C in ianuaric, +16C in iulie.

PE SCURT
Denumirca oficiahi: Regalul Norvegiei C1pitala: Oslo (538.500 loc., aglomeralia urbana num1l.rn 811.688Ioc.) Limbi: norvegiana (80010 bokmal, 20010 nynorsk) Moreda: eoroana norvegiana Religia: e~tinism (Iuteranism 94%) Acroponuri: Forrebu ~i Gardcmoen (ambelc lang3 Oslo)

CE TREBUIE

sA $TITI

I. eel mai eelebm aleoal norvegian este a~anumitul aquavit. Una dinlTe miircile acestei biiuturi putemie alcoalizate este pastrala in butoaie de lemn pc navc. in perioada de fennentalie, navele eu alcoal trebuie sa traverseze ccuatoml eel putin 0 dala. 2. Sehiorii norvegicni sunt printm eei mai buni din lume. Ae~tia c~tigii la concursurile intemalionale medalii dupa medalii. 3. Cei mai eunoscuti arti~ti norvegieni sunt pietaml Edvard Munch ("Tipatul''} ~i seriitoml Henrie Ibsen (.,Nora"). 4. Numai in Scandinavia pol fi intiilnite biseriei medievale din lemn, eonstmite pe st51pi ~i eu aeoperi~uri foane asculite. tn Norvegia exisU1 25 de astfel de biseriei.

NOR 3
@)

NORVEGIA
HARTA FIZICA

...

27 C. Nord

-.
Troms".
FINLANDA
'Ie

\
Golful

Wl'$terdl Hilrsta~

Botnic

MAREA
ponle 100.000 Icc.

NORDVL VI

Trw. 30000 - 100.000 Ioc.

tnnl0.000-30,OOOloc. sub 10,000 Ioc.

400 1000 1500 m

C.I

I
Numeroase lacuri molJtane sum SilUll/e in regiuni pitorqti unde nu intii/nC$ti picior de om.

Daca am fl1tinde Iinia

tfinnlllui Norvegiei lufind

in considerare toate
golfurile adiinc sfipate in
Haugesur\i'i

Akrehamn.

coasta stancoasa, numite florduri, aceasta aT Ii mai

(1 CA

Stavang,r Sandn",-"".,~,::
200 Om

/ungfi decat meridianul care leagfi cei doi poJi ai Pfimiintllilli.

NORVEGIA
Una dintre ceJe mai bogate {iiri din Jume.
Norvegia, unul dintre cele mai bogate state din lume, este situatii pe tfumul de vest al Peninsulei Scandinave ~i este una dintre t8ri1e cele mai nordice ale continentului european. Bogiitia Norvegiei nu se rezumli la imensul potential economic, dar cuprinde ~i varietatea reliefului.

aca fanna

rc

imaginam leu.
~i
0

ca

Peninsula Scandinava arc

unui

atunci
coama

Norvegia reprezinta capul

acestuia. Aproximativ

treime din

tara este situata dincolo de cereul polar. Majoritatea locuitorilor sau

Triisfiturn carncteristica a Munfi!or Sc:mdinaviei sunc podi$urilc intinse. numite field-uri. Mun,i; sunc presiirntl eu {jorduri. lacuri $i muri. Peisajele deosebite au devenir marca auaCfie
IUristiciJ a Narvcgiei.

stabilit in regiurca sudica ~i in prcajrna capitalei, Oslo. Caracteristice

pcolm peisajcle norvegicl'l: sunt golfunlc maritime intratc adanc in uscat, numite fiordun. Datorita 3cestora, linia liinnului este fnane

lungil, avand 21.930 de kilomelri. Tipici pentnl orvegia sum ~i

rcnumfualii ghelari (Jostedalsbreen este eel mai mare ghetar al Europei). Multi norvegieni traiesc din pescuit. Marea ascundc iosa ~i alta comoara, care a mcut din poporul norvcgian unul dintre celc mai bogate din lume: petrolu!.
Dc la sra~itul ~milor '60, dind au fosl descopcnlc rczerve importante

de petrol in Marea Nordului ~i in Marea Norvcgiei, tara a devenit 3utonoma din puncrul de vederc ercrgetic. Exportul de petrol a stabilizal situ atia cconomica a acestci tan candva saracco Rata scazut3 a ~majului, care se mcntirc de mult timp In 3,9010, este 0 himerii pcntru alte stale. Bog5tia tflrii ii dclcOllina pc norvegicni s<i IlU acorde o a1cntie dcosebita dcz voltirii turisl11ului in masa. Prclurilc ridicate limiteaz1i numarul vizilatonlor din striiinatate, fapt ce prolejcaza natura norvegiana dc distrugeri. in tinutunle nordicc rcstr.ibatute de drumun, unde timp de doua luni pc an (in mai $i in iunie) pot Ii admirale nOPlile albc, schiurile sunt principalul mijloc de deplasarc in penooda de iama.

STATISTICA
Supraf84a: J:!J. 77 km (tara arhipclagul S\albard) PopulaliJi: "5 milioarc de locuilori Oensitatea populatiei: I-iloc. km' Cel mai inall v!rf: G3ldhopiggcn (2.469 Ill) Lungimea tinnului: 21.930 km. ~.740 km f'1l1ii Iiorduri lnsule: pc!'>IC 150.000 (urele ..,unt door 'i1anci I. dllllre care 2JIOO
locuite

Granite: ! 5+t km. dlnlre care 1.619kmcu Sucdia. 729 Un cu

Finlanda. 1961m ell
Ru~ia.

MinoritJlca nalionaJj a Nonegici. sami. ce !ocui~te in nardu! tMi;.

EUROPA

PRT 1

DEVEST

PORTUGALIA
Tara marinarilor ,

Tannul PortugaJiei - aiei a ineeput, in seeolul XV. istoria pulerii maritime.

De la mare putere, la "adapost pentru saraci"

Istoria Portugaliei este istoria unui ~ir de succese ~i ~ecuri. Tara, cunoscutii pentru un timp sub denumirea de "adapost european al silracilor", trece printr-o nouii perioada de dezvoltare dinamica.

crsoana
Na\cgador,

lui

Henrie

Na\igutorul (Don Ilcnriquc 01

13941460) sc

bucurii pana in prezcnt de un marc

respect in Portugalia. Odata eu cl, puterea Ponugalici a inceput sa creasdi pc marilc ~i occarclc lumiL
Henric Navigatorul a organizat ~i a calalorii pc oceanul finanl3t Atlantic, de-a lungul coaslelor Africii. initiind colonizarca acesteia. La seun limp dupa accca, Vasco da Gama a descoperil calea maritima spre Indii, a cueent pentru Ponugalia Insulele Maluec ~i a pus

lnSl1JJItaneu din viap lin;~t;ta in orrJ$ul poltUghcz

Lisabona
timpul ocupailci napolconicrc. Regele Juan allV-Iea s-a reintors in patrie in 1821, dar I-a Imt la Rio pc fiul sau Pedro, pc post de suplcanl. Un an mai tlirziu, Pedro a fost incoronat impID"a1 al Braziliei iar in 1825, Ponugalia a recunoscut indcpenden~ accstei tfui. Situaria politica inlcma a ramas. insa, insta bila. Dictatura lui Salazar (1933 1968) a rcprczcntat 0 pcrioada di fi cila pcntru ~rn. Democra,ia a fost rcintrodusa in Portugalia in 1974. in unna "Re\iolutiei Garoafelor" iar imegrarca in UniUl'ra Europeana a stimulat dczvoharea cconomica, dupa ani dc stagnate.

bazclc a numeroasc centre comerciale. Expcdiliile maritime all angajat potcntialul POl1ugalici in a~'l

mcisura inc3t aceasta nu a putut sa tina piepl annalei spaniole care i-a ocupat teriloriul in 1580, sub conduccre3 printului de Aloo.
Ponugalia ~i-a recapat31 indepcn den~ de abia in 1668. cu ajulorul britanicilor. Picrdcrca. in 1822, a celei mai mari colonii, Brazilia, a fost 0 loviturn scrioasa. Aici sc refu giase cunca portUghCz3 in 1807, in
Tumul Befem din apropiere de

Lis,1bon.1 pc roul Tejo.

ECONOMIA
Turis.m. Industria: usoari flextila). alimentanl (produsc din ~te). Agricultura: culturi de '11-3 de vic.

PESCURT
Dcoumirca oficiala: Republica
P0l1ughc-18 Sistcm politic: republica parlamcnlanl Capilula: Lisabona Limba: pon.ugheza

CE TREBUIE SA $TITI
1. Muziea popularA ponugheza estc foane ascm!natoare eu muzica spaniola (dansuri in cere acompaniate de cintecul corului). Un dans foane popular aici este fandango. 2. Pluta cste un produs tnditional portughez. Aceasta se obtine din <;1ejarul de pluta, care ~te in special in regiurea Alemejo. 3. Podul Vasco da Garna peste roul Tejo din apropiere de Lisabona a fOS1 tenninat in 1998 $i eSte considernt monumenl arhitectonic. 4. Lisabona a fost viclima unui groaznie eutremur de pamam pe 1 noicmbric 1755. Numeroase c1l'idiri dcosebitc $i obie<:1e dc ana I-.::prctuitc au fost dislruse atunei.

Morcda: cum
Cele mai importante o~: Porto, Coimbra, Faro, Braga. Sctiibal Aeroporturi: lisabona (portela). Pono (Pcdras Rubas), Faro Regiuni autooome: Insulelc Madeira $i Azore Ape: Tejo (275 km), Douro (322 km), Guadiana (260 km)

EUROPA

PRT 3

DEVEST

PORTUGALIA
HARTA FlZlCA
u
r

".
OCEANUL

ATLANTIC

SPANIA

..

'-

""* SOO 000 ditloc. ""* JIIO 000 ditloc. _ l00000ditloc:

_JOOOOditloc:

de- Mo"e illll~

""' ...

- ......

e,t,'t.lOt
"

...

Galful

.....
200

_10000ditloc:

SOO, lIOO rn

AC
F~o

Cadiz

Vecinfitatea oceanuJui Atlantic $i lunga /inie a tiinnu/ui au creat conditii exce/ente pentru dezvoltarea mlviga{iei. La inceput, cii/fitoriiJe pe mare se tenninau in apropiere de {finn. Mai farzi(l, in epoca I1wri/or descoperiri geografice, vaseJe au inceput sa inlreprindii expcdi{ii tot mai inde/ungate. ceea ce a perm is PortL/galiei sa devinii una dintre primeJe puter; colonia/e.

PORTUGALIA
La marginea Europei
Portugalia ocupii partea vesticii a Peninsulei Therice iar coastele sale au 0 lungime de 943 de kilometri. Tiirmul este greu accesibil, avand un numiir redus de golfuri. Munpi ~i p<>d4urile acoperii aproape 70% din teritoriul \iirii.

CE MERITA VAzUT
Lisabon3 (manastirca
~i
Jcronimo~

IUnlul Helem. bisl.lncile in

~lil

baroc, palatul regal ~i car1ierelc Allama ~i Bairw \Itll). Palacio da P..:na in Sintra. mana tmle din Akobal;3 ~i Batalha. Obido~ {fonifica!llk or<l:;>uluil. {'oimbm (hibllot-Xa uni\l:,""ilanil. Conimbnga lruinelc wman:J. sancluarul marin din l'allm~l.

imprcuna. in realitalc. aceslea suot faane diferilc una de cealaha. Spania cste lam mcditerareaniL sprc dcosebirc de Portugalia. Pcisajele accslcia au fanne lllai dure, pc lannurilc pOrtUghC7C reprimiloare $i abruplc bal v:i.nruri putemicc iar valurilc Atlanticului se sparg pc stancile ro$ii $i pc pia-

CIC doua turi din Peninsula Iberica, Spania $i Portugalia, sunl adesea pomenite
Pc '-'-ala roului Doum se ana podgorii renumitc. Aici sc produce vinul de Pono. a/ eiiru; nume provine de III 31 doi/ea o~ ea miirimc din POl1ugalia.

jele pietro..1sc. Vanturile penna rentc care bat dinsprc Atlantic sunt pentru Portugalia. In accla$i limp blcstem $i bioccuvanlarc: nu atrag turi$lii dar protejc3z5 mediul inconjuralor. Portugalia face parte din putirele tari curopere cu acr foartc cural, cu exccptia c5.lorva rcgiuni. in accasta tarn, conceptul de ..pMuri pc calc de disparilie" estc rccunoscul. Coastele Portugaliei nu sum peste tot abruplc $i b:itulc de vant: in regiurx:a Algavre, din sudul tarii, sc afla plajc minunale ~i lini$titc. cu nimic mai prejos fatli dc ccle spa niole sau italiere. Tocmai de aici. de pc lannul Golfului Cadiz., au plecal faimoasele expcditii maritimc. Motivcle muhor marinari crau adcsca dcstul de proLaicc: ace~lia i$i asumau riscul unor cilia

STATISTICA
SUpnlfata: 9::!.391 km Populapa: 10,5 milioarc de

torii indep:irtate de dragul aurului, argimului, sclavilor, fildc$ului ~i mirodeniilor. in trecuI, Portugalia a fost 0 mare putere mondial:i. Portughezii trniesc ~i 3stazi din amintirile trccutului glorios. Pe steagul national figurc371i un astrolab - instrument de navigalie care rcaminle~tc rolul jucat pc vrcmuri de Portugalia in dcscopcrirea lumii.

locuitori Densitatea populapei: t 14 loc. km

Spornl natura.l: 031f'0 anuat Mortalitatca: 10 d...x,;..;,; la 1.000 de
kll.~ulton

cuMA
SublrOpicaJ4 umeda in nord ~i mediterarean4 in sud. Vanturilc care hal dinsprc Atlantic influentew semnificati\- elima Portugaliei (mai ales 1a \-'cst ~i la nord). Tempcraturilc medii anuale: intrc +9e ~i +20oe In Porto. intrc +1 Joe ~i +22e la Lisabona, inlre +12e ~i +24e la Faro.

de via~: 73 de ani la I:Iflrbap ~i ""79 d.: ani 13 fcmei Cele mai inalte vlirfuri: r..;trclla 1.lJ9J 11l. Punta do Pico (Azore) ::!.J51 In Granile: 1.115 kill (eu Sp<lnia)

Speran~ medie

EC

REGIUNI

REG 85

GE
Gigant economic in recesiune

in limpuJ ceJui de aJ doiJea riizboi mondiaJ, FranJdiJrt am Main a fost practic ras de pe fala piimancuJui. Astiizi este principaJuJ cenlro bancar european, DCup5nd un raJ important fn industria ~i comet1u] german. eea mai buna dovadii fn acesl sens sunl numera~ii zgarie-nori din cenlru] ora~uJui.

o mare provocare dupa unificare

Economia RDG - centralizata ~i ignorand regulile economiei de piala - s-a dovedit in momentul unificarii 0 relicva a carei transfonnare avea sa coste Vestul multe miliarde de marci. Astiizi, principala economie din zona eum suporta cu dificultate cresciinda menlinerea ramurilor industriale nerentabile ~i nu mai este capabila sa asigure cetalenilor beneficiile sociale cu care s-au obi~nuit.

upa divizarea Gcnnanici In sra~itul anilor '40, ficcarc dintre celc doua tari s-u

dczvoltul in directii difcritc: RFG a

unna! calea economiei libcre de piala, in limp ce in ROO sislcmul economic sa bazat pe proprietalca de
slat. in RFG agricultura a pierdut 101 mai mull din important3, pc cand in ROO lcrenurile arabi Ie acopcreau

6()O/o din suprafata tani. Rigida economic planificat5. de lip socia

list, a facUi imposibila
0

del-voltare

dinamica dupa model \leslie iar industria invech.ita a provocat dcgradarea semnificativa a mediului inconjurJlor.

Traditional, portul Jooca un rol (oorte important in cconomia o~/ui hanscatlc llamburg. in prezcm, Ol7l$ul CSle ~i un important ccntro pe piata lchnologiilor lnodeme ~i a mass-moolc,.

eaderea URSS a ofen! GCnlluniei $-1nsa iSloric5. a reunilic5rii (care a

nvul Joe In 3 octombrie 1990). S-a dovedit lns.."i eft - dupa spusclc cuncclarului Willy Brandl- "unirea a cc
ea ce ar lrebui

sa fie impreun5" esle

STATISTICA
Suprafata: ~ 57,000 km PopulaJia.: K~A mlliOOfr Striini: 9" .. in majoritat~ turn, cmlgranl1 din Europa de hi
gn.'\:i, luhcni

mult mai dificila decat sc ~tepta. Stnlcturile economice ale RDG erau ~funC!ionale iar nonnele de produclie nu corespundeau cerin!elor internationalc. Numcroase uzi~ eSI -gennane (din ramura miniera, navala, chimica ~i a industriei de ma~ini) au dat faliment iar altele au fost salvale numai dalonla ajutoru lui fin:mciar semnificativ din Vest. de fata, cca mai mare economic din Uniurea Europcana se cIatinii din Icmelii. Scc5IUiti de invesliliile un~ in landurile esLice,

in momentul

areclata de schimbarea globala de conjunclur.i nu mai face falii inda tonrilor unui vcrilabil "stal social". Gennanii ~i-au de~it posibilitiiti Ie-lara chehuie~le prea mulli b..'lni in scopuri sociale, suslin5.nd lotodala industriile ~renlabile din ramura navala ~i minicrn. 0 solulie pcntru revigorarea economicii sc dorc~IC a fi a progr:uTIul guvemamcnlal de rcfonnc "Agenda 2010", bazat pc reducerea ajulorului de ~maj, reducen in sectoml serviciilor medicale, libcralizarea legislaliei muncii $i reducerea pensiilor.

Oensitatea populapei: :!~U locuJ((\ri km Rata ~majuJui: nproxunaln I~o in \'o.:~1 aproximali\ 16"0 in I-oa Timpul de luero pe an: 1.667 ore Durata concediului: 10 de lile
(nnual)

CE TREBUIE sA $TITI
1. Dupoi unificnrea tfuii. in 1991, 5--aluat decizia de mutare n capitalei In Berlin. 2. Polorezii reprezintA 0,4% din populalia Germaniei (aliituri de greci, sunl a trein minoritate nalionala dupii turci ~i italieni). 3. In 2002, in Gennania cxistau aproximativ 56 de milioare de utilizatori de teleroore mobile ~i aproope 32 de milioore de ulilizatori de Inlem:t. fn lam runclioreazli aproximativ 800 de posturi de radio ~i 370 de posturi de televiziUl\::. Finna gcmlanii Deutsche Telckom esle una dintre cde mai man finne de telL'Comunicatii din lume.

Urbanizarea: 8711'0

GERMANIA
HARTA ECONOMICA

"------4

RoI."",ek
ME LEMBURG

-POMERA

IA ANTERIOARA

.
"7BADEN {)ATTEMJE-

Agricuttura

""'....
de

Cr~terea
Yle

ardmalelor

v~

SitYlCUlluro

Industria

O ""'''''' induslriale AutoslrAzi

.............- Canale

.....

POlen!ialul economic $i demografic al Republicii Federale Gennania o indreplate$te sajoace un ral esen!iaJ in Europa unificata.

GERMANIA
Tara miracolului economic ,
Dupi al doilea ra.zboi mondial Germania a rellijit, mai mult decat orice alta tarii, sa reconstruiascii infrastructura distrusa. Economia vest-germana s-a impus pe pietele intemaponale, fapt datonta ciiruia Germania, situata in inima Europei, a devenit a doua putere comercialii a lumii.

PE SCURT
, Denumirea oficiala: Republica Federnla Gennania impal'1ire adminislraliva: 16 Siale federalc (Ianduri) , Capitala: Berlin (3,4 milioare locuitori. aglomernlia urbana 4,5 milioare) Limba: gennana Morrda: curo - 100 ccnli Rcligie: c~limi (protcs13n\i 58.6%, cutolici 34,4;'), musulmani (2,1%) Cele mai marl or.t$C: Berlin, Munchen. Dresda, Dusseldorf, Duisburg, Dortmund. Essen, Koln. e Porturi principale: Hamburg. Bremcnhaven. Kiel , Roslock. Duisburg (eel mai marc port fluvial european) "P:irinlclc" Si arhitectul rcconstrucliei economice gcnnaoc a fost Ludwig Erhard - ministrul econorniei in guvemul cancelarului Konrad Adenauer, prornotorul "cconomiei de pia!:i care ia in considerarc n.::\ioile sociale". Consolidarea piClci libere sustinut:i de un stat putemlc Si dc 0 rc!ca de servicii sociall: a dcvenit un model pentru multe tan. in prczcnt. Gennania riimfill: a doua pUlere comercial:i a lumii. dar crizele structurale din economic (priibusirca scctoarelor traditionale. ~ majul in c~tcre. distrugerca mcdiului) umbrcsc aceasm tara 3 miracolului economic.

eel rna; mare OI'3~ din Germ3nia estc

Berlin. La sfaf'$iluJ mileniului trecur. dupa unific311!:J I,ini. parlamentuJ $/

guvemuJ au rcl'Cnll la Berlin.

ECONOMIA
/'\

0 1945 Gennania a fost dislrus:i:

mulle ora~ ~i obiective indu striale au fost rase de pc [ala pdmanlUlui de caire aliali. Sansa rcconslnJcliei din I~melii a slruclurilor ceonomice ~i sociale gennare a aparut insa imcdiat. Economia "5-;) pus pc picioarc" dalorila ajutorului scmnificativ oren! de SUA, prl.'CUIll ~i datorita putcrii de mUllen ~i seriozillilii lipie gennall.~. in plus. redresarca a avu! Joe mai rcpcdc dedit era estimat: in anii '50 miracolul economic gennan a surprins lumea iar 13 sffin;itul deceniului trecut Jara dintrc Marca Nordului ~i Alpi a n..-.tJcvcnil 0 pulere cconomica.

Agricultura ,i crqterea animalelor (1.1% din forta de munea). Industria (36,3%); in principal pelrOChimie1., erergeticl, de ~ini. ehimica ~i alimen13r3. Scrvicii (62PI.). Produsul national brut pc cap de locuilor: 26.035 euro in anul 200 I.

Zoe priDcipale cconomice:

Rbin-Ruhr (Koln. Essen.Duisborg, Dortmund, Dusseldorf), RhinMcin (Frankfurt), Rhin-Neckar (Mannhcim. Ludwigshafcn, Stultgan). Berlin, Ilamburg, $axonia (~iplig. Dresda., ChemniiZ). in anii '90; e~lcre ecooornic5 de 1.50/. anual. Ra13 inflaliei: 1,4/ . . Rata ~majului: 9.~.

EUROPA DEVEST

SMR 1

SAN
Republica striiveche

Pe fiecare dintre cele trei piscuri ale Monte Titano (Muntele Uria~) au fost construite in Evul Mediu castelc (in imagine, La Rocca). Imaginea acestor trei castele a riimas pana astiizi blazonul statu/ui San Marino.

Capitanii decid cursul de urrnat

San Marino s-a apiirat intotdeauna eu succes de invadatorii straini.

Constitutia medievala oriindui~te pana in prezent viata internli a statului.

pre sffi~itul secolului III. dod impfuutul roman Dioclclian a incepul persccutia c~linilor, Marinus, eel care avea sa dcvimi mai

tUrL-iu sffint ~i patron al stalului, a reu~it 8..i fuga lufuld eatea Adriaticii. ' EI s-a adapostit pc Monte Titano, unde a ramas ~ triiiasca in sihiislrie,
dupa anul 30 I. Aceasta estc legenda dcspre originilc accstui slat.

Situarea pc coastele abruplc ale muntelui a facilitat apfunrea ~i a pcrmis micii societiili de aici sa i$i pastrezc independen13 un limp Marino cstc indclungat. San considerata cea mai veche republica

in sa/a din fOlografie se in(j~e CoosiJiul Mare $i General - porlMnentul din San Marino.
Confonn tmdi(iei, la I aprilie $i la I octombrie, are loe in San Marino ccremonia oficiala de preluare a pUlerii de citre noii dipitani. in timpul ceremoniilor. care amintesc ureori de un bal maseat, aCC$tia primesc chcile $i sigiliilc stulului. in San Marino Illl cxista scrvlciu militar obligatoriu: annata, care numara 1.000 de soldali, cste formata exclusiv din voluntari. insa, daca statui estc in pericol, fiecare loeuitor de se"t oorbatesc, inlre 16 $i 55 de ani, este obligat sa iI apere cu anna in mana. Din 1862, statui se af1a sub protectia militar.1 suplimentara a ltalici. Putcrile strain: au re~it sa oeupe San Marino door in doua oeazii. in 1503, statui minuseul a intrat pcnlru scurt timp sub controlul prinlului Romagnici, Cesare Borgia. in schimb, in 1943, granilcle statu lui au fast trccllte de agresorul gemmn. Dupa razboi, San Marino a primit numclc de Republica R~ic, d.1Iorit.l perioodei indelungate in care au dominat guvcrrelc de stanga.

din lume, care a dainiut palla in ziua de astazi, iar constitulia republicana
a fost adoptatii in acest stat. inca din anul 1362. ~i Icgca fundamcnlala a fost modificata de numcroasc ori, clcmcnlcle sale fundamentale au raffias rcscbimbate: ~fii stmului raman cci doi capitani-regcnti alC$i pentru 0 perioada de $USc luni. Acc$lia sunt desemnati dc Marcie Consiliul Gereral, in ficcarc primavam $i toamna. Consiliu insu$i este ales de popor 0 data la cinci ani.

cuM.&.
Mediterareana (r.icoroasA din

cauza altitudinii). Temperatura medie: ~~C in ianuarie $i +25C

in iulie.

CE TREBUIE

sA $TITI

CE MERITA VAzUT
("a t Ide (La Rocca. La (jUllna.. La l cstal. Palatul Gu\cmulUi.
Biseflca Franci,;canilor. B:vitica. (abiretut Obi\.'Clclor BUilrc. MUleul Annelor. \.1u.feul Ganbaldl.

I. San Marino nu este un rai pentnl cei care fug de fisc. dar poote fi caracterizat ea atare cand vile \orba de azilanli. Cel mai eelebru dintre ac~tia a fo t Giuseppe Garibaldi, care a gasil aici ada post in 1R49. dupi ~uarea primei sale tentative de unificarc a Italiei. 2. 1n afam de Cablf~tul Obiectelor Bizare, una dintrc ccle mai mari atractii turistice din San Marino este Muzeul Annclor. Acesta se aflli in castelul La Cesta. siluat 1a cea mai mare im\Jtime pc Monte Tilano. 3. in Biserica Franciscanilor se ana capodopcrcle marilor pictori italieni Guercino ~i Bellini. 4. Numoi slatele Nauru $i Tuvalu, din Oceania, al1i.turi de Monaco ~j de Vatican, sunt mai mici ca dimensiure dccal San Marino.

DEVEST

EUROPA

SMR 3

SAN MARINO
HARTA GENERALA Sf PLANUL ORASULUI
Rt'P"bliCfl San Marino
Ora~1I1

Sau Marino

EMILIA-AOMAGNA

MARCHE

' . . . . OOOIac.

-- _ 4llOD lac-

--~ <..,---

----

Calatorind spre San Marino dinspre Rimini este greu sa observi cand ai trecut grani{a. Aceasta nu este marcata in mod special, iar relieful format din campii ~i din lunci este acela~i de ambele parti ale grani{ei. De abia cand ajungi la poalele impunatorului masiv Titano, pe viirfuJ caruia se alIa capitaJa statului, ai siguranJ8 cil ai ajuns in San Marino. Numeroase/e mag;lzinc eu suvenirc ~j }ichioruri de calitate de pc marginea striidutelor EJbrupte aminlesc de fc1ptul ca turismul estc sursa principalii de vcnituri /8 bugetului statului.

SAN MARINO
Stand pitic de 1a poa1e1e Munte1ui Uria$
San Marino, unw dintre cele mai mici state din lume, este situat pe coastele lantului muntos aI Apeninilor.

STATISTICA
SllpI"&f$: f1 i.2
KIll

PopuIapa: 29.251 Ill\:

Densitatea populapei: 473 loe km

Structura populapei: ,<Inmarin.:<'l

1<4 e.lt.:lhcnl ' ....flo SporuJ oanual: 1.2h GranilC: _\9 km f!:nl;la\a re tcnl~mul [tah",ll Cel mai inalt viirf: Til.IM (749 m)

rcgiunilc it.1.1icrc EmiliaRomagna ~i Marche sc ascundc un stat ell suprafap pUlin mai mare de 60 km'. Din punctul de vedcrc al dimcnsiunilor, acesta esle al cincilca pc lisla cclor mai mid state din Jume. San Marino cuprindc o capitala ell accl~i nume. care numara 4.500 de locuitori ~i cstc siruam 130 altitudirc de 755 de metri pc cooslele Monle Tirana, precum ~i cateYa zcci de sale In poalclc acelui~i Illunte.

"- oIre

imponantii pentru San Marino, Sial ell un sistem de protectie sociala puternie dezvoltal, 0 eonstituie limbrelc p<$lle. Turi~tii Ie lipesc adeseori pc vcderile pe care Ie trimit de aici, dar capodoperele artisticc cu lnscrisul "Rep. di San Marino" au mai ales valoare pentro colec~onari, Filatcli~tii Ie apreciazii datorita multitudinii de motive ~i datorita e.'(ecUlici foone mente,

PE SCURT
Dcnumirc3 oFicialli.: Scrcnisima Republica San Marino
Capitala: San Marino (4.3511oc.) limbi: italiana.. ~ Mou=da: cum Rcligia: catolicism

eca mai marc localitalc: Scrravallc

(9.400 loe.)

Mu1lumitli faptului ca tlinnul italian al Adrialicii imprcuna Cll Rimini, Mecca luri~tilor. se ana 13 numal 25 de kilometri departare. aproximmiv doua trcimi din vcniturilc statului pravi" din turism. Anual, lara prim~tc 3,5 milioare de vizitatori, in special turi~li care doresc sa i~i petreac:'i vacanla la mare $i care fae excul'Sii de 0 zi in San Marino.
Din pricina aglomcratici cauzate de afluxul turistic. csle grcu 53 simti atmosfera medievala

o~ului

San

Marino. Aglomeratia ,1Iinge apogeul in plimi varn, dar San Marino merita sa fie

vizitat fie $i numai pentru peisajele mi !lunate ale Munlilor

Apeni"i, pcntru cclc
trei castelc construitc

Piazza della Libert:i (Piala Libertalii) cu Statuia Libcrtiilii sanman'nezc.

ECONOMIA
Emisia de timbre po~talc.
Agricultura: culturi de vila de ,ie ~i de m:hlitr. C~I~rca 'itelor.

In mari altitudini $i
pentru Palatul

Gu\'cmului

din

Piazza della Libcrui (Piata Libert..ilii). Alatlln de turism, 0 alti sursi'i de venituri

Industria: u~oara (textill). alimcnlarfi (bl".inzeluri). de

aniunal, Turism.

~mi

clcClrice (electronica) ; atclicrc de

EUROPA
DEVEST

SPA 1

"

SPANIA
Patria coridei !ji a dansului flamenco

Pueblos blancos, adicii "satele a/be': sunt situate de obicei pc coaste/e muntilor $i alcatuiesc peisajuJ caracleristic al AndaJuziei. regiunc pitoreasca. situata in sudul Spaniei.

Putere timp de un seeo]

Spania a fost timp de secole victima invaziilor arabe, dar, in secolul XVI, jumiitate din glob s-a afIat sub dominatia sa.

ECONOMIA
Rcsursc naturale: ziicfllninlc de mircrcu (zinc. tier. plumb. titan) ~l bauxilA. Indu~lria: cleclrolchnica ~i c1cclTOnica. de automobile. ITh:lalurgica. chimicA, tc.'(tila. alimcmarn. \gricuhum: cuhuri de \ il<1 de \ ie (Iocul trei in lume 13 produqia de \ in). de

cerca1c. de fructc citricc. de

mashni. pcsellil. Turism.

milioat'c de victimc ~i sa incheiat, in 1939, cu victoria lui Franco. datoritii sprijinului acordat de Gcrmania hitlcrisHi ~i de ltalia fascista. Franco a condus tara ca dictator pana la moartea sa, in 1975. La seurt timp dupa aceasta. Juan Carlos I a proc1amm din nou monarhia. Din 1976, aceasla sc limiteaza la funclii pur reprczcntalive. Problemclc principale ale Spaniei modem: sunl menlirerca sub control a Icrorii

scparati~lilor ba~li ~i
~majlllui.

rala ridicata a care in ullimii ani a inccpill, totu~i, s5 sc reducii trcpwt.

CE MERITA VAzUT
\tadrid. FS('orial. s.:gO\ lao Granada. SC\ ilia. Co L1 de la l.U7 (intre GlbraltoJ,r ~i graniJ3 ell Portugaliul. Galicia cea plina de \cnleatoi.

perit America iar tara a re\'cnit sub control c~lin. dupa ce ultimului regal maur a1 Granadci a fost cueerit.
Regatul spaniol a dc\cnit 0 putcre mondiala, dar nu penln! mult limp: in 1588, Anglia protestanta a scufundat faimoasa Invincibila
sffi~itului"

nu, 1492 rcprezinl5 0 data important:i pcnlru Spania:

Cristofor Columb a dcsco-

Armada. marcand astfel .inceputul pcntru putcrea sp<lniolu. in dC{;ursul sccolulul a[ XIX-lea.

Spania a pierdut loale coloniile din America ~i Asia - ultimclc dinlrc cle (Cuba, Puerto Rico ~i Filipirc) in I&98, in favoarca Slutelor Unite. in anul 1931. prabu~irea monarhici a fost urmata de un seurt interludiu democratic al carui du~man declaral fost gereralul fascist Francisco Franco. "Contrarcvolutiu" condusa de acesta a dus. in 1936. la izbuenirca unui sangeros ra7boi civil. Rflzboilll a facut peste 1.2

Porto C%m eslC un sat pesciiresc tipic. Pescuitul continua sii jooce un '01 import.1m in l'Conomia sp.1niolfi,

CE TREBUIE
I.

sA ~TITI

cuMA
SubtropicalA-: chmat marin (temperat umed) pc coasta atlantica; c1imat conlirental in campia centroid (Meseta); in sud. elimat mediterarean.

in anul
o~ul

1981. forte militarc de drcapta au inecrcat 53 mstoarre guvemul Si

sa instaurezc dictatura militam.

1937. avioarele gemJare din Legiurca Condorul au distrus Guemlca y Luna. sitU31 in nordul Spaniei. Accasta tragedie de propo.,ii a fost imonalizata de Pablo Picasso in celebrul sau tablou. 3. Spania este situati la 0 altitudirr;: medie de 660 de mctri deasupra ni\ielului marii. rapt care 0 plaseazi pc loeul doi in Europa (dup3 EI\ietia).
2.

in 26 aprilie

EUROPA DEVEST

SPA3

SPANIA
HARTA FIZICA
r r

FRANTA

r
Golf."

_ ..
ALGERIA MAROC

OCEANUL A TLANT/C

...-.
_ ' _ _ 10<. _ _ 0llIl .. 1Iz _ ,0000llllollllz

--- "'OllOllllolllocZOIl 50Il 1000 mlO ..

Spania Deupa eea rnai mare parte a Peninsulei Iberiee $; este asoeiata eel rna; adesea ell plajele insorite de pe coasta mediteraneana. de~i in interiorul {arii iemile aspre. cu ziipada. lW sunt 0 raritate.

SPANIA
Tara traditiilor culturale !}i a turismului in masa
Un sejur in Spania nu se poate reduee numai la vizitarea plajelor. Spania este 0 eu peisaje minunate, eu 0 culturii deosebitii ~i eu 0 buciitiirie delieioasa.

tara

STATISTICA
Suprafara; 50-\7K] kill: eu In:-.uleJc Balcarc ~i In..ulde Canare) Populafia: W de mihoon; Densitatea popuJatiei: "11'; loeuitllri km: eel mai malt v8rf: Pi,o de Tcide (in Teocrilc..UIH m) Lungimea coaslei: .l9{).-\ km (rara Bakarc ':01 In..ulclc (anarcl
(imp~una

PE SCURT
Dcnumirca oficiaU'i: Rcgatul Spaniei Sistem politic: monarhie constitutionala Diviziure udministrativl\: 52 de provincii grupatc in 17 rcgiuni autonome Posesiuni: Ccuta Si Mclilla (in Maroc) Capitala : Madrid Limbi: spaniola (limba ofK:ia1a, 73%), catalana (24;'), galiciana. basdi

Moreda: curo Rcligia: catolicism (97010) Cclc Olai importantc orose:

cxtrem de CUIlOSCUla. eel mai adesea, turi~ii vizitc3za Ibiza. Majol'C3 sau una din plajele mcdilcrareerc dintrc Barcelona ~i Valencia. Acestc ..solarii turistice" au, Insrl. foartc pu\in in COllllm ell ..Spania autcnticfi"'. Trci lrasec facilitcaza dcscopcrirca accstcia. Primu! tr.lSCu lrete prill Pirin:::i caire San Sebastian. probabil eel mai frumos port spaniol. ell plaja sa cclcbn~l in fanna de scoica

panin CSIC 0 destinatic turistica

(.,Conch,,"). Mai dcpartc, insprc Vest. sc imindc Asturia ell munlii masi"i ai Canlabrici (aprox. 2.700 01) cc coboaril abrupt spre mare $i Galicia cca verde. ell rcollmitu! sanctuar marin din Santiago de Composlcla. AI doilca lrascu parcurge Castilia $1 imprejurimile Madridului: mcriL.; \izitaiC o~lc Toledo. Avila. Segovia ~i Salamanca, unde se ana cca mai \-cchc universitatc din Europa. AI trcilca lrnSCli tm..:crseaz;.l Andaluzia. Situata

Barcelona, Bilbao, Malaga.

Saragossa. Sevilla, Valladolid Porturi maritime: Cartagena,

Bilbao, Barttlona Aeroporturi: Madrid. Barcelona. Bilbao

in sud. acc.1Sta poart:i numcroosc unnc ale influcnlei ambc, mai ales in
o~lc

Gmnada.. Cordoba

~i

Sevilla.

EUROPA

SPA 5

DEVEST

MADRID
Miindria Spaniei

dictatllrii lui Franco a insemnat pentru Madrid, printre altele, ridicarea rcstricriilor de circulalie. Ora~ul a redcvenit astiizi 0 metropolii pulsfind de vialii.

Sfiir~itul

De la sat la metropolii a lumii

Madridul este situat in vechea provincie spaniola Castilia. :In centrul o~ului se pot intiilni numeroase m1irturii ale puterii dinastiei regale ~i ale intluentei importante a Bisericii.

adridU' ocupa zona cen~ra)a a Peninsulci lberice.

In 1570, un ciilalor gennan descria Onl$ul ca pe 0 ~re de mici dimcnsiuni. Insa Filip alII-lea a stri'imulat aici curtea rcgaHi, in anu! 1561. Madridul a de\'enit capitala oliciaJa a Spaniei in 1606. in prezcnt. accsta cstc eel rn.'ti mare Onl$ allfuii ~i 31 doilca ccntru industrial, dupa Barcelona.

Din ....cehime. Biscrica joaca un rol esenli31 in via\3 rcgalului spaniol, profund rcligios. in anul 1656, in Madrid cxistau 54 de manastiri ~i 14 biscrici. Uica.surilc de cult ocu-

pau aproape ora.sului.

Ircime din 5uprafa13

Puerla de Alcala a (as/ ridiea/a in seeo/ul XVI11. in fimpul domniei rcgclui Carlos all11-lc8.

Fratelc lui Napoleon. Joseph. a dcvcnit rcgc al Spanici in ullul 1808. EI a fost un marc iubilor de pialclc inconjuralc de platani $i a construit ffiulte 3sIfcl de locuri in Madrid. Dcoarccc nu se dadea

PE SCURT
Capital3 Rc::uului Sp.'lnici Structum admini.,lmti\a: 11 de
districlc Scdiul parlamcnlului spaniol

inapoi de la baulura. regelc a fosl poreclil de locuitorii Madridului .,PepcButelcii". in accla~i an, in Madrid a izbucnil rcvolta impolriva ocupantului francez. care a marCi\t incepu(ul razboiullli de cliberarc a tarii. Din 1910, Madrid a inccput sajoace rollli urci melropole de rang 1110ndial. Vechiut ora~ medieval a devenil inconjurat de cladiri monu-

mentole. A fost construit metroul. Locuitorii o~ului sunt mandri de faptlll ca ora~ul a fost dcclarat capitala curopcana a culturii, ~i aceoslo nu nllmai dalorita tmditiilor sau muzeelor ~i galeriilor celebre. Este sufieicnt sa arunci 0 privire in interiorul urcia dintrc biscriclI\cle Jll1i.rgina~ ale om~ului ca sa iti sara in ochi minunatele altarele. tablouri ~i statui.

(Cortes) ~i al gu\cmului
Limoo: <;paniola (Cllstilian1i)

CE TREBUIE

sA $TITI

Mon.."'da: cum
Rcligia: in majoritalc C310lici Celc mai importanlc canicre: Cenlro - ~ladric.lul J labsburgilor (Plaza \1a)or. Pucna del Sol) ~i Mooridul Bourbooilor (Pasco del

Prado. Palacio Real). Salamanca

MC1roU: 12 hnll Acroport intcmalJOf13I: &tr.Jjas

I. Pc bluonul Madridului eslC repre7cntat un urs mancand hctc de madrni (un soi de e3p~ure sdloolica care. potrivit unara, arc proprietali magice). in secolul XIV. padurile din prcajma onl$ului crau phm de ul'li. 2. Madrid esle cea mai insorita capital1lo ~i la cea mai mare ahitudire din Europa. J. De 18 sr~itullunii rnai pana la s!'fu);itul lunii iulie. in pan:ul Retiro din Madrid se des~ sub cerol liber, .,Feria dellibro~. eel mai cunoscut tdrg de carte din Spania. 4. EI Corte Ingles cste centrol comcrcial 81 Madridului. Este cea mai mare societate prhati din Spania, cu venitun care Ie d~ pc cele ale companiei aericre Iberia.

EUROPA

SPA 7

DEVEST

MADRID
PLANUL ORA$ULUI
OAA$Ul
U~,

, ~ ... """'-'0

AZ C"

ERSIYAR

:-.,J

MONClOA
GAlT "M'IlH
"...-J

\"'"""
A~A'ILES"

I ---J CHA an
-'
GAR

TR"'1."

<-

:--~~"'" REctl TO ........, """""'"

LLA -.......

ANCA

..

-""--\-I......L
IBIZA

Piala Puerta del Sol este inima ora$ului Madrid, siluat pe firavul niu Manzanares. De aici, toale locurile demne de "iizul din capitala spanio/ii sum U$or accesibile: palalul regal (Palacio Real). centrol ora$uJui vechi (Plaza Mayor), tumurile neobi$nuite din Plaza de Espana. (rumoasa Plaza de la Cibeles precum $i muzeul Prado.

MADRID
CapitaJa artei
In muzeul Prado se giise~te cea mai mare colectie de pictura spaniola din lume.
Metropola situatii in inima Spaniei este faimoasa
~i

pentru aile atractii.

rang mondial se rcgascsc sule de C<1.podopcre ale unar mac~lri prccum Goya, Picasso, EI Greco, Mir6 ~i
Dali. Adiipostita de Centrul de Arta

racto reprezinrn pcntru Madrid

ceca ce Luvrul reprezinla pentru Paris. in aces! muzeu de

Regina Sofia, muzcu] de artii a secolului XX aOal sub palronajul regirci, Guemica lui Picasso 1a&1 0 impresie de reuitat asupm privitonllui. Pictura a fost comandalli de guvemul Republicii in anul 1937, ell ocazia expoziliei de la Paris. Opera este un
protest impolriva crnzimii ooboiului

civil spanioL Palla in 1981, tabloul a fost expus inlr-O galerie din New York, Intrucat piclorul a decis di acesta sc va intoarce in Spania numai atunci cand tara va reveni la democra!ie. Vizila 10 b.uanll EI Rastra, ale carui inceputuri dotcaza din perioada
medievalfi, este un element obligatoriu al oricfirei plimbari prin Madrid. Initial, aiei se strangeau tiibaearii in fiecare duminica pentru a-~i vinde marfurile. Ulterior, Ii s-au alaturat ~i alii mc~te~ugari ~i mtizani. in prezcnt, aiei poti gasi 0 gama larga de vechituri, de obiecte de am, de haire vccbi ~i de earti. Din pacate, b..lzarul estc ~i locul favorit al hotilor de buzunare, mai ales in apropiere de Mira el Rio Baja. Palatul regal Palacio Real ~ este inconjurat de pareuri. eire spera insa sa il intfilreasca aici pc regele Juan Carlos, va Ii dezamagit: aeesta locuie~te de obicei in rezidenta sa de langa Madrid ~i i$i face aparitia in capitaUi foarte rar. Turi~tii pol in schimb admira arhitcctura clMirii ~i mai ales frescele maestrului italian Giovanni Tiepolo.

200.1 Plaza de Espana este Manbmtanul Madridu/ui: .1ici ;~i au scdiuJ numcr0<1SC Mnci ~i societii(i de .1sigurnri.

CE MERITA VAzUT
Plaza Mayor. Palacio Real (panorama ora;;ului). mUl!:cele Prado ;;i de Arhcologic. parcul Retiro. Pucrta del Sol; in vecinatatea ora$ului: Escorial. Toledo. AranJucz. Segovia

CLiMA
Contirenlala. lemile sunt foarte reei. verile sunt adesea caniculare. Precipilatii limitate. Temperatura medie variazii in ianuarie intre + I ~i +8C iar in iulie intre + 17 ~i

+3 1C.

STATISTICA
Suprafap: 607 km PopuJapa: 3.1 milioao.: de locuitori (aglomerapa urbana l1umatii 5.8 milioare) Densitatea populapei: 5.198 loc.,kmAltitudinea medie: 667 III Numirul muzeelor: 7'1

ECONOMIA
Industria: de m~ini, de autoturismc, electronica. chimidi. fannaccutica. cosmetica. Scrvicii: edilUri, b5nci. societati de asigurari. Turism.

ORIENTUl

APROPIAT

TUR 1

TURCIA
Poarta Orientului

Vechea cetate $i "palaflll placerilor" lshak Pasa Sarayi ridicat in secollll XVII, in apropiere de dnJI1wl Jegendar ce conduce la Tabriz in Iran

Na~terea ~i

dediderea unei puteri

Pe vremea caod steaua puternicului imperiu otoman incepea sa apunli, in manualele de istorie turceti ~i Iacea aparitia un om inconjurat de un respect aproape religios, paoa in ziua de astlizi: Kemal Atatiirk.

CE MERITA VAzUT
"lambu!. 17mir. BOOmm. tJrmul '-1iirii Egcc. Konya, Capadocia.

Dansudle rcligioosc ale dCn-I$/lor 1II1 romas astjzj door 0 atractic turiM/c;;.

B
chitatc

izant, Constantinopol ~i Istambul - lrei denumiri ale accluia$i o~. Situat in Cornul de AUf, Istambul a fost in ani icelllru comcfcial, apoi

capitala plimi de fast a Impcriului

Roman de Rasarit. pentru ca. in

1453. sa cada in mainilc turcilor olomani. Timp de catc\a sceolc.

..stfipanii po..,ilor". cum crau

dcnumiti Olomanii, au conlrolat lerilorii inlinse din Europa $i din

Africa de Nord. ins.'i la inccpulul sccolului XX. puterca accstora a inecpul sa dccad.1.. p~ atunci. sc

\orbcn dcspre "organislllul bolnav

din strnmlomea Bosfor", Dupa 111fr.ingcrca Turcici in primul Ruzboi

PE SCURT
Dcnumirea oficiald: Republica

Turda
Capitala: Ankam (3,1 milioare de locuilori) Rcligia: islamism (98%) Moreda: lim rurceasci Limbi: lUrea (limba oficialll),

condus la OtSra~itul Impcriului oman, Printrc otilcri, s-a rcmarcat un am eonsidernl p5na in prczent crou nalional: Mustafa Kemal, numit Atatiirk (,.pfuintele turcilor"). EI a alungat din lara trupelc de ocupalie grec~ti ~i Ie-a rcdat ". turcilor mandria nalionala. Rcfonncle sale. in prezent eunoseutc sub denumirca de ..kcmalism", au avut repercusiulll uri~: Alallirk a inlocuit scrieTea amba eu alfabctul latin, a sepamt biseriea de stal ~i a introdus noi cOOuri de drcpl civil. penal ~i c<r mercia!. EI a fost adeplul mOOernizarii Turciei dupa modclul tfuilor occidentale.

Mondial. lil'crii otilcri I-au delronat pe sultan, CCC<l ce <I

(iX.:

ECONOMIA
Agricullurtl: cre~tcrca animalclor (oi Iji \ilc): eutluri de cerealc. dc bumbac ~i de lulUn. Industria: u~rii (IC'(lil1i). PcsculL Turi ..m.

kunlJi
Celc mai imponanlc o~: IstambtJl. Izmir, Adana Ccle mai imponanle riuri: Kizilinnak (1.182 krn), Sakarnya (824 km), Seyhan (569 \un) Ccle mai importanlc lacuri: Van (3.700 km2), TUL. Bcyschir Cclc mai importantc insulc: 11I1roz, MArmara, lnsulelc Prinlului Acroporturi: Ankam. ISlumbul Portur;: Islambul, Mcrsin, IZlllir

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Din 1983. partca estica a Tun:iei cste teatrul unui sangeros nizboi civil. care se desf'asoarn intre IUpWlorii Partidului Kurd al Muncii $i lUT1l31a turci. 2. in anul 1974.IUT1l3Ic1c t~li au ocupat nardul Ciprului. inftintarea Republicii Turcc a Ciprului de Nord, precum $i dispulcle asuprtl npclor IcrilOriale din Marca Egee, provoacA tensiuni constanle intre Turcia $i panCTCrtl accsteia in NATO, Grccia. 3. Tufurilc vuleanice eu fonne fanteziste, produsc de croziuni, reprczinl3 0 marc alrtletie luristiea in Capadocia. Dc vc..'lcuri. localnicii au profitat de cal'3cteriSlicilc aecstor roci moi $i au cxcnval in cle locuinte $i biscrici. 4. Potrivil Icgcndci, Area lui Noc s-a Opril pc varful muntclui Ararat, care masoarJ 5.000 de metri inaItimc.

ORIENTUL APROPIAT

TUR 3
rTR

,
-06'

TURCIA
HARTA FlZICA
ROMANIA
C'I , . ~ Fl U S I ...

BULGARIA

MAREA

NEAGRA

GRUllA

'k;ut. ....
MAREA EGEE

...
SIRIA

MAR E A MEDITERANA
1S
I R A
I(

~,GIPT

!.--

,-'

, ,'-' -,

AEL

localillili peste 1,000,000 de Ioc peste 500.000 de Ioc pesle100.000delo<: sob 100.000 de Ioc.

Turcia este situata pC doua continente: cca mai mare parte a teritoriului sau se gase$te in peninsula Asia Mica, dominata de Ciimpia Anatoliei $i de mun{ii Taurus. Doar 0 fii$ie ingusta a pamiinturilor turce$ti apartine cOl1rinentului european. Turcia este 0 tara importanta, situata la rascrucea dintre Europa, Asia $i Africa. in regiunea cunoscuta sub I1l111lele de Oricntul
Apropiat.

- - drumuri principii'"

500 1000 2000 m

TURCIA
Punte de Jegatura intre doua continente
Din viirful turnului Galata in Istambul se poate contempla 0 priveli~te minunatJi: o~u1 vechi, Marea Marmara ~i ... douii continente.

STATISTICA
Suprafata:
77qA9~

km

Populapa: 6:\.1

m;li(lal~

Densitatea popula~iei: X'1]t"l\; km Populalia urbana: 62 h " Grani\C: I:U Sma \X77 km). eu
\ml<;'n;il (in lo\al tlllJ kml.>:u Iranul13-,1 kml. Cll Bulg.lr;;\ (~b'J km). eu ('r\~;31212 kml TArmuri: la \1arca F- ~ec f ~ so; km I. la bn:-a cagrii (I.MS km l.
(rnuI3~;

Ia Locuinfele siipatc in tufurile 1 u/canice din CtJp..1docia sunr dcnumJu: de locafnici ..homuri ale vrJjitoardor':

\1.II"I~a

\1<:dlh."r.lna II

5-~

kmJ.

\1.lrca \Iannara (q~~ kml eel mai inalt virf. -\rarat (5 InS ml

cuMA
Subtropicala. Clima cslC mcdilcroreani'i pc coastc $i contincntalii uscata in Anatolia.

Str.lzifc om$Clor /1I1t:~/i sunt pJinc

de \ii/lz;itori tlmbul:lIlfl. ca aces! b.irbm cure \ //Ide covrigi turi$ti/or.

st3mblll cslc ~Z.11 la granila Europei ~i Asici. ISloria accstui ora$ fascinant refleeta. totodata. iSloria Turciei. situma imr-o regiull:: de 0 importanta cov5.~itoarc pcntru restul lumii. ISlambul, eel mai marc Ora!j: al Turciei. nu mai cman:i. in ac~i masum ea 31ladata. un fannec oriental: ~i-au faCUI aparitia aici c1adiri de birouri. ~scle $i complcxc hOlcherc. care nu sc dooscbcsc ell nimic de cele din mClropolclc occidentale. L1 pcrifcriile IstamhuluJui principala problema sociala a \flrii dcvirr vizibila: migralia populatiei de Ia ~ale. La marginilc ora~ultli tmiesc 500.000 de vcrctici din Anatolia. renlru mulli dintrc ci. popasul in

Ist::unbul csle doar 0 etapa inlcrmcdiam a calaloriei mull visale sprc Gennania ~i spre ..'lite liiri vcslice bogalc. Mai ales gercratiile tiocrc pamscsc, ram parere de rau. rcgiunile eslice ale tfuii. unde viala sc scurgc de veacuri gu\cmata de reguli implaeabilc. Situatia cste simi lam in vcstul Tureici, in Anatolia. De acest fapt sc com ing lureii care revin in tam dupii. am indclungati petreeuti in strninatate. unde au muncit din greu pe post de .gastarbciler"...Rcsocializarea" a cestoro ridica adesca problemc deoorecc 1..1 sate domrcsc obicciuri tradilionalc. inaltembile. Aici, copiii tllrcilor rcinto~i din Gcnnania sunt considerali ..lipsiti de moralitmc".

ORIENTUL

TUR 37
ru

AP

ISTANBUL
Puntea de legatura dintre Europa ~i Asia

Dalla podllri imense de pe Bosfor leaga partea europealla a Is/anbullllui de cea asiatica. Numarand peste 6,5 milioane de laeuitori, Istanbul este eel rnai mare ora$ al Turciei. dar s/awwl de capitala I-a pierdu/ in anul1923 infal'Oarea Ankarei.

Ora~ul

cu trei denumiri:

Bizant, Constantinopole, Istanbul

Ora~ul

de la stramtoarea Bosfor a facut mereu obiectul dorintelor ca un important punct strategic. Bizant, Constantinopole ~i, in sf3r~it, Istanbul a avut mai multi conducatori: hititi, greci, romani, per~i, turci otomani ~i, in sf3r~it, turci. Toti ace~tia au compus imaginea acestui ora~ fascinant.
ill unnatoarele secoleora~lIl,ClInoscut in rcgiune mai ales din punct de vcderc strategic ~i economic, a fost ascdiat de nenumarate on de pe~i, arabi ~i bulgari. in sccolul XIlI, 111 mijlocul celei de-a IV-a cruciade, Constanlinopole a fosl din nOll sub OClipatic crc~lina.

nca din epoca bronzului. Istanbul a fost un centro ell 0 culturn minunata, un punet de treccre penlru caravanele care transportau condimcnle ~i matasuri din Orient pcmn.l pielclc din vest, prccum !ii capit'lla a trei mari slale consecutiv. ISloria Istanbulului a fost la rei

"

de colorata ea ~i in ziua de astazi. Dupa Mesopotamia, siramtoarea Bosforului a fost ocupala in stx:olul
VII iH. de Grecia, fonnand la

in arml 1453, 0rwj:1I1 a fost cucenl de sultanul Mehmet fl, care I-a transfonnat in capilala imperiullii oloman. in perioadade innorire desllb domnia lui Suliman eel Mare (secolul XVI), Istanbul a fost eel mai bogal o~ din llimc. A ramas capilala pana la s~itul primului razboi mondial, cand imperiul s-a pri'lbll~il.

+cLlMA
Vara estc eald. viinturilc nordicc ale Rusici mai rcdau un Strop de

intrarea in Marea Neagra provincia (ora~ul) Bizanl.

in secolele ce au umlal, Bizanlul a fost in Illai multe ninduri prada! ~i distrus. Zidurile sale solide de aparnre, construite in anii 413443 dH. abia mai garantau sigurnnla acesluia. intre limp, ora~ul a

prospe\imcacrului.
Tempcraluri medii ill ianuarie de +5C. iar in iulie +25T.

devenil capitala imperiului roman de est ~i. in onoarea imparatllJui

Constantin I, a primit numele de Constantinopole, in perioada de glorie din secolul VI, numariind jumatate de milion de locuilOri, Constantinopoleera unul dintreeele mai mari o~dil1lullle, M5rtllnile aeelei perioade sunt p5strate ~i aslazi: palmul impAratuluL ForumliL precllm ~i nenumarate biscriei.

A,re=a,.ea geogmfictj la ;nriil"irea dinfre Europa ,ri Asia

a!arori=aI de=I'oltarea
or~lIll1i.

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Locul de intiilnire obi~nuit al oraliului Istanbul cstc ,.gazino": jUlnlitatc bar, jumlliale leatru-cafenea eu muzica tare pentru nOPli tarzii. 2. Palatul Topkapi, in prczcnt muzcu al minunatelor opere de 3rtA Iii monumenlc istoriee. a fost odaM re$edinta sultanului $i locul de intalnirc al consiliului vizirilor. 3. Cartierul istoric $i structura Istanbulului au fost inrcgislralc de caire UNESCO pe Iisla minunilor culturale $i sunt oerotite. 4. Unitatea soldalilor de ehill. care asigurli printrc allele p..ml palatului sultanului. cstc cunoscuta sub dcnumirea de ienieeri.

CE MERnA VAzUT
Palatul Topkupi (pare ~i llUUCU), bisenca Hagia Sophia, Moscheca AlbastrIi., Coast a Bosforului. Comul dc Aur. Marcie Baznr ~i Bazarul de Condimcntc. ruinele hipodromului.

ORIENTUL AP T

TUR39

ISTANBUL
HARTA ORASULUI

Marmara
'W'u'ru

DenlZl

M",...."

Bosf01; pe malul ciireia este situatlstanbulul, inseamna, in greaca l'eche, "Iocul pe unde a trecut vaca ". De lmde vine acest nume ciudat? Dupa mitullui Zeus, care $i-a triidat nevasta, $i ~i-a transformat illbita ;ntr-o vaca. Adulterul a fost descoperit - Hera infuriatii a trimis un taun care a in/epat vaca $i a alungat-o in stramtoare ...

ISTANBUL
Ora~ul

de la Cornul de Aur

ISlanbul esle silual la rascrucea a doua conlinenle: esle singurul ora~ cu o parte europeana ~i una asiatica. Pana astazi coexistenta acestor culturi au asigural alractia aceslei melropole lurce~li. Ora~ul de pe malul Bosforului esle vizilal anual de milioane de luri~li.
eel mai bogat ~i fascinant centru eultural al Asici Mici. Astfel. in Istanbul cxist1\ 525 de moschec. dimre care uncle au ehiar ~asc minarete. Tocmai moschcile alcatuiesc panorama acestui ora~ (ureese eu cateva milioane de locuitori. MClropola in continua dezvoltare i~i datoreaza progresul variet.alii sale de cuhuri, care ii dau un caraelercosmopolil. Istanbul estc locul de re$CdinJA al musulmanilor, evreilor ~i e~tinilor. precum ~i al membrilor allor minoritali diverse (ritul ortodox grcccsc ~i rusesc. marollie). Dalorita prezenlci aeeslora. oI1l$ul are un acr pilOresc. ISlanbul cstc cOllsidcrat capitala ncofieiala a Turcici: nu este de mirare. ead aid cste conccntratli aproape imreaga vialA economic:'\. a t-."irii.

PE SCURT
Populatia; 6.5 mil Religia: in marea parte islamic.... Limb.1: lurdi Carticrc principalc: Sultanahrncl, Bcy6gJu. EminGnU, Eyiip. OskOdar Aeropon: Auuilrk (in partca de
sud\CSl a ~ui)

4 uni\crsitAti (cea mai \'echc

datcazj din anul 1453)

a picioare1e Istanbulului. construit en Roma de pc cele ~p{ccol ine. seinlinddotm man:

In nord se aflJi Marea Neagm. la sud

Marca Mannara - bratulmai avansat de la nord a1 Marii Medilcrnnccne. Acesl loc. numanind 38 km pc lungimea stramtorii Bosforlllui, cstc granila dintre Europa ~i Asia. Basfoml impartc Istanbulul in dOlla parti. Din nl1ul 1973, marcle pod ..Europu"leaga celc dOlia contincnte. Comul de Aur estc denllmirc"l cclei dc-a doua str.imtori. care scpam pc partea europeana cartierele Galata ~i Beyoglu de O~ul Vechi (Emin6nu), unde se ana cea mai mare parte a monumcntclor. cum ar fi IJagia Sophia (Aya Sofya), zidurile de apArnre sau \1arele Ba7.ar. Pe ccalalta parte. aceesibila dalOrita podurilor Ataturk ~i Galata. sc ana ecntrul comercial ~i administr3liv al ora~ului. situat in jurul pietei Taksim.
Ora~ul Istanbul este atractiv gralic caractcrului sau varia!. Accsta cstc un ora~ considcrat ,.minunat". c~tc

I 'eden! III HlIgill Sophill de III Mo.wheeo AlfxlSfrii (Moscheea Slilralllillli Ahmed).

ISla"hul I$i IlIctill/(llIfl'i$rii III/ doar prill palale $i mosc1lee. Almosfera secolelor de demulr p(}(lre./i ll'lrllird(olirle U$or. doar IravC'r<;C;lId wrti=ile ;lIgustf! alf! carriellllui wclli

AMERICA DE SUD

BRAZILIA
A cincea ,tara in Jume ca marime

Cascada [guayu, situat5 la granita cu Argentina, este una dintre ce/e mai frumoase minuni ale naturii din Brazilia. La conf/uenta raurilor Iguayu ~i Parana, un perete de ap5 lat de 3,6 kilometri se prabu~e~te de la 0 fn51time de 72 de metri fll adiincuri/e abisuJui.

BRA 2

Splendoarea ~i suferintele unui colos

Brazilia lndepline~te toate condiliile pentru a deveni in secolul XXI una dintre celemai industrializatelari ale lumii. Maiintiii, insa, trebuie sa depa~easca uria~ele probleme sociale cu care se confrunta ~i care partial sunt consecinle ale epocii coloniale.

ECONOMIA
Agricultura ,i c:rqterea anima1elor. culturi de cafea (eel ffiai marc producator din lume). 7..ahar. cacao, porumb, orc?.. cre~lerea vitelor. Rcsunele naturale: fit:r. mangan, aUf, diamante ~i aile piClfC p~\ioase. peltol. Industria: de automobile, nayal!!, fannacculica, clcclronica, chirnica, alllllcnlarn,

CE MERITA VAzUT
Campia \mazonului eu Bdem ~i \1:maus; ora~le din perioada coloniala (~atal, Olinda, Recife ~i Bahia); Rio de Jareiro ell (';ip:\iiina de Zahar (Pao de A~uear) ~i Illsoriia pJaja Copaeabana: eascada Igua~u ~i re/crva\ia nalurllii Pantanal; . arhitectura unica a capilalci Brasilia.

razilia a fost desco perita de naviga torul portughez Pedro Alvares Cabral in nnul J 500, moment care a marcal inceputul colonizarii Icritoriului; Proccsul avea sa dureze (rei secole. Bra zilia $i-a ci?tigat indepcn denta abia in 1822 iar in 1891 a devenit republica federala. Dupa eel deal doilca r3Z-

hoi mondial, Brazilia (condusU in pcrioada 1956-

tia galopantii, care se ridica la mii de procenle anua!. Succesul a venit abia in 1993, adam cu introducerea~ numitului "Plano Real" care a reo u~it sa stopeze e~lerea pre{urilor, sa rcvigoreze economia braziliana $i sa atrngi'i capital striiin. eu toote ace slea, 0 $CSime din populalie eslC analfabem iar sameia domina slumu rile marilor o~, ea Sao Paulo, Rio de Jarriro, Salvador ~i Recife. Efon.urilc de imbunamtire a situaliei l.'Conomiee sunl ingreunate de !livelui ridical al datoriei exten-c care a de{Xi$it ineredibila suma de 150 de miliarde de dolari, precum ~i de rcce siurea cconomidi eu care se eonfnm m mU[le alte ti'iri In ineeput de seeol

1961 de p~intele democrat Kubitschek) a inlra! inlr-o Clapa de dezvoltarc cconomic5. rapidii. Lovitura de Sial din 1964 a pus cap.'it aceslei perioode favorabile. Unnfi torii douazeci de ani, Brazilia a lrail sub regimul urei brutale diclaluri militare. in 1985, Brazilia a revenit In democra{ie, insa n rfunas dominata de haosui economic, de saracie ~i de inna*

Poze din 5.1tcfit ilustrind deplas:/Ie3 coridoordor de SC/JIgere ale Amazonului Cd unn.:m: a dcrri$-irilor e,'(ces;\-'c ale pjdurilor uoplca/c.

XXI.

CE TREBUIE

sA $TITI

CUMA
Foarte diversificata din nord catre sud: ecuatorialii in bazinul Amazoniei, lropical ti subropicaiil. in sud.

I. Nord-estul Brnzi1iei este nurnit de locuitoli "\inUIUI secetei"; ureori. aici flU pl~ deloc limp de 11 luni. 2. $colile de samba din Rio de Jareiro sunl cunoscute in lumea intreag!. Prima astfel de $COOl3 a fosl infiintati in 1929 iar in 1935 s--a des~1 primul concurs de samba. 3. Numele tfuii provire de 13 arbore1e Caeselpina echinata, ~-numjlul "pau brasil". Acest capac cantire un pigment ~u care era folosh de ponughezi in vopsirea les3turilor. 4. in Brazilia tmiesc intre 7 ~i 9 milioorc de copii ai striizii care supraviClui<."SC din ce~it, furt $i Prostitulie.

AMERICA DE SUD

BRAZILIA
HARTA FIZICA
~.

WENEZUElA

KOlUMBIA

-,

'

...

-.. -.500....

PERU

BOLIWIA

ARGENTYNA

-localil8~

Peste 10 milioane de Iocultori

Peisajul brazilian este dominat de trei mar; regiuni:

1000 000 ~ 10 000 000

100 000 - 1 000 000 Sub 100.000
Orumuri Imporlanle

Podi$ul Guianelor, Cfimpia Amazonului $i Podi$ul Brazilian. Ultima acopera mai mult de jU111iitate din suprafata BraziJiei care domina

200

500 1 000 m

prin dimensiuni ceJelalte tar; ale Americii.

BRA 4

BRAZILIA
Natura - binecuvantare fji blestem
Clima ~i resursele naturale fae din Brazilia un raj pe p3mful1, dar, totodatii, eauzeazii serioase probleme.

PE SCURT
DeDumirea tiirii: Republica Federaliv3 a Braziliei Structura: 24 de state, un district federal (Brasilia)
~i 3 leritorii .. Capitala: Brasilia (1.8 milioolY de locuitori) Limb3.: pol1ugheza Moreda: real (din 1994) Religia: catolici (Sl)l'/.), protestanti (J-le) Cele mai lungi riuri: Amazon (Ouviul cu eel mai mare debit din lume), Parana. sao Francisco Celemai importantcporturi: Santos, Belem, Fortaleza, Manaus. Pono Alegre, Recife, Rio de Jareiro. Salvador Suprafa\i: Est-vest 4.500 km. Nord-sud 4.300 km Parlament: bicameral (Camcrn DePUt31ilor ~i Senatul Federal)

C/im3fuJ umed t:norizcm JuwrianlJ

Icgetat;e

umr7CU CSIC braL.ilian!" Locuitorii celci mai man l:in din America Latina sunt convin~i de aces!

"D

fapt. intradcvar. nalura a fost gereroasa ell Brazilia: a daruit accstci !ari un p;:lmunl fcrtil, birccuvanlat ell bogalii nalurnlc, ptajc mil1unatc $i oarneni ell pollii de virl\ii. ell lante aceslca. ell grcu sc inliilrcsc in alte

paJ1i contraste alai de izbitoorc ea aiei: aliituri de fenne (faeiendas) eu suprafc!e arabilc de miirilllca Luxcmburgului se giisesc ora* ea Recife, aleiiluite in propol1ic de doua treimi din slumuri (favclas). l>tllini europcni ~Iiu cii Brazilia sc silllcazii printre prilllcic zccc ecle Illai induslrializate !iiri din lume, produc:ind ~i eXJXlrtillld avio..'lr, eomputerc ~i alltovehicule. Contrar perecPliei gcn::ralc, 55% dinlre brazilicni sunt dc OrigilC curopeanii. Celc mai dens JXlpulatc regiuni sunt imprejurimile ora~lor Rio de Janeiro ~i Silo I)aulo. Accsta din unna esle eel mai marc ora~ brazilian ~i principalul centru 31 industriei, comC'1ului. serviciilor ~i culturii. Tradi!iile ~i religia Conlirentului Negro joaeti un rol important in statui Bahia din Estul lfirii (!.Ltorita numarului mare de locuitori de origire afrieanfi slabili!i aici. Cel mai important capit..11 natural al Braziliei cstc totodatii ~i SUI'$I problemelor sale eelor mai mari: Amazonia - bazinul Amazonului. Cea

mai marc junglii subtropicalii din lume ocupa 400/0 din teritoriul Braziliei. Sc miqoreazii, ins5., inlr-un ritm infiorator din cauza defri~rilor $i a mireritului. Distrugerea acestei jungle ar aduce dupa sire nu numai o calaslrofl'i ccologicii penlru America de Sud, ci ~i modificari dimalice pc il1lregul glob.

STATISTICA
Suprafata: N.S mi!io3re km Populapa; ltl~ ImlitXlTl: (din care 55 ft d... 11rigU"C l'uropo:ana) Densitatea populapei: :! I loculIOri, km Ctqterea demografici; 2AD nnual
Cele mai marl ora.lje: sao Paulo (eu

o aglomcrnll<: urbana de 16.5 milloan: de IOCUllori). Rio de Jal'jro

(10 milioarc). Bdtl IIoo7onle Cd mai inalt virf Pico cia eblina

(:l014 m) Lungimea graWlC1or: 15.700 km Lungimea ooastei: 7 400 km

l'e v:irlill muntelui Con:ovado. cu stanel impunatoore care domma RIo. sc ami stalu;a lui Chrislos Moinlulloml binecuo"ointoind or.J~ul ~i ~ locUlwrii sji De jos e greu de obsenat c;j statuia misoor:i peste 38 de mem' inalrime,

CAN 1

CANADA
De la Atlantic piina la Pacific

Canada, a doua (ara co miirime din fume, cuprinde 0

supra/arii vasta $1 neexplorata.

S-GU

Pen/rtf a proleja acesle comor; ale nalurii, in Canada

infiinfat parcuri naturale.

Unul di,llre aceslea esle Parcul Na(ional Banff, prezenlalmai sus, din provincia AIberia, ~i care afosl infiin(al in anul 1885.

CM2

Identitate amenintata ,

Canada nu este doar tara unde se vorbesc doua limbi, ci ~i tara contradictiilor culturale. in anul1996 locuitorii francezi din provincia Quebec au hotarat, doar printr-un mic procent de persoane, sa lase aceasta provincie Canadei.
LOCURI CARE MERITA VAzUTE
Quebec. Montr;:al. OUa",a. Upper Canada Village (sccolul XIX). Cascada '\Jiagara. Toronto. Winnipeg. Badland" Jin provincia Albcnn (..Drumul Dinozaurilon. Lilcul Louise. Parcu! \lalional al MUlltilor Stunco.!ii. Ja~pcr. Vancouver, Victoria, Valeri Skiny.

PE SCURT
Denumirea slalului: Canada. Commonwealth (Uniunea Coltlunita\ii Sundor Brilanice) Struclura: zece provincii $i dollA tcritorii Capita In: Ott.1wa

Purcul ]\ja\ional \lahanni. Jukon.

Limba nalionala: cnglCZ.1 (45%), franccza (27%)

Moneda: dolarul canadian Rcligia: catolici1 (47<'/0), protes-

a.re Canada va ~onlinua sa fie ~l peste zece am tara care estc astazi? Raspunsul 1a aceasU'i intrebare esle 0 mare enigma.

Canada define 0 re(ea hUlla de dnmlll,.; doa,. in ,wd. Din prol'inciile

nonJice. sill/are

tant<'i. (41%) Cele mai

man

ora~:

Montre'J.l,

mai de/Jar/e. p(ina 10

Calgary, Edmonton, Quebec, Toronto, Vancouver Cde mai mari fluvii: Mackenzie. Raul Sf Lawrence, Columbia, Frazer Munlii: Muntii de CoastA (M. Sf Elias 5.488 m. Waddington 4.047 m), Muntii 3.954 m)
Stanco~i

Irtlseele principale, se ajunge eel ma;

Sunt dcstul de mari dorintcle de independenta din provincia franceza Quebec, unde in dccursul a catQrva decenij s-au efcctual in mai multe randuri rcrerendullluri Illcnite sa dccida dacA provincia sa Illai fie in continuare parte din statui canadian. Conniclul de interese are
circumstante istorice. Prin acordul de pace de 13 Paris din anul 1763, coloniile franceze ~i engleze formate la inceputul secolului XVI] in juml fluviului Sf. Lawrence au fost unite sub conduccre englcza.

U$or ell m'ionul.

Din acel momenl popoml canadian

3 devenit mai pUlemic din punct de

vedere politic, dar dorinta de oblinerc a independenlei pentTIl Quebec nu sa sl5.bit. Cre~te ~i rolul politic al celor aproximativ 340 mii de indieni ~i 35 mii de eschilllo~i. Glasurile aceslora au avut un ral decisiv in cadrulultimului referendum privind viitorul provinciei Quebec.

(Robson

Porturi principale: Halifax, Hamilton, Montreal, Quebec, Saint John's, Toronto, Vancouver

+CLlMA
in regiunea de sud, clima este Icmperalli. enld:L in intcriorul tDrii - continental<1 rccc. La nord subpotarn ~i polarn. COUSla de vest este incalziHi de Curcntii calzi nordici ai Pacificutui. Coasla de est este ri'icita de Curen\ii rcci din Labmdor. in Cordilicre - c1ima lllontana. foarte abulldenta in ninsori.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Cdc mai vechi unne ale coloni~tilor europeni pc pamanl american se ana langA Meadows, pc peninsula Noua Finlanda. Aecasta este~.arca vikingilor care, in ca:utarea noilor pamful1uri, sau eufundal in acele ape inca din secolul X. 2. Sloganul electoral din Canada suna astfel: ,.A mari usque ad marem" - "de la marc la marc". 3. In rcstaumntete canadiene nu se poate gasi ~unca de urs.. pate de castor sau alte spcciatitali din zona. Pcntru a prcvcni braconajul, guvemul a intcrzis servirca camii animatclor care lraiesc in slilbliticie. 4. CanaeL.1 i~i dalorcazA descoperirea Golfului Hudson comertului ell blan~ de castor, Prima expeditie a ajuns in Golful James in anul 1668, doi ani rnai tiir.liu a unnat Campania de la Golful Hudson.

CAN 3

CANADA
HARTA FIZICA

lslanq,a
OCEANUl ARCTIC

--...

Groenlanda
(auIOnOm.)

Alaska ISUA)

--

.......
":; ~'f

-.

OCEANUL PACIFIC

t
OCEANUl
STATELE UNITE
L.oc.>I~I"

_ S 000 000 .... ioo~ < Iowi'ori

~ .. I OOOOOO~ .. 5llOllOOlllDolttori

"" .. 500 000 """ .. 1000 000 locurtOO M "100000~" 5OlIOOOloru1tOO

Canada se invecineaza doar ell Stalele Unite. intre marginile de est ~i de vest se in/inc! 5.830 km, inlre cele de nord $; de sud I c:~~J::=~~~'~-~'~~.~ 4.570 km. Trei oceane ii scalda mall/rile: Pacific 10 vest. Arctic L' 10 nord ~i Atlanlic 10 est.

__J

CAN4====== CANADA
Taramul dintre oceane
Teritoriul Canadei este aproape la rei de mare ea regiunea Europei, dar densitatea populaliei este eonsiderabil mai midi.
af11i doua lanluri geologice de munli
rnai linen: Muntii
S~i

(Rocky

Mountains) ~i Munlii deCoosta (Coast Mountains). Canada se invecineaz1l. ell Slatele Unite prin coasta stancoosli a Oceanului Pacific: statuI Alaska Laic ndfmc in teritorilll coastci canndiene a provinciei Columbia EnglC'l...'l..

STATISTICA
wcul Moraine 10 in/rarea ;11 I 'Olea Ten Peaks din Parrol No/iolla! Banff",uprarala: 9.9~O.6H1 L;m' JilIn: can: "'5~20() km ~ ..'ontl"l,;ntak Populalia:
.~O.2

mIl 120031. dmtre

lidurilC intinse ~i mun\ii primordiali ai Canadei incitil $i asrazj fanteziile doritorilor de avcnluri $i ale explor.uorilor. renlru
multe persoane, mai ales din agiomcrata Europa, Canada cstc un linul de vis.

Canada cuprinde aproapc illlfcaga parte de nord a Americii de Nord.

rii. mai ales in nord. este acoperiti'i de tundrn tarn arbori $i de paduri de conifere $i locuri. Mai departe. 1a nord. in fa$ia polara care cuprinde peste jumJtatc din Icrilonul Canadei, domina c1irnalul continental rece. Aid este regatul de ghc.1.la ~i ape care se intinde pc 0 sllpl1lrala de peste cinci milionne de kilometri patrali.

co,h:,20

popu1atl~ indlgena

Ikmifatca populatici: ~ llX km ~

Ccn mai marc altilUdiM: Log.m (h.lJ50 ml Lun::imca ~rdnilclor: KX9_~ J..m \."\1 SL.\ (dmtrC care co Ala...J.w 2.477 kill) l.ungimca coastci: 244.()n(1 kill

(lim care coa<,ta Ciolfulul lIul,bol1

12.2!lR km)

Accasla regiune vasta se intindc pc 0 lJtime de peste 5 800 Ion $i cuprinde ~ fuse orare. Partea ccntrala a tArii CSIC dominata de Canadian Shield
($cutu! Canadian). conslruit din roci magmalice $i meLamOrlicc aJXl.rutc in cpoca de gheata:. iar astliZi acopcrilc de paduri intinse. Aceasli\ parte a tft-

Centrol industrial .1.1 Cnnadei se afla la sud dcGolrulI111dson, inlrc Marilc Lacuri ~i raul Sf Lawrence. La \estul provincici Ontario se inlinde primre dcalurile blfuldc pn.."'Cria. iar vaslcle cimpii sunt grfularelc Canadei. intre preerii ~i Oceanul Pacific se

ECONOMIA
Agricullura: contributia Canadci la productia mondiaHl.dc rapitli 22.6 .. ovaz 13.1%,orz 9.5%. Industria: contributia Canadei la productia mondiala de 10.9"'0. aluminiu 34.7'%, nichel
turi~ti

chercstca 15.6%. celulo...A . /0, mincreu de urnniu 41,3

10,7'0. e\.tragcrca de azbcst

16,3.
Val/cO/weI': wder('(1 pOl'mfui.

20.2%, zine

Turismul: aproximaliv 18.5 mil. de

stmini

OTTAWA
Sora mai taniira a Londrei

Daca nu ar Ii JaJeJeJe $i miciJe diferenle de forma ale acoperi$uJui, s-ar putea crede ca privim faimosuJ tum cu ceas din Londra, Big Ben. ..

Atmosfera londoneza a capitalei canadiene

Traditia britanica ~i-a liisat amprenta in mod foarte vizibil asupra capitalei Canadei.

cuMA
Temperata. Tempcraturi medii:

!OC in ianuaric lji +21C in iulie. ZApada cade 121 de zilc pc an.

"- II

Ottawa, trecatorul anat pc

strada Wellington, privind c1adirca in stil victorian a

ana

Parlamentului, inconjurata de 0 vegetatie luxurianla, are impresia di se

in "hiitrnna Anglie". Peace

Tower, tumul ell ceas al Parlamenwlui, malt de 89 de metri, seamiim'i. (oarte bire ell londorczul Big Ben.

Nu este deloc surprinzaror, deoarccc clMirea a fast construita in 1869

dupa modelul Westminster Abbey. Mai mult, ~i in fala clMirii
fnfluellfa britanica este omniprczcnM in Ottawa.

Parlamennllui are loc in liceare zi, la

ora zece dimirca{3, schimbarca solemna a garzii (Changing of the Guard). Bireinteles, soldatii Slint imbrncali in unifonne rO$ii lji poartii piiJarii din blall8 de UTS. Daca in Quebec domina cultura franceza, caracterul ora~ului Ottawa a fost detenninat de traditia britanica. Ottawa datoreaza avansarea In rang de capitala a Canadei in special localizarii sale strntegice la confluenta raurilor Rideau, Gatircau ~i Ottawa. Colonizarea acestor terenuri a inccpm in anul 1810. s*a nllmit mai intfii Bytown, de la numele guvematoruilli britanic John By, iar in 1854 a preluat numelc de Ottawa. 1n 1812, dind a izbucnit razboiul dintrc Marea Britanie ~i Statele Unite, Canada sa aflat de partea britanicilor. Dupa incheierea ostiJitarilor, intre anii 1826-1832 a fosl construit Canalul Rideau, la ordinll[ guvematorului de la acea vreme. A fast creata astfel 0 calc sigura de transport pc apa, care facea ca tara sa nu mai fic depen denta, in caz de riizboi, de flllviul Sffintul Laurentiu, situat la sud de
Orn~ul

Ottawa $i constituind granila cu Statele Unite. La mijlocul secolului XIX, in Canada a izbucnit conflictullegat de alegerea orn~lllui care unua sa devina capitala tfuii. Cele mai impor* tante candidate erau centrele urbare Montreal, Quebec ~i Kingston. Decizia arbitrala a Regirei Victoria a pus capat reintelegerilor in 1857: dupa parerea acesteia, num31 Onawa putea fi luata in considerare, datorita excelentei sale pozitii strategice.

CE MERITA VAzUT
Galeria ~aliQnaJa. Ccntrul National de Art! (Art Cen1cr, Opera. Sala de Concene. Teauul). \4u7cul By town (colectii dedicate Isloriei ora~uIUl). cladirea Parlamentului (schimbarca garzii, Peace Tower). Catedrala I'otre-

CE TREBUIE
I.

sA $TITI

Dame.

Little Italy, cu numeroase restaurante ~i magazire cu produse alimentare locale. 2. Lebcdele, care plutesc tara grija pc apele riiului Rideau, sunt daruite ora$ului de caire Regina Elisabcla a Il~a a Marii Brilanii. 3. Reprezentatiile politi$tilor canadicni calare, numiti "mounlics", sunt 0 alractie turistica deosebila in Ottawa. 4. Peace Tower ofera cea mai frumoasa panorama a ora$ului.

in Ottawa, ca $i in New York, existii eanierele Chinalown $i

CAN 7

OTIAWA
PLANUL ORASULUl

\.. . =/'

J
J

Ottawa nu este a metropolii la fel de mare ca Montreal sau Toronto. Din puncl de vedere aJ numaru/ui de !acuilari, aceasta se situeaza in Ufl118 altor ora~e canadiene, precum Vancouver sau Calgary. Ea formeazii impreunii cu Carleton a singurii agJomerarie urbana, a parra ca mar;me din Canada, numamnd peste un milion de loeuilori. in Ottawa, daM un sfen din popuJa!ie este francofonii. Aici suprema/ia limbii engleze este de neliigiiduil.

CAllI 8

OTTAWA
"Cei ee fae nego{ eu striiinii"

Capitala Canadei i~i datoreazli denumirea unui trib de indieni care a adoptat 0 atitudine pacifism fata de a1bi. 1n prezent, o~u1 are un caracter pronuntat britanic, dar intemeietorul sau a fost un francez.

PESCURT
Capilala Canadei ~i scdiul guvemului canadian Rauri: Gatireau. Rideau, Ottawa

Limbi: cnglcza, rranCCZl.i

Rcligic:
crc~tinism

(anglicanism,

cutolicism).

ECONOMIA
Scr\'icii (biinci. adminislmlic. 3siguriiri. Via\3 cultuml3l, Industria: Icmnului $i a hartiei. de maliilli electricc, chi midi. (fannnccuticii).

Sf1l/uia amcrindianuJui din IribuJ OllalVa este 1/11 omagiu .1dus

locuilOriJor origillari ai aceSlOr teritorii.

intre anil 1567 ~i 1635. EI a ajuns pcntru prima data pe leritoriile Canadci acopcritc de padurii desc in anul 1613. Aiei a infiin\al ora~ul Quebec, prccum ~l I~numaratc alte centre comerciale. in apmpicrc de Marile Lacuri, Champlain a dat peste lriburl de indieni care populau padurile locale $i ell care a legal rapid eontaete comercialc intense. Aeeste

cesl francez a fost Samuel de Champlain, care a trait

Iriburi au fost porec1ile de rcstul triburilor indicne "Ottawa", adiea "eei ee fae n::go\ eu str5inii". in prezent, Ottawa numi'ira un milion de loeuilori. Nimeni nu i-a uitm pe primii locuilori ai arealului aetualei capilale. dalorila carora a lual n:l$tcre ora$ul. in scmn de respect fala de ace$tia a fast ridiema staluia indianului care privc$te de pc postamentul sau la Ottawa cea acoperita de verdeala.

Ciilalorul arc ocaZ13 sa ane amanunte despre lrecutul Canadei in muzeele din Ottawa, precum $i in limpul numeroasclor sarbiitori organizate dc Ofa$. Cenlrul iSloric al ofa$ului se ana la eonfluent3 niu+ lui Onawa eu Canalul Rideau, pc care plutesc vase de eroaziera. Plimbiirile de-a lungul eanalului sunt foarte placute. lama, apa ingheala. iar Rideau se transfonna intr-unul dintrc eelc mai lungi pationarc din lume.

STATISTICA
Populapa: 1.1 mil loc
(in agJomcr'..lp3 urbana) Distante: 192 km fata de \1ontreal. 399 km fala de Toronto

AMERICA DENDRO

DNK 1

GROENLANDA
Insula eschimo$ilor

Aisbcrgurile plutitoare din largul Groenlandei (onncazii 0 priveli~te ie~itii din comun. Acestea. insii. reprezintii un mare pericol pentru na,'iga!ie. Ooar viirful aisbergului esle vizibiJ, restu! fiind ascuns sub apa.

D/',4K 2

Vanatorii Nordului

Clima Groenlandei nu este prielnica omului. Cu toate acestea, de mii de ani se stabilesc aici nou-venili din toate col\lJrile lumii

CLiMA
Polani. La nord Iii in intcriorul insulci. tcmpcralUra medic 81ingc JOT. recoruul pcntru cea mal scazutA Icmprnllura fiiod de 65'C. Yalllu! 31ingc \ilezc de 320krn11. La sud. chma 'iubpolar3 (sub influcnta curcn\ilor calzi de acr). Cll Icmpcraturi medii de -4-C (rninime de ';!9C; ma'(imc de ... 110; C). in nord. noaptca polarn dureaza palm luni.

asiaticc: stram~ii lor au sosit in Grocnlanda din Asia, travcrsand Canada. in unna Cll 2.500-5.000 de ani. Sc presupure cii la vremea rcspccliva clima era mai blandii decal in prczcnl. Grupuri ctnice diverse au continual sa se
stalomiccasdi in Grocnlanda ~i mai tfirLiu, cand climatul em deja

SChi~ji au lriisc1tllri facialc

Cnse/e din lIulissat sUnl spcc;(jcc Groen/audei.

Majoritatea locuitarilor Grocnlandci este fannata din grocnlandc7i, adica unna~ii eschimo$ilor $i ai coloni$tilor europcni. in principal nonnanzi $i darczi. in arara de ac~tia, mai locuicsc aici cschimo$i oo$lina$i $i d:1rezi, care au inecput sa soseasca la inccputul secolului al XIV-lea. Groenlanda a dcvenit colonie dnrc-.di in 1814 iar in 1953 a oblinut sl:nutul de leritoriu insular al arcei, dispuniind de un guvem local. in anul 1978. Grocnlanda $I-a ea~ligat autonomia, tn IInna urci decizii ale parlamentului darcz, care a intrat in . . vigoarc un an mal tfirziu. Darcmarca continua sa gestioreze politica exlema ~i de aparare a acestui teriloriu.

ascmanator cclui de astiizi. Printre accSlca sc numara populatia Thule,

de origill;~ asiatica. Primii curopeni

care au dcscopcrit Grocnlnnda au

fast vikingii, in anul 982. Acc$lia au piirasit-o intre sccolclc al XIV-lea $i al XVII-lea din motive ramase l'CCunoscule.

ECONOMIA
Rcsursc nalurnle: nllf'l:n:u d~ zinc. plumb. moliMen. urnniu. carbure: LOkaminte 1'L'C,,"p!oot3le tk aur. arginl. fier. niehel ~l gmfit. PcscuiL in principalcrc.. elc. COlI. halibut grocnlandcJ' ~I IiOnlOn allanllc; \"anatoarc: de 1l'\Or.)C. d~ loci. de .. ulpi. de U~I polan ~i de reni. Turi<;m Gm...-nlanda bcrefici31.a de ajulor economic dm panea [}.1J'Cmal'Cci ~i a vniuni. Eumperc-.

CE TREBUIE
I.

sA ~TITI

indienilor canadieni, .,eschimos" inseamna "cel care consutn3 carre crud!". Eschi~ii se aUloinlituleaza. inuili, adica "oamcni adcvarali'. 2. eel mai mare pare nalionaJ dllliume a fosl inaugurat in Groeolanda. in 1974. Este .. orba despre North and East Greenland National Park.. cu 0 suprafatoi de 972.000 de km1. 3. in apele din jurul Groenlandei trdiesc 17 specii de balm:.

in dialectul

AMERICA DE NORD

DNK 3

GROENLANDA
HARTA FlZICA

MARfA GROENLANDEI

~\S~NOA j 4D
I
BAZINUL

/' "'....

LABRADORULUI

"""'. .-

~10000""1oc.
pale. 000 de loc.

_2000deloc

IY'qtut .. "

==

[" 1gheIan irI\etlOn

Nw!oruIi"Ic";.~~

....

o
~

--~ ... ~
2 000.2500.3000 m

:-:=.:."""'"

OCEANUL ATLANTIC

Cca mai mare parte a supraferei acestei insu/c (prima ca marime de pe glob)
este acoperita de ghe{ari cOIJlinclJlali. Doar pe coaste exista fii$ii JocuibiJe. Pe

vrenwri, c8nd au sosit aic; primi; oameni, c/ima era mai blanda, de unde ~i muncie de Groenlanda, adicii "Piim8nful Verde",

DNKA

GROENLANDA
Insula de gheata

Groenlanda, cea mai mare insula din lume, este acoperitii aproape in totalitate de gheatii iar interiorul ei nu a fost inca in intregime explorat.

KaJaaJlit Nunaal, adica .. pamantul oamenilar". AlaI doar, c5. in Groenlanda cca acoperita de ghcluri locuiesc nurnai 56.000 de oameni. Dc aici
densitatc a populaliei 0,1 locuitori pc kilomclru patral. Faplul ca intrcaga insula csle ascunsa sub 0 calota de gheata poate Ii cOl1siderat surprinzator In 0 prima vcderc. in alte rcgiuni, siuJalc la latitudini similare, natura rezultfi
0

SChimO~ii

numcsc Grocn-

landa

~ocanta:

cstc mai

prictenoasa.

Aceasll'i

sil'Uulie cstc rczultatul lopografiei Grocnlandci. Miezul insulei este scufundat in marc, pana la 0 adancime de 250 de mctri jar la suprafalfi estc inconjuffil din loalC par(ilc de mUIl\i inalli. Astfel, in

ultima perioadi'i a cpocii de gheala, ghctarii de aiei au rdll1as inehi~i ea inlr-un frigider uria$ care IlU Ie-a

CE MERITA VAzUT
lntcnorullllsulCl acopcnt de gheturi. milrle de pc vrcmea \ikingilor din Igaliko. salul Qagssiarssuk. fiordul Qoroq. ghellm.Ll Eqalorutsit Knngigdlil.

STATISTICA
Suprafata: 1.175.600 ~m; Suprafata acopcritA de gheat!:
1.716.000 km2

Suprafata loeuibilA: 88.000 km 2

(4-;')

pennis sa sc lopcasca, a~a eum s-a lntfimplal in regiunile Canadei, Norvegici ~i Rusiei de astazi. Inlcrionll insulei CSIC <leoperit de 0 CaiOla de ghca!a cc atingc 3.000 de metri grosime. In eonseeinta, omul poate supravielul aiei doar in zona de coasta. Majoritalea a~czarilor se aOa pc tfirmul vest ie, unde c1ima csle mal blanda. NUlllcle "Groenlanda" inseamna in lilllba darczi'i .,pamantul verdc" ~i provire de In COIOlli~tji veniti aid la sffi~itul seeolului X, cand a avut loe 0 inealzirc simlitoare a climei. Dcnumirea sc justifica ~i in prezcnt, in ciuda ghclurilor ve~nice: intregul !ann vcstic csle aeoperit vara de paji$ti subarctiec iar urele plante inOorcse ehiar la tempcrailiri de _20C

Apele dill largul coasfefor sudice ale Groenlandei sum p/ine de aisbcrguri ;;; de sloillri de ghealJ pluritoml:.

PE SCURT
Dcnumirea oficiahl: Groenlanda Sistem politic: demoemtie p.arlamentarii, parte integml.li a Darcmareci. care bcrcfieiaza de 0 largil autonomic Capitala: Nuuk (Godth6b), 13.000 dc loeuitori Organizare administr.ttiva: 3 provincii Limbi: darcza, grocnlandcza (dialcct al cschim~i1or, limb.'i oficiala), engleza Morcda: coroana da~za Rcligia: erelj:tinism (Iutcmnism), ll<lmanism Ce1c mai mari a$Czari: Sisimiut (5.300 loe.), Ilulissat. Aasiaat Cel mai lung fiord: Scoresby Sund (290 km)

eel mai inalt vlirf: Muntclc Gunnbjonl (3.700 m) Populafia: 56.000 de locuitori

-AMERICA E SUD

ECU 1

ECUADOR
La granifa dintre emisfere

Amerindienii carc locuiesc pe platoul Anzilor triiiesc din agriculturii, la rei ca inaiJ1ta~ii lor. Ei sunt urma$ii vechilor loeuitori ai imperiului Inca, eel care cuprindea "cele patru eolturi ale lum;;", din Ecuador palla ;n Chile.

ECU 2

Canonada in salbaticie
~i

Istoria acestui mic stat abundii In invazii, conflicte interne politice.

experimente

"- n 1534, armata spaniola sub con

ducerea lui slujise Sebastian inainle de sub
Belalcazar a intrat in Quito.

trecut in stiipfulirca Marii Columbii. in secolul XJX, aristocralia creola a

instigal
impotriva

popularia

1a

rascoala
colonial.

Belalcizar

ocupanlului

comanda lui Francisco Pizzaro, eel care provocase caderca imperiului Inca in anul 1532. Dc atuRci,

Batalia de 1a Pichincha (1822) a

decis soarta razboiului iar msculatii, sub conduccrca lui Jose Antonio de Sucre, i-au invins pc spanioli. Ecuadorul a devenit mai intiii parte a Columbiei Mari, dar in 1830 a parasit federalia ~i a infiintat propria republica. Tara a fast insa zguduitli de contlicte pol itice. Nici macar

Ecuadorul,

sau

mai

birezis,

,,Audiencia de Quito", a aparrinut vicercgatului Peru, iar dupa 1739 a

Moreno, care dorea sa crcezc ,.statui Domnului" cu sprijinu! bisericii catolice, nu a reu~it sa Ie puna capat. Dupa 1930, cconomia 13rii, bazatli exclusiv pc produclia de cafea, a suferit un colaps total. in anii '70, cr~terea veniturilor datorita exportului de petrol a racul posibila redresarea economica. La scurt timp insa, a izbucnit connicl'U1 de granila eu Peru, care s-a incl1eiat de abia in 1998.
p~imcle

Quilo. Banos. Otavalo. Cuenca.

Insulele Galapagos, regiurca Oriente

CE TREBUIE

SA $TITI

ECONOMIA
Agricultura: cultun de cafea.

cacao $i banane; pescuil.

Industria: petroehimlcl $i erergellca. fannaceutic3. Turism.

I. Ecuadorul este 0 tarli pennarem amenin13t! de cutrernure de parrtanL Regiunile situate dea loogul $oselei Panamericaoe, care ~te cele douA Americi, sunt cunoscute sub denumirea de .,aleea vulcanilor". 2. Arbipelagul Insulelor Galapagos, situat la peste 1.000 de kilometri distant3 de continent, 8parJine de Ecuador. 3. Ecuadorul $ia numit moreda "sucre" in onoarea lui Jose Antonio de Sucre. condud.lorul luptelor de eliberare a tArii. Accasta nu se mai folosqte insA din anul 2000.

Amerindicni in apropicre de Vulcanu/ COlo/xl:d.

AMERICA

SUO

ECU 3
@

ECUADOR
HARTA FlZIcA

.'
OCEANUL
PACIFIC

COLUMBIA

c ... _

.Ponoviejo

.C,l.a .......

.. .-...

Guayaquile

,, , ,,

Cuenca

.,

..

~ ......... a.....c.o

Machala

-...
,\

,
PER U

\.
\

'

...

_ _ I.OOOOOOIDI:.
100.000 _ 1.l100.00lI1Dc.

so.ooo - 1011.000 IDl;.

o /

.....

_SO.OOOIoc.

2llO 1000 3000",

Ecuadoru/ este una dintre ce/e mai mici lari din America de Sud, dar cu 0 mare va/Dare peisagistica: aici se regasesc ina/timi vulcanice mai ina/te decat ce/e din A/pi, p/aje naturale neumbrite de puzderia de hote/uri, jung/a impenetrabi/a din regiunea amazoniana, precum $i orii$e/e pitore$ti, in care turi$tii sunt inca 0 prezeofii rarii,

ECU 4

ECUADOR
Tara din ambeJe emisfere ,

Dupa ce boom-ul petrolului din anii '70 s-a incheiat, in Ecuador nu a ri\mas mare lucru din hogapa de altadat!. Astazi, eel mai mare capital al tirii reprezintli minunatele peisaje.

ea mai frumoasa priveli~te din ora~ul Quito poale fi admirata din "China", adidi de pc Varful Panecillo, care troneaza deasupra capitalei Ecuadorului. Panorama cuprinde platou! ~i piseurile Anzilor. in vale se intinde ora~ul, despre care callitani Cll CxpeneOla aruma ca eSle eea mai frumonsa $i eea mai primiloarc capitala a Amcricij de Sud. Si nu rarii motiv. O~ul vechi ii atragc pc iubitorii de ana cu arhitectura sa hispanica bogata, datiind din perioada colonialii $i Cll bisericile $i manastirilc aunte. DatoriHi situarii sale la o altitudirc ridicala $i datorit<'i

........-

proximitatii ECU310rului. in Cliidirca impun!roare B catedralei ~i manastirii Quito dOmre$IC 0 clima Sf. Francisc din Quito, construira in 1535. foartc pliicutd. Ecualorul lraverseaza partea de nord a lani, de unde $i numelc de Ecuador. Aceasla liDie invizibilii imparte piilmintul in B.~tina~j din Ecuador Denumirea oticial!: Republica doua emisferc: nordica $i Ecuador sudiea...Milad del Mundo" - monutentio$i oaspeti. Din perioada boom Capitala: Quito (1,6 milioare de mentul dedical Ecuatorului. avand ului petrolului $i al cauciucului, au Ioc.) fonna unui obelisc de marmura mmas in Quilo $i in Guayaquil Sistem politic: republici cu numeroase hoteluri minunale. ineununat cu 0 sfera - DU lip~te din parlament unicameral, sistem Tocmai de aceea, Ecuadorul i$i pure programul nieiurei excursii luristice pluripartit prin o~. Aproape fiecare turist mari spcranle in lurism. Tara arc Limbi: spaniol! (Iimba multe de oferi!: de la plajele profilfi de ocazie pentru asia conadminislml'ivll), quechua comilen! in ambcle emisfere. Pacifieului paOli la faseinantele Rcligie: crq;tinism (catolici 93%, Ecuadorul poole gazdui cei mai prepaduri tropicale ale Amazoniei. protcstanti), iudaism, bahaism,

PESCURT

STATISTICA
S~283.6km

credinlC indiere

cuMA
CHma ccuatoria13 USC31a $i ecualoria13 umcd3. TcmpcralUrile medii in Guayaquil varim iolre +23 ~i +31C in ianuarie ~i intrc +20 ~i +28C in iulie. in Quito, temperatura este cu zeee grade mai mica.

Moreda: dolarul american (panA in

Populapa: 13,3 mllioan: de

locuilori

Densitatea populatiei: 48 loc. km' Granite: 2.010 km (1.420 km eu Pena ~i 590 km eu Columbia) LuDgimea lirmului: 887 km NumltuJ wlcanilor: peste 50

2000, """") Cele rnai man ~: Guayaquil, Cuenca, Ambato Cei mai inalti munti ~i vulcani : Chimbornzo (6.310 m), O>topax; (5.897 m), Cayombe (5.790 m~ Antisana (5.704 m~ Sangay (5.230 m)

AMERICA DE SUD

ECU 13

INSULELE ~- , GALAPAGOS
arhipelagul restoaselor uriaJe

--.

EC

Insulele Galapagos se caraclerizeaza primr-o flora $i fauna neobi$nuile De aceea, guvernul eCliadorian a atribllil rezen'a{iei 90% din leri/oriul arhipelaglilui.

ECU 14

"ARCA LUI NOE " IN PACIFIC

Animalele ~i vegetatia din Insulele Galapagos s-au bueurat multa vreme de Iini~te. Datorita izolarii, arhipelagul este, pana astazi, un loe preferat de realizatorii de doeumentare ~i de eereetatori.

STATISTICA
Sllp~arwtw:

lUIOO km2
1~O{lO 1(l<;u1lQO (celc mal

{(,() de ,m,lIle dirmc CllJ"C CIIlC; '11m 10CIIIlt")

PClputbtJa:

IIl'<t'mIl3IC locallt:\ll l'ueno A)ora. PU~'Tlo lldqucnr(l Morello. l'IICrlO \'lIlamilj

Cta IIlai QilirC jpl\ltiIlIC: ,ulcanul Wol[

1.7(j7 m. sHu:!t
C~a

pe lll~ula

h.1bel"
Insula habcla

mai

InliQ~ll ill~uli:

,4,55S krn1 rna; adiinc cral~r: Slcrra ~cgro \ 10 krn2.I..abelaj

eel

PrinlTe pietrcle de pc coasta insulci Galapagos se refugiazA ~oparle de tipul endemic - iguana marina..

nsu,e,e Galapagos sunt situate la aproximativ 1.000 Km de tcritoriul continental a1 statu]ui

sud-american Ecuador. Oficial

poartA denumirea de "Colon Archipelago" (arhipelagul lui Columb). insa cunoscutc sunt ca Insulclc Galapagos sall insulele !csloaselor. Arh i pelagu Ieste de natura vulcan ica. Sc mai pot vedca cralcre vulcanicc pc uncle dintrc insule, cum ar 11 in Insula lsabela. Datorita izolarii,

s-a putut dczvolta 0 lume vegetala ~i animala apaTlc. Obscrvaliile aSlIpra faunei insulelor Galapagos I-au condus pc naturalistul englez Charles Danvin Ja cunoscuta tearie evolu\ionista. Teoria lui i~i gasc~te eel mai bine justificarea in I nsulcle Galapagos. Cercetatorii ~i natmali~lii studiaza posibiliUqile salvarii acestui sistem ecologic. Stancilc de pc lamlUrilc insulclor sunt locuite de iguane. Dczvoltarea

turismului a fost pentru locuilorii saraci ai arhipelagutui un dar divino Dc aceea, unii dintrc ci nu pot inlelegc de cc Illi mal apar noi hoteluri. Pentru a proteja natura unica din arhipelag, in allul 1934, a fosl deschis parcul natural national din Insula Santa Cruz. Sunt protejate astfel tipurile rare de anima Ie ~i plante care se gasesc pe insule, cum ar 11 tesloaselc uria~c, iguanelc, pasarea Darwin, precum ~i singurul pinguin care lraie~te la tropice.

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Denumirea arhipelagului provine de In tesloasele uria~ (in spaniola ,.tesloasa" := "galapagos"), care sunt considcrate cclc mai mari tcstoasc tcrestrc. Acestca pot trlii peste 100 de ani. 2. in arhipelagul Galapagos tmiesc animaJe care nu trlliesc imprcuna nicaieri in alta parte a lumii; de exemplu, lestoasele ~i pinguinii. 3. Uncle tipuri de animale se intalnesc numai in Insulele Galapagos, cum esle cazul pasarii Danvin. 4. in prezent, insulele Galapagos pot fi vizitate de turi~ti numai eu permisiune speciala..

CE MERITA VAzUT
tnSlila habela:
tn~ula t;~pa ~ulcanlll Alcedo Lo~

tnsula Sin CrlSUlblll: hla de lO'> Eola: Santa Crill': Sl3liunea ~liUllifid
Darv.m (Puerto Ayars)

Punta Sl.L;Irer (pelo;aJeJe)

Cbar1e~

Rt'"Ltn alia de Inmdafinlor)

lc~loa5t

Floreana: l'unlU Connorant (inllorirea

Santa Blirlolollle (pr:ll.ajul muhicolor)

AMERICA DE SUD

ECU 15

o
"
C"L~e~~e ..

INSULELE GALAPAGOS
HARTA FIZ1CA
'l>..... ~,

Oceanul Pacific

d'

~/

l",.. u

(l/ _ _
(l

..

o s
,
..... _ _....1
~

1'"1:11""'''''''''''

CO'O'

Ce..

Capul Crl,

1'''..

...... roTo Aa....

.. ..

0:...........

l"ucnoV'L-uo.'UL .. _vo:.." .

t.oo 'c

u,

uo.

"-. .......TO 11_

'1

-sao, 000 , sao m

~

,"u.,_r...)
II..... Cll'.TO ....L (C ... r ....... )

.~"TA

I'C

c.puI

~.:::.':::f

..
~

200

"

Insulele Galapagos au fosl descoperile de spanioli in anul 1535. Nu au fOSllocuile limp

de aproximaliv 300 de ani. AS/dzi door cinei dinlre e/e au locuilori, iar cele mai l11u/le

dinlre insulele SonIa enc. cu a suprafalii de 700 de !la, au fosl dec/orale parc nalural nalional penlrll plVlejarea faunei ~i a florei.

ECU16

INSULELE GALAPAGOS

sos fn Pacificul de Sud

Flora

~i

fauna, unice in lume, sunt astAzi in perico!.

turi~ti,

DacA nu se va reduce afluxul de

in scurt timp, in arhipclag, nu va mai rAmine nimic de admirat.

animalele au Irait in armonie. Nu au existat rilzboaie pentru atribuirea ~i pastrarea de proprictati, ci doar o diversilate uniea in lume. De caod Insulele Galapagos au devenit abjectiv turiSlie, aceastA lume virgina este 10 peTieol. in uhimii ani, a fost modemizalA infrastructura

andva, aiel, oamenll,

vegetatia
~i

s-a construit inca un aeroport. Numarul turi~lilor a crescul pana la 50.000 anual, iar acest fapt are

~i

consecinlc grave: testoasele uri~e trliiesc printre vegetatie rupIa ~i

guooaie.
Turi~tii nu respectA regulile parcului natural Galapagos, iar urmarile sunt catastfofale: scmiotelc de plante sunt duse de pe 0 insula pe alta, sunt aduse animale straine, ceea ce pune in pericol flora ~i fauna originara. Sunt vanati pentTU delicatese culinare rechinii ea~alot, iguanele ~i \estoasele uria~e.

Primul pas a fost ~cut in anul 1997, caRd pre~edinlele Alarcon a dcclarat in insule stare de urgenta ~i a redus numi1ru1 turi~tilor la 25.000 anua!.

cuMA
Ecu3torialA, uscatli (prezenta curentului peruvian) Temperatura medic in ianuarie +33 0 C, in iulie +25 0 C Temperatura apei: +22 0 C

Daca guvemul eeuadorian nu la masuri serioase pentru prolejarea arhipelagului cu flora ~i fauna sa, in seurt limp acest sistem ecologic unie va fi definitiv dislruS.

Testoasele llri~e triiiau in III/miir mare in toare insulele arhipelagului. Astazi mai triiiesc door coreva in rezerva/ia din Illsuia SOlita Cruz.

PESCURT
Denumirea oficiala: Colon Archipelago (din 1892, Arhipelagullui Columb) Denumirea anlerioari: Insulele Encantadas (1546) Teritoriu al statului Ecuador Se ami la 0 distantA de 1.000 km de {lirmul sud-american al Ecuadorului Capitala administrativA: Puerto Baquerizo Moreno (San Cristobal) Limba: spaniolli Moneda: sucre Religia: catolicl1 Ol1l$e: Puerto Ayora (Santa Cruz), Puerto Villamil (lsabela) Aeroporturi: Baltra (Santa Cruz) ~i San Cristobal (Baltra)

in Insulele Galapagos. plamele se simr eel mai bille, adaptolldu-se climei useare.

AMERICA

FRA 1

CE.mw.A$1 CARAlBELE

ANTILELE FRANCEZE
Insu/e/e flori/or din Marea Caraibe/or

La sud de Basse- Terre, principalul ora$ din Guadeloupe, se ana Les Saintes - Insu/ele Slinlc. Arhipelagul face parle din Antilele Franceze.

FRA2

Mica Franta din Marea Caraibelor ,

De-a lungul veacurilor, in Antile s-au stabilit oameni ee a1eiituiese in prezent un amestec neob~nuit de colorat LocaInieii nu au rupt, insii, nieiodatii contactul eu Europa - insulele ramlin, in continuare, 0 parte integrantii a Frantei. Cine eomandii ~te sau fruete de mare intr-unul din numeroasele restaurante locale, va fi servit, tara indoiala, ~i eu Yin &antuzese.

CE MERITA VAzUT
'\ulllcro.1...de punctc de intcrc turi...lic (plaJe, golfuri. munll \ ulcanil:i), rc\cnirca pc:>carilor de pc mare (Lcs Sainte,,), piCNic, cam<l\alu1. ;l~ ... area <;alca<;c:l 1.3 Pagcrie. a spori c3;;tigurile dc pc planla\ii, coloni~lii au importat pc marc eea mai iefiina mana de lucm: scla\ i africani. Dupa 300 de ani de dominalic coloniala, accste insule acopcritc de culmi muntoose sunl supuse sistemului juridic francez. Din anul 1946, Guadelupa ~i Martinica sunt dcpartamentc francczc dc peste mario Cu loate aceSlea, 0 parte dintre locllilori eSle de parere cii Antilelc Franccze ar Ireblli s:1 raca demcrsuri pentru a-$i oblil':: indepcndenla, a~a cum au I1icul-o insulele vecire, Republica Dominicana ~i Saint-Lucia.

~i Antilele npaJ1in Frantci. arhipelagul a fast dCSCOpcril de Spania. In limpul cclci dc-a doua calfitorii in America, Cristofor Columb a dat peste dOlla insulc mici: Marie-Galante ~i La

DCsirade.

ell

ocazia ultimci cfilfi-

lorii, in anu! 1502, cl a mai dCSCOpcril 0 insula: Martinica. Columb a recunoscut imcdiat imponanla slrategica a Antilclor. EI a intcles cil arhipelagul cstc locul ideal pentro conlrolul Mani Caraibclor ~i pentru crcarca unui celliru comercial intrc contircntcle 3mcricare.

ASlfel, nu e surprinzator ca aceast.a regiure a mmas mult limp un mar al discordiei inlre puterilc maritime cllropcre. Span in, Anglia, Olandn ~i Fran\a s-au cOnrnllltat in repelate r5nduri pcnlru dob5ndirea COI1trolului asupra arhipclagulul. Numcroasclc plantalii de trestie de zahar au fost infiinlatc aici. PenLru

CE TREBUIE sA ~TITI
I. Se pare cA, CriSlofor Columb a descris insula Martinica, pc care a descoperil-Q, eu unnllioarele cuvinte: .,Accst linut de vis este eel mai plkut. eel mai fel1il ~i eel mai plin de magie lac din lume:' 2. Aproape liceare insula are una sau mai multe porecle: Guadalupa este denumitA lie d'Emcraude (Insula de Smarald), iar Maninica este eunoscutA $i sub numele de lie des Fleurs (Insula Florilor) sau Perle des Antilles (Perla Antilelor). 3. imparnteasa JOsC'phirr, care s-a casatoril eu Napoleon Bonaparte pc 9 manic 1796, era originaril. din Maninka jar numele s3u de fatA era MarieJos.:phe Rose Tascher de la Pagerie. 4. Antilele sc pot mtindri cu unul dinlrc cd mai mari poc\i cOnlemporJ.ni de limba francezJl, in personna lui Aimc Ccsairc, originar din Mal1inica. Cesairc eslc unul dintre principalii promolori ai mi~ciirii "negritude". ellre suslirc autodetenninarea populaliei de culoare in toate sferele viclii socia Ie.

cuMA
Clima tropicala umcd:i. ell
pcrioadc aridc din dcccmbric
p:.in~

in maio TClllper.lIUrilc medii :lling

+24"C in ianuaric ~i +27' C in

augu~1.

AMERICA CENTRALASI

FRA3

CARAIBELE:

ANTILELE FRANCEZE
HARTA FIZICA

..
OCfANUL

ATLANTIC
OCEANUL

ATLANTIC
MARfA
CARA/BELOR

... -..,

'*-'

--....._"
-'
LA CHsimdt

AUREA

Snint.&rlhl1mty CARA/BEiOR

...
OCEANUL ATLANTIC

,.......
C Viow; fOIl

-Mllrie-Gal/wte

......,
I" ...

US Sailftes

MARfA

co,.....
peste 100000 de Ioc

CARA/BHOR

20000 - 100000
sub20000deloc

200

500 1000 m

Guadelupa ~i Martinica sunt ccle mai cunoscute dintre insulele mari ~i mici care alcatuiesc Antilele Franceze. Insula Saint-Martin, numita de olandezi Sint Maarten, reprezintii un caz aparte: pe aici treee unica grani!ii comuna a Olandei cu Fran/a.

FRA4

ANTILELE FRANCEZE
Toate culorile trandafirului chinezesc

Antilele sunt insule vulcanice, populate candva de indieni ~i imp~tiate ca ~te fulgi pe suprafata de un albastru intens a Miirii Caraibelor. Ele ri!.mful paoli astiizi un avanpost al Frantei, situat departe spre vest, ,,in coasta" Americii.

aca sar alciilui 0 lisla ell cclc rnai populare dcslimllii din lume, Antilele Francczc ar ocupa, ell siguranlii, una dintrc pol.itiilc frun~. Aid, ap::lc Pacificului sc intilrcsc ell cclc ale Miirii Caraibelor iar JXlfia de viaia carni-

D
narn.

gena (indienii caraibieni). In stX:olul XIX. chirczii $i hindu$ii au sosit in insula. ca Imina de lucru icftina. in prezent, locuitorii insulclor olcatuicsc lIll amestec colorat de etnii: albi, crcoli $i regri. in Martinica $i Guadelupa. pe larmul Marii Caraibclor. sc gasesc plaje de vis $i statiuni de unde se poolC ajungc in seun limp in zorelc muntoasc alc Antilelor. Dccorul variat estc complctat de mun!ii vul-

STATISTICA
SuprafuJ8; :UH17 km (lh::p,lnnl1lcntul Maninir.:a 1, 12~ km. lkpanamcnlul (luaJdupa l."1n3 kill ) Populatia: ~5~.O(X) de IllCullori Densitatea populapei: J05 lllC_ km Cele mai inal1e virfuri: \ttlnta~1): Pdc..: I \1anmlcal. La Soufn n:
I(,uaJdourc I

biana sc imbina ell stilul franluzcscmai ales dind "ire vorba de alta culi

albi au cxtcnninat aproapc in intregime populalia indi-

Coloni~lii

ECONOMIA
Agricultura: cultun de trestie de

canici, de cuI mile acoperilc de ....cgctalic luxuriantii, dc padurile (ropi calc $i de stiincile piezi$C, ce sc pro-fileaz..} dcasupra Atlanticului. Antilelc se impart in Anlilelc MarL de origirc contircntala, $i Antilele Mici, de origin:: prepondercnt vul canic:i $i coraliferii.

7.ahfir. de banani. de citrice, de carca Iii de "andie. Sihiculturii. Peseui!. Industria zaharului. Turism.

Pcisaj din insula Guadeloupe: mun/; \ u/canici acoperi/j de \ cgcttJ!;C

IUJiun:mt;i

PE SCURT
Capitale: Fort-de-Frnncc (Martinica); Basse-Terre (Guadeloupe). Rcligic: calolici. prOlestanli

Limbi: frnnccZli. creola

Moreda: curo

Cele mai maTi

o~:

MangO!

(S:llnt-Manin), GU!'lnvia (Saint- Barthelemy),

Pointe~~~Pitre (Guadeloupe)

CoroW $; bu(Crii de

IIIflri:

ill eu/or; de basm Slull

prc7cIl/ii obi$lIuilii

in IIpcJt.' caJdc fIle AHirii c."Jr.lI"lx:/or.

AMERICA
CENTRAlA~1

JAM 1

CARAIBB.E

JAMAICA
Rastafarieni, reggae fji revolte

Plajele lImbrile de palmieri dill apropiere de MOl1/ego Bay, pe COlIsIII llordicii a Jamaicai, atrag anual wI/uri de turi$ti.

Ziua dind Dumrezeu ~i-a mcut aparitia in Jamaica

Cultura jamaicana nu poate fi inteleasa a arunca 0 privire blirbatilor cu par lung, impletit caracteristic, cunoscut sub denumirea de "dreadlocks": ei sunt adeptll rastafarianismului, popular pana in ziua de azi in Jamaica. Acesta a fost riispandit in trecut de urmaliii sclavilor fugip.

rara

ECONOMIA
Agricuhura: culturi de trestic de 7.aMr (in scadere). de banare. de cacao, de nuci de coco~. de CafL"3. Industrie: c~lracti,;i (bauxitii -Iocul trei in lume: aluminiu). pclnXhimica. PC'!>CUII. Turism.

Rastafanmll pol Ii m.-UJJ()S(.-utr

p'c.planaturn "f''Clti,,'J:, numl

..dn'<J.JkJl.:l, ..

"- ffiParatu!

Etiopici. Haile Scllasic. a alenzat in capitala Jam31Cli!. Kingston. la 21 apri-

lumii inlregi muzlen rastafariana. adicii reggae. Vizita imparalulUl a fO~1 considerat.ii ea 0 impliOirc a

lie 1966. Peste 100.000 de oameni,

prinlre care 10.000 de rastafarieni.

I-au inuimpinat co can Ieee. Acroponul scmana co 0 marc in culorilc nalionale ate Etiopiei (verde, galbcn. ro~u). intre cei prezenti sc aOa $i lanarul Bob Marley, care avea sa faca cunoscuta

profetiei c1arvazatorilor rnstafaricni. care. in timpul unor ploi torcntialc. ce au durat ditcva saptamani. au prezis: ..soarclc sc va ivi alunci cand Dumrezeu va so::.i!". inlradevUr, soarcle a aparut dintrc non exact in momentul in care avionul impflratului s-a aprit pe pisla acroportului. Cultul rastafarian, care se bazeaza pc inviilulurile Vechiullli Teslament, considcra Eliopia drept patria com un:, a tllturor oamcnilor de culoarc iar pe foslul impurat lIaile Sellasic. drept Mesia.

Rastafarianismul, mi$care socialreligioasa. ~i-a faeut aparilia in Jamaica in anii '60 ai secolului al XX-lea, ea 0 eonlinuare a mi~dirii ..intoarcerea in Africa" (Back to Africa), initiata la inceputul secolului treeul de Marcus Garvey (1887-1940). Denumirea de rnslafarianism vioc de la Ras Tafari Makonnen (numcle de bOlez "I prinlullli :>i mai apoi, al impiiratului Haile Scllasie ~ "ras" fiind un tillu de noblele etiopian).

PESCURT
Tam ~i-a dobandit indcpcndenla in 1962. Capitala: Kingston (580.000 locuitori) Sistem politic: monarhie constitutionala, in cadrul Commonweahh-ului britnnic \1oreda: dolarul jamaican Limbi: englcza (limba administrativa), spaniola Religia: prot~tanli (55,~.). ;0) calOlici (5 rastafarieni (5 0 It). Cele mai importantc orase: Spanish Town, Montego Bay. May Pen Aeroporturi: Kingston, MontC!.'O
Boy

in KingstolJ sc afB IIlllfte

Te$fXfintc din cpoca coloni.1lft

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Denumirca de Jamaica provire din limba arnwak (vorbitii de populatia autohtona): ,.xaymaca" inscmna ..tarn padurilor:>i a apei". Locuitorii de

asllzi SUn! u~ii sclavilor africani adu:>i aid penuu a munci pe plantntii. 2. Jamaica a fosl descopcritii de Cristofor Columb in noul 1494. 3. La U'CCeTCa dintre secolclc al XVII-lea ~i al XVIII-lea. Jamaica ern un cuib al piratilor. Vina 0 poarta br1tanicii. care ofereau alUnci protettie orieui Jefuia ~i scufunda con'ibii spaniole. 4. Jamaica este de rclmagmat ram reggae. care *i lrage mspiralia din muzica din Caraibe ~i din nunurile monoto~ ale sclavilor afiicani (.steady beat").

AMERICA CENTRALA ~I CARAlBB.E

JAM 3

JAMAICA
HARTA FIZICA

...
"
Golful

"

".
OCEANUL
A HANTle

Mexic

JAM ....

MARfA CARAIBELOIf

......

...._"'...-

~r"-

-- ' "-' pd1115lIO.OOOOllIDc.

".

MAREA CARA/SELOR

--

........... ....
~

~20000"'1oc

1OoIb20000cleloc.

c """

,r

. - --""'" c.
~

.....

SI Ann',

200

!iOO 1000 m

WIlt

GoItuI

MAREA CARA/SELOR

Jamaica, situata in arhipelagul Antilelor Mari, este 0 tara l11untoasa iar eel mai inall viirf al insulei nu este cu nimic mai prejos dedit ca inal\ime [ala de varful Moldoveanu.

JAM 4
~

JAMAICA
In inima Caraibelor

Jamaica, situatii In arhipelagul Antilelor Mari, este saIbatica, romanticli i Inconjuram de plaje magnifice. De aici nu lipsesc con1rastele culturale i etnice.

cuMA
Ecuatoriala. ciiJduroasA ~i umcda.
Temperatura medic anuala: 2ST ModificAri resemnificati\-e de temperatura in cursul anuJui. Om august pan! in octombrie pot aparea cicloare catastrofale.

interiorul insulei este ocupat de terenuri dcluroasc, lunci ~i pa~uni. Din secolul al XVIII-lea, Jamaica mai ales din cultivarea trestiei de zahar. Timp de secole, plantaliilc sale au fost stropitc din bel~ug cu sudoarea sclavilor. Aici. sclavia a fost abolita dc abia in J838. Din anii '50 ai sccolului trecur, cxtraclia de bauxita sta la baza cconomiei.
traie~te

Minuni ale n:Jturii in Jamaica.

sisla mull limp in aminlirc: parfuffiul norilor de lasomic. aroma dulcc~acri~oara a dimpurilor de Ircslic de zahar proasp5.1 cura13tc, mirosul puilor 1a gratar $i mirosul marijuarej narcotic ale

amaica Ie vr.ijc~tc iar mires mele sale caractcristicc per-

carui cfcctc rcgativc SUn! bagalcli.t.'llc de adeplii raslafarianismului. Jamaica arc 235 de kilomctri lungime ~i reprezinta varful unui lant muntos dcmult scufundat. eel mai inalt pise a1 insulei. Blue Mountain Peak. arc 2.256 de metri inaltimc. Pcisajul Jamalcai cstc foarte divers: plajelc largi, inconjuratc de palmi cri, sunt intrcruptc de coasle abruplc Hlr
4

STATISTICA
supno"""
10.991 km'
PopuJa;ia: 1.7 mlhoarr Densitatea populapei: 245 locuitt.lO kOl Crc!it~n:a dClllograticii0.6(10 antllli Durata medic de viatA: 74 de ani Mortalitatea infantill: 14 hi I{)OO

Cel oW ioalt virf:

Blue \1ountain Peal. (::!.:!56 m) GTupuri ctnice: l.1e culoarc (77 01. mulalri (I .J. hJndu~1 (3 .). albi (1%1

CE MERITA VAzUT
King...ton ~I imprejurimilc (Gl1xhna Botanica cu ortmk.'dc sale I. Pon Ro)al I' echile fonificatii). Spani~ Town (10--13 capitala a I.xlloni}llior "pamoli I. ca.sa de familic a ..t.:lei muzicii reggae. Bob \1arlc}. mUlllli dm imeriorul in"'Ulel. coastdc nonlicc.

AMERICA
CENIRAIA~I

LeA 1
(lC,

BAZlNlACARAiBilOR

SFANTA LUCIA
Perla Antilelor Mici

'"

Imaginea craterelor vu/canilor ivindu-se printre cocotieri esle caracteristica pentru

aceasta frul11oas,i insula din Marca Caraibilor (in fotografic, Gros Piton).

LCA2

Batalia pentru "Insula Raiului"

fermecatoare. Britanicii ~i francezii, in schimb, au riva1izat puternic pentru a 0 obpne: Sfiinta Lucia ~i-a schimbat de 14 ori stiipanul.

In mod ciudat, Cristofor Columb nu s-a aratat interesat de aceastii insula

u~r de ghicit eire a dcscoperit Insula STanta Lucia: llImCllI a1tul dedit marele navigator Cristofor Columb, care a ziirit insula de pc vasul sau amiral, in preajm3 anului 1502. A hot5.rat, iosa, sa nu debarce pc lann. Si a avut noroe, intrue<1tlocalnicii de aici erau foartc porn!li impolriva strainilor. inca din sccolul XIII, acc~lia au supus populalia ba~tina$<1 a insulei, amcrindienii Arawak.

Flon' din Antife

Britanicii au incercal sa cuccreasca insula in 1605, dar Icnlaliva lor a c$uat. Situatia s-a repctat in 1638, dind caraibienii pur $i simplu i-au masacral pc inlru~i. Olandezii au reu$it sa trimitfi coloni$ti doi ani mai larziu, iar la scurt limp dupa aceea, francezii au incepul Sti intemeieze
~ezarl.

pana la incepulul sccolului XIX, iar Smnla Lucia, miirul discordici, a lfCcut cfmd sub stapanirea unom, cand sub sI5panire.."l celorlalti. Totu$i, fmncezii au fast mai interesali de organizarea insulei, in frunlc cu

Charles Eugcn:: Gabriel de la Croix Caslries. eel eare avea sa devim'i mai larziu ministrul marin::i. EI a dat numele capita lei insulei. Limba ere ala, plina de expresii franceze $i folosil8 pana astazi in Sffinta Lucia. amime$tc de perioada de dominalie coloniala a Franlei $i de influcnla culturala a acesteia. Dupa infr3ngerea lui Napoleon in 1814, insula a trecut definitiv sub stapanirea Marii Brilanii, care ia fC{;unoscut indepcndenta la 22 februarie 1979.

Connictul dintre britanici $i francezi pentru dominatie asupra Lumii Noi a durat de la mijlocul secolului XVII

CE MERITA VfiJ.UT
Caslries. GoIful Marigot. Vulcanii Petit ~i Gros PilOn. cascada Diamond. Rezcrvalia Naturalii din jungla tropicalil in apropicrc dc FondSt.Jacques. Vicux Fan. Parcull\alional Insula Ponuobelului.
~

.,

in insula loclliesc prepotlderem catolici. Prima cornlmilllle este aici lin evefliment impof1ilnt.

cuMA
CHma tropicalii umedii. Sezonul eu eele mai pUlire prccipitalii tire din dccembrie pana in aprilie. Tempcraturile medii variazii lntre +21 ~i +28C, in zona l:'innului, fcritil de vall1uri. cantitalea anuala de prccipitalii atingc 1.200 mm.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. in complexul hotelier din Golful Marigol a fost turoat filmul american ..Doctorul Dolil1lc'", 2. Steagul nalional aJ Insulci Smnta Lucia rcprezima doi vulcani stilizati pe fundalul albastru al marii, lnscri~i intr~un triunghi care simbolizcazli tarmurilc nisipoase. 3. Rata ridicatii a ~majului. mai ales in mndul celor lil'l:ri, rcprezintil 0 problema serioasa pc insula. 4. Papagalii minunat colorali din SEnla lucia sunt pc calc de disparilie.

LCA3

'g:'

l
MAREA
CARAIBILOR

SFANrA LUCIA
HARTA FIZICA ".
_ _ 'Cop c.i:". .~'!J'
r""l..~c_

-1

M ,

G,~

Babom'leau
fl'l'Cl """"

OCEA NUL
A TLA NTle

1:rao'

locahtati
drumuri pmcipale
parwri najlonale 200 400m

Slanta Lucia, care face pane din lnsulele Windward din Arhipelagul Antilelor Mici, este consideratii un adeviirat col! de rai. Dar craterele vulcanilor adormi{i, numero$i in peisajul insulei, recifele de coraJi periculoase $i cicloanele putemice care viziteaza vara $; {oamna aceste regiuni ale CaraibeJor ne reamintesc ca raiul pe piimiint nu existii de fapt.

LCA4

SFANrA LUCIA

PESCURT
Denumirea oficiula: Sffinta Lucia Capitala: Castries Sistcm politic: monarhie conslitullonalii in eadrul Commonwealth-ului britanie. Limbi: cnglez3 (Iimba administrntivu). crcol3 Valuta: doluml cst-caraibian Religie: crc~tinism (catolici ~i Protestnnli) Celc mai man ot"a&C: Gms Islet, Soufricrc. Vicux Folt, Choiseul muita a portocalelor, a fructelor de papaia ~i de mango. Nu e de mirare ca Smnla Lucia esle destinalia turistiea de vis pentru c51iitorii din America de Nord ~i din Europa. Coastele pitoresti sunt presaratc cu golfuri izolatc ~i ell sate pescarc~ti aidoma eclor din trecut. In schimb. capitala insulci, Castries, este un ora~ modem: dupa incendiul din 1948 a fost rceollstruita dupa planul urei table de ~'lh Si bcreficiazii de un foarte frumos eentru comcrcial. impreuna eu Bridgetown din Insulele Barbados. Castries este aeum lInul dillirc orasele prilleipale ale Caraibclor.

Flori ro$ii de iasomie deasupra ape10r de smarald

Este greu de crezut eli existii in lume locuri atat de magice ca Insula Sflinta Lucia din Marea CaraibiJor.

ECONOMIA
Agricultura: culturi de banare. cacao. nud de cocos, fruclc. legume. mirodcnii. Pon cOll1crcial. Turisll1.

xagcra. Cu siguranti'i, fiecare dintre insulelc Arhipclagului Antile1e Mici a fast. In un moment dat. numita "raj", Cll loate aceslea, in cawl Insulei Sffiola Lucia, aceasla denumire cste bire-meritala. Ci'iliitorul este

c1amele

turistice sunt cunos-

cute pcntru tendin\a lor de a

sedus de plajcle

rcsra~ite ell

nisipuri

STATISTICA
Suprafata: 616 kin

Populapa: 166.3 12 de loco

Oensitatea populapei: ~70 loc_ km Speranta medic de viatA: 77 de ani pcnlru fcmci ;;i 70 de ani pentru b:lrh<lp eel mal inalt virf: Gimie (950 m)

fire ~i albe t umbritc de palmieri. Ochiul este inciintat de apele de turcan ale marii. iar urechea se dcleeteaza la auzul trilurilor papagalilor eu pcnajul minunat. Varfurile Vulcanilor Gros Piton ~i Petit Piton, vizibili de la departare. sum minuni ale naturii. Coastclc munJilor sunt aeoperile de tufe de iasomic de un ro~u profund. Din desi~urilc de palmieri plute~te mireasma !lease-

Golful Mangot este un loe de vis pentnJ iubitorii spmturiJor 8Cvatice.

MEX1
@>

MEXIC
~

In ,tinutullanturilor muntoase ,

Ora~lll

Guanajulo este fnconjuraf de cu!Jnile sterpe ale munfilor, pe care llunlai cactu$ij cresco

MEX2

De la civilizatia Maya la democratie

Mexicul este tinutul marilor civilizatii ale indienilor may~i, tolteci ~i azteci, care au ocupat aceste teritorii pana la subjugarea lor de catre conchistadorii spanioli.

CE MERITA VAzUT
ACUpulco. capitula Mexico.

maya.sc.

Yucatan (numeroasc temple Cil de excmpJu Chichenlun). vcchca capilalii Tcotihuacan (marile pir.unidc indierc). lczaunll

mixlCC din Oaxaca. vu1canul

Popocatcpctl.

XiCU]

a Fost populat eu

aproximativ 20.000 5.000 de ani Leh. Cullum olmeca, numita "mama culturilor mezoamcricarc", s-a dezvoltat intrc sccolclc al 1Ilea ~i al
Vlca in GolFul Mexic. Civiliz.1tiile

indienilor americani au alios apogeul intrc anii 200 ~i 900. Ora~ul Teotihuacan, care a numaral la Ull moment dal 200.000 de locuilOri, a Fost una din!TC cele mai mari a~ezari umare din lume. in secolul al XVIlea, aztccii au cucerit aproapc lntrcaga suprafata a Mcxicului. Comertul, me:?te~llgllrile :?i agricultura all innorit. CiviliZt:1lia a intrat in declin in 1519, cand !ara a fost cucerita de spanioli, sub conduccrea lui Heman Cortes. injur de 12 milioar~ de indieni ~i-au pierdut viata in lupla eu spaniolii. in anul 1824, Mexicul sa elibcral de sub dominatia Spaniei :?i ~i-a cuceril indepcndenta. intre anii 1846-1848

ECONOMIA
Agricultura: culruri de poromb (1ocul doi in lume). de carea. de ITestie de zahar, de bumbac. Pescllil. Rc:;ursc nalumle: argint. cupro, mereur, zinc:?i plumb. Industria: de m.:t~ini elcctrice, de automobile, famKlceutica. tcxtila, alimcntar:j, crergctica, petrolifcm. MC$t~uguri artizanalc. Turism.

CLiMA
in Nord. ecuatorialii: veri secetoase ~i fierbinli, icmi eu temperaturi moderate; in Sud, subtropical:i: caldii ~i umedii lot timpul anului, ~r mai rdeoroasa in zona de lllunte. Temperatura medic in Mexic: in ianuarie +12c, in iulie

sa desffi~ural ri'izboiul dintrc SUA ~i Mexic. inFrfmt, Mcxiclli a trcbuil sli eedezc tarii veeirc Texasul, California :?i terenurile de la nord dc rfilll Rio Bravo del Norte. in anul 1876, puterca a Fost prcluala de dietatorul Porllrio Diaz. care a Fost alungat de abia in limpul revolutiei din 1910-1917. Condueatorullegendar al revolutionarilor a fosl eroul nalional Emiliano Zapata. Tot a1unei a api'iru( arta picilirilor murale monumentale care glorifica revolulia. Connietul sa ineheial in

Pe len'rorill} Mexicllilli all rJm,L'i

numero.1SC unne ale vechilor cil iliz.1/ii

indiene: ill imagine. templul din Chic1J611-Il7.a.

1920 iar in 1929 Partidul RevoIUlionarinstitutional (PRI) a preluat plilere.1 pentru mai bire de 70 de ani. Dupa 0 lunga pauza, la ineeputul llinii iulie 2000. mexicanii au participat 1'1 primclc alegeri demoeratiee ~i I-au ales ca prc:?edinte pe candidalul opozitiei, Vincente Fox.

+1 8C.

MEX 3

MEXIC
HARTA FIZICA
STATELE

UN' T E

ALE

AMEAICII

Golful
Me x i c

--~~r- --r-CARAIBELOR
Acapuk:o BEliZE

--

..

MAREA

OCEANUL

PACIFIC

'----------------------------..,

-...,

peste 10~cIeloc. peste 1 ITlIlion de Ioc.

Mexicul, punte ce leagii America de Nord de cea Centra/a, esle un adevarat gigant printre Jiirile mai mid

peste 500000 de IDe. pesl8 100.000 de Ioc.

sob 100000 de Ioc
dl1,Jrnuri mai importanle

care alciituicsc imprcun8 Americ;J Centra/ii.

500

1000 2000 m

MEX4

MEXIC
Patria arsa de soare a cactu$i/or

Mexicul este situat la imbinarea Americii de Nord cu America Centrala. Un procent important al populapei triiie~te in siiriicie. Majoritatea mexicanilor locuiesc in podi~urile dintre lanturile munJilor Sierra Madre de Vest ~i de Est.

CXiClIl sc sitllc3za intrc Oceanul Pacific

la Vest
~i

PESCURT
DCllumirea oficiaJa: Statcle Unite Mexicam Sistem politic: republica federaHi Diviziurc ndministrntivil.: 31 de state, un district federal Capitala: Ciudad de Mexico Limbi: spaniol5. dialccte indiere Morcda: peso mexican Rcligie: catolici (97%), protestanli, religii locale Cele mai man ora~c: Guadalajara, Monterrey, Pucbla Rauri principale: Rio Bravo del None, Balsas Ponuri principalc: Veracruz, Coatz.1coalcos, Tampico Aeroponuri: Ciudad de Mexico, Acapulco, Merida. Monterrey

Golful

Mexic la Est. La Nord se ana gran ita ell Statcle Unite. De-a
lungul coaslei sc loalt3 lan\urile mlln\ilor Sierra Madre de Vest ~i de Est. illtre aceSlea se afla

un platou arid pc care crcsc numai caclu~i. Campiilc din Sud sunt mult mai rodoice. in

Heman COrTes. eel care n cuccrit Me'i:icul

pellfru Spimia.

aceasta regime traiesc 80% din locuilorii tarii, dintrc care 21 de milioare in aglomeralia urbana a capitalei, Ciudad de Mexico.
Una dinlre ce/c mai mari tJlmetii II/e capilil/ei

CSIC Bazi/iea F(:cioart:i din GUiulalupc.

STATISTICA
Suprafata: 1,96 milioarc de k11l~

Abundenla boga!iilor naturale ale Mexicului nu compenseaza problemcle economice ale larii. in prezent, economia subteram'i reprezinta intre 35 $i 50 la suta din eco-

nomia mexicana. Noul guvem, in coopcrare eu DECO, a inceput purerca in aplieare a unor refonne cconomicc structurale. Economi$lii unnarcsc in principal sa redudi depcndenla liirii de prelul petrolului ~i sa stopeze migralin popula!iei de In sal spre marile ora$e.

Populapa: 104,9 milioarc

CE TREBUIE sA $TITI
I. Cel mni renumit Iablou legm de istona Mcxicului este "Execulia irnpiiratului Maximilian Mcxicanul", Iablou piclat in 1867 de pictoml imprcsionist fmncez Edouard Maret. 2. Una dinlrc celc mai primcjdioase boli tropicalc exislenlc i~i trngc numc1c de In un cclebru conducator aztec: este yorba de "rnzbunarea lui Montezuma". 3. Pana in 1848, intrcaga Califomie a apaf\.inut Mcxieului. Acesta trebuie sil. se multumeasca acum eu Peninsula Califomiei, pc eoasla Oceanului Pacific. 4. Jocurilc Olimpice din 1968 s-au desfii-$urat in capitala Mcxicului. Mullc dintre recordurilc sportive stabilite atunei, prccum eel allui Bob Beamon la siiritura in lungirne. s-au mentinul pana in anii '80 ~i '90 ai secolului treeut.

Densitatea popuJatiei:
531ocuitorikm 1 Cel mai inalt van: Citlaltcpctl

(Pico de OriLaba) 5.700 111

Granite: ell SUA (3.114 km). ell

Guatemala (962 "-01). ell Bcli.t;c

(259 kill)

Lungimea coastelor: 13 Atlantic 2.75(} km, la Pacine 3.866 km, in

Pcninsula C'alifomia 3.280 klll_

MEX 25

YUCATAN
Ultimul refugiu al civilizafiei Maya

Marea piramidii dc la Chich"n Itza, in nordul peninsu/ei Yucatan. Aces/ vechi ora$ al civiJiz8tiei MEJya cste llllUI dintre ceJe mai vizitate mOl1umcnlc de interes arhcoJogic din Mexic.

MEX26

Pe urrnele urei civilizatii dispfuute

Guvernul mexican, aliituri de guvernele din Belize ~i Guatemala, depune eforturi in vederea dezvoltarii turismului in peninsula Yucatan. Vestigiile civilizatiei Maya ~i frumusetea naturii tropicale sunt adevarate comori, in acest sens. eu toate acestea, banii cheltuiti aici de turi~tii din lumea intreaga sfiir~esc, cel mai adesea, in buzunarele unor grupuri de "ale~i".

CE MERITA VAzUT
Jungla eu l10ra ~i fauna sjX'l.:ifice. precum ~i plajdc minunal~. {)ra!jc1c
intiiritc Campcchc. Cancun,

Chumayc1 (bisericiJe din epoca

coloniata. datimd din !>..:colclc X\"' ~I X\Il; hacicnd.1 dm bla
~1ujcrcs). Cozumc1.

Merida

(Ciudad Blanca).

Progre~.

\1onumcnlelc de mlero:" arhcologic ell: 1" Chichcn It7.l. Cuba. Jaina. Kabah. Lnbna, Uxmal. Tulum.

1547, dupa cllccrirea Yucatanului, spaniolii au pus stiipanirc pe intregul Mexic. Cea mm importanta civilizalie din peninsula intrase de mull in declin. inca din anu! 300 d.Ch., populalia Maya folosea 0 scricrc ~i un calendar proprii iar iotre secolelc IV-X existau aid eel putin 110 centre polilieo-religioase, pliisand

"- n

de via{<l. La sf5~itul sccolului X, maya~ii s-au aparat de tolleeii venili din eentrul Mexicului, retragandu-se in jllnglcle din nordul Yucatanlilui. Callzcle declinului vertiginos al civilizatici Maya raman rccunosclltc pana in momentul de fala. Ace~ti indieni nu au capitulat niciodata pc dcplin in fata spaniolilor. in SCCOllil XVI, unna~ii maya~ilor au {inut piept, timp de 20 de ani. invaziei conchistadorilor. De abia in sccolul XX, mexicanii au obtinlll controlul

ECONOMIA
EXlraqia de cauciuc natural ~i de sisal, pcscuilul. Turism :>i cornert eu obieete aniZ.1n:llc.

PESCURT
Structura: peninsula este divizatii intre Irei stnte ale Mexieului (Campeche. Quinlana Roo ~i Yucatan) ~i cele doua tari vecire. Guatcmala ~i Belize. Limbi: spaniolii (limba oficialii in Mexic), englezii (Belize) ~i dialeetele maya~e Religia: ealolicisl11 ~i diverse credinle precolumbierc Celc rnai mari ora$C: Campeehe, Chetumal, Merida Ape: Hondo, Usumacinta. Port: Progrcso Aeroporturi: Caneun, Merida

ill Chic1len ltza. may.1~ii au ridica/ tumuri care se presupune cil sluje,1u observaliiJor aSlronomicc.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Piramida "EI Castillo" din Coba (Quintana Roo), eu 0 ina1lime de 42 de

melri, eSle cea mai inalta conslTIlctie maya~a din Yucatan eonservata pana astiizi. 2. Ora~ul monumental Chichcn lu:a este rczultatul integrarii civilizaliilor mayasa ~i toltcca. 3. Peste 12 milioane de indieni ~i-au pierdut viata ca urmare a invazici sp.1niolc din anii 1519-1570. 4. Maya~i emu meste~ugari priecpuli. Ei iSi acopereau locuinlele eu aeopcri~uri in forma de trcptc, suslinute de bolli si aveau cunostinlele rceesare eonstruirii de cdifieii inalte de caleva etaje.

MEX 27

YUCATAN
HARTA FIZICA

Golfu/

Mexic

..
.
.,.".,

-.-

-'-.".,..

le....,

-."

...

YUCATAN

G. Campeche

ClIenUon.

--

QUINTANA
I --

."..,....,.

.-

CAMPECHE

Orilldlorro

,I
BELIZE

.....
'--

GUATEMALA

~100000"1Dc
50000-100000
10 0DlI 50 OlIO
_ 10 000 de lac-

Piidurea tropicalii umedii, mla$tinile intinse $i ora$ele misterioase ale maya$ilor reprezintii numai un aspcct al Yucatanu/ui. Peninsula, impiirtitii imre Mexic. Guatemala $i Belize, adiiposte$te to/adatii plaje $i slaliuni (precum [aimosul Cancun), care alrag valuri de turi$ti.

-..- ... -..--

-~20D 50D 1000 ..

MEX28

YUCATAN
La hotaruJ dintre continente

Peninsula Yucatan, acoperitii de pMuri tropicale, ii datoreaza farmecul izoliirii sale naturale. Aici s-au dezvoltat nu numai una dintre cele mai vechi ~i remarcabile civi\izatii umane, dar ~i un univers cu flora ~i fauna unice ~i diversificate.

cuMA
Clima ecuatorialU umcda in Sud $i Iropicali1 in Nord. Tcmpcraturile medii anunlc: in Chetumal +24C. in Cozumcl +25C, in Merida +26C. Sczonul ploios lire din mai pani'i in scptcmbrie.

aceastii regiurc incepand din anul 2.000 LCh. iar stalul lor a alins opogcul dczvoharii inlre anii 300 ~i 900 d.Ch. Dc atunci dalcodi mUl1uriilc cxistcn~ei lor, rnspanditc in inlrcaga peninsula. Ccntrclc clllillmic de la Chichen Itzit. Iz.'unal, Dzibi1chmun. Uxmal, Kab:ih, Sayil ~i Labna sunt 0 dovada a progresclor atinse de accasta civilizalie indiana. in Yucatan s-au paslrat ~I unne interesanle ale epocii coloniole. in secolul XVI, ciilugarii franciscani au conslruil aici biserici ~i manastiri opulentc iar ~intele luxoosc ale planlalorilor spanioli sunt un simbol al bogallei cuceritorilor.

in plctcfe din Yubtan te intampma 0 rulnarn/a fcem: de culori.

Y
nom

UCalan a1rage numcro~i turi~li din America de Nord.

ocelotilor, a jaguarilor ~i a pumelor, a pasarilor namingo ~i colibri, prccum ~i a crocodililor. $Crpilor ~i papagalilor. Toru~i. turi~lii nu soscsc aici numai de dragul norci ~i faurci cxotice. Ei sum atra~i, in cgala miisurii, de \esligiile de piatr.i a doua chilizatii americare timpurii: maya~a ~i lolteca. Maya~ii s-au stabilit in

nmi ales datorita nalurii sale unicc. Jungla densl, SilllillO pc un plaloll calcaros, cstc inconjunllii de plaje lungi de kilomctri, ell lagurc ~j mla$lini aeaperile de mangrove. Natura din Yucatan sc dczvoltfi de peste 100 de milioare de ani intro izolarc aproope lolala. Dc accea.
~i

fauna se deoscbcsc sim\itor de spcciile care se rcgascsc in rcgiunilc adiacente. Botam~lii au numaral aici peste 8.000 de spccii
de plante. 1.200 de spccii de fluturi $i 600 de specii de pasari (mai multe decat sc regasesc in intrcaga Luropa). Peninsula cstc patrin

STATISTICA
SuprafaJa: 180.000 km Populalia: 2.4 milio.1oc de
locuilOri (dintrc care oproapc lreimc, indicni) eel mai inalt virf: 150 m
0

Merida. C:lpiwlil

}~ucl/famIJlli III

Mcy;c: (nmzc de .1gavc.

AMERICA
DE SUO

PRY 1

PARAGUAY
Pa~uni

deasupra rauJui PapagaJuJui

Agricultura este piatra de temelie a economiei Paraguayu/ui. Aceasta lara mica situata in interiorul continentului american este aproape necunoscuta in Europa.

PRY 2

Camp de bataie al Americii de Sud,

Paraguayul se eonfiunm pana in ziua de astazi eu eonsecintele istoriei sale zbueiumate. Doua treimi din populapa t3rii au pierit in timpul razboaielor sangeroase din secolul XIX.

ECONOMIA
Indu:.lria: erergclidi ~i a Icmnului. Agricultura: culruri de soia. de

bumbole. de trestic de 7.ahar. cre~tcrca .. itclor.

atea misiunii", a carci lungime mi'iso::mi 370 , , de km ~i cnre UI'C$tc capit3la P3rnguayului, Asunci6n, ell o~ul Encarnacion de pe malul

raului Parana, treee pe hinga numcroase sate care l$i datoreaza existenl3 misiunilor C310licc fondate aici in secolele XVII $i XVIII.

Ordinul iezuililor $i-a asumal sarcina c~inarii indienilor in anul 1609. Misiurea lor a creat un cvasistat cunoscut sub numele de
..Republica Guarani". Iczuilii au

devenit conducatorii spirituali $i laicit protcjandu-i pe indicni de cxp[oatarea brutala din partea
potentatilor spanioli. Consolidfind trcptat .,republica", iezui\ii au ineercat sa sc elibcreze de sub dominatia

spaniola. in 1753, indienii Guarani s-au ridicat impotriva Spanici, sub conducerea misionarilor. ~-numitele r.izboaie guarareze s-au incheiat eu infr.ingerea ~i alungarea ordinului, care, in 1767. a fost chiar lichidat. Controlul colonial spaniol asupra Paraguayului s-a mentinul doar pana in anul 1811, cand a fost proclarnat5. independenta. Primele ~asc luni de libcrtate . s-au scurs sub scrnnul erist... lizarii statului, stabilitatii politice ~i dezvoltarii. Statui controla cconomia ~i era proprietarul pamanturilor. La inceputul anilor'60 ai secolului XIX, Paraguayului devenise deja cea mai avansati lara a Amcricii Latire.

Razboiul dintre Paraguay, Argentina, Brazilia ~i Uruguay (1864-1870) a marcat 0 schimbare brusca in istoria lfuii. Connictul s-a incheiat cu infningerea Paraguayului, care a fost complet devastal ~i a pierdut doua treimi din populatie, precum $i 0 mare parte a teritoriului. Dc asemerea, invinsul a fast obligat sa phileasca comributii considerabile. Problemele larii au fosl agravate de razboiul cu Bolivia (1932-1935) pentru Gran Chaco. Cu toale ca Paraguayul a iC$it invingator, obtinand trei patrimi dintr-un tcritoriu vast, statui nu a reu$it sa-~i rcdobandeasca vcchca stabilitatc cconomica $i polilica.

CspitJJlB PBrnguayul. Asunci6n. fn

partca dreapui. Pa/awl Prczidcnlia/.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Menonilii sunt membrii wri sectc anabaplisle (rcoprolestanle).
AC~lia

CLiMA
Tropicala in regiurea Chaco. subtropicala in regimca Panarena. Tempcmtura medic in Asunci6n: +17C in rcgiunile ccle mai reci ~i +27.5C in cele mai calde. Canlitatea anuala de prccipitalii: intrc 935 ~i 1.485 min.

recunosc numai taina bolezului (la varsta adult!) ~i a eubariSliei, se ghideazA dup3 reguli morale foone stricte $1 resping iemrhia bisericeascA, serviciul militar ~i instituliile statului. 2. Paraguayul estc unul dintre principalii cxportatori de erergie electrica, datoritA centralclor hidroelectrice de pc murilc Paraguay $i Parana. 3. in timpuJ razboaielor din anii 1864-1879, panA ~i copiii au participat la lupte. Ace$tia purtllu barbi false pentru a-I face pc dU$man sA creadii ca fOI1e1e de apamrc CPUiZ3tc ale Pamguayului sum incA numcroasc. 4. Dupa al Doilca R1izboi Mondial, mulli criminali de mzboi s-au refugiat in Paraguay.

AMERICA DE SUO

PRY3

PARAGUAY
BARTA FIZICA
'"
BOLIVIA

.
BRAZJL1A

~---

,
~

,.

....

-\

1..

ARGENTINA

'-"
palfl 100 000 lee.

lnlre20.000-100OOOlee.

sub 20 000 lee

100

200

500m

Paraguayul, inghesuit fntre doi vecini putemici, Brazilia $i AIgentina, nu a avut 0 istorie u~oarii. in seeo/ul XIX, el a pierdut 0 mare parte a teritoriului in f.:1voarea vecinilor, dar a aparat $i a menfinut eea mai mare pane a regiunii Chaco in razboiul eu Bolivia din anii ']0 ai secolului trecut. in granirele actuale, campia Chaco ocupii majoritatca suprafetei (firii, doar la est

exis/a"d un mie fragment din

Podi~ul

Brazilian.

PRY4

PARAGUAY
Coloni!jtii gennani in savana
ill tara indienilor trniesc astazi ~ii cuceritorilor spanioli
i ai menonitilor sositi din Germania.

CE MERITA VAzUT
Asuncion. platoul or;cnlal, rodgoriile din apropiere de

Vil1arica. cascadclc IgU3l;U.

PESCURT
Sistcm politic: republica coostilu\ionala Cll parlamcnt bicameral; sistem pluripartit. Capitala: Asunci6n (550.000 loc., aglomcfil\ia urbani!. numara 1,6

in momentul de fala, gmpul etnic al indienilor Guarani a1catuie~te doar 2% din populatia l[lrii. Cu sUle de ani in urma, ba~tinaliii au ineepul sa sc amestece cu coloni~tii spanioli ~i eu populatia imigranta. Urma;-ii lor, meti~ii, rcprczinta astazi 95% din locuitorii tarii. Paraguaylll este, alaturi de Bolivia, a doua lara din America Latina lara ie~ire la marc. Partea vesticfi a Paraguayului este ocupata de Campia Chaco, vasta ~i joasa, acoperitii de paduri de eopaci pretio~i (Quebracho ~i Lapacho) ~i de savane. Mla;-tinile ;>i ballile, aparutc ca urmare a numeroasclor rcvars,1ri ale fluviului Parana (unul dintre cele mai mari fluvii din America de Sud) ocupa ;>i cle suprafcle intinse. Partea de est a Paragliayllllli cuprinde Podj~ul Parana (eu im\llimi imre 300 ;>i 600 de metri), care este subdiviziune a "intinsului Podi~ Brazilian. La orele amiezii, eanieula devire mat de insuportabilii incat oriee urma de viala dispare in Paraguay. Aici se llicreaza dimireata ;-i searn.
Rcprezentanfii putin IIumero$i ai indiclliJor Guarani locllicsc pe nJaluJ fluviuJui Paraguay.

in

saval'M;~le vaste din vestul larii

milioare loc.)
Limbi: spaniola, guarani
Religic: c~tinism (C3101ici ~j protcstan\i) Mo.ma: guarani

Cele mai man o~: Ciudad del ESIC, Encamaci6n, Conccpci6n

a nord-est de Argentina, illtTe Bolivia ~i Brazilia, se anii mica republica sud-americanci. a Paraguayului. Numele tarii ~i al rautui sau principal provin:: de [a cuvanlul "paraguay", care inseamna ,.rnul papagalului" in limba iodie

ere~tcrea vitelor ocupa un loe important. Agricultura ramare un clement de bazii aJ economiei pana in prczcnt. La temelia acestcia stau proprietati1e enorme care se intind pe sute de mii de hectare. Cei aproximmiv 15.000 de erescatori de animale sunt menoniti, originari din Gennania. Ace;>tia au sosit in raraguay la incepUl'U1 secolului XX. Unna~ii lor i;-i due viala eu 1110destie ~i sarguinla.

STATISTICA
Suprafata: 406.752 km Populapa: 6 milioarc locuilori

nilar Guarani.

Densitatea populapei: J5 Joc.'km

Compozipa etnicA:

~::::::c:u aburi

QI cele din .. Pueno Caudo. .~Wll bioi _ in Pora,uay ,.

mcti~i (95%), indicni (21)1,,). albi (mai alcs gennam. 2/1/0). ll:,;illtici (l~a)

transportuIlemnuluJ.

Spcrant3 medic de \ iata: 77.5 ani pcntm fClllci. 72.3 ani pentm barbali Infrastructura: drumuri (29.500 km). linii de calc fcrat,i (441 km) Structura admiOlstrati\3: 17 depanalllcnte plus distrietul capitaJci

eel mai inalt van: Caaguazll (700 III in Cord. de Caagua7u) Grani~: eu Argentina (1.880 km). eu Bra7ilia (J .290 km). eu Bolivia (750 kill)

AUSTRALIA OCEANIA

INSULELE
HAWAll
gradinile Pacificului

SUA 1 @

Arhipelagul Hawaii are cea mai interesanta vegetalie. Flora cre$te ;n ritm rapid; c1ima favorizeazii cultivarea trestiei de zahiir, una dintre principalele surse de venituri ale arhipelagului.

"Insulele Sandwich"
Datorita pozitionarii lor, intre America ~i Asia, multa vreme, Insulele Hawaii au fost obiectul fanteziilor marinarilor ~i conchistadoriJor. in anul 1786, a ancorat aici capitanul francez La Perouse.

ECONOMIA
Planl311i de
tre.. tie

1\

de Ulh1I.r

Industria 7..aMrului ~i alimentanl

Turismul Bazc militare

n anul 1778. James Cook a descoperit Insulelc llawaii $i Ie-a dat denumirea de ..Jnsulelc Sandwich". Cook a intuit marele avantaj al aceslOr insule pcntru comctl. dar ~i pcmru navigalie. Pc

alunci cxislau pc insule mici state libere asupra dirora domnea. in anut 1811. rcgele Kamchameha I. Nolla ani mai taniu, ajungeau aid primii misionari catolici ~i. odala cu ei, civili7..alia europcana care a sprijinit culturile locului. Mai apoi, au sosit coloni$ti albi, care. cu ajutorlll agricultorilor chinezi $i japonczi angajati, au culti\al trestie de 7..ah1ir $i ananas. in limpu1 razboiului americano-spaniol din 1899, Statele Unite au anexal, tara ceremonial. regatul Ilawaii servindlllc mai ales ca pozitie strategicli. in anul 1959, Insulele Hawaii au devenit al 50-lea stat al SUA. Dellumirea de Hawaii este de originc polinezian1i $i inseamna .. pamantul patriei". Locuitorii bi'i$tina$i ai arhipelagului aproape coli nu mai exisli'i. Populatia de origine polineziana reprezintA 200/0 dintre locuitorii arhipelagului.

Zgiirie-nor;i $; hOlelurile tlu sch;moot peisajul virgin 01 Jlirmulu;

CE MERITA VAzUT
cpa~a ~aporulUl

CE TREBUIE

sA ~TITI

PlaJch: ~l Hlkanii. SWh.: Carllol. RO)al J\.latl'iOleum. am.:nCJn ..Anzona'

I. Americanii au denumit Hawaii Aloha State. Aloha Inseamna dragoste, fcricire, dar $i bun-venit. 2. Pearl Harbor, baza navall! militarn din apropiere de Honolulu, a fost atacat! de japonezi la 7 decembrie 1941. in unna aeeslUi alae, SUA au decis sa intre in eel deal doilea rhboi mondial. 3. in limba vorbit! in Hawaii, Honolulu Inseamoa golfullini$tit. 4. Din punct de ... edere geografic, lnsulele Hawaii fae parte din grupul

cuMA
Umcd.\. la sud - tropical!. 13 nord - bland1 ~i placuLl. 'iroplC3 bale vantul. Tempcraturi: in ianuarie de 13 +17' C 13 +26' C. in august de 1a +20" C 13 +28 0 C.

de insule polinezicne - grup de insule situat la est de Austrnlia, Noua Guince $1 oua Zcelanda $i la vest de oontinentul american.

AUSTRALIA
$1 OCEANIA

SUA3

"""

10
K ... u ... ,

HAWAll
HARTA FIZICA

/
Oceanul

Hawaii

.
o

o ....... u

(SIII"lt L.all" .1" Amtrldl)

-- ! ..0;......
~"-y
..u ..u _

MOLOK ....

.......!...:

..............
.....M....-...

.... ~,.

-~

... ..-.

KAHOOLAWI:

HAWAII

HAWAII

......"'''- .....

10-... .....

~.

-c" .,..

'"

-- . ,=1
localitali: peste 100 000 locultori

.....

--

Pacific

svb looooolocu,tori
Parcul nallOOal

--

--

c=:::J

- - Drumuri"'" importante
200

..

Arhipe/agu/ Hawaii se compune din inside de nalUri diferite: opt dinlre ce/e mai imporlanle au 10 origine vu/canii submarini, iar J24 de insule mici sunl formate din corali. l11sulele Hawaii sUnllerilOriu 01 Slalelor Unile ale Americii $i, in acela$i limp, eel mai alracliv leriloriu din lume. chiar dadl vulcanii dil1 arhipe/ag 1111 sunl dejiniliv slin$i.

ARIllPELAGUL HAWAll
perla Oceanului Pacific
Insulele Hawaii sunt eontrafortul Statelor Unite ale Americii in Oeeanul Pacific.
Turi~tii

din intreaga lume sunt

atra~i

de plajele de vis, stralucitoare, altadata

zbuciumate de vuleanii in stingere.

STATISTICA
Insulele Hawaii. datorita naturii lor,
SUllrllrlllll: 16.760 km2
POpUhl\ill: I.::! mil.
Den~illllt'll

IWpu!llliei: 65.5 loc, kml

C'ta mai IIUlre altilUdinc: Maun"

l\.ea (4205 m)

a plajelor, nl! se deosebeau IIlUIt de ahe insule polineziene, pana dind au apan!t zgarie-norii ~i lanturile hoteliere. Plaja Waikiki bate toale rceordurile in domeniul mliititlidinii hotelurilor. Eeonomia s-a dezvoltat in trei dircclii: agrieultura, turism ~i baze militare. Insulcle Hawaii Sllnt eel mai mare produeator de ananas din lume ~i eel mai mare furnizor de zahar din SUA. Datorita plajelor intinse ~i a valurilor ina ltc, arhipelagul este un adevarat rai rentn! amalorii de surfing. Din punet de vedere militar, arhipclagul Hawaii este baza militaril nord-americana eea mai apropiati'i de continentul asiatic, in dircctia vcstiea. Banii cheltuili de marinarii americani. cantonali in unele insule (inaccesibile turi;;tilor), sunt 0 sursi'i irnportanta de venit.

in Hawaii existii incl; 11I111(i

vulcani llCti~'i

Fora dill Hawaii in cosfllmlll

tradiriollal ell flori

awaii, al cincizecilea stal al SUA estc situat in Pacific intre paralelele de 18 ~i 20 grade latiludinc nordica, la 0 distanlu de aproximmiv 4.000 km de San Francisco. Arhipclagul cslc campus din opt insllic principalc (Hawaii. Oahu, MauL Kauai, Lanai. Molokai, Kahoolawe ~i Niihau) ~i inca 120 de insulc mid. co lane de corali. Inslilcle au lual fiinla ea unnarc a activitatii vulcan ice.

PE SCURT
Capitala: Honolulu (pc insula Oahu) Lirnba: engleza Moneda: dollirul american Rcligia: cI'C$lina Celc rnai irnportantc ora~: Hilo. Waimcra. Kaunakaklli

Smoglll stelaI' II/conjoard SteOlm Polarli In bf.l=a obsermtorului astronomic de la }"JamUl Kea.

SUA5

WASHINGTON
Inima unei superputeri

lata semnul distinctiv al Washingtonului: cupola Capitoliului, in varrul careia

troneaza Statuia LiberIa/ii, Piatra (Ie tcmelia a cdificiului a fost EI$czatii de George

Washington, in 1793.

SUA.-6

----===

Ora~ul

primului

pre~edinte
0

In 1776, cilnd Congresul Statelor Unite a declarat independenta fata de Marea

Britanie, statului nou creat Ii lipsea numai capitala pe rnasura.

CE MERITA VAzUT
elba Alba (....'C. XVIII.XX).
mUJ"cc1c 'ational Gallcl') of An. (care al.l;)llO~I~le capodo~re ale lui Boticclli ~i Rafael. ale
flamanzi ~i olandc7i. nle lui LI Greco ~i Gaugnin). Srnith!'>Onian Institution. National \luscum of Ijuilding An.!'o (capodopcre ale arhitC'Cturii). alional \lusewn of African An.. Hulocau:>t \lll......-um.
mal.~trilor

STATISTICA
Suprafata: 151.) kInPopulatia: 5"Y:!.OOO d..: loculton (dllllr..: care apro"i.imam bO'! afroamcri(ani) Crqterea demograficl.: n.(r1o Venitul pc cap de locuitor: 2X.659 LSD

Capita/a tarii i$i tragi: denum;re:J de 13 nurnell: primuJui p~inre 31 State/or Unile. George Washington.

upa cUtiva ani, oamcnii politici din nOll inliin{ulCle State Unite s-uu saturnt sa

invingfmdu i pc cnglczi la Yorklawn. in 1781, nu a apllca! ins.."i sa

4

tot riitaceasca de colo pfma colo: sc

inlrurcau cand la I)hiladelphia. cand 13 cw York sau 13 Annapolis. A$U nu sc mai putca. Era revoic de 0 capitala, cat mal cunind posibil. Situa\ia ~ia gasil rezolvarca in anul 1793: omul care a dar numclc sau nouilli ora~, a 3$ezal piatm de tcmclic sub Capitoliu. George Washington, comandantul suprcm

guvcrnct:c din noul sediu prczidential - Casa Alba. EI a murit eu lrel ani inainte de finalizarea eonslruetici. Washington a sdipal reatins din riizboiul civil american. De aici au pomit, in anul 1862. scmnale

decisive in favoarea eliberarii populaliei de cu10are. in preZelll. aproapc 60% dimrc locuitorii Washinglonului Sunl afroamericani. in anu1 1974, un politician de euloare a fost ales ea primar al o~ului. umele sau era Walter Washington...

CE TREBUIE

sA $TITI

al armatei americare. care a decis

So.1r1a riizboiul de

indcpcndcnlli

cuMA
Tcmpcrat3. Veri secctoase ~i adesca foorte fierbinli: mercurul tcmlOmctrelor poate urea pana In +41"C. lemile sunt foarte geroasc. cu tcmpcrmuri sub _26C.

J. in Washington se and Biblioteea Congrcsului. infiin13tli in anul 1800. accasta este una dintre cele mai mati bibliotcei din lome: iubilorii de cane au Ja dispozitie aici 90 de milioare de titluri. 2. Lincoln Memorial atrage anua1 sule de mii de vizitatori. Figura p~intelui asasinal in 1865 se bucum de 0 popularitate imensA printre amcricani. 3. Primul aparat de zbor construit de fratii Wright poote fi admirat In National Air Space Museum. 4. in lInul 1963. Martin Luther King a fost in fmnlea m~ului non-violent sprc Washinglon. la care au participat 200.000 de apar.itori ai drcpturilor omului.

SUA 7

WASHINGTON
PLANUL ORA$ULUl

in eentrul Washingtonului sum situate prilleipalele institu!ii de stat $i eulturale, preeum sediul pre$edimeJui (Casa Alba), edifieiul Congresului, Biblioteea Congresului, doua universitei(i, IlUIncroase institute $tiinrifice, galeri; $; I11uzee. Cat1iereJe unde Jocuie$te popula/ia de euloare oeupa partea estiea a ora$ului. Popula/ia alba loeuie$te in partea nordiea $i vestiea a Washingtonului, precum $i in zonele suburbane. Washingtonul euprinde totodata numeroase terenuri verzi $i pareuri (eel mai mare - Roek Creek Park, eu un amfiteatru $i 0 griidina zoologiea - a fost infiin/at ill anul 1890). Pe malul vestie al raului Potomac (in statui Virginia) se ana eimitiru/militar Arlington National Cemetery preeum $i Pentagonul - sediul Departamentului Apaflirii $i em1ierul general al armatei Statelor Unite. 0 patte din c1adire a fost distrusa la II septembrie 2001, inunna ataeului terorist in eare un avion s-a priibu$it peste Pentagon.

WASHINGTON
Capitala in slujba democratiei

Planul capitalei Statelor Unite a luat n~tere la st1iritul secolului aI XVIII-lea, pe masa unui proiectan!. Astiizi, locuitorii Washingtonului nu au nici un dubiu ca proiectul, care a fost dus la indeplinire, a fost bine concepu!.
lune! cand doi americani sc intalresc pentru prima dma. prima intrebare se refern, de obieci. In statui de unde se trage interlocutorul. Locuitorul Washingtonului arc ca~tig de cauza in accasta chestiure banala. Accasta pentru ca Washington D.C. nu apartine niciunui stat. Statulul apanc al ora.$ului Districtul Columbia - are mdacini istorice. Parintii Fondatori ai Stalclor Unite au dccis en acesl district federal. guvemat de Congrcs, sa nu imrc niciodati'i sub administralia \TCunuia dinlfC state. Pami in ziua de astiizi nu a surveni! niei 0 schimbare in aceasla problema.

Casa Alba. scdiuJ p~intclui Sla/clor Unite.

PE SCURT
Capitala Statelor Unitc ale Amencii GmniJelc Wasbingtonului coincid cu granilclc DistriclUlui Columbia Situare: intre statele Maryland $i Virginia Morcda: dolarul amcriclln Rcligia: in majorilnlc prolestanli Aeroponuri intcmalionalc: Dulles. Baltimore's Friendship Washingtonul. construit confonn planurilor lui P. Ch. L'Enfant. este 0 metropoJa desemnata sa reOecle camcterul statal al acestci societati democrat icc. Totul arc aid

dimcnsiuni exagcmte: piete uria$C. striizi $i bulevarde prea lungi $i prea late, ideale pcnlru orgnnizarca de mar$uri, demonstralii $i mitinguri. Pana in ziua de astlizi, prc~intelc Statelor Unite parcurgc distanta dintrc Pennsylvania Avenue $i Capitoliu pcntru .. depure juramant pc constitulie. in fata impunatorului sediu al Congresului. Construircn de zgarie-nori este intenisa in Washington, pcntru a nu umbri Capitoliul (sediul Congresului), vizibil de prctutindeni. Capitoliul cste punctul central al o~ului. imre acesta $i Casa Alba se intindc splendida promenada .,The Mall". Pe ambcle lalUri ale vastei peluze se ridici'i muzee, asemeni briliantelor dinlr-un colier. Elc adaposlesc capodopcre reprezentand toatc curentc1e artistice imaginabile. Pentru americani, The Mall cstc pur $i simplu ..salonul natiunii".

ECONOMIA
Washington: centru adminislrativ' al S A (in institu\iile dc Slat lucfl:3.d peste 350.000 de persoarc). Important centru univcrsitar ~i ~timtjfie (7 Ulll\crsitati. renumllC instltutc de ccrcctan: $i laborntoare). Turi..m (Iocul palrU in lume ca dcnsitate a hotclurilor): 18 milioa~ de turi~ti anua!. majorilatea cetaleni americani. Statele Unile. Agricullurn: eel mai marc producAtor de ccrcalc ~i de carre dc vila (al:ilUri de China). Rcsurse naturale: argint. cupru. fier. petrol, dlrbUl\:. Industria: de tchnologii modcrre. illfonnaticil.. cQsmica, nuclcar.i, de aUlomobilc, clcctronica (compulcrc). militara.

WBshingfOnu/ .1bundiJ in monumcntt::

reprezcIltJl/i\'c. statui $; cditicij. 8$.1 cum sc CU\;tlC capilalci St.1lclor Unitc.

SUA9
us

ALABAMA
Inima Sudului

Dig pc Lacul Marlin, Alabama

Aici a activat Martin Luther King

Locuitorii Alabamei sunt IDandri de rolul jucat de statullor in istoria ~i in dezvoltarea relapilor sociale in Statele Unite. Aici a luat n~tere mi~carea pentru drepturile civice ale populatiei de cu1oare, la conducerea ciireia s-a atlat Martin Luther King.

a I decembric 1955. in Montgomery, ~fcn.J.I unuia dintre autobuze Ie-a ecrul cclor pmru pasagcri de culoarc sa
clibcrcze locurilc rczcrvmc pcntru
albi. Rosa Parks, 0 croilorcasa de culoare de 42 de ani, a rcfuw!. in

virtutea

legilor

segrcgationislc

locale, ea a fost arestatli $i con

damnatii la plata urei amcnzi. in replica, lidcrii locali au indemnal populatia de culoarc sa renunte 13 transportul Cll autobuzul. Boicotul a tinut peste un an $i s-a inchciat door atunci cand Tribunalul Suprcm a inlcrzis segregat1a rasiala in autobuzc. Acti~ a fost coordonata de un comilet special infiinlat. in frun-

tea ciiruia s-a anal pastorul Martin

Luther King. Activitiiti1e pacifislc

Martin Luther KIng in timpul unui mlJJl de protest imporriva discrimin3rii rasiale in Montgomery. Alabama (SUA). secolul XX. 17/3.1965.

ale nou-infiintatci Congrcgalii a Conducatorilor C~tini ai Sudului

(printre allele, faimosul ma~ asupra Washinglonului din mai 1975) au condus la adoptarca lcgii rcfcriloare la drepturile cetatere~ti, prin care se abolca segregalia rasiali'i. in accla.$i an, King a primit Premiul Nobel pcntru Pace, iar patm ani mai tarLiu a murit asasinat de un rasist alb.

Locuitorii de culoarc rcprczintfi 0 patrimc din populatia Alabamei. in secolul XIX, aici au fost adu~i mii de sclavi de culoare ca 5<1 muneeasca pc plantaliilc de bumbac. in timpul Razboiului de Secesiure (1861-1865), Alabama a luptat de partea Confederatiei Sudului. j n februarie 1861, statelc Sudului I-au ales p~inte pc Jefferson Davis. iar prima capitala a fost la Montgomery. infriingerea Confederalici in 1865 a adus sclavilor libenatca mult doritfi, dar ac~Lia au continuat sa fie tTatati ca

cctatcni infcriori: ei au devcnit mici arcnda~i de pfumint, aflati mercu la mila proprietarilor albi.

ni~tc

CE MERITA VAzUT
\1uollc (ora~lll .. echi, I-on C\mdc cd ell at:r lrancez. Gradinilt: Bdlingnuh). \1ontgome~ f(.U\.3 \lbJ. a Ctlnf..:dcra\iel. \1t:monalul \11~iuii pcntru Dn::rlun (1\1<.:":. Bi....:nca St. John). Tll: keg..:c (\h,/eoll Caner

CE TREBUIE

sA ~TITI

Un posibil viiror abso/n:nlil/ Universitatii din Binningham...

1. Casa in stil ilalian II p~intelui Stntelor Sudului. care au parasit Uniurea in 1861, a fosl construitA in Montgomery in 1835 ~i 0 fost prima CasA Alba. americand. 2. Doi dintre cei mai raimo~i ccti'ileni oi Alabamei sunt Jesse Owens, atlctul care a devenit cvadruplu campion olimpic in 1936, ~i ciintiiretul de jazz Nal King Cole. 3. Inainte de sosirea albilor, sudul Alaballlei a fost populat de amerindicnii din triburilc Natchez ~i Mllubilla.

SUA 11

ALABAMA

..

HARTA FIZICA

TENNESSEE

.
Pj.~,.o,,'

I".tt4lU

ron

Hunlll\o'ilte
~
pale 2500lXl1DC: 1nlIw 100 000 - 250 000 loctnn50.000-10000ll1llc-

MISSISSIPPI o
o

.o

Inn 20000 , 50 000 luc:.

0Tuscaloosa

oub 20 000 IDe-

-~..-

*~

.....-..,.

<
o

.,_J ."----

w._
GEORGIA

o.

.~

". .......
MQNTGOMERY

".

F
0

-- .

l\S

_0

IS

....-

....

.- .

"""

FLORIDA

Ii

Pana in J 763, teritor;u} Alabamei a apartinut Louisianei Franceze. Pana in momentuJ de k1{li, Alabama cstc numitl inima regiunii Dixieland. Denumirea de Dixieland provine probabil de la euvantul fmneez .,dix" (zeee) tipiiril pe reversl/I banenotei de 10 dolari aflata in eirel//alie inainte de Razboil/I de Seeesil/ne.

ALABAMA
De la plantatiile de bumbac la industrializare
'in trecut, in sudul Statelor Unite bumbacul era rege. 'in a doua jumlitate a secolului xx, economia Sudului s-a dezvoltat foarte rapid, iar
astlizi se
investe~te

rnai ales in sectorul de servicii.

upa pcrioadc de dominatic francezii, britanidi ~i spa~ niola., Alabama - numita Inima Sudulu! - S-3 integral in Stalelc Unite ale Amcricii. in 1819. ea al dowizcci ~i doilca Slat. Pana in anii '20 ai secolului XX. cconomia Alabamci a fOSl dominata de cuhi "area bumoocului. Invazia lacustclor din 1929 ~i rcccsiurca cconolllidi mondiala au pus capat damnici accslei monoculturi. Cu toale acestca, seetON] agricol continua sa joace un rol important, iar Alabama cstc n~lit.ii pentnJ cu!tunlc sale de alUl"C de piimiint, de soia ~j de porumb.

Birmingham. eel mai mare

o~

din

Alabama :>1 un H.'Chi centro al indu:slriei olclului. dcvirc acurn 0 modcma metropola a scrviciilor. Sursa prinei paJa a veniturilor sunt cele cioci band locale $i Inslillitul de Medicina al Universil:itii Alabama. Capilala slatului, Montgomery, s-a pus mpid pc

ECONOMIA
Agricuhura: cuhuri de bumbac. alure de ramanl. M)ia. porumb. fruclc ~i legume: crc$ICrea \ itelor ~i a pasarilor; inllustria laplclui.
Industria: mctalurgica (Bmningham), u~ani, chi mica, a

PICloarc dupa infrangerca din Razboiul de Scccsiuoc, datorita industriilor texlilc, chi mice (produclic de ingr;l~mintc anificiale) $i a prospcmt. lemnului, care au Iluntsville. situat in nordul Alabamei, a fost primul sediu ..11 ccntrului american ..11 zborurilor cosmicc ASA; aici a fost construitii. printrc altele. rachcla care i-a purtal pc primii astronauti pc Luna, in 1969. Razboiul dc Sccesiure a ocolit Mobilc. singurul pon maritim al Alabamei, situat in Golful Mcxic. Originile ora~lIlui dateaz."i din 1702, dind a fast intclllciata aici 0 a~czarc franceza. Primii eoloni~ti au adus cu ei obiceiul camavalului Mardi Gras (Marlen Marc). care se sarbato~te in Mobile. intrcrupere, din 1704. Obiceiul arc dcci tradilii mai indclungate decal camavalul din coloratul ew Orleans. eel rna; \'CStil o~ din Louisiana.

in Alabama sunt cultivate cu gnja rradifiilc pcn'o,1dei marilor pJantali,.

STATISTICA
Suprafa18: B ~ _ 1; m 915 Populatia: 4.-1 Ilulioan,: lIo.: locullon Cel mai inalt virf.
Chcaha (714 m)

PESCURT
Capitaln: Montgomery

Olclului (Mobile), tchnologin zborurilor cl,)smice (Huntsville).

(202.000 de Joe.)
Cclc mai man o~: Bmningham (243.000 loe.), Mobile (199.000 loc.). Huntsville (158.000 loc.)

cuMA
Clima subtropicala umed3.
Temperatura medic atingc +1O'C in ianuaric ~i "28 C in iulie.

ram

Limba: engld
Rcligic: ~nism Valuta: dolarul american Cele mai lungi Alabama. Tenrcsscc, Tombigbee

moo:

ARIZONA
Legenda Vestului Siilbatic

Rafting-ul a fost inventat pe apele rapide ale raului Colorado, in defileurile inguste ale Marelui Caninn. Amatorii de rafting se urca intr-o bard gonflabila de mari dimensiuni ~i se aviinta ell capul inainte in valtoarea roului.

SUA22.:

Tinutul sfant al amerindienilor ,

Locuitorii originari din Arizona au luptat mult timp impotriva dominapei Mexieului ~i a Statelor Unite. rezervapile din aeest stat Wiese pana in ziua de astiizi urm~ii eelor mai eunoscute triburi indiene: Hopi, Navajo ~i Ap~e.

rn

CXicanii au dcscopcril Arizona in anul 1540. Dupa infrangcrca sufcrit.."i in 1848, ac~tia au fost rcvoili sa

ccdezc Stalelor Unite 0 parte a tcrito-

riului. in 1853, americanii au cumpamt ~i restul Arizorci. Zccc ani Illai l.-kziu, dupa infr5ngerea annatclor confederate in 1863. a fost creal, in cadruI Uniunii, un tcritoriu
scparat care a dipatat rangul de stat

al SUA de abia in 1912.

Pentro amcrindiere, acestc linuturi
erau sfinle. Inainte de aparilia amu-

lui alb. in Arizona sc stalomicisera numcroasc uiburi indicrc. ~i multc dintrc acestea au

disparut, Arizona rnmare tinutul Cll cea mai mare concentrure de iodieni din Statele Unite. Urelc (riburi, precum triburile Hopi,

avajo

~i

A~,

cuMA
Clim3 tropicala dqertica. , ublfOpicala in nord. Vara. temperaturile medii sunt cuprinsc inlrc "33 ~i +35T. lama. tennomctrul aral3 -J6e in Phoemx ~i Iwe in Tucson.

tradiliilc inaint~ilor in cele 19 rezcrvalii in care triiiesc. in ultimclc dcccnii, in Arizona au aVUI loe schimbari scmnificalive: acest stat cindva prepondcrent agricol s-a

pastreaza

trnnsfonnat, incepfuld din anii '40 ai secolului XX, in centrul american al microclectronicii ~i al industriei de aparnre. in plus, in anii '60, oamenii de afaceri intreprinz1ilori au rcalizat cfi acest stat, unde este cald 101 timpul anului, prezinta calit'iIi cc pot fi folositc in scopuri comerciale. Astfcl a loat na~itere Sun City, o~ul pensionarilor bogati care simt rcvoia sa scape de slrcsul marilor aglomernlii urbare ~i sa triiiascii intr-o aUTIosfcm lini~tita ~i confonabila.

CE TREBUIE

sA $TITI

CE MERITA VAzUT
Parcul 'alional \.larclc Canion. Pilrcul ~alional P1\durca Pil:trificiita. Valca \1ollutlwntului. CaniQnul Chcl1y. C"ratl:rul Mctclmllui,

I. Multi amerieani folosesc denumirea de .,Baby State", cind se refenlla Arizona: aceasta a devenil stat de abia in 1912. 2. Aerol foartc uscal $i fiir.i praf din Arizona este ideal pcntru produclia de microcipuri penlrU caleulaloare. 3. Areosanti. situat la nord de Phoenix, estc un excmplu al urbanisticii modem:: $i ccologice. Creatorul sau eslC arhiteetul $i filosoful italian Paolo Solen. 4. eel mai marc ceas solar din lume se and 10 Cave Creek, in apropierc de Phoenix.

ARIZONA
HARTA FIZICA
UTAH

NEVADA

P.{]./2,. 0
"~I

.'

N /y~

~.

CAUFORNIA

...

.
500 1 000 2 000 3000 m

pese. 500 000 Ioe.

pesIIO 100 000 loc-

_100.00010<:

--~ -"'"'''''''''''''''" mnu; principlIIo

200

ME X I C
Go/ful

NEW MEXICO

Callfornial

Simbo/uri/e statu/ui Arizona sunt Mare/e Can ion Colorado ~i suprafele/e fntinse de de$ert. Aceste terenuri ascund adevarate comori de zaciilninte minerale: cupru~ aUf, argint, molibden, uraniu, cJrbune, zinc $; plumb. TOlodatJ, linalizarea mari/or proiecte /JidroteIJnice a pennis dezvoitarea cll/turi/or agrico/e ~i a cre~terii anima/e/or pe sllpraferc importante.

SUA2

ARIZONA
De$erturi $i sporturi de iama

ECONOMIA
Bogajii naturalc: Cllpru (eea mai marc sursa de CXU1lClic din SUA). zinc. plumb. aur, argint. Industria: astronauticii, dc apiirare. clcctronicl'\. C~lcrca \itclor. Turisl11.

V1irfurile izolate, ~ite ale unui complex stfulcos distrus aproape In Intregime de eroziune, sunt 0 prezen(ii tipicii In peisajul d~ertic pitoresc aI Arizonei.
. stAt de

STATISTICA
Suprafata: 295.254 kmPopulapa: 5.9 milioarc. din care 5% <;Ullt amerilldienl Densitatea popuJapei: 17 loc. km eel mai malt punet: Viirful Humphrey (3.K51 10) Marcie Canion: lungimca 446 km. Iflplllca 0.5-29 kill. adancimca 1.6 km

_ _ soalll
. or Nsvajo.

fiSlice alragatoare precum ~i Marele

Canion - eel mai

mare defileu din lumc. RilUl Colorado ~i-a sapat aiei albia, la 0 adan-

cimc de aproape 2.000 de metri. Stratcle de piatni

divers

colorate
Arizona se invecineaza Cll Mexieul eel sarae, fapt ee se observa la tot pasul in sudul slatului: pcrsonalul din restaurantc ~i hotcluri cste formal in majorilate din hispaniei. iar in urele loealitati, spaniola domina dar Iimba engleza. Arizona ofcra calC ecva inleresant pentru fieeare. Esle un adevarat paradis pentru pasionatii sporturilor aevatice ~i de iama, pentru iubilorii naturii ~i ai drumctii1or.

vizibile pe peretii
defilcului all peste domi miliarde de ani vechime, adica jumatatc din varsta rizona, al patruzeci !;ii optulca stat al SUA, este adcsca asocial eu lurmele de vilC, eu varlcjurilc de praf~i eu orizonturilc yuste prcsaralc eu slfinci ro~iaticc ~i monumcntale. Accasla nu csle tolul insa. TOI aici se g5sesc munti ina1li, lac uri inlinse, locuri penlru recrearc, rczerva\ii de amcrindieni, trasee tu-

Terrei. Circuitelc de schi din Muntii San Francisco contrasteaza

pUlcmic ell peisajul dC!;icrtic. Din noiembrie pami in april ie, arnatorii de sporturi de iama din tonte colluri1e State lor Unite se lngramadcsc aiei. eel mai inah

varC Vi'irful Humphrey (3.851 m), este acopcrit de zapada chiar !;ii primavara.

PESCURT
Dcnumirea oficia1a: Arizona (Statui Marelui Canion), a devenit in 1912 al patruzcci ~i oplulca Slat al SUA Granile etl Nevada, Utah. New Mexico. Califomia ~i Mcxie Capitala: Phoenix Limbi: engleza ~i spaniold, dialccte llmcrindicl Rcligia: c~tinism Ccle mai importante o~: Glendale, Mesa, Scottsdale. Tucson Rallri: Colorado, Micul Colorado, Gila, Salt River

SUA 25

SAS
Tara posibi/itati/or

Lilr/e Rock, care /Jumara peste 184.000 de locuitori, esle u/Jul di/Jtre cele mai mari ora$C din statui Arkansas $i, in aCehl$i limp, clIpitala accstuia.

"In josul raului"

Statui Arkansas se intinde pe malul vestic al fluviului Mississippi, in partea central-sudica a SUA. Agricultura precum ~i extragerea petrolului ~i a gazelor naturale reprezintli fundamentele economiei acestui stat.

umC1C

de

..Arkansas"

provirc de la dcnumirca

popular.i data unui mic trib de indieni Siouan ~i inscamna

.,oamenii care locuicsc in josui

ra-

ului". Expresia se refera 13 fluviu\ Mississippi, care formeaza granila

esticii a stalului Arkansas, sepanindu-J de statele Tenrcssec ~i Mississippi. Panea de sud-cst a sta-

lului estc ocupala de fertila Campie Mississippi. Nord-vestul este dominat de Podi~ul Ozark de la granila Cll statuI Missouri $i de Munlii Ouachita, care sc continua mai departc sprc sud. Acestc doua formaliuni muntoosc SWlt sepamtc de raul Arkansas, care izvo~te din Munlii StaneQ$i $i lraverseazii linului pcntru a sc vlirsa in fluviuJ
Mississippi.
~te

FOSlU1 pTC$Cdinte 81 SUA. Bill Clinton.

~i-3

pelrecut tineretc3 in Hoc Springs.

in

locul in care mul

regiurca de podi$ se ana

capitala stalului, Little Rock.

Raul Arkansas $i fluviul Mississippi sunl sursa de vinln a acestui slat. in vailc aceslora sc cultiva orcz, soia, fructc ~i ccrcalc ~i tot aici sc anii crcscatorii de curcani ~i de gaini.

cuMA
SublTOpical,A umcda. Temperatura medic in Lutlc Rock: t4C in ianuaric ~i +28<C in iulie.

Peste jwmitatc din suprafata statului este acoperitii de paduri. in con secintii, un loe imJX>rtant in econo-mia statului Arkansas iI ocup..; industria lemnului, alaturi de sectoml ali menL.'lr ~i de ccllexlil. Celc mai mari bogii~ii naturale sunt pctrolul ~i gazele naturale, anate in zona de coostii. Exploat.arilc de bauxita, cindva foortc dezvoltatc, au rarnas acwn doar 0 amintire. Mirelc de aluminiu ~i baracilc au fost inchisc. IrnJX>rt:al1ta economica a burnbacului, care in trccut a jucat un rol

esen{ial in economia stalului, s-a diminuat $i ca. StatuI a mcn{inut sclavia 0 pcrioada indelungatii, iar in timpul Razboiului de Scccsiure (18611865) a luptat de partea Confederatiei. Dupa infrnngere, a fosl rcvoit sa abolcascii sclavia, dar scgregalia rasiala a continuat sa existc. Abia in 1963, in Arkansas au apfuut ~oli comure pcntnJ copiii albi $i pcntnJ cei de culoare, ceca ce nu a pus capc'it insa conflictelor rasialc.

CE TREBUIE
I.

sA $TITI

ECONOMIA
Agricuhura: culturi de ore7. de soia. de bumbac. de cereale ~i de fructe. Lrc~terca animalclor. Silvicultur3. Jndu~lria: cxtrncti,a (pelTOl ~i gale naturale). elrtEctic:'i. u~r.\ (tcxtila). alimentarii.

tn ciuda nparcnlclor, ora~ul Arkansas City nu sc anil in statui Arkansas, ci

in Kansas. 2. in 1541, expcdilia spaniola an8l3 sub eonduccrea lui Hernando de Soto a ajuns pc tcritonu! de astAzi al statului Arkansas. 3. tn 1953, statui de provincie Arkansas a capalat porecla ,.,Land of Opportunity" ("Tant. PosibilitAlilor"), pentru a-i indemna astfcl pc cetAlcoii Statdor Unite sa se stabileasc;l pc teritoriul sau. 4. Bill Clinton estc originar din Arkansas. inainlc de a deyeni p~intcle Statelor Unite. el a fost guvematorul acestui stat.

SUA 27

"'

ARKANSAS
HARTA FIZICA
MISSOURI

... .
,.

......

...,11 0 .."",,1-

TENNESSEE

MISSISIPI

TEXAS

""

-LOUISIANA

.-..

pelle 100.000 Ioc.

_ .....

100

1Hre 30.000 . 100 000 -.b30.000loc..

2D)

!iOOm

a perioada inde/ungata, agricn/tura a reprezentat piarra de teme/ie a economiei statu/ui

Arkansas. Aceasta continua sa joace $i in prezem un raJ important. Terenuri/e agrico/e ocupa apraape jumatate din teritoriu/ staru/ui. in trecnt, aici se cu/tiva in special bumbac, in/ocuit acum de cu/turi/e de soia $i de orez. Cre$terea anima/e/or este $i ea importanta: Arkansas ocupa /ocul intai in SUA la praducria avicola. a mare boga(ie a acestor regiuni 0 reprezinta padurilc, care atrag anuaJ un numar uria$ de viimltori. in 1906, il1 Arkansas, a fost descoperil unicul zacamiint de diamante din SUA: limp de peste 50 ani de aici aLl fast extrase in medie 0 mie de pietre prelioase 81wal.

SliA28

ARKANSAS

PE SCURT
Sial federal a1 SUA Strueturn administrnti"l1: 75 de comit,1lc (COUlllics) Capitala: Linlc Rock (184.000 loc., aglomcralia urbana numArn 610.000 loc.) Limba: englczi Mornda: dolarul american Cele mai man ~: Fort Smilh, North Linle Rock. PiJr Bluff

Piimfintul obtinut de la Napoleon

Teritoriul de astazi al statului Arkansas a [ost parte a unei vechi colonii franceze, pe care americanii au cumparat-o de la Napoleon, in 1803.

L
pc

a inceputul sccolului XIX, apoleon, aflat in cautare de aliali irnpotriva Anglici. s-a dccis 5<1 ii atraga pc americani de partea sa: Ie-a facu! acestora ofcrta prolitabila de a Ie vinde colonia franCC:7.1i Louisiana. care cuprindea

CE MERITA VAzUT
Spring~.

alunci

inlreaga

regiufl:

lz\'oarclc ficrbm\l dm lIot Raul BulTalo.

\11"~I~!'>irpi.

Mississippi ~i Arkansas. eu numai palm ani inainte, Franta clicerise

accslc teritorii de

la spanioli.

TranzaCiia a avut loe in 1803: Louisiana $i-a schimbat propriclam! pentru suma de 15 milioare de dolari.

STATISTICA
Suprafata: 137.712 kill Populapa: 1.07 mil. loco Densitatca populapei: 19 loc. ~m Structura eblicl: pe... tc Sfl"n albi. 16"" ~lpulalil: de culoarc Populafia wbani: 53 u Cel mai inalt "iff: \lullld~ \1agaJ'irr P09 ml

Pcntru amcricani, accasta a fosl 0 afacerc cxcelenta: datonia posibiliti\ilor de exploatarc a fluviului Mississippi $i a afluenlilor acestuia (mai ales Arkansas. care curge dinsprc vest), nimic flU a rnai Slat in calea imegriirii eOl1lill:nll1!ui din pUl1ctlil de vcdere al cailor de comunicalic. in
1836, Arkansas

eel mai lung riu:

,\rt.ama.. (1 ..UJ km)
Baile Fore/yce din HOI Springs

a dcvenit a1 dou
iizeci ~i cinci1ca

stat al Slate lor

Unilc.

Vilpor pc
Missis~ippi.

SUA

SUA41

CHICAGO
Metropola de pe malulfacului Michigan

:' 1'1
I

I c.;,,:':':

11~" ..
II II

I\'.

l~'tl_"ll"

.',

_.

II ..

.. .., .. ..

.. .. ~~~~~

i:':::lII.~

o dall) e/l sfar~itlll seealllilli al XIX-lea, arhiteelii dill Chieaga all illeepllf sa
proiecte:e :garie-norii care dOli ~'i astli:i unIOn aparte panoramei oro$ului. Chicago eSle, dupii New York, eel mai mare cenlrll economic dill Stalele Unite.

SUA42

Ora~

unie in Statele Unite

Din punct de vedere al transportului de persoane ~i marfuri, Chicago ocupa primul loc in lume. De aici pleaca mai ales vapoare, avioane ~i trenuri.
CE MERnA VAzUT
Zgaric-noril ~(llil de la Chicago (Reliana Building Bumhama.
bi,cri..:a lui frank L1o}d Wright dm Oai.. Park\. IUffiUI&: Foe (care a ...upra\ Ic\uit inccndiului din I ~71). Sear- T\l\\Cr, In litl.llul de \rtc.

Pas ell pas. Chicago a dC'vcnit un centru imponam de cOl11unicatii. ~i incendiul cumplil din 1871 a mistuit in intregime o~ul.loeuitorii acestuia ~i-au creal un nou drum. eu arbitectum fascinant\. in special eu zgarie-nori. in zilele noaSlre. loeuitorii din Chicago Ir:\iese din comen Si tchnologie informatica.. Aici iSi are sediul gigantul in calculatoare IBM Si multe alte eonceme inlcmalionalc. in ciuda contactelor eu imrcaga lume. Chicago si-a p:\stral sannul

ECONOMIA
Industria: c1ectrom~ini (aUloturisme. fcro\ iara. de ma~ini ma~ini industrialcl. encrgcticl de combw;tibil(petrol). farrnacculica.. alimcntan\.

\1U1cul de SllmlA

~i

Indu... tric

S:\U provincial. Presa locala redti

ra zero a Mtut in anul 1869: s-a pus in funcliunc prima linie de calc fcra~ care lega coasLa de est de cea de vest a $talelor Unite. Principalul nod de cale ferala pentru acest traseu era (!ii este in continuare) Chicago. Daea cineva intenlioneaza sa ciili'itoreasca co trenul din New York in Los Angeles. trcbuie sa schimbc 13 Chicago.

expresia acesluia ---ea in nici un all loe din Statele Unite----.- consacninduSi anicolele aproape in exclusivit31e problemelor regionale.

Trcbuie lotu~i sa adl"iugam ca deja de 20 de ani nu mai circula vagoanele

luxoase ell covoarcle ro$ii, in care sc

ofereau hainc dilcale $i un barbierit. Cli tOale accslca. datoritA cliii ferate, ora~ul a devcnit cunoscul printre oamenii de afaceri ~i in prezent face pane dinlre ccle mai importantc centre comcrcialc din lume. Un rol imponant il joacn Si Chicago Harbor: ponul de la lacul Michigan, legat de marc prin Drumul de Apa Sf. Lawrence cel mai pane pen din interiorul cOlltinentului din lume. in plus. la aeroponul intemalional O'Hare sunt ine<lrcatc zilnie in jur de 2.000 de avioanc de pasageri. care constiluie un record la scam mondmlit.

CE TREBUIE

sA ~T1TI

CLiMA
Continentall. \eri fierbinli ~I sufocanlc. Tempcmturi medii in ianuaricdc-3.5 C.iarinlUhe"24 C.

I. in Chicago traiesc impreunA 70 de grupari cmice, ceea ce este un record caracteristic. Irlandezii rcprczint! eomunilatea cea mai pUlemica. din punct de yedere polilic. 2. Celebrul curcnt de jazz din anii 1920. dcnumil Dixieland. este CUDOSCut sub denumirea dc .~03la de la Chicago". 3. eel mai bun club de baschel. Chicago Bulls. s-a remarcat in anii "90 ai secolului trecut, imprcunll. eu superstarul acesluia. Michael Jordan. 4. eel mai mare grup de polonezi din lume. Peste I mil de locuitori sunt de origine polonez1. Aici se ~te ~i Muzeul Polonez.

SUA43

u,

CHICAGO
PLANUL ORA$ULUI

._.... """'""....
N........

. "'"

. .... ....... _

Chicago este orasu! recordurilO1: Aid se ajla eel mai mare port de navigalie c01l'inenlalii $; aeroporl din fume, ceo moi JIlare orchestrii $; ... feinttina.

SUA44

CHICAGO
Centrul de transbordare al SUA

Chicago, situ at in statui Illinois, ocupi! ceI de-al doilea loc in economia Statelor Unite. Ora~ul s-a remarcat in primul rand prin ~coala de arhitecturi! de la Chicago ~i prin legendarul AI Capone.
chiar aici: primii .,skyscrapers'" all aparnt la sfa~itul secolului al XIX-lea ~i au rcprczentat opera unei grupari de arhitccti, cunosculli sub denumirea ~colii de la Chicago. Aici se aOa, construit."I inca din 1973, cea lllai inalta clMire din America (Sears Tower), care nu delllult a fost ~i cea mai inulin din lumc: arc 443 m in inallime ~i numara 110 etaje. Urmatoarea atraqie 0 constituie "coasla" din Chicago: ora~lll se intinde in scmicerc pc 0 arie de 40 km de-a Illngul malului sudic al lacului Michigan. Nllcleul o~lllui a fost construit in anii 18031804 ca 0 forti'ireat5: Fort Dearborn (demolata de indieni). Terenul fertil din jU1l.l1 acestcia a fost imcdiat poplilat. in seun limp. s-a fonnat aid 0 ~zarc care deja dupa treizeci de ani ~i-a c~ligat dreptul aSllpm pamantlllui. in anul 1870, Chicago numara 300 000 de locuitori. Chicago, eel tnai mare in SUA pnvind capacitatea de transbordare a rnarfunlor, a devenit -mai ales in penoada cCllzllnire~edinla gangsterilor. in perioada 1920-1933, in Statcle Unite era intcrzisa comercializarea ~i viinzarea ballturilor alcoolice. Bandele ~Iigau altUlCi aven de milioane prin vanzarca ilcgala de bautun alcoolice. eel mai cunoscut a fost ~ful contrabandei din Chicago - AI Capone.

PE SCURT
Celmai mareorw;; al stalUlui Illinois
(a <:Ami capil.aUi cstc Springfield)

In veehiul corlier din Chicago. pe

//Ialll/lacllilli Michigan, se jmjnde

Central Business Districi. centntl comercial 0/ metropolei.

D
nolii
~i

e jur imprejurul ora~ului Chicago se intind vuste tcrcnuri

cultivate ell ccrcale, iar in panorama ora~ului sc disling man

silozuri ~i mon de cereale. in peisajul acestei metropole de dileva milioane de Joeuitori, pc malullacului Michigan, sc inal\<;1 impunalor zgfuiein plus,
ac~tia i~i

Cel m.,i mare nod dc calc fcmta din lume Cel mai mare port de naviga~ie continentalii din lume eel mai mare acroport de pasageri din lume (Chicago O'Hare International Airport) Cea mai veche ulliversitate a fost infiin~ata in 1892 (University of Chicago), eu p<ina la 65 absolventi Jaurcali ai PremiuJui Nobel Centro comercial pemru lucmiJe de arta comcrnporanii cu rea rnai mare colcclie de picturi din lume (Fine Arts Building) Limba: engle7..3 Religia: catolicism. protcstantism Peste 50 muzce, primre care ~i Muzcul de ISlorie Naturala cu un acvariu ~i oceanarium. Cea mai marc orchestrii sirnfonicA din IUIl1C (Chicago Symphony Orchcstra)

au originea

STATISTICA
'\umlirul de locuilori: 2.9 mil; illlpreuna ell rcgiunea mctropolitana de In KCllsha din Slatu! Wisconsin p[ma la Gm)' din slatulinditllla 9.15 111 il POlmh1lia stalului Illinois: I:!.5 mil Suprafalll Sf:llului Illinois: 150 1l1i i kill! Suprnfala ora~ului: 5N~ krn!

La Chicago se pOI iII/din; mal cllidiri jW/Irisfe ciil !ii jall/fini clasice.

FLORIDA
Statui sciiidat in soare

II
- -- =

ill fainJosul cartier Art Deco din Miami Beach oamenii se bucura de viata, pe care 0
privesc, de obicei, prin ache/ari roz.

De la Capul Canaveral la Disney World

Florida este 0 fabrica de vise. Atractii!e nenumiirate oferite de peninsula fae din aceasta unul dintre cele mai captivante locuri din Statele Unite.

PESCURT
Dm 1845 Florida esle al douAzcci ~plelca stat al SUA Cnpllala statului: Tallahassee (din 1822), 150.000 de locuilori Limbi: cnglcz.li (limbii oficinla), spanioli'i Rcligic: majoritatea protcstanli, plw> un numar redus de catolici Ccle mai importante o~: Jacksonville. Miami. Orlando.
In Florida, oamen;i adorn sA perreaci limp in aer liber. Cheiun"/e din mari/e ol7l$C sunt locuri fat-'orite de plimbare.
Tom,," Ape: Apalachtcola. Suwanrec Cel mai mare lac: Okeechobee
~i

paniolul Juan Ponce de Leon a descoperit (annul cstic 31 Floridci in 15) 3. EI pomise in caularea ..Bimini", linutul lircrctii rara de batnirete, pOlrivil Icgcndclor spaniole. tn secolelc XVII ~i XVIII, in Florida s-au desfii$urat lupte crancere inlre spanioli.

acceptata in Uniun: de abia in 1845, ca al dou3.zcci Si S3ptelea stat. in timpul razboiului de secesiurr, Florida s-a alalurat slalelor din Sud. care au fosl in ce1c din unna invinse. in conseeinla, marile plantalii muneite de sclavi au ineelat sa existe. La sffi~il1l1 see01ului XIX SI ineeputul see01ului XX, lot mai mulli turiSli au inecput sa se intereseze de .,Stalul sca1dat in soare". in prezenl, Florida estc vizitalii anual de 40 de milioare de dlfilori, Si multi americani sc stabilcsc aici dupa ce ies la pcnsie. Statui este

Ponuri: Fan Lauderdale. Tampa, MIami. JacksonVllle Acroponuri: Miami. Orlando. TampaSt Petersburg. Jacksomillc

francezi

~i

englezi. Spallia a vfmdut

foarte popular prinlre imigrantii din IMile Americii Latire, Si mai ales din Cuba, ceea ce explicfi nivelul n:obis"uil de ridieat 31 crcstcrii dcmografiee de aiei. Dupa inaugurarca Disney World, cel mai mare pare de distraclii din lume, turismul a devenit cea mai importanta ramura a economiei in Florida, alaturi de astronauticii (Ccntrul Spalial John F. Kcnredy din Capul Canaveral) Si agricuhura.

terenul acesta mlii$tinos $tatelor Unite in 1819, dar Florida a fast

CE MERITA VAzUT
Di"n.:) World. \1iami Beach (ell cartierul An Deco). Parcu!

-a\1onal E\eTE1ade:o.. Florida Key . Centrol Spalial John E

Kenncd) din Capu! Cana\ eral

CE TREBUIE

sA ~TITI

cuMA
TropicalA umeda. Tempennurile
medii in Miami ating +19C in ianuarie ~i +30C in iulie. Varn,

umidilatea aerului esle ridicall1. Cicloarele tropicale sun! prczcntc din iunic pfulll. in octombrie.

I. Din anul 1970, Aorida este supranumilA oficial .,statul scaldal in soare", in urma UlEi decizii lualc de parlamenlUl stalului. 2. Pe pisla de la Daylona Beach au fost bAtute deja numcroase recorduri de vitezA, nutorul primului dintre acestea fiind A. Winston. in 1903 (109 kmlpe om). 3. Juan Ponce de LCon, care a descoperit peninsula. CSle ~i eel care i-a ales numele. Duminica Floriilor se traduce in spaniolli prin ..Pascua Florida", ~i tocmai in uccasti'i 7i Leon a alins tannul Floridei. 4. Una dintrc dcslinatiilc favorite ale turistilor cste mla~lina Everglades, cea mai mare rczervulie americana cu vegetulic Iropicalli unde tra:icsc aligalori.

SUA 91

FLORIDA
HARTA FIZICA

ALABAMA
GEORGIA

OCEANUL

ATLANTIC

_w~

- --.,
GQlful M ir:

.....
peolel 000 000 de Iocu*lrl 500000 . , OlIO 000 100000 500000 _IOOOOOdelDc..

.......
eel mai sudic stat al SUA inlIii in zona de cJima tropicala. in consecinra, Florida se bucurii de plaje insorite, de 0 minunata vegetatie tropicala $i de fructe din bel$ug. Nici macar putemicele uraganc care distrug tatul in calea lor I1U ii sperie pe locuitori $i pe turi$ti.

SlJil,92

FLORIDA
Ca un deget inmuiat in At/antic...

Florida esCe siwala la aceea$i laciludine ca $i Africa de ord $i esCe. alalun de Texas, eel mai sudic SWI al SUA. Aeeasla peninsula sepam Golful Mexic de Oceanul A t1a11lie.

sud-cstul Statclor Unile. care are 0 lungime de 650 de kilometri. prccum ~i teritonul situat in conlinuarea acesteia. pc tfirmul de nord-\t~sl al Golfului Mexic. ell

larnl Florida ocupa peninsula ell accl~i nume sil1l3ta in

cxceptia calorva dC31uri impadurite,

acesl stat csle in inlrcgimc acoperil de campii. zac5mintcle bogatc de fosfali din rcgiure alimcnteaza 80 la

riul Floridei. Aici domina un elimat tropical, in care ercsc eranguri de mangrove $i sc dezvolta 0 bogata lume vcgetala. Extrcmitatea sudica a peninsulei. undc se ana 3.$3-nwnircle Florida Keys ( recife de eorali). esle scaldam. de curenlul cald al Golfului. Aproape Ircizcci de astfel de recife de eorali sunl legate ilUrc ele prin aUlostrada Overseas. Situarea la margirea zorei tropicale (insulclc Dry Tortugas. eel mai sudie punet al stalului, se ana la door 100 km dislanlfi de Cuba) cxplica de ee Florida eslc ala, de dcs oo.ntuita de uragare. Aecslea produc pagubc imcnsc, mai ales in localitatile de pc eoasm..

sum din consumu) Stalelor Unite.

La nord se ana 0 rcgiure carslica plin5 de lacuri, ell dcaluri care rating inallimi de maxim 100 de melri. Pc coostclc acestor dcaluri sc cuhiv3 citrice iar in vaile de mai jos crcsc legume. Tannul GolfuJUI Mc.'<ic abunda in golfuri ~i lagure, in limp cc cousIn nisipo..1.sa a Occanului Atlalllic unncaZ{1 0 linie aproapc dreapta. Acesta sc datorcaza forMiami cste centrol economic al

Flon"dei. in acesl om$ siWo1I in Golfu! Bise.1yne rriiiesc peste IOO.{J()(J de cmignmfi cubanc7i.

miirii de eordoorr liloralc. care inchid lagurrle putin adiinci. Mla~;tina Everglades din sud eSle 101 eea a mai rJ.mas din balta uria~ care acopcrea candva 0 treime din teritD-

STATISTICA
Suprafa18: 170.451 km: Populapa: 17 milioarc de locuiwri 1(i5 n alhi. 16na hi~ranici. 140 0 de culoarel Densitatea populapei: 114 IIX 1m Popu1apa urban1: 1\4 Cel mai tnalt punet: Lake \\ale". Jnlll Mountuin Britton Ilill (11l5 m) Suprafa18 acoperitA de ape: 11.600 km::! (numiirul cursurilor de ara: 1711. din care 166 de niuri; 30.000 de lacuri) Lungimea coastelor. 3.000 km (13.600 km, inclu7.ind lungllllca liirmurilor irbulelorl Lungimea plajelor. 1.300 km

Apele calde din slId-estul Floridei imbie /a proclicarea sporturilor aC\"atiee.

SUA 93

u,

GEORGIA
StatuI piersicii

Lacu! Sidney Lanier din Georgia - SUA

"Pe aripile vantului"

Baza puterii economice a Georgiei a fost munca sclavilor de culoare.
Jllfcgmrc,1 populaliei de cu/aare rJmiinc

ECONOMIA
Agncultura. cultun de SOIa, alUl'C de pamant. piersici, cre~terca vilclor, silvicultura. Industria: lemnului, textilii, alimentarfi. de m,*ini. Atlama: centro comercial ~i de servidi.

ceil mai mure

problemii a Georgie;
COlltcmpomnc.

CE MERITA VAzUT
Atlanta (Art Center. casa memorialii a lui Martin Luther King). Athens, Macon (Grand Op~rn House. Primaria). Mla~tina Okefenokee. Savannah (orn~ul \echi. Bursa Bumbacului).

timpul Rlizboiului de Secesiure, acesl stat s~a pro~ nunlat in favoarea mcn!ircrii sclaviei !li a luat parten statclor din
Sud. Ynfningerea suferitii a determinat, in mare parte, decaderea

"- n

Gcorgiei dindva bogate.

Din a doua jumatatc a sccolului XVI, liinnurile statului Georgia de

astiizi au fast colonizate de spaniali. in secolul XVIII sau slabilit aici COIOlli~tii britanici. illtre anii 1775-1783, in timpul Riizboiului de Indcpendenlii al Stalelor Unite,

Georgia a semnat Declaratia de

Independenlii (1776), iar doi ani

mai lar.liu a ralificat conslitutia SUA. ca unul dintre cele treisprezece state fondatoare. Pe

atunci, baza economiei era reprezentatii de planlatiile de bumbac, pc care trudeau sclavii de culoare. Cand a izbucnit Riizboiul de Secesiufl:, iar Georgia a lrecut de partea statelor confederate ale SUA, leritoriul sau a devenit un camp de lupte intense. Cele mai cunoscute batalii au fost purtate in apropierc de Chickamauga ~i Chattanooga. Ma~ul annatelor Uniunii sub conducerca Gel'~ralului Shemlan a lasat in unna numai ruire ~i durere. Rezultatul distrugerilor de razboi ~i al infrangerii Confederaliei a fost decliderea economiei. Riizboiul a pus capat sclaviei, care era funda mentul marilor planta\ii, dar segrcgatia rasialii nu a fost eradicaHi inca de la inceput. AceaSla s-a mentinut in Georgia palla in anii '60 ai secolului XX. Egalitatca in drepturi oferitli popu latiei de culoare a cauzat tulburari socialc. Centrul acestora a fost Atlanta, ora~ul in care sa nascut Martin Luther
inccpand dill /886. cJtidirea

King, simbol al emanciparii populaliei de culoare in SUA. Georgia a caplitat 0 faima mondialfi datoritii dramei "Pe aripile vantului", a clirei aCliut'c se pctrece pc teritoriul statu lui in perioada Razboiului de Secesiure. Pc baza ca'1ii a fost scris scenariul filmului care a avut unul dintre cele mai man succese din istoria Hollywoodului. In prezent, atmosfera "epocii de aur" a Sudului poate II regasita in timpul exeursiilor pc traseul numit Antebellum Trail (Cararea Antebelica).

CE TREBUIE sA ~TITI
Augusta din Georgia, eel mai important turreu de golf din lume, Masters. 2. Teritoriul Georgiei de astazi a fost patria amcrindicnilor Cherokee. 3. tn timpul Jocurilor Olimpice de la Allanta din 1996 a avut loe un atentm cu bomba care a cutremurat opinia publica mondiala. 4. Acroportullntema1-ional din Atlanta este unul dintre cele mai frecventate din SUA. tn dccursul u~i ore decolcaza de aid 100 de avioare.

I.

In ora~ul
se

dcs~oara

Bursei BumoocuJui din Savalln<1h .1 rcprcZCIlt.1t cel mai importam ccntru

de lrallzacrii CII

bllmb.1c din SUA.

SUA 95
@l

GEORGIA
HARTA FIZICA
TENNESSEE

..'
'

CAROLINA

DE

NORD

.1.....

localilt\i

pesle250.000Ioc.

./

,"trel00.00~250.0001oc..
Inll1l50.000_1000001oc..

lnlnl 20.110O - 50.000 Ioc.

sub 20.000 IDe.

.'
ALABAMA
Macon

~-1000 m 200 500

CAROLINA

-~
"

,- ....-.

DES U D

-.' *

.-D "

C if m p ; " " g It ~ , , y.~tI"

(f

.w

~ny

-.
w.,.;,;:.

,t

- .- "

"1.;"

.-

.---

..."

.....

\ ,~~ ~

..._~JlBU

._,
fOIlTIl.~

5'5;_

OCEANUL ATLANTIC

"''''

l !

..-

F lOR I
.~

Statui este asociat in mod inevitabil cu vechiul Sud: plantatiile de bumbac, sclavii de cuJoare, re~edjnleJe ca cele din romanul "Pe aripi/e vantuJui" ~i Jupte/e s8.ngeroase dilJ perioada Riizboiului de SecesiwJe,

SUA 96

GEORGIA
Modemitatea in Sud

Georgia, situat! in partea de sud-est a SUA, a resimpt limp indelungat consecintele prab~irii industriei bumbacului. Doar restructurarea economiei i-a permis sa revinA printre statele nord-americane viabile economic.

tatuI Georgia se aOa pe calista Atlanticului. iotre Carolina de Sud $i Florida. Georgia lllO$ten:$IC de la vccina ci r.i.ul din vest, Alabama, Apalachicola, iar de la Carolina de Sud, raul Savannah. La fel se nUmC$IC $i ora~ul situa. la varsarca accstui rau in Oceanul Atlamic. Savannah estc eel mai vcchi o~ din SUA, fiiod infiinlat in 1733 $i conSlrUit dupa un plan conereI. O~ul a scapat de dislrugcre in limpul Razboiului de Scccsiun:, de aceea or.l$ul vechi, inconjurat de strada principaJa Bull Street, face pane dintre celc mai bire conservale carticre istorice din Statcle

Capitala Georgiei. Atlanta, cstc un Or3$ aJ boom-uJui economic.

Unite.
Tcritoriul sudic al Georgici eSle ocupat de mari suprafclc impadurile $i de zon: mla.$linoase. Aeestea sunt in cea mai mare parte destinate agriculturii. Candva, produsul agri col de batii al Georgiei iI conslituia bumbacul. in prezent, majoritatca

fennierilor cultiva soia .$i piersici. Georgia a devenit produeatorul principal de picrsiei al Stalelor Unite, de accea a fost porec1ita "statui picrsica". Tot Georgia fumizeaza peste 50% din produqia americana de alum de pamant. Jimmy Carter estc, probabil, cel

mai faimos crescator de alurc. La ineeputul ani lor '70 , aeesta a indcplinit funclia de guvemator al stalutui Georgia, iar intre anii 1977 .$i 1981 a fost cel deal treizeci ~i noualea pre.$edinte al Slatelor Unite.
La granila cu Florida se intindc

PESCURT
Capitala: Atlanta (419.000 de Iocuitori. agJomernpa urbana num3r.i 4,7 milioaJr de locultori) Limba: cnglezii MORX1a: dolarul american Rcligia: protestantism Ccle mai man ~: Columbus. Savannah, Macon Cele mai lungi rouri: Altarnaha, Savannah Acroport: Atlanla Imcmalional Airport

cuMA
Sublropicala umcd!. TcmperalUrile medii in Adanta ating +lloC in ianuanc Si +26C in iulie.

STATISTICA
km' PopulJLfia: 8.8 mjlio:lI~ de locuitori
Suprafa~;

Iston

Densitatea populatiei:
S4loc"knr

eel mai inalt virf:

Brasstown Bald ll,458 m)

Mla.$tina Okefenokee, vestita datorita aligatorilor ~i insulelor sale plutitoare. in nordul Georgiei. in Muntii Apal~i, se ridica cel mai inah varf aJ statului, Brasstown Bald. Capilala Georgiei, Atlanta. estc situatii pc podi~ul care se intindc la sud de Apala~i. Ora~ul este 0 ilustrare a schimbarilor ceonom ice structurale, care au avu! loe la sffi'litul anilor '80 ~i inceputul :lOilor '90 in statele sudicc ale USA, odata cu crearea Noului Sud. Aici se anii scdiile unor giganti ai economiel mondialc, prccuTn Coca-Cola sau televiziurca CNN.

SUA 117

CALIFORNIA
Paradis pe {annul Pacificului

Parcul National Yosemite este unul dintre cele mai frumoase locuri din California. Blocuri de piatTiJ abrupte. intrerupte din loc in loc dc cascade, inconjoara protector 0 vale de II kilometri lungime ~i 800 de metri liItime. Viirfurile acestor blocuri, cu altitudini de aproape 800 de melri. se profileazii Cll claritale pe cerul albastru.

SUAJj

Teama de marele cutremur

Ca orice paradis, insorita Californie prezintii un dezavantaj: este frecvent afectatii de cutremure de piimant.

ECONOMIA
Agricultum: cultivarca fructclor. a legumclor. a vijei de vie; crcslcrca llnimlliclor. Rcsursc n<lturalc: arginL cupru. fier. Indu~uic: pctrolicm. erergdica. de tchnologii modcnc (micrrelectronidi Silicon Valley). llvilltica !;ii cosmica. electronica. de maSini (autoturismc). miliL.'lrii, ~1rii (lc:,aiI5) $i de film. Turism

Falia San Andreas se illtinde dea Jungul coastei Pacificufui. de la Sail Francisco /a Calexico. stmbiWind StateJe Unite $; Me.,.icuf pe 0 dist.1nrfi de aproximativ J{)(J(J
de kilomclri.

drigues Cabrillo, in 1542. in allul

1579, Sir Francis Drake ~i-a faeul aparitia in apropicrc de Point Reyes, la Nord de San Francisco. in sccolul al XVIII-lea, a incepUI ocupatia

rimUI european care a zant t<'irmul califomian a fosl

navigalorul spaniol Juan Ro-

spanioHi, 0 combinatic de cxpcditic militam ~i misiure religioasa. in 1769. a fost construit aiei un port
primitor pcntru galioarelc spaniole.

in 1821, c.:,lnd Mexicul ~ia c~tigat independcnta, Cali fOffiia a dcvenit provineie a aecstuia. Dupa riizboiul americanomcxican (18461848), provincia californiana a fost arcxata la SUA. Lovitura a fost eu mat mai dureroasa pcntru Mexic eu cal, in acela~i an, au fost descoperile zaeamintc de aur in imprejurimile ora~ului Sacrruncnto. in momentul de falii, unii mcxicani resimt 0 anurlliti'i satisfactie dmorata faptului ca teritoriul Califomiei este situnt In 1mbinarca a doua placi tcctonice contirentale. Mi~fuile lor violcnte provoaca in regiurc cutremure regulate ~i putemice.

CLiMA
Tropicald in Sud $i subrropicali'i in Nord (eu influen\e oceanice). Temperatura medic in Sud: illlre +10 $i +18C iama. in rcgiunile l11untoase. clima este mai rece.

CE MERITA VAzUT
Big Sur (piscurik Santa Lucia). Dbrcyland. Gold Country. Hollywood (Univ'::r.>al Studio~. Sunset Boulevard. Queen 'vlaryl. San Francisco (Golden Gate. Chinatown. Cablc Car). rCl.Crva\iilc Si parcuri1c naturale: Coachella Vallcy. Valca MOl1ii. lacul Tahoe. La:;sen Vokanic. dC!;icnul MOJllve. Yosemill.:. '<apa Valle}. Squaw Valley.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Cnscadele rcprczinra cea mlli marc atmelie a Parcului nalional Yosemite. 2. Pc steagul Si pe blazonul Califomici este reprezcntat un Uf'3. 3. San Francisco apare in peste 380 de filme bollywoodicrc. 4. Primul jilm a fost tllmat la Hollywood in 1910. in acclasi an, autoritillile ora~ului au intcnis... accesul pe slTItda principalii runnelor cu mai mull de 2 mii de oi.

ERICA

SUA 119

NORD

CALIFORNIA
HARTA FIZICA

--

~-

OREGON

~ ,
;;,

:\ .
'-

.Ch<a

~menlO

.- .
J.

......
~

--e

_1_<10100:.
_5OIl0Clll<lo...,

_100000"""" "'100000<10""

200 1000 2000 m

NEVADA

UTAH

san Francisco ~

_ --.
=-~
-~.

.-

"

SanJole

<

"o

, ,

OCEANUL

. -.

o,

'.-

""'"

PACIFIC

-----

P",'I"I
Al 0

J ~.....

....~

ARIZONA
San Oiego-e
urT.......

--

MEXlC

n.

California se situeaz,'i in fruntca eelorlalte state amerieane: este eel mai popular stat $i primul din punetul de vederc al poten/ialului economic, al produC(iei de mieroproeesoare
$i semjconductori, al producfjej alimentare, de vinurj $i de... owl.

SUA 120

CALIFORNIA
HoJ1ywood, pJaje $i computere

California seamanii cn un cuIar plin de comon. Aici se intalnesc numai lucruri frumoase ~i ie~ite din comun, incepand cu peisajele fascinante.
icala "Califomia cslc 0 lume in miniatura" IllI estc deloc exageraW.. Cel mai ffumos stat din SUA arc, in accla~i timp, eel mai varia! relief. California estc lider mondial in domcniul a~a-l1umitelor telulOlogii ale viilorului: zboruri cosmice, informatica, microeIcctronidi :;;i biotchnologic. Silicon Valley, un lant de ora:;;e in fonna de arc, care sc intindc din nordul ora:;;ului San Francisco palla 1a San Jose, eslc reellnoseu! In lumea intrcaga ea rcgatul industrici informatice. Valea idilidi de portocal i de odinioara s-a transfOfmat astazi in ceilirul mondial al prodllC\ici de microproccsoarc :;;i de aplicarii pentru calculator. NUlllClc de

PE SCURT
in cea/a te poo/15 cu giilldulill Sc:.1Ildinllvia.

eel de-at 31-lea stat 31 SUA (din 1850)

Porccli'i: ,.statu] auriu"

Silicon Valley i se trngc de la

Gmnilc: eu statcle Oregon, Nevada,

Arizona
~i ell

STATISTICA
Suprafata: 411.049 km 2 Populapa: 34.4 milioarc (45'),0 albi. 2R"1I hispamcl, 9"0 asiatic I. !lou de culoarcl Densitatea populapei: fl2 de loc. kll1~ Cel mai inaJt van: f>.lount Whitr'C)' (4.4IRm) Cel mai jos punct: Valca Moqii (R6 III sub ni\clulmiirii) Lungimea coastei: 1.352 kill. incluzfind insulclc. 5.515 km. Lacuri: 4.000 Paduri: 40'Yo din suprafata statu lui

dcnumirca Ull;ia dintrc cc1c mai folositc substantc in conslruirea de microcircuite electron ice ~,j de procesoare. Ultimii ani nu au fost prea fericiti pcntru acest stat minunat. Inccndiilc de pfidure dcvastatoarc ~i uragarcle aLi provocat distmgcri imense; la nindul ci, reteaua c1ectridi. invcchita ridid mari problemc care i$i fae lot mai des sim!ita prezell!a prill intremperi de curenl in Ian! ("rolling blackouts"). Locuitorii Californiei spera ca... Terminator se va lupta eu Sllcees eu aceste problemc - in 2003, cclcbml actor Arnold SchwarLcrcggcr a fost ales guvemator al statului.

Mexicul.

Capitala: Sacramento
Limbi: englezn (limba oficiald),
spanialii

Moreda: doland american Religia: majoritar c~timi Cele mai imponante om$e: Hollywood, Long Beach, Los Angeles, Oakland. $:ln Diego, San Jose, San Francisco

Masivii principa1i: Mun\ii de Coastfi, Munlii Cascadelor (Mount

Shasta, 4.317 m), Sierra Ncvadn

Ape: Colorndo. Klanl3lh. Sacramento, San Joaquin Lacul princip.11: Tahoe

Porturi: San Diego. San Frnncisco Aeroponuri principale: Los Angeles. 81m Diego, San Fmncisco

SUA 141
@

COLORADO
Acoperi$uJ StateJor Unite

De~i

staWI Colorado este sitl/at adane in interiorulliirii, fieeare copil din 5tatele Unite

f/ CUn08$te. Ora$ul Denver este asocial eu Muntii Stfmcofji cei plini de romantism iar Colorado Springs esle una dinlre cele mai populare statiuIJi alpine.

SUAJ~

Colorado

~i

destinul sau schimbator

Acest pnut muntos in care domne~te netulburata lini~tea, a fost timp indelungat un mar al discordiei intre Spania ~i Franta. Statele Unite au pus capat conflictului, inc1uzand Colorado in Uniune.

ECONOMIA
BO;I\il naturale: lilcamintc de metal. carbure, petrol, gIVe natumlc. umniu. Agrieultum: cultivarca cartolilor, a ponllnbului, a trestici de 7ahi\r; crc~lerca oilor ~i n vitclor. Jndustria~ alimentarii. electronid, de a\ ioarc ::;1 mchetc. Turism: <;porturi de iama, alpini'm

"

n seeolul XII. pc tcritoriul de

astazi 31 Sl31ului Colorado locuiau indicnii din lribul

cuMA
Conllrcntalii secetoasa. Temperalum medic variazii in ianuaric. intrc IO"C ~j ,6"(' (in funclie dc altitudirc:l medic) inr in iulic, intrc + 14C lii +31 e. Ie-a deschis locuitorilor statului apctilUl pcntru schi. Dc atunci. Colorado $i-a consolidat pazilia de ccnlru principal al .,rcbuniei albc". Ccva mai devrcme, in anii '70 ai sccolului XIX. cautatorii de aur $i-au facul aparit1a in regiur, edam eu aparilia caii ferate. in treeut. Colorado Cily se numea ..EI Dorado".

Anasazi. Acc$lia crau reprezentantii uoci avansale civilizalii agricole. Unna$ii lor, triburilc Utc $i Cheycnrc, r SlInl cunosclili datonla weslcmurilor. in sccolul XVII. all

sosil aiei spaniol ii, care au dal

regiunii dcnumirca de astiizi. La

scurt timp dupa 3ccca, $i-au fliCUI

aparilia $i francczii din Louisiana. Conflictul dintrc acc$tia pemru control asupra Icritoriului a dural mull limp. La incepulul secolului XIX, Statele Unite au ocupat

STATISTICA
Suprafa~ ':hq.~~" ~m

Populati&: 4'" mlhoon: lk l"':Ulllln Densitatea populatiei: Ih . lm Gradul de urbanizare: 1\0.h 0 Altitudinea medie: ~_I()O m eel mai inalt punet; \1ounl Hll<:n
(4,WI) m)

Colorado iar in 1876 acesta a devenit al ueizcci $i oplulea stat al

SUA.

in

aoul 1913. un nor\egian

PE SCURT
Al treizeci $i optulca stat al SUA (din 1876) Granilc cu statele Wyoming. l\ebraska. Kansas. Oklahoma. New Mc:'tico, Arizona. Utah Capitala: Dcmer (aprm.5OO.000 de locuilori. aglomeralia urbana nutrWll:U milioarr de Iocuilori) Limba; engleza MOB.'da; doland american Rcligia: cn$nism Celc mai Importante~: Colorado Springs. Lakewood, Boulder. Pueblo, Aurom Ape: Colorado. Arkansas, South Platte, Rio Grande Mun\i: Front Range, Park Range. Snwateh. San Juan

in p:m:urile narionale din st:Jtul Colorado natura ~i.a Strot caracrerul sa/baric.

CE TREBUIE sA $TITI
I. "Colorado" inscamn! in spaniols "coloral. nuantat". 2. lntre anii 1858 ~i 1860, capitala statului Colorado. Denver, s--a numit Aumria. 3. In apropicrc de Colorado Springs se and Air Force Academy. una dintrc cdc mai imponante ~eoli militarc de avialie din Statcle Unile. 4. 'in jurul anului 1890, peste 10.000 de oameni cllprin~i de "rcbra aurului" ~i.all diutat norocul la vesl de Colorado Springs.

SUA 143

COLORADO
HARTA FlZICA

II"

WYOMING

Gf"'-v

NEBRASKA

,~.

,.'

.
,I'

- -.
........ .

-.

--

---"

" z
0
N
~

"'N' W

""'" > <

1 L~A
a
K

HOM A

MEXICO

"

-~
~

TeXAS

Ceea ce alrage imedial alentia eiiJ1d privim harta slawIui Colorado sunt numeroaseJe intinderi muntoase care fae parle din sislemul Muntilor Sliinco~i. Nu e a coineidenlii flJptu} ca iubitorii sporturilor de iama din Statele Unite $i de peste hotarc 1$; dau fnla/nire (oema; aiei, pc partiile din slatiunile IIlpine a$ezale la pOll/e/e nwnlilor.

~ 250.000 clio IDe. p.-100.000_1De.

PM'" 50.000 dltlDe.
drurTui~

tub 50,000 de toe. __

.........

~ ~delndlenl

1500 2000 3000 m

SUAJM===== COLORADO
Tinutul crestelor muntoase ,
La 0 prima impresie, statui Colorado este alcatuit in intregime din stanci ~i munp.
realitate, aici se regiisesc numeroase atracpi dintre cele mai diverse.
Colorado cstc Elbert (4.399 m). Partca eslica a SI31ului cstc aldituitii
mai mult din zon:: de
~s.

rn

CE MERITA VAzUT
f-on Morgan. La \k.. .a Verde, Fort Collin... Trinidad, Parr.:ul '\ntionnl nl Mun\ilor SlliIlCll~i. mimi de aur abandonula din apropkrc de DCll\Cr. t\""pcn. (\llonuJo City.

Aiei sc

cresc vile Si sc extrag, la scam

industrialii, li\ci, gaze naturale, aur, zinc. plumb. molibdcn. carburc $i argint. in apropicre de Colorado Springs i$i au sediile companiile din industria c1cctronica $i infonnatica. in Colorado. turismul joaca un rol esenlial. Aspen, situat la 250 de kilometri sud-\'cst de Denver. este cunoscUl iubitorilor sponurilor de iama din lumea intreaga. Cei puternici $i bogali viziteazli statiUJ'Ca in fiecare an ca sa schiele $i sa pootli fi admirati. Langa Colorado Springs se ana .,Grfidina Zeilor": fonnaliuni stfincoase din

grcsii imprfi$tiate printre chip..l~ii batriini. Acestea alcatuiesc un pcisaj imprcsionant, mai ales la n'isarit. Colorado City merita, la r-indul sau. o vizit:i. Aici a fast rcstaurata 0 vcchc a$Czarc conslruita din lemn care arata pardi desprinsa dintr-un western. Parcul National Mesa Verde, care face pane din Patrimoniul Mondial Cultural $i atural ESCO. trcbuie $i el vizitat. Aici, turistul. poote regasi unnele arneologice ale primilor locuitori ai accstor tinuturi, indienii Anasazi.

ea mai mare parte a Slatului

Colorado se ana pc lcriloriul

Muntilor Stancosi care ronncaz3 grani13 c1imalcrica inlrc cvada), centrul Si cstul Statclor

statclc \'cstice (California. Utah Si Unite. Unul dintre celc dOu3 lanturi care striioot tinutul de 1a nord 13 sud, Muntii Sawatch. scparti bazircle
hidrografice ale Pacificului Si ale

Atlanticului. Cel mai inalt varf din

Munpi din apropierea

or3$ufui Aspen sunt focuf idcal pentru rei care dorcsc
sj-~; pclreaC<i HJCan(a in $3.

lrig.1rea ex/clls/V:; liard de Dcm'cr

a
13

tcrenurilor in Cofotrldo.

LAS VEGAS
Paradisul joeurilor de noroe

Las Vegas se paate mandri cu faptul cii adiipaste$te nauii dintre cele mai mari zece hateluri din lume. Ora$ul se afJii in cantinuii transfarmare: de-a IUllgul celebrulu; bulevard The Strip au fast canstruite in u/timii ani hateluri de lux ill fannii de piramide egiptene $i de castele de pe vremea regelui Arthur.

SUA 146

De la

ora~-fantoma,

la metropola
~i

Las Vegas este ol"llljul eel moo insorit

eel mai bogat.

CE MERITA V'fiZUT
Capdl:lc tic Cii..... lorii {fII..~tc 30t ca.-inourilc ~I hoh::lurik. \CI:hlUl fon al rnMIJl(lnJ!or \1UJcul de

Arta.

Im~nill

de autotun..m... din Pal3l:c \uto (olk'Clion. llucul de 1"'00'" 'atunllA.

~l

cokc~

camcrdc C4SI00-( cnt<.=r

The

Stnp.

~rcunk

naliC"13k din

imprcJ" . "Ie

,,'J

"- n

Coloni~ii

au lransfonnal acesI; mic petie de d~ intr-Q ; ...

anul 1830. pc locul unde se ridica lliltazi Las Vegas. locuiau nu mai mult de 50 de pcrsparc.

oaza. in 1850 aici s-a

stabilit William Bringhurst, discipolul lide

rului spirirual al monnonilor. Brigham Young. Monnonii nu

au reU$il insfi s{i dcz-

volle a~czarca:

pana 1a

inccputul sC{;olului Xx. aiei sc ana doar

un fon.

Cine {Ire sulicicnt dc mulri ban; $i nervi sulicient de tari i$i ponte pctrecc noaptea inccrclindu-$i lIorocul 1:1 Z:lmri

ECONOMIA
Turism: cazinouri, hotcluri. centre de conferiolc

STATISTICA
Poputapa:
~ii5_QiJ

de loculluri

(al:;lomcr.l'la

umlna numJr.i

cum s-a intamplm cu multe aile ora~e din Vest'll I Mijlociu american, de ..bia conslruirca c<iii ferate a sti mulat dezvoltarca rcgiunii. Las Vegas a inccput sa se dClvohc la inccpurul secolului xx. cand compania Union Pacific Ro..1.d a montat ~irelc de cale ferma in direclia coastei de vest. in 1936. pc mul Colorado, aflat la 48 de kilomctri

~a

sud de Las Vegas, a fost construit barajul Hoover, care a condus la for marca lacului Mead. in accasta pcrioodii, a fost creat un plan de dezvohare a ora~ului. Faima ora~ului Las Vegas de paradis al jocurilor de noroc a loat n~tere in 1946, odata cu construirea primului hotel inter national pc The Strip.

I.MfI.t>7] d... k":U1wri) umlru1 de ~ti: apw\.. I:! mlhoan: anllal Incasirile din turism, apn'\., 4 miliardc LSD NumIrul de cls!torii tncbeiate: 60.01'10 anual

CE TREBUIE

sA $TITI

NumIrul camerelor de hotel:

(,00"0

I. Initial numelc Las Vegas (in spaniol! ..preerie-) se referca la grupul de inoate naturale care aldituiau un loe coO\:enabil pe traseul Old Spanish Trail. ce leaga Sail Lake City de Los Angeles. 2. Tirerele cupluri din $tatele Unite se ciisitoresc cu bucurie in Las Vegas pentru ca sunt convinse cli Ie aduce noroe. 3. Las Vegas atrage nu numai indragosllili - esle Si orasul in care di\"ortul este floare la ureche datorita proccdurilor legale simplificate.

SUA 147

LAS VEGAS
PLANVL ORA$ULVl

i _. - -

.--

VALEA PARAOiSULUI

Las Vegas s-a transformat in SCllrt timp dintr-lln fort nesemnificativ, intr-o lIria$ii metropolii. Ora$lIl i$i datoreazii infJorirea rapidii barajlllui Hoover construit in apropiere, care genereazii cantitiili uria$e de apii $i de energie electricii ieftinii $i mulfumitii ciiruia orii$elul pe cale de a se extinde a obpnut subvenlii de la guvemuJ federal. AI doilea element important in dezvoltarea Las Vegas-ului a survenit in 1931 prin legaJizarea jocurilor de noroc: cazinourile $i hotelurile $i-au fiicut aparilia in timp record.

SUA 148

LAS VEGAS
Soare, nisip $i jetoane

PE SCURT
Cel mai marc o~ din statui Nevada Limba: cnglczii Morcela: dolarul american Cartiere: Casino Center,
Downtown, The Strip

Milionarii ~i aventurierii se indreaptii spre Las Vegas, in apropiere de Valea Morpi, in speranta cli noroculle va suriide. Existenta o~ului este guvernatii de ciiqile de joe ~i de jetoanele colorate.
Las Vegas este din de~ertul Mojave. Turi~tii, insa, nu Yin aici de dragul nalurii. Ceca ce ii atrage este lumen artificiala a cazinourilor ~i a cluburilor de noaplc ell lumini in mii de culori. F0n11Cle rantasticc trasate de rcoarc ~i masivitatea c1adirilor cc pOI fi admirate deja din avion ii famlcca pc vizitatori ~i atrag mii de c1ienti di.lre cazinouri ~i localurile de distraqie. Sc cstimcaza cii eei aproximariv 12 milioan,~ de vizilatori care trec prin Las Vegas anual lasa in "paradisul jocurilor de noroe" aproape 4 miliarde de dolari. Las Vegas nu doanne niciodatii, cazinourilc sunt deschise zi $1

Aeroponuri: McCarran Intemational Airport

e fOpl,

ora~uloaza

noapte iar intrarca cstc gratuita. Distractia incepe in junll orei 20.00 cu a~a-numitlll "dinrershow", iar punctele de infonnatii ofen"! detalii despre toate atractiile din ora~. Clicn\ii cazinourilor i~i pot incerca noroclil la automate, videopoker. blackjack. bacam $i ruleta sau pot. pur ~i simplu, sa ii unm'ireasca pe juciitori. Clllbllrile de noapte ofera alt gen de atraclii celor care nu sunt mari amatori de jocllri de noroc.
Cluburile sunt, ill primul rand, faimoasc "gentlemen's clubs", Cll personal feminin sumar imbracat. Las Vegas este ~i ora~ul cabaretelor (numite aid "eomedy clubs") ~i al duzinilor de c1uburi de mllzidi. in

CLiMA
Tropicalii d~erticii. NOPli reci. Veri foarte fierbin\i, temperaturi
moderate tOll1nnu
~i

primavara

(lntre +20C in innuaric

~i

~i

+25C).

Temperatura medie atinge + 10C

+40"C in iulie.

tiecare dintre acestea orchestra dinta live un all gen dc muzica penlru amuzamentul clientilor. Barurile de noapte i~i atrag mu~terii in modurile ecle mai diverse. Urele recomanda speetacolclc arti~tilor lor, allele se lauda eu bogata ofcrta de coctciluri la gheata, eu numarul mare de mese de biliard ~i eu canale TV de sport.

SUA 149
50

LOS ANGELES
Ora~-1egendii

a1 Americii

in comparalie cu New York-ul, in Los Angeles sUnl pUlini zgiirie-nori. Ace~tia sunt situa!i in special in centrul ora~ului - Downtown. Cu/remurele frecvente de piimiint care zguduie metropola califomianii nu pennit cons/Illirea de c/iidiri inal/e.

SUA 150

Un conglomerat de culturi

Dad! vreo metropola merita denumirea de "ora~ al lurnii" - cu siguranlli acesta este Los Angeles. In acest creuzet multina\ional sunt probabil reprezentate toate grupele etnice din lume. Fire~te, acest fapt produce ~i problerne.

ECONOMIA
Industria: fannnccutica. chimicli,

pctwchllnica. ch..'<:lronic:i
(productie de microprocesoare), de 3.ulomobilc, cosmica.

cin:Tl13lof!1'3 fica.
Servicii: turism

majoritatea locuilorilor sa vorbeasc5 spaniol5 in lac de englez5. Ilispanicii, majorilalca de origire mexicana. reprezintii 38% din populalie ~i 43% din gospodiirii. in plus. sporul natural 31 hispanicilor estc mult mai ridical decal eel 31 (ocui-

5te foorte posibil ca in scurt timp, in eel mai mare ora~ din

Statele Unite ca inlindere.

lorilor albi ~i de culoore. Los Angeles este un o~ multicultural: aiei

Magazinul Hulgari de pe Rodeo IJri~e in Be~my Hills. Los Angeles.

PE SCURT
Cel mai marc ora~ din Califomia, 31 doilC3 en manmc din SI:lIc!e Unite (primul en suprafalii) Divizat in cillCi districte (Los Angeles, Orange. Riverside, San Bemhardino, Ventura) ~i 94 de "villes" Limbi: engJeza, spaniolii. ReLigie: in majorilale confesiuni
c~tire

nisuna ootaile tobelor afrieare. in

Little Tokyo se desf5.~arii feslivalul japorez iar in Centrul evreiesc din apropiere de Beverly Hills se afla Muzeul Tolcranlci Scit HaShoa. Din pacatc. nu lipsesc conlliclelc pc fond etnic. in aprilie 1992. atacu[ unui polilisl alb asupra locuitorului de culoare Roomy King a declan~t un val uria$ de lulburan in ghelourile populatiei de euloare. in cartierul Soulh Central. politia (LArD) a

pierdut de mult conlrolul asuprn siluatiei; oondele de minori agresivi $i inannati fae Icgea aici.

CUMA
Medilerarcana: iemi blande. veri fierbinli ~i uscate. Temperaturile medii: in ianuarie intte 7 ~i 18'C. in iulie intre 17 ~i 24"C.

CE TREBUIE

Molda: dolarul american Cartierelc principalc: Downtown, Iiollywood, Beverly Hills, Westwood. Snnta Monica. Venice Principalii masivi munto~i : San Gabriel, Santa Monica Aeroport: Aeroportul Intemalional Los Angeles

sA $TI I

I. in studiourile easei de film Universal se pol admira decorurile originale folosite in filme celebre precum "Falci" sau "Psycho". 2. intre slrnzile Gower ~i Sycamore se intinde faimosului pasaj Hollywood Walk of Fame. care omagia71i celebrit51i din lumea filmului, tcleviziunii ~i muzicii. 3. Rodeo Drive din Beverly Hills este una dintre cdc mai scumpe str3zi comerciale din Iwne. 4. Nu departe de Los Angeles sc afla Disreyland, eel mai faimos pare de distrnqii din lwne.

SUA 151
su'

LOS ANGELES
PLANUL ORASULUI
.'i4'HiABR1EL
\fTS

.'\."";h
VERa! "GO

,rrs.

.......

M'i'NrS

GLENDAlE

tt\IAFAD
HII./I

J
\

, SANTA MONICA

,-Sanla MonIca

...

Bay

..

CenlruJ Los Ange/esuJui (Downtown), briizdat de 0 rerea complicatii de striizi, se poate vizita pe jos fiirii dificuJrii{i. La Vest de cenlru, in direc{ia coastei, se intinde 0 fii~ie de aproape 40 de kilometri ce cuprinde carriere celebre: incepiind cu "fabrica de vise", adicii Hollywood, continuiind cu exclusivistul Beverly Hills ~i tenniniind cu plaje/e insorite din Santa Monica ~i Venice.

SUA 152

LOS ANGELES
eel mai neobi~nuit ora~ din lume
~i

Los Angeles nn seamanii deloc en un Ora obi~nuit. Este mai degrabii 0 legendii ~i un magnet pentru creatori "spiritele libere". Majoritatea acestora locui~ in Hollywood.
aibii
0

completii a Los Angelesului trebuie sa se aliiture In sffif$it de sapt5.mana coloorei de m3$ini care inainteaza lara gmba pc
Mulholland Drive, in dircclia dcatunlor J-1oI1ywoodului. Dc pc cuI me, o privcli$tc minunata se dcsra~ar.i

ire vrea

sa

imagire

estic al Hollywood Ilills troreaza

impresionant5. inscriplie de 15 mctri

lungime, vizibila de dcparte, $i care a devenit un sinonim al ci~mato grafiei: "Hollywood". IJe dealurile de pc l:illga Sunset Boulevard (bulevardul Soarcilli Apll~) in West Hollywood se aOa vilelc creatori lor de lilm, ale elilei intelecttuale ~i ale stelclor de ci~ma. Pc trotuarele blllcvardului ml~una impcl1urb.'lbili agenlii de film ~i tcalru, alaluri de reprezentanlii massmedia. Aglomernlia este ~i mai mare pc Venice Beach, cea mai "~bu 05." plaja americana: pol Ii intiilnili aici amatori de skateboard, culturi~ti, iDghililori de nacari. ghicitoare ~i stele de ci~ma pc care nu Ie cu~te (inca) nimcni. Atrnclia principala 0 constituie celehrul Boardwalk: aici se gasesc crnme. chi~ curi ~i barnri. au loe spectacole stm

dale iar in week-end aglomernlia dcvi~ de ~suportat. Loeuitorii Los Angelesului se tern de un singur lucru: de clitremurele de pamanl care pot dislruge accasta frumoasa regilllle.

in fain ochilor: 13 nord se inlinde

San Fernando Valley, la sud, Ilolly-

STATISTICA
s~ 1.:!15
m~rallc

wood $i Downtown. I)e versantul

km linlf\.'aga agiourbana acopera (i.OO(j km )

Populalia

CE MERITA VAzUT
(c:nlrul (l..\ \1useum of Conl~mporary Art, Union Sirttl. Broad\\3) Sl.J1:et). Hollyv.ood (\bnn's Chirrse Tht:ater. sludiourile de film Unj\crsal). Bc\c:rl} Hills. La Bria Tar Pits (lbsilc:). plajde Santa Monica $i VenIce. mu/cul GeHy_

J.i milioare

aglofllcralia urbana nUll'Ur:i 14.6 milioan: de locuitori - 4111\to alt;.i. ~~', hl!'opanlCI. 11 0 0 lk "."uloarc) ~~ UQJll,ltarea ~.I~h" .. _" ~C1" l'ul

1000uilori km
Cel mai inalt virf \Ioun! Lult.-r1S II 5N 111)

Altitudioea medie: S4 In Re)eaua de autostr.1zi: 1.~) km

Luogimea coastei: 65 km

SUA 197
@J

NASHVILLE
Muzicii country $i oameni cu glugii

Capilala stalL/lui 8111erican Tennessee este Mecca de necol1testat a muzicii country, rapt de care loeuitori; ora$u/ui sunt {oane mandri.

Drumurile Ku Klux Klan-ului

In SUA, lumea aproape uitase de oamenii cu glugi albe, dar ace~tia au
revoltat din nou opinia publica la s~itul secolului xx.

n 1867, mai muhe grupari care luasera na~tcrc anterior in numeroasc o~c1c din Slatcle ashville. sudice s-au rcunit la Imcnliilc Klanului erau aparent nobile. Se vorbea dcspre .. prolejarea eclar revinov3li ~i lipsiti de aparare" $i despre .,ajutorarea eclor oprimati", Dc la bun ineeput, insa, au exislat clemente alarmame: organizalia se autointilula Statui

"

Cizme/cdc CO" boy in eu/on stndenre sum indisolubil legate de muzica counoy.
violentii au seapal, intr-un final, de sub control $i au escaladat in asemerea masurii inCal Marcie Vriijitor din acea perioada a dizolvat oficial Klan-ul. in anul 1869. Numeroase grupari locale nu au incctat insa sa tcronzeze populatia de culoare, iar in 1915 Klan-ul a fost reactivat in statui Georgia. Cci suspeetati de liberalism cadeau victima tcrorii Ku Klux Klan-ului $i primeau 0 avertizare sub fonna Ulei uria$e cruci in Okan. Dupa dizolvarca oficiala a arganizatici, in 1944, Klan-ul s-a reactivat din nou la mijlocul anilar '90 $i a inccput sa incendieze bisericile populalici de euloare, dar activitalile sale au aVUl numai un caraetcr local.

Ccremonie a Ku Klu,\ KJanului in

Sratele Unite ale Amcric:;;. iluSl13,ie

de Achille BcJlrame in Domcnica del
Corriere (CuriemJ de Duminica) din

Invizibil aOat sub Conduccrea

Marelui Vr.ijitor.

1920

Klan-ul ii considcra pc albi mai buni dedit restul socictiitii. A~dar, nu esle de mirare eli acc$li cxtrcmi$li, care visau sa "vindcce
lumea", nll au PUIUI accepts faptul ca, in unna Riizboiului dc Seeesiure, fO$tii sclavi dcvcniscrii eetiileni eu drepturi cgalc ai Statelor Unile. Mcmbrii Klanului, purtand pc cap glugi albc eu varful aseulit. eu doua desehizaturi miei penlrU oehi, $i eu torte aprinsc in maini, au invadat satelc $i ora$clc statelor sudiee. Ei au tartural, au ucis $i au ineendial a$cziiri fani a suferi nicia pedeapsii. Aetclc de

cuM}.
Tcmpcrau umcda. Veri fierbinti ~i umcde. Temperatura medie: +3'C in ianuaric. ---:!7C in iulie. Canlitatea medic anuala de prccipitatii ~Ie de 1.101 mm.

CE TREBUIE sA $TITI
I. in 1969. legendarul Johnny Cash a susfinul un concert in inehisoarea San Quentin. Albumul ..At San Quentin'" inregistrat eu aeeast3 ocazie, cste eel mai mare succcs din cariera inlcrprelUlui.
.,5lccl.gultar" este un rei de lauta electric!, care produce un Sllrellinguil caractcrislic. Aceasta nu li~te din nicio inregistrare de muzic! country care se respect!. 3. Denwnirea de Ku Klux Klan se trage de la euvanlul grecesc ,.k:ykJos", care inseamn! ,.cere". 4. Nashville tsle un nod de comunicatic importanl in acest puncl se intilresc cinci autostnll.i amcricare. 2.
~.numila

CE MERITA VAzUT
('api!,"".~ S!;JtUJUI. PaJ,co',' GaklJ3 Sh:ld ,r \luzu.:.' C :,.100;.,
a~7an:a

rcconstiluita dm po:noada lnfiinliril or.l,ulUi ash\ 11k. .\Udltoriul Rymar::

SUA 199

NASHVILLE
PLANUL ORASULUl

_.
Nashville a fosl infiinlat in /779, in limpu/ Riizboiu/ui de /ndependel1lii a1 State/or Unite. NumeJe ora$uJui a fost dat in 0110area genera/ulu; Francis Nash, care murise eu do; ani inainte, in bala/ia de la Germantown. Dupa U11irea eu comitatul Davidson la inceputu} ani/or '60, Nashville a devcnit unul dilJtre cele mai mar; Or8$e din tara.

SUA200

NASHVILLE
Chitare eJectrice $i baJade sentimentaJe
Aproape toate stelele muzicii country sunt legate intr-un fel sau altul de Nashville: Hank Williams, Johnny Cash ~i mulp, mulp altii.

UZica counl!)'. numiHi ~i bluesul omului alb, i~i arc originilc in muzica popu-

lam englcza si irlandeza, adus3 in

Statele Unite de imigrantii britanici,

auzului ia incanlat pc amcricani, iar cand ~i-a tacut aparilia radioul. hillbilly a putut fi ascultata in intreaga America, din New York pana in San Francisco. timpul celui dc-al Doilca Riilboi Mondial. ccntrul principal al muzicii hillbilly a fost ofa$ul Nashville. in aceasta perioada, Hank Williams, Roy Acun' ~i dintareala Kitty Wclls cmu considcrali cclc mai mari stcle alc gCllulul. Tcxtcle baladelor compuse de aC~lia vorbcau despre dorul ~i singumtatea oamcnilor care stmbat lara in cautare dc munca; clc reflcctau exact sentimcntele cclor carom soarta nu Ie sur5sese inca.

la incepulUl secolului XX. Pe baza accsteia s-a dczvoltat, in anii '20.

stilul hillbilly. umcle se rcfcrn nu

in

numai 1a modul in care suna melodiile ci Si la intcrprcli, desemnu\i in mod ironic cu porccla de "oamcni simpli". Accasla llluzicfi pl5cuta

ECONOMIA
Industria: 3\ ialic:i. (tc\;.tila). d~ ma~tni e1cctrice. alimcntarii. poligmfica (case de di.scuri~. Turi m. Banei Si
socictati de a~iguro.ri.

usoarn

in anii '50. cand ~i-a ffieut aparilia muzica rock and roll, interprctii de hillbilly au inlocuit banjoul cu chitara electrica. iar casele de di!>Curi au lansal noile denumiri de "western" ~i "country", in Nashville, au coneertat Roy Orbison ~i Jeny Lee Lewis (care reprezinta stilul country numit rockabilly) precum $i Loretta Lynn, Willie Nelson ~i Dolly Parton. Dar titlul dc cea mai marc stca a muzicii counlry i-a revcnit lui Johnny Cash, eel vC$nic imbmcal in regru. Accsta a devenit idolul subculturii amerieare, ca artist angajat in lupta pcntru dreplUrile amcrindicnilar ~i ale ahor brrupuri sociale care sufem de pc urma discriminarii.

PESCURT
Capilala statutui Tcnrcssce:

Limba: cnglcza
Religie: baptism. mctodism. catolicism Aeroport: \1cllOpOlimn ~ash"illc Airport (in afam har1ii)

STATISTICA
Suprafa.ta: I.:!:!6 kill Populatia: ~71.()O(J loco lag.lomcralia urbana numaril ~stc 1 mil. Il'lC, I Densiwea populatici: -166 loc. km Grupuri etnice: albi (0"'10 ). afro-amcncani (~5.9"0). hi,panicl I-I.ti.I. 3'iatici (~.3"0) Altitudinea medic: 13-1 m
Centrol comercial OpryJand din Nashville.
0

{eerie de lumini fii de culori.

SUA 205
@l

NEVADA
Statui de argint

ill area/ele de~ertice dill statui Nevada apa este 0 IRritate. Lacul Humboldt de la poalcle MUIl/i/or Star Peak aJimellteazii cu apii ulla dilltre pUfillele regiuni feltile de
aiel.

De la febra aurului la epoea joeurilor de noroe

De pe vremea misionarilor spanioli, Nevada ~i-a ineeput transfonnarea in patria joeurilor de nome ~i a sumelor fabuloase de bani.

ECONOMIA
Turism. Jocuri de nome (peste 4()OIo din vcniturilc 5Ialului). Industria: mctalurgicii. a lcmnului. a sticlci. extmctivii.
(argint, aur, cupro, zinc. plumb, \itci), crcrgcticii (hidroccntrnlc). Baze militare. Agricultura:

crc$tcrca vitclor In scam marc.

ud-vestul Statelor Unite (unde se ana situata ~i Nevada) a fosl descoperit de spanioli. in 1776, potccilc pietroase ale Nevadei au fost bat ute de misionarul Francisco Garces, plecat in cautarca unui drum illire iU/cziirile spaniole din California ~i din New Mexico. Cu toatc accslca, de ubia John Charles Fremont a explorat siSlcmatic Nevada, in numeroaselc sale expedilii. EI a lllfiintat primele a~ezari ~i a trasat primeJe harti.

Pana la Razboiul Mcxieano-Ameriean 18471848, Nevada a apaJ1inut Mexieului. Dupa ee a pierdut riizboiul, Mexic a eedal-o Statelor

Unite. De abia in 1864, Nevada a devenit stat federal cu drepturi deplire. in seeolul XIX, multi cautatori de aur care nu ~i-au gasit noroeul in Califomia, au inceput sa eaute metalul pretios in Nevada. Ei au fficut rapid avere, dar la fel de rapid all dar faliment, dcoareee zacamintcle de aur s-au dovedit saraee. Ora$ele abandonate, risipite pc intreaga suprafat5. a starului, raman dovada trccerii febrei aurului pc aceste locuri. in prezent, Nevada traie$te mai ales din jocurile de noroe, estc ullul dintre putirelc state din SUA in care poeherul, ruleta $i Black Jack-ul sunt legale.

Din fericire au trccut deja vre ciind, in dc~crturile murilc Nevadei, Statele Unite organizau teste nuelcare. Dupa oprirea eursei inannarilor, poligOIlUI experimental Mercury a incetat sa mai fie rcccsar.

Las Vegas (ca7inourile. capelele de ca~iitorii), BarajuJ Hoover, Valea MOI1ii (Ia granilu eu Califomia), Reno, Lacul Tahoe. ora.sclc ahandonate (Bodie. Victoria City). Pareul 'Jalional Great Basin, pc~tcrile htalactite ~i stalagmite).

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. in Las Vegas dom~se jocurile de nome ~i au loe coneursuri sportive prcstigioase: de decenii, cei mai buni boxeri din lume In eategoria grca lupt3 pcntru vietorie in hotelul Caesar's Palace, 2. Autostrada 50, care porre~te din Utah, trece prin Nevada ~i ajunge palla in Califomia, este eonsiderata ecl mai solitar drum din Statele Unite. 3. Terenurile Ncvadei de astiizi au fost populate initial de amerindienii din tribul Shoshorc. in seeolul xrx, aee~tia au fost stramutati in rczcrvalii. 4. Las Vegas este unuJ dintre eele mai populare locuri din lume in eeea ce prive~te ineheierca easatoriilor. De-a lungul bulevardului Strip se afla numcroase capclc ~i birouri unde, rara intirziere, amatorii i~i pot jura "fidelitate pana la moartc".

SUA 207
(jJs

NEVADA
HARTA FIZICA

,,..
OREGON

".
i
j
J
.VI .......

".
.r..":,, _.
.,..,'"
VI's-- ' _..

114'

IDAHO

'l,.~
!Iller. , LIt~ $rOIl'

D e e r t JlX1

8 / a c k R 0 , k Winnemucca
YL....

.-

an.

~ -& ~

Pod. MareJI~
-A/ElkO

't:::

:rtfl '"

Mou\lIIIn

.~.

.-

L Wit/kilT

0-

~,.

-'"

...... .. '..... .... -- _.

It. . .

...... .
"
,~.

B (l z j

''''11 "'

eE'ureh

.lm ..

UTAH

E1V.~

<C:"

. , ...

"l

';"

Piocl,e

...

CeoIieme

~)
peste 100.000 Ioe.

lntre50.000-100000loc.)

CALIFORNIA

".
ARIZONA

lntrel0.000-50.000Ioc.
sub 10.lIlIlIloc.

Mojavt:
'000 2000 3000 m
100 km

Situata in sud-vestul SUA, Nevada este concomitent un stat a1 de~erlurilor $i al munriJor. De aceea, in afara de Las Vegas ~i de Reno, aici 11ll exista mari melropole. Compenseazii insa peisajele minunate $; suprare!ele intinse unde natura a ramas neintinata de mana omuJui.

SUA20S

NEVADA
Oaza joeuri/or de nome din defjert

Nevada este ooul dintre statele eele mai slab populate din SUA. Aiei Wiese mai putin de doua milioane de oameni. Anual, aiei sosese aproximativ 30 de milioane de turi~ti. Aee~tia soot mai ales oaspep.i eazinourilor din Las Vegas.

ad nu nrexisla Black Jack, supranumit ~i Banditul

Ciung, sau rulctclc din marilc cazinouri ale Las Vcgasului, turi~tii ar oeoli Nevada ~i s-ar

ingnlm<1di

in

aILe

regiuni

din

sud-vcstul Statelor Unile. eu toatc acestca, in Nevada, la granila ell

California, sc

ana

Lacul Tahoe,

unul dintrc celc mai rrumoase lacuri din SUA. Demnc de admiral sunt !$i asprele regiuni IllUlllOaSe, unde cresc pelinul ~i tufelc de ereozOI, precum ~i ora~ele abandonate, intemeiate de diutatorii de aUf. Aici sau pastrat cele mai numeroase unne din vrcmea pionierilor coloni~ti plecali in Vestul Salbalie, in cautarea aventurii ~i a bogatiei. La granita eu California sc illlinde ocobi~nuitlll lanl muntos Sierra Nevada. Pe coastele sale vest ice se opresc norii care plutesc deasllpra continentului dinspre Oeeanul Pacific, ceca ce face ea regiunea si tuata la est de Sierra Nevada sa fie cea mai sccetoasa din Stalele Unite. Aici raurile Sllnt foarte putin numeroase, iar majoritatea se eva pora inainte de a ajunge la ocean. Cel mai important esle nllviul Colorado, pc care sc ana barajul Hoover. sitllat in sud-est'lll Ncvadei. la granila Cll Arizona. Mull timp. acesta a fast eel mai marc baraj din lume. Nu departe, se

ana Las Vegas, eel mai marc ora~ al Nevadei ~i pcrsonifiearea visului american despre EI Dorado. in fiecare an, hotelurile -$i cazinollrile de pc Strip, bulcvardul principal din Las Vegas, sunt vizilate de milioare de jucalori de noroc.

PE SCURT
Al treizeci ~i ~lelI SUlt al SUA

CLiMA
Sub-tropicald in sud; tcmpcratcontircntald in nord. Temperatura medic in Las Vegas: -4C in ianuaric ~i +32C in iulie.

(din 1864) Porccla: ,.statui de argint" ~i "statui

pclin"
Structura administrativa: 16 comitate (counties) ~i Carson City Capitala: Carson City (56. 146 loc.) Limba: cnglczii Morcda: doland american Rcligia: cre!j:tinism Cele mai importanlc ora~: Las Vegas. Reno Ccle mai imponanlc lacuri: Pyramid. Tahoe Cclc mai importanlc rauri: Colorado, Humboldt Acroporturi: Las Vegas, Reno

STATISTICA
Suprafata: 2R6.367 km Populapa: :2 Tl1ilioar..~ locuilori
Densitatea populapei: 71oc.ikm

Cel mai inalt virf: vr. Boundary (4.000 Ill) Granite: ell Califomia. Ari70na.
Utah. Idaho ~i Oregon

----

L,IS VCg,1S este centrol ;ntcnJ.1/;OIJ.1f 81 jocun"lor de nofOC. FaimotlseJc rcelt/me lum;noase ale cazinourilor sunt vizibi/e de fa

lIlar; departari. din

dc~crt.

SUA 217

'"

NEW YORK
Capitala Lumii

New York esle 11// adel'(lral conglomerat de popoare --8.000.000 de locuiloricare comunicii i111re ei in /imba engle=ii. In inferiorul diverse/or comunitii(i elnice

se vorbesc peste 80 de /imbi. Manhallan -Iocllit 10 incepllt de indienii din triblll Algonkin, colonioat de olandezi ~i cllceril de englezi- gazdllie~te toale elniile ~i CIII/Ilrile. Aici. India. Haiti ~i China se oj/ala 0 dislanla de cateva alei IIna jala de 0110.

NEW YORK - intruparea visului american

New York este considerat centrullumii, simbolul libertiitii
~i

al tuturor posibilitiiti1or

ECONOMIA
Port. industr'ic na\alA. ccntru pes. caresc. Capuala ecQIlI.lmica)1 comcrcial:\ a SUA

Cwnparal de la amerindicni eu podoabe in valoarc de 60 de

guldeni. astAzi New

Yorl: eslC o~ul dolarilor. triumfului eapilalismului ~i al eerului bri1zdat de zg5.rie-nori, in domcniul eulturii, om~t11 New York ocupa primul loe in lume, De ascmenea, este pc pnmul loe in eome'1ul eu opere de ana, fiind unul din locurilc undc se gasesc muzce de mng mondial (Muzeul Guggenheim. Muzeul de Artii Modcmi1. Muzeul Metropolitan de AnA). ew York este ~i centrul industriei de divertisment ~i al induSlriei muziealc populare in loata lumea, u 0 singura cancra muzieala a inecput pc Broadway sau in Manhallan. Jan-ul, venit din sudul Sialclor Unite, abia In New York a fosl rceunOSClil universal. New York este 0 lume intreagi1 intHIn singur ora~.
~i

u exisla in lume ora~ care in

diteva secole s."t fi fost corclat Cll alalea vise. l11'zuintc ~i

~peranle.

Statuia Libcrti1\ii, inalta

de 46 de melfi. a urm bun venit zccilor de milioanc de il11igmnti

care soseau in

ora~

pc ap:!.. Nu e

dcloc neobi~nuil ca in New York $i-au <!at intalnire mai loatc culturile lumii $i oameni de toote etniile.

Oce.nul AtlantiC

CE MERITA VAzUT
\1,FCc.:: \1welll tiC \rt hldcrn (\t f.\) \1U7c.:ut \ktropohlan lie \rtA, \lw.... Guggenheim CO]CQI3 '\I1

CE TREBUIE sA ~TITI
I. in semn de prietenie Fran13 a da mit Statelor Unite, la 100 de ani d< b tkclamtia d< lndependenl!, Slatuia Libertlitii, opera lui Banholdi. care este inallA de 46,S m ~i grea de 225 tone. 2, Caraclerislice pemru New York sum taxiunlc galbenc. Numai in Manhattan sunt in jur dc 11.000. 3. Pcntru mullA vremc, ce1e doua clAdiri ale World Trade Cemcr au fost cele mai malte din Iwne. Pe II scptembrie 200 I, ca unnarc a ataeului terorist (avioane de pasageri au fast detumate spre aceslea), ambele cUldiri s-au dArimal. Cllidirile aveau peste 110 etaje ~i 0 inaJ\ime de 411 m. 4, II noiembrie este ""sMbaloarea" naliona1li a tilharilor. Pe II noicmbr1e 1965, in o~1 locuil de 30 de milioane de locuilori. s-a intrerupl energia electric! timp de 13 ore. 0 alta avaric e1eclrica ascmlinliloare s-a produs ~i in iulie 1977 ~i la 14 augusI2003.

Frid.
( IAdirik impunatoarc' fmpire State

Building.

Chl)~lcr

Building

Time Square. Fifth \\enUl" Bn:xld way, Railer)' Park. Central Park. ..l.11UHl LiJxrtlijii. \1agaJ'inc giganticc: ~1acy'~. Bloomingd11c. Bmok~ Oro-

thers.

Ne turk se prr-intc; ca 0 tablti de ~ah organi=atti in /1 bulevarde arenllC's- pe ara nore/-slld. brccclatl; cle slIIe de !;{rtidll/e -strcets- pe am e."H'est. Onqlll e.~te {{iim in cIolU; cle Bulemrdul Ill: 5-Fifth AI'wlle $1 de Celltral Pork.

NEW YORK
PLANUL ORA~VLUI

Insula ell

supra/alii de catel'O ::eci de /..7/omerri patroli, S;IUOla 10 conjluen{o rQurilor

HlIdson $i East Rive/; este principallli cartier 01 New York-lIll1i. De 10 inceplltlll existen/ei o,.a~lIll1i j s-a atribuit iJlsulei 0 mare impOrIOn(ii. Aici domnesc zgarie-norii, re(eouQ de s/rii::; esle loane densii, singura 00::(; de vert/earc; fUnd Ce1l1ral Park.

SUA 220

NEW YORK
poarta lumii noi
Statuia Libertatii a urat bun venit
numero~i1or imigranti

care,

la ineeputul seeolului al XIX-lea, i~i eautau fericirea in Lumea Noua. Chiar ~i astazi, aeeasta Batralla doamna este simbolul Statelor Unite ale Americii.

ew York -eel mal mare ora~ al Statelor Unite- este a~ezat pc doua insule: Manhattan ~i Long Island. in nord-cst ocupa Peninsula Bronx. iar in sudvest 0 Irelme din Staten Island. Anal pc malul slang al niului Hudson, New York-ul se bucura de 0 pozilie exceplionaUi: trei insule sunt adevaratc aparl\loarc oa

PE SCURT
Ccntrol economic ~i industrial at Statc10r Unite Organizaf in cinci caniere: Manhattan, Queens, Statcn Island, Brooklyn ~i Bronx Limba oficiala: cngleza Moncda: dolaml american (USD) Rcligia: protestantli. catolie!i. iudaicll SediulONU Zonele principale ale Manhananului: Midtown, Greenwich Village, Downtown. Soho, East Village. Upper East Side. West Side, Harlem, Chinatown, Battery Park. Bowcry Litlle Italy, Tribeca. Metroul: circulll 24 de orc, in afam Manhattan-ului ~i a pAJ1ilor nesigure ale
o~ului.

turate ale golfuJui, barajul astfcl

fannat separJnd portul de Oceanul
Atlantic.

in anul 1614, olandezii au pllS bazele unui pUllet comercial in Manhallan. Cand in 1625 imprcjurimilc s-au dezvoltat, I-all numil New Amsterdam. in anti! 1664 englezii all cllcerit New Amsterdam ~i colonia New Nederland, pe care Ie-au uumit New York. in cinstea prinluilli de York. Dupa Declaralia de Independenta, New York a fost prima eapitala a Confederatiei State lor Americallc. La sffir~itul secolului aI XVIII-lea a inceput realizarea planului urbanistic in re!ca al ora~llilli, in principal in

Acroporturi intemalionale: J.F. Kennedy (26 km de centrol ora~ului), Newark (statui New Jersey. IS km de centrul ora~ului), La Guardia (In nord de Queens) Ponurilc sum legate de Marile Lacuri, primr-o puzdcrie de canalc, ~i raul Sf. Laurenliu

Manhattan. Toemai de aeeea astlizi nu putem concepe New York-ul rara Manhattan. in prezent, Manhattan are palrtl zone: Uptown (de loellintc).llarlem. Midtown (ora~ul de mijloc) $i Downtown (ccntrtll comercial).

CUMA
Tempcraruri medii: in ianuarie ()OC. jar in iulie 25C.

STATISTICA
Suprafala: 787 k11l 2. 0 cincimc

o rcprcLint1l. 'paliilc \ cui

PoPuh1lil': 8 mil. (zonG costllopolifGnl'l 21.2 mil.) Densilatea populalici: peste 10.000 loc. km 2 Populalia: caucatiana 49"0. de culoarc 25 ... lalin(\ 20 0 "... a:\iatic1i 60 l\lanh.ollan: 24 km lungimc. 4km 1:1limc

I J seplembrie 200 I --cea lila; in/lmecarii =i din iSlOria New York-I/Illi- dOl/ii dinrre cele ilia; impwultoar(' cllIdiri ale sale {III 10s1 disll'lm' iiI alaclllierorisi. ingropiind slib /'/Iil/ele lor Z. 750 de vicrime.

AFRICA

COM 1

INSULELE COMORE
Foe fji apa

ArhipelaguJ vu/eRnie al insulelor Comore s-a fmiltat din ocean aeum ciiteva miJioane de ani jar wwl dintrc vulcani; sa; este Inca activo

COM 2

o cerere de ajutor ~i consecintele sale

La inceputul secolului XIX, cand sultanii din eomore au solicitat protecpa Frantei impotriva expedipilor de jaf ale locuitorilor Madagascarului, ace~tia nu au anticipat care vor fi consecintele rugiiminpi lor.
celor mai rccente informa!ii, primii care ~i~au fficut aparilia in Arhipclagul eomore au fost pe~ii, in preajma anului 975. Timp de secole dupa aceea, insulele S-3U anat sub influcnla pcrsana ~i arabii. Portughezii, olandezii ~i francczii, care au dcschis facloni in insulc in sccolul XVI, nu au putut schimba aceasta stare de fapt. Coastele insulelor au fost ocupate de sultanii arabi iar liimnii localniei au fost revoiti sa se rClTaga spre munti. Comorele au dcvenit ccntrul comcrtului est-african ell sclavi, care a Sporil considerabil averea sultanilor. Bogiitia insulelor ntl a ramas muh limp un secret pentru vecini.

01riVil

ill eomore. cCTClIlonia

nuntii ;Iduna O.1sfJCti imbriictlli in slmic

Imditionalc.

PESCURT
Dcnwnirca oficialii: UniUIl':a

Insulclor Comorc (pana in 2002,

Republica Fcdcral3 Islamicli a Comorelor) Capitula: Moroni (40.000 de loc.) Sistem politic: republica fcderala Insule: Grande Comore (1.148 km'). Mwali (290 km 1), Nzwani (424 km') Limbi: francc7...a. aruba (Iimbii oficiata), comonana (pentnl uzul gerernl) Religia: islamidi Moreda: fmne comonan Cele mai man Offi$C: Mutsamlldll, Domoni, Fomboni

I>cnnarcntelc lncurslunt care avcau drept scop jaful ~i vcrcau mai alcs dinspre Madagascar, au detenninat autoritatile din eomore solicite ajutornl Frantei. Aeeasta a inlervenit eu plaeerc iarin anul 1886 a transfonnat Comorelc in protC{;lorat franeez. Franla a fost de acord reeunoasea inde~ pendent<'l insulelor proclamata in 1975. eu conditia ca fiC{;are insula s:i-~i cxprimc individual OPliurea. Rezullalul referendumului a fost rea~tcptat: Mayotte a decis ri'imana alaturi de Franta. Pana in momentul de ralii, locuitorii insulei au statui de cetAleni Francezi din departamenlclc exlerre.

sa

sa

sa

CE MERITA VAzUT
Moroni. \ ulcanul Karthala. planta\iile de mirudenii ~i do: llori dcstiniltc proJuqiei de parfumuri. r~cifurilc coralil'rc . .tung1a tropicalii.

CE TREBUIE

sA $TITI

ECONOMIA
Agrieultura: cullUri de cocotieri. de orez, de manioc, de rnirodenii (piper. ghimbcr). de vanilie, de ylang-ylang. Distilllrea uleiurilor. Pcscuit. Turism.

I. in anul 1938. in lorgul coastelor Afrieii de Sud a fast pescuit pentru prima data celacantul, specie de ~Ie despre care se erezuse ca dispiiruse in umla eu 70 de miljoare de ani. Evenimcntul a fileut senzalie printre oamenii de ljitiinla. Alte 200 de specii de pe~te au fost pcscuite in ape[e Arhipclagului Insulclor eomore. 2. Dc la proclamarca indepcndcntei in 1975, in Comore au avut loe numeroase puciuri ~i rebeliuni. 3. Insulele Comore au fost descopenlc de portughezi in anul 1503. Majoritatea populoliei este olciiruilii din unnoljii oi arabi lor omestecali eu reprezentanti oi populolii1or Malgasy ~i Bantu. 4. Numai in Insulele Comorc lr3.ic~tc specia de maimute cunoscula sub munele de lemur ~ mangusta.

AFRICA

COM 3

'M

INSULELE COMORE
HARTA FIZICA

OCEANUL
loca'la\i
Jll'511l10.ooodeloc

JII'518 5 000 de loc.

sub 5.000 de loc,

INOIAN
500 1000 2000 m

MORONI '000

,-

~'

...r~..

Grande eomore

Nzwam;
Mwali

c o

Canaful

Mozambic

"'m

Trei dintre primele patm insule ca marime din Ar!JipelaguJ eomorelor alcatuiesc un stat independent, care mai cuprinde cateva zeci de insuJife. Locuitorii celei de a patra insule, Mayotte, au ales sa ramana alfituri de

Franta.

INSULELE eOMORE
Varfuri de vu1cani 1a suprafata oceanu1ui
Cele patru insule s-au format la distanta de mii de ani una fata de cealalUi. Probabil, astfel se explica ~i caracterullor foarte diferit.

STATISTICA
Suprafata: 2 PO km (lara \I;)~ oltel Populatia: /;\% mii de I(lCullon

Densitatea populatici: eel mai tnalt vicf:

Knnhala (2..161 Ill)

)/;\0 kll,;.

km

cuM,!.
Tropical! oceanicA, foane umcda.

n dccursul a milioare de ani. paint insule vulcanicc sau in51tat din Oceanul Atlantic, 13 nord de Madagascar: Grande eomore, Mwali, Mayoue (Mahorc) ~i Nzwami. Dou:l dintrc ce1c mai vechi insule. Mayone $i Mwali, paslrcaza putire unne ale originilor lor vulcanice: etl limpul, vart'uritc abruptc ale munlilor s-au locit $i nu

"

presaratc din Joe in loe etl laeun $i cascade. Pc cea rnai marc insulli, Grande eomore, se ana Kanhala - ultimu! vulcan aCliv din arhipclag. Erupliile sale afccteaza insula 13 intervale de 5-10 ani. Dc aceea. aspcctul urei mati pfu1i a insulci amint~te de un peisaj sclenar. in timpul erup\iilor, rnuri de lava de euloarea fierului topil acopern dimpurile $i satele iar apoi se revarsa in marc, ~uicrnnd infrico~1tor. Locuitorii triiicsc intr-o rclini~tc continua, dcoarcce dircctia r.iurilor de lava nu poole fi pre-

Temperntunl medic e<;te de -15-C in ianuarie ~i +21"C in iulic. Precipituliilc anuale: intrc 1.100 f$i 2.600 mm
"32um: ureori, aeestea se indreapla eiitre sud, spre aeropon, alteori, catre vest, in direqia capitalei Moroni. in Insulele eomore circula pov~ti minunate dcspre mistcTiosui vulcan. Raspfuldirea acestora este sprijinit.ii $i de natura: varful vulcanului Karlhala (2.361 Ill) estc aproape in pcnnarcnlii invaluit de noTi de ploaic.

ies in evident;} in pcisajul deluros.

Insula Nzwami eslc eea mai pito-

reasca. Rcsturile cralcrclor sale vuleunice sunt inconjuralc de podi$uri acopcrilc de vcgct3tic eXOIica,

Mursamudu - o~ul principal de pc Insula Nzwami.

AFR1<tl

EGY 1

,.

EGIPT
Taramullaraonilor

....... ?4

in de~erl, /anga Gioa, in apropiere de Cairo, se ina/rei cele lIIai fail/lOose lIIorlllinle din/ume: piramidele. Piramida lui Cheops esle una dinlre "cele $aple minuni ale lumii" all/ice, care poale fi vi::iwtli $i in ::iIele /1oastre.

EGY2

In regatul Zeului Soarelui

Piramidele de la Giza sunt marturia gradului avansat al vechii culturi egiptene. Cu toate acestea, identitatea culturala contemporana a Egiptului se bazeaza pe turnurile din lumea arabii. Arabii trateaza Egiptul ca negociator principal, ~i inca din perioada pre~edintelui Sadat, ca un mijloc de interes intre lumea araba ~i Vest.

ECONOMIA
Tu.-ismul. I '\tragerca 1I1ciului
~i a g:uclor naturale. produqia cncrgici ek-clricc. Industria: de aUlo\chiculc. annamcnl. le'til~ ';>1

eul soarclui Ra sirnbolizeaLti pc. rioada de inOorire a rninunatei culturi cgiptcne din anii 26402160 iH. AIWlCi. in tirnpul dornniei faraonilor Djoser. Snofiu $i Koops. au fost inaltnte piramidele $i templele.

format Ilosni Mubarak. Cu limpul, Egiptul $ia recaplUat locul in Liga ArabA $i $i-a doOOndil chiar presligiu ca intermediar in negocieri.

alimentara. Sc artie! 1a.~C 13 rolo~lrca

Canalului
cre~lerea

\gricullura: gmului. a porumbulUl. a

SUCi'

orcLu!U1 si a bumbacului

Contaclclc cornerciale intcml\ionale au adus conducatorilor Egiptului bogalii incxprirnabile. in Egiptul de astiizi nu rnai estc vorba de 0 gramada de am $i arginl. AccaslA lam indeplin~te functia de intennediere intre zona de vest $i lumen araba. Tocmai de accea. limp de douazeci de ani, Egiptul a fost nevoit sa plateasca un mare prel: atunei cind in anul 1979 p~intele Sadat a semnat la Camp David aeordul de pace eu Israclul, lArile arabe invecinate au pedepsit Egiptul prin excomunicare. ~i in interioml tarii JX)lilica dcschis.."t a intftmpinut re7istcnla. Dupa asasinarca pre~edintelui Sadal. unnallii strategici sale moderalc au
flieroglifele SWI/ ideogrllme core injiif1fe(CtJ Ollnreni, Ollinlllle $i e\'enimenre dill exislenlll cotidiami.

Pimmiddc ~l Slin\u\, \'aka RcgiloT (morrnamul lUi Tuthankamon). Luxor. KamaL.. h:mplul \bu Simbel.

PE SCURT
Dcnumirca statului: Republica Araba Fgipi (din antll (953) Structuro: 26 de pro\"incii. opt
regiun! CCOllOrnlCC

Capitala: Cairo (15 mil

locuilori)

Llmoo: arnba (oficialli) M0ned3: I lilt egipteaoo =- 100

pi~lri

CE TREBUIE
I. Piatra de la Rosetta (un

sA ~TITI

Rcligia: musulman~itd (9()0 0). CTl.":$liro de rit coplic (9-100 i)

Lacun: Rczcrvorul Naser (6.500

km J )
Fluvii: Niltll, 6.671 km. hingli AStinn ell 0 IlI.lime de 200 m Celc mai impor1nnte o~: Giza, AJcxandria. Suez, POr1ul

Said Aeropor1urile: Kair-Helwpolis, Ale:{andria., Asuan

o~1 la est de Alexandria) n de\'enit cunoscutA pe:ntru inscriptiile trilingve. care in anul 1822 au inlcsnit descifmrea de cAire arheologul francez Champollion n scrierii hieroglifice. 2. in anul 1988, Premiul Nobel pcntru Lileratur'i a fost acordat scriitorului egiptean Najib Mahfuz. Actiunea romanelor sale se pctreee la Cairo, o~ul in care sa ni\scul. in anu! 1994, a suferit rAni grove in atacul condus dc islami~li fanatici. 3. Printre marile figuri istoriee ale Egiplului se deosebc$te Gamal Abde! Naser (191870). Din anul 1943 s-au grupat in jurul sllu ofiteri care im~~au acce~i crcdinla; eu ajutorul accstora a organizat in anul 1952 un alae de Sial ~i I-a delmnat pc regele Faruk I. in anul 1953. Farulc a fugit peste grani{A. iar Naser a proclamat republica.

AFRI~

EGY3

EGIPT
HARTA FIZICA

.... '"""'".

1 1

Tobo ...,;', ........

11...(;11.1111 .

\,

IH:)IUU.
II~IM

_.

HI"'"

~-

'"
_ ....

Localltiti
peste 1.000.000 de Iocuilori

1oo.0()().1.ooo.ooo 5O.0()().1oo.ooo sub 50.000

drumuri mai importante
100 200 50lI m

'---'--------------~--___1

Door 4% dill supra/ala Egipllllui es/e loclli/a sail clii/im/a. ViOla es/e cOllcen/ra/a

in cOleva oaze, dar mai ales in valea Nilului. De acesl Jluviu a depins eXiSlen(a domniei !araoniI01; ~i 101 de acesla depi"de ~i (inulul de aSla::i.

EGY4

EGIPT
Pe malul jluviului datator de viala

Aproape intreg teritoriul Egiplului se afla in zona tropical uscata. Dar nu inlreg teritoriul estc pustiu: aceasta se datoreazi'i Nilului, eel mai mare nuviu al Africii.
Cea mai mare parte a populaliei Egiptului uaiC!j:tc din agricultura inca de la construirca Barajului de la Asuan rccoltele sunt mai u~r de prev8zul. iar eonditiile de viatfj pe valC'd Nilului s-au imbwllitiltit considerabi1. Barajul colosal actionem ca Ull regulator al inundatiilor $i directionea7.1'i surplusu] apclor caire Lacul Naser. in decursul a 30 de ani, popu1atia Egiptului a suferil consccinlele razboiului. Prin llnnarc, a crescul nevoia de alimente.

in pm"tea de $11$ a Niluilli 1Ia1;ghea::ii

feillca.
/1/1

celebrll \'a.\' egi/Jtean: lI!ce

pe lallga Va/eo RegilOl: illconjl/lYlul de sriim:i.

Miezul Egiptului este Nilul care curge dea lungul \<1rii pc 0 lungimc de 1.550kilometri;larmul acestuia este 0 vasta 007..a. Apele datatoare de viala ale fluviului formeaza la gura de scurgere in Marea Mediteranl1 0 delta ramificata. Aici sunt situate cele mai mari ora~ ale Egiptului -printre accslca se numruii eapilala \Arii eu 15 milioane de locuilori- Cairo. Cea mai mare parte a populajiei Egiptului trJi~te pe leritoriul ingust, dar foarte fertil al Nilului. in perioada anuala de prosperi tate (augustscplembrie) fluviul inunda valea in apropiere de Asuan ell 8.500 metri cubi de apa pe secunda, ceea ce face posibili'i cultivarea plantetor fllrajere ~i a recoltelor pentru iam:'i..

CLiMA
Pc t.:1rmul mcditcrnnean estc calda

eritOriUl Egiptului cste alcatuit din milioane de kilometri patrati. tOlu~i daar palm 1.1 sum din acesta cste construibil ~i locuibil. Acesl vast {inUI african, intinzandu-se
din Peninsula Sinai

pana in Asia. esle

aeopen! aproape in intregime de d~ert ~i semide$eT1.

bland1i (fluCtU3\ii redusc de temperatura: in ianunrie +13,5cC. in august +26C). in intcrioml \lirii este foane fierbime 11i uscat~ (celc mai ridicate tcmpcraturi dcpa~sc +4 1C). Fununi de nisip. primavara. obi11nuitii: limp de doua ore temperntura poate ntinge 20 e.
G

~i

--.,..,,-...

STATISTICA
Suprafalll: 1.001,4 mii km!

Populatia: 7~,7 mil (eslc n doua lar1l. durll Nig.:ria en llumll.r de [0cuitori din Ali-ieu) D('nsitatel! populalid: 75 roc km~ (pc \alca Nilului: 1.300 loc.'km 1 )

Rcligin principah\: islami<;mul

(94 0 o. in principal sunniti).mcmbri'i a biscricii COp\l(,~c. bisericii de vest ~i catolidi (60) Cclmai lnalf \ arf: \1unlcle Sfin-

tei Ecmerilla (in peninsula Sinai) 2.642 111 Granite: eu Sudan, Libia
~i

Israel
Sia/uill lui
RlIllle.~

lilli-lea di" celehrele mine de III Luxor.

AFRI

EGY 5

CAIRO
Centrullumii arabe

Pia/a Salah el-Din $i Moscheea Sultanului Hassan (constmita intre anii 1356-1363), vedere dinspre citadela. in panea dreapta, Moscheea AI Rifai din anu11869.

EGY 6

Intre islamism

~i

societatea de consum

Importanta ~i bunlistarea o~u1ui Cairo au fost determinate de ~ezarea sa strategicii la riiscrucea unor importante drumuri comerciale, in iuima lumii arabe.

CE MERITA VAzUT
Cairo musulman cu Citadela sa.
Cairo crqtin cu bisericile copte. Muzeul Egiptean care asc:unde

in 002<11111 din Cairo po/i

eump:Jro eelc m.1i exotice /Tuete $i legume.

comorile lui Tutankamon.

Piramidele din Gi7.a atlate in

apropiere. Memphis.

PESCURT
Capitala Egiptului Limbi: aruba (limbi'l. oliciald), engJeza. dialecte locale Moreda: lira cgiptcanii Re1igic: isllllnism (92%), ~Iinism

de oncnlare copla
Fluviu: Nil

MelrOu
Acroport intcma\ional: Hcliopolis

ECONOMIA
IndU~lria: mClalurgicll. de m3~ini ck'Clricc (mijloacc de transport). chimicii (productia de cauciuc), alimcntar:i (tutun). Servicii (comert-. administralic. finan\c).

airo nu a fost construit din intamplare pe malul Nilului, IOClll pe care II ocupa astazi, la inaltimea insulelor Gezira ~i Roda, faciliteaza traversarea rara problcmc a fluviului. Conducalorul arab Amr rbn-el-As a cucerit cetatea bizantina ridicatfi. aici in anul 642. Tabara sa militam s-a transfonnat treptat in noua capitala a ,arii deja arabizate ~i a primit numele de Al-Fustat (in prczent Vcchiul Cairo). Cuceritorul a construit aiei prima mosehec din Egipt. in seeolcle care au unnat, alltorita!ile din Cairo, in [runte Cll dinastiile Ayyubizilor ~i Mamclucilor, au acordat 0 deosebitii atcnlie dezvoltarii ~i infloririi ora~ului. in seeolul XIV, Cairo emana 0 frumuse!e irezislibila pen-

Citade1a of 0 vcdere idealii asupm em

Vechiului $i Noului Cairo.

tru intelectualii ~i pc arti~tii din lumen intreagii. inca de pc atunci, aeesta era un marc ora~, imbogatit de pc unna eomcJ1Ullii cu miradenii ~i presarat ell mosehei ~i palate oplilente. Islamul continua sa Joace un ral decisiv in Egipt, dar lara ~i capitala sa se deschid tol mai mult catrc Ves\. Calatorul nu poate sa nu observe imediat contrastele puternice care domresc in Cairo: aici lumea araba se int5lne~te Cll innucntele apuscne.

CLiMA
1.

CE TREBUIE
~i

sA $TITI

in amichilatc. eel mai important ora~ din Egiptul de Jos era Memphis.

Tropicali'l.. Veri ficrbinli

secCloasc, ell Icmpcraturi care variaza in iulie intrc 24C ~i 41C. lemi bliinde ;.i insorite eu
prccipitaJii rcdusc. Temperatura medic in ianunrie varinzii

intre 9C !Ii 19e.

infiinlat in milcniul III i.Ch. Ruirelc sale transfonnate in muzeu in acr libcr se aOa la numai 24 de kilomctri la sud de Cairo. 2. Pentru a ob\ire 0 diploma eliberatii de Universitatea Islamica de pc langi'i Moscheea Al-Azhar trebuie sa studiezi 17 ani. 3. La infiinlarc, Cairo a primit numele de ,.AI-Qahirnh". adicll. .,invingatorul". 4. Descopcririle arheologice din 1980 au demonstrnl faptul eli. cgiptenii cun~teau tehnica tip.1rului inca de pc vremea Dinastiei Fatimizilor, cu 4000 de ani inaintea europcnilor.

Ami

CAIRO
PLANUL ORASULUI

DDH.I

,-De$i tradiliile sale nu dateazii din antiehitatea ale eiirei vestigii suJJf omniprezente in Egipt, eea mai mare metropolii a Afrieii $i a Orientll/ui Apropiat riimane, de seeo/e, eentrul cultural, $i nu numai, alfum;i arabe. Piramidele dil1 Giza, care, imprewu'i eu ora$ul Cairo, fOllneazii un uria$ organism urban, exponatele din Muzeul Cairo $i statllia lui Ramses din fala Garii Centrale stall miirturie a striilueirii vremurilor demult apuse. jn sehimb, mosehei/e, bazare/e $i zgfJrie-tJorii modemi de pe malul Nilului aleiituiese 11L/nea arabii
contemporana.

EG II

CAIRO
eel mai islamic dintre orafjele arabe

Frumusetea o~u1ui Cairo a atras laudele ciiliitorilor de cateva secole, cand ace~tia il numeau ,,mama lumii". De atunci, el a suferit numeroase scbimbiiri: suprapopularea, poluarea ~i constructille haotice au marcat profund 0 . Din fericire, striilucirea timpurilor trecute nu a dispiirut cu totul.

OOr

airo cslc cclmai mare ora~ al Africii. POlrivit cstimJirilor, aid locuicsc peste 16 mil ide locuitori, iar numfuul accs-

lora se dubleaza In fiecarc 10 ani. Sa

nu uit5rn: Cairo nu este numa; un "colas al Lumii a Trcia", ci ~i ofa$ul

in care au lual n~tere. intre 13821517, cclebrelc pov~ti .. 1001 de napli n .

inccp<ind din secolul X, Cairo a fast principalul ccnlru al islamului. in 972 a fost conslnJitii moscheea AI-

Azhar, iar in 988. Universitatea care

apartin:: de aceaSla. Moscheea cste, de peste 1000 de ani, cenlru] spiritual pcntru studiul $i intcrprctarea islamului. prccum $i eel rnai imporlam loc~ de invati\mant al lumii arabc.

In Cairo exist;) peste 500 de moschei. Cele mai remarcabilc din Ire aCCSlca sunt Moscheea AI Azhar, AI Rifai, Moschcca Sultanului Hassan precum ~i eea a lui Mchmct Ali (supranul11ita Moscheca dc Alabastru) din Citadela. Poposind in Cairo, nu este

suficient sa vizitczi monumcntclc. Turistul trebuic sa se lase patruns de aunosfera ora~ului ~i sa-~i pctrcaea noaptca prin ba7.arul din eal1ierul Chan al-Chalili. Aiei, vizit3torii se

pot relaxa in fala urei eafele ~i a urci narghilelc, in cafen:aua AI Fisha, al carui oaspete constant a fost scriitorul egiptean, Naguib Mahfouz.. distins cu premiul Nobel.

STATISTICA
Supraf8Ja; 453 kill

Popu1apa: '''.1 nnl. loe, (aglomcrdlia urbana num;irU 16..:! mil.llx.)

Sporul natural: 1.~Ho,o Densitatea populatiei: I7.XXO ',Ie 1m (num;li in ora.!jl

Dis...!" falii de M.... MediteraD4:

.:!OO km

Anubis. expomJt in forma de $<1clJ/, apaI1inand lcz:JUru/ui lui Tutankttmon dm Valc:1 Rcgilor. civiliznlic cgiprc.1nfi din sccolul XIII.

AFRICA

MUS 1

....

MAURITIUS
Griidina Raiului

Plaje de vis inconjurate de palmieri $i ape de cristal - a$a arata insula Mauritius denumita de poetul francez Baudelaire "Griidina Raiului".

MUS 2

Faima datorata unei

gre~eli

Numele Mauritius este universal cunoscut datorita celui mai celebru timbru po~tal din lume. Trebuie menlionat ~i faptul ca insula insa~i este un adevarat paradis in oceanul Indian.

ECONOMIA
Agricuhura: 94 n0 din ",uprofa!;) insulei eslC acopcrita de culturi de trestie de r.lhiir. ceai. orez. fruch~. rutun. C~erea animale10c bo"ll'l:' Industria: fannar.."\.'ulici.. Turism
Amironle

,MaM

ANZANIA

Seychelles
A/dabra

farquhar
1

Comore

nsula Mauritius a devenit celcMOZAMBtC

.,

OCEANUL INDIAN

bra datonta unui timbru ~tal. la care viSC3/.ii fiecarc filatclist din lume. Timbrul numit "Mauritius albaslru" a fost em is in fOSUl colonic
brilanica, in 1847. Paoa astazi s-au pastrat daar 12 cxcmplare estimate de co1eclionari en fiind cele mai valoroase din lume. Faima se datoreaz.ii ~Iii gravorului: in limp cc grava placilc. Joseph Barnard avea in fata ochilor sigla alamal:'i deasupm oficiului po~la1. Astfel, in loe de

Mayolte ' (fr.)

MAGADASCAR
Cana/u/ Mozambic

"
Rodrigues
MAURITIUS

Reunion

CE MERITA VAzUT
Pon Loui~ (pialo). Curepipc (cliidirile din epoca coloni313.). ntdierele d~ arti7.anat (~Ii.
bijutcrii. imbracaminte). PampleIllOUS5CS (grAdill3 hoUnic3.). Casela lre....T\alia de p3sari). ' cascada Roche~ter. plajde albe.

J
500km

(~)

Tropicu/ CaPriccmu/ui

cuvintcle "Post paid" (franco) a aplicat pc timbru inscriptia "Post Officc". AstiiZi locuitorii insulei ii sunt recunoscatori grnvorului dislrat. Datmila lui, timbrclc cu digia rcgirei

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. eel mni indmgit dans popular din insula Mauritius este "siga", adus de

sclavii din Africa. 2. De Maurilius se leagli povestea uoci perc<:hi de emi romantici: Paul ~i Virginia. ISloria lor emolionant3 vorbc~le desprc noblelea drngostei in acest pamdis neatins de civilizalie. 3. in anii 1891. 1893 ~i 1899 pe insula au izoocnil epidemii de bolera care au decimal populalia. 4. Din puncl de vedere a1 industrializarii. Mauritius se situeaza pc locul 4 inlre cele 52 de liri afri~.

britanice Victoria au mcut insula celebra. Frumusctea acestei insulite din largul coastelor cstice ale Africii din Oceanul Indian a fost s15.vita de scriilori renumiti, cum ar fi Charles Baudelaire $i Mark Twain. eel din unna avca sa spuna ci'i Dumrczcu a creat in Mauritius al doilea rai. intr-adevar, insula este de vis: soare, nisipuri albe, lagurc limpezi ca de cristal, plaje minunatc care se inlind pc kilolllctri intregi $i p5.duri de palmieri. I:>l.~i accstc atuuri ale insulei nu mai sunt de rnult un secret. pcnlru mornenl, Mauritius este ocolit de invazia turi~tilor.

AFRICA

MUS 3

MAURITIUS
HARTA

FIZrcA
Flat I.

Peste 100000 de Ioc.

OCEANUL INDIAN
Gunners Quoin
Cap MalheufBUx
"

...........

Pes'e 50000 de Ioc,

Sub 50000 de Ioc.

- - Drumuri irnportante

..E

Recdul de corah

200

500 1000 m

,..,.

---....

..OCEANUL INDIAN

" ....

Cea mai mare parte din podi$urile din Mauritius este destinata culturilor, in special de trestie de zahiir, care au inJocuit flora originaro. Aceasta nu ji deranjeazii insti pe turi~ti, care continua sa viziteze insula cu pJacere.

MUS4

MAURITIUS
Un curcubeu de culturi

Atmosfera specifica a insulei esle rezultatul unei 1ini~ti suflete~ti tipic asiatice ~i a stilului de vialii frantuzesc. Ironic, sleagul britanic a flutural deasupra insulei un limp mull mai indelungal decal cel francez.

Sfon3 insulei Mauritius estc istoria cuceririlor coloniale europereo Primii sositi au fost na\liga-

torii pollughezi. in unul 1507. Au

denumil-o "'nsula Lebam", dup..i 0 specie (acum disparuta) de p:ls:iri ascmanaloore lebcdelof. 0 suli) de

ani mai larziu au ajuns aici cortibiile Companiei Indiilor de Est. in oooarea gU\;emalorului Moritz von N3Ssau olandezii au numit insula "Mauritius". Dopa explootarca inlensi\l3 a

PE SCURT
la oceaDullndian (880 Ion la Est de Madagascar) Independentli din 12 manic 1968. Membra a Commonwealth -ului britanie Capitala: Port Louis (145.000
Insul~

padurilor

uri~

de abanos. olande-

zii au parnsil Mauritius in 1970.

STATISTICA
Suprafata: :U)40 kmPopulapa: 1..2 milioone(68""dc origin: indiana .27"0 creola. ]"" chirc....1. 2". I:uro~ana). Densitatea populapei: 569 hx:uitori Cel mai inalt virf: Pilon de l:l Pl.'lltl.' Ri\ i"!re 'oire

Cinci ani mai tarziu insula a intrat

sub silipanirca francezilor care iOIC-

nlionau St1 deschidii aici 0 ba7;:i destinatii luplci pentru starpirca piratilor din Occanullndian. Penlru francezi, Mauritius a devenit "Insula Fran!ei" ("lie de France"). Sub conducerea lor, mii de sclavi cultivau aid trestic de zahiir. Abolirea definitiva a sclaviei a avut loe abia in perioada britanica. in 1835. Insula a ob!inut indcpendenla in cadrul Co-mmonwcalth-ului britanic in 1968. Populalia illsulci a mmas ins,'i credincioas,'i limbii franceze ~i stilului de vialii francez iar Parisul c consider:ll de autohtoni drept "buricui pamantului". in prezent. Mauritius este un curcubeu de culturi ~i grupuri elnice de origire indiana, creola, fmncczli ~i chilrza. 0 dovada in acest sens este steagul nalional in 4 culori (~u, albastru, galbcn ~i verde).

de locuitori) imp.'I.'1itii in cinci districte:

Plnires*Wilhelms, Mokll*Flacq, Pamplcmousses-Riviere du Rempart ~i Grand-Port-Savane Limoo : englcza (limba administrntiva), rranceza. creola, bhoJpuri (dialect indian) Religie: hinduism 5()O/ e~tinism 310/ . islamism 160/ .

"m

1827 m) Lungimea coastci: .217 "m De \bunliu~ .lpar1U-c msul:l Rodri!:!ul.'~ (500 kill la est) ell () suprat:11;i de 110 "m

budism 3%
Moncda: rupia mauritana V:irrurile principale: POlICe,

Picter Both, Mone Brab..1nt

Ora~elc principale: !)ort Louis, Grande Baie, Pamplemousscs. Beau Bassin, Mahl1bourg, Souillac, B5nares. Curepipe Aeroporturi: Plaisance International Airport

CUMA
Sublropicalii. Din noiembrie p:ina in aprilie estc posibitl1 ap.1rilia ciclO..1foclor. Temperatura aerului In lJinn: din ianuarie pana in aprilic 30'C. din iulie p:iml in scptembrie (periooda rece) intre 14 ~i n"e.

Floro in Mauri/ius csu: e:arem de:

V.1zuf

di~ersifiC3rii.

Curcubcuf

aiei po.1tC Ii simbo/ul muJticulturolismului de pc insu/J

AFRICA

TeD 1

CIAD
De 1a Muntii Tibesti la Lacu1 Ciad ,

in inima continennlJui african, departe de mari $; oceane, se afJa Republica Ciad.

RegiuIJile IJordice alc larii SUIJI locuite de arabi, iar regiuIJile sudice, de populalia de culoare. eel mai IJumeros grup etIJic este reprczeIJtat de populalia Sara, care se
indeletnice$te mai ales ell agr;cu/lllra.

Teo 2

Antagonismele dintre nord

~i

sud

Francezii, care au trasat granitele statuiui Ciad la inceputui secolului xx, nu au urmat niciun criteriu logic. Consecintele acestui fapt sunt conflictele etnice perpetuate panii in momentui de fata inlre nordul arab ~i sudul dominat de locuitorii de culoare.

a sra~ilul sccolului XIX, statele ambe sub stapanirca dirora se ana Ciadul de peste un mileniu s-au dcs1.Jfunat. Profitand de ocazie, francczii au arexat acest terilariu Africii Centrale, pc care 0 controlau deja. Gad a raffias parte

Produclia
de eercaJe
cSle

intcgranta a coloniei francczc

paoli

In dobandirca independcn\ci, in 1960. Tara era dominatii de tribu! Sara, atal din punet de vcdcrc ec0nomic. cal ~i din puncl de vedere politic. Regiunile nordice ale statului emu ocupate de arnbi. La numai doi ani dupa c~tigarea indcpcndcntci, ~lau fficut apantin connictele

suficicntiJ

doarpcntro nc\oile mtcmeale

rarii.
sociale pc fond elnic. in 1963, au avut loe primele aCliuni anliguvcmamenta Ie. Rebelii musulrnani nu au re~it sa rastoarre guvemul p~inlclui Tombalbaye. Cu ajutorul Parisului, acesta s-a mcnlinut la pUlere p3na in 1975, c;ind a avulloc o lovitura de stat militarii, unnat5. de un riizboi deschis inlre FronlUl de Elibcrore Nalionala a Ciadlilui (Frolinat), reprezentantul nordului musulman, ~i sudul cTC!j:tin-animist care dominase in trccul tara. in 1978, dupa mulre runde de rcgocieri, a fOSI creat un guvern provizoriu. Sarcina acestuia era C<.11marea conflictclor tribale ~i obtircrea uniwlii nationale. La conducerea noului cabirct s-au allal doi dintre liderii FroHnal - f-1isserc Ilabre ~i Goukouni Oucddei. Rivalitatea dinlre ac~tia a condus la dcslriimarca Frontului ~i la ciidcrea guvemului. Libia s-a amestecal ~i ea in conflict. de partea lui Oueddei. Kaddafi conta pc vicloric ~i unn.5.rca unirea teritoriilor Ciadului ~i Libiei sub conduccrca sa. Oucddci a rcfuzat, insfi, sa colaborcze. Ilabre a folosit confliclul in folooul sau. Cu ajutor militar din panca SUA ~i a Frantei, el a intrat in capitahi, in iunic 1982, ~i s-a proclamat p~inte. Anii '80 au decurs sub scmnlll conniclelor interrc ~i intemationale. in 1994, annele au fOSI, intr-un final, predate.

STATISTICA
Suprafata:
I.~X

mrhoare km

Populapa: 9.1\ mllio.nr do: lllCultori Densltatea populapei: 7 IlX km PopuJapa urbanA: 25 0 Speranta medic de viall: 50 de ani ~ntru fo:mei ~i -47 de ani pcnlru
h.irhap eel mai inalt virf: I"mi Kou......i

IJAI5

m)

PE SCURT
Dcnumirea aliciala: Republica Gad

Struetura administrativa: 14 prefceturi Capitala: N'Djamena (721.000 de loc.) Limbi: fronccz.'1. nrabli (limbi oficia1c), limbi tribale Vnluta: francul CFA Re1igie: animism. islam, ~ism Cele mai Iungi rauri: Chari. Logore
Aeroport: N'Djamena

CE TREBUIE SA $TITI
I. in secolul LX, triburile arabc controlau regiurea dinjurul Lacului Cind. in perioada de innorire a sl....tului KalK:m, Ciadul a fost parte integranll\ a unuia dintrc cele mai mari imperii ale Africii. 2. Dcprcsiurea Ciadului estc una dintre cele mai adlinci din Africa. Aceasla cuprinde ~i terenurilc de dincolo de granitelc Ciadului (mai ales la est. in Sudan) 3. Populalia Ciadului rolosqtc peste 120 de Iimbi ii dialecte diferitc.

AFRICA

Teo 3

CIAD
HARTA FIZICA

I 8

I A

"">m

N I G E R
t.
BOOL

I'"'

..

..

BORKOU,'

,--

--,F~

, , ," '

-'-, it,:.
~

CNNf;Dl

, ,

,
LocalitalJ

Mirodenii 5; legume

in piala din Chadrn..

peste 100.000 loc.

intra 50.000 - 100.000 loc.

intre 10.000 - 50.000 kx:.
sub 10.000 Ioc.
- - drumuri pnnopa1e

rezervapi naturale
dune de nisip

500 1 000 1 500 m

REPUBLICA CENTRAFRICANA.

cuMA
Clima tropicahl d~rtic:\ 18 nord ~i
tropicalii In sud. Temperatura medie in N'Djamena \'ariazA iOlre +24 Iii +39"'C. Cantitatca de prccipil31ii anualc variaza intrc 20 ~i 750 mm.

DC$crtulla nord, savana Ja sud. Acesta estc numai unul dinlre criteriilc care divizc(1za rara in doua zone. AIle eriterii sunt clima di(eritii, vegelatia $i populatia, arabi! /a nord $i de eu/oare la Slid.

TCD4
A

CIAD
In ,tjnutul secetej

Razboiul civil indelungat, seceta urmatii de inunda\ii ~i, in final, invazia lacustelor au aruncat populapa Ciadului intr-o samcie lucie ~i au flicut tara dependentii de ajutorul extern.

in o~. Jumalatc din cetiiteni nu au implinil inca 15 ani. iar spcranta medic de viata este de door 47 de
ani.

C
in

iadU! CSIC un exemplu lipie

de tara slab dezvoltam. Doar

25% din popuJatie locui~tc

Slatul eu 0 supraful.3 de

zarca bumbacului rcprezinla 40 % din \'aloorea exportului. AccaSla dependenla a economiei de 0 sursa unicii de valula a condus de multe ori in istoria Ciadului la crize finaneiare, provocate de pnib~irea prelUlui bumbacului pc pia~ mondiala. Prin Lacul Ciad trece grnnila cu Nigeria, Cll Camerunul $i cu Nigeml. in apropiere de v5rsarea raului Chari in lac se ana eapitala Ciadului, N'Djamena (foslul Fort Lamy). Pescuilul este un clement important al cconomiei in aecstc Jinuturl. In pcrioada ploilor. Lacul Ciad se revarsa in mod regula!. Pc timp de seecla. dimensiunile lacului se injumi'iti'itcsc in comparatie eu periooda prccipilatii1or. in nordul Ciadului se ana regiunile de~rtice ale Saharei acopcrite de

ECONOMIA
Agncultura: cuhuri de bumhac. mci. manioc. trestie de 7..a.hJr. alurr de pamalll. c~taca \ itclor, Pc~uitu1. lndustrie slab
dc..\oltalu,

calcva on mai marc dedit cca a ROffianici locuiesc doar9,8 milioare

de aameni. Ciadul estc foarte in::gnl populaL Majoriultca locuitorilor

sau stabili! in Dcprcsiurea Ciadului

$i pc malurile rftului Chari. La nord,

populalia se conccntreaza in jurul oazelor sau duce 0 vialii nomada.

Baza economici esle reprezenlalfi de

culrurilc agricolc pnmiti\ic, mai ales de manioc. mei, trestie de zahar ~i alure. Locuilorii rcgiunilor nordicc ale larii se ocupa in princip..11 eu crc~lcrea vitclor. in zorele mai fertile din preajma lacului Gad sc cultivu bumbacul. Vcnilurile din Vflll-

ierburi surace sau tOlal lipsite de vegetatic. Doar in masivul Tibesti (eel mai inalt munle din lara) poate fi inlalnita 0 nolii eeva mai bogatii, eu vcgctatie meditct"llmani'i. Mai sprc sud, sc intind savarclc ell baobabi ~i salcami. Cu cat sc inaintcazil mai ad:inc in inima ~i, ell atit vcgetatia savarci devire mai abundenta. in rcgiurea care cuprinde Deprcsiurca Bodelc tniiesc elefanli. girnfe, rinoceri ~i lei. Aiei sc ana majoritatca (><Ircurilor nalionalc ~i a rczcrvaliilor naturale.

~ICA

TUN 1

TUNISIA
Balconul Africii

--

.,

PrilJ regiulJile pustii ale TUlJisiei, la sud de MUIJ!ii Dahar, se eiiliitore$te de seeole eu ajutorul eiimilelor.

WN2

Patria lui Hannibal

1n apropiere de Tunis se afla ruinele Cartaginei. 1n perioada antica,

aceasta a fost centrul unuia dintre cele mai mari imperii din bazinul Miirii Mediterane. Pe vremea lui Hannibal, Cartagina aproape a invins atotputernica Roma.
n preajma anului 1.100 "Ch., pc coasta TUllisiei au debarcat fenicienii, originari din zona Libanului de astazi, $i cUl10scuti ea 0 semintie de negustori. in anul 814 i.Ch., au pus temeliile Cartaginei, care a devcnit capitala posesiunilor lor apusene. La scnrt limp, ora$ul a capatat statutul de important centru militar $i comercial in

"

sudica a Marii Medilcrare. Datorita situarii geogratice, Cartagina a avu! $i ral de aparare a ora$c1or fen iciere in apropiata Sicilie. Influcnta Cartagirei a cupfins coastele nord ice ale ridicale

rcgiuooa

La incepuruJ seco/ului XX. oro.:>ul de provincie AJ-Hammamal. pc coasra de nord-cst a Tunisiei. a conSli/lli/ 0 surs5 de inspirolie penfIlJ multi arli.:>/i.

Africii $i a ajuns $i Sardinia.

palla in Spallia

Cartagina a intrat in conflict ell Roma antica. Rivalitatea dintre cele doua puteri pentru suprematia asupra lumii ant ice a provocat trei razboaie. in timpul

cuMA
Mcdilerareana la nord ~i tropicala secetoasa la sud. in Tunis, temperatura medie atingc + IO"C in ianuarie ~i +26C in iulie.

primului razboi punic (264-241 Leh.), Cartagina a pierdul aproape inlreaga Sicilie in favoarea Romei. Treizeci de ani mai tarziu, aceasta aproape ~i-a distrlls redutabilul du~man. AI doilea nizboi punic a incepul eand Hannibal a traversat granita de pc raul Ebro in Spania ~i a pomit mar~ul spre Roma. Annata lui Hannibal numara 38.000 de pedestrali, 8.000 de ciilareti ~i 37 de c1cfanti. Celebrul slrateg ~i-a condus armata mai int5i peste Pirinei, apoi peste Alpi, cauzand pierderi importante unitatilor

romane, eu mult mai nllmeroase. in anul 212 LCh., ea.nd Roma supusese deja numcroase popoare rebele, la ponile ora~ului a aparut Hannibal - eveniment unie in iSloria imperiului. Acesta nu s-a deeis insa sa atace ora~ul. Annata eartagineza a fost respinsa iar in 202 i.Ch. a primit lovitura de gratic in apropiere de Zama, in Tunisia de ast3zi. Hannibal a fllgit in Siria iar in timpul eelui de-al treilea razboi punic (146 i.Ch.) Cartagina a distmsa ~i supusa fost Imperiului Roman.

CE TREBUIE sA ~TITI ECONOMIA

Turism. Mil'crit: fosforilc, petrol. zi'tc5mime de fier. Agricultum: culturi de maslini, vita de vic, dtrke. cunnale. Pcseuit. Industria: u~oarii (textUa), a lemnului (hunie). Ateliere de ani7.amlt.

I. Granila dintre Tunisia ~i Libia a fost stabilita definitiv de abia in 1982. Conflictul indelungat dintre cele douA lari vecirc a fost trnn~..1t de scntin!a definitiva emisa de Tribunalul International de 13 Haga. 2. Kairouan este unul dintre ora~e1e slime ale musulmanilor, al patrulea ca importanta. Aid se gase;;te 0 mare ~i celebra moschee (Sidi Uqba). 3. Ini!ial, Tunisia a fost patTin populaliei herbere a d~erturilor, care, mai l.1.rL.iU sa arnestecat cu arabii. tn prezent, aid triliesc pUlire triburi curat herbere. 4. Guvcmul Tunisici conduce 0 carnpanie extinsa pe tema planificarii familiale, cauzata de suprapopularea liirii.

EUROPA

GRC 3

CENTRALA
~I

DE SUO

GRECIA
HARTA FIZICA
r

BULGARIA

FY.R.OM.

ALBANIA

1.K.u.

' ' ' '")

TURCIA

IOHICE

t. Zakinlhos

MAREA
IONICA

.Kithira

_lolIllID._ ....... ,- lolI _ _ ODD

_ 1 _ _. -

--

(l(lADUE

...........
,.

..

,"" ....

<

.......

. """"'"

-.

...

--_,GIll ...

Cea mai sudicii insulii a arhipelagului Cicladelar es/e Insula Thira sau San/orin. Insula este vizilala de luri$li din loala /zllnea, atra~i de Jrumusefea peisajelor -$; a arhitecturii.

nou

MO~TENIRE

GREA
turi~tilor

Raiul torturat de mulfimea

Crecia lasa impresia en estc creatia naturii capricioase: in nord se prezinta ea un teritoriu unitar, continental european; in sud, iusa, teritoriul ei estc impra$tiat In apele marilor. Dad ar Ii sa credem In mitnri, Crecia ar Ii rezultatul dragostei tradate dintre zeita recoltei, Demeter, ~i zeul marilor, Poseidon.
infieca,e:.i ru;nele de pe tcrapo/e
I

\Utll

i:jt"te de Iff;; de

'"ri)';

estc br.iZda1 de numeroase golfuri. Golful Carint

recia sc intinde in sudul Peninsulei

Balcanice. Tarmul ei

despartc parte<l continentala a larii de Peloponcz. care estc

legal de Grecia continentala

numai printr-() ffi$ie ingusti de pamfult. in aces! loe ingusl a fost sapal (in 1893) Canalul COIinI.

Grecia 0 dcstinalie perfcctfl pentru

Greciei ii apal1in 1.300 de insule. dintre care numai 250 sum locuilc. Ele pot fi contemplate din vapoarclc de vacanll'J, care plulesc mai 101 timpul pc apa :llbastrJ: a marilor. Puzdcria de insule, alaturi de faladele albe ale caselor. tavcmclc ~i speciali13lile culillare grec~ti sunl motive pentru oricine sa considcrc

vacant:i.
in ultimii ani. grecii sunt din ce in ee mai eon~licnli Cl'j aceslc aiuliri turislicc sunt. de asemCl1ca. ~i ntlluri comerciale. in 1952. lara "zeilor" a fost vizilata de 52.000 de luri~ti. in 1969 - de 1.000.000. pentru ca. in 1998, sa fie \izitata deja de peste 10.000.000 de turi~ti. Pe Acropole se \-and in fiecare an 2.000.000 de bilele de intrare. iar Palatul

Regelui Minos este vizitat aoual de pesle 700.000 de ruri~li. in ultimele decenii. oaspelii de pesle hotare "au invadaC insulele din Marea lonica $i Marea Egee, p:ina nu de mull obieclive turislicc pcrirerice ale Grecici. S-au conSlruit hotel uri chiar $i in !ocuri altadala nelocuile. au ap:'i.rut p!aje permanent pline de ruri~lii veniti in vacanl.1i. Totu$i. acest regat al soarclui ~i al turi~lilor nu se compune door din ruine antice ~i plaje albe. Grecia are $i s<'ne inghesuite in Munlii Peloponezului. Alena este acoperita de lin smog dens ~i galbcn. iar pcscarii. in ciuda progrcslIlui ~i a vcnillirilor ob\inule din turism. nu vor sa rcnllnte la viala traditionala $i lini$lita pe care 0 due.

Suprafata: 1.119:'" ~m

(in,ulde: .:!:",noo ~m: lim care

.:!Y" ~m: ndu.:uili)

LocuilOrii: 10.9 mil Densilalen IlOpulJllici: Rl 10l.. km\'iirfurile IlIUlllOaSC eek IlIlli Inalle:

CE MERITA VAzUT
in nord: Mll.n:htirea Meleor Ddfi. Atena, Aeropole eu Panenonui. Odeon. Stadionul Olimple. Muzeul "'aliona! de Arheologic. Capul Sunion. Pelopone.. eu Micene. Epidaur. Olimpia o;;i \tl"trn. Cidadde: Dcl<h $i Santorin. Rhodo-.. Creta $i Corfu

Olimp 2.91' m

Tarmuri: 1:".0:;0 ~m
(din care 4.0011 lm
I:mlUrlo,:nult)

\r1'

granil! eu: -\lhania. Bulgana, Tut-

cia ,i F\ R"'."'O"'.,;.;,

.....

nou

TUNISIA
HARTA FIZICA

....
"
.~.

.,.
."

~ \ t~

.---- . ,

'".,.

'

".

-~.

PMl8 250 OlIO IDe:. InIte 100 aoo - 250 000 fix;.

-~
ALGERIA
100

_K_ .._
_50000b:
2l1li

INre 50 000 - 100 000 Ioc

!iOO' IIlIO '"

. "...

LIBIA

Tunisia este cea mai mica lara dintre {iirile desemI1ate tradi{ional sub denumirea de Maghreb (maghreb desemneaza in limba arabi! locu/unde apune soarele). Aceslmlme a fast dat larilor arabe din Africa de Nord siluate la vest de Peninsula Arabica.

TUN 4=======::::J TUNISIA

Poarta lumii arabe
in Tunisia, europenilor Ie vine mai ~r sa se obiI1uiasci cu lumea arabii. Capitala \lirii, Tunis, este puteruic europeuizatii iar pe coastii vin multi turi~ti, d~i viata este
piitrunsii de spiritul islamului.
unisia este situata in Africa de Nord, langa Marca Mcditerana. Pc l<lnnul ei crcsc slcjari de pluta, llliislini ~i tufi~uri de mamcini. Agricultura este

c1ementul de bazii al cconomiei tunisiere. Culturile ocupa terenurilc fertile de langa mare ~i rcgiunilc de pc malul raului Medjerda, unica 3pa curgaloare din tarn care nu seaca in

timpul anului .$i este folosita pcntru

irigatii. Tunisia ocup3 locul doi in

PESCURT
Denwnirea oftciall: Republica Tunisiana SlJUClUrn administmtiva: 24 de

lume ca exportator de ulei de maslire. Extraclia de fosforitc ~i turismul aduc ~i ele conlribu\ii importante la bugetul tarii. Pcste doua trcimi din populatia Tunisiei lraiesc in regiunile de langa marc. in de*rturi, la sud de mun\ii de calcar Az-Zahr, se aventureaz.ii numai caravarele de nomazi. Panea nordica a tfuii cuprinde lanlUrilc muntoase ale Atlasului ~i ale Saharei. Ambcle regiuni sunt separate de un lant de lacuri sarale numite ~lUri; eel mai mare dintre acestea este Marele Sot.

nuitc ~i farmecul culturii ambe actionau asupra acestora ca un magI'CL Aici au piclat, printre a1lii, Paul Klcc, Louis MoiJIie! ~i August Macke.

CE MERITA VAzUT
1 um Imoscheea Ka"hba, medma. \1arca \h~hcc, \1U7CUI .311\mal Bardo), Cartagina (\.tuzeul awmal de Arheologie. Pan:ul '\rhoologil.: I,:U Tcrmdc lui

gmcmoratc
Capitala: Tunis (1.9 milioare de

locuitori) Limbi: araba (limb..'1 oficinlli).

fmncc:rii

Rcligia: islam

Cele mai man OI'a.$C: Sfa:<. Soussc.

Bizcrta
Cel mai mare lac: MarcIe Sol eel mai lung r.iu: Medjcrda

Acropon: TunisLe-Carthagc

STATISTICA
Suprafap: 1MAl R km PopuIAfia: 10 milioare locullori
Densitatea populaJiei: 60 toe 'km Sporul natunLI: o.~o Cel mai inalt virf: Jebel Chambi (1544m)

Granite: CII Algeria ~i ell Libia (in lotnl I A~4 kill) Lungimea j:irmului: I. 148 km

Aceasta tara micutii inghcsuita imre \nlol1lu), .\I+Hammamal. doi mati vecini - Algeria la vest ~i Kairown I ml,hl.:hcca) Libia la nord- CSIC pcrccputa ca fiind tara cea mai deschis.."i spre Jume dintre statelc arabc. in capitaJa se obselVa imbinarca originaJa dintre lumea Occidentul11i ~i cea a Oricnllllui: in carticrelc rnoderrc ale of3.$ului doml~tc 0 almosfera franccza, in limp cc in bazare ~i in labirintul de striidule din vechiul o~ (medina) se simtc fannecul lumii ambe. Datorita apropierii Vechiului Conti~nl ~i a burei organi:mri a plajelor ~i a insulelor mediterareere (dinlTC care cea mai mare esle Djerba), Tunisia eslc vizitatfi de multi curopcni. De aceea, primul p~inte al 13rii, Habib Burguiba, a numil-o "balconul Africii". La inccputlll SCCOllilui XX Tunisia a alms pictori de Unul di/lfrc cclc mai frum08SC monu/llcnre ale renume: pc:isajclc rcobi~- arhirectun'i arobc cstc moscheea din Kairouan.

AFRICA

ZAF 1

REPUBLICA AFRICA DE SUD

De 1a apartheid 1a ega1itatea in drepturi

Peisajul slJanili al provineiei Transvaal aseunde eele mai imporlante resurse naturale ale Afrieij de Sud. Pe aeeste teritorii, in seeolul al XIX-lea, s-au stabilit burii, urma!j apoi de nou-veni!ii din toate eol{Urile Afrieii.

Nelson Mandela: omul care a redat speranta "Promontoriului Africii"

Timp de 80 de ani Republica Africa de Sud a fost lara apartheidului, in care populalia indigenii a fost constant supusii discriminiirilor. De la abolirea apartheridului In 1991, liderii politici In frunte cu Nelson Mandela depun eforturi in vederea integriirii populaliei albe ~i a celei de culoare.

ECONOMIA
Resursc naturale: aur Cede mai mari zacaminte din lume. :H~. din produclia mondialal. platina (cele mai man zacfunime diD lume. 7~. din produclia mondiala). carbu.-.=. licr. crom. mang.m. diamanle. g:ve naturale. Agricultura: culti\area poNmbului. a cartofilor. a trestici de zahar. a \itei de \ic (Iocul ~pte in lume). Crc~lerc3 oilor, pisciculturo. lndustric: alimentaci. tcxtilii. metalufica ~l chimica. Export: metalc prelioose, diamanle $1 c;'irbur:.

Cape Town (Iotemeiat in 1652) erau in majoritate de origilr olandeza. S-au numit bun rtarani") ~i au creal 0 limba proprie. numila "afrikaans". in 1795. au sosit aici
britanicii ~i au transfonnat tara in colonie. in 1836. mii de buri au piirasil lara ~i au incepul "marelc ma~" in c:iutare de noi a~ezari pcntm a scapa de sub dominatia britanic5. Dupa numcroase connicte, in 1899 a izbucnit R5zboiul Burilor, incheiat in 1902 cu victoria britanicilor. Cu timpul. lot mai multe republici bure au fosl arex.ale de britanici iar in 1910 au fost grupatc in Uniurea Africii de Sud cu statUI de dominion in cadml Impcriului Brit..-mic.

010ni$lii stabili\i in teriloriile

din imprcjurimile ora~ului

Din 1911. in noua provincic a Coroarei Brilanice a incepul introducerea sislemului de segregare rasia15: populalia de culoare nu avea drepl de vOl ~i nu pulen detire in proprielale p..'imant in afara reLervnliilor; relaliile inlre oameni cu piele de culoare diferita erau pedepsile cu incrusoarea. incep..1nd din 1989. guvemul prc~ dintelui de Klerk a incepul 5<1 se disocieze de segrcgarea rasiala care a fost abolit5 in 1991. Nelson Mandela, lideml Congrcsuiui Nalional African (CNA). care pctrecusc 26 de ani in inchisoarc. a c,*ligat primcle ale-

Sun'c3/ii tr.Iiesc in stcpele $/ semide ~r1urilc din Afn'ca de Sud. in C.1Z de primejdie. acc$fia scot ni$tc sonNe ascuritt" prin care avcrtizem~n ill1ftw;a colonie c.; dU$lIl.1Jwl este in .1propicre.
geri libere la care au participal toti locuitorii rcpubiicii.

CE TREBUIE

sA $TITI

+cLlMA
in intcriorul l1\rii. dim3 cstc tropical contirentnUi. cu diferenlc mari de temperatura de la 0 luna In alta: pc coasta Sud..estica - dima este tropical occamc3-.

I. in 1997 e1son Mandela a demisionat din funclia de lider al CNA iar Thabo Mbeki a devcnit noul ~inle al tfuii. 2. Vechca mina de diamante "Big Iiole" esLC cca mai adanca "groapa" s.'ipat5. de Imina omului. Se ~te la Vest de Bloemfontcin, in apropicre de Kimberly ~i are diametrul de 463 m. circumferinln de 1.600 m $i actancimca de J.ll2 m. 3. In limb.1 bantu Africa de Sud se num~te "Azani". 4. eel mai sudic punel al contil'L"'Tltului african este Capul Acclor. Aiei se gfuiqle un far maritim construit in 1849 ~ 0 t5.bliJ<i cu inscripfia : "eel mai sudie punct aI Africii".

AFRICA

ZAF 3

REPUBLICA AFRICA DE SUD

HARTA FIZICA

ZIMBABWE

lA

BOTSWANA

- ...NAMIBIA

-.
-::::o:::~ ~ .--..~

MOZAMBIC

--

OCEANUL ATLANTIC

'"

-,'\,

,- --, , ....
, ,,,"';

"r'~, I A .... _ : ~ .'~"';:;;.9i:;;

--<,'-'I~

PRE'TQRIA

,-'-..-.

...........,f

--

OCEANUL INDIAN

p.- 1 ...... ~1ooA:wl

500 000 I OlIO OlIO

Ocupiind extremitatea sudicii a continentului, Republica Africa de Sud este 0 lara cu un peisaj extrem de variat. De asemenea, condi{iiJe cljmaterice sunt schimbiitoare: de la de$erturile Kalahari panii la clima de tip mediteranean pe coasteJe sudjce.

10(1000- 500000 Sub '00000

~\*IIUU.-"'"

""""'"'

........

500 1000 1500 250D m

ZAF4

REPUBLICA AFRICA DE SUD

Continentul african in miniaturii
Din punct de vedere geografic, Republica Africa de Sud este reflexia intregului continent african: peisajele sunt diverse, clima trece de la mediteraneanii la tropicaiii.
ascmerea. de fauna urucii in lume. in cele zece parcuri na~ion3le - eel mai mare eSle Parcul Nalional Kruger din Transvaal cu 0 suprafa~ de 20.000 km' - triiiesc elefanli, diferite specii de anlilope, hiere. hip<>POlami ~i crocodili, in Mountain Zebra National Park s-a rcu~it rcintroducerea in habilalul natural a zcbrelor de munlc amenin!atc cu disparilia, in limp ce rinocerii regri ~i albi sun protejali in Parcul National I-Iluhluwe.

o vizitii in Republica Africa de Sud

trebuie sa includii o,,*ul Cape Town. Aici oceanul Atlantic se intal~te cu oceanul Indian de secolc acest punci incitii fantezia marinarilor ~i a ciiliitorilor.

Un sat Zulu din S/wk:ll.1nd

1.000 ~i J.400 de merri. Coaslele sale cOOOara abrupt spre tann iar in centrul prii se odica din el piscuri
izolate ~i culmi prclungi. Vegetatia candva bogaUi a RAS a suferil cumplil ca urmare a pfl:?unatului excesiv $i a incendierii piidllrilor ~i pamanlurilor. in prezenl, doar 3% din suprafala liirii este acopcrila de paduri iar plaloul central esle fonnal in principal din stcpc. Nume ~ii turi~li care vizitcaza RAS dupa

ea mai mare parte a RAS este alciituita din podi~uri: un platou cu inallimi intre

CE MERITA VAzUT
Johanrcsburg (Oricnul Plaza. Jlillbro\\. Samo\\n Cit). Golden ReefCily). Pretoria (monumenlul Voonrekker. Union Buildings). Kimberley (Big Holel. Durban (Golden Mile. Canierullndian). Cape To\\-" (Grndina Bo13nid. Table \1ounlainl. Bophuthalsv.ana. Three Rondaveb (BI)de Ri.. er Can)on. Trans..aal). cascada Augrnbie. \'alea celor 0 mie de dcaluri (. alaI)

caderea apan.hedului sunt

at~i.

de

STATISTICA
Suprafata: J,219mii~m Populafia: 4~.7 ll1ilio':l1~ (de culoare 77"0. albi 11%. mulatri 9"0, ;Isiatici J%) Dcnsitatea popuJapei: .l5 locuitori km Cel mai inalt ..:irf Injasuli (J,446 m) Granite: (;u \1t1l3mhlwl. S\\37i. Zunroh\\c. UOb\\31l3. '\amihla.

enda.. 3 l C'sotho

in parcul na//Onal Addo Elephanl. imag;nea ce a/atur:J un e/efant unui automobil nu surprind.: pc nimen;.

AFGANISTAN
Razboiul tara star~it de 1a poa1ele Munti10r Hindu Kush

Chipul serios al acestei fete din celebra fotografie; premiatii la concursul World Press Photo, riil1ulne un comentariu actual asupra situatiei instabjle din aceasta lara.

Urmele Hisate de comet1 pe campul de lupta

indreptat privirile lacame asupra defileului Munjilar Hindu Kush, in speranta unar c~tiguri ~aare. Din trecut, puterile striiine
~i-au

riVind din avian. sc OOscrvii

piscurile munloasc maccesibilc ale AfganislaJlu)ui, 1l'3versate de val adanci. care fae apro..1pe imposibil penlru vrcun intrus sa
pauundfi in aceasti lume reospitalier;i. Insii, istoria arum cii un astfel de lucru

eslc totu~i posibil: purerile stri'iire au inlcrvcni' aici reincctal. Mai iomi, au sosit pellii, apoi Alexandru eel Mare ~i annatele sale, seleucizii, ambii, brilanicii ~i ~ii, iar in prezent, uupele NATO.
Motivul principal al intcresului

deosebit mamfestal rati de aceasti tarii Il'.-,xi-

mitoare

~i

loasa esle

mooimpor-

,/

tanlfj strntegic:i a

Afganistanului. Toole caravarele

care punau spre

Multi mujahedin; 8U IUptaf e<i/ore impotri\7J OCupanliior. Fdul in core au reDstat {Otfclor mil;t1JrC a
trez;( admiral;a JumH

Europa

piebe

intreg;.

prelioase, matase $i mirodenii erau

revoitc

sa

sc strecoare prin dcfilcul

Muntilor Hindu Kush. dadi dorcnu sfi cvilc primejdioasa calc maritima. Putcrilc straire emu atra5e de pcrspa; liva controlului comc'1ului Si de

~tigurile imcnsc gercrate de coleclarca t.1.xclor. Din aceslc motive, Ahmad Shah Durrnni a infiintat aid un stal independent Si sa proclamat ~h ahia in 1747.

CE MERITA VAzUT
Shari!: Balkh. Band....: Amir. \aka PanJsha. Kandahar in momo.:nlul de f..,1. cal.lfuriile in .\fgamstan nu !;,unl rccllmandalc,
L~1.I1

K.~hlli. \l.wtr+c

in secolul XIX, afganii au rew;;it sa iSi apere indepcndcnta in fata pcrsiJor, a britanidlor Si a rusi1or. Statutul de

care si-a rnent1nut reu traJitalca inlre eele doua imperiL eel ruscsc Si eel britanic, a aparat Afganistanul mult mai bire dedi.t a putut sa 0 faca armata sa inadccval dolata. Yn 1973, statuI a devcnit republica. Rw;;ii au acccptat acesl statUI pana in 1979, c:ind au recurs In violClllii pcntru a sprijini guvemul-mnrioreta de la Kabul, supus Uniunii Sovicticc. in 1992, mujahcdinii au prcluat pulerea in Afganistan. Doi ani mai tiirziu, pe arena polilicA si-au fiicut aparilia talibanii, grupare fundamentalism islamica. in 1996, 3Cf$ia au cuccnt Kabulul, iar in 1999 ajunsesera sa oontroleze peste 75% din suprafata

~-tampon,

man

t:irii.

CE TREBUIE

sA $TITI

CLIMA
Sublropicalii uscata ~i Icmperata. Temperatura medic in Kabul (nordul Afganistanului) variOlA inlre loC in ianuaric Si +23C in augusL

I. Unul dintre cclc mai frumoase monumenle ale aC~lci lfui. doua statui uri~ reprezentfuldu.1 pe Buddha, eu ina1limi de 55 ~i m.pccti... de 38 de mem, au fost distrusc de talibani sub pretext eA erau 0 iosultii la adrcsa adeplilor islamului ortodox. 2. in perioada rdzhoiului civil afgan, o~ul pakislarcz de granitA Peshawar a devenit un infloritor centru de trafie eu anne. 3. Afganistan cste unul dintre centrcle mondiale ale culturii de mac, foloslt in producJia opiurnului. 4. Tn Afganistan, exista doua autoturisme la mia de locuitori ~i nu ex islA HoH de cale femla.

AFG 3

AFGANISTAN
HARTA FIZICA
KAAGHIZSTAN UZBEKISTAN

L...r---rc H I N A
TADJIKISTAN

TURKMENISTAN

.
Malar-i
Sharif
Bagh,." Pol.eKhomn"

... ",---..-, ,
,,, . "....
,
INDIA

Rtg;"""

Ot."r"'!

PAKISTAN

fUlv'

"*- 30 000 - 100 000 IDe.

IIUt> 30 000 Ioc.

~ l0000llIDc

1000 \500 3000 m

iRAN

.....

Cea mai mare parte a teritoriului Afganistanului este ocupara de lanfuri muntoase impunfitoare $; de dC$crturi intinse care alcatuicsc partea de nord-est a Podi$u/uj Iranian Direclia urowta de drumurile din Aiganistanul contemporan corespunde in general vechilor drum uri istorice. Calea care incepe fa granifa cu lranul, trecand prin Hernr, Kandahar, Kabul ~i apoi continuand ciitre Pakistan. face parte din ~oseaua panasiaticii. $oseaua care une~re MazariSharif de orn~uf Kabul trnverseazii masivul Hindukush ~i atinge altitudinea de 3.360 de metri in dreptul pasufui Salang.

AFG4

AFGANISTAN
Va domni oare pacea?
tara complet distrusa

ECONOMIA
Agricultura: se CUlti\3 griiul. orczul. cartofii. porumbul. bumbacul. rructcle.legumclc. \lla de \ ic; l;~tcrea camilclor. caprelor. oilor. Bogalii naturale: carnure. gale naturale. uraniu, aur. cupru. fier, azhl..--st. larorit. cram, Atdiere de arti7..anat bijulerii,

Dopa ani indelungap de tuple,

poale Ii reconstruitii numai datoritii ajutorului oferit de comunitatea intemaponala.

a nord de Kabul sc
versea7..a
dc~erturi

ana
~i

Munlii Hindukush care lra-

semide~erturi ~i

aling altitudini de peste 7.000 de metri. Pu\ini sunt

nomazii care, imprcumi cu lunnele lor de dimile sau de oi, sc incumcta sa puna picioml in acest tinut rcprimitor ~i s(,,-cctos, in cautare de surse de apa, alai de rarc aicL Nomazii stiipalCSC la perfeclie atta mOlltarii ~i dcmontarii corturilor intr-o fractiurc de sccunda. Viata Ie-a oferit cateva Icclii valoroase. In Afganistan, luptclc continua de peste 20 de ani. in astfel de condilii. supravietuirea depinde de capacitatea de a fi gata in orice moment de a fugi cat mai departe de conflictclc militare. Afganistan este tara stani de urgcnla. Acesl stal mumos nu a mai cunoscul pacea de dnd annatele sovietice i-au trecut gran ita in 1979, in ciuda protcstelor internationale. Zece ani mai tarLiu, cand invadalorii au Irebuit sa se recunoasca invin~i ~i sa paraseasdi acest pamant inospit.1Iicr, rczistenla

STATISTICA
SuprafaJa: 647,500 km

Populafia: J I mil. toe

(.L '. pa~lum. :""" lal.hicl. ()C 011'-..:1.:1. ::;0 haz.arahl) Oensiwea popu1a;jei: 4. I()( km eel mai inaJt virf: ()",~h:ll. '4S5 ml Granite: l,;U Imn. TurkmcOi tan. LJ'bd ~n. ladjili,mn. (hina.
Palo'lan

Analfabetism: 71""
Spenmta medic de viall: +l do: ani ~ntru rcm~i ~i .. p.:ntru h:irbali

c. de: '1l1i

PE SCURT
Dcnumirca oficiala: Republica Islamic:i Afganislall Sistcm politic: republid islamid Suuctura administrativli: 31 de
rro\UlCII

impotriva ocupantului s-a transformat jnlr-un rnzboi sfmgcros intre clanurilc de mujahcdini. Din 1997, balanta a inceput sa se inclirc in favoarea talibanilor care, pc langa capitala Kabul, controlau intinsc rcgiuni ale tarii. Militiile fundamentali$tilor au reu$it sa il infriingli pc eel mai putemic adversar al lor, Gcrcralul Dostuma, in 1997. La 0 luna dupa atacul tcrorist asupra World Trade Center din New York, care a avut loe in II septembrie 200 I. fOl1ele ATO, sprijinite de americani $i de brilarlici, au atacat poziliilc talibanilor, au cucerit M:v.ar-i-Sharif $i apoi au intrat in Kabul. ISloria razboiului civil din Afganistan a intors 0 nouli pagina. insa, fOl1cle guvemamcnlale controlcaza Ilumai capital a Kabul $i ora$clc mai mari, iar in munlii inaccontinua luptcle cu cesibili grupurile de talibani resupuse inca.

Capilala: Kabul
Lmlba: pashru (afgana). dari
("""",,'J Moreda: afgani

Rcligia: islamism
Cdc mai mari ~: Kandahar,

Ilerat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad. Qonduz. Baghlan Celc mai lungi r..iuri: Ilclmand, Harirud, Amudaria, Murgab Acropon: Kabul

AUSTRALIA $1 OCEANIA

AUS 1

..

AUSTRALIA
Modernitate in Tara Cangurilor

Boga(ii naturate, agriculture; dezvoltata ~'i popula(ie Cll 0 educalie fna/ta sunt criterii/e care au cOn/ribuit 10 bunastarea Australiei. Atribulele tehnologiilor 1I1oderne $i bunastarea unei societii{i industria/e au ocolit fnsii pe aborigenii "contine111uluiJericit", Aborigenii ;$i conservii lleill1rentpt \'echile trodi(ii $i obiceiuri de acum 50000 de ani,

De la colonia condamnatilor la tara industrializata , ,

Dupa 130 de ani de domina~ie eoloniala a Angliei, provinciile australiene s-au unit in 1901 ~i dupa eel de-al doilea razboi mondial
~i-au ea~tigat independen~a na~ionala.

n anul 1770, pc ,annul rnsarilcan al Ausrraliei ancora navigalorul englez James Cook. Dupa. ce Statele Unite ale Amcricii $i-au declarat independenla, Anglia nu mai avea niei 0 colonie unde sa-$i izoleze rauf.cAtorii $1, astfe!, a decis sli-$I trimitA condamnalii depanc, in Pacific. Primul transport ell 1.500 de condamJ1U\i a ajuns in Australia in anul 1788. Dc atunei, localoleii au ineeput s!i fie impio$i din teritoriile fertile spre cele neprielnice din interiorul Im-ii. Descoperirea aurului in anul 1851 a provocat un exod spre continentul australian. A$<l a incepul construclia rapida de o~e en Sidney, Melbourne, Hoban. in timpul celui de-al doilea rl'izboi mondial, Auslralia a incetat sa mai fie izolata ~i a imral in razboi impotriva Japoniei. fiind de pmtca aliatilor occidentali.

"

PE SCURT
Denumirca oficiaill.: Commonwealth of Austl"dlia (Fcdcra\ia Australiani'l). Rcgimul politic: monamie constilU\ionalli. membra a comunitlitii statclor britanice. Conducdtorul statului: monarhul brilanic. reprezentat in Australia printr-un guvemator. impil'1irea administrativlt Sase state ~i doua lerilorii fcderale, in afara aces tora existl\ ~i a~-nul11itelc leritorii de peste mare. Capitala: Canberra. Limba: englezA. Moncda: I dolar australian '= 100 cell\i. Religia: catolica 29%, anglicanl\ 24%. alte religii cre~tine 36"",. Cele mai mari ora~: Adelaide, Brisbane, Melboume, Penh, Sidney. Cei mai inalti munti: Alpii Australien; (varful Ko~ciuszki 2228m), MUIllii Marii Cumpcne de Apli. Celemailunginu\.ii: Murray, Gascoync, Flinders. Bogatc izvoarc subtcranc: MarcIe Ba:.tin Artezian.

CE MERITA VAzUT
Sidney (Opera, Podul PortO, The Rocks), Melboume, \1arca Barierd de Corali (comli, Insula Bedarra). Atherton. Tablelands (junglal. minclc de aur din Chartcrs Towers. ora!iul mOrt Cooigardie. Parcul Nalional Kakadu. Ayers Rock - nu departe de Alice Springs. Tasmania: Ilobart (Battery Point c:mierul din perioada coloniaIll.. precuOl !ii \'cchea tcmni!:i din Port Arthur).

Cliidirell Operei dill Sidney. proieetara ill anu/ /956 de arhileetlll danez J. Ut=Ofl, a del'enil marca me/lvpolei 1lIIs/m/iene. Alll//a vremc "Aussies ", cllm S;/Igll"; i$i spun locllirorii din Sidlley. all privil ell re:en'(lla aeeos/a ckldire al'{mgarrlisla.

ECONOMIA
Agricullu ra: cre~terea \itelor ~i a oilor (este tara care are cea mai mare produclie de liinli din lume). viladc\iie ~i ccrealcle. Bogiilii nat urate: huilli ~i carbune brun (pondcrea cea mai mare la expot1), cupru, baux.itii (eel mai marc CXport.1Ior). uralliu. tilei. gaze naturale, aur, argillt diamanle. TurislTlul.

AUSTRALIA $1 OCEANIA

AUS 3

AUSTRALIA

HARTA FIZIC,\

IHOONEll"

MAREA ARAFURA

MAREA TIMOR

...........

--OCEANUl

-.

_ _. -.-.....-----

oceAHUl

PACifiC

MAREA

, N 0 I A H

DECORALI

0e$ertuI Gibson

"-'0'

Mueh Golf AUHtllhn

"""'"

pnle I OOOOOOdelo<lMOI'i

lOOOOO - 1000 000

100000 - 'iODOOO

sub lOO.(lOlldelo<uot""

MAREA TASMANIANA

.w

Ciiltilorulu; ajlat i" vi::itii ii vine greu sli-~i imagineze supra/ora imensa a conlinentului australian. Cele mai inlinse sunl de~erlllrile ~i semide$erturile. teritoriile nelocuite "din centrul ro$U". A$e:arile se of/a 10 distante mari ul1ele de altele. 10 kilometri departare. precum ora$ele Australiei il1 care loclliesc il1tre 9.000.000 $i 10.000.000 de locuilori.

'A

AUSTRALIA
Terra australis, adica "teritoriul sudic"

Australia esle singura taril care in acela~i limp cslc ~i continent. Australia se afla pozitionata in intregimc in emisfera sudica, fiind consideralil eel mai billran, mic, pial ~i mai putin populal conlinenl.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Din 1992 obtinerea cet31cnici aUSlmliene nu mai cstc condilionata de jurli.mantul de credintl'i rata de Coroana

BritanicA.
2. Statui Queensland estc cunoscut ea Tara Oilor. Aiei se glisesc cele mai numcroase tunne de oi din Illme. 3. in 2000, a avul loe Olimpiada de In Sidney. 4. in 1996, Curtea Suprema a acordat drcptul de proprietatc aborigenilor pentru p.'\manturile pe care Ie arendau de la stat. Astfel, aborigenii au primi! 8% din teritoriul tarii, 12% din teritoriu fiind proprietate privata, iar restul

apartintind Coroanei Marii Britanii (in jur de 80'%).

Primii loel/irori ai Allsrraliei (aborigeniij reprezinta asta:!i doar (I1JI"OX. 1% din popllla(ia (arii.

in lume. Nu arc un peisaj variat, dcoarcce doua lreimi din teriloriu sunt reprezcntate de Podi~ul Occidental (scut cristalin) ~i de~er lurilc intinse.

ustralia este eel mai mic dintre continentcle ]ocuite,

~aselca

dar ea slat estc al

Artezian. Datorita apei subleranc ~i a apei Ouviului Murray, acesta estc cel mai marc bazin dc apa al Australiei.

flora Australici sunl neobi~nuile dalorita departirii de eelelalte eOlllinenle. Aiei eresc plante un ice, lraiesc animale specifiee. preeum canguml, emu ~i koala.

Fauna

~i

De-a lungul tannulu! rasarilcan. de la Capul York ~i pana in Tasmania, sc intind Munlii Marei Cumpene de Ape. Prelungirea lor ajunge pan1\ La rasarit de accste podi~lIri ~i in provincia Noua Scolie de Sud. de~crturi, inlrc Golful Carpentaria "Eastern Highlands" unde se afla ~i lacul Eyre, se gaSC$IC Marcie Bazin eel mai inalt varr al aeestor mtlll!i, viirrul Koseiuszki (2228 m). Pc ra~ia ingllsla a p.rmului sud-eslic loeuie~te aproximativ 90% din toala populalia -OCI'"~"'C"'C _ Australiei.

STATISTICA
Suprafata: 7.7 mil. km 2 Loeuilori: 19.7 mil.

- - -.-- -- -- --- .-.-. -- - --.-- - ,"b"l~,zJ.

~

._- --- ---~

(aborigclli 10 0)
Densilalea populatil'i: 2,6 loc. km:! InallimiJe eele llIai inaltl': Viirrul

Koseiuszki (2228 m)
Cel mai jo~ pUllel: laeul l:-.yrc-12m Lungimca tiirmului: 36.735 kill

-~

'u,'o,,,.

--

'

---

"'

+cLlMA
in nord este clima tropicall\ ~i subtropicalli. veri umede (temperatura medic in ianuarie +290 C , in iulie +25 0 C) . fn sud clima temperata, iemi umede (temperatura medic in ianuarie +17 0 C. in iulie +8 C). in interiorul lani clima este de~enicl'i.

,.

CHN 5

PEKIN
Inima Statului Central

in aeeas/a capilalti imperia/ii. cenlrul istoric 01 Chinei, se aflii legendarul Ora~' intezis. in pre=enl acesla indeplil1e~/e fimc/ia unu; muzeu ~i esle accesibil vizilQfOrilor.

CHN 6

Re~edinta

de Nord

Pekin a constituit centrul uneia dintre cele mai vechi civilizatii din lume. Si astiizi la fiecare pas se pot intalni aici urme ale trecutului istoric al Chinei.

CE MERITA VAzUT
Tcmplul Ccrului, OrJ:;.ul lnlcrzis, Om~ul imparatu]ui. Pagoda Albll. Palatul de Va~ al impitrulUlui; in

afarJ om;mlui: monnimele din3slici \1ing. Zidul chinClcsc

~ul a fost infiintat in jUll.ll secolului XII iH. in epoca imparalilor Lupla-tori (475-221 iJ-l.) aceasta a fost capitala principatului Van. in secolul X a indeplinil accasti'i functie in statui Qidan ~i a purtal denumirea Van-jingo A fost ioel! 0 d:1L:'1 avansat.a la rangul de capitala in anul 1153 - de aceastA dala ell denumirea Zhongdu. in anul 1215 hoardele mongole sub conducerea lui Czyngis-chan au eueen! o"*ul. in anul 1275 Pekin a fost descoperit de Marco Polo, a caroi relatie ell o~ul

Biciclela a fast

~'i

e.\'/e prillcipalul mijloc de IronspoY/ 01 chinezi/or.

frumos ~i boga! a produs impresii putemice europenilor. Din anlll 1421, J}ckin a fost capitala impari'tliei Chinei. $i s-a anal sub conducerea a doua dinastii: Ming (1368-1644) li Qing (1644-1911). in 1Oat3o splcndoarea Ora.!1ului imparatului guvernul a hotanit proc1amarea republicii in anul 1911. in anul 1927 capitala s-a transferal de la Pekin la Nankin.

in anii 1937-1945, Pekin a fost OCUpal de japonczi. Vcchiul statut de capitala i-a fost relumat ora.!1u!ui abia in anul 1949 cfind comuni.!1tii, sub conducerea lui Mao Zedong, au proc1amat Republica Populara Chinezli. Ora.!1ul contemporan Pekin estc un centru international comercialfinanciar, marc centru industrial $i cuhural-.!1tiinlific allarii.

STATISTICA
Suprafata: 16800 km 2 I\urnarul de locuilori: 13J~ miL Drnsitalca populUlici:
821Ioc-km:'

CLiMA
Foartc rccc ~i ploiom.a iama, Cll vanturi adusc din Mongolia: veri

ficrbinli. Temperatura medic in ianuaric _6 0 C. in iulic +25 0 C.

CHN 7

PEKIN
PLANUL ORA$ULUI

'\

Peste dOUG 'reimi din supra/ala Pekinului all coracler J111111/0S, insii eel mai vechi centru este sill/at in zona depresionarti. Acesta se intinde pe aproape 80 km 2, dar reprezinlii obio 0,5% din teriloriul actual 01 ora~ului

CHN 8

In jurul ora$ului interzis

in mel un alt loc din China tradiria ~i modernitatea nu realizeaza un contrast mai puternic ea in Pekin. in jurul istoricului "Palat at Impiiratului" se ridicii zgarie-nori ~i multe fabrici de productie.

PEKIN

PE SCURT
Religia: budismul. taOismul. confucinnismul Lil11ba: chineza putonghua Moncda: yuan Carlic,-c principale: Ora$ul Inler,ds, Ora~ul impliratului,

Interior (Tiltar). O~l ExIL'tior (Marele ~ Chinczcsc) Aeropo,-t: Tong Xian

Ora~ul

ekin (dupa tcnncnul chinezesc Beijing. literal ..ora~ul de nord") esle situal in nordul Chinei. al treilea ea marime din Jumc $i se ana. illire r.iurilc Peh He $i Yunting He. Pekin cstc (annat din patm man cartiere. in ccntrul capitalci sc ana Om$ullntcrzis. De cinei sccolc nlei un ffillritor IlU a avul acces ta c1adirile lllinunatc $i s."ililc spalioase ale impiiratului, in aram .,Fiului lui Niebos", so\iilor $i scrvitorilor sai, Portilc palatului. indrepl31c sprc palru pa'1i ale lumii, conduc spre

Templll' Cernlll; din Or~ul Imer-is. fool! de rogiKjllne 01

imparow",i.
Ora~ul imparatului. Aici au locuil servitorii dc la curtc ~i mC$tc$ugarii, au fost siluate grajduri Ie imparale~ti, mari gradini ~i parcuri precurn ~i hambarc dc ccreale. in centrul complexullii palatuilli se anau trei sali denumitc ,.I lolurile Armaniei", unde se aficiau ccrcmanii de stat. in prezent. palalul din Pekin estc unul dinLre celc mai mari muzee

din lume, ~i in acel~i limp manorul minunatiei stalului chinezesc condus de dinastia imperial;}. in fala palatului, se anA mausoleul Mao Zedong. Piata a primil 0 faima negativa in anul 1989, dnd din ordinlll partiduilli comunist au avul lac masacre sangeroase ale opol.iliei demonstral1(c pentru libcrtate ~i democralie. in arara zonci Ora~ului implratului se ridica Dealul de pialr:\ Fasonat;}, de unde se dezvaluie vederca intregului Ora~ Interior (cunoscut ~i sub denumirea Ora~ului TAtarilor). Aici sc ana Sffinta Lama, unul dintrc cele mai bine paslratc obi~te de cult budiste din lume. precum $i $<;oola Superioara ImperialA - in prczcnt biblioteca ora~ului. La sud sc inlindc Ora~ul Exterior, centrol cconomic ~i cOlllcrcial at Chinci, care este dovada bunci conjuncrori cconomicc a lurii.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I, Piata Tlan-anmen (Piata POCii C~) cu 0 suprafa~ de aprox. 40 ha este rea mai mare piatA din lume. 2. China. dcci ~i Pekin, au dc\cnil accesibilc turi~tilor abia dill momcntul des chiderii acesteia c4tre Ves! in anul 1977,0 data. eu inceputul conducerii lui Deng Xiaoping. 3. Una dinlre cele mai CW1O$Culc fonne de opera a Statului Central --opera lraditionalA ~i coloralA din Pckin- a fost denumitd dupA capitala Chinei. Mai multA vreme s-a subordonat ccnzurii stricte comunislc. in prezcnt s-a intors la fonna sa de la origini.

ORIENTUL APROPlAT

JOR3

IORDANIA
HARTA FIZICA
llBAN SlR1A

I RA K

DC!jRT

....REA MEDITERANA
SIR/AN

ISRAEL

IQROANJA

ARABIA

SAUOITA

E G I P T

'

:.

Cea mai mare partc a tcriroriului lordaniei este acoperita de dC$crturi. Numai terenurile din vestul farii, vizitate de ploi, pot fi fo/ositc pCllIru culturi agricole. Cele mai fhlll108se recolte cresc fn valea lordanului,

_.__

..._.....
o

po.- 500 000 ... loa-. 100 000 - 5llO 000

__ _

N"'~.IDalU(IIlSJ')j

(1949)

-~..-

200 1000 1000 m

ORIENTUL APROPIAT

JOR 1

IORDANIA
GiuvaeruJ de$ertuJui

Un beduin in ve$minte traditionale, pe fimdaJul ora$ului Petra, situat in inima de$ertului. Acest centru comerciaJ populat inca din alw! J.200 reb. este unul dintre ce/e mai {;1scinante loellr; pentru arheologi $; reprezintii principala lItractie turistica a lordaniei.

o pace indelung a~teptata

Timp de cateva secole, Iordania s-a aflat sub dominatie colonialii. De la dobiindirea independentei, regatul face eforturi pentru mentifierea piicii, mai ales in regiunea Orientului Mijlociu.

ielD tarot din lume

IllI

s-a

anat sub dommatic straina un limp atal de indclungal

en 3ceaSIa mica tara, situata In

granila dintre Orient ~i Occident. Teritoriul sau de pe malul lordanului a fost ocupal. pc rand, de israelieni, de grcci, de romani, de pc~i, de Bizanl. de arabi (califatclc Umayyad ~i Abasid) iar in secolul XVI. de suhanii Impcriului

crarc. Aparilia Slatului autonolll Israel. in 1948, a dus la izbucnirea primului razboi arabo-israelian, cand annatclc arabe au 3tacat noul stat. Transiordania controla malul vestic al lordanului $i lerusalimul de Est iar dupa semnarea annisti\iului, in anul 1949. aceasta $I-a schimbat dcnumirca in lordania.
SU\

OlDman. in timpul Primului Rilzboi Mondial, Hussein Ibn Ali, cmirul Mcccai ~i regetc Hijazului. a luptat
de parten englczilor ~i impolriv3 lurcilor, care OCUp3U pc atunei lordania. Hussein era reml convins ca, datorita ajulorului britanic. va putea uni popoarele din lam sa ~i ulterior va pUlen prclu3 conlfoluJ aSlipra lumii ambc.

epotul lui Abdullah, Hussein, a prelua! ptltcrca in stat la varst3 de numai 17 ani. incepand astrcl 0 cariera politica stralucitoarc. Figura noului conducator a de\-'enit aproapc Icgendara, accsta scapand cu viala din rcnumaratc atcntatc.
Leg;ontJr ;oro:m;:m de garcia in postul

s:iu din

d~ert.

Teritoriul creat in anul 1920 sub numele de Transiordania ern. in rcalitate, controlat de Regalul Unit. De abia in 1946 liul lui Hussein, Abdullah. a devenit regcle Ulei tan

u trchuie uita! faptu! ca peste jumatatc din populatia lordanici cste fonnata din pa!cstinicni, ceca cc conduce adesca la situalii de conflict in politica regiunii. In 1999, inaintc de a muri, Hussein I-a dcsemnat drcpt lIrma~ !a tron pc riul sau cel mai marc. Abdullah.

Pc \<remuri. lordama ; rc,st cucenrj d.' romani. care au l;}sat numeroase monufflCnrc de amllt:'Cfur:i. pn:cum acest amtitcatru.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Faimoasa legiure arnba a fost infiinlarn in anul 1921 Uhlmul comandant britanic al acestcia a fost maiorul J.B. Glubb. supranumit de bcduinii Glubb
Pa~.

CE MERITA VAzUT
Ruin:k <,r~I,JIUl Jcra: h Jin epo .:a mmarul. Petro Illr~ul ..apat ;n piaml1. Illltul Ash-Shawbak din fX'rioada eNCI3lklot. \mman tmu.r...UI.utk....lkJgIC ~ll:anienJl '

2. Dupii fuga din Egipl, Moise $i-a eondus poporul pc muntclc Nebo, de unde PUlca fi Pamimul Fiigaduinl-Ci. Potri\lil Bibliei. Moise a murit inaime

zanl

b<v.arclor). celalca Qalaat ar-Rabadh din limpullui Saladin. IllOZ<licurilc de pe munlele cbo. \I-Aqaha ~i \1area RO':'le. tk.~rtul & Jllatra \\a.Ji Rum.

de a ajunge Bcolo. 3. LocaiitatC3 israclianA Eil31, situala pc li1rmul Mdrii R~ii. sc afld la numai doi kilometri distantll. de slal;urca AI-Aqaba. Timp de 45 de ani cele doua orase au triit in izolare. De abia in 1994 dcsehidcrca unui punct de frontiem a f'3cut posibilA reluarea contaclclor, 4. La 10 mai 1948.0 mare personalitate deghizlna in beduin a \ izitat o~ul Amman. Este vorba dcspre Golda Mcir. care a\lea sa dcvina mai mrziu prim-minislru allsraelului. EIIa vizitat in secrel pc rcgelc lordaniei. Abdullah. eu patm lilc inainte ca statui evreu sa i$i declare independen13. Doamna Me;r a incereat sa it convinga pc rege sa nu alaCC Israelul.lnsa. misiul'l:'a sa nu a fost incununata de succes.

IORDANIA
Regatul beduinilor
In trecutul indepiirtat, dinastiile H~emitii ~i Sauditii s-au luptat pentru suprematie in
Peninsula Arabii. Dupii infiiingere, cea dintiii a trebuit sa se multumeascii cu micUfa Iordanie. In prezent, aceastii tara indeplin~te un rol de tampon din punct de vedere politic ~i geografic.
ordania este situata la CSt de Israel ~i de tcritoriilc Autonomici Palestinicnc ~i ocupa partea eslica a ullui fin de mari dimcnsiuni. striib:ituta de niul lordan. Vestul tarii cuprindc plalolll dc~crlic ~i lunluri munloasc din \inuturilc biblice Moab. Edam $i Ammon.

malul lordanului sunt considerate cele mai fertile. dC$i prccipitatiile cad din abundcnt5 ~i in munti. Valea lordanului cste centrul economic 31 lllicului regal. Mal departe, sprc est, se illlilld rcgiunile de~ertice ale lordaniei. Dc~i clima estc reobi~nuil de calda ~i de uscala aici, triburile de bcduini migratori roloscsc accsle tercnun pe POSI de
pii~uni.

PESCURT
DCllumirca oficiala: Regatul 'Iu!jcmit allordanici Slruelurn administrnti\'a: 12 muhnrazal (provincii) Capitula: Amman Limba: araba MOI'I,.--da: dinarul iordaninn Religia: mu:.ulmani 920, c~lini 6. Celc mai mari o~: A7-Zarqa, Imid. Al-Aqabah Cci mai inalli munli: Jabal ash-Sharnh Cele mai lungi ciuri: Jonlan ~i afluenlul sau Yannouk: Aeroponuri: Amman. Az-Zarqa. AIAqaba

Rcgiunile muntoasc

dcpa~csc.

pc

alocuri, inaltimea de 1.700 de

mctri. in limp cc valea lordanului cste 0 deprcsiure tcclonica. ce atingc adancimi de 400 de mctri sub ni,"clul mani. Tercnurile de pc

lordania sufcrfi dill pnclIla numarului IIlsuficicnl de roun ~i rezen.e de 3pj. Singurul curs de apj este lordanul iar singurullac - Marea Moartii, cca sarata. Pc coasta de sud-vest a lord.lnici sc ana sta!iurea AI-Aqaba.

CLiMA
Clima sublropical:'i uscata.
Tcmpcraturilc l1lc.-dii: In Amman. +7.2T in innuaric ~i . 25.4'C in iulie (c3mitatc:! anuulil de precipitapi utingc ~65 mm); in

AI-Aqaba. . I~,Q C in iUlluarie $i +33"(' in iulie (eantitutea allualii de

precipitatii alingc 35 mm).

STATISTICA
Suprafa~ SQ.::! I.l km Populatia: 5Ah ml\J,lun: d..:

klCUlton l::!nH::!) Densitatea populatiei: h::! kM.: km'

Cet mai inalt virf: Jabal Ram f 1.7.l4 m) eel mai de jos punet:
malul \JI:1rii M~l;u1";. ell U dcprcsiUll: cc llllhonn:\ 413 ll1ctri sub niH:lullTl[lril

Oimilc1l. ii insolcsc}i as/liz, pc

JOt'tlltorii din dC$cfttlriJc lord.1nll,,/,

ORIENTUL

APROPIAT

ISRS
I~-

IERUSALIM
Centrul reJigios al marilor culte

in partea veche a ora$uJui lerusalim, fiecare denomin8Jie reJigioasii arc propriuJ

earlier. Moscheea Qubbat as-Sakhra, cu cupola sa de aur, se ami in partea de est a

lerusalimului, In cartieruJ 111l1sulman. Aceasta a fost construitii pc fuincle tcmpJuJui

biblic al regelui Solomon.

Ora~ul

sfant

Ierusalimul este un o~ slant pentru evrei, musulmani ~i cre~tini. Pelerini din intreaga lume sosesc la sinagogile, moscheile ~i bisericile din Or~ul Vechi.

CE MERITA VAzUT
Locurilc Sfintc. rnomlanlUl rcgelui Irod. canicrul cHcilor ortodoqi Mea Sharim. Yad \'a~h~rn (loeul de CQlTlcmorarc a \ ictimdor nalismului). parlamclltul (Kres~ct).

Plimbare pc strazilc Icrusalimului estc 0 expcrienll1 la rei de rasci nanta pcntru un crc~tin, ea ~i pentru un musulman sau pcntru un cvrcu. Dc veacuri,

aceste trei culluri alcatuiesc impreuna imagirea ora~ului. Ora~ul Vechi estc inconjural de ziduri putemice ell opt portio Dincolo de accstca sc aOa biserica mcdievali'i a Sfintci Ana, dcalul Golgotei
ell

Evrci ill rugaciune langii Zidu/ PJangerii. UIIU/ dilltre Jocurilc slime din lerosa/im. Acest zid estc tot ce a mai nimas din zidul de ap;imre construit in jurul lcmplului ill secolu/f I.Ch.. fa ordillul regclui /rod. PanoruJ1la Om$ului Srullt Cslc dominm.i de lIe/lll/mimtc Icmplc :;i Iiic.1$Uri de cull.

Bazilica Sffintu[ui Mar

ECONOMIA
Aproapc 75%, din locuitorii lerusalimului lucrcll7.a in dorncniul serviciilor. in imali'imant lj;i in scclOrulmedical. Ramurile economice prillcipale sunt lurismul, cullivarea citricelor $i plantclor illduSlrialc, conslrllqiile de ma~illi.

manto urcul Ecce Homo, car lien.l armcrcsc ell biscrica

Slanlu]ui lacob, citadela ~i biserica ]ulerana a Mfin~
luitorului, de unde sc poate admira priveli~tea minunata a ora~ului. in partea musulrnana. pc Munlclc Ternplului. poate fi vizitata rnos~ cheea Qubbal as-$akhra. Zidul Pl<'lllgcrii, ruina a templului distrus

in anul 70 de romani, eSIC dcstinatia pelerinajull1i evreilor din lumea intreaga. MOnllanlul rcgelui David se ana in partea vestici1 a ora~ullii.

PESCURT
in unul 1967, statui Israel a proclamat ora~ul lerusalim capituUi a ,arii (olicial, in 1980), in ciuda deciziei contrnre a ONU. Limbi: ebraicii, arabit idi~ Morcda: shekel nou Religic: iudaism (majoritar), islamism, cre$linism Aeroportul Ben Gurian deserv~te simultan Tel Avivul $i lerusalimul.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Manuscriscle de la Marca Moarta sUn! serieri lasate de esenieni 0 eomunit8lc cre~tina timpurie. in anii 1947-1956 au fast gasite pesle 500 de astfel de manuscrisc in pe~tcrile de la Marea Moarta. Acestea SUllt pastrate in prezent in Muzeul Israclului. 2. Statui evreu Israel a fast proclamat. in anul 1948, de David Ben Gurion (1886-1973), care a fast intiiiul sau prim-minislru. 3. Via Dolorosa strilbnte intrcgul Icrusalim. Aeestn estc drumul pe care Christos a purtat erueea sus, pc Oolgola. 4. Numele arab al lerusalimutui - ,.AI-Qudus" inscamna ,.Iocul sffint"".

APROPtAT

ORIENTUL

ISR 7
II,

IERUSALIM
PLANUL ORASULUI

./

~
1
lllEK REf'IIII

""m

lerusalimuJ are

semnjficafie deosebita pentru adept;; eelaT Irei mar; reJigii: cre$tiJlism,

isJamism, judaism. in perimetrul restnins aJ Ora$uJui Vechi, se ridica, una langei alta,

biserici $i moschei iar sub Zidul Plaugerii se adlluii evreii. JlImiitlitile de vest $i de est ale ora$ullli, pauli Ull dcmlllt separate de grauita de stat diutre Israel $i lordauia, $i-all
mentinul pana aslazi caracterul distinct,

IERUSALIM
Focarul conflictelor din Orientul Apropiat
Datoritli importantei sale strategice ~i religioase, Ierusalimul este de veacuri teatrul luptelor annate. ~u1, vechi de 3.000 de ani, a avut stlipani diferip, pana cilnd a devenit capitaIa nou-lnfiintatulni stat israelian, In 1948.
Multi evrei s-all stabilit in Palestina in prima jumatale a secoluilli XX iar statui cvreu Israel $i-a dobandit indepcndcnJa dupa primul razboi arabo-israclian, in anul 1948. lerusalimul a fosl divizal in doua parti. Jumalalea estica, eu Ora~ul Veehi, a lost luala in slapanire de lordania iar jumalatca vcstic5 a devenit parte a Israelului, in 1950. in timpul Razboiului de 6 zilc, israelienii au ataeal partea estiea a lerusalimului $i au rcunifieat Ora$ul SUint. In anul 1980, parlamenlul israelian, Kressel, a proclamat lerusalimul drept capitala indivizibila $i clcrna a Israelului.

CUMA
Clim;i meditcran::ana. Tcmpcraturilc medii aling in iumHlrie +7"C iar in iulie +23C.

in prezcnt, lerusalimul csle cenlrul politic. cultural $i religios al statu lui Israel. Convieluirea a 450.000 dc evrei $i a 100.000 de arabi ridica mari problclllc: fanaticii musulmani organizeaza regula! alacuri cu bomba, pentru a impiedica orice acord arahoisrael ian.

o iJlIstratic veche de presti inflitj~eazii

conf1icrcJe dincrc ortodoqi ~i

(mnciscani. care tllJ ,Wilt loe ill

fernsafim.

erusalimul este siluat 1a 0 altitudire de aproximativ 800 de metfi. A$czat dcasupra

ni.ului stant al lordanului, ora.$ul

ocupa 0 pozitie strategica, de unde

sc pot conlrola u~or vaile vecire. inca de pc vrcmca rcgelui David (ell 0 mic de ani inaintc de Chrislos), lenlsalimu[ a fast
capitala slatului iudeu. Mai tarziu, ora.$ul a fosl ocupat de babilonicni,

de cgipteni, de romani, de cruciali .$i de turcii otomani. in anii 19201948. Palestina .$i capitula sa, lerusalimul, au fast supuse
conducerii Marii Britanii.

STATISTICA
Populapa: 685.000 de locuitori

/dinlre care arabi)

pCl,IC

100.000 sum

Densitatea populapei: aproximaliv 6.JOO loe.km'

MoscIJee.1 Qubbat as-Sakftrn (Cupola de pc St.incfi) esfe ridicata pc st,inca pc care sc cOllsidcrii ell Abrall.1l1l s-a prcgiitif s.1-1 jertre.1sc.i lui Dwnnezcu pc fiul s,iu lsa.1c. Mufti oanJl:n; considenl aceSl Joe. SilUflt pc I'arrul dClllu/ui Morill. drcpl
buricuJ p<imiintului.

ORtENTUL iNDEPARTAT

JPN 1

JAPONIA
lara cirqilor fnjlorili $i a... tehnicii

Fuji, munlele ,janl al Japoniei, domina maiesluos peisajul. Fuji esle simbolul peisajului mon/an al Japoniei, fiind considerat cel mai spec/aculos vulcan allwnii.

JPN 2

Ultimul imperiu al lumii

Japonia a primit cu spaima vestea din 1945, cand, pentru prima data, japonezii au au zit la radio vocea imparatului Hirohito, anun~andu-~i poporul ca a capitulat in fa~a americanilor. Pentru japonezi nu a insemnat numai srar~itul celui de-al doilea razboi mondial, datorita caruia suferisera efectele bombei atomice de la Hiroshima ~i Nagasaki, ci a insemnat ~i srar~itul mitului imperial.

+cuMA
Foane diversli. umeda si ploioasli.. Trci sfere climmice: Icmpcmtl\, sublropicalll si tropieall't. Temperaturi medii la Tokio: in ianuarie dc la +2 0 C la +8 0 C. in august de la + 22 0 C - la +30 0 C. inca de la ;"ceplllill secollllili 01 XX-lea, pe srra=ile ora~elor nipone :Je pI/leal/ \'edeo mici negllsrori I'(jll=iilldl/-~; marfa.

ilUl casci imperiale japoneze i~i are incepUlul 0 data ell imparatul Jimmu, care, a~a cum spline legenda. a fost incoronat in aoul 600 iH de ditre zeila Amaterasu. Unna~ii lui Jimmu au c1adil Kioto, ora~ul tcmplelor. Timp de peste 1.000 de ani, Kioto a fost capitala ~i re~edinla imperiala, in perioada medievala bucuriindu-se de multii bogalie ~i fast. in schimb, restul tarii. care u-aia, in principal, din agricuhura, saracea, fiind linula din seun de catre armata. Conducatori i acestei amlale, samuraii, au preluat Ireptal controlul statului, in limp

ce imparatul era izolat la Kioto, ca intr-o colivie auritA. Samuraii ~i conducatorul lor, shogunul, au reu~it sa apere Japonia de influentele din exterior. Abia in anul 1854, 0 cscadrila a flotci amcricanc a reu~it sA deschidA acest stat ciilre

!ume. iar, 14 ani mai t<lrziu, in favoarea imparatului de numai 15 ani, Mutsushito, adica ultimul shogun. Era momentu! rena~tcrii Japoniei modeme. imparatu! de astazi, Akishito, este strnnepotullui Mutsushito ~i indepline~te numai funqia reprezentativa in stat, in ciuda titulaturii care il nume~te fiu! cerurilor.

CE TREBUIE

sA $TITI

t. Sportul tradilional in Japonia esle sumo, un tip de luple care se desfll.~oara:

CE MERITA VAzUT
Fuji, ora~ul imperial Kiolo. Tokio, terenurile de schi din Sapporo. izvoarele caldc Beppu

dupa. reguli stricte. Conditia panicipli.rii la aceste lupte cste grcutatea corporal!, care nu trcbuie sa fie mai micA de 170 kg. 2. La 9 august 1945, ol'a$ul Nagasaki a fosl distrus de bomba atomicli americanll. eu trei zilc inainte, accl~i destin il avusese Si orasull-liroshima. Atacul atomic asupra ol'a$ului Nagasaki a mcut 80.000 de victlme, iar Japonia a fosl obligata. sa: capituleze. 3. Limba japonez!J. extrem de dificilll, are trei forme scrise: katakama (scricrea cuvinlelor straine sau a denumirilor strnine), hiragana Si chinezA, pictograficli, care cuprinde peste 1.850 de semllC. 4. in Japonia, in teatrol traditional. numit kabuki. toatc rolurile, inclusiv cclc feminine, sunt jucate de bAmali. Actorul care joacA rol feminin este numit in Japonia onnagata.

QRIENTUL iNOEPARTAT

JPN 3

JAPONIA
HARTAFIZICA

R USIA

-.
Hokkaido

-"-

MAREA OHOTSK

CHINA

CORE,.

MA R EA JAPONIEI
Honsiu
1.ou1~1Il;

DE NORD

peste S 000 000 <R locuttorl

de III 1000 000 pIN If, 5 000 000 locunon

<R III SOD 000 pIN II 1000 000 ~

It. III 100000 pIN II SODOOO""""'"

_ _ eN,...; mpon.u druI'oun

200

500

1000 1500m

OCEANUL

Sikoku
Insolt~ AnI.Ikos

PACIFIC

Kiusiu

Arhipelaglll illsl/lelor Ilipolle se ill/illde pe 0 dis/OI1{ii de 2.200 km, Ill/mara in}l/r de 4.000 de insIde $i cliprillde trei sJere de c1imii: tempera/ii,

subll'opicalii ~'i tropicalc'.

JPN 4

JAPONIA
Tara Soarelui Rasare

Japonia este tara conlrastelor: in mare parte inca virgina, uode lumea Iini~tita a munti10r se implete~te eu viata trepidant;; a marilor ora~e industriale. Japonia este a doua tara ea importanta industriala in lume.
riCine poate invidia pasagerii care survolcaza insulele JapQJ1iei ~i care, privind prin ferestrele avionului. vlid, pc suprafata limpede a Oceanului Pacific, harta laponiei, care cllprinde palru mari insule: Hokkaido, Honsiu, Sikoku ~i Kiusiu. De sus tolul se vcdc foarte bine. laponia este un teritoriu impadurit, munlos, tara a peste 200 de vulcani, dintre care 0 palrime sunt inca activi. De~i stal insular, laponia este pozitionata intre Bazinul Filipinelor ~i Bazinul Pacificului. La prima vedere, pare 0 pozitie geografica I1clllrfi. in rcalitate. insa. laponia se ana inlro zona tectonica ne[ini~tita. in fiecare an, aici au [oc 1.500 de cutremure. Unele dinlre cle nu sunt sesizabile, allele produc insa catastrofe. in 1995, un cutremur puternic a adus groaza in ora~ul industrial Kobe, unde 250.000 de oameni au ramas tara acoperi~. Cand cumparam 0 noua camera video sau aparalura clectronid, deseori alcgem produse din Tara Soarelui Ra sare. in laponia toale inlreprinderile de produejie au sediul in centre plliernic dezvoltate induslrial, iar trei patrimi din populatie locuie~te la ora~. Mllnlii ne[ocuiti Slint prefera!i numai de calugarii blldi~ti ~i de capelanii sinto. penlru ca japonezul
4

STATISTICA
Suprafala: 377.765 J..m2 Populalia: 126 milioane locuitori Densitall~a populatici: 335 loc. km2 (1997) eel mlli inlill mUllt': Fujiyama. 3.776 m

de rand Ie considcra adevarate pustietati.

Ghei~'e1e primesc

oaspe,ii ell dijerile

oca=ii

prill cOf/l'erso/ii illleligeme,

~i

Templul dill KiolO. Aces! ora~' I'echi. l'eche re~edinla a impiirollli//;, ahlllll/(i ill opere de arrci $i esre consideral ..eel ma; japone=" prill aglomera(ia urbana.

dOl/sur;

plimbari. Tinerele jete SI/I11

preglilire penlru aces'e sarcini in ~'colj !>pecilile.

PE SCURT
Dcnumirea st..1.tului: Ninon
(Nippon)

Capitala: Tokio, peste 8 mil., zona mClrOpolitana. cca. 12 mil. Rcligia: ~intoismul $i budismul Limba: japoncz.'\ Moneda: yenul Celc nUli man o~: Yokohama, Osaka, Kobe, Nagoya, Sapporo.
Kyoto

MNG 1

'""'

MONGOLIA
Tara stepelor nesmnjite

in stepele nesfiJr$ite ale Mongoliei mai traiesc inca numero$i umJa$i ai nOlllazilor. Sursa principaJa de venitun' a acestora 0 constitue cre$terea cai/or ~i a ai/or. VanturiJe putemice $i persistente pustiesc stepeJe, fngreuniind via/a oamenilor fji a anima/elor.

Patria lui Gingis Han

1n secolu1 XIII, statuI mongol a atins dezvoltarea sa maxima.
Sub conducerea lui Gingis Han i a urmai1or acestuia, mongolii au cucerit teritorii intinse din Asia i au ajuns chiar pana in Europa.

CE MERITA VAzUT
fllC\la

capllala Karakorum. Ulan Bator (MuLeul 'Jalional. Palatul BogJo. \1;1n:btirea Gandnngl.

N
dropt

umCle sau adevarat era

Diemuzheng. in 1206, dupa unificarea triburilor mongole ~i dupa apararca t3rii de invazia chireza dinspre sud, ~i-a luat numele de Gingis Han. A fost

un bun conducator, un judecator ~i un straleg talcnlat. A constmit un imperiu care s-a intins de la Marea Galbena pana in cstul Europei, iar unn~ii sa:i au domnit timp de peste 150 de ani asupra
pUlcmicului stat al Chi rei. Dupa moartea lui Gingis Han, imperiul mongol a fost impa'1it inlTe fii acestuia. Suncle astfel rezuhate au ramas unite prin legaturi putemice timp indelungat. TOlu~i, imperiul sa destramat datorita conflictclor ~i luptelor. Dupa mularea capita lei la Pekin, in 1264, Mongolia a devenit 0 provincie de importanta secundara $i ~ia picrdut indepcndenta pcntru 600 de ani. Doar sJabirea Impcriului Chirez ~i abdiearea ultimului imparat in 1911 au creal condiliile recesare pcntru ca Mongolia Exterioara sa se separe ~i sa i~i

lnstanraneu din viata in Mongolia

autonomia. 0 parte a tarii, Mongolia Intcrioara. ramare pana aSlazi 0 provincie din nordul Chirei. in 1924, Mongolia, sub eonducerea revolutionarului Suhe Bator. a format al doilea stat socialist din lume, dupa URSS. Acesta s-a mentinUl pana in manic 1990, clod guvemul comunisl a predat puterea, iar

ca~tige

Mongolia s-a transformat intr-o tara dcmocratiea.

ECONOMIA
animalelor. ovinc, bovirc. cai. ca.mile. Bogiitii naturale: cupro. molibdcn. .... olfram. Industria: alimcntarn. u~ani (textil5 ~i de picliiric). metalurgidi..
Crc~tcrca

CE TREBUIE

sA ~TITI

CLiW.
Chrna ternper.u-contircntala. cu icmi lungi ~i aspre. Ternperalurile medii: intrc -1 0 ~i -35"C in innuarie, intre +18 ~i +26C;n iulie.

I. Lamaismul cste religia tea mai rnspindilA in Mongolia \a momentul aelUa!. Nici macar pcr.;ccutiile crancere din partca comuni$tilor DU Iau ~tcrs din viata poporului. Aceastii varianta a budismului. al c8tti cooouciilor spiritual este Dalai Lama, c~tiga tot mai mulli adepli. 2. Mongolii suot ma~lri ai tragerii cu arcul. Aliiluri de tmnle. acesta esle cel mai popular spon al tArii. 3. lurta cstc locuinta traditionala a nomazilor. Pc schelctul circular u~r se intind rll$ii de pasla, iar ventilalia se fnce prinlr-o gaum in acoperi~. 4. Urga, fasta dcnumire a capitalei Ulan Balor, este ~i lillul unuia dintre filmelc celebrolui regizor rus Nikita Mihnlkov. Pe1icula prezinlll viata locuilorilor stepci.

''''TAT

ORIENTUL

MNG3

MONGOLIA
HARTA FIZICA

- -w

(
c-...

"., ",
1loIIa$ ,
~

- ..-

'*" 1011000 IDe.

-'50.000-100.000loc:
_
_

10.000 _ 50000 leo:.

10.lIDO ""'-

D
_

dIt4eI1Uri niIip>ue
dr\.mur1 principMI

1000 1500 2500 :lOlXI m

RU S I A

.-CHI N A

..... -

-..~

MONGOLIA

.-'

INTERIOARA

.....
Aceaslli {ara uria$Ii, al carei semn dislincliv sunt regiunile nesfijr$ite de stepe, de semide$enuri $i de de$enuri, a f:1scinal intotdeauna prin diversitatea sa. Majoritatea JocuitoriJor sai traic$te in continuare viala grea, dar pJina de cuJoare a nomazi/or, ocupiindu-se in principal cu Cre$lerea animalelor. in apropierca ora$elor, mai pot fi intii/nile $i in prczcnt grllpllri de iurte (conllri), care constiluie de secole e/ementll/
intrinsec aJ peisajuJui mongol.

MONGOLIA
De la De$ertul Gobi la Munfii Altai
Mongolia este 0 tarli de podi~ foarte slab populata, situatii intre Siberia ~i China. Practic, intreaga sa suprafata este ocupatii de stepe ~i de de~erturi.

STATISTICA
Suprafata: 1.7 milioafC km"

Populapa: 2.7 milioarc de locuitori Deositatea populapei: 1loc. km eel mai inalt viirf: Nairnmdaluul (4.374 m)

Granite: 4.613 km ell China. .l4X5 km ell Ru"i;l ongolia pare rcsfiif$ita. Cu cal re aventuriim mai adanc in i!lima stepelor, eu atal linia orizontului pare mai indepartata. Monolonia peisajului ars de vanturi estc rar intrerupta de semre de vial5: herghelii de cai 551batici sau locuintc mobile ale nomazilor. numite iurtc.

lnlrarea '-/1 MJn,istirea Galldamcgehin/cn Khiid din capita/a Mongolici, Ulan Bator.

Mongolia este 0 lura inghesuit5 iOlre dOlla puteri mondialc: Rusia In nord ~i China la sud. De~i suprafata sa estc de peste ~ase ori mai marc dedit cea a Romaniei, esle locuiHi de numai doua milioare
Tim:rc mongole in slmie fradiliollale de siirbiitoore

de oameni. Mongolia cste un linul de podi!iuri !ii de munli, cea mai mare parte a tarii anandu-se la 0 altitudire de peste 1.500 de metri. Peisajul cste marcal din loe in loe de lanluri muntoasc impunatoare, precum Munlii Altai. al caror varf principal masoara 4.374 de metri ina1limc. Majoritatca raurilor Mongoliei IlU se varsa in marc. Ur~le dintre acestea se varsa in lacurilc din valea din nord-vestul Muntilor Ahai. Apa din aceste rezervoarc arc 0 salinitate foarte ridicata. Rclicful Mongolici de nord, langa granita cu Rusia, cstc dominal de taiga. insprc sud, aceaSla se transfonna in stepa, iar langa gran ita cu China, in DC!icrtul Gobi. Doar I % din suprafata agricola poate fi folosila pentn! Cliituri. Crc$terea cailor, a oilor, a vitclor ~i a dimilelor reprezinta baza economici mongole. Peste jumatate din popliialia tarii traiqte din astfel dc activitali. Mongolia este asoeiata cu imagirca nomazilor care cresc cai !ii loeuicsc in iurtc. AceaSlfi perceplie nu estc inlru

totul confonna eu realitatea. Aeeasta lara dispure de bogatii naturale imense: ziidiminte de dirbUll::, de eupn!, de molibden !ii de petrol, acesla din umla recenl descoperil. Poale dalorila aeeslora, Mongolia va reeupera indelungata intarziere in dezvoltarea ceonomica.

PE SCURT
Dcnumirea oficialii: Mongolia Sislem politic: republica parlamcntarii Capitnla: Ulan BatorlUlaan Bantor
(819.000 loe.)

Limbi: mongolii (limba oficiala), cazaca Valuta: lugrug Religie: lamaism, rcligii ~manicc, islam Cele mai mari o~: Darbnn,
ErdClct

Cele mai mari lacun: Ubsu Nul' (3.350 Jon'), Ilovsgol (2.620 Janl) Celc mai lungi rnuri: Sclenga, Orhon, Kcrulcn

AUSTRALIA

$1 OCEANIA

ZEELANDA
"Poligonul" lui Dumnezeu

NOVA '"'

}t
~

NZL 1

CantJi vulcanic al MUJ1telui Egmont de langa New Plymouth din Noua ZeelaJ1da

In tinutul populatiei Maori

Maori este populapa b~tin~a a NOll Zeelande. 0 perioadii indelungam, dezvoltarea culturii lor a fost impiedicatii de coloni~tii britanici. prezent, situapa s-a imbunatiipt.

rn

e Insula de Nord a oii Zeelande este imposibil sa nu observi casele de intalnire ale populat1ci Maori, proaspal vopsite ~i renovate, oogot impodobilc cu

Virfi.ujle fDzIpezite $i pi$unile verz:i runt 0 priveli$te des intalniti in Noua ZeeJandB.

basoreliefuri omamentale. Accstea

reprezint! spiritul noilor vremuri, traite acum de primii locuitorii ai acestor pamanturi. in Noua

Zeelanda, dupa ani lungi de domi natic a culturii britanice, revire in atentic populatia Maori, care constituie J5% din populalia fArii. MOlivul este simplu: spornl natural al aceslcia esle de doua on
mai ridical decat eel al locuilorilor de origire anglo-saxona. in secolul IX, Maori au inceput sa soseapavaza. in decursul a doua rfu.boaic (1845-1846 ,i 1860-1872), Maori au incercat, rani succes, sa i~i recucereasca leritoriile. invin~i ~i inghcsuiti in cateva regiuni reduse ca dimensiuni $i potential, ac~tia au inceput in scurt timp sa se stinga. sca in Noua Zeelanda din Polirezia. Pana in secolul XVIII, insulelc leau aparfinut in intregimc. Apoi, a unnal anuxul dinamic al britanicilor. Maori nu au avul nici 0 ~sa in confnmtarea cu nou-venifii. Numai credinta in zeii pe care I'i vercrnscri'i inainla.'$ii lor Ie putea sluji de Cu trccerea vrcmii, coloni~tji albi au inccput sa se intereseze de cultura originani a noii lor patrii, care a putul aSlfcl sa renasca. Limba varbita: in prezent de Maori esle 0 cngleza pestrit-d in care sc regascsc mulle cuvintc strliire precum $i sun:tc din lumea animala.

Un pcisaj monran tipic pc Insula de

Sud.

PE SCURT
Dcnumirca oficiala: Noua Zeclanda Capitala.: Wellington (168.000 de Iocuitori. ag.Iomentlia urbana numam 348.000 de locuitori) Sistcm politic: monarhie constitutIOnal!, $eful Slatului cste regina Elisabcta a II-a reprezenUlti de un guvcmalor gcreral Religia: in majoritalc proIcstanti Moroda: doland reozeelandez
Limbi: cnglczn, maori

CE TREBUIE
~i

sA $TITI

Teritorii dcpcndente: I-Ie Cook, il)C (263 Icnr, 3.000 de kJcuitori), I-Ie Tokelau (10 kID l , 1.700 de
locuilori)

I. in 1642. navigalorul olandc7 Abel Janszoon Tasman a fosl primul care a ajuns in NOlla Zeeland~ venind de pe Vechiul Conlirenl. 2. Pll53.rea nalionala a Noii Zeelande esle kiwi. AceastA pasate rczburiUoorc

3. Roben Seolt, exploratorul englcz al Antarcticii,

Cde mai importanle orasc: Auckland, Christchurch, I:>un:din

eslC regina fiord urilor reozeelandezc. ~i-a inccpul cxpedilia spre Polul Sud din ora~ut rcozcelandcz Chrislchurch. 4. in sccolul XVlll, populalia Maori a exlcnninat pasdrile moo ascm3n~toarc slrulilor, apartinand c1asci Acarinalclor. Aceslea pUleau alcrga fcane rcpcde ~i alingcau 3 melri ina1limc.

duce 0 viatA nOCluma

AUSTRALIA

NZL 3
~

$1 OCEANIA

NOVA ZEELANDA
HARTA FIZICA

}t~

".

,. G,...., &om..,

Insula de Nord
MAREA TASMAN
G<JJM HIIwtft

Insula de Sud

Napier Hastings

w_.

.,wElliNGTON
Blenheim

-Golfu/
TImllflJ

OCEANUL
PA CIFIC

Canterbury

Dunedin

<SI', Fo"". 1. Stewart "'+

I. BootN/y

PopuJaria Maori, primii stiipani ai acestor piin1iintlJri, au nunlit Noua ZeeJandii:

Aotearoa, Tara Norului Lung ~i Alb. Afluxul ulterior de

fiicut ca
SllPll~ii

coloni~ti

din Marea Britanie a

coroanei sa ;~i impunii aici voinra un timp fndehmgat. $i astiizi se spune cii neozeeJandezii SUIlt mai engJezi chi81 deciit engJezii.

...,

NOVA ZEELANDA
o lume 111 mi11iatura
Tara cu cele mai variate forme de relief din lume.

ECONOMIA
Crc~terca animalclor: 56 de milioane de oi, Agricultura: cultivarea cerealelor $i a fructelor (kiwi). Pcscuil. Industria: extracliva, mcmlurgicit a Icmnului. Turbm.

STATISTICA
Suprafata: .268.680 killPopulapa: 4,0l{ milioalk:: locuilOri. dinlrc care. majorilatca traic'iC pe In,uln de t\ord. mni rcdu:>a en dimcnsiuni. Densitatea populapei: 15 loco km' Rata ~omajului: 5'lo

Lungimea l!rmului: 15.000 km

Cel mai inalt van: Vf. Cook 0.764 m) Cele mai lungi rauri: Waikalo (4.25 kill). Clutha. Wangallui eel mai mare lac: Taupo (606 km ) Infrastructura: 9.2.000 km de dnunuri. J.900 km de cale fcrnla

Illsu/c/c neozee/andcze sum {oarte atrifgiIt08re pcntnJ navigator; ~i pelltru il/birori;

sporruri/or nauticc.

Zeelanda cuprindc 0 rcmaipomenit5 varietate de peisaje: fiorduri virgin::, ghct<'lri. pa~uni verzi ell (unne de oi care pase la poalele munlilor aeaperi!! de zapada, lacuri ell apa cristalin5, vulcani ~i gheizcrc. Nu din intamplare, tara a devenit decorul filmului "SHipanu] irclelor", a canli aCliurc se
Olla
desra~oara

lumii, din multe punctc de vedcre. Aici a fost introdus pcntru prima data principiul cgalit<1\ii in drepluri intre populalia b5~tina~a ~i cea imigranta, ~i tol aici, femeile au obtinut ccl mai dcvreme dreptul de
vot.

CLiMA
Temperal oceanica; tempcratii ealda in Insula de Sud. Tcmperalurile medii: in iulie lntre +5 $i + 11C, in ianuarie illlre .... 15 ~i + 20C. Cantilatea medic de prccipitatii anualc: lnlre 400 mm $i 6.500 mOl (coastele sud-vCSlice ale Alpilor de Sud).

intr-o lume de

basm. Circva spurca odala, pe drept cuvant, eii NOlia Zcclandii cstc 0 imrcaga lume in minialura. Tara estc coltul lumii eel mai indeparl3t de Europa Ccmrala ~i de Slid, iar calaloria ell avionul din Romania dureaza peste 30 de ore. Da1oril5 depiirtarii mari de Europa, Noua Zcclanda a fost ferita de furtunile istoriei. Soana a fost blanda cu reozeclandezii, de~i majoritatea acestora sufem. de un complex de provincialism. Fam. motiv, caci aceasti'i lara de la amipozi poale servi drept cxemplu pcnlnl restul

CE MERITA VAzUT
Auckland (Muzcul Memorial al RIl7:boiului cu colccliile sale illleresante de arta Maori, Parcul Alberta, a~ezarca primilor coloni~li. Gri'idina Zoological. cascada \Vairoa, pC!;lcrilc Waitomo. ora$clc populatiei Maori din Insula de Nord. plajelc Sunshirc Coas( (Insula de Sud), ghetarii $i rcgiunile muntoasc.

AUSTRALIA 51 OCEANIA

PNG 1

PAPUA NOUAGUINEE
~

""

Intre epoca de piatra $i modemitate

Papua Noua Guinee - Provincia nua lrIanda - Baiat din lnsulele Noua lrlanda $i Nona Hannvrii.

Un mozaic de minoritati etnice ,

Papua Noua Guinee este 0 tara bogata, cu mari perspective de viiOOr. Problema sa principalii este fragmentarea etnicii ~i multitudinea de limbi vorbite.

c aproapc 40.000 de ani, acest arhipelag, situat 1a nord de Australia. este lammul nou-veni\ilor: primele ~i-au fficut apariria triburile de pigmei din
Asia de sud-cst, iar 5.000 de ani mai

taniu, aoostea au fosl unnaLe de papua~i. Cu vremea, lot mai muhe

popularii din sudul Pacificului s-au
a~czat in aceste insule, in cautarea urei noi patrii. MI~tinile repri-

clenoase :;;i munlii nu au pemlis

triburilor de origire diferita sa se

amestece:;;i astrel, fiecarc grup ctnic

PE SCURT
Dcnumirca oficiala: StatuI Independent Papua Noua Guiree Sistcm politic: manurhic constitu\ionalii Membra a Commonweahh-ului brilanic Capitala: POIt Moresby (337.900 loc.) Limbi: englcza (limba olicialii), vcrsiurca melarc:ziaml a limbii pidgin (auxiliari), apro)';. 620 de Iimbi papu~ Religic: c~linism (calolid ~i protcstanti), variantc locale ale animismului Moreda: kina Cel mai inah punet: Muntcle Wilhelm (4.506 m) Munti: M-\ii Centmli, M-lii Owen Stanley, M-\ii Bismarck Rauri: Scpik, Fly, Ramu Ccl mai marc lac: Murray Celc mai importante ora~: Lac, Madang, Rabaul, Wewak, Arawa, Mount Hagcn Porturi: Port Moresby, Madang,

a fosl fortat sa triiiasca in propria sa regiurc. in consccinta, diversitatca eulturalfi s-a mcntinut pana in prezent in Papua Noua Guircc. Numarol limbilor papua~e esle cstimat la 620, a pure la socoteala dialectelc. Acesla stare dc fapt nu faciliteaza eonsolidarca unui stat modem. in ultimii ani, au avut loe numeroase eonFnmtari annale intre diferitele grupuri elnice. Sprc cxem plu, populatia de pc Insula Bougainvil1e, siluata la est de Noua Guiree, i~i solieita cu ineapatanare suvcranilatca inca din 1989. Pana nu demult, astfel de situatii erau folosite ezitare de putetilc strairl:. Dupa perioada de instabilitate a cpocii colonia Ie, intre anii 1905 ~i 1973, regiurea s-a atlat sub

ram

dominatia Australiei. Papua Noua Guiree ~i-a ca~tigal indepcndenla in anul 1975. in prezent, aeeasta este 0 tarn cu fatctc multiple: locuitorii capitalci, Port Moresby, muncesc in fata eomputerelor, in zgane-notii dotali cu aer conditionat, in rimp ee, in multe alte colfUri ale arhipelagului, in care via\<! este aceea~i de mii de ani, triburile continua sa faca legca.

CE MERITA VAzUT
Rabaul. Pan Moresby. Sepik. Parcurilc I'alionalc Variamta ~i McAdam, ,"ukanii. plajclc ~j rccifele de corali din ~udcst. dansurile in limpul sarbalorilor lradilionalc.

ram

ECONOMIA
Bogalii nalurale: cupro. aur. urgint, petrol. un marc potelliial hidrocrcrgctic refolosit. Agrieultura: culturi de sago, cocos. trcstie dc zahiir, cafea, tutun; Avicullllra. Crc~tcrcu porcilor ~i a vitelor: peseuit; silvicultunl. Industria: mClulurgica, chimicii (calleiuc). Turism.

Progresul inseamnii ;nainfe de foole

asimi/lirea cllcen'rilor civilizariei vcslicc...

CE TREBUIE

sA ~TITI

Lac
Aeroporturi: Jackson (Port Moresby), Mount Hagen

I. Spaniolul Ortiz de Retes a dat insulei numele de .,Nolla Guinee" in allul 1545. Aeesta era convins c3 ba~lin~ii de aid au multe in comun eu locuitorii Guineei, din vestul Africii. 2. Denumirile geografice, ea de e)';emplu Munrii Bismarck sau Munlele Hagen, amintesc de faptul ca Papua Noua Guiree a fost candva colonic gennana. 3. Puna nu dcmu1t, numeroase tribllri din Papua Noua Guiree prcg31cau capctele mortilor din dorinta de a Ie pistra pcntru unna~i. 4. Triburilc papu~e sunt foarte pricepute la cioplirea ~i la pictarea unor frumoase ma~ti din lemn, folosite in limpul ccrcmoniilor religioose.

AUSTRAL

~I

PNG 3

OCEANIA

PAPUA NOUAGUINEE
HARTA FIZICA
lU'

150'

165'

/-Ie AmlraJlljrJ1
f. Manll$

~~

...... -""'.,."..;
200 500

I-Ie
MAREA BISMARCK

--
"'" l00.OlXIIoc.

.-..

PMlt 100000 loc.

l000m

.. ,I. NOlln

N
W

o
c

MAREA SOLOMON

Kiu",f
ON

5' .. .

Torres 00

!. ~ , , ,, .
.

'" " ,. ,
;
,
:

AUSTRALIA

Noua Guince a ramas Inuit (imp un fercn neexplorat, datoritii situiirii sale intr-U11 climal tropical, in care temperaturile se menrin tot a/lul in jurul valorii de +30 De, aeru/ este foane U111Cd, far piidurile dese $; lerenuri/e l11untoase ocupii partea interioarii a insuJei. Dupii {DImarea unui stat independent in paI1ea de est a Noii Guinee $i dupii "sa/tul" acestuia spre modernitate, S-8U mcn{inut contrastele uria~e dintre capita/ii, un ora$ tot mal l11odenl, $; satele inaccesibiJe, ascul1se In adal1cul insulei $1 protejate de paduff.

\.

. "tIl .:.. . , .
Q.

PACIFIC
.

"

Arhipelagul Louis;Qde

..... ... ~I

~ ~

C'l

JIlG'2L-_

PAPUA NOUA GUINEE

Arhipelagul celor patruzeci de vulcani
~i

in ciuda plajelor de vis, a superbelor recife de corali ~i a bogapei neobi~nuite a faunei

a florei, Papua Noua Guinee este vizitata de pupm turi~ti.
criloriUI statu lui Papua Noufl Guirce cuprindc aproape 600 de insulc de dimensiuni reduse. prccum ~i partea de est a Noii Guircc, a doua insula din lume en marime. Masivul ffiuntos central se intinde de la vest [a est ~i cste prcsarat din loe in loc ell vulcani, unii aClivi, altii slin~i. Varfurile accslora sunt acoperitc de zapad5. lot timpul anului. Urcle cratcrc depa~esc inal\imea de 4.000 de melri. in aceasta regiur-c existfl aproximativ patruzeci de vulcan. inca activi, iar cutremure de pamant de intensitate lsemnificalivi'i au loe aproapc lunar. Dc jurimprcjurul masivului muntos sc ana tcrcnuri rnHi$linoase care coboara spre tiirmuri. unde se tranSfOnllUln plaje eu nisipuri albc. in accst arhipelag dc la margirca lumii, flora ~i fauna s-au Illcll\inut

cuMA
Tropicalii foarte tllnedii. Precipita\iile Stint disuibuite in mod proporJional tot timpul anului (1.200 mm la Pon Moresby, 6.000 mm in mUllli). Temperatura
medic atingc +28C in ianuaric +26C in august.
~i

Cos/ulIJuf impulliitor~; t.1/uaje/e nIzboinicilor papua~i sunt menirc sa provolJce respcctul ~i .1dmimlia membrilor lribului, precum ~; retlllla tldw.:rsariJor.

intr-o stare excclenla. Cea mal mare parte a suprafetci li'uii csle acoperita de paduri tropicale ve~nic ver.ti, In care tri'iiesc numeroase specii endcmicc de animale ~i plante, cnre nu mai exisla nicaieri altundeva in lume. Sc apreciaza ca aici cresc peste 2.000 dc specii de orhidee. jn padurile desc sc ascllnd specii rare de canguri de copac, de arici cu doe, de pasari paradis ~i de pasari lira. Giuvaeml acestor regiuni csle cazuarlll cu coi r. 0 pasarc rczbur:ltoare foarte Illarc ~i foarte timida. Acest coli de rai s-u conservat datorila

slabei popuHiri, inapoierii economicc a rcgiunii ... ~i lipsei uoci baze turisticc. lnfrastmclura lasa mull de dorit, iar hotelurile, pUlin llumcroase sunt relativ scumpc.

. . AnUllll(e cantere dill Pon Mo~ y uu

~

...,======,-",""==""",.,,,...""',,..,"""
0.\( {'omtruJC

STATISTICA
Suprafata: 462.840 km Lungimea limei flrmului:
5.152km
papua~i.

la'b"lll 1agullc;, pc: sUiJpi de "'mn.

Populatia: 5.5 mil. loc. (84/0 15% mclarc/icni. 1% rninorit:ip etllice rCpre7enlntc de
polirczicni. microrczicni. pigmei.

europcni ~i asiatici) Densitatea populatiei: 12 loc./km

ORIEN1tIl lNllEPAATAT

PRK 1

DE NORD
Dinc% de Cortina de Fier

COREEA

...

TempluJ budisr Pulguk-Sa, Coreea de Nord.

PRK 2

Marele conduditor iubit

Kim Ir Sen a condus necontestat Coreea de Nord timp de 50 de ani. EI a implementat in mod coosecvent 0 politic! a izolatiei exteme i a cultului unitiitii. Dupa moartea condueatomlui, in 1994, iliiiele guvemului au fost preluate de tiul sail, Kim Jon-i!.

Sen s-a decis

iiod in anii '50. s-a pr.lbu~il coalilia dintre COl'CC3 de Nord, China ~i URSS. Kim Ir
sa-~i

Coreca de Nord C:'>fI..' unul dlntrc ultime/e stare comun",tt' din Jume.

unncze propriul

drum. A pus bazele ideologici numite "ciuce" $i a izolat \ara de rcslullumii.

Baza autoritlilij sale a constiluit-o tn cadrul noului sistem, oamcnilor Ie-au fast gnramate locuinlc grmuitc. ~oli $i asis1cntft medical:i. Din 1974. celalcnii Coreci de ord nu platesc taxe. Un limp

fOI1a annata.

indclungal, Jam nu S-3 confnmL.'l1 ell problemcle ell care trebuie sa luptc
alte state din Orientul indepfutat, prostitutia $i criminalitatea. Aile

plagi lipice ale secolului XX, precum

haosul Slrndal. nu afecteaza nlei ele Corcea. u eslc de mirare din moment ce posesia de automobile cstc interzisa in accst stat. Pc strazilc din Phcnian. banda marcala eu linii galbcrc eslc rezervalij limuzirclor guvemamcntrtle. Aceasla eSle numai una dinlrc manifestiirile eiudatului cult al unit:itii, in care s-a invaluit timp de peste 10 ani Kim Ir Sen. Acesta revendica de la corccni 0 adoralie rccondilionatii: chipul conduc5torului, adesea in marime supranatu rala.. fficea pane din motivelc obliga torii ale picturii nord.-eorccrr. Pictrelc pc care a stat candva marcle conducator sunt destinatia favoritii a pclcrinajclor nord.-eorccnilor. Ae~tia tree drept oameni credinci~i. mandri ~i scmimentali. Kim Ir Sen s--a Colosit cu succes de aeeste auibute ale

poporului 5<.1U. Dupa moanea conducatorului au avulloc mari manifeslalii furcrarc. Mii de oameni prada isteriei au ie~it in strada, iar reporterii staliei de Icleviziure (de stat, birrinleles) au avut, in sffu1;it, ocazia sa ia cuvantul. Dupa moanea COndUc3lorului lubit. !ideml Corcci de ord a dcvcnit fiullui Kim Lr Sen. Kim Jon-if. A~hia nu a sarit dcparte

de trunchi. Kim Jon-il. ale carui aparitii publiee sunt mai degrab~ mrc, cere poporului sa if adore ea pc "Soarcle Viilorului". in ultima vrcme, Coreea de Nord estc suspcctala cil incearca sa produca amle alomice, iar aUloritiitile rcfu.za constant sa pcnnitii accesul inspcctorilor intcmationali la faciLitalile sale nuclearc.

CE TREBUIE

sA $TITI

cuMA
Clim3 temperatii musonicli. cald3 la sud ~i reee la nord. in Pyongyang (Phenian). temperatura medic lllinge -SoC in ianuarie ~i 24C in iulie.

I. in timpul JUzboiului Coreean, Pyongyang (Phenian) a fost aproape eomplet distrus. tn eapitala reconstruita domina zgirie-norii ~i parcurile intinse. Dalorita accslom, Phenian a ei1.p3tat porecla de ..omsul gradiniJor". 2. ~intele Stalelor Unite, George W. Bush a inclus Coreen de ord. allituri de Iran ~i lrak in "axa raului", tari eare sprijina terorismul ~i ineearcli sa produei1. anne nucleare. 3. Spre deosebire de veeina sa de la sud, Coreen de Nord a men\inUI vechiul alfabet corcean, hanja, fonnat din 24 de litere. 4. La mijlocul anilor '90, Corcea de Nord a fost afeetata de 0 foarnele cumplitii.

ORlENTUL 1NDEPARTAT

PRK3

COREEA DE NORD
HARTA FIZICA

CHI
~

~l,OOOOOOIgc
1nn1250.IIlIO .. , 000 000 Icc.

"*" 100,000 "250,000 be.

lUll '00.000 Icc.

sao

1000 2llllO ...

MARfA
Golful

Cor.,; de Vet'

"'""'"

Golful COf"; de Est

JAPDNIEI

MAREA

ALBENA

~~-:::-.....,,,",,

......~.... ~~

COAEEA DES U 0

De multi ani exisla semna/e ca in Coreea de Nord domnesc foametea ~i 0 saracie inimaginabila, dar nu se $tie ell sigurant8 daca ajutom! imema/ional ajunge /a cei care au nevoie sau este acaparat pentru neccsaruJ armatei, una dintre ceJe rna; putemice de pe continentuJ asiatic. Se pare cii Mun/ii de Diamant, uni; dintre cei rna; frumo~i mUDt; din lume, ~i ce/e/alte atrac!ii luristice din nordul Pcninsu/ei Coreea vor mai a~tepta inca mU!1 limp vizilcJe oaspe!ilor de peste hOlare.

PRK4

COREEA DE NORD
Razboi fa parafefa 38

La cinci ani dupa incheierea celui de al DoiJea Razboi Mondial, in 1950, in Peninsula Coreea a reizbucnit conflictul militar. ~-numitul Razboi Coreean s-a incheiat in 1953 cu infiintarea a douii stale coreene.

ECONOMIA
Agricultura: culturi de Ofa :ii porumb; crc$lcrca vicnllilordc miita~c: pcscuit. Induslria: alimcntara. de ma;;im clcetricc.
cxtrncti\;}. en::rgctica.

c dunna Confcrintei de la laha ~i celei de 13 Potsdam. aliatii au carol de aeord sa ii in

~i

Japoniei Peninsula Coreea

sa ii
Coreea de Nord in sccolul XX: la sosirea sa in capitala Phenjan (Pyongyang) (5 rna; 1978). primlll-m;nisfnJ chincz. Hua Koo-Fcng. sir3nge mana p~intcJui corccan. Kim If Sung.

rcdea Corcci suveranitatea. Dupa

infcingerea Japoniei in 1945, Coreca ~i-a rcc~tigat independenta, dar (3ra a fost divizat.ii in dow parti: cea de nord. aOat'i sub ocupalie sovictica. $i cea de sud, controlatii de amcricani.
Paralcla de 38 rcprczcnta linia de dcmarcatic dintrc celc doua pi1rti. S-n decis ea in 1947 sfi sc organizczc

in scurt timp lrupclc 5ud-<::oreere, bire preg5.tite. dar luate prin surprinderc de atae. in numai diteva zile, ora~lll Selll 3 fost eueeril.

STATISTICA
Suprafal8: I~0.540 km Populapa: 22.9 mili~lan; !ocuitori Densilalea populapei:
190 1<'C
~m

alcgcri
lntrcaga

libere

parlOlllcntarc

in
GNU a reaclionat foarte rapid, lrimiland in Corcca forte militaTe multinationale, fonmlle mai ales din soldali americani. in scplembrie 1950. annalele nord-coreere au inecpUl sa sc rctraga ~i s-au oprit in apropiere de granita cu China. care a venil in ajutorul .Jralilor sociali~tj" ~i a preluat eonlraofensiva. Forta sa de alae i-a impins din nou pe oporenli pana in dreplUl paralelei 38. cgocicrile dificilc de paee s-au inchcial eu scmnarca. in 1953. a Acordului de la Panmunjon, prin care s-a infiinlat 0 zona dcmilitari7..3t5.. dc-a lunbrul aeestei paralele, conlrolala de fOr\c1e inlcmalionale de lllcnlircre a pacii.

tam.

Din pac3tc. inainte de alcgcri,

sovlcllClI au creat, in Nord, un guvern eomunist ~i i-au prcdal puterea. in 1950, Kim Ir Sen a eomandal annatei sa invadezc jum5.tatca sudica a prii. El a invins
Portlll Chongjin Ia M;uea Japonjei.

eel mai inaJl van: Padi,tu-.an (2 744 ml PopuJatia urbani; (> I Granite: ell RU...I.l , 19 km I. cu
ChinaI1416km))lCUCOrcc de Sud 1~1S km)

PE SCURT
Dcnumirca oficialA: Republica

Populara Dcmocra13 CoreeanA Capitala: Phenian (Pyongyang) (3.13 mil. loc.) Limba: coreeana Morcda: wonul Celc mai man o~: Hamhung, Chongjin. Kaesong

ASIA DE SUD $1 SUDEST

THA 1
TH

Tinutul celor 0 mie de culori ,

Ora~/Il

regilor Bangkok, capitola larii inca din 011111 1782, esle asta=i cel mai importanl pori al Thai/andei, sediul glfl'ernului. ~i cel1lru cullural $i religios.

THAILANDA - candva Regatul Siamului

Caracteristice pentru istoria Thailandei sunt indelungatele cODflicte militare interne intre printii Siamului precum ~i riizboaiele cu vecinii: Birma, Cambogia ~i Laos.

ECONOMIA
\gricultura: culti'arca OTI.'J'ului. ~i rruclelor lropicalc. Pollluri (de Ick). cre;.terea .. itclor ~i pcscuitul. Bogatii nalUralc (cositor ~i .... olrram). Industria 11.':<11111. ~i a .lahtirului. Turismul

bumbacului

$i apartinand astazi Chinei. in se colul VIII thailandezii s-au mulal pc vti.ile $i muntii de pe actualul terltoriu al Thalandei. Primul rege al Siamului a vcnil pe tron in seeolu! XIII. in limpul prnb~irii pu
Pentru Ihaifande=i. ca 1i penlnl aIle popoal! asiatiee. eel rnai important mijlDC de transport eSle bicicleta,

oporul thailandez eSlc originar din provincia Jun3n situ3ta illIre Tibet, Wielnam $i Binna.

CE MERITA VAzUT
\juuhaja(ora~ulrcgilorin po.:rillada 1350-17671. Lop Buri lwchca re~cdinlil regalll in anolimpul

ploiosl. Bankok (\1arck Palat

Regal. piClclc plutilOarc). plnjclc eu ni~lp de pc insulele tmpicalc Ku Sam..' t ~i Ko Samui. triburilc primitiH~ din imprejurimile lui Chang \1aj.

lemicului stat ..11 Khmerilor. inci.\ din secolul XVIII cxploratorii au fost uluifi de bogi.\{ia Siamului ~i a eapitalei sale Ajullhaja: pagodclc eu aeoperi~uri aurite ~i peste 200 de statucte allrilc inlruchipandu-I pc Budha. in antll 1896, Siamul a devenit Sial-tampon la rascrucea dintre dOlia regiuni de eolonii: eea franceza din Indochina ~i eea englcza din Brima. in anul 1932,

monarhia absoluta s-a transfonnat in monarhie constitutional:\. iar in annl 1939, numclcdc Thailanda a inlocuit denumirca anterioam a Siamului. Din anul 1946, statui cste eondus de regelc Rama a[ IX-lea (Bhumiphol). care rcprezinta garantia stabilitatii ~i a dczvoltilrii Thailandei.

CLiMA
Tropical musonica. in .. ud. chma ecuatoriala cstc ume<:U. Anotimpul ploiOl> (muwnul ~ud-\c tic) dureaza din iunic p;inA in octombric. La Bankok sc inregi~trcaLA Icmper3luri medii intrc t10 C ~l +31"C in ianuaric ~i intrc "14 C ~i B20C in augu~t. DatontA umiditAtii aerului. tcmpcraturilc mai redusc sunt grcu de suponat. La nord. umiditatca ncmlui cstc considerabil mai rcdu<;A. iar clirna mai blandll.

CE TREBUIE

sA ~TITI

Tumat dupA operela lui Rodgen $i Hammerstein. filmul de la Hollywood .Anna $i regelc" reda istoria conducAtorului thailandcz (in rolul principal 2. Yuli Brynner), care a fost prolcctorul anei poetice a Siamului. 2. Autorul care a scris in anul 1927 romanul Budha tra:i~le~. Paul Morand, a locuit ceva vreme in Bankok. $i ofcm mulle infonnatii despre viata spiritual3 $i culturah'i. a thailandezilor. 3. Culonle nalionale: ~u. azur $i alb, simbolizand poporul (r~u). purilalea rcligiei budhistc (albul) ~i cunca rcgala. (azurul). 4. in Thailanda existll pesle 27 000 de tcmple ~i manllStiri. in hmba thailandczA llccstca sunt denumitc "wm".

ASIA DE SUD ~I SUDEST

THA3

THAILANDA
HARTAFIZICA
. , l M ...

-Localitati
peste 5.000.000 de Iocuitori

, 00.000-5.000.000
30.000-100.000 sub 30.000 de kx:uitOfi drumuri mai importante
200 500 UOlm

.. .,,
h

VIETNAM
2

" " <

c "'101;1 lit till)

.w~'l~

......'0

'-,

". '.
'",
MALAUIA

Ce deosebefle Thailanda de mulle aile liiri asialice esle nil'elul inall de educalie. Doar 7% din popa/alia {iirii care are peste /5 ani este forma/a din analfabe{i.

Plaje de nisip si temple

Regatul Thailandei, situat in partea de sud a Asiei de Sud-Est, este condus de spiritullui Budha. Rcligia este nationala ~i omniprezenHi - atat in viata spirituala cat ~i in cea cotidiana.

se regascsc planlatii de ceai, aici cresc specii valoroose de arbori ca

hailand1 de nord cstc ramificatia lantuJui !nulllos Himalaia. La 0 inliltimc de 1.700 melri

de e."(emp!u arborele de Lek. Oazele zonelor de campic cenlrala sunt udale de fluviul datator de viatft Menam. Cat ve-n cu ochii, sc intind aici cfunpii fertile de orez.. iar W;mii adlffiA recoha de doua on pc an. Partea de rasanl. dar mai ales campia Koral, se deosebc$te de cenlrul tillii prin vcgctalia sl'imed. in limp ce partca tropicatfi din sud acopcrli jungla tropicalli de nepatruns, care a supravietuit lanlurilor munloase $i este
inconjurata de plajc
~ pit~.

Aici se
legetatie f"XlIr;atllo pe (o,"lIIllhaifande::: palmieri, fer;gi ~; cuftllr; lroplw/e.

rezcn,c naturale: arOOrcle de b'llOl3.. palmicrii de cocos $i zinc. eu toate acesrea, mediul natural al 3CCSIci regiuni este amenintat de ~.

economid. Capltala Bankok $i imprejurimile accstcia asigurn astazl peste jUlTlfitaic din productia industrial~ a

inca din periooda dcstabili:mrii pc piclcle Oricntului iooepartat, Thailanilil a Iravers.11 0 pcrioadii de prosperitalc

PE SCURT
Forma de
eap;~

gtL\Cfnare:

rnonarllie

constitu~

lfuii. iar turismul manifestA 0 tendmta de ~tere intr-un riun uimitor. Multe dintre insulele lhailandezc atrng turi$li insetati de soore. prin plajcle superbe ale acestora. Ramura economic~ import:ultA tradilionala in Thailanda cstc pescuitul. Produselc principalc sunt sepia $i cmpul. Pana in zilelc no<'lStrc. ~o dintre lhailandczi sunt angaja!i in agricultum, iar in zooelc ruralc ind mai dom~e s.'i.r.kia extrertJa $i lipsa Jocurilor de munca.

Bankok Religia: budhismul (95;0>, islamismul ~ ttt:$tinismul (5~0) Limba: siaJ1'lCZfl Moncda: baht 100 satangi Cdc mai man~: Ratczasima, Songkhla. Cziang Maj Celc mai lWlgi r:iuri: Mcnam
(cunoscut ~i sub denumirea Chao

STATISTICA
Supraralll: <; I J. mi km
POpUI3!ia:
Oen~i1ltICli h4.~

nul IlOpul:l!il'i:

115 10": km
Crllllitc: cu Cambogia. l.ao~. Binna ~i \1.llaicLia (imprcuna :\.120 km) Cel mai ina II ,:in: DOL lnthanon
Teatm/ tradifiol/a/thai/al/de: iI/COl/to prill ",agia <:IIJorilor.
l~.fi()()

Pbrnya), Mekong Munli: lan)U1 Dongrak. Sang Kam pcng ~i Tanen Taunggyi

ml

ASIA DE SUD

VNM 1

$1 DE SUD-EST

""

VIETNAM
Tara dragonului

Viinziitoarea suriiziicoare de legume ~i fruete i~i prezinta marfa in coata boga{ia sa. Legumele ~i fruelele sum folosile masiv in budlaria vietnamezii ~i in COale bueatariile din {arile Asiei de Sud - sl.

Tara in dramatica schimbare ,

Razboiul vietnamez a fost eauza distrugerii tfuii, contribuind ootodata la dep~irea mareantelor diferente sociale. In eiuda poverilor trecutului, astazi, Vietnamul are OOate motivele sa priveasea spre viioor eu optimism.

ECONOMIA
in apeJc din apropicrea {iimlUJui \7etnamez pol Ii fumJmle b.in:ilc trad;,ionaJe Cll fWJdul pIal numilC ,.samp:lII, pnxum aici, in GoJfuJ Tonkin,
Agriculturn: culturi de orez. ceaL

ananas. carea ~i tulun, Pcs.cuil.

lndu,>lria; metalurgid1. te"tila. Bogalii naturale: zadminte d... metal. caroune. petrOl ~I gale naturale.

imp de treizeci de ani, europenii au considcrat Vietnamul ea pe simbolul r.izboiului ~i al suferintei. intre anii 1945 ~i 1975, comuni~tii $i nationali$tii vietnamezi au lupt3t mai intiii cu puterea coloniala a Frantei, $i apoi Cll SUA.

(staria r.izboaielor din aceasta 13ra

nu acopera numai seco1ul XX. Deja

in secolul III LCh. regatul cvasilegendar Van Lang a fost infr5nt de Thuc Phan. Apoi. in sccolele III-II LCh. a incepul invazia chireza. Vietnamul a IUpt3t mult limp impotriva invadatorilor. Tara S-3 eliberat de sub QCupalia chireza de abia in unna revoltclor din anii 1418-1427. De$i razboaielc anterioare fusesera purtate intotdeauna pentru 3pararea independentei $i a unitlitii tani, Vietnamul s-a rupt in doua la eumpana dinlre seeolele XVI ~i XVII. Dinastia Trinh a preluat controlul in nord, iar dinastia guyen in sud. Reunificarea a avut loe in 1778, iar 0 suta de ani mai taniu tara a fost colonizata de Franla. in 1945, opozilia fatii de ocupant s-a rransfonnat in Primul Riizboi Vietnamez, incheiat la 7 mai 1954 cu infrfmgcrca annatci francczc langa Dien Bien Phu.

LupIa impotriva puterii coloniale s-a desra~urat sub eonduccrca lui Ho Chi Minh, fondatorul Partidului Comunist Viclnamez. Acesta a proclamat in nord infiintarca unui stat ale ciirui tcluri (riispandirea comunismului in intrcaga tara) se deosebcau fundamental de cele ale Vietnamului de Sud, orientat spre Occident. A doua parte a r<izboiului a inceput in 1954, Statele Unite lu;ind locul Frantci, cu intentia de a preveni raspandirea "valului ro~u'. SUA a bombardat masiv Vietnamul de Nord. Lipsa rezultatelor $i protestele cresdinde impotriva r<izboiului au condus la rctragerea annatelor americare in 1973. in 1975, annata Vietnamului de Nord

a ocupat Vietnamul de Sud. iar in 1976 a fost proclamara unificarea tarii sub denumirea de Republica Socialista Vietnam. Pana la sffiT$ilul ani lor '80, statui a fost izolat aproape tOlal de restullumii. La inceputul ani lor '90, a avul loe 0 imbunatatire a relatiilor cu China $i cu SUA, care a ridicat embargoul comercial asupra Victnamului in 1994.

CE MERITA VAzUT
Gollul Tonklll. Hue (lo~la n:~l'<.tintii imperiaI3). arhilcctura din pcrioada wlonia1:l in Hanlli. numcrooselc temple dm o~ul 110 Chi 'hnb, l:at1icrul Sholon dill l:apllala lIocuil in majontatc de chirezi).

CE TREBUIE
1. Fluviul Mekong

sA $TITI

izvorii~te din Podi~ul Tibetului de Esl. Arc 4.180 kilometri lungime: travcrseazii 0 mare parte a Tibetului, sepal! apoi Laos de Thailanda, fenilizcazi Oimpia Cambodgici ~i se rcv~ in mare prinlr-o deltA lalA, la sud de Ho Chi Minh. 2. Tet este numele eelei mai pito~ $i mai popularc sarMtori vietnamcze. 3. Golful Tonkin din nordul Vielnamului este eonsiderat a opta minure a lumiL AeeSla este situat la 160 kilomctri est de Hanoi. Din apele de smarald se ridica peste 3.000 de insule ~i insuliJe. 4. Situarea geograficA a Vietnamului $i istoria sa au tacUI ca arta acestei t!ri sa fie rrobi$nuit de di..'ersA, dezvoltandu-se mult! vreme sub influenl3 culturiJor chira=ze, indiere, indoreziene $i curopere.

~I

ASIA oesuo DE SUD-EST

VNM3

VIETNAM
HARTA FIZICA

". CHINA

Golful

Tonbn

Vietnllmeza in SCJ1J;C tnfdiponalc:

THAILANOA

,.

pamaloni $; pa/lirie conica.

LocalitA\1

peste 1.000.000 Ioc.

5(1).000 ~ 1.000.000 Ioc.

100.000 - 500.000 Ioc.
50.000 -100.000 Ioc.

sub 50.000 Ioc.

drumuri principale

200

500 1 000 m

MARfA
Golful
ThBilande/

CHINEI DE SUD

CLiMA
Vietnamul oeupa 0 fii~ie ingusta de teren pe {annul estie al Peninsulei Indochina, caracterizala printr-o diversitate deosebita a peisajelor naturale. De aceea, lara ..$arpelui eel Lung" este una dintre eele rnai atraetive lari din regiune pentru turi~ti.
ClimA musonici, tropical! in nord ~i subecuatoriali in sud. Temperalurile medii in Hanoi variazl intre +13 Si +20"C in ianuarie. Si inm: +26 Si +32C in august.

VIETNAM
intre Mekong fji Fluviul ROfju
Piina in 1954, Vietnam impreuna eu Laosul ~i Cambodgia au fuut parte din Indochina Franeeza. Dupa riizboiul care a durat 20 de ani dintre Nordul eomunist ~i Sudul sustinut de State1e Unite, tara a fost reunificatli in iulie 1976.

Asici. estc silllal intrc plaje minunate ~i mun!i invaluiti de nori. Acesta se intinde pe tamlU] Marii Chimi de Sud, de In Golful Thailandei in sud, pana In Golful
Tonkin in nord.
~i

ictnamUI, una dinlrc celc mai caplivamc tari ale

ocup5. toatil

pal1ea de est a Peninsulci Indochina. ,.~arpele eel Lung", dupa cum este Durnil ViClnamul, arc 1.500 kilometri lungime, iar hilimea variaza intre 50 $i 600 kilomctri. Tara se impartc in lrei man rcgiuni: Sac Bo la nord. Trung Bo in cClllru $i am Bo in sud.
La gmoila Cll China, iotr-un decor mUllIOS, se ridica Fan 5i I)an, eel mai inalt munte al Viclnarnului. Accsla masoara 3.143 mctri. Mai departe. in eslu] provincici Bac Bo sc dcschide spre mare intinsa delta a
Ro~u. Pc aceaSla Fluviului suprafala. densitatea populatici almgc 1.000 de locuilon pc kllomctru patrat.

Pfi!jrii/c ascu{i/c sun! un acopcr.imtim at capului. lipic pcmru victnamczi.

Provincia Tnmg Bo din ccntrul15rii eSle 0 dhnpic ingusta care ocupa zona dintre tann $i lantul muntilor Annam. in schimb, in sud, delta Mekongului a crC::lt 0 rcgime cu mal fcrtil, de dimensiurea Austriei (75.000 km'). Vielnamul ramare 0 tara preponderent agricola. Peste 700/0 din populatie trai~te din agricuhura. Drewl ocup5. locul trei la produsele de export, dupa petrol Si peste. in 1994. dupa ridicarea embargoului comcrcial de caire SUA. Viclnamll[ a dcvenit lara favorila a invcslitorilor. Aici se gaSC$IC forta dc munc5 din bel$ug, costurile sunl mici, iar refomla economica a lini$lit temerile legate

dc 0 potentiala interven\ic a ..republicii socialistc". Dcschiderca mmarc insa mai mult simbolica: Vietnamul cstc in continuare un stat guvcmat de comuniSli cu 0 mana de fier.

PE SCURT
Sistemul politic: republica socialisli Capitala: Hanoi Rcligie: domina budismul (670;') Limba: \-"ictnaJnez3 Mon:da: dong Celc mai man ~; Ho Chi Minh (foslul Saigon). Haifong. Da !\jang, Nha Trang, Qui Nhon. Hue

STATISTIC'&'
Suprafata: J~9.="Ml km Populalia: :-0.5 milio::ln: .k

locution
Densitatca populatici: ~5' loc km Granite: Cll lao~. China ~i ( amlx~la Lungimea coastelor: 3.440 kill Cel mai 1na1t virf: hln Sl Pan (3.143 m)

Rauri: Fluviul

Ro~u,

Mekong. Raul

NcB'" Masivele muntoase: Hoang Lien

Son, Truon Son