Sunteți pe pagina 1din 14

1

SUBIECTE EXAMEN MEDIU

1. Clasificarea poluantilor aerului din punct de vedere al efectului (exemple).


Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, subst oxidante), suspensii, Cl, Fl, Cr trivalent etc. Poluanti axfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric, cianuri etc. Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticide organoclorurate, organofosforice, nitrati, fluor etc. Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa etc. Poluanti cancerigeni- organici : hidrocarburi policiclice aromatice, benzen, benzo-a-piren, amine aromatice, clorura de vinil, naftalina - anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni etc.Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu, azbest, beriliu etc. 2. Surse de CO(monoxid), CMA(concentratie maxima admisa) Exterioare : emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe artere, altele decat autostrazi,arderea combustibililor fosili,procese industrial,degradarea reziduurilor solide- alte surse Interioare :surse profesionale, sobe cu carbune/lemn,sobe cu gaz,masini de gatit cu gaz,boilere altele decat electrice.fumatul 3. Efectele pe sanatate ale CO. Studiul efectelor poluarii Actiune directa (efect patogen in functie de natura, concentratia si timpul de actiune) : efecte acute, cronice, tardive. Grupe populationale de risc :bolnavii cu afect. coronariene si respiratorii, fetus, copii mici, batrani, persoane cu anomalii ale hemoglobinei. Efecte : acute si cronice 1. Efecte acute (depind de nivelul conc. carboxihemoglobinei) : intoxicatia cu CO - 10-30% - simpt. neurologice ( cefalee, vertij, adinamie, greata, confuzie, tulb. de vedere, dezorientare temporo-spatiala) - 30-50% - dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa. - >50% - convulsii, coma, stop cardio-respirator. Complicatii : deces imediat, afect. functiei miocardice, hTA, aritmie, edem pulmonar. Ef. Insidios : intarziere n dezvoltarea neuropsihica, consecinte neurologice si comportamentale la copii.n timpul sarcinii : moarte fat, tulb dezvoltare , aparitia de leziuni cerebrale datorita anoxiei. 2. Efecte cronice : A. Efecte cardio-vasculare :- scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi (aport scazut de O2) -5%, persoane cu af. cardiovasculare : agravarea simptomatologiei specifice, ischemie miocardica, aritmie de effort, moarte subita. B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare a comportamentului : - <5% nu exista efecte la persoane tinere si sanatoase- hipoxie cerebrala - afectarea manif. ce necesita atentie sustinuta : coordonarea ochi-mana, starea vigila, performanta continua, concentrarea. C. Efecte asupra fatului (CO trece bariera feto-placentara) : greutate mica la nastere, cardiomegalie, intarziere n dezvoltare, afect. fct. cognitiva). 4. Determinarea nivelului de poluare cu CO. Se poate face prin : - determinarea nivelului de carboxihemoglobina din sange (direct sau indirect) - masurarea nivelului CO n aer Determinarea co2 din aer Metode : 1. colorimetrica (cea mai clasica si precisa) cu clorura de paladiu. 2.spectroflorimetrie cu infrarosii 3. reactie cu pentoxid de iod 4. gazcromatografie Metoda colorimetrica : Principiul metodei : CO reduce clorura de paladiu la paladiu metalic proportional cu concentratia lui, iar paladiul metalic obtinut reactioneaza cu reactivul Folin-Ciocalteu, care da o coloratie de la galben-verde la albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a CO din proba de aer. Reactivi: - solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO) - clorura de paladiu - reactiv Folin Ciocalteu Conc. Maxima momentana = 6 mg CO/mc Conc. Medie/24 ore = 20mg CO/mc. DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE: Principiu : CO eliberat din COHb cu ajutorul unui hemolizant si a fericianurii reduce clorura de paladiu la paladiu metalic. Excesul de clorura de paladiu se determina colorimetric cu iodura de potasiu prin formarea unui complex colorat in rosu. Reactivi : - solutie de clorura de paladiu - hemolizant-fericianura - iodura de potasiu Se masoara extinctia la spectofotometru, paralel se face o proba martor (numai reactivi, fara sange). DETERMINAREA CO DIN AERUL EXPIRAT

2
Principiu : COHb se estimeaza indirect prin determinarea CO din aerul alveolar wexpirat, datorita diferentei de presiune care guverneaza schimburile gazoase pulmonare, gazul fiind retinut si colorand un filtru granulat prin care se aspira aerul expirat. 5. Clasificarea suspensiilor in functie de diametru Avem suspensii: cu risc: - copiii, batranii cu afect. cardio-vasculare, pulmonare (bonsita cr., emfizem, astm bronsic, BPOC) cu diametrul > 10 m sedimentabile, sunt retinuti in caile respiratorii superioare. cu diametrul intre 10 si 0,1 m sedimenteaza in aer imobil cu viteza uniform accelerata si difuzeaza putin in aer mobil, patrund pana la alveola pulmonara, se retin in proportie mare in tot ap. resp.. cu dimensiuni intre 0,1-0, 001 m, nu sedimenteaza in aer imobil, pot patrunde pana la alveola dar sunt eliminate in aerul expirat Efecte : - cresterea morbiditatii (creste prevalenta tusei, wheezing-ului, expectoratiei, bronsitei cronice, emfizemului, BPOC, astmului bronsic mai ales cand expunerea este combinata -+ozon si ion sulfat) - cresterea mortalitatii (prin boli respiratorii, cardio-vasculare). 6. Efectele pe sanatate ale oxizilor de azot;CMA.

3 7. Determinarea suspensiilor, norme sanitare.


Principiu: separarea lor din aer prin met. sedimentarii sau aspiratiei si det. prin metoda gavimetrica, conimetrica, reflectometrica. 1. Sedimentare : antrenare cu un jet de apa intr-o capsula, evaporarea apei pe o baie incalzita, se cantareste din nou capsula si din diferenta =cant. Pulberi sedimentabile. Norma 17 g/m2/luna 2. Aspiratie : pompa aspiratoare, gazometru si un aparat pt. retinerea pulberilor (filtru uscat sau vas cu lichid special construit). Determinare pulberi recoltate prin aspiratie : se cantareste hartia de filtru inainte si dupa recoltare. Norma CMM(30 min) = 0,5 mg/mc - Cmedie(24 ore)= 0,15 mg/mc 8. Determinarea NO2 si efectele asupra copiilor. Efecte asupra copiilor : - afectarea la nivel distal respirator. - cei mai afectati copiii intre 5-12 ani- creste riscul unei af. distale resp. cu 20% in cazul exp. la 0,015 ppm. - in locuintele cu sobe cu gaz 0,02-0,03 ppm media pe 12 luni

CMA = 0,3 mg/mc/24 h


= 0,1 mg/mc/30 min.

9. Determinarea SO2, efectele pe sanatate si CMA. Principiu : SO2 + tetraclormercuratul de Na (TClHgNa) diclorsulfitomercurul care + pararozanilina si aldehida formica
complex colorat in rosu-violet. Reactivi : - sol etalon ( 1 mg-10 g SO2) - sol absorbanta - sol de pararozanilina - sol de formaldehida Recoltare : aerul se aspira printr-un vas absorbitor in care se afla 10 ml sol absorbanta. Mod de lucru : continutul este trecut intr-un tub colorimetric, intensitatea coloratiei se compara cu cea a etaloanelor (scara colorimetrica). Se poate citi si la spectofotometru la lungimea de unda de 552 nm. CMA momentana =0,75mg/mc Conc. Medie/24 ore = 0,25mg/mc Surse : - arderea combustibililor fosili - industrie - combustii casnice - fumat - transporturi Participa la acidifierea aerului formand H2SO4 ploi acide ( cu ajutorul ionului sulfat si NO2) Efecte : - > 8 ppm apar modificari la nivel respirator. - efect principal bronhoconstrictia (scaderea calibrului cailor respiratorii cu o crestere a rezistentei la flux). Acest fenomen este dependent de doza, apare la 10 min. de la expunere.

4
- la astmatici primele manifestari apar la 0,5 ppm Ionul sulfat intra in structura particulelor foarte fine, participa la acidifierea aerului. Datorita dimensiunilor foarte mici aceste particule pot patrunde in ramificatiile distale ale tractului respirator si la niveleul alveolelor. Grupe de risc : - copiii - astmatici, bolnavi cu bronsita cronica, emfizem pulmonar. Ionul sulfat intra in structura particulelor foarte fine, participa la acidifierea aerului. Datorita dimensiunilor foarte mici aceste particule pot patrunde in ramificatiile distale ale tractului respirator si la niveleul alveolelor 10. Surse de Pb; CMA. Profesionale : - instalatori, mineri din minele de Pb, tipografi, vopsitori, constructori de nave, mecanici auto, muncitori in industrii de otel, in constructii, pompe de benzina, etc. Surse din mediu : vopsele contaminate cu Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii sanitare, vase de ceramica, benzina cu Pb.Hobby-uri : pictura, reparatii de aparate lectronice, realizarea de vitralii, olarit, redecorarea locuintelor, etc.Uzul unor substante : cosmetice, aditivi pt. benzina, medicamente (remedii populare)Bauturi contaminate cu PbAlimente cu continut mare de Pb Apa datorita contaminarii in reteaua de distributie 11. Metabolism Pb; distributia plumbului in organism. Ajunge in organism prin inhalare de aerosoli sau prin absorbtie in tractul digestiv. Pb inhalat este absorbit complet la nivel distal. Pb ingerat 10-15% este absorbit, femei gravide si copii pana la 50%; cretse absorbtia in caz de deficit de Fe/Ca. Distributie in organism: Sange 99% asociat cu eritrocitele, 1% in plasma de unde ajunge la tesuturi, eliminarea se face pe cale urinara sau prin clearence biliar. Tesuturi moi : rinichi, ficat, maduva osoasa, creier Tesuturi dure : oase, dinti - 99% la adult - 73% la copil Pb din os are doua componente : - labila se face schimb de Pb cu intregul organism - inerta extrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea organismului este scazuta. Pb din osul spongios se pune in libertate mai usor decat din osul compact Pb trece bariera fetoplacentara (in sangele fetal se afla 85-90% din Pb din sangele matern). Timp de injumatatire : - Pb din sange 36 zile - Pb din os 27 ani - Pb din tesuturi moi 40 zile 12. Efectele plumbului asupra sanatatii. Ef. Neurologice pana la encefalopatie saturnica Efectele neurologice sunt irevocabilePot fi : - dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la limita, deficit de atentie, de memorie, tulburari de comportament etc. - scade acuitatea auditiva SNC(central) - efectele pot fi motorii si cognitive (discrete modificari comportamentale, fatigabilitate) SNP(periferic) neuropatie periferica (astenie la nivelul extensorilor), paralizie nerv radial La nivele joase este afectata velocitatea conducerii nervoasa Nefropatie afectarea se produce la nivelul tubului proximal (aminoacidurie, glicozurie, hiperfosfaturie) HTA de cauza renala Guta prin hiperuricemie indusa de Pb datorita tulburarii metabolismului purinelor Ap digestive si cv HTA controversata Efecte asupra functiei mecanice si electrice a inimii Colica saturnica, constipatie, greata, anorexie, pierdere in greutate. Ficat efecte supra biosintezei hemului, metabolismului unor substante chimice. Reproducere : pierdere sarcina, moarte fact, nasteri prematurae, azoospermie, motilitate redusaaspermatozoizilor.Gl. Tiroida depresia functiei tiroidiene.Sist. Imun : supresie a nivelurilor secretoare de Ig A, afectarea functiei Ly T. - ferochelataza

5
EFECTE PLUMB Inhiba biosinteza hemului anemia (deficit de Fe/prin afect. sintezei de globina) Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip hemolitic Asupra vitaminei D prin influentarea nivelului sangvin al 25-hidroxivitamina D. Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P, parathormon etc. (aport crescut de Ca/absorbtie scazuta de Pb) 13. Determinare Pb prin biomarkeri ai expunerii la Pb. Biomarkeri de expunere : - ALA(acidul delta aminolevulinic) din urina, vitamina D Pb din urina,Pb din sange Biomarkeri de efect : - ALAD din sange - ALA din urina - zincprotoporfirina - coproporfirina din urina Metoda colorimetrica: Principiu : Pb reactioneaza cu ditizona formand un compus colorat (in mediu puternic alcalin), extractibil cu cloroform Reactivi :acid azotic concentrat Chloroform,ditizonasol. tampon sol de spalare,sol etalon 1 ml = 5 g Pb Plumbemia ,Plumburia Acidul deltaaminolevulinic urinarCoproporfirinele urinare Porfirinele libere eritrocitareDeltaminolevulinat dehidraza 14. Contaminarea aerului cu microorganisme, clasificarea acestora in functie de natura lor. Doua grupe de microorganisme : - flora din natura rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare) - flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene) Consideratii generale Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi. Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori expusi la o concentratie ridicata de aerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.Bacterii atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza Paraziti cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc boala la om cand apararea imunitara este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis carinii, Acanthamoeba. Fungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa spori, miceliile si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium, Aspergilius, Penicilium etc. Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor Prezenta suportului nutritiv materiale din lemn, carton, hartie, piele, produse adezive, materiale textile sau plastice etc. Aport de oxigen Temperatura si umiditate (igrasia sau condensul) Absenta oricarui element toxic. 15. Efectele contaminarii aerului cu microorganisme asupra sanatatii : infectii respiratorii, pneumonia de hipersensibilizare. Efecte asupra sanatatii Simptome iritative nespecifice oculare si respiratorii Bolile copilariei rujeola, varicela etc. Infectii respiratorii virusuri, bacteri - legioneloza Legionella pneumophila rezervorul este apa stagnanta, nedezinfectata, de la nivelul instalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile sanitare, precum si infectii nosocomiale. Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosoli daca umiditatea relativa a aerului este >65%, temperatura mai mare de 180C, iar microorganismul se afla intr-o faza stationara de dezvoltare. Actinomicoza la nivel pulmonar, la nivelul sinusurilor paranazale. Suprainfecteaza plagile si poate produce chiar infectii uterine in cazul folosirii dispozitivelor anticonceptionale intrauterine. - Aspergiloza bronhii, sinusuri paranazale, plagi postoperatorii. Aspergiloza invaziva este rara la indivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectii oportuniste la pacientii cu transplant de organ, la pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV. Alergii respiratorii si oculare. Sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi, resturi domestice), animali si sintetici (coloranti, medicamente, cosmetice, detergenti).

6
Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita alergica) data de fungi si de actinomicete termofile, este o reactie alergica mediata celular care determina cresterea numarului de Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare. Este asociata frecvent cu expunerea profesionala plamanul fermierului, lucratorii din sere, fabrici de cherestea etc. Simptomatologie: febra, frisoane, dispnee, Rx> - zone cu densitate crescuta pneumonie. 16. Caracteristici ale epidemiei hidrice, cai de patrundere; norme sanitare.

BACTERII:Holera : vibrionul holeric - produce epidemii hidrice extrem de grave Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii contaminata. Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind extrem de severa. Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze de gastroenterita la nivel mondial. Escherichia coli specii patogene (enterohemoragic, enteotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la clor. Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree. Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini. Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie. VIRUSURI: Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca : numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare. Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani; rezista la clor si UV Gastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile Norwolk si tip Norwolk); li se atribuie 50% din gastroenteritele non-bacteriene. Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E da o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%. PARAZITI: Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea necorespunzatoare a apei. Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice. Cryptosporidium au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia. Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma infestanta Ascaris lumbricoides afecteaza in special copii Aparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apa Suprapunere topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de distributie a apei Receptivitate generala Lipsa sezonalitatii Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de profilaxie 17. Bacterii transmise prin apa; norme sanitare. Doza minima infectanta difera : moderata la Shigella si Campylobacter si mare la Salmonella, coli, v. holeric. Au, in general, o residtenta scazuta la dezinfectant Holera : vibrionul holeric - produce epidemii hidrice extrem de grave - in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993) Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii contaminata. Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind extrem de severa. Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze de gastroenterita la nivel mondial. Escherichia coli specii patogene (enterohemoragic, enteotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la clor.

7
Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree. Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini. Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie. NORME : Apa robinet dezinfectata: NTG(numar total de germeni) = <20 germeni/10cmc CT, CF, SP = 0/100 cmc Apa robinet nedezinfectata : NTG = <100germ/1cmc CT = 3germ/100cmc CF, SP = 0 Apa sursa locala nedezinfectata: NTG = <300germ/1cmc CT = 10 germ/100cmc CF, SP = 2 germ/100cmc Aparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apa Suprapunere topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de distributie a apei Receptivitate generala Lipsa sezonalitatii Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de profilaxie

18. Virusuri si paraziti transmisi prin apa; norme sanitare.


VIRUSURI :Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca : numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare. VIRUSURI: Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca : numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare. Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani; rezista la clor si UV Gastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile Norwolk si tip Norwolk); li se atribuie 50% din gastroenteritele non-bacteriene. Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E da o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%. PARAZITI: Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea necorespunzatoare a apei. Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice. Cryptosporidium au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia. Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma infestanta Ascaris lumbricoides afecteaza in special copii NORME : Apa robinet dezinfectata: NTG(numar total de germeni) = <20 germeni/10cmc CT, CF, SP = 0/100 cmc Apa robinet nedezinfectata : NTG = <100germ/1cmc CT = 3germ/100cmc CF, SP = 0 Apa sursa locala nedezinfectata: NTG = <300germ/1cmc CT = 10 germ/100cmc CF, SP = 2 germ/100cmc Aparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apa Suprapunere topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de distributie a apei Receptivitate generala Lipsa sezonalitatii Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de profilaxie 19.Analiza bacteriologica a apei : metode de analiza curenta. Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 370C (NTG) pe geloza sange 2%. Este un indicator cantitativ de contaminare globala.

8
Principiu : insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat 370C un interval de timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin un germene. Determinarea numarului de germeni coliformi totali : indicatori de poluare cu flora intestinala. Metoda colimetriei: - test de prezumptie insamantarea unor volume determinate de apa in flacoane si eprubete cu medii de cultura lichide pe baza de lactoza, incubarea ulterioara (48 h la 370C si urmarirea acelorain care s-a produs fermentarea lactozei cu producere de gaz. - testul de confirmare : este necesar deoarece si alte specii de microorganisme din apa fermenteaza lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu gaz se insamanteaza medii de cultura solide, se incubeaza la 370C 24 h si se urmareste aparitia coloniilor caracteristice. Determinarea numarului probabil de coliformi fecali :din tuburile pozitive la testul de prezumptie se trece ansa in tuburi ce contin mediu McConkey lichid se incubeaza 24 h la 44,50C. Virarea mediului in galben+gaz=prezenta coliformilor fecali. Determinarea numarului de streptococi fecali se insamanteaza pe pe mediu lichid (bulion+azida de Na) se incubeaza la 370C 24 h. + = aparitia unui sediment de culoare alba, cand agiti eprubeta nu se dizolva. Confirmarea insamantare din sediment pe mediu de cultura colorat cu brom-crezol-pur, se incubeaza 48 h la 440C, +=vireaza culoarea mediului in galben cu sediment pe fundul eprubetei. 20.Analiza bacteriologica a apei : analize complementare si speciale. ANALIZE COMPLEMENTARE :Atunci cand probele de apa necesita determinari suplimentare : alegeri de noi surse de apa, prezenta in apa a unui mare de germeni, epidemii hidrice Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 220C similar cu determinarea NTG. Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare Clostridium perfringens, reduce sulfitul de sodiu in mediul de cultura Determinarea numarului probabil de bacteriofagi antitifici Vi si anticoli Analize special: Urmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa Determinarea Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, bacteriofagi enterici si anumite enterovirusuri

21. Sectorul tratarii apei : indepartarea suspensiilor, coagularea, filtrarea. Indepartarea suspensiilor decantare/sedimentare, este influentata de caracteristicile suspensiilor, vascozitatea apei, temperatura, viteza de curgere si timpul de retinere in bazin, forma bazinului. Bazine orizontale cele mai utilizate, eficienta mare dar ocupa o mare suprafata. Bazine verticale mai putin eficiente. 2. Coagularea se aplica asuspensiilor fine ce nu se depun in bazinele de sedimentare. Se introduc in apa diverse substante chimice coagulante (sulfatul de Al, sulfatul de Fe, clorura de Fe). Eficienta depinde de : temperatura apei, turbiditate, de prezenta coloizilor de protectie. Aceste substante pot aduce insa in apa elemente toxice : As, F, Cu. 3. Filtrarea operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducere a incarcarii organice a apei si a microorganismelor. a) filtrul lent se face de sus in jos pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin (H1,8-20m). Mb. filtranta de la suprafata din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. Viteza 3-4 mc/24 ore/mp. Mecanismul filtrarii este in principal biologic. b) filtrul rapid viteza 100-200 mc/24h/mp. Mecanismul filtrarii este in principal fizic. 22. Sectorul tratarii apei : demineralizarea, mineralizarea, dezactivarea. Demineralizarea indepartarea excesului de saruri minerale a) Metode fizice incalzirea apei sub presiune pt. atingerea temperaturii de fierbere (bicarbonatii precipita sub forma de carbonati); aerarea apei prin picurare, pulverizare, barbotare (saruri Fe, Mn); evaporarea, congelarea, distilarea pt. demineralizarea apei. b) Metode chimice reactivi care + saruri minerale solubile saruri insolubile ce precipita. c) Metode fizico-chimice prin schimbatori de ioni (cationiti sau anioniti). Masele cationice pe baza de H sau Na, cele anionice Fe sau Mn.. Mineralizarea introducerea in apa a unor substante necesare organismului uman. FLUORARE/FLUORIZARE cu fluorura de Na, fluorosilicatul de Na, acidul fluorosilicilic. Controlul trebuie riguros executat Dezactivarea indepartarea din apa a substantelor radioactive naturale sau conferite apei prin impurificari 23. Sectorul tratarii apei : dezinfectia. . Dezinfectia apei distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numarului de saprofiti pana la conditii de potabilitate. Procedee : a) Metode fizice : radiatii UV, US, radiatii ionizante, fierberea si distilarea, filtre bacteriologice. b) Metode chimice : clorul si compusii sai, ozonul, permanganatul de potasiu, iodul, bromul etc.
Dezinfectia cu clor : Cl se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa elibereaza clor activ. Clorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid hipocloros( ion hipoclorit si ioni de hidrogen), ioni de clor, ioni de hidrogen. Necesarul de clor actiunea depinde de:

9
- pH invers prop. - temperatura creste odata cu ea - continutul de subst. org. oxidabile - cantitatea de subst. anorganice reducatoare - turbiditatea apei Doza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber. Clor rezidual : clorul ce persista in apa dupa contact de 30 de minute intre dezinfectant si apa. El asigura protectia apei la nivelul retelei de distributie. Sensibilitate la Clor : bacterii nesporulate G- (SF, B. difteric) sunt mai rezistente decat cele G- (B. tific, paratific etc.); bacilii dizenterici sensibilitate inegala; B. Koch rezistent; virusurile rezistenta crescuta la clor. Alti dezinfectanti chimici : bioxid de clor (actiune bactericida mai puternica, nu formeaza triclorfenoli); iodul ( in conditii speciale); brom (+Cl = dezinfectia piscinelor, bazine de innot); permanganat de K; Ozonul in viitor Cl+ozon distruge subst. organice, virusurile, imbunatateste gustul si mirosul etc. 24. Determinarea clorului rezidual si a necesarului de clor. Clor rezidual : clorul ce persista in apa dupa contact de 30 de minute intre dezinfectant si apa. El asigura protectia apei la nivelul retelei de distributie. Determinare clor rezidual : a) Metoda cu metiloranj : clorul rezidual, in mediu acid, decoloreaza solutia de metiloranj proportional cu concentratia sa. b) Metoda cu ortotolidina- metaarsenit : clor + ortotolidina coloratie galbena a carei intensitate este proportionala cu concentratia acestuia. Pentru diferentierea clorului rezidual liber de cel legat se blocheaza reactia de culoare data de ortotolidina si clor, imediat dupa ce a reactionat cu Cl rez. liber, cu ajutorul metaarsenitului de Na, datorita transformarii Cl rez. in clor ionic, inactiv fata de ortotolidina. c) Determinarea necesarului de Clor : introducerea unor cantitati crescande de clor intr-un numar de vase continnad volume egale de apa, urmata de determinarea clorului rezidual dupa 30 minute de contact.

25. Termoliza.

Termoliza rol in in expunerea organismului la temperatura crescuta. Se realizeaza prin : - pierdere prin radiatie (de la corpuri calde la reci), se pierde 45-50% - pierdere prin conductie (transfer prin suprafete de contact), 2-5% - pierdere prin convectie (prin intermediul aerului), 15-20% - pierdere prin evaporare (evaporarea apei de la suprafata pielii si a ap. resp.), 25-30% Aparatul repirator intensifica atat respiratia pulmonara (frecventa, amplitudinea resp., vrntilatia pulm.) cat si schimbul de oxigen. Metabolismul apei pierde cantitati mari de apa prin transpiratie. Sangele initial volumul creste, prin apa de la tes, apoi hemoconcentratie. Aparat cardovascular pulsul poate ajunge pana la 150/min TA- scade datorita scaderii tonusului vaselor periferice. Temperatura cutanata sub influenta unui microclimat cald, in diferite regiuni tegumentare creste cu 2-30 Temperatura centrala 0,5-10, efect nociv Aparat renal eliminarea apei se face extrarenal oligurie Aparat digestiv senzatie de sete, scaderea secretiei gastrice si intestinale Ficat scade functia glicogenetica Vezicula biliara se modifica compozitia bilei SNC scade atentia, precizia si coordonarea miscarilor, capacitatea de acomodare, viteza de reactie. 26. Efectele temperaturii crescute asupra organismului

; produce o intensificare a mecanismelor de termoreglare, soliictand diferite aparate si sisteme. Temperatura cutanata sub influenta unui microclimat cald, in diferite regiuni tegumentare creste cu 2-30 Temperatura centrala 0,5-10, efect nociv

10
Aparatul repirator intensifica atat respiratia pulmonara (frecventa, amplitudinea resp., vrntilatia pulm.) cat si schimbul de oxigen. Metabolismul apei pierde cantitati mari de apa prin transpiratie. Sangele initial volumul creste, prin apa de la tes, apoi hemoconcentratie. Aparat cardovascular pulsul poate ajunge pana la 150/min TA- scade datorita scaderii tonusului vaselor periferice Aparat renal eliminarea apei se face extrarenal oligurie Aparat digestiv senzatie de sete, scaderea secretiei gastrice si intestinale Ficat scade functia glicogenetica Vezicula biliara se modifica compozitia bilei SNC scade atentia, precizia si coordonarea miscarilor, capacitatea de acomodare, viteza de reactie 27. Efectele temperaturii scazute asupra organismului.

Scaderea temperaturii organismul este mai rezistent la scaderea temperaturii Temperatura centrala variatii de 0,3-10 Temperatura cutanata scade cu 2-30 Tegumentele palide, datorita vasoconstrictiei periferice Aparat respirator micsorarea frecventei si amplitudinii resp., consumul de O creste Sangele scade volumul, concentratia, pulsul, TA Ficat, muschi intensificarea reactiilor chimice Aparat renal poliurie, polakiurie Frecventa crescuta a afectiuniloe a frigore 28. Microclimat : norme igienico-sanitare.

Temperatura aerului 18-220C, diferente pe orizontala max. 2-30, pe verticala 1,5-20, in 24 h max 2-3 la incalzire centrala si 4-6 la incalzire locala. Umiditate 35-65% Viteza de miscare a aerului:0,1-0,3m/sec Radiatiile calorice temperatura peretilor sa nu difere cu m.m. de 4 fata de T aer. Temperatura corpurilor de incalzit sa nu depaseasca 800C Temperatura centrala cea mai constanta este temperatura rectala Temperatura cutanata Frecventa cardiaca pana la 28-290 puls normal Procesul sudoral - <250 in repaus nu transpira, pierderea de caldura prin perspiratie, 25-280 transpiratie usoara, >290 transpiratia este evidenta si creste proportional cu temepratura, la >350 toata caldura se pierde prin transpiratie. Reactivitate neuropsihica urmarirea dinamicii functiilor in relatie cu ambianta termica.

29. Clasificarea florei poluante a solului dupa provenienta. Ciclu om-sol-om : B. tiphic, paratiphic, dezenteriv, vibrionul holeric, v. poliomielitic, v. hepatitic. Contaminare frecvent indirect prin intermediul apei si alimentelor; mai rar indirect Ciclu animal-sol-om : Clostridium tetani, antrax, leptospira. Contaminare frecvent direct (obligatoriu leziune deschisa) ciclu sol-om : germeni majoritatea saprofiti, fungi (micoze viscerale aspergiloza, mucimicoze, coccidioza) Parazitoze : Biohelmintiaze : T. solium, saginata, echinoccocus. Exista gazda intermediara animalul. Geohelmintiaze nu au nevoie de gazda intermediara, dar obligatoriu trebuie sa ajunga pe sol (ascaridioza, anchilostomiaza, strongiloidioza, tricocefaloza) 30. Indicatori bacterieni si parazitari ai poluarii solului. Germeni mezofili Germeni termofili- germeni saprofiti, temp. optima 600C Gemeni coliformi contaminare fecala - E. coli viabilitatea mica (<3 zile) - SP fecali poluare relativ recenta fecalaGermeni sulfitoreducatori clostridium, rezistenta mare contaminare fecala veche.Oua de geohelminti

11
Fungi geofili 31.Substante toxice transmise prin apa. fluoroza dentara numai daca F e ingerat in perioada de formare/calcificare a dintelui intital afectare superficiala, apoi intreg dintele Dean: trepte de gravitate: de la pete albe ...dinte sfaramicios fluoroza osoasa: de la dureri difuze....dureri de coloana (dorsal, cervical) Intoxicatia cu nitrati (cianoza infantila, methemoglobinemia infantila cianotica- forma acuta) Cianuri: utilizate in diverse sectoare : minier, turnatorii, metalurgic, industrie chimica organica ef. pe termen scurt: tahipnee, tremor, alte probleme neurologice ef. pe termen lung: scadere in greutate, afectarea tiroidei, leziuni neurologice Intoxicatia cu mercur (toxic in orice forma): originea : naturala(din sol, vulcani) surse antropogenice poluare industriala agricola(pesticide organomercuriale) rezulta din arderi de combustibili fosili forma: Hg metalic, saruri organice/anorganice CADMIU : ca si Pb si Hg poluant cumulativ depozitare continua pe parcursul vietii(la nastere este zero) depozitare : rinichi(>50%), ficat, cord, creier, testicul, piele, hematii Difenilii policlorinati grup de subst. organice(peste 200) care apar din activitati umane(nu natural) 32.SUBSTANTE IDEZIRABILE IN APA(EFECTE) : I SI F

Iod distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5g/dmc. Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori > = carenta relativa de iod : alimente ce contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian) FLUORUL:se fixeaza in tesuturile dure(os, dinte) = la hidroxiapatita fluoroapatita retinerea: mai rapida si mai mare la:pers. tinere copii cu dinti in crestere- fixare uniforma in toata structura dintelui(apoi-doar la supraf) fluorul in dentina si smalt: in relatie directa cu conc. din apa potabila excesul: elminat renal/transpiratie/mici cantitati pe alte cai fluor in urina: test de ingestie

33. Conditii de potabilitate ale apei (DECI APA POTABILA):organoleptice, fizice si chimice.
CONDITII ORGANOLEPTICE : Miros : - de ou stricat degajare de H2S - de NH3 datorita descompunerii substantelor de tip proteic - de Cl dezinfectia este facuta cu cantitate de Cl in exces CONDITII FIZICE: Temperatura - influenteaza compozitia chimica si biologica a apei, viabilitatea germenilor (temp. crescuta viabilitate >), eficienta dezinfectiei (temp. scazuta eficienta <). - 7 150C Ph influenteaza viabilitatea germenilor (pH alcalin viabilitate >), eficienta dezinfectiei (pH acid eficienta >). - 6,5 7,4

12
Turbiditatea prezenta substantelor insolubile (prezente in mod normal argila, mal, plancton etc- sau in urma proceselor de poluare). - scara artificiala de SiO3 (5 grade). Culoarea data de substantele solubile in apa - scara de platino-cobalt (15 grade). Radioactivitatea data de prezenta in mod normal a unor radionuclizi existenti in scoarta terestra. CONDITII CHIMICE : Substante cu actiune nociva : provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maxima admisa foarte exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 g/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc). Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.) Concentratia substantelor organice in apa indicator global de poluare; provin din sol (natural) sau prin poluare. Determinare oxidarea substantelor organice cu permanganat de K in mediu acid la cald. Amoniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa (de la cateva ore la cateva zile), are valoare unei poluari recente. Determinare amoniacul din apa sau ionii de amoniu formeaza cu reactivul Nessler un complex colorat in galben a carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului. Nitritii rezulta din amoniac in a doua etapa de descompunere, de la cateva zile la cateva saptamani, au o valoare de poluare mai veche. Determinare nitritii din apa formeaza un complex azoic de culoare rosie prin diazotare cu acid sulfanilic si cuplarea cu alfa-naftilamina. 34. Indicatori de poluare ai apei.

Indicatorii poluarii pentru apele de suprafata: - materii in suspensie -consum de oxigen in 5 zile -colimetria, mineralizarea Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei. Indicatori ai poluarii persistente: -cadmiu -mercur -compusi organo-halogenati -compusi organo metalici prin trei categorii de parametri: a)parametri de baza-temperatura -pH -conductibilitate -oxigen dizolvat -colibacili b)parametri indicatori ai poluarii persistente: -cadmiu -mercur -compusi organo-halogenati -compusi organo metalici -uleiuri minerale c)parametri obtionali: -carbon organic total -consum biochimic de oxigen -metale grele -arsenic -bor -sodiu

13 -cianuri -uleiuri -streptococi


38. Clasificarea radiatiilor ionizante; Mecanism de actiune. CLASIFICARE: - r. electromagnetice formate din fotoni X, mare capacitate de penetrare, strabat corpul retinandu-se mm sau mp in dif tes.(radiodiagnostic, radioterapie) - r. formate din particule atomice a. - (2p, 2n), b. (electroni); c. fluxuri de protoni d. fluxuri de neutroni(!) !!!! mica penetrare raman in stratul cornos ( )sau piele () au o mai mare capac. ionizanta ca cele anterioare 39. Surse de radiatii ionizante; mecanism de actiune. externa expunerea partiala sau totala a orgselor.la radiatii exterioare, efecte - in tesuturile care absorb radiatia nocivitate maxima: radiatiile electromagnetice interna produsa de atomii elementelor radioactive patrunse in corp (inhalare, ingestie, parenteral) o urmeaza ciclul metabolic al elementului o iradiaza tes din circuit (tot elem. uniform distribuite; partial pt. cumularea selectiva) nocivitate maxima - radiatiile & efectele: se datoreaza transferului de energie ef.intotdeauna nociv teoria tintei(1/3) : exista elemente/structuri ale celulelor asupra carora actioneaza energia eliberata, lezandu-le sau distrugandu-le ---cei mai sensibili:Acizii nucleici teoria radicalilor liberi(2/3) efectul radiatiilor nu prin impact direct, ci prin intermediul unor radicali instabili foarte reactivi (ef: depinde de cantitatea de radicali formata) 40. Efectele radiatiilor ionizante (efecte cu prag).

relatia cu prag: boala de iradiere ac sau cr modif.patologice apar numai dupa depasirea unor doze exista un prag pana la care riscul de imbolnavire e minim ia in considerare posibilitatile reparatorii !!teoria actuala: ambele relatii: cu prag(ef. somatice bine conturate)+fara prag (ef. somatice stocastice+ef. genetice) 41. Efectele radiatiilor ionizante (efecte tardive); mecanism de actiune. cand? la expuneri mici si repetate la distanta mare de la o expunere la doza < cea necesara pentru boala de iradiere a. boala cronica de iradiere radiodermita cronica (scleroatrofii, risc de malignizare) sterilitate alopecie cataracta leucopenia b. scurtarea duratei de viata : observata epidemiologic si statistic reducerea capacitatii de aparare fata de infectii/neoplasme c. efectul somatic stocastic: prin modificarea ADN-ului celulelor somatice rolul radiatiilor in producerea cancerului(si hemopatii) cancer pulmonar

14
leucemii cancer tiroidian cancer osos Este posibila orice localizare La tesutul unde se realizeaza schimbul de energie 0,01 Sv la 1mil oameni 100 cazuri de cancer