Sunteți pe pagina 1din 30

ADENOMUL PLEOMORF DE PAROTID Ă

Cea mai frecventă tumor ă a glandelor salivare; Localizare obi ş nuit ă la nivelul parotidei; Se ă tumoră a glandelor salivare;
Localizare obiCea mai frecvent ă tumor ă a glandelor salivare; ş nuit ă la nivelul parotidei; Se şnuită la nivelul parotidei;
salivare; Localizare obi ş nuit ă la nivelul parotidei; Se mai numeste ş i “tumor ă Se mai numeste şi “tumoră mixtă de parotid ă”.

MACROSCOPIC

Regiunea parotidiană deformat ă prin cre ş terea dimensiunilor glandei; ă deformată prin creşterea dimensiunilor glandei;

Tumoră nodular ă , 1 – 6cm diametrul; ă nodulară, 1 – 6cm diametrul;

Bine delimitată , încapsulat ă ; ă, încapsulată;

Aspect lobulat;, 1 – 6cm diametrul; Bine delimitat ă , încapsulat ă ; Culoare galben-cenusie; Consisten ţă

Culoare galben-cenusie;Bine delimitat ă , încapsulat ă ; Aspect lobulat; Consisten ţă neomogen ă ; Pe sec

Consistenţă neomogen ă ; ţă neomogenă;

Pe secţ iune: albicioas ă , cu zone de osteoid, condroid, sau zone gelatinoase; ţiune: albicioasă, cu zone de osteoid, condroid, sau zone gelatinoase;

În jurul tumorii, atrofia ţ esutului parotidian normal (prin compresiune). ţesutului parotidian normal (prin compresiune).

MICROSCOPIC

Proliferare tumorală epitelial ă ş i conjunctiv ă ; Componenta epitelial ă : ă epitelială şi conjunctivă; Proliferare tumoral ă epitelial ă ş i conjunctiv ă Componenta epitelial ă : Componenta epitelială:

 
proliferare de celule ductale, cu citoplasm ă

proliferare

de

celule

ductale,

cu

citoplasmă

bazofilă;

celulele

dispusecelulele

în

plaje,

structuri

glandulare,

tubulare sau cordoane; produs de secre ţ ie PAS+; produs de secreţie PAS+; tubulare sau cordoane; produs de secre ţ

redusă,nuclei

proliferare şi a celulelor mioepiteli-

ale

(talie

alungiţi

tahicromatici,

dispuse compact); Componenta conjunctiv ă : Componenta conjunctivă:

dispuse compact); Componenta conjunctiv ă : zone fibroase (fibre, cel. fuziforme); zone mixoide (cel.

zone fibroase (fibre, cel. fuziforme); zone mixoide (cel. stelate în subst. amorf ă ); zone condroide; zone osteoide. zone mixoide (cel. stelate în subst. amorfă); zone condroide; zone osteoide.zone fibroase (fibre, cel. fuziforme); zone mixoide (cel. stelate în subst. amorf ă zone fibroase (fibre, cel. fuziforme); zone mixoide (cel. stelate în subst. amorf ă

fibroase (fibre, cel. fuziforme); zone mixoide (cel. stelate în subst. amorf ă ); zone condroide; zone
fibroase (fibre, cel. fuziforme); zone mixoide (cel. stelate în subst. amorf ă ); zone condroide; zone
fibroase (fibre, cel. fuziforme); zone mixoide (cel. stelate în subst. amorf ă ); zone condroide; zone
În formele bine diferenţiate: celule tumorale ordonate în tubi (glande) de forme şi dimensiuni diferite;
În formele bine diferenţiate: celule tumorale ordonate în tubi (glande) de forme şi dimensiuni diferite;
În formele bine diferenţiate: celule tumorale ordonate în tubi (glande) de forme şi dimensiuni diferite;
În formele bine diferenţiate: celule tumorale ordonate în tubi (glande) de forme şi dimensiuni diferite;
Glandele au aspect ramificat, orientare dezordonată, caracter invadant şi nu prezintă MB;
Celulele tumorale sunt înalte şi se dispun pe mai multe straturi;
Au citoplasmă bazofilă;
Prezintă atipii nucleare +mitoze tipice/atipice;
În formele slab diferenţiate: aspect anaplazic;
Invazia tumorală a straturilor profunde: răspuns desmoplazic (stromal) ⇒ caracter ferm al tumorii;
În alte cazuri: celulele neoplazice produc mucus↑ secretat în lumenul glandelor sau în interstiţiu (disecant);
10% cazuri se asociază focare de diferenţiere neuroendocrină;
în ADK distale: focare de diferenţiere scvamoasă: carcinom adenoscvamos.
focare de diferenţiere scvamoasă: carcinom adenoscvamos. CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A CARCINOMULUI COLO-RECTAL
focare de diferenţiere scvamoasă: carcinom adenoscvamos. CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A CARCINOMULUI COLO-RECTAL
focare de diferenţiere scvamoasă: carcinom adenoscvamos. CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A CARCINOMULUI COLO-RECTAL
focare de diferenţiere scvamoasă: carcinom adenoscvamos. CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A CARCINOMULUI COLO-RECTAL
CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A
CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A

CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A

CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A CARCINOMULUI COLO-RECTAL

CARCINOMULUI COLO-RECTAL

CLASIFICAREA ASTLER-COLLER A CARCINOMULUI COLO-RECTAL

Stadiul

Pronostic (supravieţuire la 5 ani)

tumoral

Aspect histologic

A

Limitat la mucoasă

100%

B1

Extensie la musculară fără a o depăşi; ggl neafectaţi

67%

B2

Depăşirea muscularei fără afectare ganglionară

54%

C1

Extensie la musculară fără a o depăşi; invazia ganglionilor

43%

C2

Depăşirea muscularei, cu invazia ganglionilor

23%

D

Metastaze la distanţă

ganglionilor 43% C2 Dep ăş irea muscularei, cu invazia ganglionilor 23% D Metastaze la distan ţă
Tumor ă epitelial ă malign ă a mucoasei colo-rectale. Vârful inciden ţ ei: 60-79 ani;

Tumoră epitelială malignă a mucoasei colo-rectale.

Vârful incidenţei: 60-79 ani;

Tânăr colită ulcerativă/sdr. polipozic.

Factori predispozanţi Dieta: Exces energetic comparativ cu necesităţile; Consum ↑ de carbohidraţi rafinaţi,
Factori predispozanţi
Dieta:
Exces energetic comparativ cu necesităţile;
Consum ↑ de carbohidraţi rafinaţi, carne roşie;
Consum ↓ de fibre vegetale;
MACROSCOPIC Distribuţie: • cec + colon ascendent =80%; • colon transvers = 18%; • descendent
MACROSCOPIC
Distribuţie:
• cec + colon ascendent =80%;
• colon transvers = 18%;
• descendent = 8%;
• sigmoid = 35%;
localizări multiple = 1%.
În colonul proximal creşterea tumorală este de tip polipoid exofitic, obstrucţia fiind rară;
În colonul distal, formă circulară, cu stenozarea colonului:
• Iniţial, mică protruzie/masă polipoidă;
• Creştere tumorală circumferenţială sub formă unei plăci ridicate (1-2ani);
• Ulceraţie centrală, margini proeminente iar centrul cu aspect de crater;
• Invazie lentă a straturilor profunde;
• Culoare gri-rozată;
• Invazia grăsimii pericolonice/ggl regionali ⇒ abcese pericolonice/peritonită.
ulceraţie
ulceraţie
stenoză
stenoză
stenoză
stenoză
Invazia grăsimii
Invazia grăsimii
În derm: mase lobulate de celule tumorale separate prin benzi conjunctive; La periferia acestor structuri:
În derm: mase lobulate de celule tumorale separate prin benzi conjunctive; La periferia acestor structuri:
În derm: mase lobulate de celule tumorale separate prin benzi conjunctive;
La periferia acestor structuri: celulele sunt asemănătoare celor din stratul bazal al epidermului;
Masa tumorală: celulele prezintă asemănări morfologice cu cele ale stratului spinos al pielii;
Numeroase mitoze tipice şi atipice;
În centrul maselor tumorale: acumulări concentrice de keratină („în bulb de ceapă”),
prezentând diferenţiere completă („perle ortokeratozice”) sau incompletă („perle
parakeratozice”)
sau incompletă („perle parakeratozice”) Evoluţie Tendinţă invazivă locală şi la distanţă
sau incompletă („perle parakeratozice”) Evoluţie Tendinţă invazivă locală şi la distanţă
sau incompletă („perle parakeratozice”) Evoluţie Tendinţă invazivă locală şi la distanţă
sau incompletă („perle parakeratozice”) Evoluţie Tendinţă invazivă locală şi la distanţă
Evoluţie Tendinţă invazivă locală şi la distanţă prin metastazare; Metastazare pe cale limfatică, iniţial în
Evoluţie
Tendinţă invazivă locală şi la distanţă prin metastazare;
Metastazare pe cale limfatică, iniţial în ganglionii
locali, apoi în alte regiuni ale corpului.
Diagnostic diferenţial
1. Carcinomul bazocelular;
2. carcinomul scvamos nediferenţiat;
3. keratoza actinică (aspect asemănător, evoluţie blândă).
Neoplasm epidermic cu invazivitate locală; Numele provine din asemănarea histologică a celulelor tumorale cu celulele
Neoplasm epidermic cu invazivitate locală; Numele provine din asemănarea histologică a celulelor tumorale cu celulele
Neoplasm epidermic cu invazivitate locală;
Numele provine din asemănarea histologică a celulelor tumorale cu
celulele stratului bazal al epidermului;
Se dezvoltă pe leziuni cronice ale pielii provocate de expunerea
prelungită la razele UV solare.
provocate de expunerea prelungită la razele UV solare. Tumora se localizeaz ă predominant la nivelul tegumentului

Tumora se localizează predominant la nivelul tegumentului feţei şi capului.

Se prezintă sub următoarele variante macroscopice:

Nodular - teleangiectazii
Nodular - teleangiectazii
Ulcerat - “ulcus rodens”
Ulcerat - “ulcus rodens”
Pigmentat
Pigmentat
Papulă plană
Papulă plană
Masiv ulcerat
Masiv ulcerat
Superficial cicatrizat
Superficial cicatrizat
Celulele se dispun sub form ă de insule, plaje sau cordoane tumorale ( fig. A)
Celulele se dispun sub form ă de insule, plaje sau cordoane tumorale ( fig. A)

Celulele se dispun sub formă de insule, plaje sau cordoane tumorale (fig. A) care înlocuiesc epiteliul

normal, rup membrana bazală şi invadează dermul; Celulele tumorale au un aspect uniform, asemănător celor din stratul bazal al epidermului (fig. B):

Alungite /ovoidale;

Citoplasmă puţină, intens bazofilă;

Nuclei tahicromatici.

Caracteristică: tendinţa celulelor din periferia insulelor tumorale de a-şi dispune nucleii paralel unii

faţă de ceilalţi (dispoziţie în palisadă –fig. C, D); Spre centrul leziunilor, nucleii au un aranjament aleatoriu;

Tumora prezintă un număr moderat de mitoze, monstruozităţile nucleare fiind foarte rare sau absente;

Creştere tumorală lentă, cu invazie şi distrucţie tisulară locală;

Nu metastazează!

A B C D
A
B
C
D
Tumoră malignă epitelială a pielii în care există o diferenţiere a tuturor straturilor malpighiene (Dg.
Tumoră malignă epitelială a pielii în care există o diferenţiere a tuturor straturilor malpighiene (Dg.
Tumoră malignă epitelială a pielii în care există o diferenţiere a tuturor straturilor
malpighiene (Dg. diferenţial cu carcinomul bazocelular);
Denumirea: asemănarea majorităţii cel. tumorale cu celulele stratului spinos al pielii;
Se întâlneşte în special la indivizii de rasă albă ce prezintă expunere ↑ la razele UV solare;
Sunt implicaţi şi factori genetici;
Se dezvoltă pe leziuni cutanate preexistente: keratoze, arsuri, inflamaţii cronice de la nivelul
epiteliilor pavimentoase si de la nivelul mucoaselor metaplaziate pavimentos.
Iniţial: placă solzoasă de culoare roşie; Forme evolutive: Nodular; Ulcerat; Hiperkeratozic. nodular keratinizat
Iniţial: placă solzoasă de culoare roşie;
Forme evolutive:
Nodular;
Ulcerat;
Hiperkeratozic.
nodular
keratinizat
ulcerat
ulcerat
masiv ulcerat
masiv ulcerat
c. spinocel. nazal metastazat în ggl. faciali
c. spinocel. nazal metastazat în ggl. faciali
Polipul = tumor ă benign ă a epiteliilor cilindrice ş i cubice de suprafa ţă

Polipul = tumoră benignă a epiteliilor cilindrice şi cubice de suprafaţă;

Localizare = mucoasa nazală, mucoasa gastrică, a intestinului subţire şi gros, mucoasa endometrului şi endocolului;

Polipii multipli (polipoza) apar frecvent la nivel gastrointestinal;

După aspect: polipi simpli, polipi glandulari (adenomatoşi) şi polipi viloşi (papilari).

MACROSCOPIC

Dimensiuni variabile (mm, cm);

Masă pediculată sau sesilă (bază de implantare largă);

Culoare roşcată;

Suprafaţă netedă sau vegetantă.

ro ş cat ă ; Suprafa ţă neted ă sau vegetant ă . MICROSCOPIC Proliferare a
ro ş cat ă ; Suprafa ţă neted ă sau vegetant ă . MICROSCOPIC Proliferare a
ro ş cat ă ; Suprafa ţă neted ă sau vegetant ă . MICROSCOPIC Proliferare a

MICROSCOPIC

Proliferare a epiteliului cilindro-cubic de suprafaţă;

Neoformare de glande fără canal excretor, situate într-un ţesut conjunctivo-vascular (axul tumorii);

Glandele nu depăşesc nivelul de implantare al tumorii (nu depăşeşte musculara mucoasei);

Unele glande sunt dilatate chistic (glande mari cu epiteliu turtit);

Celulele tumorale sunt mai înalte, alungite, hipercrome, fără mitoze atipice;

Membrana bazală este intactă.

tumorale sunt mai înalte, alungite, hipercrome, f ă r ă mitoze atipice; Membrana bazal ă este
tumorale sunt mai înalte, alungite, hipercrome, f ă r ă mitoze atipice; Membrana bazal ă este
tumorale sunt mai înalte, alungite, hipercrome, f ă r ă mitoze atipice; Membrana bazal ă este
Plaje de celule sarcomatoase; Multiple atipii şi mitoze atipice; Zone cartilaginoase şi de fibrosarcom; Zone
Plaje de celule sarcomatoase; Multiple atipii şi mitoze atipice; Zone cartilaginoase şi de fibrosarcom; Zone
Plaje de celule sarcomatoase;
Multiple atipii şi mitoze atipice;
Zone cartilaginoase şi de fibrosarcom;
Zone de ţesut osos şi de osteoid produse de către celulele tumorale.
În funcţie de cantitatea de ţesut osos neoformat, distingem:
Osteosarcomul osteocondensat – producţie masivă de os;
Osteosarcomul
osteolitic
predomină
osteoliza,
tumora
fiind
moale,
cu
matrice
osoasă↓;
Ambele forme prezintă o variantă centrală (dezvoltată în metafiza osului) şi o variantă
periferică (dezvoltată subperiostal)
os
os
Osteoblaşti atipici secretând osteoid
Osteoblaşti atipici
secretând osteoid
Stroma sarcomatoasă osteoid
Stroma
sarcomatoasă
osteoid
Calc. mitoză
Calc.
mitoză
Osteosarcomul osteogen se însoţeşte de creşterea nivelului seric al fosfatazei alcaline; Tumora metastazează
Osteosarcomul
osteogen
se
însoţeşte
de
creşterea
nivelului seric al fosfatazei alcaline;
Tumora metastazează sanguin în plămân, os, creier, etc.
Tumor ă malign ă formatoare de matrice osoas ă ; Apare în general (75%) la

Tumoră malignă formatoare de matrice osoasă; Apare în general (75%) la copil şi adultul tânăr.

Localizare: extremitatea distală a femurului şi cea proximală a tibiei şi humerusului; Culoare: albicios-roşcată,
Localizare: extremitatea distală a femurului şi cea proximală a tibiei şi humerusului;
Culoare: albicios-roşcată, uneori hemoragică;
Consistenţă: moale → dură (în funcţie de cantitatea de ţesut neoformat);
± zone de degenerare chistică;
Consistenţă: moale → dură (în funcţie de cantitatea de ţesut neoformat); ± zone de degenerare chistică;
Consistenţă: moale → dură (în funcţie de cantitatea de ţesut neoformat); ± zone de degenerare chistică;
Consistenţă: moale → dură (în funcţie de cantitatea de ţesut neoformat); ± zone de degenerare chistică;
Consistenţă: moale → dură (în funcţie de cantitatea de ţesut neoformat); ± zone de degenerare chistică;
Consistenţă: moale → dură (în funcţie de cantitatea de ţesut neoformat); ± zone de degenerare chistică;