CURS NR. 4 Starea fiziologica poate influenta efectul medicamentelor.

Femeile influenteaza efectele prin ciclul menstrual, sarcina si lactaie. Starea patologica amfetamina actioneaza asupra tuturor indivizilor producnd stimularea SNC. Alte medicamente actioneaza doar in stri patologice antihipertensive, antipiretice ( in sindromul febril ). Regimul alimentar efectul antihipertensiv e facilitat prin regimul hipo sau desodat. Na favorizeaz aciunea presoare a catecolaminelor. Factori externi: atropina scade secreia sudorala. In tarile calde administrarea de atropina determina socul caloric. SNC psihoterapie eficient in neuroze ajutata cu farmacoterapie Efect Placebo consta in influenta SNC ce poate determina pana la 30% din efectul unor medicamente - simplu orb unui lot i se administreaz o forma medicamentoasa in care nu exisa substane active altui lot i se administreaz medicamentul activ bolnavul nu tie din care lot face parte medicamentul va avea sau nu efect Placebo - dublu orb nici medicul curant nu cunoate natura medicamentului, l cunoate doar eful de secie sau farmacologul seciei. Interaciunea dintre medicamente intereseaz faza farmacocinetica si faza farmacodinamica. Aspirina poate disloca sulfamidele sau bilirubina. In cazul absorbiei, ionii de Ca pot determina chelatare tetraciclinei aceasta nu va avea efect. pH-ul in cazul barbituricelor: pH sczut determina absorbia, iar pH-ul crescut determina eliminarea lor. Interaciunile farmacodinamice: A+B efect sinergic, antagonic, indiferent Sinergismul poate fi aditiv sau prin potenare A) sinergism aditiv: consta in obinerea unui efect prin sumarea celor doua efecte. Se poate obine un efect final prin reducerea dozelor. B) sinergism prin potenare obinerea unui efect supraaditiv. Se folosete in pregtirea preoperatorie prin administrarea medicamentelor ce favorizeaz aciunea anestezicului general, reducndu-se astfel doza de anestezic general: se da clorbromazina deprimarea SNC se dau barbiturice somn profund. Antagonism: - chimic: neutralizarea secreiei crescute de HCl - fizic: crbunele medicinal fixeaz la suprafaa substanele toxice sau toxinele microbiene medicamentele antiacide formeaz o pelicula protectoare in ulcerul gastric - funcional: doua substane pot aciona pe receptori diferii: acetilcolina contracta musculatura bronhiilor, iar adrenalina o relaxeaz. - farmacologic: - competitiv pe acelai receptor se fixeaz Ach si Atr receptorul e surmontabil - necompetitiv FARMACOTOXICOLOGIA Se ocupa cu reaciile adverse ale medicamentelor. Reacia adversa de tip toxic: Intoxicaiile determina tulburri funcionale, morfofunctionale sau exitus cnd doza e letala. Ele pot fi acute sau cronice. Intoxicaiile acute se datoreaz supradozrii. Aceasta poate fi reala ( s-a dat o doza foarte mare ) voluntara ( suicid ) relativa ( doza administrata e corecta dar nu s-a inut seama ca individul nu poate epura medicamentul: suferine hepatice, renale ) Unele medicamente au tropism: ele acioneaz toxic pe unele organe ( aminoglicozidele au efect ototoxic n VIII, urechea interna sau nefrotoxic ). Mai pot avea tropism pe organele hematopoetice ( cloramfenicolul ). Reacii mutagene: medicamentele imunosupresoare in boli autoimune. Efect cancerigen: aminofenazona ( piramidonul ). Efecte asupra produsului de concepie: placenta nu reprezint o bariera --. Medicamentele trec la ft prin cordonul ombilical. Exista medicamente embriotoxice ( chinina avort sau malformaii; talidamida amelie si focomelie ). Se produceau metaboliti hidrosolubili care rmneau in ft, cu efect teratogen. E importanta faza in care se ia medicamentul: in perioada embrionara si a histogenezei, in primul trimestru al sarcinii NU se administreaz nici un medicament. Daca mama are hipertiroidism si administram antitiroidiene care scad sinteza hormonilor in glanda mamei si a copilului ft hipotiroidian cu gua enorm. Unele medicamente pot nchide fontanelele: in administrarea de vitamin D nu mai creste capul oligofrenie. Daca mama consuma alcool sau fumeaz, apar malformaii, avort, copil subponderal. Alcoolul da embriofetopatie foarte grav. Idiosincrozia = intoleranta acuta la prima administrare ( bolnavul se simte ru ). Ex.: la chinidina. Mascheaz o alergie sau un efect farmacogenetic. Reacii farmacogenetice: reacii nedorite ce se datoreaz unui defect enzimatic transmis pe cale genetica. Ex.: lipsa enzimei pseudocolinesteraza si administrarea de succinilcolina scindarea ei nu se mai face optim individul prezint miorelaxare, dar blocheaz muchii respiratori se face nainte testare ( se determina daca exista enzima ). Acetilarea izoniazidei ce se administreaz in TBC: uni asimileaz mai ncet sau mai repede in funcie de acetilator. Lipsa G6P dehidrogenazei da anemie hemolitica la primachina ( se da in malarie iar bolnavii au o fragilitate a hematiilor care cu timpul se distrug ) Reacii adverse prin mecanism imuno-alergic: medicamentele cu molecula mica reprezint heptena ce se leag de proteina plasmatica antigen complet si la cei cu teren alergic la administrare dup cteva sptmni se elibereaz anticorpii se elibereaz mediatori ai anafilaxiei. Exista 4 tipuri: A) alergie anafilactica. Ex.: alergia la penicilina eritem, prurit, grotaj ( se scarpin ) - bronhospasm - soc anafilactic

- reacie citotoxica ( anemii hemolitice ) - reacia de tip ntrziat ( dermatita alergica ) Nu conteaz doza, se produc prin sensibilizare. B ) tahifilaxia = scade rspunsul la administrri repetate, la intervale mici. E descrisa la efedrina care produce stimularea SNS. Efedrina actioneaza prin golirea depozitelor din terminaiile nervoase. Antiastmatice de tip adrenergic, la administrri repetate se produc receptorii scad de pe bronhie. Se produce down-reglation = scderea numrului de receptori la administrri repetate de izoprenalina. Receptorii ptrund ( se internalizeaza ). Farmacodependenta: apare dependenta. Ex.: se ia fenobarbital somn; dup 2 sptmni doza nu mai are efect si sunt necesare doze de 3 ori mai crescute. Se dezvolta o dependenta fizica, se produce inducie enzimatica. Bolnavul ia medicamente pentru ca a devenit dependent psihic. La sevraj ( ntrerupere brusca ) rezulta sindromul de abstinenta ), la citeva ore sau zile de la ntrerupere. Dependenta psihica apare la tranchilizante ( diazepam, meprobamat ). Aceste medicamente produc drogarea: hasis, cocaina ( acestea dau doar dependenta psihica nu si fizica = halucinogene ). Farmacologia speciala Clasificare: dup funcii Farmacologia sistemului vegetativ: neuronii care vin dintr-un centru fac sinapsa intr-un ganglion vegetativ si merg prin fibra postganglionara ce elibereaz neurotransmitatori la organul efector. La nivelul terminaiilor nervoase neurotransmitatorii acioneaz pe receptorii pre sau postsinaptic, apoi se neutralizeaz. Farmacologia sistemului colinergic: Loewi a artat ca la nivelul sistemului vegetativ se elimina o substana vagal = acetil colina (ester al colinei sintetizat in terminaiile colinergice: prima etapa mitocondrial se sintetizeaz achcoenzima A; a doua etapa: citoplasmatic achCoA + colina Ach mediata de colil-acetil transferaz. Acetilcolina se depune in veziculele din terminaii se deschid canalele voltaj dependente de Ca ptrunde Ca creste Ca la o valoare critica apropierea veziculei de membrana exocitoz eliberarea in fanta sinaptic. Ach acioneaz pe receptorii M si N efecte de tip muscarinic si nicotinic. Efectele muscarinice se blocheaz cu atropina. Receptorii M sunt: A) M1 se gsesc in SNC. Activarea lor determina activarea sistemului de fosfoinozitide creste Ca fenomenul de excitaie. B) M2 se gsesc in SNC si cord. Stimul inhiba adenilat ciclaza. In cord exista un nodul sinusal creste conductana pentru K hiperpolarizare inhibiie bradicardie. C) M3 muchii netezi, glande exocrine efecte excitatorii. Observaie: la nivelul plexurilor intramurale postganglionare exista receptori M1. Receptorii M1 se blocheaz cu PIRENZEPINA. Efecte de tip muscarinic ale Ach: - inima, fibre musculare netede, glande exocrine: aciuni brutale, de scurta durata. - pe cord si vase: bradicardie, scade conducerea prin esutul exitoconductor, scade fora de contracie, creste excitabilitatea atriului; vasodilataie la periferie datorita stimulrii M3 si eliberrii noradrenalinei care difuzeaz in musculatura relaxare - secreia exocrina: efect excitator: creste secreia. - bronhii: contracta musculatura bronhica ( spasmul bronhic )si activeaz mastocitele care sunt activate mediatori ai anafilaxiei. - tubul digestiv: creste secreia gastrica clorhidropeptica, creste peristaltismul, relaxeaza sfincterele, favorizeaz eliberarea urinii. - ochii se contracta fibrele circulare mioza, creste drenarea umorii apose, scade presiunea intraoculara. Efectul e favorabil in glaucom, cnd nu se produce drenaj, se acumuleaz umoarea dureri, corpul vitros apas pe retina orbire. Administrarea de Ach sau colinmimetice scade presiunea intraoculara. - cristalinul: zonula Zinn se relaxeaza ( se contracta muchiul ), cristalinul se bombeaz, iar individul nu vede la distanta.