Rodica Ojog-Brasoveanu CUTIA CU NASTURI Priveau consternati victima. Dupa toate aparentele, murise sufocata, probabi l, cu perna de alaturi.

Dinulestii pareau sa nu priceapa. Izbucnira toti deodata: - Cum naiba? Acum juma' de ora era bine mersi... - De subit n-ai auzit? - Nu fii cretin. Doar daca nu-l cheama pe vreunul din noi "Subit". - Oribil... Cu noi alaturi, la ctiva metri. Baietelul scncea speriat. - Duceti-l undeva pe asta micu'... Bine ca a mierlit-o! - Cenzureaza-te! ncepnd de acum orice cuvnt imprudent ne va costa. - Oricum, s-a lucrat destept! - Cred ca nu va dati seama de gravitatea cazului. Simt ca- mi pierd mintile. Dat e fiind circumstantele, ntelegeti ca toti, fara exceptie suntem in aceeasi galeat a ... - Cu rahat! - Lasati sueta, Domnilor! Chemati Politia. Poate criminalul se plimba pe afara, as paria pe mntuirea sufletului dumitale, ca-i acilea, prezent. Din toate cele sapte declaratii facute Politiei, un fapt rezulta cu certitudin e. In realitate drama ncepuse, cu exact doua zile n urma. Imediat la prnz. 1. O mie de nasturi Recunoscu unghiile exagerat de lungi ale Gigetei care-i zgriau de zor usa. Al teori, la fel de discret si distins, batea cu palma, ca si nunele din aristocrat ia vechii Chine. Batrnul Manole Paulian ofta imperceptibil. Nu-i placea sa fie su rprins. Peste masa mica,.. lami, asternuse o patura. Patura era verde, uni, pentr u ca .....sa nu se distinga. Sute de nasturi, de toate soiurile, de toate culori le pentru toate ocaziile, care se adunasera timp de decenii ntr-o cutie de pantof i. Pe capac, se mai distingea n litere ronde, fluide numele casei: "Raoul". Raoul , faimosul cizmar de pe Calea ... "Cum, nu stiti? Sigur, dumneavoastra sunteti t ineri. si azi mai e un atelier de ncaltaminte acolo. Vis--vis de Telefoane ...". P antofii Dandy - chevrot alb cu boturi si calcie din lac havane impun dezaprobarea matusilor din Antim, manifestata ca totdeauna sobru: o privire scurta destinata obiectului infamant, o sprnceana ridicata (stnga la Marie, dreapta la Cuta), apoi la zmbetu-i arc participa doar partea inferioara a obrazului. - Incredibil, Manolache, ca ai venit sa ne vezi! Ce mai face nu .i, iiraga de ea? Folosea tonuri blnde, melodioase, "acordate" n pensioanele anilor, "si glasuri le se schimba, n functie de epoca", observa batrnul. Chestiunea nu-i trecuse nicio data prin minte. Gigeta cuprinse dintr-o privire nteaga ncapere. Un zmbet insesizabil, ca un fos net de umbre, altera pentru o fractiune de secunda solemnitatea obrazului prea p ictat. - Buna dimineata, Coco. Ce faci? Indica usor din barbie masa invadata de nasturi, Manole Paulian se foi neland emna, - Putina ordine. Tre ... Trebuia de mult s-o fac, dar stiti cum se ntmpla. Amnam t otdeauna chestiunile dezagreabile. Gigeta si arunca o privire n oglinda din spatele batrnului. Declara absenta: - Pacat. E o zi minunata. Astea-s cazne pe care le rezolvi de obicei iarna ... Serile acelea oribile, care nu se mai ispravesc. De ce nu faci o plimbare? - Cred ca ai dreptate... Sa vad mai trziu. Gigeta, convinsa ca batrnul nu se va misca din casa, dar asta era el, nu cont razicea pe nimeni si niciodata, n fond un tip chic, care nu deranja, ridica din u meri. Rosti abia schitat, cu economia de gesturi care o caracteriza: - Cum crezi... Noi ne ntoarcem pe seara. Daca suna Dinulestii spune-le sa revina n

jur de 5... Bon amusement... Crisan!... Te rog, e trziu. Crisan, un baietas slabut cu ochi iscoditori, opintea s-o clinteasca pe maica-sa din prag. tsni pe lnga soldul puternic si se opri n mijlocul ncaperii. n pozitie de drepti, nclina brusc capul - mostra de salut n mediile diplomatice de dinainte de razboi. Miscarea si textul, apartinnd unui amic de al casei, fost diplomat, i plac usera. Rosti cu voce ngrosata: - Mes homrnages. Respectnd scenariul, batrnul se ridica si i strnse solemn, barbateste, mna. Era ritualul de fiecare dimineata. Avea 10 ani si si adora bunicul. Ei doi se ntelegeau de minune. De maica-sa se teme iar pe Dinu Paulian, tatal l trata nca de pe acum ca pe un simplu figurant. Oricum, distributia a doua. Paulian i urmari de la fereastra deschisa. Intr-adevar, zi splendida, radioas a ca n tablourile academice, norisori, alunecnd ca niste lebede pe cerul de un alb astru intens, toropit de arsita, gze motorizate, zbrnind frenetic, liliaci... Vrem ea liliacului, pentru batrnul Manole. Primavara primaverii ... Perdeaua fina, strn ita de vant, i mngia obrazul. In strada, Dinu Paulian mesterea ceva la motorul "BMW "-ului. Era prima lui masina, la aproape 40 de ani, chilipir achizitionat de la nemti, in' primele luni de dupa Revolutie. Primul automobil al batrnului fusese u n "Dodge" puternic, decapotabil. si avea doar 19 ani. Bineinteles, aceasta se pe trecuse nainte de razboi. La un an, zburdnd ca un ied n jurul masinii, il enerva pe taica-su si isi misca mereu mna a ramas bun, ca n gara, catre batrn. Gigeta, nca de la nceputul casatoriei, fusese categorica: "Nu se amesteca generatiile. Coco e d esigur un < adorabil vieux > dar prietenii nostri s-ar simti stnjeniti si nici el nu ar fi multumit". De regula, si petreceau duminicile la Snagov, unde un prieten de-al lui Dinu avea o vila. Petrecere - un fel de a vorbi - not, canasta, iar Gigeta nsurubata ntr -un fotoliu de rachita, de sub un nuc, se odihnea. Era vesnic obosita de parca a r fi singura femeie din Romnia care lucreaza. Virginia, singura cu serviciu si fa milie. "Dar Virginia a fost totdeauna o bataioasa", zmbi n gn batrnul. Se uita la Gi geta care aseza cu un aer princiar, din vrful degetelor o sacosa de plastic n port -bagaj. La Snagov, conform unei conventii initiale si tristului sistem a contributii lor de la petrecerile saracilor, "se mnca din traista" Cucoanele aduceau n general sufertase cu mncare gatita, dulciuri de casa, mici surprize de rafinament culina r. Gigeta respingea superior ideea. Participarea lor la mesele comune se concret iza n conserve, mezeluri, alcool. Nu exista duminica sa nu strmbe din nas: "E degradant sa vii cu merindea n plasa". Dinu, care o cunostea, surdea angelic: "De acord cu tine, iubito. Hai sa mncam la crciuma. Ploua cu stabilimente la S nagov". Camuflndu-si zgrcenia, Gigeta se strmba cu ifose: - E o lume ngrozitor de vulgara si nici nu putem face nota discordanta... - Vezi! exclama Dinu, si nevasta-sa nu stia niciodata daca nu cumva o persif leaza, iar ai dreptate. Asta-i situatia! Batrnul Manole si zise ca n locul ei nu s-ar simti tocmai la ndemna si, n orice c z, ar trai un permanent sentiment de nesiguranta. Dar nimic nu era mai departe d e Gigeta de ct o asemenea stare de spirit. Dimpotriva, certitudinea propriei desa vrsiri o pecetluise cu un aer de aroganta permanenta,nu ti-o puteai nchipui cu bar bia n piept. Chiar si acum, asteptnd cu o mna n sold "sa plecam odata, pentru Dumnez eu! chestiile astea se puteau face si aseara", scruta vrful copacilor deja obosit a si aprioric plictisita. Simtea adierile usoare ale diminetii de primavara undu indu-i faldurile rochiei de matase naturala, desenndu-i fara menanjamente - dar a sta n-o mai stia - soldurile late. - Dumnezeule mare!se sperie batrnul. Soie naturelle si in excursie la iarba verd e". si se gndi nfiorat la privirile si comentariile celorlalte cucoane venite n blu gi si ncaltate cu adidasi. "Asta e stilul meu", reteza scurt Gigeta orice aluzie pe tema. Capul sau frumuse l, cu caractere accentuat mongoloide. Ochii exotici, trasi spre tmpla, cu gene scurte si dese erau ntr-adevar splendizi, iritau gingiil

e, evidente, (din fericire, Gigeta rdea rar) si mai ales machiajul gras din prime le ore ale diminetii - Ar trebui sa-i atraga cineva atentia, perora Virginia, indignata, arata ca o m asca. Nici curtezanele nu se vopsesc n halul asta! E pur si simplu un scandal". Taica-sau surdea malitios: "Sugereaza-i-o tu..." Virginia sarea doi pasi napoi: "Eu? Tu trebuie s-o faci, n calitate de socru. si n primul rnd barbatu-sau". "Banuiesc, surdea blnd batrnul, ca niciunul din noi nu are curajul necesar pent ru a lua asemenea initiativa. "Sunteti ridicoli". "Ridicoli!" Manole Paulian ridica din umeri. Ajunsese de mult la concluzia c a n viata, important nu este sa ntrunesti sufragii, ci, n primul rand sa te simti tu bine. A fi pe placul tuturor, a te stradui n acest sens presu pune eforturi continue si desigur incomode. La urma urmei, daca Geta e fericita cu circa 50 grame de fond de ten, zilnic, gene naclaite de sclipici si ruj peste tot unde ncape, treaba ei. Cei mai multi oameni umbla in viata dupa fericire, fara sa stie macar cum arata. -La revedere, Coco! Crisan cu sepcuta de jocheu pusa cu cozorocul la ceafa - era de bon ton ntre pust ii din cartier - ii facea bezele. Dinu duse aratatorul la tmpla, ceea ce nsemna "u ra batrne, te am salutat" si puse n functiune motorul. Imperial, Gigeta si flutura economic degetele nmanunsate. Expresia obisnuita de nemultumire, se transformase acum n grimasa. "Saracuta de ea, ofta Manole, dezlipindu-se de fereastra. Nu e niciodata bin e dispusa ... Sau macar multumita ..." Mai mult, avea impresia ca permanenta buna umoare a lui Dinu, congenital je m'en fiche-ist si plaisirist o irita, o ofensa adusa personal. Un fel de "eu le sufar adnc si tu ti permiti sa fi vesel ca un cintezoi, mie mi-ar fi jena..." - Dar ce dracu, le suferi non-stop? cutezase o data Dinu. Reactia si sanctiunile Gigetei fusera nsa att de categorice, nct incidente asema natoare nu se mai ntmplasera niciodata. Dinu se grabea cu avalansa de fraze sa-i d ea dreptate si aparent, nu-i iesea din cuvnt, dar iii sinea lui presupunea batrnul , ridea sardonic. Nevasta-sa trebuie sa fie constituit pentru el un vesnic motiv de amuzament. Altfel, desigur n-ar fi suportat o. Batrnul si ridica ochii spre pendula. Era trecut bine de zece Decise scurt ca n-avea sa iasa din casa. Nu mnca in familie, dect la sarbatorile mari. Detesta ide ea de a deranja, rosea Ia gndul unor eventuale discutii asupra unei contributii n ecorespunzatoare, nu voia sa asiste la mpartirea diferentiata a bucatelor -"piept ul pentru Crisan, nu-i plac copanele, eu cred ca am sa ma multumesc cu o aripioa ra, etc...." Binenteles spalatul vaselor, i-ar fi cazut firesc in sarcina. Gigeta si menaja minile, iar Dinu, absent, fara vocatii domestice, neglija problemele de gosapodarie. O femeie din vecini venea saptamnal "sa raneasca la Paulieni". Vase murdare de doua trei zile o asteptau deasupra si dedesubtul chiuvetei, oalele mbc site trebuiau tinute ntr-o baie de detergent cteva ore pentru a putea fi curatate. Mncau pe apucate, prin expressuri si lacto-baruri, consumau intens brnzeturi si m ezeluri, prajituri de cofetarie. A pregati dejunul de duminica, nsemna pentru Vir ginia o tigaie de cartofi prajiti pe un resou electric, snitele semipfeparate de la "Unic" si fabricarea a 20 de papanasi, realmente reusiti. Era tot ce stia sa faca, n afara de macaroane, oua si fiind o hemeopata convinsa, puzderie de tizan e complicate carora le spune cocteiluri. - Eu cred ca-mi ascunzi ceva... Am sa ma reped pna la voi. - Te rog foarte mult sa nu te deranjezi. De circa zece ani, Virginia, din pricina unor deformatii reumatice dureroase (la degetele picioarelor), se deplasa greu, schiopatnd si nu purta dect pantofi d e pnza. Aceleasi necazuri le avusese la batrnete si mama lor, Coana Agepsina. Mano le o avea dinaintea ochilor, silueta ovala n matase neagra, rezemata n baston, leg anndu-se anevoie" pe picioarele ncovoiate de vrsta. Virginia pasea azi la fel, ca o rata; menajndu-si piciorul stng, se lasa cu toata greutatea pe dreptul, ntr-un bal ans dezechilibrat. - Spui ca-s la Snagov, relua Virginia. - Da draga. Exact ca n fiecare duminica.

- Tu de ce nu te-ai dus? N-avea ce sa-ti strice o plimabare n aer liber. Batrnul s urse. i explica plin de rabdare, ceea ce i explica de ani de zile, cel putin o data pe saptamna. E un om n vrsta, tinerii au viata lor, procuparile lor, gusturile si glumele lor. Nu s-ar simti nici el bine iar pe ceilalti sigur i-ar incomoda. - Cum de nu ntelegi atta lucru, Virgi? tii minte cnd veneau la noi Tante Marie si Tusa Cuta? Furai gramofonul din salon si te ascundeai tocmai n fundul gradinii . Lui maman i pleznea obrazul de rusine. Virginia surse. Ii placea sa i se aminteasca de nazbtiile tineretii, n adolesce nta si chiar mai trziu, fusese considerata o dracoaica plina de temperament si, p entru epoca aceea, probabil ca era. Auzind telefonul, Paulian respira adnc. In sfrsit, liniste! multa vreme. Sub p retextul ca si-a amintit ceva foarte si ca a avut un vis extraordinar, sora-sa v a mai da vreo citeva telefoane: - ... Tinerii s-au ntors?... Cum se simte Crisan?" Manole si umplu un pahar cu lap te. Isi a duse tava n odaia lui. Era gustarea de ora 11, dar ii va tine loc si de prnz. Avea provizii persoanle si Gigeta i cedase cele doua rafturi din dreapta fe restrei. "O sa iau ceva mai substantial, pe la 6, nainte de a veni ei..." Se aseza n fata b iroului si si trecu degetele grebla prin puzderia de nasturi. Bumbii rascoliti em isera sunete - impresii, amintiri pe care batrnul le nregistra cu nostalgie. Scart aitul cizmelor de lac ale tatei pe prundisul aleeii de la conac... Trecusera apr oape 70 de ani de cnd nu mai auzi pasii aceia inconfundabili ... ticaitul micului orologiu al Coanei Agepsina ... zaharul tos aruncat cu pumnul peste tava cu ali venci fierbinti ... zanganitul bratarilor, brutul palid al Luminitei n seara logo dnei lor ... Tic-tac-ul din cancelarie cnd, mpreuna cu Costin - coleg de banca si prieten asteptau ncremeniti pedeapsa directorului... La ora de limba nchisesera o pisica n pupitrul catedrei. Profesorul in icstru cum i se spunea pe atunci - se nv inetise de frica... Batrnul Manole mngie cu degete nesigure un nasture din metal auriu. Pe pntecele r otofeie, stralucea simbol clasic, ancora iulie bucle de frnghie ... Costumasul ma rinar! El si Costin se imbracau la fel. Ii deosebea doar "pavilionul". Costin er a "n marinar danez"; Coana Agepsina alesese pentru, feciorul sau uniforma flotei celei de-a IlI-a Republici Franceze: un pompon rosu aprindea un mac n vrful berete i albe. - Ce multe de-atunci, sopti Paulian. Costin... Ce copil adorabil! si azi, dupa atta vreme nu-si putea nchipui ca baietasul acela subtirel, numai rs, lumina si perpetuum-mobile cum i spuneau colegii, va deveni peste ani un uria s, un Gargantua plesuv cu ceafa nvapaiata si probleme de guta. A murit la Paris, n '57, explica Manole Paulian, unui interlocutor imaginar, fara sa-si fi revazut tara... Patruzeci de ani de exil... Ciudat... Foarte ciud at ... Rasfira absent gramada de nasturi - de toate culorile, din os, cristal, baga , ebonita si sidef, bumbi perla sau strass, mestreriti din fir de aur ori par de cal, din pine presata - mizeria postbelica - sau lemn si iar butoni fastuosi, im portanti, opulenti despre care nu-si amintea sa-i fi vazut vreodata pe vesmintel e celor din jur Cei din jur, surse Paulian, care existasera acum saizeci sau sapt ezeci de ani ... Era un pic mai rasarit dect genunchiul lui Papa, conu lorgu Paul ian, iar costumul tirolez i venea cam larg. Uite, nasturasul asta cu edelweiss e de la hainuta din piele de drac ... Asta-i a lu' Tusa Cuta ... l purta la mantelu ta cu jeuri.Chipul batrnei se suprapuse pe suprafata nasturelui din cristal negru , att de minutios ncrustat nct sclipea ca o piatra pretioasa. Cele mai vechi amintiri datau de pe vremea costumasului tirolez. Avea 4 sau 5 ani... Tusa Cuta, multi... 60 sau 70... Poate 100. Pentru Manolica, baietasul de atunci, oricum batrna ct lumea. Batrnetea ei l fascina ca o poveste nfricosatoare cu zmei, capcauni si copii rataciti n padure. Se simtea nspaimntai, dar n acelasi ti mp era peste puterile lui sa n-o priveasca, sa nchida ochii sau sa se uilc n alta parte. La masa ... Totdeauna n chioscul din gradina, prmni ca Tanti Cuta "nu pase a dect pe iarba verde" de cum da bruma si pna la zambilele lui Prier, nu-si mai pa rasea "casuta si zidurile ei". La masa, Manolica, captivat de fenomenele senectu tii, concentrate ntr-o singura faptura, uita sa mannce iar pe chip i se as ternea

o expresie de s tu poare. "Copilul acesta ma ngrijoreaza", se confensa n iatac coana Agepsina catre barb ata-sau... Vorbea cu spatele ntors, n vreme ce conu lorgu si rnduia plasa de somn peste mus tatile, "n ghidon de bicicleta". n oglinda cu doua voluri, vedea spinarea grasa a consoartei nsemnata de urmele siretului de la corset, umerii pufosi (celebra carn atia marmoreana a Coanei Agepsina n trg!) ceafa moale, de culoarea mierii pe care se brligau ctiva zulufi. - Ce ai cu baiatul? - Tu nu esti atent... Dar uneori, sa bagi de seama mai cu seama la dejun, ca pata un aer cu totul imbecil. Ieri mnca supa cu furculita, azi dimineata, n loc de ou si-a pus miere in cocotiera. Se tot zgieste de parca ar vedea cine stie ce mi nunatie. - Nazdravanii de copil, mormaia absent conu lorgu. Nu lua aminte matale la ct e cele... Cucoana sarea arsa: - Asa le micsorezi dumneata pe toate! Mai alaltaieri... chiar asa! vineri, c a dejuna la noi si alde vara-ta, Cuta... Da-mi te rog, vazelina de pe gheridon, mersi . Asa... Numa' ce terminam masa si vaz ca Manolica ramne, tot asa holbat, cu ochii ta Cuta... Zic. "hai puisor, du-te la culcare..." -Da, si? Conu lorgu deschise ziarul si si potrivi pince-nez-ul mai spre vrful nasului. - Cum si? Am ncremenit de spaima: - De ce, frate? - Auzi, ce-mi spune: "Ce de-a greierusi mamuta! Tare, tare multi... si ce ar mai vrea bietii sa se sloboada..." Ei, pofteste si raspunde-mi dumneata , unde a rostuit el de greieri, acum, nainte de Sfintele Paste? si de unde sa se sloboada, Doamne iarta-ma! "Biata Tusa Cuta! surse celor zile Manole Paulian. Fusese cndva o femeie voini ca iar vrajmasia ariilor ori cine stie ce betesuguri ale vrstei, i macinasera vlag a. i atrnau pieile, chiar si mai jos de coate, cea mai mica miscare era nsotita de tremurici, ziceai ca ntreaga faptura i doar piftie nenchegata. Frematau jeurile pen tru care dovedea credincioasa slabiciune, i frematau carnurile, mai ca zanganeau. Da' cel mai vrtos clampaneau gtul si gusa, mai cu seama cnd se ospata. Acolo era nc redintat baietasul ca topaie puzderie de greierusi ce opintesc sa iasa la soare. De ce greierusi? Pentru ca batrna avea o respiratie trita n care lui Manolica i se parea ca desluseste graiul zurbagiilor noptilor de vara. Tot la Tusa Cuta vazuse prima oara Manolache, baietel de cinci ani, n camasut a de borangic pna la genunchi si cu bucle - i era teama de frizer- cum arata o pro teza dentara. Reflex, batrnul Paulian si plimba limba peste coviltirul din acrilat roz, de p e cerul gurii... Simtea concret, acum, dupa saptezeci de ani, parfurmul - culori, sunete, aro me, nuante si sclipit, tresariri de aducere aminte - acelei dupa amieze de iunie . Rapusi de masa mbelsugata si de caldura, cei din casa si faceau siesta, ntreg con acul odihnea. Curtea era pustie, slugile, asemeni stapnilor cautau racoarea, fie n odaitele lor - ntreaga aripa din spatele bucatariei de vara- fie n livada, sub um bra dulce a nucilor. Singura treaza se afla Arelia "jandar peste cuhnii", cum i z icea Conu Iorgu si care nascocea mereu un ce de trebaluit. "Minile mi-s robace, se falea dnsa, asa m-a gresit mamaia, nu indura trndavia". Truda necontenita i ngaduia sa-si salte nasul peste toate testele de sluga de la c urte si a-i masura cu rapunator dispret. Doar ca nimeni n-o lua n seama, toti cun oscndu-i betesugul. Mncarimi aprige carora nici o alifie, nici un descnt, nici o ba ba nu-i venisera de hac, o cazneau cumplit pe zapuseala de cuptor - ca era vorba de arsita sobei ori vipia lui iulie - o data ce se asternea la somn. Asemeni lu i Marat, razvratitul de la 1759 ori Alexandre Dumas, jupani pe care nu-i cunoste a si nici nu se necajea ntru aceasta - Baba Aretia nu cunostea alinare dect scufun data n vrana cu apa de balta. n asemenea cada ntocmita ca o barcuta cu fundul drept , dormea de cu primavara si pna se desprindea de ram frunza ruginie. Manolica, din cine stie ce pricina, fara somn se .strecurase hoteste n odaie

-dintre toti, Virgi avea urechea cea mai ascutita, dormea nsa dusa n patutul alatu rat cu un deget n gura- si ncepu sa colinde ncaperile cu semntimentul ca se afla ntr -o expeditie. De altfel, casa pustie, fara mamuta, papa, unchi, matusi, Virgi, ci nii si o liota de slugi care forfoteau la tot pasul i facea impresia unui meleag necunoscut. O usa ntredeschisa i atta curiozitate. Era una din odaile de oaspeti, f olosita de Tusa Cuta cnd ostenita de dejun, se repauza vreme de doua ceasuri la v aru-sau Iorgu; mai apoi, dupa cina, Gheorghe vezitiul o purta spre casele dumnea ei, din capatul trgului. Manolica vrse nti un ochi, dupa aceea capul, apoi, fara a ma i tine seama la buna cuviinta, intrase de-a binelea. In mintea batrnului, staruiau si azi uitate amanuntele - obiect ' sau impresi e - ca ntru-un cliseu fotografic. Fereastra deschisa, dar cu transperantele trase ocrotind racoarea si clarobscurul din camera, perdele umflate de adierile gradi nii, chilimul de culoarea Bordeaux-ului pe care-1 consuma papa la friptura, oala de noapte din portelan alb cu trandafiri verzui, care se vedea n gheridonul ntred eschis, paravanul de matase brodat cu pagode. n patul cu baldachin de rips rosu, dormea cu minile ncrucisate pe piept, ca ntr-o rugaciune sau taman pornita pe drumu l cel din urma, Tusa Cuta. Manolache se apropiase tremurnd de frica, darconvins c a va asista la un eveniment extraordinar Parca trudit de toti dracii, grumajii b atrnei se zbuciumau cumplit, n vreme ce gura deschisa casca un hau negru prin care se alungau zgomote nfricosate. "Greierusii care opintesc la lumina, gndi Manolache. Iaca, asta-i borta prin care s-or slobozi..." Asteptase clipe, poate minute, si zise batrnul, pndindu-le izbavirea din temnit a. Ochii i alunecasera ntmplator pe masuta turceasca - sofraua - din arama batuta d e lnga crivat. O chisea cu serbet de lamie si carafa cu apa asteptau desteptarea b atrnei: ntr-un pahar alaturea, deslusise nsa ceva ciudat. Parca margele Manolache s e apropie si dintr-o data simtise ca inima face o tumba. Zapacit de spaima, iesi se sageata din odaie, alergase ca un bezmetic, zbuciumnd linistea cu tipete si us i trntite si uitnd de opreliste sfnta, navalise'vijelie n iatacul parintilor. "Mamuta! mamuta! Am vazut dinti fara om!'" Telefonul suna din nou. Batrnul tresari si arunca spre aparat o privire iritat a. "Precis e iar .Virginia. Nu mai raspund". De-acum avea sa se ncapatneze; va ncer ca din sfert n sfert de ceas imaginnd diverse situatii, catastrofe sau cel putin n berna, va alerta rudele, cte au mai rifllftas, prieteni, vecini. Nu era un sadic. Dimpotriva, o menaja pe ct posibil si, n general, era singurul care o suporta, st raduindu-se sa-si aminteasca de fiece data ca prea bunele intentii faceau din Vi rginia o femeie imposibila. Pe barbatu-sau l pisase cu tenacitate vreme, de cincizeci de ani, nsa individu l se dovedise a fi de fier. si vedea de treaba linistit, ignornd fondul sonor asa cum altii citesc ziarul cu aparatul de radio deschis. Pe la 60 de ani acuzase o surzenie inexistenta, fara sa rezolve nsa mare lucru. Casa se umpluse de biletele . "Du-te... Nu uita sa... Trebuie... Cheama-1 pe ... Treci pe la ... De ce nu... Virginia tot vorbea singura. Manole Paulian rse ncetisor. Titi fusese un barbat chipes, o varianta capsista si cu monoclu lui Humperey Bogart, dar nu prea istet. Semana de fapt cu alte mi i de ofiteri de cavalerie din generatia lui, fatosi, pintenati, cu piept bombat si succes imposibil la cucoane, n societate nsa facea figura buna ca orice charism atic - alt termen al postrevolutiei - iar politetea desavrsita si buna educatie, acel savoir faire propriu clasei din care facea parte, l scutea de gafe. Virginie i nsa, agera, spontana, cu inteligenta care sarea locurile comune nu-i izbutise s i nici nu ncercase sa-i tina piept. Apropie de ochi un bumb metalic de culoare kaki. Pe spate avea o urechiusa m are prin care ai fi putut petrece o sfoara. "E de la tunica lui Titi, si aminti Paulian. Cum o fi ajuns la noi?..." El, M anole, nu facuse razboiul. Din cauza platfusului, fusese reformat. Dintr-o data, il fulgera un gnd neasteptat. Pe buze si in ochi i tremura un su rs nesigur parca mirat: aici, pe masa, n fata lui, se ngramadeau nu cioburi de os, sticla sau celuloid ci destine, existente uitate, farme de defuncte primaveri, ir epetabile rasarituri de soare sau un clar de luna unic)fun bal de neuitat, dolii nemeritate ori izbavitoare, secunde de coplesitoare fericire; fericirea aceea c

are-ti taie respiratia, infidela si fara adresa, vesnic "flotanta", i trecu prin minte batrnului, volubila si capricioasa, totdeauna fragila, ngrozitor de fragila. "De infarct, mormai nedeslusit Paulian. Asa moare fericirea. Stop cardiac .. . Cel putin asa a fost pentru, generatia mea ... Nu cu pipeta ... Cu barosul ... Pac! si s-a stins. La Yalta sau poate mai demult. Cnd s-a fost gndit lumea ..." Manole Paulian se ridica anevoie si se ndreapta spre baie. Prostata devenea t ot mai obositoare. Dar i era teama de spital. Nu fusese niciodata internat. Mintea i era nsa acum la altele. - Daca stai sa' reflectezi... Surse propriei imagini din oglinda. Hotart azi s unt pus pe filosofeala... Cta viata ncape ntr-o singura cutie de pantofi! Trntita pe un pled, n blugi, o camasa larga din pnza topita, espadrile arcanite pe un singur deget si cu pleoapele ncretite din pricina soarelui puternic, Nina Diamandescu n-o slabea din privire. Pe buze i flutura un surs fara nuante si daca Gigeta s-ar fi ostenit sa-i acorde un minimum de atentie - dar n-o facea cu nime ni, coplesita de propria-i superioritate si ncredintata de mediocrul, lipsa de im portanta a celor din jur - si-ar fi dat seama ca, n sinea ei, Nina se amuza copio s. n realitate motivul esential pentru care sotii Diamandescu ntretineau relatii destul de strnse cu Paulienii era tocmai acest permanent climat de ilaritate, ace st rs continuu pe care Gigeta l provoca fara cel mai mic efort. Aerele, aspectul f izic, vestimentatia, arogantul si siguranta suverana a insului ce se considera u nic, constituiau pentru Nina un spectacol de care nu se satura niciodata. "In materie de ridicol, i spunea lui barbatu-sau, Gigeta e inepuizabila. Pr esupun ca Dinu se distreaza ct e ziua de mare". Gioni Diamandescu era mai sceptic. "stii... Nu toata lumea e Stan si Bran. si chiar asa fiind, nu poti sa-ti pe treci toata viata la cinema. Cred ca batrnul Paulian are dreptate. A scapat-o oda ta, fara sa-si dea seama: "Dinu nu si-a jucat nca ultima carte..." Nina l privise cu inimna strnsa. Dar oare el, Gioni, si-o jucase? De sapte ani , de cnd se casatorisera, n urma unei politici stiintifice si sistematice, i era te ama ca-1 pierde. Dinspre lac se auzea rsul celor doi barbati, chiotele lui Crisan, zgomotul ap ei balacite. Nina i vedea printre ramurile unduios nestatornice ale salciilor. Mi ngea uriasa din felii de plastic albe si rosii se ivea capricios ici si colo dea supra capetelor, printre crengiile copacilor sau rostogolindu-se pe lnga tufisuri . Nina zmbi matern; pareau trei scolari scapati la grla, ntr-o zi de chiul. - Niciodata, si exprima cu glas tare gndul, nu te simti mai n vacanta ca atunci cnd tragi la fit. Gigeta, abandonata n fotoliu de rachita ntr-o pozitie de lene eleganta, si ridi ca ochelarii de soare. - Ce-ti veni? Nu intuia corelatia Ninei si oricum i s-ar fi parut stupida. Gigeta fusese o eleva si o studenta exceptionala, primise o singura nota de 9 n viata ei (n liceu , la desen) iar atunci se decretase zi de doliu n familie. Fenomenul contribuise mult la evolutia ulterioara a tinerei femei. Copil unic, "comis" Ia batrnete, nu fusese niciodata admonestata, n familie cuvntul, deciziile Gigetei constituiau leg e, porunca dumnezeiasca. Nesanctionata nici acasa, nici la scoala, Gigeta crescu se n ideea ca fusese o fiinta privelegiata, cu merite de exceptie. Anii nu facuse ra dect sa consolideze, sa-i amplice pna la gigant infatuarea si nu o data se ntreb a daca cei din jur i realizeaza valoarea la dimensiuni exacte. n legatura cu Dinu, pe care n sinea ei l socotea un mic neghiob de familie bien elev, adica exceptie n epoca noastra att de vulgara, nici nu-si facea iluzii, dar mai existau si altii p rintre cunostintele sau colegii de institut a caror opinie putea sa conteze. Gig eta se considera inegalabila, dar tocmai de pe acest pisc de Ceahlau si ngaduia sa fie generoasa si accepta ca n jur exista si unele "minti mai aerisite". Daca ntmpl ator l-ar fi auzit p Dinu, care n apart, declara ca "Gigeta are despre ea nsasi o im presie mamut", nu s-ar fi simtit ctusi de putin ofuscata, dispozitia ei oscilnd ma i degraba spre compasiune. "Bietul de el nu va depasi niciodata judecatile unui copil de doisprezece ani". - Spuneam, rosti Nina cu glas lenes, jucndu se cu un firicel de ciubotica cuc

ului ntre dinti, ca baietii se distreaza bine. Gigeta care nu aruncase nici macar o privite spre lac, declara fara nuante: - Nu te trebuie mare lucru pentru asta ... Nina i privi chipul pictat, adevarata masca chinezeasca, escarpenii n care pic ioarele ncepusera sa se umfle. ntreaba pe un ton alb, n care nu se simtea intentia malitioasa. - Chiar nu vrei sa faci o baie? ti pot mprumuta un costum.Gigeta si desclesta b uzele sngerii: - Poate ca am sa^ti par afectata, dar penrru mme conteaza enorm conditiile, indiferent de ceea ce nteprind. Ca sa ma ntelegi mai bine, ultima oara am facut ba ie la Monte Carlo Hotelul avea plaja privata Era splendid, adauga visatoare, vis - vis se vedea Cazinoul. - O! se minuna Nina. nseamna ca ati tras la Hotel de Paris, printre maharajah i. Bravo voua ca v-a dat mna. Gigeta scotoci n poseta plic, pe nevazute, fara sa -si schimbe pozitia. Scoas e o tigare Camei si o aprinse cu ostentatie: - Draga mea, daca nu ne-ar fi dat mna, stateam acasa. Ca si la teatru. Dect sa vizionez piesa din stal, prefer s-o citesc singura. Nina, care cunostea alta varianta, zmbi. Despre celebra calatorie in Franta f acuta dupa Revolutie, le povestise Dinu, in absenta Gigetei. Fusese o excursie m odesta, cu merinde in portbagaj si briceag cu ntrebuintari multiple, magazine ief tine si cazare ntr-o mansarda, camera de serviciu. Le-o pusese la dispozitie o ro mnca nu doar stabilita ci si pricopsita ia Paris, conditionnd ospctia. Aveau la di spozitie camera doar n luna iulie cnd servanta ei, o portugheza, si petrecea conced iul acasa, ntr-un sat de lnga Lisabona. Generozitatea cucoanei nu era nsa tocmai gratuita. Maica-sa, o femeie n vrsta s i aproape neputincioasa, ramasese la tara. Paulienii se obligasera sa-i poarte d e grija. O aprovizionau, o duceau la medic, i rezolvau toate proiblemele de ordin administrativ. Adica rezolva Dinu. Gigeta era ostenita. - Eu ma simt foarte bine la Mamaia, casca Nina. As fi ncntata sa putem trage macar la International. Gigeta ridica din umeri. N-o interesau gusturile unei curvulite de mna a trei a. "Ce pretentii poti sa ai de la un fost manechin? si asta nca a fost marea perf ormanta a vietii, epoca ei de mare splendoare". Declara din vrful buzelor: - De ce nu faci tu o baie? Nu trebuie sa le simti obligata sa-mi tii compani e... Apropo, n-am nteles bine! Ciprienii de ce n-au venit? - S-au dus la concursul, expozitie, ce o fi de cini. Daca nu sunt prea obosit i, vin mai trziu, dar nu cred. - Pacat, spuse Gigeta, dar cu atta indiferenta nct replica devenea ilara. "Ba mie-mi pare bine", gndi Nina. Daca erai cu adevarat femeie, ar fi fost im posibil sa nu te simti nelinistita n prezenta Dorei. Femeia aceasta era mult prea draguta, toata lumina, farmec si culoare. Nina o invidia sincer pe Gigeta.Se so cotea att de bine ca persoana, ea Gigeta Paulian nascuta Stanescu plus celelalte titluri pe care i le asigurase diploma universitara, nct nimic nu putea fi concepu t mai strain de firea ei ca gelozia. Se ridica n capul oaselor si aprinse o tigara: Ce parere ai de Dora? Un surs condescendent crapa pe alocuri masca Gigetei: - E... pozitiva. Genul de persoana care nu ridica probleme. - Crezi? Gigeta si cerceta ndelung manechiura. - Att ct ma pricep eu la oameni. Tu? - Mde, n-as zice ca sunt de acord cu tine. Dora nu-i o mielusica. Gigeta o sters e cu privirea. Manechinul de altadata ajunsese o femeie fastuosa, oprita cu stradanii sustinute la limita dintre impozant si "pre a multa". Desigur impresiona, stia sa se puna n valoare si sa paseasca regeste, m obila bine un decor opulent simandicos, unde nu gratia da tonul n primul rnd. I-ar fi stat probabil bine n mediul diplomatic al nceputului de secol, dar n decorul co ntemporan maretia ei soca. Avea slabiciune pentru pieptanaturile bine ntinse pest e cap sau tubane care-i puneau n evidenta trasaturile frumoase. Nu te puteai nsa mp

iedica sa nu constati ca sunt prea mari, "o fata privita cu lupa", creturi haine i nsemnau partea superioara a obrazului, parul oxigenat mpletit ntr-o coada pe spat e nu mai corespundea maturitatii si nfatisarii grandioase. "Binenteles, reflecta Gigeta. E cu sapte ani mai mare dect Gioni, si nu poate ascunde nici macar o singura zi. i dai vrsta pe care d are. Iar Gioni..." l nvalui ntr-o privire care la Gigeta nsemna prietenoasa. "Baietii" iesisera din apa si se apropiau zvrlindu-si mingea unul altuia din fuga. Crisan topia n-jurul l or ncercnd s-o prinda, scotea tipete de veselie "absolut nemotivate" si, n general, facea inadmisibil de mult scandal. Maica-sa si supse buzele subtiri, reactie car e de obicei anunta un puseu de indispozitie. "Nu pot sa nteleg de ce copilul asta e att de galagios Era onesta, realmente nu putea ntelege.*n casa parintilor ei domnise o liniste sepulcrala. Amndoi parintii paseau pe vrful picioarelor, usa spre bucatarie fuses e capitonata pentru a estompa acustica gospodareasca, manevrau oalele cu precaut ii chirurgicale; radioul nu se deschidea, n-aveau televizor, telefonul era bloca t, soapta constituind consemnul permanent al casei. "St! Gigeta nvata... Vorbeste mai ncet, copilul se odihneste... Stai locului ! Fetita are o migrena. stii ca nu suporta scrtitul parchetului...". Ramasese mostra de eroism parintesc noaptea cnd tatal, Anastase Stanescu, avnd o criza acuta renala cu duireri cumplite, rabdase scrsnind cu capul n perna, pna d imineata pentru a chema Salvarea. Nevasta-sa l ncuraja: "Ai rabdare ... Mai ncet, s a nu trezesti fata ... Mine are o teza importanta. S-a culcat foarte obosita..." Nu puteau fi nsa dresati si vecinii si zgomotele inerente existentei la bloc constituiau teroarea sotilor Stanescu. i exaspera mai ales jocul galagios al copi ilor despre care si nchipuiau cu satisfactie, fata de conduita silentioasa a Giget ei, ca sunt prost educati. Fata era nsa doar congenital batrnicioasa, nu se jucase , niciodata cu papusa sau cu o minge, incredibil, dar nu alergase n viata ei la modul concret. De orele de educatie fizica scapase obtinnd o scutire medicala. Er aun element de exceptie, exemplu la toate "expozitiile scolare" si dascalii nchis esera ochii. De mic copil se simtise bine doar n societatea oamenilor vrstnici car e se prapadeau de admiratie la fiecare silaba emisa de copilul minune. "La ct e de egoista, se minunase cndva Nina, ma surprinde ca a acceptat sa fac a uri plod". Pentru Gioni Diamandescu, Gigeta nu reprezenta o enigma. Cunostea bine femei le, instinctului adaugndu-i-se competenta, asigurata de o practica constiincioasa , n alcovuri dantelate. "Crisan exista din doua motive dintre care cel mai important este exact egoi smul de fiara. Tocmai pentru ca se adora, vrea sa-si supravietuiasca cu orice pr et. Mezamislitorii sunt cei mai putin egoisti oameni. Se multumesc cu o singura existenta". "E o teorie personala, rasese Nina. si al doilea motiv ?" "si nchipuie ca ia facut uri cadou princiar lui Dinu. S'-a sacrificat pentru p erpetuarea neamului. stii, ca in familiile regale". Gioiii o intuia perfect, oricum mai bine dect toti cei din jur, si se lasa ce l mai putin impresionat de persoana Gigetei. Se gndea nu o data ca daca si-ar pun e mintea cu ea, ar face-o arsice din doua miscari si o privire. "Barba"su-i un . bleg sau nu- i pasa". Aici nu era tocmai sigur Trop bien lev, Dinu nu facea confid ente de dormitor, evitnd ferm orice discutie privind casnicia lui, Hei, frumoaselor ! exclama Gioni, n-ati obosit dormind ? Cu o miscare neasteptata, zvrli mingea uda n poalele Gigetei. Lui Dinu i ncremen i zmbetul pe buze, Crisan facu ochii mari apoi se trnti pe iarba, urlnd,de rs. Nina, alarmata - "uite ce bancuri face asta cu Gigeta !, e ca si cum i-ai baga un deg et n fund'Reginei Angliei la o receptie la Buckingham Palace" - se grabi sa si ad monesteze sotul: Gioni, curii ti permiti ? Perplexa, Gigeta ramase o clipa fara reactie. n spatele ochelarilor de soare, o flacara i strafulgera privirea. Se scutura de minge si decreta cu glas clocoti nd de furie; - Cunosc glume si mai bune Evident torul este n ce societate te nvrtesti. Dintr-un salt, Gioni fu la. picioarele Gigetei. Declara pe un ton insinuant:

- Iertaciune, Miiady ... A fost doar un gest nendemnatic. Am simtit nevoia sati atrag atentia. - Stop, Gioni ! Fara declaratii in lata mea. Dinu ncerca sa depaseasca diplomatic momentul. Desi frigida n fond, pe nevasta -sa o flatau iubirile depuse, cu sau Iara nadejde, pe altarul ei. Se credea dori ta de toti barbatii, iar arpegiile pe tema n convingeau instantaneu. Uneori, ca sai nvioreze dispozitia (totdeauna cu un scop precis), Dinu inventa schije de gelozie, imagina tentative amoroase din partea unor barbati complet nevinovati. Gigeta se multumea sa rda c u superioritate, gdilata: "Ce caraghios poti sa fii... Eu nici n-am bagat de seama..." n pozitie de paj, sluga umila, Gioni astepta iertarea cu un zm'et care parea sa-i cuprinda ntreaga faptura. Zmbetul parsiv, binecunoscut de Nina, un zmbet "scolit"; scoala deprinsa ng^nunchiind dinaintea multor perechi de escarpeni, de cele mai d iferite numere si culori. "Suficient ct sa deschizi un magazin de ncaltaminte", sp uneau amicii. ' Gigeta si ridica barbia: - Sper sa nu se repete. Se simtea usor mbunata. "Derbedeul asta cel putin stie sa-si ceara scuze... N u arata rau ..." l privi de parca l-ar fi vazut prima oara. Gioni era un barbat bine sfidnd toa te canoanele estetico-culturiste ale deceniilor 8-9. Femeile l gaseau n general ma i mult sau mai primejdios dect bine.' Era special. Elegant, subtire, gratios, apr oape gracil, facea parte din famiaa lui Fred Astaire si ar fi fost imposibil sa nu ti-1 imaginezi, n covrte cuhne, cu jabou si cu peruca. ntmplator, parul complet alb - un alb stralucitor, de zapada, nca de la 25 ani - facea impresia unei peruc i, efect cu totul extraordinar tinnd seama de tineretea obrazului mereu bronzat, rosu, parca ars de soarele schiorilor. Ochii de un albastru unic, turqoise, comp letau un inventar de culori unic si n primul rnd fascinant. "Era de neconceput, obositor si enervant, ofta Nina, sa iesi cu Gioni n trg (d ar mai ales la piata, unde tigancile ncepeau s-o hiritiseasca pe m-sa "ferice de e a pe cine o fi pupat" si sa-1 scuipe de deochi) fara sa atraga atentia". Crisan sari n crca lui taica-sau:. - si acum, ce facem ?... Ma plictisesc. "Semeni cu maica-ta", i raspunse Dinu n gnd. Se uita mereu spre sosea cu oarecare neliniste Care nu scapa Nitiei, tinea l a ei, l socotea un baiat cumsecade, dragut cu toata lumea si care nu lua nimic n s erios, pe el n primul rnd. Avea o figura rotunda "jou-flue", cu trasaturi de copil . Vazndu-1, oamenii zmbeau spontan si tot spontan exclamau Buflea ! Gioni subjuga femeile de la prima vedere, Dinu cstiga simpatia de ambe sexe la fel de fulgerato r si,, amanunt seducator, nu o facea constient, parea ca nici macar nu-si da sea ma de fluxul de caldura cu care cei din jur l ntmpinau. Gioni Diamandescu azvrli prosopul si trase pe mneci un bluzon fara sa se ncheie la nasturi. Se aseza turceste, lnga chaise-longue-ul Gigetei. - Vorba lui Crisan... Ce facem ? Se simtea incapabil sa stea locului. O zi ntreaga petrecuta in casa, daca n-a vea 40 de grade sau oameni la zugravit, i se parea ceva de neconceput, n felul lu i, era un barbat ocupat: comitea trei-patru vizite pe zi, batea magazinele, intr a n toate expozitiile unde zabovea circa un sfert de ceas sau, pur si simplu, hoi narea pe strazi. Acasa fluiera, dansa, si controla si calca garderoba, destul de saracuta dealtfel, o ajuta pe Nina la gospodarie. Totul facut cu o vioiciune car e, nensotita de farmecul lui caracteristic si o buna dispozitie inepuizabila, ar fi devenit, chiar pentru persoane mai placide, concret - obositoare. Ninei i se umezira ochii. Pe barbatul acesta avea sari iubeasca pna la ultima suflare, indiferent de ce s-ar fi ntmplat. Cnd l cunoscuse pe Gioni, mplinise 37 de ani. Avusese succes si aventuri ncntatoare dar nregistrase si cteva rateuri care mar cheaza. Mai grav, ncepuse sa se teama ca nu se va mai casatori. Gioni, odata nhata t, mai lipseau n conformitate cu schema tactica zgarda si lesa: un copil. Acum, l a 44 de ani, pierduse orice nadejde. Se uita la Crisan. Un baietel cam nervos si sensibil. si nchipuia ca seamana cu batrnul Paulian. Nu era frumos, dar avea clasa . Presimteai ca va fi cndva un barbat distins, care nu va ncalta pantofi maron la

un costum albastru si ca o masa cu mai multe rnduri de tacmuri nu-1 va pune n ncurca tura. Chiar acum, un mucos n tricou rosu, cautnd arici printre copacii de la margi nea gradinii, avea gratie si siguranta aristocratica. Gioni l pacalise ca aricii s-au ascuns printre'castanii de lnga gard si taica-sau l nsotise, prefacndu-se ca pa rticipa cu interes la investigatii. Ca se prefacea, nu ncapea ndoiala. Era tot tim pul cu ochii pe sosea si urechea ciulita, preocupat de ceva care-i alungase vese lia obisnuita, ntunecndu-i chipul bucaliu. Evident, Gigeta, cocotata pe inaccesibi le piscuri, nu bagase nimic de seama. Gioni nsa remarcase 1-1 ntrebase n treacat: - Ce nu-i n regula, old boyl Dinu se eschivase, parnd mirat: - Ai capiat? N-am nimic. . - Cum vrei tu. Nina se ridica n fund si ramase cu minile atrnnd peste genunchi, n pozitia caract eristica a individului care fie contempla* fie si ngaduie un ragaz nainte de a trec e la ndeplinirea unei hotarri de obicei nu prea agreabile. Dinu-si Crisan ajunsese ra probabil la capatul gradinii, hu se mai zareau deloc si doar tipetele copilul ui le semnalau prezenta. "De acolo, gndi Nina, vede soseaua pna depar,te. Ce, sau pe cine naiba o fi pnd ind?" Gigeta,'nemiscata, parea ca adormise. Gioni impletea o cununita din flori de romnita si rochita rndunicii. Era un strasnic artizan al inutilului, bricola tot timpul si doar n cteva minute izbutea corabioare de hrtie, coifuri, tot soiul de fl eacuri din bete de chibrituri. Avea, fara ndoiala, degete ndemnatice dar Ninei nu-i placea cad o auzea din gura partenerilor de poker. Gioni era un profesionist... n departa gndul si si ndrepta privirea spre lac. -Mama! Mama!... Nina ntoarse capul. Crisan alerga mpiedicat tinnd in amndoua minile, ca pe o tava , o frunza mare de dovleac. n spatele lui venea Dinu. Alene, cu capul n pamnt. "Cei cu el? si simti cum i se strecoara n suflet o unda de neliniste. si scutura umer ii si capul, de parca angoasa ar fi fost ceva concret, catarat pe trup si ar fi vrut sa se descotoroseasca. Ce caraghioasa sunt! Am nceput sa-mi-fac probleme si pentru altii..." -Mama! Uite ce-am gasit! -Fleacuri, se strmba Gigeta fara sa-si abandoneze poza: "Peisaj cu Lady P. si sezlong", Gioni ncepu sa rda. Usor intrigata, Gigeta catadicsi sa deschida un ochi: Pe frunza de dovleac zacea o vrabiuta moarta. Femeia scoase un tipat: -Ce oroare! Fugi de aici! Dinulel Cum i permiti sa puna mna pe asemenea mizeri i? Paulian raspunse n doi peri: O sa se spele pe mini. Vrea s-o nmormnteze.,. Gioni Diamandescu se ralie cu entuziasm: -Perfect! O nmormntam. Gigeta simti nevoia unei demonstratii de autoritate: Daca nu aruncati ordura asta, plecam imediat acasa. si scoase ochelarii de soare si ochii mongoloizi i despicau figura, doua palos e din care tsneau scntei. -Voia dumneavoastra... Gata! O aruncam, Diamandescu ii saruta mna cu un gest onctuos si-i depuse in poale cununita de flori. Gigeta o atinse cu degetele plin e de inele si Ninei i se paru din nou ciudata schimbarea brusca a starii de spir it. Se mblnzise ca atinsa de bagheta fermecata. Ce-i asta? Gioni surse. Sursul pe care Nina l detesta cnd nu-i era adresat ei.. -Ca sa fiu sigur ca m-ai iertat. Gigeta se blbi, rznd nervos: N-ai sa te faci niciodata mare? Gioni clatina din cap cu o expresie de copil care se stie adorabil. Nina sim ti sageata fierbinte n inima. "Ce-i cu el? si-a pus n minte s-o vrajeasca?" Dinu, absent, cu minile n buzunare si ochii pe sosea, fuma. stia s-o faca tinnd tot' timpul tigara ntre buze.: Nina sari n picioare. n ciuda trupeseniei, picioare le o ascultau. - Ma duc sa pregatesc masa. Barbatu-sau si ridica privirea: - Nu-i prea devreme? E abia unu...

Nina spuse pe un ton mai taios dect ar fi intentionat: -Pna culegi niste rosii, pna fac eu salata... mai beti ceva... Ma duc sa dau drumu l la cuptor. -O.K.!... Gigeta, nu vrei sa vezi ce rosii frumoase ne-au iesit anul asta? -Merg si eu! Merg si eu! tipa Crisan. Paulianca ezita cteva clipe. - Daca ti neaparat... n fond, de ce nu? Ma mai dezmortesc putin... - Ai sa te umpli de noroi, observa Nina privindu-i escarpenii albi. Gigeta rse ar ogant: - Nu-i singura mea pereche de pantofi. Nina ridica din umeri si strnse pledul. Simtea ca clocoteste: "Doamne! Numai de m-as putea stapni. Doar patachina asta i lipsea din palmares!..." i vazu disparnd dupa coltul vilei. Crisan zburda naintea lor, ncercnd sa prinda d in mers fluturi cu sepcuta de jocheu. Nina se apropie de Dinu si i puse maria pe brat: Nu esti n apele tale. Ai necazuri? Tnarul Paulian tresari. ncerca sa zmbeasc a: - Nimic important. i atinse obrazul cu degetele: Esti draguta ca te interes ezi dar nu-i cazul sa-ti faci "probleme. Fiecare avem zilele noastre mai bleumar ine. Zgomot de frna le rasuci capetele. Un automobil alb oprise n fata curtii. - E Mercedesul Ciprienilor! . exclama Dinu Paulian, repezindu-se spre poar ta. - Ciudat, ngna Nina surprinsa. Ziceau ca nu vin... Oricum, nu asa devreme. Dinu deschise poarta. O mna mica, bronzata flutura "salut" prin geamul deschi s. Nina se mira cu voce tare: . E numai Dora ?! Masina se strecura prudent prin deschiderea relativ ngusta. Dinu o dirija cu un glas care Ninei i se paru gfit, de parca ar fi alergat trei leghe, fara sa-si t raga sufletul. l cerceta surprinsa. Era transfigurat, barbia i tremura exact ca a lui Crisan cnd l podidea plnsul. ntelesese dintr-odata si avu un soc?. Parca se facuse brusc iumina ntr-o ncaper e neguroasa. si mai ntelese instinctiv ca nu era vorba de un simplu cadril de ast ernut. i venira n miri te cuvinte citite cndva"... Patima grea, neagra ca pacatul". i cuprinse pe amndoi cu privirea ncercnd un inexplicabil sentiment de neliniste. Martorii erau unanim de acord ca sosirea Dorei Ciprian cu putin nainte de prnz , constituise startul evenimentelor ce urmau sa se desfasoare in urmatoarele cea suri. Protagonistii -caci toti sau aproape toti, aveau sa devina personaje princ ipale, adnc implicate n conflictul care va duce ia crima- descriau n aceleasi culor i starea de tensiune, atmosfera rau prevestitoare din loadnta estivala a sotilor Diamandesctt. -S-a ntmplat bnisc, n-as putea spune exact cnd Era placut, o duminica obisnuita , senina ca attea altele si, dintr-odata, am ncercat un fel de anxietate. Ceva nem otivat si cu att mai Udburator. - Intuiam ca se petrece ceva, dar mi-era imposibil sa concretizez... - Sa punem punctul pe "i", domnule! Nenorocirea plutea n aer. Politia retinu un e lement pe ct de esential, pe att de derutant. Martorii pareau loiali, cooperau fara rezeivesi cu toata sinceritatea, nu erau n stare sa nominalizeze macar prezumtiv asasinul - Putem fi suspectati, doar pentru ca ne aflam adunati gramada n perimetntl respectiv. Pe nici unul nsa nul pot banui mai mult dect pe celalalt Toti, fara exceptie se exprimau n acelasi sens. Anchetatorul stiivi o njuratura ntre dinti, desi era singur n birou: - Pariez pe ultimul dolar (vnduse o casa din provincie si izbutise sa trans forme suma n valuta) ca astia nu-s ntelesi ntre ei. Ca-s sinceri, fir-ar mama lor a dracului... 2. Nasturele de sidef Pna la urma, se satura cu doua oua moi, o rosie si un biscuit. Lingurita o sp

ala n baie. Chiuveta din bucatarie, plina ochi de vasele murdare adunate ntr-o sap tamna, era categoric inaccesibila. Nici la masa nu se putuse aseza: hrtii unsuroas e, borcane de iaurt consumate sau de dulceata cu celofanul lipicios asediat de m uste, coji de oua si salam, scrumiere nedesertate, mixerul cu resturi de maionez a n echilibru precar deasupra unor cesti de cafea; dedesubt oalele, cratitele, ca pacele si ce tingiri or mai fi fost, folosite la gatitul diurn. Peste tot restur i de mncare, pubela ndesata cu genunchiul. Ce nu mai ncapuse din gunoi, fusese pus alaturi, pe un ziar. Batrnul Manole Paulian, mncnd n picioare, contempla linistit dezastrul. "n definitiv, e gospodaria lui Dinu, daca lui nu-i pasa/nu vad de ce m-ar afe cta pe mine". Traia o singura spaima: invazia gndacilor rosii, "libarci", cum le spunea mama-sa, cucoana Agepsina "Daca ti-au intrat astea n casa, astea si plosni tele, Doamne fereste! poti sa-i dai foc..." Precaut Paulian depusese la toate colturile din odaia lui doze de acid boric si zahar, se aprovizionase cu sprayuri dar stia ca toate acestea sunt ineficient e dinaintea unui asediu serios. Cnd se ntoarse n camera lui, constata ca se facuse aproape doua si jumatate. De obicei, la ora asta sforai cu gazeta cazuta pe fata. Azi nu-i era somn, iar tel evizorul - program de duminica - nu-1 interesa. Nu-1 interesa, n general. De multe ori, Manole reflecta zmbind ca, exceptnd fenomenul telefon si servici ile aparatului de radio, att el ct si sora-sa, Virgi, traiau exact ca parintii lor, acum o suta de ani. Niciunul nu poseda televizor, video, casete ("masinariile importante" nu existau pentru ei, nu urcasera niciodata n avion; habar n-aveau ce nseamna si la ce folosesc cuvi nte noi ca telex, fax, computer, ignorau total cu ce seocupa cibernetica, nu circulau cu metroul - desi la Paris o facusera, ca si "bat rnii lor", dat fiind ca frantujii aveau tren subteran din secolul trecut - si trageau nadejdea sa moara pe perina lor, fara sa cunoasca sp italul. La cinematograf, nu-si mai amintea cnd sa fi fost ultima oara. n orice caz, nainte de a pleca Regele din tara. n schimb, si aducea ami nte de primul film la care-1 dusese cucoana Agepsina n 1925, "Ultimul vals (Der letzte Walzer)" cu Ida Wiist si Fritz Rasp. Batrnul deschise bufetul supraetajat si fara sa scotoceasca - era de o ordine pedanta - scoase ata, ac si foarfece; ca sa se descurce cu mormanul de nasturi acestia trebuiau triati, apoi sortati: identici sau doar din aceeasi familie, cu loare, destinatie si ce drac de" rubrica s-o mai ivi pe parcurs. Ochelarii i alun ecara ca de obicei, spre vrful nasului, si trecu degetul gros peste suprafata luci e de sidef. 1 se paru curios ca dupa attia ani, reflexele n nuantele curcubeului r amasesera proaspete. Era un nasture rotund, cu piciorus, ct o moneda de trei lei. Un nasture de asternut. De la asternutul lui de nunta... Batrnul si mpreuna palmele n dreptul gurii, ca intr-o rugaciune. Luminita ... Pa rca nici n-ar fi existat. Nimeni nu o pomenea, el nsusi se gndea arareori la ea. M urise de septicemie dupa doisprezece ani de casatorie. Dinu avea pe atunci patru anisori si daca nu i-ar fi fost teama de declaratii cinice, ar fi putut conchid e ca zamislirea constituise unica ei misiune, singurul lucru pentru-care se nasc use. Nu fusese fericita dar nici nefericita,nu avusese veleitati, doruri sau ofu ri; existase si atta tot. Desigur viata celor mai multi dintre noi nu nseamna dect un cumplit anonimat dar o anume personalitate mprumuta relief altor destine. Lumi nita facea parte dintre persoanele care se uita lesne. Dealtfel o, si uitai ndata ce parasea o ncapere... Privind, de pilda, un tablou cu toata clasa (n mijloc dir iginta, iar elevele asezate dupa naltime) promotia anului cutare, dupa identifica rea prompta a vedetelor inerente oricarui catalog, ochii ramn deasupra unei figur i pe care memoria refuza s-o nsufleteasca: "Asta cine naiba o mai fi?" "N-o tii minte? Tantica X... Cam searbada ea si cam bleaga.... Statea n banca lng a Jenny Dop..." "A, da... da... Parca..." Traisera doisprezece ani mpreuna dar Manole nici azi nu era prea sigur de sen timentele lor. Oricum, nu evoluau mai departe de perimetrul ratiune, mila, acord ul si dorinta conjugata a ambelor familii si, indiscutabil, un anume respect pen

tru persoana celuilalt, sentiment fidel ntregii lor casnicii. Manole Paulian ncerca sa-i reconstituie trasaturile, dar fu incapabil sa trea ca dincolo de silueta oarecare, "pasabila" cum se spunea pe atunci. Mai degraba s i amintea unele toalete, amanunte vestimentare, dar figura sub nici un chip. "n r ealitate, pe Luminita n-o puteai descrie, chiar avnd-o dinaintea ochilor. Totul e ra incert, fara contur, lipsit de orice caracteristica pozitiva sau negativa. Lu minitei nu i-ai fi putut face tabloul si, exclus! caricatura. Nici macar rochia de mireasa, una din ultimele capodopere ale Casei Weiser se casatorisera n 1946, naintea alegerilor din noiembrie - nu izbutise s-o faca m ai frjumoasa. Virginia, nu rea n fond, dar teribil de mauvaise langue observase catre cucoa na Agepsina: "Luminita! Ce nume neinspirat pentru o persoana atr de lipsita de stralucire! ..." Maica-sa zmbise n spatele voaletei: ."Crezi ca "Negurica" ar fi Scut-o mai atragatoare?... St! Ne aude lumea Erau n biserica. si de auzit, auzise cuscra. Drza, fire dominatoare si fara ta ct, i comunicase fiica-si schimbul de replici. Luminita nu pomenise nicioadata un singur cuvnd despre incident.. Reflectnd azi, cu discernamntul vrstei si limpezimea, rezultat al decantarii un or ntmplari vechi, batrnul Paulian si zise ca nsotirea lor -, dincolo de destin fusese rezultatul circumstantelor speciale d inaintea carora caracterele slabe se pliaza totdeauna. Inelul de logodna l alesese mpreuna cu Virginia, care clienta veche a vestitul ui "Rech" de pe Calea Victoriei, tinuse sa-1 nsoteasca. Era un smarald pentru ca Luminitiei i se parea ca- are ochi verzi (Asi! verzi! Bolta statuta, zicea Virgi ) montat ntre doua perle ovale. Luasera dupa aceea o cafea la "Corso". Sora-sa nce rca sa-1 dezmeticeasca nainte de a fi prea trziu. - Manolica, ti jur ca n-am nimic cu Luminita. n fond, e fata buna, linistita, n-o sa-ti dea dureri de cap. Daca pe ea o nteleg... Tnarul - pe atunci, Paulian o nvaluise ntr-o privire blnda. Virginia era apetisa nta, zgomotoasa, eleganta. Se casatorise la 18 ani si de atunci nu prea avusese timp sa piarda cu familia. Mondena, tsaind- intens fiecare zi de parca .ar fi fo st ultima si consuma existenta ntre voiajurile n strainatate, cazinoul din Sinaia, vizite si receptii. Barbatu-sau, avansat colonel n timpul razboiului, i mpartasea f ara rezerve mentalitatea si stilul de viata. Locuiau la "Hotel Union", pe "Regal a", nchiriind casele lor, un apartament splendid - zestrea Virginiei - si vila lu i Titi care prin opulenta constructiei si vastul gradinii aducea mai degraba a c onac. "Ne revine mult mai ieftin, se justifica Virginia dinaintea familiei scandal izate si nu-mi bat capul cu slugile". Pretexte! Virginia, n toata viata ei, chiar cnd saracise nu avusese nici cea mai vaga idee despre economie.n speta, era mult mai comod sa ti se aduca micul dejun pe tava de la cofetaria Anghelescu aflata p este drum, sa iei masa la "Continental" sau "Capsa", sa te ntorci acasa indiferen t de ora si sa gasesti ordine, flori n toate glastrele, camasa de noapte calcata de camerista si un asternut impecabil, prosoapele schimbate n fiecare zi; toate a cestea fara sa te fi deranjat sa deschizi macar gura. Ca gen, Virginia era tot a tt de departe de Luminita ca Teleormanul de Crucea Sudului, si Manole ncepuse sa c hicoteasca. De ce rzi? - Ma ntreb cum o ntelegi tu pe Luminita. Parca asa ziceai. Ca o ntelegi. - Ei asta-i buna! Are 2S de ani batuti pe muchie si s-a saturat s-o scoata m aman n lume. Trebuie sa se cazeze iar un Paulian e o partida. Pe tine nsa nu te nte leg de loc. Macar daca as sti ca o iubesti... - tin foarte mult la ea, raspunsese Manole evaziv. O apreciez, avem aceleasi gusturi, e o fire blnda... - docila, gospodina, neintriganta si asa mai departe, l ntrerupse Virginia. Cunosc argumentele coanei Agepsina. Virginia se discutase cu maica-sa care pretindea ca-si cunoaste-feciorul. "...Manolica e slab, moale, fara caracter, cam trebuie dus de mna..."

"Atunci nu are nevoie de o oaie ca Luminita... i trebuie o femeie tare, care sa-I dinamizeze..." "Un capitan de pompieri, nu? Ar fi o pacoste pentru amndoi. Ea l-ar dispretui , l-ar tiraniza^iar el ar sta toata ziua la colt, fiindu- frica sa si stranute. V irgi, mi-au trebuit saptezeci de ani ca sa nteleg ca sotii nu trebuie sa se compl eteze, ci sa fie croiti din aceeasi stofa". "Bine, mamuta, dar de ce atta graba? Manolica n-are nici 30 de ani... Poate s e iveste altcineva". Batrna clatinase din cap cu calma hotarre: "Taica-tau nu mai e, razboiul asta le-a sucit pe toate de nu mai seamana cu nimic si nu stim ce ne mai asteapta. Mine, poimine ma duc si eu... As vrea sa-1 vad aranjat. Luminita cum e ea nensemnata, fada ca o pi ftie fara usturoi, e din lumea noastra. N-as avea liniste n groapa sa-1 stiu nsurat cu vreo lelita de portita cu basma si margele albastre". . . "Mama! Lucrurile .se vor ndrepta. Am ascultat Parisul... Presedintele Truman. .. Ieri, la receptia atasatului militar britanic, consulul olandez i spunea lui T iti..." Coana Agcpsina alungase o musca inexistenta, fara sa asculte. Nu se pretinde a vreun cap politic, dar pe ale dumneaiei le stia.bine. . "Presedintele Truman ... Ne desparte grla a mare si tramcarul nu duce pna acol o. Parca lui badea' Ion i pasa mult de mosia lui cumnatu-sau John din Arizona. Pna una i alta, avem guvern comunist iar cuconetul a nceput sa nu mai poarte palarie , sa nu le ia proletarii cu pietre. Lasa-1 pe Manole n pace, atta te rog." Virginia, ncredintata n schimb de flerul ei politic si de o iminenta ofensiva antibolsevica din partea aliatilor (chestiune care ulterior o costase patru ani de nchisoare comunista) renuntase sa o combata. "E batrna, dintr-ale ei nu o scoti . Mi-e mama; e o femeie onesta, dar tot de la 1890: broderie si serbeturi fine". - Cu Manolica nsa avea obligatia sa discute pna a se comite ireparabilul; Asta -i explicase si lui Titi. - E fratele meu mai mic. - Care a crescut mare. Lasa-1 n pace, aici sunt de acord cu batrna. si aranja cravata n fata oglinzii. Reflectnd lumina de la aplica, monoclul pare a un far aprins n mijlocul obrazului. - tie nu-ti pasa, dar pe mine ma doare. - Ba-mi pasa, replicase sec Titi. n definitiv, trebuie s-o ia si pe nefericit a aia cineva... Fara a fi vreun psiholog, mai degraba intentionnd un spirit, colonelul o nime rise. Un soi de mila, de jena si prea buna crestere, n fond o mare generozitate sufleteasca, l mpiedicase pe Manole sa-si dezamageasca l ogodnica. si facuse iluzii, comandase trusoul, se marturisea prietenelor, seconseilla cu maman: "Nu crezi ca fetele de masa din damasc sunt mai practice? Cele din olanda se sifoneaza nca din dulap, nu le poti asterne fara un fier de calcat..." Nu, Manole ar fi fos t incapabil sa vitrioleze un crng de trandafiri abia mbobociti. si mai era un adevar de care avea sa-si dea seama mai trziu: nu cunoscu se dragostea, (n-o va cunoaste) si hotarrea i se parea nteleapta: "Luminita corespunde pe criterii importante, famili a o agreaza si nu este mai rea dect multe altele... Vom fi multumiti unul cu celalalt si nu cred ca o persoana moderata poate pretin de mai mult..." : La aproape 30 de ani, Manole se considera un om matur si intra n obligatiile lui vis--vis de el nsusi sa se comporte responsabil, sa abandoneze visurile si vis arile, "sa simta lucid". nca de la 14-15 ani, nainte de a adormi imagina situatii eroice, el fiind protagonist absolut, ovationat de multime, culegnd batiste ude d e lacrimile recunostintei. Fantasmele vizau locuri comune devenite clasice: copi i salvati dintr-o casa incendiata sau de ia nec, o zna balana, putin printesa, sca pata din ghearele unor briganzi al caror sef, pirat fara scrupule, tuciuriu si c u o cicatrice atenta n ce o priveste la bunele si crestinestile moravuri. Cliseul forte: el, Manole, ranit, epuizat si nsngerat, purtnd n brate, ca pe un gingas crin

, trupul fara cunostinta al blondei frumuseti..n pragul resedintei fastuoase, mam a znei abia si stapneste hohotele de plns ntr-o batista de dantela fina. Evident, se lasa cu "Nunta Zamfirei..." " Casatoria - un succes - se celebrase la Manastirea Cas n n februarie '47. Cuco netul prezent aprecia ulterior ca fusese una din ultimele nunti reusite ale Bucu restilor aflati n pragul democratiei populare. Capriciul Luminitei - singurul manifestat ntr-o casnicie ce avea sa dureze do ar doisprezece ani - fusese drumul cu troica, ramas legendar n arhiva prietenilor si a familiei. Sania era autentica, scoasa parca dintr-un basm cu cneji si rusa lce, feerie de aur si Iac rosu; telegarii smoliti si plini de foc pogorsera din a ceeasi poveste la iesirea din biserica, n timp ce se lasau nveliti. n pledurile de blana, asediati de ovatii si aplauze, Iui Manole desi emotionat, i trecu prin gnd ca tot mise en scene- merita protagonisti mai aratosi. Initial, Manole ncercase sa se opuna unui echipaj att de extravagant. Era o fi re modesta, ferind conul de lumina ai persoanelor desprecare se discuta, detesta ostentatia si "scandalul". Elogiile sau chiar modeste complimente care-! vizau direct l zapaceau, i creea u o stare de tulburare vecina cu panica si o senzatie fizica dureroasa. Cum nici Luminita nu i se parusera ar face parte din familia "zgomotosilor", dorinta ei care tinea de stilul unei Virginii, l descumpanise. Intervenise insa Cucoana Agepsina: "Las-o draga, sa-si faca gustul. Probabil ca asa s-a visat ea mireasa Ia paispecinsp'e ani si asta nu-i vis sa-1 ai de doua ori n viata... si la o urma, cine st ie ce va mai asteapta. Fericirea ne e dramuita n sipuri de farmacie. Nu-s eu prim a care o zice." Zilele mohorte nu ntrziasera. Luminita, silita de evenimente, nvatase sa bata la masina cu doua degete. Era o dactilografa mioapa si mediocra dar se straduia, m unca silnica, sa faca fata. Nu mai avusese capricii, dar din cte o cunostea Manol e, nici nu oftase. Fusese o sotie supusa, privindu-1 mereu n-ochi pentru, a citi cuvintele pe care le astepta de la ea si batrnul Paulian,.orict s-ar fi straduit, nu-si amintea sa se fi certat vreodata. "n realitate, n-arh fost fericiti, dar nici nefericiti si nu cred ca vreunul din noi sa-1 fi dezamagit pe celalalt". Sora-sa vulcanica si temperamentoasa se exprimase mai concret: "ntre voi e o atmosfera de nota 6. Ati trecut ca vai de capul vostru clasa." Casnicia Virginiei era accidentata si vijelioasa dar ea o considera cu satis factie ca fiind singura reusita din familie; 'Toti au fost persoane adorabile, d ar luati separat. n cuplu, deveneau imposibili..." - stiu eu, mormai batrnul Paulian, asa o fi... Daca stai si te gndesti, nici D inu n-a prea nimerit-o... Noroc ca nu pune la inima. Rasfira nasturii si se opri la un buton de camasa emailat, strapuns.de o spi nela. Ramasese unul singur. Perechea o pierduse Dinu chiar Ia nunta cu Gigeta. M anole i daruise straiul de ginere -vechiul lui frac si butonii. Trecusera niste a ni, proletarii se mburghezisera, ncepusera sa guste solemnul si eleganta jachetei rndunica, a papillonului. "nca putin si tilindrul va lua locul odioasei sepci cu l ozinci". Simti somnul dndu-i trcoale. nchise fereastra si se ntinse pe divan. Trase pledu l cu un suspin de multumire. i placea sa doarma dupa-amiaza si cnd dormea, i placea sa-i fie cald. "De fapt, atunci, cu Dinu, nu stiu bine ce s-a ntmplat... Eu nu puteam sa ma a mestec..." Telefonul blocat, tri tril de greiere n linistea odaii. si astupa urechea cu pui sorul aflat la ndemna. n curnd, adormi. * Dora Ciprian facea parte din acea categorie de femei, ndeobste controversate, care fara a avea vreo nsusire de exceptie, erau totusi frumoase. Femeile despre care, n genere, se vorbeste mult, despre care suratele, disecnd la milimetru, conc luzioneaza pline de venin: "o escroaca, totu-i facatura si fite, dar barbati-s pr osti". Asemeni lor, barbatii mai cusurgii, amatori de splendori concrete, geomet rice care notau o femeie tinnd seama de rigla, echer, compas ca la concursurile-tr

g de frumusete diagnosticau: "Mda, e ceva, dar totul tine de tinerete. N-are ele mente,-la cel mult 2S, zi 30 de ani, e ispravita.,.", . Dar Dora depasise binisor fatidicul 28 si continua sa ramna la fel de irezist ibila. Dintre toate cunostintele ei, doar Nina, ea nsasi prezenta fizica remarcab ila si cu ochiul versat al fostului manechin, i identificase cel mai corect tipul de frumusete: "Dora e clasica la beaut dit diable. Nu are date extraordinare, de acord cu v oi, dar totul se armonizeaza, i sta bine si straluceste". Amicele dadeau cu gura: "Faci tu pe generoasa! Nu are nici o calitate". "Dar nici defecte". "Ochii sunt prea mici, de cine ..." "n schimb, ovalul fetei perfect. Ce te faci cu ochii lui Uz Taylof pe o figur a de cal? si n-as zice ca-i tocmai lipsita de elemente. Ati mai vazut asemenea p iele? Tenul si carnatia sunt unice, aparui minunat, sursul fermecator. Distinctia , silueta gratioasa, felul n care stie sa poarte o haina sunt basca!" "Aia e, ca stie sa se aranjeze..." Dora explicase n stilul ei direct si succint ca se plictisise la expozitie. Ca amanunt mai amuzant, semnalase defilarea unui dalmatian. Stapna-sa se mbracase as ortat, respectiv ntr-o rochie alba stropita cu buline negre de toate marimile. Cu plul avusese succes. n rest, nimic interesant. Pe Nelu l lasase n drum, la Sediu. N u ispravise un material si preferase sa lucreze acum, dect sa se scoale mine cu no aptea n cap. Nina i strecura o privire patrunzatoare dar nu deslusi nimic sub masca de vol ubilitate. Dora arata proaspata, bine dispusa iar rochia de fular cu un desen va g i veneau de minune. Nimeni nu stia mai bine ca ea sa-si, potriveasca toaleta n f unctie de zile', moment, conventii si chiar stare de spirit. Siesta de dupa prnz intrase n obiceiul duminicilor de la Snagov. Adica, timp d e o ora pna pe la patru, fiecare facea ce-1 taia capul. Gigeta, de regula ostenit a, se retragea n una din odaile de oaspeti. De fapt, nu dormea ci si repara cu ate ntie machiajul. Crisan avea liber, putea sa se zbenguie prin gradina, dar fara g alagie, iar Nina era ncntata ca poate face ordine n bucatarie. tinea sa ncuie vila s i sa plece la Bucuresti odata cu musafirii iar duminica urmatoare sa gaseasca o casa pusa Ia punct. Totodata, detesta ca "fetele" s-o ajute la vase sau la alte treburi. Era tipicara, genul de cucoana de ocolit de femeile de serviciu, ndemnate ca si rapida. "Baietii" ndeobste jucau table n fundul gradinii sau, cnd se simteau mai vioi, foot-bal cu Crisan. Gioni Diamandescu ti aprinse tigara. Cam plictisit, n-ar fi stiut sa spuna ex act ce avea chef sa faca. - Ce zici, Dinule, de-un "66"? Tnarul Paulian avu un gest de eschiva. Parea nervos, nelinistit, nerabdator. Dora privea pe fereastra. Dinule, insista Gioni, m-auzi? Se simti ciupit de spate si se uita nedumerit Ia nevasta-sa. ! Privirea atintita a Ninei, privire elocventa doar ntre cei doi soti dupa un n umar de ani consumati mpreuna, l facu sa-si abandoneze brusc sugestia. si ntinse ost entativ spinarea si bratele: - De fapt, ma simt cam toropit. Cred ca am sa iau pilda de la Gigeta. Ma-n tind putin... Unde-i baiatul? se interesa Nina. - n gradina. A gasit un arici... Fiecare cu ale lui... Dora se rasuci cu vioiciun e: - Serios? N-am mai vazut un arici din copilarie. Unde e? - Pe lnga castani, spuse lenes Gioni. Dai tu de el ca n-om fi n Hyde Park. Vii cu mine, Dinule? Cnd ramase singur cu nevasta-sa, Diamandescu se interesa iritat: Ce ti s-a nazarit, draga? M-ai nnebunit cu semnele. Nina l masura cu ironie blnda. Alaturi de Gioni, aparent fragil, parea totdeau na dublu martiala

- Te credeam mai dibaci, fiulue. - Ce naiba vrei sa spui? - Ca ma surprinzi. Tu, marele Cassanova, supraexpert in materie... Lasa vrajala! -... n-ai "flairat" o idila de mari proportii Narile i se umflata: Dupa nasu l meu, de dramatice, ucigatoare proportii! , Gioni o masura pe sub sprncene. Asa, cu narile suflecate, semana cu o iapa na ravasa. Cine, ma? Arata cu barbia spre gradina: astia doi? Dinu si Dora? Ai ghicit. Diamandescu dadu din mna a lehamite: - Esti neserioasa. Ultimii oameni care se vor cupla vreodata. - De ce? - Dinu nu-i genul Dorei. E prea mamaliguta cu brnza, ea trage la picanterii . Nina si nfipse tigara n coltul gurii. Adica unul asa, ca tine... - Nu-i vorba despre mine, rosti blnd. Ai chef sa te certi? Sau poate ti-e d or de senzatii... "Sa te certi". Gioni pretindea ca el nu se cearta niciodata. Nina ridica din umeri: - Nu am. chef nici de una, nici de alta. Am simtit doar ca ei nu doreau ni mic altceva dect sa ramna singuri. Te-am mpiedicat sa-i talonezi. Diamandescu ramase putin derutat. Nina avea fiair, pe el, de pilda, nu-1 sus pectase niciodata n mod gratuit. i mirosea pna si tentativele esuate. Cnd i placea o femeie, Nina o stia cu cel putin cinci minute naintea Iui. Esti sigura? Nina i ntoarse spatele si ncepu sa adune farfuriile de pe masa: - Att ct poti fi de sigur n asemenea situatii. Era suficient sa te uiti la Di nu, cnd a sosit ea. N-am vazut pe cineva vreodata care sa para mai fericit, dect l a cinema. Chiar asa, ma?! Nina, cu ibricul n mna, l privi lung: - O fericire care-i sfsia sufletul, dar, fireste, asta-i peste puterea ta d e ntelegere. - Dora, nu mai putem continua asa. Eu unul, n orice caz nu mai pot. Femeia zmbi: - Oare de cte milioane de ori, n mii si mii de ani s -a pronuntat fraza asta ? - Nu stiu si nici nu-mi pasa. stiu doar ca pe mine clandestinitatea ma uci de. Dora l prinse de barbie si pentru cteva clipe ochi n ochi, privirile li se necar a. Pe chipul lui Dinu, bucaliu si jovial de "baiat dulce", acum crispat, expresi a de nefericire parea si mai dureroasa. Se refugiasera lnga zidul de la capatul gradinii. Din vila vecina strabateau zgomote specifice: duminica unor bucuresteni petrecuta la tara. Clinchet de vese la, un transzistor deschis non-Stop, susurul unui furtun, glasuri vesele apostro fndu-se cu intentii spirituale urmate de hohote de rs, nemotivate pentru un strain care i-ar fi ascultat din spatele gardului, "n materie de glume nesarate, femeile sunt campioane, ii trecu Dorei prin min te, dar tot nu renunta", si simtea inima grea iar contrastul cu gradina radioasa - tot tacmul: flori, a rome, mult verde stralucitor, gze, soare filtrat de ramurile copacilor, pasarele harnice de gura, pna si un norisor ca un bulgare de zahar pe bat zvrlit de o pensu la cuminte pe un cer aquarelat- o facea si mai nefericita. Dinu se apleca si-i saruta minile, ramnnd cu capul n poalele de matase. Dora i tr ecu degetele prin parul castaniu, matasos ca al unui copil. - Dora, e prima oara cnd iubesc, si si salta capul parca surprins de propria descoperire.

Asa spunem totdeauna - Jur! - De ce te-ai nsurat? Pe-chipul barbatului se ivi o schima de iritare. E o poveste complicata... Avem att de putin timp la dispozitie. O lua pe dupa umeri. Dora i se cuibari la piept cu un suspin. O durea inima de fericire. - Trebuie sa nteleg ca n-ai iubit-o pe Gigeta. - Nu ma obliga sa fiu mitocan. Nu conteaza... Dor rupse o fumza de iedera si o duse la buze. Rosti gnditoare: - Pentru mine situatia e mai dificila. Ct as fi de ingrata, nu-i pot repros a nimic lui Melu. E barbatul pe care-1 cunosti...Aproape desavrsit. Nu-si ispravi gndul. Dinu primi lovitura in plin. n general fire blnda, constru ctie fericita multumit cu el nsusi, nu cunoscuse invidia pna a se fi ndragostit de Dora. Dar era prea modest, avea prea mult bun simt. ca sa nu-si dea seama ca Nel u, un barbat stralucitor, ii era superior din toate punctele de vedere. Strnse de getele Dorei, asigurndu-se stngaci: Dar ma iubesti pe mine... - Pe tine, zmbi Dora si cafeniul ochilor aprinzndu-se, deveni dintr-o data a uriu. Desi Dumneazeu mi-e martor, nu stiu de ce nu-1 iubesc pe Nelu mai mult. i aveau amndoi naintea ochilor: o cruce de om, bine zidit, cu privirea nvapaiata de foc permanent. ntreaga lui faptura emana barbatia, iar parul si barba neagra l faceau sa semene cu un condotier. Totul la el - expresia, vorbele, temperamentu l-era nflacarat, dnd permanent senzatia ca arde, ca traieste la temperaturi si int ensitati ametitoare. Un individ stralucitor dar incomod: n prezenta lui, limfatic ii, structurile anemice ncercau o stare de disconfort. Ceea ce-i impresiona pe an alistii mai fini, ndeobste sceptici, era lipsa oricarui sentiment de zadarnicie. Ciprian traia paroxistic momentul, ignora total efemerul. Glasul rasunator, vulc anul din el n permanenta eruptie, nelinistea constructiva l harazeau marelui tribu nai de strada. - E poate o flacara prea puternica pentru tine, sopti ntr-un trziu tnarul Pau lian. Nu toata lumea suporta aceeasi temperatura sau o lumina orbitoare. Dora tresari de insolitul observatiei desi pe ea se socotea o femeie puterni ca. si nchipuia ca nu se simtise niciodata coplesita de personalitatea lui Nelu. - Nu stiu, ngna si era sincera, adica nu stiu de ce te iubesc pe tine si nu pe el. Totul mi se pare de nenteles... Ne cunoastem de attia ani... De ce a trebui t sa se ntmple... sa ne aprindem tocmai acuma... "nu te mai poti apropia de Se ntmplase de reveillon. Un reveillon mic burghe2 restaurante, preturile sunt isterice"- si n care nu se petrecuse nimic special n a fara de faptul ca se ndragostisera pna peste cap unul de celalalt. n timpul unui da ns. Tangou. Dinu o strnsese ceva mai tare. Dora si simtise tmpla nflorita la rasufla rea lui. Ochii se cautasera. Buzele se gasisera singure. Se iubisera chiar n acee asi noapte n baie, ignornd trivialul, nfruntnd toate riscurile. Fusese peste puteril e lor sa se stapneasca. Dinu nu era un vulgar aventurier de ocazie -"acum e momen tul, ce conteaza! ascensor, compartiment de tren sau un sant. numai noroi sa nu fie", Dora nu era o plaisirisa ieftina: "De ce nu, daca-mi face placere? Ce, am c ontor?" "si totusi nu ne-am simtit rusinati dupa aceea", aveau sa si-o repete. Trecu sera sase luni de atunci iar dogoarea dragostei devenise napraznica, de nendurat. Se ntlneau destul de frecvent ntr-un apartament nchiriat din zona Tribunalului, far a a fi necesare exhibitii speciale: Gigeta invulnerabila, de neatins n suprematia ei absoluta nu era banuitoare - Nelu, prins de politica, taranist nfocat din str abunici (conservatori) era att de absorbit si vesnic pe drumuri, nct nici nu-i trec ea prin gnd sa controleze intinerariile nevesti-si. Dinu nsa nu mai suporta si nic i nu vedea ratiunea pentru care ar continua sa se iubeasca pe furis. - Vrem sa fim mpreuna, ne-am spus-o de mii de ori! Atunci de ce nu actionam ? Dora se ghemui ntre umeri si se lipi mai tare de barbat. O albina le dadea trcoale ntr-un zig-zag de unghiuri ascutite. Dinu o alunga enervat. Dora rse: - stiai ca asta era blazonul Bonapartilor? Albinele uriase?

- Lasa-1 pe ala! Spune, de ce nu ne hotarm odata? - Nu stiu, sopti Dora. Mi-e frica. si mi-e jena. Situatiile astea sunt si ma i penibile cnd se petrec ntre prieteni... 'Gigeta mi-e apropiata... - Hai sa fim seriosi! Gigeta n-a avut n viata ei prieteni. Ceea ce nu exista nu se poate strica sau pierde... Te implor, Dora, hotaraste-te. Suntem nca tineri , mai putem avea copii... - La Crisan te-ai gndit? Dinu si ndrepta mijlocul. Aprinse doua tigari. - Se va obisnui cu situatia. Copiii uita repede... La urma urmei, nu-i primu l caz, gem tribunalele de divorturi cu minori. Asculta-ma, iubito, cnd nu vrei sa faci ceva, se gasesc totdeauna o mie de motive rationale. - Dora i astupa gura: - Dar vreau! si eu vreau!... Lasa-mi doar putin ragaz. Nu pot, ntelegi, nu po t sa ma duc pur si simplu la Nelu si sa-i spun ca plec. Asa, din senin! Barbatul o privi ironic: - si cum ai de gnd sa-1 pregatesti? Ma intereseaza tehnica. - Degeaba ma persiflezi. ti spun ce simt. N-am curaj, asta e! - Bine, ti fac eu curaj. Diseara, vorbesc cu Gigeta. Ochii mici, cafenii ai Dorei se cascara de spaima: - Esti nebun? - Nu te speria! O anunt doar ca divortez. Att. Nu pomenesc nimic despre tine. - Te rog, mai asteapta... Te implor... Nu azi... - De ce? Cnd am ceva .infect de facut, nu amn. Scap de o obsesie... Dora ofta. si nfipse degetele. n par: - Nu te-as fi crezut att de hotart, de transant., n fond, brutal. - Pentru ca n-am dorit niciodata ceva cu intensitate. Cu toata fiinta mea. s tii, rdeam de genul asta de fraze. Mi se pareau ridicole si goale prin demonetiza re, venturianisme. Acum le simr si putin uni pasa ca au. mai fost spuse naintea m ea. - Ce scandal va fi, Dumnezeule! Ce brfa!. Ce-or sa zica Diamandestii? -Ce sa zica? Va fi putina senzatie la nceput, dupa are totul intra n comun, Iar pr imele momente de senzatie se vor consuma fara noi.. -Ce vrei sa spui? - Mitica Iordan, un fost coleg de liceu ma invita n Italia. S-a stabilit ac olo de vreo zece ani, si dupa cte nteleg, a izbit-o. Dar asta-i alta chestie... Zi ceam ca introducem urgent actiunile de divort si n aceeasi seara... Zmbi nesigur, cautnd ochii Dorei: Dam bici si o tinem Nord-Vest... Cine ne mpiedica? Dora rse nervos. Ochii i sclipeau, rosti mecanic: Esti nebun de-a binelea! - De ce, iubito? Va fi voiajul nostru de nunta. Luna noastra de miere. Mit ica locuieste chiar la Civitavecchia. ti nchipui ceva mai romantic? Ne vom iubi n a tmosfera Sebastian... Cnd eram pusti, ma prapadeam dupa piesa asta, am vazut-o de vreo cinspe ori, am citit totul despre Civita, stiu pna si numele Papilor nmormnta ti acolo: o gramada de Urbani, Inochenti, Grigori, loani, Piusi, Cimitirul colca ie de chei, tiare si globuri... Ce-s alea? rse Dora. - Simbolurile paplitatii, mica mea "seralista", nsemnate pe pietrele funera re. Poti sa ma crezi, voi fi un ghid competent. i ntinse buzele. Dinu azvrli tigara si o cuprinse n brate. Patima salbateca, nim icitoare le coplesea fapturile. Clipe de uitare divine, pe o planeta necunoscuta ... Dora, cu respiratia taiata, deschise ochii. Pe gard, o stancuta se sucea, to paia, dadea din aripi. Simti bratelelui lui Dinu crispndu-se si ntoarse instinctiv capul. Crisan, cu un colac din ramuri de otetar petrecut n jurul galului, se oprise la ctiva pasi de ei. Pe obrajorul palid tremurau pete de umbra si lumina nestator nice. Se rasuci brusc si o lua la fuga. Oare de cnd statea acolo? ncepu sa-si aranjeze tinuta si parul ce gesturile precipitate, caracteristice flagrantului delict. Dinu respira adnc.

- N-am idee, dar te asigur ca a vazut destul. Dora se simtea n pragul lacrimilor: - Ce situatie oribila! Groteasca! mi vine sa... sa... - Nu-ti pierde calmul, spuse Dinu.n realitate se simtea si el nelinistit, d ar mai ales jenat. Asemenea clisee nu sunt pentru uzul copilului chiar daca feme ia pe care o tii n brate este mama lui. Hai, iubito! Nu ne ramne dect sa ne ntoarcem.:. -... Ma astept la ce-i mai rau, rosti ragusita de emotie Dora. Ce imprudenta din partea noastra! Crezi ca o sa-i spuna? Taulian ncerca sa rda, dar nu reusi dect niste sunete sumbre. - Draga mea., ce sa-ti'spun? Habar n-am! si pentru mine ca si pentru Crisa n, premiera e absoluta. Dinu si consulta ceasul. 4 fara un sfert. - Asa, ai zice ca nu s~a ntmplat nimic. - Mi-e groaznic de frica, sufla Dora. Fara s-o atinga, Dinu simti ca are minile nghetate. "n momente critice, oamenii pierd simtul proportiilor", dar si pastra gndul. Do ra n-avea chef acum de aforisme. Mai degraba i-ar face bine un coniac. si lui. C uprinse intr-o privire privelistea familiara. Nu se schimbase nimic: totul ca de obicei, nsorit, cald, placid; chaise-longe-ul sub castan, mingea de plastic uita ta alaturi, masina, ele tuns iarba lnga zidul casei... Prin fereastra deschisa a bucatariei se zarea cu intermitente capul si bustul Ninei, trebaluind ntre bufet si chiuveta. si ridica ochii spre camerele de oaspeti. - Gigeta nca nu s-a sculat, spuse printre dinti. Jaluzeaua e coborta. Pe Dora o trecu un frison: - Unde-o fi baiatul? - Vedem noi... Hai, ncearca sa zmbesti. Se oprira n pragul bucatariei. Dinu arbora drapel sarbatoresc: Hello! Ce face mica gospodina? Nina ntoarse capul si le arunca o privire patunztoare. Asa se paru Dorei. - Gata, am terminat... si sterse minile si agata sortul inir-uin cui, lnga fr igider. Vreti o cafea? Dora dadu din cap. Dinu si prinse, barbia ntre degete cu un aer gnditor: Nu-i o idee rea, dar cred ca nu ne ar strica si un deget de alcool... Turna n pahare si Nina constata ca minile, fara sa-i tremure propriu zis, avea u-o febrilitate neobisnuita. Nici Dora nu parea n apele ei. Tot minile erau curioa se. Ea, att de naturala, cu gesturi gratioase si dezinvolte, acum parca nu stia c e sa faca cu ele. Ca o diletanta pe scena unui teatru de amatori. Dinu bau cu pofta si si repezi capul spre etaj: Ce fac' aia? Mai dorm? - Acusi, acusi apar si ei, surse Nina, imediat ce le miroase a cafea.. Dintr-o data i se facu mila de cei doi, ar fi vrut sa-i ocroteasca. si Dora, asa cum o vedea acum, speriata si parasita, i devenise simpatica. N-o mai simtea adversara si inima i se mblnzi. Fara vreun motiv concret, ar fi vrut ca ei doi sa fie fericiti. "Probabil am vocatie de codoasa..." si aminti de maica-sa. Dupa ce mplinise 40 de ani, ncepuse sa aiba o ntelegere si simpatie speciala pentru amorurile nengadui te. Transmitea scrisori, nlesnea rendez-vous-uri, acoperea si favoriza de la nalti mea unei vaduvii respectabile. Prietenelor apropiate le mprumuta casa.n asemenea o cazii, viziona un film, lua un aperitiv la "Capsa" si ncerca un .naltator si crest inesc sentiment de "ajuta-ti aproapele". Dinu se interesa, facnd eforturi sa para firesc: Dar Crisan pe unde o fi? L-ai vazut? Dora intui ct de greu i venise sa puna ntrebarea. Se ridica brusc n picioare. Nu -i pasa ce va spune Nina. Simtea ca nu mai poate rezista singura tensiunii. Draga mea... Sa nu te superi, dar eu trebuie sa plec. "E mai complicat dect mi-am nchipuit", traduse Nina, simulnd surpriza: Ce s-a ntmplat? Nu ti-e bine? - Iarta-ma... Trebuie sa plec... Am.o migrena oribila... Scuza-ma fata de... si arata vag spre casa, - Dar...

Iesi precipitat si traversa curtea aproape n fuga. Dinu ncerca s-o opreasca: Asteapta... Nu te pripi... Acum chiar ca dai de banuit... Nu-mi pasa. Nu mai suport! n halul asta nu poti conduce. Tu nu ntelegi ca nu mai rezist? Accentele de isterie i strapungeau glasul. Dinu ramase cu ochii pe sosea. Mercedesul alb disparuse ca o naluca. "Cum conduce, Dumnezeule! Nu trebuia s-o las ..." n masina era sufocant dar Gigeta, de teama curentului nu accepta ca geamul sa fie deschis mai mult. de zece centimetri si asta pe partea lui Dinu, Era, fara s a stie de ce, vag iritta.abia astepta sa ajunga acasa. si simtea ca de plumb picio arele umflate n escarpenii nchisi, gata sa pocneasca si tnjea dupa un lighean cu ap a rece. O operatie vulgara fara ndoiala, dar camera de baie are slava Domnului! o usa. - Cred ca n-o sa mai mergem la Snagov. Oboseala, plictiseala, pierdere de ti mp... - Ai dreptate, spuse masinal Dinu gndindu-se la cu totul alte ratiuni. l ngrijora Crisan. Ca de obicei, statea pe bancheta din spate. ! cauta mereu pr in oglinda retrovizoare dar baiatul i ocolea privirea. Pna si Gigeta observa ca-i neobisnuit de linistit. Te doare ceva? tinea n felul ei la baiat dat fara excese si ntr-un chip ciudat, n primul rnd, nu ad mitea sa se mbolnaveasca. Faptul n sine o enerva. A fi bolnav, indispus, ostenit s i ntr-un fel centrul atentiei era monopolul ei exclusiv. Cnd totusi Crisan cadea l a pat - inerentele raceli sau contagioasele copilariei - cineva era vinovat. Fie Dinu, fie bunicu-sau: l-au tinut n curent sau n soare, i-au dat prea multa nghetat a, prajiturile de cofetarie sunt otrava, l-au lasat, sa plece dezbracat etc... - Te-am ntebat ceva, se rasti Gigeta. - Nu ma doare nimic. Dinu arbora un aer vesel. i prinse mna rezemata de spatar. Era moale, cu deget ele reci si umede. Esti obosit, flacau? Crisan si retrase mna si nu raspunse. Dinu gara masina ntrziind cteva minute. Linistea din casa i se paru apasatoare desi nu era un fapt neobisnuit. Gigeta se retragea imediat ce ajungea acasa ocupn d baia un ceas, dupa care nu mai parasea dormitorul. si supraveghea silueta si se ara nu bea dect un pahar cu lapte sau suc de fructe. De masa si toaleta baiatului se ocupa Dinu. Ct priveste batrnul, acesta o evita pe ct poaibil: "Mai rarut si ma i dragut... E mai sanatos..." si parasea odaia doar dupa ce auzea dusul de la et aj. , Ciudat, reflecta Dinu, era doar faptul ca nu se auzea glasul lui Crisan. "A intrat la tata probabil..." si lipi urechea de usa batrnului. Glasurile celor doi se ntretaiau, peisaj sono r nedeslusit. "Am sa vad mai trziu ce-i cu el. Cu ct ma voi comporta mai natural, cu att va fi mai bine... Deocamdata trebuie sa discut cu Gigeta..." Intra n bucatarie si se lua cu minile de cap. Oale, vase vraiste, murdarie, mu ste, n-aveai pe unde calca. n fond, stia cum le lasase, iar asta era decorul diurn cu exceptia zilei, si eventual nca una dupa, cnd ve nea femeia; pna azi nsa, "amanuntul" nu-1 deranjase, "Asta e! O sa mncam la briceag ". Pregati trei sandwichuri cu brnza si sunca, taie o rosie, umplu o sonda cu su c de portocale si duse tava n camera iui Crisan. Baiatul era obisnuit cu mesele l a odaie. ndeosebi cnd aveau musafiri, Gigeta, si aici Dinu era ntru totul de acord, nu ngaduia prezenta copilului, caruia n fond, nu-i era prea urt. singur. Avea caset ofonul lui si un televizor mic, sport. Dusul nu se mai auzea si tnarul Paulian ncepu sa urce scara spre dormitor. Se simtea neasteptat de hotart si linistit. "Probabil pentru ca stiu, dinainte. Toat a chestiunea o va lasa rece..." Manole Paulian se simtea ncntat de "vizitele" baiatului. Nu era un bunic clasi c, nu stia povesti, nu-1 putea fascina cu ispravi extraordinare din propria-i co -

pilarie pentru ca el nsusi nu fusese un copil extraordinar si nu avea eapci.tate de fabulatie, nu era atotstiutor invetnd explicatii chiar si acolo unde ele nu ex istau; sobru din timidate, du se extazia ndeajuns nici macar cnd Crisan i relata "o chestie nemaipomenita" petrecuta n clasa, la bazin, sau n ultimul episod cu testo asele Ninja. n schimb, Manole l asculta cu rabdare, fara sa si-o propuna l trata n om mare ia r Crisan, neluat n seama de maica-sa, considerat cu zeflemea indulgent-duioasa de Dinu, se refugia n climatul si atmosfera bunicului unde se simtea persoana si nu "copilul". Batrnul si abandona nasturii. Se uita la picioarele bronzate ale baiatului ncal tate n adidasi si se gndi ca tot complexul ar fi avut nevoie serioasa de apa si sa pun. - Nu faci un dus? Adauga grabit pentru ca nu cumva baietelul sa se simta doj enit: Ai sa te racoresti E mama n baie. Statea pe coltul divanului si rasucea ntre degete o motocicleta de plastic ct o cutie de chibrituri. Manole si scoase ochelarii privindu-1 mai atent. De obicei , cnd se ntorcea de la Snagov, i turuia gura. Ce a vazut pe sosea, cum i-a aratat G ioni cuibul mierloiului, ca a mncat capsuni culese de el, a notat, s-a luat la ntre cere cu Nelu... Te-ai distrat bine? Crisan si ridica ochii mari, cafenii. ntrebarea cazu maciuca: Coco! De ce se saruta oamenii? Batrnul casca gura. De fapt, i cazuse maxilarul lasnd sa se vada proteza galbui e. - Cum adica? rse stngaci. Auzi ntrebare. De ce se saruta... E o modalitate... adica un fel de a-ti arata dragostea... Eu nu te sarut pe tine ? Pustiul clampani genele lungi: - Numai de ziua mea sau cnd plec n vacanta. Dar oamenii mari? si lua inima n d inti si completa:... nu pe frunte... Pe gura. Las, Manole Paulian ocoli ochii copilului si relua sortatul nasturilor. Morm ai nedeslusit: Ai sa ntelegi mai trziu. Crisan conchise pe baza unei logici generata de experienta ntrebarilor cu raspuns amnat totdeauna sine die: -nseamna ca e de rusine... Batrnul se* facu ca nu aude. l astepta sa iasa si ti aprinse una din cele cinci tigari ale zilei. Clar, baiatul surprinsese o situatie care-1 socase. Iar ca sa se simta socat, n mod obligatoriu, unul din partenerii nengaduitei scene idilice. .. Cine?... Dinu?... Gigeta? Gigeta si ispravise toaleta de noapte si se culcase. La intrarea lui Dinu ata ca instictiv o pozitie de afectata oboseala. Un genunchi ridicat, celalalt ntins, minile rastignite; coama de par negru umplea perna. Purta o camasa de noapte lun ga din matase naturala ecrue, croita ca un furou. Fasonul n sine o incomoda - pre a strmt iar spatele i ngheta chiar si vara - dar asta era modelul arborat de frumoa sele din Dallas. Rosti fara sa deschida ochii. - Ce zi obositoare!... Crisan a mncat? - I-am improvizat ceva,.. Dinu si roti ochii prin ncapere. Simtea ca aici se ncheie cei zece ani de exist enta comuna cu femeia aceasta nstinsa pe pat la nici doi metri de el, Nu-si batus e niciodata capul cu analize subtile dar realitatea nu putea fi ignorata. Fusese ra doi straini. Pe peretele de lnga oglinda se afla fotografia Gigetei. Una din c ele mai reusite poze ale ei pentru ca fotograful, un artist "si ala carat n Itali a" stiuse prin efecte de lumina sa-i speculeze la maximum frumusetea exotica a o chilor. Restul obrazului se pierdea ntr-un clarobscur care parea firesc... "Pe asta o zvrl prima", gndi Dinu. I se parea normal ca Gigeta sa se ntoarca la parinti. Ixicuiau confortabil ntr-un apartament de trei piese si oricum, vila as ta era a lor, a Paulienilor. Cum tot a Paulienilor era si dormitorul de palisand ru n care se aflau acum ca si, n principal, tot ce se gasea mai de soi n casa. Fire sc, lucrurile se cam degradasera. mplinisera si ele niste ani, mult peste veac, t

oata mobila apartinuse parintilor lui Manole - si mai trziu, din cauza-saraciei, nici nu se punea problema remontului serios. n ce d priveste pe Gigeta, timp de z ece ani, aceasta cooperase cu nadejde la opera de degradare. "Aici e nevoie de un mester vechi, care sa vada meserie, si zise Dinu. Orice obiect e o piesa ...Pna la remont, nsa, trebuie dezinfectat..." Se uita cu sila spre comoda splendida Louis XIV care facea vis-- vis cu toale ta. Daca trageai vreunul din sertare, vomai. Acolo si nghesuia Gigeta lingeria pur tata, ciorapi scortosi, chiloti mai mult dect suspecti, furouri si sutiene naclai te, tot soiul de crpe intime, dubioase, infecte... Cnd iesea nsa n trg, se prezenta impecabila. Pe dinafara. Pe dinauntru doar cnd a vea ora la croitoreasa. Altfel, Dinu ar fi putut povesti multe despre sutienul c u breteaua n ac de siguranta, despre chilotul fara elastic, sustinut de portjarti er, despre furourile pleznite la cusaturi mai ales n dreptul soldurilor puternice . Surprinsese anul trecut o remarca a Ninei, strecurata - neauzit si nchipuia ea - lui Goni: "Cnd te uiti la Gigeta, nu-i poti reprosa nimic, dar nu stiu de ce naiba am i mpresia ca e jegoasa la modul cel mai concret. Parca mi-ar fi frica sa-i ridic rochia..." Ciudat nsa, ca pna acum "jegul nevesti-si" nu-1 der anjase, nu-i daduse importanta. l nregistrase fara reactii. Gigeta ntredeschise pleoapele: Ce faci? Nu te culci? - Mai trziu, spuse tnarul Paulian cu tigara intre buze, scotocind dupa brich eta. Vreau sa stam de vorba. Nevasta-sa deschise ochii de-abinelea: - Cred ca nu esti n toata firea. Am avut o zi oribila, migrena nu m-a lasat o secunda, sunt... -... esti obosita, stiu, dar trebuie sa discutam. - Da! Sunt obosita, chiar daca un taur ca tine nu poate sa nteleaga asta! Te rog, nu ridica tonul. Daca te-am jignii, scuza-ma. Gigeta pufni: - I am sorry! Mersi pentru scena. Mi-ai asigurat o noapte linistita. Acum, lasa-ma in pace. Se rasuci pe o parte, bjbi pe noptiera si nghiti o pastila cu aer de martira.1 Dinu se ridica. Traversa dormitorul si se opri cu mna pe clanta usii. - Cum vrei, Gigeta. Doream doar sa te anunt ca mine ma duc la avocatul Radu lescu. Femeia se holba, cazuta din cer: - si de-ia mi strici somnul? Ce-mi pasa mie de ntlnirile tale cu toti golanii?! - Probabil ca nu-ti pasa, dar mi s-a parut corect sa te avertizez: intention ez sa divortez. si asta ct mai curnd. Noapte buna si nca o data, scuza-ma. * Cnd vazu recuzita - vodca, tigari si bricheta - batrnul nu fu surprins, ci mai degraba ngrijorat. Preparativele avertizau asupra unei vizite prelungite si confi rmau impresia ca acolo, la Snagov, se ntmplase ceva. De obicei, duminica seara, du pa iarba verde, Dinu se multumea cu un cap bagat pe usa " ce faci, mon vieuxl To tul n regula?" dupa care intra n micul oficiu sanitar de Ia parter sa se spele. Ex act zece minute. n alte zece minute improviza o cina pentru Crisan, nghitea si el ceva - totul n galop - grabindu-se sa se instaleze la televizor nainte ca "Actuali tatile sa nceapa". Ca totdeauna discret, Manole nu-si manifesta nedumerirea, interesndu-se pe to nul domestic si cotidian al celor rodati de viata n comun: Ce face baiatul? A mncat? - Da, spuse Dinu cu spatele ntors scotnd din bufet doua pahare. S-a si culca t. Manole dadu la o parte nasturii, facnd loc pe masa. - Mi s~a parut si mie cam obosit. mi nchipui ca a zburdat... Apa, soarele fa c somn. Copil... tin minte ce bine dormeam la mare. n general lnga orice balta... Gigeta cum se simte? Dinu zmbi, nu era stilul lui taca-sau sa bata cmpii. Deschidea gura numai cnd av

ea ceva de spus si totdeauna la obiect. Iar de Gigeta i pasa ca de papadia ncremen ita pe "Larousse"-ul, editie 1938, aflat totdeauna la ndemna, pe noptiera. n casa m ai exista un exemplar al vestitului dictionar, cu vreo patruzeci de ani mai tnar pe care nsa Manole l ignora. "Probabil, si zicea Dinu, acolo n clasicul an de trimit eri statistice, ar fi vrut sa se opreasca definitiv calendarul..." Aici nsa tnarul se nsela. De Gigeta i pasa caci organic, Manole Paulian suferea pentru orice vietuitoare de care auzise, l afectau sincer necazurile celor din ju r. Pe nora-sa chiar daca n intimitatea sa nu o stima, o respecta pentru calitatea de mama, n general; ca mama a unicului sau nepot, n mod deosebit. Dinu ridica paharul fara sa ciocneasca: -Salve! Batrnul zmbi timid: - Nu-i nimic interesant la televizor?... Sau poate sarbatorim ceva. - Divortul meu. Neobisnuit cu situatiile bruste, toata viata pansnd cu exces de menajamente m omentele dezagreabile, ramase, cu paharul n aer. Dinu l ajuta sa-1 puna pe masa si -i strnse cu duiosie mna care tremura. - Iarta-ma, Pa... Trebuia sa te iau mai domol. Dar daca nici cu tine nu po t discuta deschis... Completa fraza cu un gest elocvent: "Ce pretentii sa mai am de la altii?" - Spune-mi... E o... o anecdota? Am crezut ca n-am nteles bine. Chiar... Da. Chiar! Sper ca problema nu te afecteaza. - Mde... Asta ar nsemna sa-mi ceri cam mult. Da... dar oare nu te pripesti? s tii, nte soti intervin uneori nentelegeri... Dar daca ai rabdare, nu trebuie sa tr eaca foarte mult timp ca sa-ti dai seama ct de lipsite de importanta au fost. Pro babil v-ati certat, ati fost mi nfierbntati si... - Nu ne-am certat, l ntrerupse Dinu nerabdator. Ne-ai auzit vreodata facnd scan dal? Batrnul surse: - Nu crezi ca acesta ar fi un motiv suficient pentru te gndi bine nainte de a lua o asemenea hotarre? Disputele ntre soti constituie regula. Dinu se ridica nervos. Se plimba prin camera cu paharul in mna. - Hai, tata! Nu faci dect sa-mi nsiri fraze goale! Ce naiba, nu suntem ntr-un s alon, si nici la emisiunea "Curierul inimii". Am venit sa discut cu tatal meu. - Ai facut foarte bine, fiule, dar ca sa putem discuta, ajuta-ma sa nteleg. C e te nemultumeste la Gigeta? -Totul. - ti-au trebuit zece ani ca sa realizezi aceasta... incompatibilitate? - Timp de zece ani nu m-a deranjat. stii bine in ce mprejurari ne-am casatori t. - Da... da... da... spuse grabit batrnul. Nu-i placea de loc sa-st aminteasca de zilele, lunile acelea. Ai ncheiat atunci totusi un contract pe care ai obliga tiunea sa-1 respecti. Mi-am nchipuit totdeauna ca esti un gentilom. Fiu-sau l privi ca traznit si fluiera ostentativ: - Pe ce lume traiesti,domnule.? si fata de cine sa fiu gentilom? Fata de o norabilii mei socri? Cum ar trebui sa procedez? Explica-mi! Batrnul si strnse buzele: Cu moderatiune si eleganta. Dinu rse gros: - Adica sa-i arunc manusa n obraz Itti nea Tse si sa-1 provoc la duel? - Nu stiu daca e, momentul sa faci glume. - De acord. Eu ti spun ca m-am saturat si tu nu ntelegi. - De ce te-ai saturat? - De ifose, de nazuri, de aroganta - vorbea repede, cuvintele curgeau suvo i - de pretentii de superioritate, de Opera si Filarmonica, de eseuri si poezie medievala, de manusi glac si pasta rosie pe unghii jegoase, de mizerie, de gndaci, de rs zgrcit, de proletara, de stamba cu blazon! Manole Paulian ncepu sa tremure de indignare. Se apuca cu minile de marginea m esei: Fiule, nu uitai ca vorbesti despre sotia ta. E nedemn. Dinu se opri s-1 p rivi n adncul ochilor.

- Tata, vorbesc cu tine. Sunt lucruri pe care nu le-am spus nimanui si fii s igur ca nu le voi repeta. Am vrut doar atta sa pricepi, ca nu mai suport. - De ce tocmai acum? Excedat, Dinu batu cu palma peste masa: - Ce nseamna tocmai acum? Aceeasi ntrebare poti sa mi-o pui si peste un an s au sapte. Batrnul clatina din cap: Va vorbi? O sa-i povesteasca maica-si ca i-a vazut n gradina? Era incapabila sa gaseasca un raspuns iar nesiguranta i se parea si mai greu de ndurat dect o sit uatie clara orict de dezastruoasa. Dora stia n general prea putin despre copii, le ignora total psihologia, nici macar despre ea - fetita, nu-si amintea mare lucr u. Prindeau contur si culoare doar ntmplarile traite, consumate dupa ce mplinise 12 ani si constatase ca este o mica persoana care fascineaza. Prietenii familiei nc epusera sa-i faca complimente, la serbarile scolare era totdeauna "frumoasa"; un ica mprejurare din istoria generatiei cnd elevii si cancelaria simteau ntr-un glas si ntr-o smbata, n realitate, copiii o plictiseau, i se pareau prea galagiosi si neinteresanti , evita categoric casele unde tncilor li se permitea sa se bage n conversatia celo r maturi si sa misune printre picioarele acestora, odata prezentarile facute si epuizate replicile de conventie: '"Delicios... seamana cu tine, e leit... Cti ani ai?" Daca mai ndura si poezioara nvatata la gradinita, debitata n extazul bunicilo r mai ales, Dora se considera o campioana a politetii si socotea ca nimanui nu i se poate cere mai mult. Dupa ce iesi din baie, ncerca sa se gndeasca n liniste, dar nu-si gasea astmpar. Regreta ca nu-i trecuse prin minte sa stabileasca un telefon -parola cu Dinu... "Alo, casa Popvici? - de exemplu... Am gresit, ma scuzati..." si ar fi stiut cu m stau lucrurile. Desigur, putea sa sune ea sub un pretext oarecare dar stia ca n-ar face-o de ct eventual cu un revolver lipit de tmpla. Daca ar fi avut o prietena careia sa i se poata confesa... Dar Dora nu avea prietene. Femeile nu o iubeau si nici ea nu ncercase sa se faca agreabila. Fara a fi antipatica, indiferenta sincera degajat a de nteaga ei comportare ofensa, iritnd pna si firile cele mai putin orgolioase. D ora nsa se amuza, colectia de inimicitii o lasa rece iar ea dintotdeauna se simtise bin e doar n societate masculina. Interesant ramnea nsa un amanunt care tinea de farmec ul inefabil al Dorei, sesizat perfect de Nina Diamandescu. "stii ca nu da doi bani pe tine, dar asta te scoate din minti, abia dupa ce a nchis usa. Prezenta, e delicioasa si irezistibila". n acest ' sens, Dora avea n G igeta, fara s-o stie, prietena cea mai sincera si lipsita de resentimente. Pauli anca nu se extazia dect n fata propriei imagini din oglinda. Neavnd nici un fel de admiratie pentru Dora, nu o detesta, o suporta fara convulsii. Ca sa se afle n treaba si facu un ceai de musetel despre care auzise ca-i calm ant. Se ntreba cum ar reactiona Nelu pus n fata adulterului sau doar a unei tentat ive. Se casatorisera cu doisprezece ani n urma, la numai o luna dupa ce se cunosc usera, Dora fiind din prima clipa coplesita de personalitatea lui clocotitoare. Barbatul acesta ti dadea impresia ca alaturi de el totul este posibil si ca tiu t rebuie sa-ti fie frica de nimic. Analizndu-si nu o data sentimentele de atunci, D ora si zicea ca fusese ametita, orbita de o prezenta stralucitoare careia nici o femeie nu i-ar fi putut rezista. Lnga Nelu, fara ca ea sa fi fost vreo limfatica, ci doar un temperament mai echilibart, devenea entuziasta. Se lasa luata de vlto are, viata (pastel n imaginea ei ante-Nelu) capata culori vii pna la strident, dndu -i sentimentul ca traieste fiece clipa cu maximum de intensitate. n zilele acelea , Dora avea impresia ca respira doar aerul puternic acidulat al altitudinilor nal te. Dupa ctiva ani nsa, obosita de naltimi ametitoare, abandonase Everestul ntorcnduse firesc in mbietorul fotoliu al confortabilului. Nelu nu sesizase diferenta de etaj, continund sa traiasca n aceleasi cote. Sau, si zicea uneori Dora, nici nu se obosea sa bage de seama. O socotea probabil o cetate cucerita odata pentru totde auna, interesul lui concentrndu-se acum n alte zone: cariera, politica, bussiness. .. Chiar daca nu ncetase s-o iubeasca, n mod clar, ea nu se mai situa n centrul vie

tii lui, nu-i mai era indspensabila.l socotea att de puternic, nct presupunea ca Nelu nu are nevoie de nimeni. Prabusit, zdrobit nu si-1 putea nchipui dect concret fiz ic - rafala de mitraliera sau munte pravalit asupra-i; nu se va lasa nsa niciodat a dobort de sentimente. Dinu constituia prima ei aventura, pe un itinerar conjugal de doisprezece an i. Pna la el, se multumise cu flirturi, unele chiar mai avansate dar niciodata co ncretizate,.prizoniera ipostazei de cocheta, tip allumeuse. Pe Dinu l cunostea de sase ani, si si pierduse capul ntr-o singura noapte. De Reveillon... n timpul dans ului. Era ora doua, gazda mprospata paharele. Dinu se avntase ntr-o controversa pol itica antrennd aproape toti barbatii, cucoanele dadeau semnele de oboseala specif ice punctului mort al unei petreceri, cnd slabesc cordoanele, coafurile devin cle ioase, machiajul se cere revizuit iar picioarele duc dorul papucilor comozi de c asa. aia labartatii, n care se face treaba, nu cei destinati serilor de canasta. Nimeni nu-i lua n seama, erau singuri n biroul gazdei, transformat n sala de da ns. Flacara, caci fusese ca o flacara, i cuprinsese dintr-o data. Pe o caseta a l ui Juli Iglesias. "Nathalie... fredona si Dora cu fruntea lipita de pieptul lui Dinu, Nathalie ... De fapt, asta e Od Ciomi..." "Tu ai ochi foarte frumosi, soptise Dinu. Cei mai frumosi". Dora rsese: "Pesemne, esti foarte ndragostit". stia ca nu are ochi frumosi - prea mici, de catel, dar inteligenti, vii si ma chiati cu arta si ascundeau minusul - si n plus, nici unul din trubadurii ei nu le nchinasera madrigaluri vreodata. Pe urma, totul venise de la sine ca ntr-uri "scenariu" hoeart dinainte. Dora s e simtea nca nelandemna rememornd prima lor mbratisare adevarata ... Marginea chiuvet ei era dura, rece si poate nu ndeajuns de rezistenta. "Chestiune de destin", conchise, uitndu-se masinal ia ceas. Chiar ndragostita patimas realiza diferenta uriata dintre Nelu si Dinu, Comparatia era umilitor de defavorabila amantului, dar probabil, si zicea Dora lucida, mediocru la mediocri tate trage. El e partenerul care mi se potriveste si, poate instinct matern neco nsumat, simt ca trebuie si mi place sa-1 ocrotesc. Dinu are nevoie de mine. si tre cu degetele peste catifeaua fotoliului - ar fi dezmierdat capul lui Dinu, l-ar f si inima i se strnse de dor. De duiosie. i acoperit de sarutari O trezi lumina puternica, aprinsa brusc si deschise ochii ametita. Nelu o pr ivea nedumerit: - Ce-i cu tine aici? Credeam ca re-ai culcat, O saruta pe frunte, sters si c otidian (obicei domestic pur simbolic dar plin de semnificatii cnd dispare dintro data) si ncepu sa -si smulga hainele de pe el. Totul la Nelu era brusc, nerabda tor, sincopat, fara legatura, fara ceea ce oamenii de film numesc n genere "encha in6". Nelu ca si Gioni Diamandescu, doar ca vioiciunea acestuia n-avea calibrul lui Ciprian, te determina sa te gndesti mai degraba la un tntar, nu se ridica dint r-un fotoliu - tsnea, nu se aseza si nu se ridica - se arunca sau sarea din pat, trecea dintr-o odaie ntr-alta alergnd. Usile, nefacnd exceptie nici frgiderul, erau trntite parca n dusmanie. Totul zgomotos, violent si daca l-ai fi urmarit doar ac ustic, fara sa-1 vezi, ai fi conchis ca-i isteric sau vesnic mnios. Nelu nu era nsa nici una nici alta, nici macar needucat, ori nesimtit, dar si nchip uia - firesc, asa cum ar respira - ca daca nu doarme e, de exemplu, nu trebuie, n u e cazul, si-i normal sa nu doarma nimeni. - Te-am asteptat, spuse Dora cautnd sa-i descifreze chipul. Ct e ceasul? - Aproape unspe!... Am ntrziat... Iarta-ma.... Cnd ai de-a face cu capsomani ca re nu stiu sa faca o hrtie, asta-i situatia. Cum te-ai distrat? Fara sa astepte raspunsul, si umplu un pahar cu vodca si-1 dadu peste cap din tr-o rasuflare. ncepu sa vorbeasca, rennodnd inconstient firul discutiei ntrerupt la sediu sau pe strada, unde se despartise de ultimul amic politic. Dora, mai linistita l asculta fara sa-1 auda: -... e inadmisibil, perora Nelu... Ai menaja acum nseamna sa le faci jocul... Au ajuns o remorca a FDSN-ului... Neptunache-i mai smecher dect pare... scoala M oscovei si a activistului de partid cu vechime... Cmpeanu se crede dibaci dar e d oar iepurasul coliliu si infatuat amagit de coana vulpe... Machiavelli, Metterni

ch, Fouch6... vax! Niste fratiori! N-au avut de-a face cu sorbonistii N.K.V.D.-u lui. Nici macar cu Ohrana... Mnca direct din frigider perornd virulent ntre doua nghitituri. Lipsindu-i asistenta, trnti cu piciorul usa frigiderului si se ntoarse iute n sufragerie cu un copan rece ntr-o mna si paharul n cealalta. - Ma asculti? ntreba pur retoric. E un moment decisiv. Acum ori niciodata! O vede si un elev de scoala. Dora l vedea pe el: nalt, solid, ceea ce n mod curent se numeste o cruce de voi nic. Ochii i scaparau sub sprncenele stufoase, barba foarte neagra parea batuta de vnt. Prin camasa descheiata se vedea torsul "de circar" napadit de par. Narile d ilatate i vibrau, vibra tot pna ia ultima fibra. Dora ofta si se ridica greoi rezemndu-se n ambele brate. Ce-a zice sa ne culcam? Nelu se ntrerupse privind perplex, de parca i-ar fi propus o plimbare cu tram vaiul. E totusi miezul noptii si a fost o zi lunga. Nelu avu o schima de nemultumire - fusese ntrerupt nainte de a-si ispravi disc ursul - dafn acelasi timp realiza ca nevasta-sa are dreptate. Intra n baie si dupa cteva clipe, dusul izbucni n forta. Lacaraia n-avea sa se usuce nici pna a doua zi dimineata. Cnd se "azvrli" n pat, Dora atipise. i simti bratele n jurul trupului "nu-mi plac e sa dorm singur". sopti aproape inconstient: Ce-ar fi sa divortam, Nelu? Barbatul neatent, mormai: - Cine? Paulienii? Uite de ce Ie arde si astora acum! n momente istorice! I n fond, era de asteptat... Las' ca-mi povestesti mine. Dora rse scurt. "Viseaza, si zise Nelu. Ce repede doarme, e fantastic... Aia de la "Cotidianul" s unt niste blegi. N-au nerv, nu stiu sa mobilizeze", n curnd l fura si pe el somnul. Visa mult si numai tricolor. Anchetatorul nsuruba capacul stiloului si l arunca enervat pe foile dosarului - Iar unanimitate, pr-ar sa fie! Din fata, din profil,-drepti sau cracanat, de oriunde si oricum ai privi: "Nu ma asteptam ca Gigeta sa reactioneze att de violent... "nclinam sa cred ca nu va reactiona deloc. Era mult prea aroganta n infatuarea ei ca sa nu devina aeriana". "N-as fi banuit ca poate fi geloasa..." "A fost o surpriza pentru mine. O cunosc de attia ani N-am auzit-o nici macar ridicnd glasul..." "Indolenta sau snge rece, nu stiu, dar simteai ca nimic n-o poate clinti din ale ei Ca nimic n-o poate impresiona..." Sau: "Dinu s-a aratat neasteptat de hotart." "Pna acum as fi jurat ca Dinu e cel mai cumsecade si maleabil baiat din lume. .." "Ultimul lucru pe care mi l-as fi putut nchipui despre el..." "n eventualitatea unui divort al Paulienilor, as fi pariat orict ca initiativa va apartine Gigetei". * "Erau ncredintati ca se nteleg bine... n orice caz, ca n-aveau chef sa-si sparg a capul unul altuia..." "Casnicie fericita? Ce nseamna fericire, domnul meu ? O naluca... Traiau mpreu na normal". Tot unanim si cel mai enervant: Cu exceptia lipsei de mobil (pe moment, caci exista si ratiuni subterane car e ni se dezvaluie mai trziu) a unora dintre persoanele implicate, fiecare putea f i desemnat drept autor. Asasinatul nu presupusese nici forta deosebita, nici o a rma a crimei deosebita, nici circumstante dosebite. Regizate sau nu, conditiile fusesera la fel de favorabile pentru fiecare dintre suspecti 3. Nasturi cu sciipici

Deux-pi6ces-ul din moire alb, compact (material cumparat "de la pachet" si lu crat dupa un model "Dior" la "Arta Modei") era pretentios, greoi si-ti facea imp resia ca nu poti pune degetul pe el, fara sa dai peste ceva: pliuri, godeuri, pe nse, umeri citeti; douazeci si opt de nasturi umpluti cu paiete ncheiau jacheta, marcau mneca pna la cot si slitul adnc al fustei. Dupa casatorie, cnd Gigeta se saturase de toaleta l facuse cadou laptaresei ca re-si marita fata, dupa ce n prealabil i taiase nasturii. Punndu-i laolalta si nsirnd u-i acum pe o ata rosie, mai groasa, Manole Paulian retraia crmpeie din zilele ac elea tulburi, fara contur, defilare de imagini la fereastra unui tren care gones te ntr-un peisaj necunoscut. Dih film ramasesera doar pete de culoare, ici colo ct e un punct de reper conventional, si ae"ela nvaluit n ceata. Fragmentele, n desfasu rarea lor rapida hu lasasera timp analizei, impresiile, unele nregistrate inconst ient, aveau sa se decanteze mai trziu strnind comentarii, gasindu-li-se tlc si rubr ica. Din inventarul cuvintelor cu miez evident memorabile erau ale Virginiei. Masa se daduse la restaurantul "Cina" si abia atunci, n seara nuntii, Virgini a avusese ocazia sa o vada pe Gigeta. Manole o cunostea nsa ndeajuns de bine pe so ra-sa ca sa-si dea seama ca e stupefiata. Pe vremea ei, Virgi fusese indiscutabi l o figura, excentrica, traznita, nostimada soarelelor fara a cadea n ridicul, ar borase toate modele n variantele lor acute. "Tapa" la pian slagarele de ultima or a, era un deliciu sa o auzi cntnd songuri, bluesuri, jazz, batea step pe masa i dan sa tangou apas cu accente de demimondena, calarea cu aplomb de ofiteri de rosior i si, n general, nu exista initiativa fistichie la care sa nu participe cu entuzi asm. Toate nsa cu cel mai desavrsit bun gust si fara umbra de vulgaritate. Mama lo r, coana Agepsina se simtea consternata iar cnd o surprinsese cu rochia pusa dire ct pe pielea goala cu exceptia ciorapilor, o daduse afara din casa. Argumente-si asta era realitatea- ca asa se mbraca "cele mai sic cucoane din Bucuresti, uitate la ultimele vogues-u" nu nsemnau nimic pentru batrna. Se simtea mai ales indigna ta ca ginere-sau nu reactioneaza si-i'accepta exhibitii de santan. "Cum te lasa mamelucul ala sa umbli despuiata? Nu va mai ajunge odaia de dor mit? Putin mi pasa ce se poarta la Paris! si daca tot e vorba de import, ca m-ati nnebunit cu importurile, aduceti aici Versailles-ul, nu scandalul..." Manle Paulian, detestnd ipostaza de socru mare, ncercase sa treaca ct mai neobse rvat si se asezase la masa lnga Virginia. Dealtfel, petrecerea decursese decent, nu se consumasera momentele de blci clasice -strigaturi de dar, lautari oachesi s i sentimentali agatati de urechea nasului, furtul miresei, cravate slabite din n od etc., - dar sprncenele fine' ale Viiginiei nu abandonau consternarea, ntre buse urile cu ciuperci si salau u gratin, colonelul mormaise: -Ce naiba ti tii respiratia? Arati de parca ai fi nghitil un peste viu. - Asa ma si simt, ngnase Virginia. - Atunci controleaza-ti expresia. On ndus regarde.... Batrnul Paulian i privise ne dumerit: - Ce se ntmpla? Virginia daduse paharul de sampanie pe gt: - Nu pot sa-mi revin. Vorbea nedezlipindu-si privirea de chipul Gigetei. S pun drept, nu ma asteptam la o figura att de ... vizigota. Trebuia totusi sa ne avertizezi. - Cine-i vizigota? se interesa barbatu-sau, holbndu-si ochiul n ' care purtase cndva monoclu. - Noru-sa, nom de Dieu. Mireasa! O vad foarte bine n Regina ostrogotilor. t, t, t... Ce toaleta imposibila! - Parca ziceai vizigota. Te contrazici. - Ah, Titi, te rog, stiu ce vorbesc. Manole strnse discret mna sora-si pe sub masa. "Va implor, aveti timp sa va ce rtati acasa..."Se simtea si el speriat dar din cu totul alte motive. Evenimentele se petrecusera prea repede, nu avusese timp sa se obisnuiasca, lumea aceasta n c are intra Dinu i era complet straina. Ar fi dorit macar sa cunoasca ratiunea aces tei casatorii. Mirii nu pareau prea ndragostiti si, n orice caz, fericirea, element de recuzi ta important al momentului nu se citea pe chipul niciunuia dintre ei. Veselia lu

i Dinu, stimulata considerabil si avea impresia batrnul, intentionat stimulata de bautura, era crispata si artificiala, Gigeta, indiferenta, chiar rece parea ca asista la nunta altora. De partea cealalta a mesei, Stanestii, parintii Gigetei faceau figura lament abila. Maruntei, provinciali, nelandemna ntr-un decor cu care n mod evident nu erau obisnuiti, ncurcati de numarul tacmurilor sinestiind ce furculita sa aleaga semana u extraordinar unul cu celalalt si amndoi cu o pereche de btlani mpaiati. Batrnul Pa ulian si-i nchipuia foarte bine ntr-un laborator de stiinte Naturale al unei modes te scoli, din modesta urbe. Ochii nelinistiti, vii si combustibilizati de o team a inexplicabila - si astia sunt speriati! Ce Dumnezeu se ntmpla?! - le nsufleteau f igurile devitalizate. Cel putin, mna femeii tremura ngrozitor iar degetele nnodate de reumatism, cu unghii roase, fatuite cu lac roz de manichiurista n dimineata re spectiva la coafor, n timp ce astepta "sa prinda permanentul", spuneau totul desp re gospodaria cuscrilor. Nu trebuia s-o privesti de doua ori ca sa intuiesti ca nefericita spalase mai mu lte chiuvete cu vase si oale murdare dect avea fire de par n chevelura saraca, cur atase mii de lighene cu mazare sau de spanac, iar numarul negilor de pe gt depase au considerabil pe cel al buchetelor de flori primite n toata viata. Batrnul Paulian, ca ntotdeauna cooperant la nefericirea altora, se simtise imp resionat. Nici figura cuscrului nu era mai prospera. Cele cteva pahare de vin i vo psisera chipul cu acea veselie tacuta si caramizie specifica individului timid, neobisnuit cu petrecerile. Un zmbet natng, parca lipit de obraz, acelasi si, conti nuu ceasuri ntregi amplifica aerul umil. "ti face impresia unei slugi, zi ruda saraca, recunoscatoare ca a fost primit a la masa stapnilor". Se ntreba prin ce miracol o zamislisera oamenii acestia pe G igeta. ntepata si plina de ea, se arunca mai degraba spre unchiu Fane personajul violaceu din capul mesei, de la distanta cel mai important, vedeta nuntii. I se facea curte la modul uleios, i se umpleau paharele si i se preveneau gusturile c u spinare si zmbet de subalterni. Manole Paulian nu retinuse exact rolul n distrib utia de familie - var, unchi, prieten - simtea doar ca tipul i e profund antipati c. Sanguin, bine hranit, cu ochi sticlosi, l simteai puternic, sigur de el, peric ulos. Vorbea putin, bea sbbru, mnca dezinvolt elegant, ca o persoana deprinsa cu eticheta meselor pretentioase. Zabovise exact doua ore dupa care, facndu-i lui Di nu semn sa-1 urmeze, i nmnase un plic n holul restaurantului. Dinu lasase capul n jos , balmajind ceva n barba. Manole, aflat la garderoba dupa tigari trasese cu urech ea si ramasese mirat de comportarea si cuvintele strainului. Aplicnd o palma usoa ra, dar, chestie de nuanta! - totusi palma, pe obrazul lui Dinu, rostise raspica t: - Ne-am nteles !... De-acum nainte, fara prostii. Se rasucise pe calcie si fara sa astepte vreun raspuns plecase cu pardesiul pe br at, salutat n echer de portarul restaurantului. Tonul amenintator nu scapase batrnului care se grabise sa-1 ajunga din urma p e fiu-sau. -Cine e persoana, Dinule? Tnarul tresarise. ncercase sa para nepasator. - A fu erai?... Nimeni... Un rahat, da-1 n ma-sa. - Hm... Nu cred ca ar fi prea simplu. Nu cred deloc. Ciudateniile continuasera. A doua zi dimineata, mirii urmau sa plece pentru o saptamna la Sinaia, intr-o modesta schita de voiaj de nunta. Desi biletele si camera la hotel fusesera retinute iar valizele pregatite, trebuiau d oar ncuiate, Gigeta decisese scurt ca renunta. "Nu suport acum o deplasare, sunt epuizata..." ManolePaulian si ascunsese nedumerirea, dar se simtisesi mai nedumerit dmaint ea indiferentei lui Dinu care primise situatia cu seninatate ncercase o opozitie de circumstanta dar l simteai ca respira usurat "Obositi la vrsta lor... se mirase batrnul, de parca te-ai nsura n fiecare sapta mna...:" Un alt amanunt din aceeasi faimoasa noapte a nuntii si pe care se ferise sa1 comenteze chiar cu sora-sa i daduse alt prilej de reflectie, ntorsi de la restau rant, (desigur nainte de miezul noptii; jalnicele nunti din epoca de aur care ncep

eau la ora 14 n lame si smoking pentru ca Ceausestii nu ngurgitau divertisment dup a lasatul serii) zabovisera la un pahar de sampanie.- Gigeta si muiase doar buzel e apoi se retrasese. Ramasesera n sufragerie doar ei doi. si aici, lucru si mai c iudat, Dinu se lasase antrenat de conversatie, ba o si alimentase, trecuse de la sampanie la whiscky si brusc, batrnul avusese sentimentul ca baiatul n-are deloc chef sa urce n dormitor. "Cred ca acesti copii nu se doresc ndeajuns, si zisese Manole care si n gnd se e xprima cu decenta. Cel putin, asa am eu impresia". Totul i se parea straniu, n contradictie cu ce cunostea, traise ori auzise el n pr ivinta unor proaspeti casatoriti. "Daca ar fi fost o legatura veche, consumata, as mai putea pricepe... Dar ei .s-au cunoscut recent... nu stiu daca au trecut d oua luni..." si atunci... Daca nu se iubesc, explica-mi dumneata de ce s-au mai luat?..." Misterul avea sa i se dezvaluie mult mai trziu, peste ani, cnd curiozitatea i o stenise n buna masura. Se obisnuise ntre timp cu bizareriile "vizigotei", asa cum ramasese pentru Virginia n conversatiile lor private, se nascuse Crisan, se ntmplas era att de multe... si apoi, mariajul fara sa nregistreze cote nalte - nici fericir e, dar nici dezastru -mergea, Dinu era acelasi baiat bun cu dispozitie egala, Gi geta daca nu era deranjata ramnea suportabila si tuturor li se parea - cel putin asa credea Manole- ca asta-i normalul de cnd lumea. Cnd nsa ntr-o noapte mai speciala Dinu i smulsese legatura de pe ochi, batrnul av ea sa se mire cum de nu facuse nici o corelatie ntre aceasta casatorie ciudata si anume ntmplari "grave,-da, da... foarte grave" petrecute doar cu putin timp nainte ... Puse nasturii cu sclipici ntr-o pungulita de plastic de la colantii Gigetei s i lega gura strns cu un capat de siret rosu. "Dragul de Manolica nu-i din cale afara de istet, nu-i spirt ca Virgi, dar a re bun simt si suflet mare. Dumnezeu are grija de astia, mai neajutorati..." - Biata Tusa Cuta, sopti batrnul strngnd n brate perna. O scotea pe mama din sar ite cu panseurile ei... Adormi uitnd sa-si scoata proteza. Avea s-o gaseasca n pat a doua zi, azvrlita de convulsiile sforaitului. * Gigeta se trezi ca n fiecare luni dimineata, la ora 7. Nu era mai prost dispusa c a de obicei dar, nca nedezmeticita si respectnd o hotarre luata n ajun, dar despre c are nu-si mai amintea clar, stia ca este, ca trebuie sa fie suparata. Cnd deschis e ochii, constata ca patul lui Dinu e nedesfacut. Se culcase probabil n odaia lui Crisan unde n afara de patutul baiatului se mai afla o canapea extensibila. Se m ai ntmplase sa doarma acolo dar numai n situatii de exceptie, cnd fiind bolnava pref era sa fie singura n dormitor. Recapitula discutia din ajun si un rs uscat i strmba gura. Asezndu-se n fata toal etei, cu gesturi mai nervoase ca de obicei si prinse parul n cteva ace pentru a se putea machia mai comod O privire patrunzatoare, cu nasul aproape lipit de oglind a o asigura ca arata bm.e,fraiche si Ura cearcane. Pe umerii plini, bridele cama sii de noapte combinezon lasasera doua urme nguste, rosietice. Se masa si trecu n baie. n timp ce-si facea toaleta, trebui sa recunoasca, ca atitudinea lui Dinu o su rprindea nepregatita. n zece ani de casatorie, era primul lui act de nesupunere. Situatia o irita prin inedit dar n primul rnd pentru ca era vadita tentativa de uz urpare a unui drept pe care Gigeta si-1 arogase de la bun nceput n mod absolut: ac ela de a decide, de a domina, de a fi neconditionat ascultata. "mi face mie pe independentul! Vrea sa divorteze... Chestiunea ma lasa rece. O vom face nsa daca vreau eu si cnd decid eu!" In realitate, Gigeta nu-1 luase niciodata n serios si era hotarta sa nu si bata capul nici acum. Cine stie ce toana 1-a palit, "da, da toana" conchise trecndu-s i a treia oara pensionul cu rimei peste gene", ntrerupse operatia brusc, strafulg erata de un gnd. Revelator: "Asta era! si ncepu sa rda, aratnd oglinzii dintii marunti si regulati. Ce naiv a sunt!... Cum de nu mi-am dat seama! Domnul e gelos... A sesizat ca Gioni mi fac e curte si...

Nebunul de Gioni fusese ntr-adevar imprudent si daca molul reactionase att de v iolent si putea lesne imagina dimensiunile scenei pe care le facuse o vulcanica o thelliana ca Nina. Se simtea att de flatata, nct rse umflata de satisfactie pna si ispravi toaleta, ora de exceptie caci de la 20 de ani si rationaliza mobilitatea fetei si, preven ind ridurile, si cenzura rsul vrajmas. Era prima oara ca uita. Simtindu-se n contin uare ntr-o dispozitie stralucitoare, arbora n premiera o rochie de voile verde pli sata soleil, ultima noutate a stilistilor italieni. Decise totusi sa-si camufleze starea de spirit abordnd un aer glacial si ofen sat. Dinu nu trebuie scapat din lesa, trebuie sa stie ca nu-i sunt ngaduite crize de personalitate, ca orice act de nesupunere va fi imediat sanctionat. Deschise sifonierul si primul lucru care-i sari n ochi fu biletul pus la vede re pe poseta. "Aha! si zise multumita. Micuta scrisorica de scuze... Vesnicul lui "I am sor ry". Doar ca de data asta n-o sa-i mearga..." l deschise cu vrful unghiilor manichiurate de parca ar fi atins o crpa murdara; anticipa deliciile unor scuze umile pe care avea sa le accepte greu: ti-am pus biletul pe geanta ca sa fiu sigur ca l vei gasi. Vreau sasiii ca as eara n-am glumit. Voi divorta, orict m-ar costa aceasta hotarre. Te avertizez ca orice opozitie este, va fi zadarnica. Comunica-i-o te rog si avocat ului pe care-l vei angaja. Daca ntelegi exact ceea ce vreau sa spun, ne vom cruta timpul si neivii Nu am nici o pretentie materiala, tot ceea ce am a chizitionat mpreuna ti apartine. n cursul diminetii de azi, introduc actiunea. Sper ca totul se va petrece decent.. Asemanarea cu o meduza scoasa din minti era izbitoare si batrnul Paulian ramas e tintuit locului. Daca expresia nu ar fi fost fioroasa, caricatura era perfecta - ochii ate oblice, gura prizoniera ntre doua arcuri de cerc, suvitele de par da te cu gel fulgere tsnite n jurul capului -l-ar fi facut sa rda. Lipi instinctiv per etele si astepta cu rasuflarea taiata. Gigeta l masura cu dispret ucigas. Facu o pauza lunga care si atinse scopul. Paulian simtea ca l trec sudorile. ngna prosteste : Buna dimineata. Buzele Gigetei se schimonosira ntr-un rs rau, fara dinti. Declara taios: E excelenta, te asigur. Batrnul aproba din cap si dadu sa iasa: O clipa! Te rog comunica-i fiului dumitale... - A... a plecat. Mai de dimineata. Pe la cinci... Da, da... Chiar la cinci . Aha! Felicitari. Dupa ce ca e porc e si las. Manle Paulian nghiti n sec: - Te rog, Gigeta... Sa nu folosim cuvinte tari pe care, nu-i asa... sa le regretam. De regretat, va regreta dumnealui. si nca amarnic. - Bine.. .Cum crezi... Dinu a plecat... cum sa spun, definitiv. Adica pent ru cteva zile, pna ce... Nu-si gasea cuvintele. Gigeta -tmplele i pocneau de furie -izbucni: Pna ce?... Vorbeste odata si nu tremura ca un vierme nenorocit. Batrnul Pa ulian rosi. Nimeni, n peste saptezeci si cinci de ani, o realiza acum cu uimire, nu-1 insultase, nu i se adresase pe un ton ireverentio s. Parea cu totul neobisnuit dar firea blajina si un destin mediocru l ferisera d e situatiile acute, chiar dintre cele mai marunte. Fusese un copil docil, stradu indu-se sa fie pe placul tuturora si deci, imposibil de bruscat, un scolar mijlo ciu despre a carui silinta nu se putea ndoi nimeni, un functionar constiincios si sotul tolerant al unei femei placide pna la somnolenta. Cu autoritatile comunist e nu avusese de-a face, trecea strada numai pe verde iar la rarele cozi la care participase n viata lui ceda locul cte unui nerabdator mai naravas. n mod normal sar fi simtit dezarmat dar ineditul, brutalitatea Gigete i biciuira n mod neasteptat orgoliul. Se simti luat de val, total lipsit de control si purtat spre zone nec unoscute. tipa cu rasuflarea taiata: - Dumneata!... Da! Sa-ti fie rusine. Foarte bine a facut Dinu... Da... Da. ..

Doamna Paulian ncerca sa fie ironica: Asta ramne de vazut. n realitate, si regreta iesirea. Era in contradictie cu felul ei de a trata lu crurile n general, i deteriora poza de lady construita cu migala nca din adolescent a. Grobianisme si ngaduia doai n monologurile interioare si daca, printr-o minune d e tehnica, i s-ar fi putut nregistra gndurile nerostite, grosolania, trivialul si fantezia sintagmelor puturoase ar fi umilit o echipa de hamali beti turta n meci cu "nationala"' gunoierilor. - ... Fiul meu a plecat pna ce te vei muta dumneata... Sa te ntorci la parin tii dumitale. Aici e casa lui... Asa sa stii. Gigeta suera: si asta ramne de vazut. Batrnului i clantanea proteza de furie. Se adresa de fapt zidului, chipul Gige tei, ntreg interiorul era nvaluit ntr-o ceata ca de vata. - Ce sa vedem... Da... Nu-i drept ce faci dumneata.. Exista tribunale... L egi... Gigeta se ndrepta spre usa rznd sfidator. Am sa ramn aici ct o sa am chef... -... Tribunale si legi. Ai sa vezi dumneata. -... Poti sa i-o comunici rahatului de fecioru-tau. Plec doar cnd poftesc, mosnege. Poate dupa ce crapi. Ceata din casa deveni rosie. Paulian nclesta pumnii: - Am stiut... Totdeauna am stiut! Esti o... o... vizigota! - Mosneag smintit! Manle Paulian si dadu drumul epuizat pe canapea. Usa trntita de Gigeta zgudui c asa si se uita nauc la tencuiala sarita pe parchet. Versuri deprinse de mult, pe bancile scolii primare de baieti "Alexandru cel Bun" din Botosani, i zvcnira pe buz: " ...De un mosneag da, mparate, dar mosneagul ce privesti..." Ce-ti veni, mori cher sa ne trezesti cu noaptea n cap? Gioni Diarnandescu se uita rznd la ceasul sovietic de pe bufet, imitatie din p lastic a unui iceberg n care fusese fixat un cadran verde viu, mineral. Ora 7. Gioni! l mustra conventional nevasta-sa. Dintr-o singura privire, ntelese ca "buba s-a spast". Chipul bucaliu al lui D inu acum scazut si crispat, cu trasaturile adunate si sacul de voiaj pentru depl asari scurte agatat de umar spuneau totul. Tnarul Paulian si musca buza: - Iertati-ma. De la 6, ma nvrt prin cartier, ca sa nu va deranjez. Gioni l batu pe umar. - Esti un fraier. Ce haiba s-a ntmplat? - Daca aveti secrete, eu post sa ma retrag, spuse Nina prea repede, prea o portun, prea diplomatic. Dinu surse amar: "banuieste sau chiar stie..." Gioni i ndrepta nevesti-si o pri vire oblica. Parafraza mental un precept filosofic citit ntr-un almanah, ajustndu1 la situatie: "Excesul de tact duce la gafe". - N-am secrete fata de voi, mormai sumbru Paulian. ncerca sa rda: Cer azil p olitic. Diarnandescu zmbi: Habar n-am ce vrei sa spui. Arata-ti.cartile si ne pronuntam. si cu stereotipii, n functie de situatie: de la injectii cu optimism (totul se re zolva, lasa sa treaca timpul suntem siguri ca va fi bine etc....) pna la condolea nte. Stereotipii, care n ciuda platitudinii, ramn valabile. -Hai, Dinule, spuse Nina cu o vioiciune fortata: "Ce buni prieteni suntem no i! si ntelegem att de bine prin ce treci!": Banuiesc ca n-ai dormit toata noaptea. .. Pna faci tu un dus, ti pregatesc camera. Barbatu-sau o privi curios. Nina era ultima persoana despre care si-ar fi nch ipuit ca ar ncuraja o despartire. Dupa o tinerete jucausa, naufragiase ntr-un conv entionalism conjugal de tip evanghelist: "Casnicia trebuie salvata cu orice pret , sacrificiul de moment i nalta valorile, mai devreme sau mai trziu, vom avea satis factia jertfei si a darniciei mplinite". "Presupun ca nu o suporta pe Gigeta, un resentiment adnc, crncen..."

Dinu se muta de pe un picior pe altul, descumpanit. Simtea nevoia sa vorbeas ca, sa se descatuseze. Pna la un anumit punct, desigur. Att ct i se ngaduia unui gen tleman sa-si dezvaluie nefericirea. - Nu cred ca as fi n stare sa dorm... Sunt prea agitat... O sa vi se para.. . nu stiu cum... Nu ma judecati... dar as prefera sa beau ceva... Gioni Diamandescu exclama cu glas de sarbatoare: - Ura, batrne! La dispozitie! Cred ca nu ne-ar face rau cte o picatura. Nina simula perplexul: Sunteti nebuni? La 7 dimineata? - Ei si? rse Gioni. Iata avantajele privatizarii. Eu mi amn partida de poker, tu lasi ftele sa dea singure din fund, fara consilii stiintifice. Nina, desi arsa de curiozitate, simula consternarea: -, - Gioni! - Prezent! - Dinu trebuie sa se odihneasca. Un somn bun ... Uita-te la el n cel hal arat a! - E destui de mare ca sa stie singur ce are de facut. Paulian zmbi nesigur: - Ce bine ca va am pe voi... Dimandescu l mpinse spre baie: - Nina are dreptate! Un dus o sa te nvioreze. Ai un halat rosu agatat pe us a... Dupa-aia discutam... Eu pun de cafea... Hai, mon vieitxl Grabeste-te. l conduse pna n pragul usii si asigurndu- se ca nevasta-sa nu-1 aude, i sufla n u eche: Sper ca gagica-i misto... Cine e? O stim? Sursul lui Dinu se strnse ntr-un rictus chinuit. Dora... Gagica! Blasfemie. Ros ti anevoie! O sa stiti... Cnd o sa vrea ea... Intra n baie si n curnd, se auzi jetul chiuvetei apoi al dusului. Rezemata de serva nta, Nina astepta cu minile nnodate la spate. Pe buze ii flutura un zmbet triumfato r ti-am zis? Gioni ridica minile ca dinaintea unui revolver: .- Mi-ai spus! Corect! Te-ai fi asteptat? Barbatu-sau ramase pe gnduri. Sorbi zatul din ceasca de cafea nceputa dimineat a. - Sincer,nu. Pe Dinu l-am socotit ntotdeauna o crpa la picioarele transpirate ale Gigetei,.. Nu stiu daca ai bagat de seama, dar duhnesc ca la un talpas. ti mu ta nasul. - Ai constatat-o probabil ieri, cnd i fredonai serenade n genunchi In camera florentina, neasteptat de bine pastrata n ciuda seismelor de toate categoriile prin care trecuse, zbrnia o viespe intrata prin balconul deschis. Ajun geau pna aici zgomotele bulevardului din primele ore ale diminetii, peste drum, l a sediul "Partidului Liberal", o femeie de serviciu n halat verzui spala geamuril e. Lnga intrare, pe balustrada de piatra a cladirii, un prapadit si ntindea marfa, vreo cteva zeci de carti cam ferfenitite si reviste capitaliste vechi de cel puti n 2-3' ani. Un suspin adnc sfsie pieptul baietelului. Ochii i se oprira asupra micii pendu le de bronz de lnga fotografia colonelului si care, din cte si aducea el aminte, nu mersese niciodata. n general, se simtea bine la Virginia dar acum totul i se par ea nghetat, strain si daca ar fi cunoscut termenul ostil nenea "Cau-Cau", foarte chipes n uniforma de maior (anii '41 - Foto Julieta) si cu monoclu, i se parea st rain. Cnd Crisan era mic, l alinta speriindu-1 cu croncanituri de cioara. Baietelu l nu le putea reproduce dect simplificat: "Cau-cau..." Vine nenea "Cau-Cau". Rama sese numele consacrat chiar si pentru familie. n sfrsit, Virginia se desprinse de aparat, cu ochii sclipind de ' satisfactie: - Rusii sunt perfizi... ncearca sa-1 manevreze pe Bush, ca sa scape de japone zi! Emise hohote distincte de rs: Ha! Ha... Sunt ridicoli... Uita ca Bush a fost seful C.I.A., nainte! Kurdele se ntorc la japonezi, asculta-ma pe mine. Tot ce am prevazut acum 45 de ani, s-a mplinit cuvnt cu cuvnt. Pacat de Titi, de ai nostri, c a n-au mai apucat sa vada... Acum, chestiunea e ce face Backer la Paris. - Tanti Virg, o ntrerupse baiatul timid.

- Da, draga... Ai nevoie de bani?... ntinse mna dupa poseta aflata la ndemna, pe o comoda: am primit ieri pensia... Sunt sigura ca pot face ceva pentru tine... Sper ca nu te-ai apucat de fumat. E un viciu imposibil... Crisan dadu din cap, tragndu-si nasul fara batista. - Dumnezeule! Sa nu i Se fi facut rau! Precis a avut un atac! Am presimtit c a se ntmpla o nenorocire! Toata saptamna l-am visat peTiti luparat. Am presimtit, e u nu ma nsel niciodata... Am presimtit, tuna din ce n ce mai ambalata, desi nu pre simtise nimic. Sc repezi la telefon. Forma nfrigurata numarul dar din cauza tulburarii, gres i de doua ori. Suna lung, mai ncerca, dar fara rezultat. Nu raspundea nimeni. Asaltata de gnduri negre si pierita de spaima, si lua poseta si intra n lift far a sa-si dea seama ca plecase n pantofi de doua culori. Btngul-negru, dreptul, cel de pnza care-i menaja n casa laba Infirma, alb. n taxi, avu impresia ca se sufoca d e emotie. "Numai de nu mi s-ar face rau". Simti mnuta rece a lui Crisan care cauta instinctiv ocrotire. "Bietul copil! E si el mort de frica." Gigeta parasi "locuinta" scita de un sentiment de uiionemultumire. Cedase nervi lor ceea ce contravenea principiilor ii, isi dezvaluise ntreaga artilerie, si cel mai deprimant, in ciuda unor ani, multi, de truda riguros controlata se dovedis e a fi ramas vulnerabila. Tnara doamna Paulian si ridicase cu migala, la serviciu si n familie, distinsa statuie de gheata, monument de snge race, Asa ar fi dorit s a fie sau cel putin sa para, ncredintata de impresia extraordinara pe care o asem enea fotografie o imprima (clor din jur. n realitate, fusese luata prin surprinde re de un galop de evenimente neasteptate -aceasta constituia o scuza dar nu schi mba nimic- si se rafuise cu prima victima iesita n cale, un"besleaga puturos", nen semnat din toate punctele de vedere. Tirul trebuia concentrat asupra altei tinte si Gigeta ncerca sa se consoleze cu gndul ca era departe de a-si fi epuizat munit ia. Ecaterina Stanescu, mama, (ea ncerca de obicei ca mai ndrazneata) se pierdea n scu ze umile apoi depunea cu grija receptorul transpirat n furca. < - E prapadita de oboseala, mititica... Munceste mult. Batrnul; care de fapt nu se opusese deloc initiativei si n sinea lui rasufla u surat ("bine ca-i teafara si sanatoasa") replica moale: Eu ti-am zis... Las-o n rosturile ei. Sa n-o pisam... Gigeta le ndrepta o privire scurta. Amndoi cascasera ochii fara gene, semanau mai mult ca niciodata ntre ei, dar n special asemanarea cu doua zburatoare speriat e era mai frapanta ca oricnd. Amanuntul in sine o scoase din sarite: Ce naiba fabricati aici? Anastase Stanescu si sterse fstcit degetele de cracii pantalonilor. - Reparam cutia... Copii din bloc. Mama-ta s-a pornit Ia dulceata de capsu ni... Am gasit mai ieftine, la "Matache"... stie ca-ti palce. Paulianca si zvrli poseta pe canapea: Acu v-au gasit si pe voi zaharelele! Maica-sa ngna pierita: - N-am stiut ca vii. Adauga, clcndu-si pe inima de gospodina - dulceata avea s a fie ratata, neagra ca pacatul -. Daca vrei, sting. O dreg eu mai pe urma. - Alte preocupari nu mai aveti? Mai ia omul o carte, un ziar, mai deschide u n televizor. Stanestii se privira vinovati. Dupa carti nu se omorsera, pesemne lipsa de de prindere, din gazete nu pricepeau rrimic, basca literele puricoase, trebuia sa s pargi ziarul cu nasul ca sa Ie deslusesti, televizor nu aveau. Ct fusese fata acasa nu-1 ngaduise din pricina zgomotului, mai preocupari nsa, dincolo de perimetrul imediat al frigiderului si carnetului CEC, o abrutizasera, alungndu-i pna si pospaiala de cunostinte din scoala medie. Cu vrst a, se trezea (si se mira ea nsasi), folosind tot mai des expresii deprinse acasa, la Caiacalsiye. care Ie credea de mult uitate. - Glume?! se mira sarcastic Gigeta. Vad ca nu rde nimeni. Hai mama, nu fi m ai idioata ca de obicei. Anastase Stanescu interveni mpaciuitor:

- Ia-ne mai pe ndelete, Gigelus. Mama ta e si ea speriata. Parca nici eu nam nteles tocmai bine. Fiica-sa l fulgera cu privirea: - Am vorbit limpede, romneste. Racni: Porcul de Paulian vrea sa divorteze. Acum ati priceput? Ecaterina Stanescu, fiarta, ndrazni sa-si ridice ochii. - De ce, mama? Din ce v-ati luat? - Auzi! tipa Gigeta, nfgndu~si pumnii in solduri. Din ce ne-am luat?! Mai bine zi, de ce l-am luat? O rma, un nimic si pe deasupra si porc! Cum ndrazneste?! Cum? ! Batrna vorbi masinal, ca sa nu taca: stiu si eu mama... Da' pe el l-ai ntrebat? Paulianca simti literalmente ca pocneste de furie. Ce destin nenorocit sa ai toata viata de-a face doar cu imbecili irecuperabili. - Se mai cearta oamenii, sugera timid Anton Stanescu. Cine zice ca nu s-a necajit cu omul de lnga el o viata, minte. Astepti sa se limpezeasca apele si pe urma... Vezi ca e ca la nceput ncerca sa rda. Ba si mai dulce... Gigeta si musca buzele carminate: "Trebuie sa ma stapnesc, altfel le sparg cap ul". Din pricina efortului, glasul suna dogit: - Ce sa astept?! Ce ape?! - Azi, la ora 12, e la tribunal, introduce actiune a de divort mpreuna cu avocatul: - Are si avocat?! se minuna Ecaterina Stanescu de parca faptul n sine -angajarea unui aparator- punea.mot tragediei. - Din ceva tot v-ati ncins, Gigelus, conchise taica-sau. Nimeni nu baga actel e, asa, din senin. Ct ai fi de mnios, pna ajungi la Tribunal, te racoresti... - Din nimic! racni Gigeta. Eu nu ma cert cu nimeni. Cu alt auditoriu, declar atia emisa la diapazonul respectiv ar fi strnit ilaritate. De fapt, Gigeta era si ncera, iar cu barbatu-sau nu se certasae niciodata. Vreme de zece ani. Se nselase nsa asupra unui singur aspect: Dinu nu era un docil, sclav neconditionat recunos cator ca se afla sub porunca unei regine, ci doar indiferent. Superb, magnific s i cu un dracesc simt al umorului indiferent. Aerele si pretentiile "vizigotei" l amuzau gras, iar daca Gigeta i-ar fi auzit rsul interior - hohote homerice - s-ar fi cutremurat. Axiome, preluate stafeta din mama n fiica -explicatii imediate pentru orice t ulburare de comportament a "dumnealui", sotuiui-luminara mintea Staneascai: La mijloc e o muiere. Pui gtul. Gigeta, cu tot orgoliul rascolit, salta capul, naravas: Muiere? As vrea s-o vad si eu pe aia! Substratul era de fapt altul: "Cine se pune, cine se compara cu mine?!" - si cu baiatul, se interesa practica Ecaterin Stanescu, cum ramne? Pe Gigeta, ntrebarea o gasi nepregatita. La Crisan, prinsa de avalansa evenim entelor, nici nu apucase sa se gndeasca. Rosti scurt nca n-am divortat. Batrnul si umezi buzele: - Daca... daca el o tine tot hais! nu-! poti razgndi. Sunteti prea tineri.. . si nici cu de-a sila nu merge, fata mea. Ce? l priponesti cu politia? Mai e ala trai? - Tase! l opri speriata nevasta-sa. - Faceti cum vreti, dar eu va spui una... Se ntrerupse cautndu-si cuvintele. Inima i batea strangulndu- i glasul si respir atia. ndeobste, nu se manifesta, fusese toata viata umil slujbas, umil tata de fa milie. Dar acum, indiferent de consecinte, trebuia sa vorbeasca. Fiica-sa l masur a ironic: Abia astept sa ne-o spui pe aia - ti-o spui, Gigelus. Acolo unde nevasta si dispretuieste barbatul, si unde b arbatului i s-au aprins calciele dupa alta, nici copilului nu-i mai e moale. Lasa sa va judece Tribunalul si cum s-o alege, asa va fi bine. Voi cum credeti, eu t i-am zis ce gndesc. Gigeta l privi lung. ntreaga faptura parea nclestata, concentrata ntr-un efort m axim. ntreba, abia miscnd buzele: Unchiul Fane, v-a mai sunat?

Maica-sa, cu gndurile ndreptate spre viitoarele, inevitabilele necazuri, n-o a uzi: - Ce-ai spus? - Ziceam de Fane... Mai stiti ceva de el? - Nu, mama... Cred ca-s pe putin trei-patru ani de cnd nu ne-a mai cautat. Nu-i asa Tase? Continua fara sa astepte raspunsul: Da' ce, ai vreo nevoie? ntreba m la telefon. Sper ca nu s-a schimbat, spuse Gigeta ca pentru ea. Batrna facea socoteli , clipind marunt cu ochii n tavan. -... asa tre' sa fie... Trei-patru ani... Ba, nu!... Cinci... Cnd am zugravit si l-am cautat pentru ICRAL... Nu-i asa Tase? Batrnul Stanescu simti o strngere de inima si ramase cu ochii atintiti n presul de crpe care ocrotea covorul. * Cineva bombarda soneria, sase ori sapte impulsuri, ntr-un staccato violent. Gioni Diamandescu se uita la ceas, apoi la Dinu. asta-i precis Nelu. Numai el suna asa, de nebun. O tresarire de spaima trecu prin ochii tnarului Paulian. Instinctiv, dadu sa se ridice dar se stapni. Aprinse nervos o tigara, fara sa-si dea seama ca ultima, neterminata, ardea nca pe marginea scmmierei. Diamandescu zmbi: "ncepe sa fie al naibii de distractiv", si se ndrepta spre vestibul. Tirul' so neriei fusese reluat agresiv, simteai nerabdarea celui din fata usii. Nelu Ciprian. si facu intrarea, exploziv, vulcanic, n nota obisnuita. - Urai Credeam ca nu sunteti acasa. Unde-i Nina? Gioni zmbi: - Imagineaza-ti ca unii e originali si mai are si serviciu, - ncerc, raspunse Ciprian si se repezi cu mna ntinsa spre Dinu. Salve, fecior ! mi pare bine ca te vad. How doyoudol Paulian si ridica privirea dar nu sesiza nimic dincolo de expresia deschisa, lumi noasa. ncerca sa para indiferent, -Soandso... Nelu se ndrepta spre bufet. Ceru din ochi avizul gazdei si si turna vodca ntr-u n pahar impresionant. nchina n aer si izbucni: , - Dinule, de fapt pentry tine am venit, Ma, voi ati nnebunit? Asta va preoc upa pe voi acum, nainte de alegeri? Tnarul Paulian, cu ochii n fundul cestii de cafea, rosti ncet: - Nu stiu la ce te referi. Diamandescu se amuza copios: - Fii putin mai subtil - Ce subtil, dom'le? .exploda Nelu Ciprian. Suntem amici de-o viata, nu fa cem pe ipocritii! Mi-a povestit Dora... - Ce ti-a povestit? se interesa Gioni dulce. - Nu fa pe istetul! Au intrat n damblaua divortului.Tsati-va dom'le, de prostii! C um suna textul!... "Avem chestiuni arzatoare la ordinea zilei..." Alea de la "P.N.T.C.D."? se interesa Gioni. Ciprian dadu din mna " nu discut cu neseriosii", si se adresa exclusiv lui Pa ulian: - Dinule, si comunic o parere personala: o nevasta, ct de rea, e mai buna dect una noua. Cel putin stii la ce trebuie sa te astepti. Banuiesc c-ai picat dupa v reo pipita... Fa-ti numarul si... - Ia te uita! l ntrerupse Diamandescu rznd, asa procedezi tu? Completa malitios: (savura nespus situatia. Ciuprian pleda pentru o situatie n care era n primul rnd implicat fara s-o stie, Dinu traia toate nelinistile "tradatorului"). Sunt curio s ce parere are Dora... Ciprian i ntoarse spatele; - Hai sictir! Asta voiam sa-ti zic, Dinule! Puncteaza damicela si gata! Salcm i n floare si o pereche de fese mai nostime, nu-s deajuns pentru o separatiune! - Poate ca nu-i doar o damicela, protesta moale Dinu Paulian. Respira ceva m ai linistit. Un fapt era-limpede. Nelu vorbea la modul general, nu stia nimic. Ciprian si pipai nervos buzunarele, verifica precipitat si masinal daca nu-i lipsesc cheile, tigarile, bricheta si sari, efectiv sari, de pe scaun. - Baieti, ma grabesc! Suntem n plina campanie... Fugi! Dinule, prezinta-mi

cucoana. Diagnostichez la fix. Dar oricum, nu merita.. .Gndeste-te bine, ti stau l a dispozitie. Diamandescu rse: - ntre doua mitinguri n "Piata Universitatii"? Nelu Ciprian se repezi spre usa. - Nu discut cu tine politica. Esti nul! Zero! - O.K.... Apropo... Ce-ai zice daca Dora ti-ar face o figura asemanatore? Identica si la fel? Ciprian se opri cu mna pe clanta: - Adica? Ce vrei sa spui? - Sa-si faca damblaua cu un tip oarecare - tin seama de ce i-ai recomandat l ui Dinu- si pe urma ''suntem oameni constienti si responsabilii am revenit la in tinerarul normal, trebuie sa ne concentram pentru alegeri..," Ciprian l privi lung! - Tot nu nteleg... - Pai tocmai asta e, rse Diamandescu si turquoiseie din privire i se aprinser a. Ai fi la fel de... generos? Nelu Ciprian i prinse reverele bluzei, aproape ca-1 ridica: - Ce vrei sa spui? Ca Dora... ncepu sa rda: Parca faceai bancuri mai bune... Anchetatorul scuipa smburele de caisa si-l arunca pe fereastra deschisa. Se nt oarse fara chef la masa de lucru. Daca ar fi fost aipa el i-ar fi adunat pe top. la un loc, le-ar fi tras o pa ruiala pe cinste sa-si bage mintile n cap, i-arfi expediat acasa cu un sut n fund si ar fi clasat dosarul. Crimele astea pasionale i se pareau neserioase, pierder e de timp pretios, ctd probleme cu adevarat importante, grave - uite vagonul cole a, pe, si lnga birou! - asteapta sa fie rezolvate. "Pasionalii", i explica urnii coleg, nu simtpeiiculosi I-a apucat odata amoku l, dar nu recidiveaza Da' apropo de amolc. Ce nu pricep eu, dom 'le, e alta ches tie! Accept, pot sa accept ca astia, componentii triunghiului, zi patrulaterului conjugal, cnd topaie cadril prin preajma si al doilea sot inocent, avem de-a fac e cu doua perechi, nu? Zic dara, pot nghiti ideea ca toti patru, nfiebntati la glan de se tacanesc... Colegul l privi amuzat. -Dar ce nu pricepi? Anchetatorul zbiera: -Ca nici ailalti din jur, nu ramn normali!! Top. parca nnebunesc la ficat! Oam eni n toata firea, unii cu posturi de te ia ameteala si pierd mintile, se vra singu ri n rahat. -n fond, ce-tipasa? Treaba lor... Celalalt se holba vnat de furie: -Cum ce-mi pasa, desteptule? Cum ce-mi pasa, cnd fiecare ascunde un satr n suti en sau n izmene?si atunci te ntreb: Cine l-a scos? Celalalt ncepu sa-si vada de treaba plictisit: -Hai ca exagerezi! nti, ca nu s-a lucrat cu satrul, doi!, ai n obiectiv cel put in trei-pami amarti care ies categoric din cauza. -Esti amabil sa-mi spui si mie care ar fi aia? -Nu. 4. Nasturele de pine Se trezi cu o gura amara - colecistul - si gndul, nfipt ac n inima, la altercat ia avuta cu Gigeta. -Dumnezeule! sopti nspaimntat... Ce orori ne-am spus! Chiar daca le gndesti, nu -i asa, le tii pentru tine. l nalucea faptul ca n saptezeci si cinci de ani nu avusese o singura discutie att de violenta, un schimb de... de epitete att de brutal. Chiar ieri..., dar ce i eri?! pna mai acum cteva ceasuri, nu i-ar fi trecut prin minte ca ar putea fi subi ectul unui astfel de incident. -Da, da... De neconceput. De neiertat. si daca se gndea bine, n viata lui nu asistase la ciocniri agresive si vulgare. Binenteles, nu punea la socoteala scandalurile ntmplatoare ale strazii sau din tra

mvai, cu termeni oribili care-i jigneau urechile; de acestea avea grija sa se nde parteze, anticipnd chiar statia de coborre, stergndu-le din memorie asa cum te grab esti sa cureti urma lasata de un gndac strivit cu papuc. .1. Tremurnd - verigheta i clantanea pe pahar - izbuti sa nghita pastila de Rudotel . Se lasa n fotoliu prudent, parca menajndu-si genunchii si si trecu masinal degete le peste maldarul de nasturi. Nu nregistra acustic miscarea si, dintr-odata, real iza ca n casa staruie o liniste ciudata. Amutisera toate: si tic-tacul pendulei, si rasuflarea frigiderului, prin fereastra deschisa nu patrundea nimic din sonor ul entomologie ai gradinii, sau cel, ceva mai ndepartat al orasului. l napadi un val de spaima. Surzise! Pe neasteptate, un gen de atac desigur di n cauza tulburarii... Disperat, si ndrepta instinctiv ochii spre gradina. Crisan izbutise sa se catere pe rama ornamentala a ferestrei de la pivmta. I se vedea doar capul nspaimntaL Qjpilul plngea si dupa miscarea buzelor era limpede ca striga, dar batrnul Paulian nu distingea nici un sunet. Buimacit, rezemnd mobi la si zidurile, ajunse n antreu si izbuti sa deschida usa. Crisan si n spatele lui Virginia l priveau speriati. Virginia nghitise imediat un calmant si ncerca sa-si revina. Epuizata, realmen te prabusita n fotoliu, si facea vnt cu "Romnia libera". - Doamne, Dumnezeule! ngna Paulian repetnd rusinat. mi pare rau... - ti-am spus de o mie de ori sa renunti la porcariile alea. Ca poti sa faci o infectie sau sa surzesti de-a binelea -am auzit de o gramada de cazuri, nu mai zic- dar sa bagi oamenii n friguri e inadmisibil! Puteam sa fac un infarct. Crisan, mai adineauri disperat, cu labilitatea caracteristica vrstei, luase l iftul din zbor si acum zburda pe piscurile fericirii. , Coco, explica, nu se culca niciodata fara dopuri n urechi. - Asa e, recunoscu Paulian zmbind stngaci... Sora-sa dadu din umeri: - Ce sa-ti spun, esti destept! - Draga mea, tu nu ntelegi, tu locuiesti singura... Eu traiesc cu oameni ti neri... -Ei si? - Am un somn dificil... Simt nevoia sa ma izolez.. Ce vrei sa fac?!.,. Am uitat sa le scot... Poale... Poate, sovai, am avut si eu motivele mele. Virginia se nviora brusc: - De asta am si venit! Ce s-a ntmplat, draga la voi, ca eu nu nteleg nimic? Manole Paulian. i-l arata din ochi pe Crisan: "Nu putem vorbi n fata copilului... " Sora-sa dadu din mna nerabdatoare: Vezi-ti de treaba, stie tot! El mi-a spus de scandal. Baiatul avansa un pas n semn de confirmare si dnd de nteles n acelasi timp ca nu accepta sa i se faca vnt. Manole i ndrepta o privire interogativa. Se simtea speri at. Era destul de prost ca n casa se petrecusera lucruri urte, faptul nsa ca baiatu l avea cunostinta de ele i se parea cel mai grav. - V-am auzit, declara Crisan scociornd covorul cu degetul gros care-i iesea din sandaua decupata, ai facut-o pe mama vizigota. Batrnul ncepu sa tremure: - mi pare rau, Crisan... Foarte rau,.. N-am vrut s-o jignesc pe mama.ta... Nu esti suparat pe Coco, nu-i asa? Baietelul, jenat de scuze si mai ales de tonul umil si baga degetul n nas. Se simtea intimidat si nduiosat n acelasi timp, nu stia cum sa scape din situatia ncor data:' - Daca... daca vreti, eu pot sa va culeg niste cirese din gradina. Sunt ro sii, rosii! Pe cuvntul meu? Virginia i zmbi cu toti dintii: - Mi-ai face o placere grozava. nca n-am mncat ciresi anul asta si stiu ca a le voastre sunt extraordinare. Baiatul scoase un chiot Winnetou si o zbughi pe usa. Ce copil delicios! Atat de spontan! Da, sopti batrnul cu ochii umezi. E un copil bun... Prea bun. Virginia se ndrepta cu o miscare energica: - Zi, draga, ce-a fost? Cum s-a ntmplat? Din ce-am nteles de la baiat, v-ati sp

us lucruri ngrozitoare. - N-am stiut ca aude... Credeam ca-i la scoala... Lasa-1 pe baiat! facu excedata sora-sa. E copil; uita... Paulian si ridic a ochii timid: r'Nrm procedat bine, dar... dar m-a provocat, ma jignit si m-a insultat. Niste cu vinte... niste cuvinte... Virginia l ntrerupse: - Nu trebuie sa-mi repeti toate mizeriile. Explica-mi nsa motivul. Asta ma intereseaza, nu mahalaua! Manole Paulian tacu cteva clipe. si aprinse n cele din urma o tigara. - Ci vorbeste, odata Manole, si nu ma mai fierbe! De dimineata stau ca pe ace. Dinu vrea sa divorteze, - Oh, la, tai rse Virginia si se destinse dintr-o data. De cte ori n-am divo rtat eu de Titi!... Adevarat. Fulminanti amndoi, sotii lonescu se desparteau "definitiv", cel put in o data pe luna. Virginia si facea valiza, lua o birja si dadea glont la coana Agepsina. Maica-sa se obisnuise, i tinea odaia pregatita si cnd se apropiau iarna ori vara de mijlocul lunii, obisnuia sa se adreseze slujnicii: "Vezi ca poimine suntem n 15. Tre' sa vina conita Virgi. Primeneste asternutul si grijeste sa avem smntna proaspata n casa. Da' nu mai lua de la oltean ca-i fals a..." Daca era iarna, completa: "grijeste de soba!". 15! De ce exact 15, mult 16 ca era februarie sau august, potriveala cercuril or ramnea un mister pentru coana Agepsina. La nceput, crezuse ca-i vorba de o coin cidenta. Ulterior, regularitatea despartirilor exclusese ipoteza de. ntmplator, O primea pe fica-sa, zmbind cu ironie ngaduitoare: - In locul tau, eu n-as mai desface geamantanul, Sau i as lasa definitiv a ici. Virginia navalea n casa. gura mare si declaratii belicoase nca de pe scari: A, nu! De data asta e de-fi-ni-tiv! Nu mai exista cale de ntoarcere, asta-i categoric!, sunt hotarta. Sa-1 chemi neaparat diseara pe Stambuliu, sa bagam act ele nentrziat. - Mai asteapta doua-trei zile. Ne rde omul ala, mi crapa obrazul de rusine. Ba rem, cheama-1 pe altul. - A! De ce?! De treizeci de ani e avocatul nostru, el a intocmt actul dotai cnd ne-am luat, stie care-i situatia, ne cunoastem de-o viata! Peste doua, mult trei zile, se mpacau. Titi aparea n mare tinuta si birja ncarc ata de flori. Virginia l pndea din spatele perdelelor, emotionata ca o fecioara. l primea coana Agepsina n salon, tinndu-i discursul circumstantial (mosnegesco-blaji n- ntelept) si care cu vremea avea sa ramna acelasi, pna la ultima silaba. Ritualul devenise imuabil, ca toate ritualurile. "Fiti si voi mai stapniti... intrati n gura trgului... Rd slugile Iii in unghere .'.. Virgi e mai iute, temperamentoasa ca toate Paullencele, dar te iubeste... T u esti barbat si militar peste!... Fii tu mai cumpanit... Daca vezi c-o ia razna , dezmiard-o si sa vezi cum se domoleste... Asa a fost ea de mica... O potoleai cu vorba buna..." Se ridica apoi greoaie si parasea salonul: - Hai, acum sarutati-va si sa nu va mai tineti de prostii. Ma duc doar sa vad unde tine bucatareasa ca diseara am oaspeti... Bine ar fi sa ramneti si voi.. . Virginia si facea o intrare ofelica n salon. Ochi plecati, rochie diafana, exp resie suferinda, vag ofensata. Titi cadea n genunchi. Decalara retoric, text de f oileton cu tremolourile lui Toni Bulandra, amant consacrat n piesele bulevardiere ale anilor '30: Iarta-ma, adorata mea! Esti oare n stare sa ma ierti? , La plecare, coana Agepsina i nghesuia Virginiei un plic cu cteva mii de lei. Lng a fereastra, Titi, tragnd cu coada ochiului, se "facea" atent la peisajul strazii . - Ia asta, soptea batrna, si sa fiti cuminti. Am si eu o vrsta, se arata sup arata, si am obosit de atta zbenguiala... Mai trziu, coana Agepsina avea sa-si dea seama ca "despartirile" interveneau

totdeauna dupa epuizarea venitului lunar, respectiv solda lui Titi si renta Virg iniei. ' Batrna nu se supara; "La o urma, sunt copiii mei. Dect sa ma fure arendasul sa u vatafii, mai bine le dau lor. Parca ce, bietul lorgu a plecat cu cheile de la Wertheim'lV O sclipire vesela se aprinse n ochii lui Manole Pauliari: - Sa nu te superi, Virgi... n fond, de ce te certai cu Titi exact pe 15 ale lunii? ntr-adevar, n-aveati bani si atunci va sarea tandara din orice, sau prete xt ca sa mai scoateti ceva de la mama? Sora-sa ncepu sa rda: - Uite la ce fleacuri te gndesti tu acuma... Cred ca si una si alta... Spun e ce-i cu Dinu... Batrnul intra ntre umeri, brusc nfrigurat: - Problema e serioasa... A facut o pasiune... l simt foarte prins. Niciodat a nu l-am vazut asa. n orice caz, nu cu Gigeta, Virginia se apleca peste masa: - Da-mi o tigara. N-am voie dar pentru o singura data... Cine e spleondoar ea? .--N-o cunosti... Cineva din anturajul lor. - Ca de obicei! Schimbul de parteneri ntre prieteni intimi. Vezi, de-aia nam acceptat nici eu, nici Titi le troisime, amicul casei. Paulian schita un gest de iritare: - Pentru numele lui Dumnezeu, nu despre voi era vorba acum... O cheama Dora. .. - Cum se prezinta? Batrnul si netezi cu un gest mecanic parul bine pieptanat: Hm, trebuie sa recunosc qu'elle est trs bien de sa personne.,. - Biata Ilenuta... stii ca a i. Abia mplinise 85 de ani... - Nu ma mai intrerupe, facu Paulian, ca-mi pierd sirul. Are o eleganta plina de gratie. Ca o dalie. Ilenuta era ca un cuptor ncins. Virginia ncepu sa se joace cu medalionul de la gt. Era o discreta, de care nu se d espartise dect n cei patru ani in nchisoare: Sfntul Anton de Padova care atrna elevel or de la "Notre-Dame". - Hei, striga Manolache, n definitiv, nu asistam la primul divort. Se desparteau oamenii si pe timpul nostru. Doar sa nu fe o simpla cearta si pe urma sa Ie para rau. Eu n locul lui Dinu as mai astepta sa ma clarific. Batranul rse ncetisor. - Dinu n-o sa faca nimic din ceea ce ai face tu n locul lui. , si atunci ce vrei? se otar batrna. - Eu? Nimic, scumpa mea, surse blnd, nu eu te-am chemat ca sa ne consultam. Virginia ramase o clipa interzisa, apoi ncepu sa rda: - Cred ca ai dreptate. Ce va faceti cu Gigeta? Un fior fulgera spinarea lui Paul ian. - Nu stiu... E de-a dreptul fioroasa. Am trait zece ani cu ei si nu am cunoscuto... Acum o cred n stare de orice. - Ce o deranjeaza? Ca l pierde pe Dinu sau doar statutul de femme maricel Manole Paulian o cerceta nedumerit: - Nu m-am gndit sa fac distinctiunea. Voi, femeile, sunteti mai subtile. Poat e... poate ca-1 iubeste mai mult dect ne-aro nchipuit noi... Eu, asa, n-am vazut m are lucru... - Ce voiai sa vezi? rse Virginia. Probe zdrobitoare? Sa-si taie nasul? Sa se arunce de la etaj? ncepu sa filozofeze: Uitam mereu ca cele mai puternice dovezi de dragoste le constituie acea multime de amanunte, imperceptibile pentru oricar e altul dect cel iubit. Nu stiu unde am citit asta, dar are dreptate. - Poate, ofta neatent batrnul, poate ai dreptate, dar eu stiu ca nu e bine. N u e bine deloc. si parca am o frica... Virginia l cerceta curioasa. I se parea foarte schimbat, subred si batrn... ba trn!! Avu senzatia ca toate acestea venisera pe neasteptate sau poate se petrecus era mai de mult dar ea nu fusese atenta. i puse mna pe brat si glasul rasuna plin de compasiune:-

-. Asculta-ma, mon ami... Sa recunoastem ca niciunul dintre noi nu a fost pr ea ncntat de acest mariaj. Poate ca de data asta, va reusi mai bine. si... si baiatul? Te-ai gndit la baiat? Batrnului i tremura barbia a plns. -Mais voyons, Manolache, exclama Virginia stoarsa de mila, Am trait noi si m ai rele. N-o cunosti pe ea... N-a cunoscut o nimeni. Poate Dinu. Stai! Ramase cu urechea atintita spre usa. n sufragerie se auzeau zgomot de sticla sparta, tipetele lui Crisan, bufnituri. Usa se deschise izbita brutal de perete. Gigeta se opri n prag. Batrnii o privira ngroziti. Cu parul si ro chia n cumplita neornduiala, cu figura devastata de furie ucigasa, arata ca un vul can n plina eruptie: Mes hommages, mosnegilor! ce conspirati voi acolo? n sufragerie, Crisan plngea. Batrnul nregistra abstract scncetele, Virginia, spontana n general cu un snge rece proverbial n familie, ramasese fara grai. Gigeta rse sini stru: Ei, bine, chers amis, n-o sa va mearga... Adauga, tintind-o pe batrna: E preferabil ca fiecare sa-si vada de treburile si de casa lui. Virginia, oparita, ramase cu ochii la soldurile late ale Gigetei. Batrnul tre mura, sovaind daca sa nchida ori nu usa n urma ei. - E crncen, sopti Virginia. Mai rau dect orice mi-as fi nchipuit. ti-am zis eu... Sora-sa se ridica, neasteptat de usoara: - Plec... N-are sens sa mai stau. Manole o privea neajutorat. - Da, cred ca da... N-are sens... - Vino sa dormi la mine. Aici e o atmosfera imposibila... n sufragerie, ghemuit la picioarele bufetului, Crisan cu capul pe genunchi si ascundea obrazul. Facea eforturi sa nu plnga dar trupul firav era scuturat de sug hituri. Pe covor zacea farfuria sparta. Ciresile, unele strivite n picioare, se r isipisera, "boabe de lacrimi sngerii", picta Virginia n gnd. S-a nfuriat pe copil ca ne serveste..." Se desparti de Paulian la poarta gradinii: - Nu ma mai condu... Gasesc eu un taxi. Vino la mine. Vorbesc serios. N-ai nevoie de emotii... Era att de tulburat, nct nu mai simtea durerea din talpa piciorului. Privita di n spate, ar fi fost de nerecunoscut. Mergea fara sa schiopateze cu un pas sigur, pe care nu-1 mai avusese de peste douazeci de ani. Acasa, si smulse hainele de pe ea si deschise larg balconul. Ar fi facut un d us, dar se simtea la capatul puterilor. nghiti un paharut din ntaritorul de care s e folosisera toate femeile din familia Coanei Agepsina - o licoare din visinata, antinevralgic si sirop de lemn - si se simti mai reconfortata. "Am banuit totdeauna ca e ceva dubios la mijloc. Nici pe Titi nu 1-a convins mariajul lor. A fost ceva, dar nu stiu ce..." Se apropie anevoie de pat. Durerea din talpa o fulgera din nou. O astepta la iesirea din tura - lucra la farmacia de lnga Tribunalul Mare si, fara sa tina seama de multimea strazii, o strnse puternic n brate; cteva clipe, av u senzatia ca nu se vor mai putea desprinde. Dora se zbatu speriata: Esti nebun. Te rog... Ne vede lumea... De emotie - spaima, dragoste patimasa, bucurie, dar mai ales spaima - i venea sa plnga. Mi-a fost groaznic, oribil de dor... Dora nu se lasa luata de brat si ncepu sa alerge. Era zapacita de emotie, nu se uita pe unde paseste si doar o minune facu sa nu se mpiedice; purta sandalele cu tocuri foarte nalte, tinute n cteva bride subtiri; Trecatorii ntorceau capul dupa femeia supla, eleganta, cu totul iesita din comunul strazii si care n mod vizibi l se afla prada unei mari tulburari. Rareori ntlnesti superbe indiferente la ochiu l ulitei. si tocmai indiferenta afis, acel aer ostentativ distrat - "nu vad pe n imeni, habar n-am ce se petrece n jurul meu", ignorarea simulata a efectului prod us de propria persoana, tradeaza preocuparea si nregistrarea atenta a fiecarui om

agiu adus de privirile semenilor. Era de fapt comportarea obisnuita a Dorei n zile obisnuite Acum nsa se simtea ca o fiara fugarita, cauta instinctiv discretia zidurilor pe care aproape le ste rgea cu mneca bluzei si gonea simtind nevoia sa ajunga undeva... Undeva, nu stia unde... Trebuia sa existe un liman, un adapost.. Dinu o prinse hotart de mna, mpiedicnd-o sa traverseze anapoda, fara sa tina sea ma de traficul bulevardului care, nestrunit de vreun stop ori agent de circulati e se desfasura haotic sub ploaie de njuraturi, claxonat isteric si scrtit de frne. Mna Dorei, umeda si rece, ramase prizoniera. - Unde mergem? sopti privind tinta capul unei fetite din fata lor. Se agatase de sacosa maica-si si asteptau sa traverseze. Avea doua codite mpl etite foarte strns iar n loc de funde, doi fluturi din email rosu. "Cararea e strmba... maica-sa a fost grabita de dimineata, sau fetita n-a avu t rabdare..." Dinu i cuprinse umerii: : - Ca de obicei. "Boata" lor, o bomba fatuita la repezeala, se afla pe Bibescu Voda, la parte rul unui imobil vechi, scapat de demolare. Nu le placea, dar le convenea: era ap roape de farmacie si, frecventata doar de lumea din cartier, barbati de conditie foarte -modesta, oferea n principiu siguranta. O descoperisera n primele zile de itinerar adulterin pe cnd asi cautau eternul petit coin al clandestinilor. "Nu-i "Ritz", dar cel putin aici nu trebuie sa ntoarcem capul de cte ori intra cineva n l ocal". si repezira amndoi minile peste masa, cu acelasi geamat de cautare nfrigurata. D inu prinse n ultima clipa unul din pahare, gata sa se rastoarne. Barmanul, un oac hes spre 40 de ani, i contempla cu o mna sub falca. Prima oara i intrasera n pravali e cam pe iarna. De la nceput ii luase n faruri alt soi de musterii dect cei obisnui ti Alta stofa, alt staif, alt "ma scuzati si pardon!". Nu era greu de ghicit ce cautau n bomba lui.. Fletul nsa, (adica Dinu) i credea prosti pe altii. La nceput, c omanda un whiscky si un Campari pentru doamna... Mai ncolo, cnd ajunsesera clienti de aproape fiece zi, Campari-ul l cerea pentru "nevasta-mea". "astia sunt nsurati si eu mi-s clauzal D-aia n-are ambii vereghete gemene?". El nu parea cine stie ce, "condica si Dacie schimbata o data la douajd'ani, dar cucoana era < implementata > peste tot si lipicioasa sa umpli Bucurestiul de afi se!". Dora ncepu sa plnga. Discret, mut, menajndu-si rimelui si straduindu-se din ras puteri sa se stapneasca. Dinu o simtea la capatul puterilor. O considerase o feme ie puternica, i admirase mereu aplombul, sngele rece, siguranta n miscare si reacti a controlata; aveai impresia ca este o persoana pe care nu o poti lua prin surpr indere. Ochii i se aburira de duiosie, un val fierbinte de dragoste i napadi ntrea ga faptura. Pe femeia aceasta o iubea cu toata puterea sufletului, n fiecare zi m ai mult, mai mult dect orice, dect pe oricine. Nu plnge, o alinta. Tu esti o fetita puternica. Dora ncerca sa zmbeasca. - si eu credeam la fel. Puternica. si nesentimentala. Probabil tiu m-a pus nca nimeni la ncercare. Nu ne cunoastem niciodata. Fetita mea... Te rog nu ma alinta. Abia ma stapnesc sa nu ma dau n spectacol, Paulian si retrase mna. - Sa ncep sa te njur? Sunt de acord cu orice, numai sa-ti fie bine. De ce su feri? Ct suntem mpreuna, nu putem fi nefericiti. Dora deschise poseta. Scotoci dupa batista si si tampona usor ochii. - Poti sa-ti sufli si nasul, zmbi Dinu. n stabilimentul asta, tine... Nu miai raspuns. Ce te doare? Ochii mici ai Dorei goneau speriati: Sunt tulburata... Mi-e frica... Nu-s obisnuita... Dinu ncepu sa rda: - Te ador... N-are nici o legatura... Mi-ai amintit de matusa- mea, Virgi. Acum ctiva ani, o prietena si marita nepoata si i-a cerut niste informatii legate de ceremonie. Virgi, care stii ca a sarit din 80 de ani, i-a raspuns cu natural ete: Nustiu,/7Mc/ze7e... Nu m-am mai maritat de mult..." Dora nu-1 asculta. Se uita distrata pe vitrina localului. Pesty drum, un magazin nca de stat, etala obiecte de uz sportiv alaturi de tigari, sticle Pepsi, Aranci

ata, hrtie higinica si prezervative pe care inexpertii le confundau cu minisocolat ele. - Cnd ma gndesc sa ma duc acasa, ma ia cu frig. Dinu Paulian ofta: - Nelu nu stie nimic, ti-am mai spus-o, - tie ti-e usor... Ai trecut hopul. Paulian se ridica si trecu pe scaunul de lnga ea. O cuprinse de umeri si si ap ropie obrazul. Barmanul facu cu ochiul spre debarasatoare. Au trecut la acute. Cineva plnge sigur n noaptea asta. Debarasatoarea, o d ragalasa de vreo 18 ani, nu ntelese mare lucru dar rse cu miez. seful era om de familie, cult. Pna sa se privatizeze, cntase n Corul Sindicatelor. -... de ce nu procedezi la fel? De ce nu, Dora? soapta devenea din ce n ce ma i nfierbntata: Fii rationala... Tot la divort ajungem amndoi.. De ce sa risipim atta timp minunat pe care l-am putea petrece mpreuna? Dora, ghemuita asupra mesei, scnci: - Nu stiu... adica stiu. Mi-e tare frica. Sunt lasa. Nu ma simt n stare sai vorbesc. - Ia-ti valiza si lasa-i o scrisoare. - Nu ti se pare mrsav? Dinu ofta si si trecu mna peste barbie, de parca ar fi ncercat calitatea lamei folosite. Ma lasa totul rece. Totul e sa fim mpreuna. Nu-mi pasa de nimic! Dora l privi drept n fata: -Esti feroce, - Nu. ndragostit nebuneste. Ca sa nu te pierd, cred ca sunt n stare sa si uc id. Femeia i strnse degetele. Rse amar: si Nelu... si tu... Nu mi-ai spus... Cum ti s-a parut Gigeta? Cum a reca tionat? Paulian si ndrepta torsul si lua nca o nghititura. Se uita la paharul aproape go l. Facu un senin barmanului: - nca unul!... mi nchipui ca nu crede. Nu concepe, mai precis. E prea "mare" pentru a putea fi abandonata. Bref, n-a acceptat sa discute. Era "fatigata" si, n consecinta, m-a trimis la plimbare. Nu-mi bat capul, dar... Expresia brusc ncremenita a Dorei i taie vorba. i urmari directia privirii. Din ti, nu descifra bine silueta subtire si totusi dizgratioasa din cauza soldurilor late, care se oprise un pas dincoace de usa. Gigeta! sufla masinal Dinu. Se priveau toti trei, ncremeniti. Barmanul, liber (clientii ncepeau sa pice dupa c aderea serii) surprinse si, mai ales, intui situatia. " Se lasa cu caft". ncepu sa stearga precipitat paharele de pe bar, verifica securitatea sticlelo r expuse n galantarul din spatele lui asediat de presimtiri tip secvente western: ncaierare generala, mese rasturnate, scaune zburatoare, capatni sparte, plonjoane spectaculoase n strada, direct prin vitrina. Fara un cuvnt, Gigeta ntoarse spatele si iesi. n linistea localului, i auzira pa siipunctati de tocurile"cui" care se ndepartau. Barmanul si turna o bere "Pilsen" si comenta n gnd, cu ochii spre reclama "Marl boro", agatata deasupra televizorului: "Voala de vezi o pilda de maniera... Boierii, tot boieri!" n fond, se simtea dezamagit. * Manole Paulian stia. si mai stia ca de ani de zile ncercase sa uite cele pove stite de Dinu ntr-o noapte de Craciun, depozitnd torni ntr-unui din acele sertare u nde nu se umbla, unde nu umbla nimeni. Minunatul sau spirit de conservare, oroar ea de urt, urt n toate sensurile, l ajutasera nca o data. Copil fiind, nu suporta slu tenia, iar cnd o ntlnea concreta, se ntorcea cu fata la perete si ncepea sa plnga. Ev ta cabinetul de lucru al lui Conu Iorgu din pricina reproducerilor dupa cosmarur ile lui Goya, de biata M-lle Mercier, guvernanta, si amintea si azi cu remuscari. Elvetianca era cu adevarat hda, chipul - nsotire ntre o cioara si un cimpanzeu. Ni ci vorba buna, nici povestile minunate de pe malul "Aar"-ului natal, nici dulcim

ile nu-1 puteau ademeni pe Manolica. l nspaimnta mai cu seama rsul cu dinti neastept at de frumosi. Copilului de 5 ani nsa constrastul i se parea si mai monstruos si n cepea sa urle. Urla toata ziua. Initial, parintii ncercasera sa nu. tina seama de "o reactie absolut anormala si care n nici un caz nu trebuie ncurajata", dar cnd b aiatul ncepu sa aibe cosmaruri, iar febra sa alarmeze zilnic, se recunoscura nfrnti . M-lle Mercier -numai lacrimi - fu concediata cu mii de scuze si compensata cu salariul pe un an. n noaptea aceea de Craciun, ascultase siderat povestea lui Dinu. Se simtise c onsternat si oripilat dar cu timpul nregistra totul la rubrica inventar mort. Din u era baut si n afara de aceasta, totdeauna tindem, pe stari de spirit acute, sa ne exageram necazurile. Batrnul si amintea chiar, ca dupa ce Dinu se dusese n sfrsit la culcare, pentru a-si alunga gndurile negre, deschisese cartea unui englez car e descria o croaziera pe Adriatica Ia 190. Ce poezie! Cta culoare... Gradinile de portocali din Corfu, pietele sale att de pitoresti, padurile de maslini unde dan seaza cu patima dezlantuita tinerele fecioare ale Greciei... A doua zi, Dinu, mahmur, i strecurase n treacat un "m-am cam pilit azi-noapte, am ndrugat o gramada de tmpenii. Nu trebuie sa le iei n seama. "Am uitat tot... Nici eu n-am stat cu paharul gol..." Batrnul rasuflase usurat; cu lasitate, si dadea seama acum. ntreg episodul i rev eni n memorie... - Ba chiar azi, rosti Manole Paulian rasucind ntre degete un nasture caruia nu-i gasea locul. Nu se lipea, n amintire, de nici o haina, de nici o persoana. "Modelul" l cunostea. Cum ar fi putut uita nasturii aceia pusi n circulatie de miz eria anilor de dupa razboi? Revolutia coincidea cu nceputurile economiei de tip " democratie populara", prefigura ce avea sa vina... Nasturii de pine presata erau rotunzi, mici, de culoare incerta verzui-cafenie si se frngeau la primul spalat. Se "foloseau ndeobste la prohab... Fermoarul, pentru aceeasi destinatie, avea sa intre n uz mult mai trziu. "Nasturii de pine! zmbi Paulian. Vorbeste-i azi unui tnar -chiar de 40 de anidespre ei si si nchipuie ca te-ai screiozat... Trebuie sa te controlezi cu tinerii ... Orice li se pare bizar, singular, n afara cunostintei lor e taxat obligatoriu la fel: Roza..." O tresarire de staisfactie ntinse sursul lui Manole Paulian. Bumbul provenea d e la pantalonii lui Titi. Deblocat n '47, ramas fara slujba, intrase paznic de no apte la o fabrica. Trebuia sa se mbtace corespunzator "Doar nu era sa ma duc la slujba n smoking sau costum de tenis sa-i snobez pe aia! Mi-a vopsit Virgi itarii de la uniforma de campanie. Nu gasesti ca arat de stul de proletar?" Doar ca "proletarul" uitase n prima zi de lucru sa lase acasa monocluL. Parca Virgi fusese mai bine! Garderobiera la un strand, pazea cabinele n rochie de mat ase naturala si "ortopedici" de la Slutii... ... Nasturii de pine si lemn, basmalele de stamba cu buline, orasul asediat d e flamuri rosii si lozinci, spectacole si excursii C.G.M., vesti de buna diminea ta, suflate din mers:"azi-noapte i-au ridicat pe Velicu si Martinovici... Un lot ntreg"... Nasturele uscat i se frnse ntre degete: - Daca ne-am putea alege epoca n care sa traim! Probabil nsa, ca cea mai fru moasa e totdeauna cea care ne este inaccesibila... Imposibilul da splendoare". Asa-i predicase si lui Dinu n noaptea aceea, n realitate fara s-o creada. Nu tn jim chiar dupa orice inaccesibil. Cui i-ar mai place, de pilda, cu exceptia unor scelerati privilegiati sa traiasca n evul inchizitiei?... Sau n Germania lui Hitl er? Sau cei care ne vor urma, ar ofta oare dupa splendorile comunismului? Gigeta, palita de unul din numeroasele ei capricii, ratase seara de Ajun. Os tenita, hotarse n ultima clipa ca nu are chef de petrecere si ca se culca. Va aste pta desigur sa aprinda pomul lui Crisan dar att si nu mai e cazul de discutat. Dinu simtise ca pocneste de furie. Dincolo de ineleganta gestului, (refuzul unei invitatii - si nu oarecare data fiind importanta evenimentului - n ultima ju matate de ora a respectivei seri) lui Dinu i era greu sa renunte. Petrecerile Del enilor, azi stabiliti n Canada, erau de pomina, comentate cu saptamnile, evocate c

u nostalgie si peste ani Aveau bani, stiau sa-i cheltuiasca si simteai ca ar fac e orice numai ca tu sa te simti bine. Un Ajun petrecut la ei evoca toate aromele copilariei, te ntorcea la bucuriile si surprizele de pe vremea cnd mai credeai n M os Craciun. Gigeta se tinuse de cuvnt: o jumatate de ora dupa "ceremonia bradului", se re trasese n dormitor cu o expresie de hotarre categorica n care lui Dinu i se paru ca desluseste o satisfactie perversa, cu accente de triumf. - Daca n-as sti ca-i sunt total indiferent, mi-as nchipui ca a facut-o nadins. Ca sa ma tortureze. si exprimase gndul cu glas tare. Manole ridicase ochii perplex, apoi se uitase instinctiv la Crisan. Baietelul nsa, pe atunci de 5 ani, era prea ocupat Cu juca riile primite si nici macar nu bagase de seama ca maica-sa parasise ncaperea. Nu simtea nici atmosfera lipsita de veselie, si mpartea bucuria ntre cadouri, dulciuri si pomul catre care si ntorcea mereu ochii n extaz. Un pom nici macar frumos, si am intea Manle, destul de saracut, aranjat pe gustul lui Dinu. Gigeta se multumise sa-si p laseze sub crengi darul, prototipul de dar care-i dezamageste pna la lacrimi pe c opii: o caciulita, ciorapi de lna, o pijama: adica practic, "nu de jucat sau de mn cat". -... dar nici macar nu ma uraste, completase Dinu cu privirea in gol. Sunt p rea nensemnat... Batrnul ncepuse sa se uite ngrijorat la sticla de vodca aproape golita n nici o ora. ngnase conventional: - N-ai nici un motiv sa... Poate ca e ntr-adevar obosita. Femeile sunt mai delicate. Nu tii minte, si biata mama-ta... Dinu i ndreptase o privire sticloasa - alcoolul ngurgitat n viteza ncepuse sa-si faca efectul - n care straluceau licari nveninati. Declarase sec: Calul asta n-are nici pe dracu'! Manle, consternat, daduse sa se ridice: - Nu pot sa te ascult. O sa-ti para rau de tot ce ai spus. Ai baut prea mu lt, Dinu l oprise hotart: - Stai jos, tata. Nu rata o ocazie unica! - Nu ma intereseaza nici o ocazie. - Cum?! rnjise. Nu te intereseaza sa-ti vorbesc despre fericirea mea? Fericir ea fiului tau ti-e indiferenta? -Esti beat. - Tocmai de aia poti sa ma crezi pna la ultimul cuvnt. Hai, batrne, sa mai ci ocnim, si turnase generos n ambele pahare desi Manle ncercase'sa-1 acopere pe al lu i cu palma Odata pe an e Craciunul, ntreg mapamondul se bucura... nghitise cu sete apriga o gura plina si se rasucise spre copil: - Crisan, tu nu te duci la culcare? Baietelul l privise speriat: - Vreau sa ma mai joc. - Nici un pic! Auzi?! Nici un pic!... Hai, tata, nchide gura! Nu-mi spune ca ncerc i vreo surpriza. - Eu nu stiu despre ce vorbesti, se aparase batrnul. Eu...eu nu ma uit pe gau ra cheii, nu ascult la usi.. Am vazut ca traiti civilizat... Aveti un copil... C e, ce sa spun eu? Dinu oftase, parca dezamagit, obosit: - Nimic. Ce sa spui?! - Daca nu v-ati iubit, de ce v-ati luat? Tu nu te-ai consultat niciodata cu mine si acum vrei raspunsuri. Parca l vedea: se lasase pe spate si expirnd fumul pe gura rotunjita ostentati v se interesase cu acelasi surs sardonic: - Toamna anului 1982 ti spune ceva? Mai precis, luna noiembrie. Vrei si ziua? 20. - stiu, soptise batrnul. stiu la ce te gndesti... Cnd... - Chiar asa. Cnd am ncercat sa trec granita la srbi. O tentativa clasica. mpreuna cu doi colegi de serviciu, hotarsera sa traversez e Dunarea not. si nchipuisera ca n noiembrie vigilenta la malurile Dunarii e mai ane mica Cti nfrunta riscurile unei ape aproape nghetate care-ti taierasuflarea, doar d

aca nu sunt nascuti n fiordurile scandinave? Iar dincolo, la srbi, susta era asigu rata. i astepta un fost coleg, neamt de origine, stabilit la Viena. Att se rugau l a Dumnezeu: sa atinga celalalt mal. Se simteau siguri pe ei. Erau tineri, putern ici, ncrezatori, bine antrenati. Doar cu cteva zile nainte notasera ultima oara n lac ul Snagov. pentru a se deprinde cu raceala apei. Rdeau ntre ei: "Am emotii mai mari aici. Daca ne vede vreunul ca ne e cald n noiembrie si av em chef de scalda, ar putea intra la idei..." i depistasera cinii. Un caz banal, ca attea alte mii de cazuri petrecute n ultim ele decenii la frontiera... - Bine, replicase Manole si el usor ametit, dar nu vad legatura. Chestiune a era de mult nchisa. - De exact o luna de zile. Poti sa-ti consulti si agenda. - Tot nu nteleg. Dinu l cercetase amuzat. ncepuse sa rda si si umpluse din nou paharul. Parca n-ai trai n Romnia Socialista! Izbucnise: Cum dracu' ti-ai nchipuit c a am scapat asa, teafar si nevatamat?! Nici macar mardit? Nu pun la socoteala ca ftul granicerilor. si aia niste animale, parca ar fi pazit stna tatne-sau, Dumneze ul lor!... Eu... Eu nu stiu nimic... Dinu se enervase de-a binelea: - Cum nu stii? Ce nu stii, omule? Adica n-ai auzit, nici macar cnd ti astept i rndul la frizer ca se face prnaie daca vrei sa-i dai buna dimineata lui Reagan s au lui Mitterand - baga-l-as n ma-sa si pe ala cu socialismul lui!, dar o sa aibe ghinion, frantujii nu cunt cacanari ca noi... Adicatelea nu stiai ca n-ai voie sa le zici How doyou do la ei acasa, fara ausweissul c... asta de Ceausescu? Te rog nu striga, esti beat... - Ma scoti din sarite! Auzi, dom'le, traieste de patru'jda ani n puscaria c omunista si n-a auzit ca n-ai voie s-o cari!... - Am auzit... Te rog vorbeste mai ncet - Pai da, ai auzit Ca ma cheama Paulian? Ca am o alunita n c_ si alta dupa ureche ? Sau ca esti tu cult n cap si-1 stii pe dinafara pe impotentul ala de Anatole Fr ance? Stai! Unde pleci? Auzi, te rog iara iesiri d-astea teatraliste, la Sir Law rence Olrvier! Manole, distrus, ngaimase: - Am stiut ca s-a nchis dosarul. Un caz clasat, si att. - Ce simplu, fir-as al dracului! si eu nu m-am prins! si daduse o palma att de puternica peste frunte nct batrnul ncercase senzatia con reta a creierilor zgltiti. Dinule,.. Nu vrei sa discutam alta data? . - Nu, rnjise. ti-am spus ca-i un prilej unic. Dealtfel, mare lucru nu mai e e le spus. Pe chip i aparuse dintr-odata o schima de oboseala si cumva, de greata. si to t parca brusc se calmase, A functionat pila, tata. - Am banuit, dar am vazut ca tii sa fii discret si n-am insistat. Ai avut niste relatii importante, desigur... Dinu l atintise lung, alb, fara expresie. Declarase sec: Relatiile importante au fost Gigeta... Ea m-a scos din rahat. De uimire, Paulian deschise larg bratele rasturnnd paharul cu vodca. Dinu ncepuse sa rda. - Nu-i nimic. Mai avem o sticla. - Extraordinar!... Va sa zica Gigeta... - Elle mme... l tii minte pe unghiu Pune? Mitocanul ala de la "Cina"?... Ce te uiti la mine? Nu ne nuntiram la "Cina"? Ba da... Binenteles, - Ei, individul era mare stab, e si azi, nu-i vorba face cursa Bucuresti-N ew-York cnd i tuna si casuna cu automobilul personal... Nu fi caraghios. Automobil... - Zi "Airbus" sau racheta, tot aia e... Animalul era stab la Interne, memb ru n CC. n fine, el a bagat pila... - E... e ruda cu Gigeta? Dinu rsese sinistru:

- Cura sa nu?! Nepoata de amant. - Nu... nu sunt sigur ca te nteleg. - Eu sunt foarte sigur. Gigeta era metresa lui, scumpule. Traiau mpreuna de vreo opt-noua ani. Chestia ncepuse nca din liceu. Adica, vreau sa zic Gigeta era printr-a X-a, cnd Nea Fane a ncepui sa se ocupe de ea... Paulian, jenat, si dusese palmele Ia ochi: - Nu se poate... Nu stii ce vorbesti... - Ba se poate si stiu ce vorbesc! - Atunci... Atunci cum te-ai decis la un pas att de important? Dinu l privise comp atimitor. Oftase din adncul sufletului: - Tare esti naiv, papa... Trebuie sa-ti explic si ce-i ala santaj? - santaj?! exclamase ngrozit. - Da, sau nici de asta n-ai mai auzit. Pai e limpede ca un cer spalat de ploaie. "Scapi de prnaie si zorzoane la dosar, daca te nsori cu protejata mea". - Chiar asa ti-a zis?! -Adlitteram. Protejata! Cerule, ce farsa sinistra! - Dar de ce? De ce tocmai tu? - Pentru ca eu eram la nghesuiala iar el se plictisise de lenjeria fetitei. i place doar prospatura. Minore pna-n 20 de ani. L-am vazut recent, tot cu o pustoa ica... Epuizat, Manole se simtise fara cuvinte: Cred ca am baut prea mult... Hotart, nu pot sa nteleg. - Ce nu ntelegi? ncepuse sa-i explice cu ostentatie, didactic, vorbind rar s i apasat: Deci, unchiu' Fane, sastisit de nurii Gigetei, a vrut s-o paseze. Treb uia nsa gasit omul. si m-a gasit pe mine, care eram n galeata. A aranjat o vedere n trei la "Pescarus"... Un dineu eminamente civilizat, unde nu s-a pomenit un sin gur cuvnt despre mi alegerea ncheiata. Un domn de oaresce vrsta care, binevoitor, f aciliteaza cunostinta a doi tineri. Sa se cunoasca, sa se iubeasca si sa se nmult easca. Moral, crestin si democrat! Daduse paharul peste cap si ncepuse sa rda. Trebuie sa-ti spun ca niciodata n-am discutat chestiunea cu Gigeta. S-a comp ortat si se comporta de parca n-ar avea habar ca Fane m-a dus n lanturi la primar ie. E monstruos... Cum ai mai putut... Rosise brusc. n sfrsit... Dinu se ridic ase si, ocolind masa, l sarutase pe crestet.' - Esti dulce de tot papa iar eu eroic Cum am putut? Prima ntrebare logica p e care mi-o pui, dar ca sa realizezi dimensiunile acestui act eroic, ct am fos de viteaz, trebuie sa precizez nca un amanunt. Din prima clipa am ncercat pentru fet ita aceasta, suava ca o primavara, tezaur de dulci ispite, (tonul crestea cu fie care silaba, prevestind dezlantuirea), pentru solclana asta vopsita ca un afis d e lupanar... nceteaza! l oprise ngrozit. - ... pentru aceasta animala al carui cretinism monumental nu e depasit de ct de propria-i aroganta, n-am simtit dect repulsie! O greata organica, o sila ned omolita pna azi, scrba ca dinaintea unei flegme!!! Emise cteva hohote; rs aflat n pragul plnsului. - Trebuie ca sunt un formidabil... Cred ca as face bani n tractirele alea c u demonstratii de potential viril. Stomac, sigur am de bronz! Manole Paulian se ridicase, clatinndu-se nesigur din cauza alcoolului: - Nu vreau sa te mai ascult. Nu ma poti obliga. Da, nu poti... si daca vre i sa stii, regret, dar nu te comporti ca un gentilom... Eu... eu... Noapte buna. Dinu ridicase din umeri continund sa fumeze. Manole parasise ncaperea, ncercnd s -o faca plin de demnitate. I se paruse ca-1 aude bolborosind, cu limba mpiedicata : Gentilom... Sarmanul e idiot! Dar fusese desigur o impresie. ntins pe pat, ncercase,sa-si faca oarece ordine . n idei dar toate se nvalmaseau, totul era prea tulburator. si-imai era si sete. O sete cumplita. Uitase sa-si pregateasca paharul cu apa iar bucataria era depar te... Abia miscndu-se, ametit deschisese usa odaii dar ramasese tintuit n prag. Dinu, rasturnat peste masa cu capul pe brate, plngea cu hohote nestapnite. n sc

rumiera, tigara aprinsa trimetea spre tavan o ata de fum, firava ca o rasuflare. Ca un suspin. Manole se trezise a doua zi cu capul greu, limba ncleiata si un pumn greu, de plumb sub coaste: ficatul. Pndind sa nu dea n foc ceaiul de sunatoare, ncercase sa recapituleze itinerarul povestirii lui Dinu. n primul rnd ca bausera prea mult si firesc, ai asemenea momente. Se fabuleaza, totul se amplifica, totul ia proport ii si emisia si receptia. Dinu exagerase desigur supradimensionnd drama - categor ic o drama dar negrul mai are si el nuante - iar Manole, sensibilizat de alcool, nregistrase accentele cele mai dureroase, argumentnd la rndul lui. si uita asa, to tul se transformase ntr-un cosmar. Cu ochii tinta Ia ceai - doua-trei clocote, dupa care trebuia stins si acope rit - se trezi recapitulnd unele replici. si amintea precis, de exemplu, ca-1 ntreb ase de ce nu a divortat ulterior. Dinu: - Cumsa divortez? Fane m-ar gasi si n iad! Chiar daca nu poate redeschide d osarul are o suta de mijloace ca sa ma distruga. E tare! Foarte tare Manole: - Gigeta nu era ntr-o stare disperata. Adevarat... traise cu el... Dar, n de finitiv, nu avea dect 25 de ani... Se putea casatori singura... De ce a admis un mariaj silit? Dinu: -... Gigeta avea categoricdrept de veto. Ghinionul a fost ca i- am convenit. Am corespuns. Tnar, titrat, casa, exponent al burghezo-mosicrimii. Amanuntul a f ascinat-o totdeauna. Nimic altceva nu mai conta. Trecusera zece minute si turnase decoctul ntr-o ceasca. - Buna dimineata, Coco si la multi ani!Gigeta, ntr-un paignoll pretentios s i minutios fardata, se ivise neauzita n pragul bu< (Uflrli I Zmbea cu gura pna la urechi, amenintnd dulce cu degetul: - strengarilor! stiu ca v-ati facut de cap azi noapte! - Da, ngaimase zapacit Manole... Sper, sper ca ai dormit bine... Mi se pare c a am facut putin zgomot. - Nu are importanta, zmbise superior ca omul ntelept pus n fata unor extravagan te, peste care o data, dar numai o singura data se poate trece cu vederea. n fond e Craciunul si nu-i vina voastra ca eu n-am fost n apele mele, Manole simtise ca putin, putin, ii vine inima la loc. "Da, a fost un simplu cosmar... Nici nu-mi mai amintesc total exact..'' Cnd coborse si Dinu n bucatarie - galben, cu buze uscate, pungi sub ochi si set e apriga ("n-aveti ceva, vreun suc sau macar lapte batut?") dar calm si "cotidia n", batrnul rasuflase usurat. "Sigur! n-a fost dect un cosmar. Nu, nu, realitatea este alta". Seara, Gigeta si Dinu se dusesera la pom, la Diamandesti, nca de luni seara". Sublinie puternic, cuvntul "fierbinte" si penita stiloului strapunse coala de hrtie. Obisnuia sa tina un soi de jurnal al fiecarei anchete. Notatiile scurte ( impresii, suspiciuni, nedumeriri) l ajutau sa vada situatia mai limpede n ansamblu si pe detalii. "Tot luni, ca si cum balamucul din casa Paulian prea monoton, trebuia stimul at, mai apare un personaj. Imprevizibil din toate punctele de vedere. De asta da ta, (sper cel putin) distributia e completa Asasinul continua sa se ascunda n cea ta. Deci, NECUNOSCUT. Oare, pna la urma? Personal i-as baga pe toti tembelii asti a la zdup si m -as apuca sa-mi rezolv problemele serioase. "Da' ordinea de drept?... Da' constiinta profesionala?" Adauga un vax mare si asa, de la el, nca vreo cinci semne de exclamare. si smulse haina din cuier si parasi biroul. "Nu-mi plac povestile astea care nu ncep cu ncepuml. Hm. Sapaturi arheologice. .." 5. Nasturele necunoscut Gigeta si rotea ochii prin interiorul cndva familiaT, ncercnd o stare de spirit n edefinita. Vara asta se mplineau aproape douazeci de ani de cnd intrase aici prima oara. scolarita de atunci - clasa a X-a, se pregatea pentru treapta a Il-a- se

simtise ca ratacita n livingul aerat si profund impresionata. Nu-si nchipuise ca e xista asemenea ncaperi cu risipa de spatiu dect n filmele americane, nu ntelegea eco nomia de mobila si obiecte, cteva piese risipite n ditamai hectarul locuibil. n viz iunea artistica a parintilor ei, o casa cumsecade, adica mbcsita echivala cu belsu gul; per a contrario, pereti golasi - un singur tablou unde ar fi ncaput lesne o duzina -sau gaura fara noima n mijlocul odaii n loc d o masa nvestmntata n macrameu b gat, cu cel putin sase scaune, bufet, vitrina si turma de bibelouri - oite, capr ioare, gste - aranjate cu minutioasa simetrie nsemna - ce mai tura-vura - saracie lucie. si totusi, Gigeta presimtise nca de atunci rafinamentul interiorului, instinc tiv ncepuse sa aiba banuieli ca exista ceva carc-i scapa pentru ca nu poate defin i; fara sa-si dea seama, din clipa aceea anula toate valorile si criteriile este tice ale familiei Stanescu. Trecuse o gramada de timp de atunci si Gigeta nregistra curioasa schimbarile. Desigur, mentalitatea de decor ramasese aceeasi - putin, excelent, armonios si bine pus n evidenta, dar multe din obiecte fusesera nlocuite cu altele si mai cost isitoare, si mai simandicoase. Gigeta, frecventa vizitatoarea Consignatiilor (pe ntru a epata apoi cu nostalgii si cunostinte n materie artistica putea aprecia i n cifre impunatoare fiecare element de decor de la lampa de masa cu un abat-jour Galli autentic si superb pna la lada florentina cu sarniere grele de bronz, nu d adu nici un fel de atentie uzinei muzicale importanta, multifunctionala, sofisti cata, o combina de profesionist, care ii strnea zmbetul. Cel putin "pe vremea ei", Fane Dumitrascu nu ridicase stacheta muzicala peste melodiile de chef, of si do r si i venea greu sa-si nchipuie ca ntre timp "s-a subtiat", regalndu-se n momentele de repaus si reflectie cu "papioni" de ai lui Shutnann, sau ca accente grave, wa gneriene i-ar nsoti momentele de meditatie. Noutate mare - si Gigeta ar fi putui jura - post-revolutionara -erau icoanel e grele foarte frumoase grupate deasupra consolei unde altadata se afla o oglind a venetiana stirex made n sectorul socialist. Gigeta si privi ceasul. O enerva faptul ca trebuie sa astepte. Pe Fane, l prin sese la Minister, ntre doua usi. Glasul rasunase rece n telefon. - Mi-e imposibil... Am venit doar pentru trei zile si fiecare minut e anga jat, Gigeta se zbrlise, - Fii sigur ca daca nu era imperios necesar, nu ie as fi deranjat. Asa cum nu te-am deranjat pna acum... Convenisera n cele din urma sa se vada la el acasa, vechea lui locuinta din H elesteului. Spre surpriza ei, devenita instantaneu invidie rea, hepatica, i desch ise subreta, o fatuca la vreo 20 de ani, mbracata n negru si cu sortulet de operet a. Domnul s-ar putea sa ntrzie, va roaga sai asteptati. Gigeta i strecurase o privire subtire intrebndu-se daca in atributiile de slujnica bine retribuita de altfel, nu se indoia pentru ca Fane n u era meschin, intrau si obligatii de alta natura. Usa glisanta a livingului, ca un perete de sticla, era deschisa. Prin perdeaua subtire nfoiata de aromele suave ale gradinii se ntrevedea veranda d e jardiniere cu flori rosii, setul clasic masa si scaune, feronerie vopsita alb cu perne viu colorate, nca o masa de serviciu, cu roti nalte, probabil pentru baut uri. "Iata cum traiesc cei mai buni fii ai tarii, de azi si de mai alaltaieri. Le s messieurs d'aiijourd'luu...", gndi Gigeta otravita. si gndul i se rasuci sarpe v eninos spre Paulieni... Dinu, imbecilul asta care nu fusese n stare n zece ani de casnicie sa ofere nimic altceva dect o existenta plata, fara satisfactii, fara na dejdi de prosperitate, comod ca o larva, lipsit de orice initiativa... Altii, n d oi ani devenisera multimilionari: tranzactii, fabuloase cu Vestul, blocuri, banc i, yachturi iar "Dinutu, dragutu, asteapta chenzina si pensia". Era atta patima pe chipul descompus, vnat de ura, nct femeia tnara si eleganta ur mata de un dalmatian pui care patrunse n clipa aceea n living, facu un pas napoi sp eriata. Cele doua femei se privira cteva clipe: -Dumneavoastra... Gigeta o cntari cu o singura privire. Avea cel mult 20 de ani

si datele complete ale exemplarului de lux: de la sandaua fina mbracnd admirabil p iciorul bronzat, pna la manichiura impecabila. Parul bogat, acajou, culoarea en v ogue a verii '92 era mpletit ntr-o coada splendida care-i sublinia linia mladioasa a gtului si a spatelui. - Sunt o veche cunostinta a sotului dumneavoastra. Am vorbit dimineata la telefon si mi-a indicat ora trei. Da sigur, zmbi tnara... Cu placere... De ce nu luati loc? Apasa pe un buto n imaginabil. Subreta se ivi cu obrajii rofil toata numai zmbet si gata oricnd si cu entuziasm, sa se lac i mi III Se simtea bine n casa aceasta, se ntelegea bine cu Stapnii Sophie... Da-ne sa bem ceva rece... E foarte cald al.uA.,. - Nu va deranjati, facu Gigeta burghez, conventional, din vrful buzelor. Da' de unde, doamna... - Ce sa aduc, conita? se interesa subreta. De. portocale ori ananas? In gradina se auzi, ca un rontait domol pe prundis, sosirea silentioasa a un ei masini. Portiera fu trntita n schimb, cu zgomot, fara menajamente. - O! exclama tnara. asta-i stefan... l anunt imediat, doamna. Mi-a parut bin e. Disparu usoara, gratioasa, o primavara de lux urmata de catelul care i se zb enguia printre picioare. Dintr-odata, la 35 de ani Gigeta se simti batrna, greoai e si pentru prima oara n viata, artificiala. Pamntul parca-i aluneca de sub picioa re. Fane navali ca o furtuna. Aferat, usor n miscari, tonic i ntinse mna si o batu c ordial pe brat. - Scuza-ma, draga mea, toata dimineata am fost extrem de prins. De ce nu i ei loc? Era atta conventie n cuvinte, n ntreaga Iui fiinta, nct Gigeta simti ca i se zbr te pielea. Ea nsasi formalista pna la exces, rece si masinal "comme l faut" nghetndusi semenii, ncerca un sentiment de contrarietate cnd era tratata cu pedanterie. Cu omul asta traise aproape zece ani si altfel si nchipuise revederea. Fusese totdea una ncredintata ca ea e latifundiara de atu-uri si, desi Fane nu-i pomenise nicio data de o eventuala casatorie, nu se simtise lezata. Pe ea nu o interesa perspectiva si ca totdeauna, daca se simtea bine, sentim entele partenerului i erau absolut indiferente. l urmarea cum se agita prin living umplnd pahare, doznd gheata, tempernd ventila torul si trebui sa recunoasca n sinea ei, ca arata uluitor de bine. Nu se vazuser a de multi ani, mai comunicau din cnd n cnd doar telefonic, dar timpul - ciudat! ac tionase n favoarea lui. Era ntr-un avantaj extraordinar. Mitocanul chipes -crai de mahala, cu eleganta de activist si cam ndesat, prototip de barbat sanguin care m annca si bea zdravan privind cu ochi sticlosi n decolteurile muierilor - se metafo rzase ntr-un barbat matur, de o corpolenta virila, mbracat impecabil. Avea siguran ta si prestanta individului care stie ce vrea si a izbutit n "City" sau "Wall-Str eet". n orice caz, nu-ti puteai imagina ca personajul acesta puternic si aproape distins era unul si acelasi cu mojicul de acum zece ori douazeci de ani alaturi de care noptile constituiau un cosmar: dormea ca un porc, scotea zgomote inavuab ile prin toate orificiile, rasuflarea i traznea totdeauna a tigari - ce-i drept s cumpe si atunci -a alcool si, obligatoriu, a ceapa. Multa, multa ceapa. i aprinse tigara cu un gest plin de eleganta - alta maniera deprinsa postrevo lutionar - si se aseza n fata ei picior peste picior. - Arati bine, Fane... Ct pe aci sa nu te recunosc... Cti ani ai tu acum? Barbatul rse sincer: - Chiar ai uitat? - 65, parca, nu? - Exact, papuso. si poti s-o spui cu voce tare. ti imaginezi ca nevasta-mea e informata. Gigeta simti o strngere de inima inexplicabila. Nu-si camufla surpriza. Te-ai nsurat? Cnd? - Acum doi ani... -Aha! - Exact. Sub Ceausescu nu ar fi fost posibil. Cunosc, morala proletara. Dupa cum stii, rnji DOmitrascu, n-am facut niciodata prea. mult caz de ea

. Gigetei aluzia i se paru jignitoare. - M-am nsurat nainte de a-mi lua postul n primire la New-York. . Nu i se cerusera detalii dar Dumitrascu simtea o satisfactie uriasa, uneori avea sentimentul ca pieptul avea sa-i plesneasca de mndrie, de a-si etala victori ile. Nu o facea din rautate - se ntreba cum dracu' traise zece ani cu patachina d in fata lui - ci dintr-un prea plin de satisfactie. Nu se putea nca obisnui cu pr opria reusita. - Te felicit pentru ambele evenimente, declara Gigeta cu gura uscata. Soti a ta este foarte frumoasa si arata ca o doamna... N- ai zice ca-i o exponenta a epocii de aur, a tineretului nostru revolutionar... Parca asa te exprimai n mater ialele tale de propaganda. Zmbea cu toata amabilitatea, tonul era de gluma dar privirea i sclipea sardoni c. Fane se sperie: "Doamne sfinte! e hidoasa! Arata ca o zmeoaica scoasa dintr-o galeata cu vop sea... Ochii au ramas frumosi". Ar fi vrut s-o menajeze, pe undeva i strnea mila, dar orgoliul avu "le dessus". Prea l gdila "clasa" nevesti-si. - Lelia n-a prea avut de-a face cu Cntarea Romniei. Cteva limbi imperialiste le-a nvatat nainte de a ncepe sa mearga la scoala. Taica-sau a lucrat n diplomatie. Enumera nonsalant: Viena, Bruxelles, Washington... N-am sa-ti nsir acum dosarul l ui cuscru-meu. Se apleca prevenitor nainte. Minile i atrnau tinnd paharul ntre genunchii departa i: - Sa trecem la lucruri serioase, Gigeta, si se uita la ceas arbornd din nou aerul preocupat al omului de afaceri pe care fiece minut pierdut l costa cel put in 1000 de dolari. Cu ce te pot ajuta? Dumitrascu si drese glasul, ca la nceput de sedinta: - Draga Gigeta, hai sa nu exageram si sa privim lucrurile n fata. Scazu glasu l: stim amndoi cum s-a facut aceasta casatorie. n fond, a avut ghinion. Intrase n r ahat pentru un pasaport pe care azi l tine n buzunar si ultimul derbedeu. - Ei si? facu Gigeta fara sa nteleaga. Eu discut despre ce s-a ntmplat n '82 nu n '92. L-am scapat de nchisoare si asa mai departe. Dumitrascu o privi cu un licar de veselie: Nu crezi ca a platit destul vreme de zece ani? Gigeta ramase fara grai. La colturile gurii i se ivisera brobon.ele de spuma . - Esti odios. Cum poti sa ma jignesti n halul asta? - Usurel. ti-ai nchipuit vreodata ca s-a ndragostit de tine? Asa, brusc, cnd te -a vazut la Pescarus? Era normal ca mai devreme sau mai trziu sa evadeze. Nu! Nu! ... te rog, nu plnge. Gigeta se stapnea eroic. Lacrimile erau o catastrofa pentru machiaj. Uitase s i ochelarii de soare la maica-sa. Daca asta-i tot ce-mi poti spune... Schita un gest de parca ar fi avut intentia sa se ridice. Dumitrascu o opri. Spune-mi tu ce vrei sa fac. Gigeta izbucni tremurnd de umilinta si de ura neputincioasa: - Sa-1 bagi n boale! Dar zdravan. Tu ai relatii. Sa-1 cheme, sa-1 hartuiasca. .. Securitatea a ramas atotputernica.., n fine, S.R,I.-ul, tot aia! Sa-1 aresteze ... si pe ta'su. Pe toti. - De ce naiba sa-1 aresteze?! - Nu fa pe nebunul cu mine. Gasiti voi ceva daca vreti. Sunteti tari... Cei mai tari. - Draga, facu vexat Dumitrascu, eu nu mai lucrez n Ministerul de Interne. Sunt co nsilier la ambasada... - Minti, dar sa zicem ca asa e. Oricum ai legaturi. Fosti colegi, subalter ni, oameni care-ti sunt obligati. nvata-1 minte! Sa nu ma uite toata viata. Dumitrascu o privi uluit. Avea o constiinta ncarcata, una din cele mai murdar e probabil din epoca lui dar n relatiile imediat personale mai existau aspecte ca re sa-1 socheze: - si dupa ce-1 nvat eu minte, acceptnd sugestia ta, mai ai de gnd sa traiesti

cu omul asta? Adica poti concepe o existenta ct de ct normala... mpreuna... cu vic tima? Narile Gigetei frematau. Dupa teoria ta, victima a fost si pna acum. - Nu dupa a mea, scumpete, asta-i realitatea. Nenorocitul a fost victima n oastra. si acum vrei sa-1 faci K.O. a doua oara. - Exact. si nu numai pe el. Vreau s-o nimicesc si pe individa. - Care individa? - Amanta lui. Uite... Rascoli n poseta si ii ntinse o hrtie pregatita dinaint e: Ai aici toate datele. Dora Ciprian... Barba-su-i taranist primejdios... Gasit i voi ceva sa-i agatati... Crapa Dinu, daca va atingeti de zna lui. Dumitrascu o privi stupefiat: Fatuca, ti-ai pierdut mintile! Daca aflu azi, mine ca ai ierlit-o, n-o sa ma mir. Oricui te-ar auzi i-ar veni chef sa-ti suceasca gtul... Asta ma priveste pe mine. Usa se deschise. Lelia Dumitrascu n sort si cu un top portocaliu care se nchei a cu un nod sub sni, lasnd stomacul dezvelit, se opri stnjenita. Scuzati-ma... Credeam ca esti singur. Era o aparitie de plaja privata de pe meleaguri vesnic nsorite, Ce mama dracului scrobeste aia camasile n halul asta? Trebuie sa gauresc cu sula butonierele. Nu i-ai explicat imbecilei? Dora i dadu minile la o parte: Lasa ca te ajut eu. Ciprian sufla pe nari ca un taur furios: - Da, dom'le, nu pricep! Ce ai tu de-a face cu chestiunea? - Nu am... - Pai vad ca le suferi! N-ai fost nici la farmacie! Putin mi pasa, poti sa nu te mai duci deloc. Nu pricep nsa de ce te implici de parca ar fi sora-ta n cauza. Dora i ndrepta o privire fara expresie. Declara moale: - Sunt totusi prietenii nostri... Nu poti trece indiferent.. - Ei uite, ma tine grija de problemele coanei Gigeta! Fii linistita, o sa-si gaseasca alt fraier.E chiar lipsit de bun simt sa te amesteci n chestiuni intime ... Astea se rezolva n doi. Dora si aprinse nervoasa o tigara. Traia ntr-o spaima continua si Nelu, daca a r fi fost mai atent, ar fi constatat ca era prima oara de cnd se cunoscusera cnd o vedea pe nevasta-sa nearanjata. Indiferent de programul zilei, imediat ce paras ea patul, Dora si farda ochii si se pieptana cu ngrijire. - Prietenii i cunosti n momente dificile. - Cunosc nca o suta de proverbe. - Parerea mea... Sa ti-o spun pe-a mea.o ntrerupse Nelu, ca ma grabesc. Avem ntrunire extra ordinara la ora paispe. Duminica se deschide oficial campania electorala dar binenteles pentru voi astea sunt rahatur i minore... Ce ziceam?! Da, parerea mea e ca toti sunteti nebuni. Ceausescu va t inea cu grbaciul si n-aveati posibilitatea sa va desfasurati. Asta-i adevarul! nch is n cusca, nu poti sa faci tumbe! Dora surse palid: Tu esti normal, Nelule, nu-i asa? - E o realitate la ndemna oricarui ins cu un minim de bun simt. tara, domnul e!- se ambala ridicnd glasul retoric- tara e in primejdie, nfruntam cel mai cumpli t complot al sacalilor din istorie de la Decebal - nu-1 pun la socoteala pe Bure bista, l-a demonetizat genialul cretin si-mi produce alergie- jucam ultima sansa , ultima carte, ultimul atu si pe voi va intereseaza chilotii Gigetei! Monumenta l, domnule! Fabulos!!! Nevasta-sa l opri: - Nelule, nca n-a nceput ntrunirea. E abia unu jumate. - O.K. am plecat. O saruta pe par, ntr-o mbratisare scurta. . - Uite, ca sa nu zici ca-s al dracului si-mi uit amicii! Dupa ntrunire, tre c eu pe la Gigeta sa discutam. n jur de 7-8 seara, probabil. Poti sa-i dai un tel

efon, s-o anunti... Am fugit! ncerca sa se desprinda, dar Dora l retinu ntr-o nclestare disperata. Era palida ca o moarta. - Nu! tipa. Te implor... Sa nu faci... Nu te du ! Ciprian o privi surprins: - Ce-i cu tine? Pna acum ziceai asa si pe dincolo... - Nu! Te implor. Simt... Simt ca ar fi o greseala cumplita. Nelu Ciprian era din ce n ce mai nedumerit: - Iubito, ma ngrijorezi. n fond, nu-i prima oara cnd le intru n casa. O vizita obisn uita...si vad eu curo o aduc din condei. Ce gasesti neconvenabil aici? - Nu!... ti interzic s-o faci. Sunt prietenii tai, dar si ai mei, indiferent cum vom proceda, trebuie sa fim de comun acord. Nelu Ciprian i cauta adncul ochilor: Dora, te stiu o femeie echilibrata. Esti sigura ca te simti bine?... Stai, da-mi drumul, ca-mi sifonezi camasa. Promite-mi ca n-ai sa te duci la Paulieni. O privi ncercnd s-o descifreze. Ridica din umeri: - n regula! Cum vrei tu. E poate chiar mai bine ...Atunci cinam diseara n or as. Fa-te superba, sa ma invidieze mitocanii ca am agatat o vedeta. Te iubesc! Urca n masina si apasa pe accelerator. Chipul nspaimntat al Dorei i staruia n ima gine. - Mon cher, rosti pe gnduri, aici se ascunde ceva suspect. Vad eu diseara c are-i chestia. Dupa ntrunire, avea sa treaca totusi vreo jumatate de ora pe la PaulienL Nu-i placeau situatiile neclare si credea nestramutat n flerul si abilitatea lui. Dor a se va linisti si ea si vor petrece o seara admirabila la Pescarus sau Triumf n orice caz undeva pe Ia lacuri. Perspectiva l emotiona si un val de caldura i inund a ntreaga fiinta. Pe femeia aceasta o iubea din toata inima. O va iubi toata viat a. Spre prnz, Dinu chema seful de echipa si i dadu cteva indicatii, il asigura din mers ca se ntoarce n cel mult un ceas, un ceas si jumatate si parasi n graba santi erul. Trebuia sa treaca neaparat pe acasa- plecase ca un cretin omitnd sa-si ia s chimburi suficiente dar n primul rnd banii, lei si valuta; voia s-o evite pe Giget a care nu se ntorcea de la serviciu nainte de 4. Nu-i era frica de ea si de fapt, nu de ea i fusese frica vreodata dar perspectiva unui scandal i facea sila. si num ai la gndul ca ar putea da ochii cu ca, i se ntorcea stomacul pe dos. l gasi pe taica-sau n odaia lut asa cum l lasase, mosmondind l.i gramada de nas turi. ti-ai fi putut nchipui, ca acolo ncremenise do doua zile. Salut! Ce faci, dom'le, n-ai mai terminat? Parca prins n flagrant delict asupra cine stie carei fapte rusinoase, Manole surse umil si ridica mna aratndu-i un nasture bombat, mbracat n piele: - Tocmai ma ntrebam cum s-or fi ratacii la noi... Nu... nu-mi amintesc sa f i existat vreo haina de piele n casa. Mie nu mi-a placut vnatoarea. Pe urma... am avut o repulsie. Garda de fier... Gestapoul... Securistii... aceeasi uniforma... Haina de piele... Cu sau fara cizme... De aia... de aia ziceam ca-s nedumerit. Dinu se simti cuprins de mila. Manole arata sfrijit, mai batrn parca dect l sti a, jalnic de vulnerabil n bizara lui stngacie: avea aerul vinovat al celui surprin s ntr-o odaie straina si nu la el acasa. - Da-1 naibii, spuse tnarul pe un ton blnd. ti bati capul cu toate nimicurile. - stiu... Sigur ca ai dreptate, se scuza. Dar vezi, daca tot am nceput sa fac ordine, macar sa ispravesc... mi place sa duc o treaba pna la capat. Cum crezi, dar ti pierzi timpul. - Parca... Parca am mare lucru de facut... Nu-mi da deloc prin gnd, al cui sa fi fost nasturele asta... Un nasture necunoscut, ce mai! "Saracul! reflecta fiu-sau, se ramoleste pe zi ce trece. Uite, ce-1 obsedeaz a!..." De fapt, tnarul Paulian se nsela. Din clipa n care intrase Dinu, pe batrn ncetase sa-1 intereseze paternitatea ori originea nasturelui de piele. Vorbea nsa n virtu tea unui automatism, legndu-se de primul subiect neutru la ndemna, se simtea obliga t sa-i relateze discutiile avute cu Gigeta dar i era jena si teama s-o faca. Inst

inctiv, amna, ocolea explozia. - Am venit sa-mi iau cteva lucruri, anunta tnarul si se repezi pe scari, urcn d cte doua trepte odata. Batrnul l urma anevoie. Ce face Crisan? ntreba Dinu din dormitor. Scotea lucrurile din dulap azvrlindu-Ie fara menajamente. Oricum, n brambureal a de acolo nu mai conta. O scrba imensa i strmba fata bucalie. Se ndrepta nervos spr e fereastra si o deschise larg, cu violenta. O... o sa intre toate mustele, observa Manole gfind. "N-au dect", replica n gnd Dinu. De cum patrunsese n dormitor l izbise aerul nchi , mirosul imposibil de suliman statut si rufa murdara. l cunostea de zece ani dar acum nu-1 mai suporta. Te-am ntrebat cum se simte Crisan. Facea eforturi sa se stapneasca, sa vorbeasca blnd. "Pauvre Coco" suporta nist e necazuri pentru care nu avea nici o vina si nici nu-i apartineau dect printr-un cod afectiv de familie. n ultima vreme l cam repezise si Dinu ncerca unele remusca ri. Crisan e bine, n general... Ar trebui... stii ca nu-mi place sa ma ameste c, dar ar trebui sa va ocupati mai mult de el. - Nu l-am lasat n drum. Raspunsul i se paru dur lui Manole. - Nu cred ca este deajuns pentru un copil. n realitate, Dinu se simtea vinovat, dar acum, acum, nu putea face nimic pent ru baiat. Trebuia limpezita nti situatia cu Gigeta si dupa aceea -si fagadui - va s ti sa-si rascumpere neglijentele. Ar fi fost chiar fericit -si pansa remuscarile - daca Tribunalul i l-ar fi ncredintat lui. Maica-sa ce face? Nu se ocupa de el? Manole zmbi trist: - Cnd s-a ocupat de el? O stii doar, e o fire mai... rece, mai rezervata. Respira adnc. n sfrsit, ndraznise sa aduca vorba despre scandal. Dinu trebuia pu s n garda. Adauga: - Acum e si foarte nervoasa... Dar tu ce faci acolo? Se uita nspaimntat la fiu-sau care pur si simplu matura raft de raft cu gestur i scurte, mnioase. La picioarele sifonierului, boarfele azvrlite ncepusera sa ridic e mormane. - A ascuns banii! scrsni tnarul. Puteam sa-mi imaginez. Mare bou am fost! si dadu un pumn n cap, mestecnd ntre dinti sudalme ntretaiate. - Ce... ce bani? Daca ...daca esti n dificultate, pot sa te ajut. Am luat p ensia. Dinu respira adnc si si musca buzele pna i veni sa tipe de durere. Cu orice pret , trebuia sa se stapneasca. Aproape imposibil. Simtea ca pocneste. Sentimentul de neputinta n fata nedreptatii, a frustarii - se si imaginase cheltuind cu femeia iubita, punndu-i la picioare flori, parfumuri scumpe, giuvaeniri - desigur n limit a prosperitatii post-decembriste- l sufocau. Toate nuantele spectrului solar - un soare rosu - alternau vijelios dinaintea ochilor care-i scaparau de furie. -Ce bani? Hai, tata, repeta Manole Paulian, te rog lasa-ma n pace. - Eu ti-am zis... Pot sa te ajut... si nici nu trebuie, ntelegi... Cum crez i... Dinu si nsfaca sacul si cobora, mai degraba aluneca, pe scari. Se repezi la ba r. Nu-si mai turna n pahar. Bau lung, din sticla. Batrnul clipea ngrijorat, misunnd n jurul lui. - Nu trebuie sa bei... Esti cu masina, - Zi multumesc ca nu fac mai rau. Se azvrli pe un scaun care gemu amenintator. si nfipse coatele pe masa si minile n par: Doamne, ce scrba!... Voiam sa plec cu Dora n Italia... Adio vise! Ce, Italia? Bine ca am achitat divortul... N-am un sfant! -ti-am zis... Dinu i ndrepta o privire compatimitoare: - Ce sa fac, tata, cu cteva mii de lei? Ai idee cu ct m-a devalizat nepretui ta-mi sotie, a feciorului meu sfnta mama? Aproape trei milioane n lei si circa 300 00 de dolari... Izbucni ntr-un rs sinistru: Iar eu imbecilul mi taceam scrupule. In

tentionam sa-i mpart corect: jumi-juma!, chit ca ea n-a miscat o unghie pentru ei . Dar asa sunt eu, gentleman! Batrnul cascase ochii, consternat de cifrele fabuloase. Nu si-I nchipuise pe f iu-sau att de bogat!. Sunt sume importante... Cum... cum ai reusit? - Ce ti-ai nchipuit, ca m-am dus n excursie de placere de o mie de ori n Turc ia, n nemtime, la macaronari?! - Mie nu mi-ai spus nimic. - M-ai ntrebat? Crisan dadu buzna pe usa. Ramase o clipa nedumerit Era transpirat, breteaua i se tinea ntr-un singur nasture, iar tricoul cu un binecunoscut monstru din dese nele animate ar fi trebuit spalat Picioarele erau murdare, genunchii zdreliti, c u coji groase. Dinu l masura absent: - Iar ai calcat cu genunchii? Pustiul i sari n brate: - Ai venit de tot? - Nu... Nu nca. ncerca sa-i desprinda bratele. - Stai cuminte. Mi-e cald. Copilul i ramase nclestat de gt: - Ia-ma cu tine... si pe Coco... - Nu se poate acum In cele din urma i propusese cu amabilitate: - Draga mea, vino sa-1 astepti aici. Bem o cafea, mai le "popotam"... Diamandestii nu o vazusera niciodata n tinuta neglijenta; de obicei, Dora si nt ocmea toaleta cu mult "serios", fiecare amanunt fiind gndit si speculat la maximu m iar rezultatul, (desi un ochi versat simtea studiul si artificiosul) era ncntato r. Nina trebui sa conceada ca nici improvizatia n-o dezavantaja. Parul necoafat si-1 ascunsese ntr-un fular fin cu buline nnodat ca lin turban, fusta de blugi atr agea atentia asupra soldurilor feciorelnice. i stateau bine si balerinii rosii, nc altati pe piciorul gol- ceva de neconceput pentru Dora orict ar fi fost arsita de apriga. Nina nu-si putu stapni un surs interior. Dora era tulburata, speriata, prada c elei mai ntunecate humori. Nu uitase totusi sa-si asorteze la balerini doua clips uri mari, cirese sngerii. Rosu era si ceasul electronic, o jucarie ieftina, de va ra. Ninei nu i-ar fi trecut prin minte ca n garderoba Cipriancai se gasesc si ast fel de fleacuri nesimandicoase si ncerca o unda de admiratie: "Uite o femeie pe care nu poti s-o iei pe nepregatite..." Dar din multe punc te de vedere, Dora se dovedise imprevizibila. Ca o surpriza. Obrazul palid, nelinistea pleoapelor, zbuciumul ntregi i_pturi muiara inima N inei. O mbratisa -impulsul clipei-si o conduse la primul fotoliu ca pe o convales centa. - Ce sa-ti ofer, draga mea? Vrei un ceai rece de menta? E un calmant. Dora se blbi, mirata: - Dar ma simt bine... N-am nimic... - stiu, surse Nina. si trase un scaun n fata fotoliului si o privi drept n fata. Dora... Trebuie sa-ti fac o'marturisire. Simt nevoia s-o fac. Cealalta o cerceta circumspecta. i batea inima. Prea multe emotii. - Pna ieri te-am detestat. Asta-i termenul. Cred chiar ca te uram. , Dora o privea ncremenita. sopti, nevinovata, ca o fetita: Ce ti-am facut? - Nimic. Te uram pentru ceea ce intuiam ca ai putea face. Pentru potentialul tau distrugator, adauga pretios. - E prea complicat... Nu nteleg. - Vedeam n tine "rivala". Eterna rivala. Nu doar a mea. A unei ntregi genera tii de femei, n fiecare generatie exista una ca tine, Ca mine?! - Ca tine. Fascinanta! Dora ncepu sa rda. - Fascinanta! Doamne, ce de prostii putem gndi unii despre altii!

- Nu asta ti reprosam, adica faptul ca barbatii cad cositi la picioarele ta le. Te-am dispretuit, mi mchipuiam eu, pentru firea ta rece si calculata. O femei e fara inima, dar corupatoare de mirni. O femeie care se lasa iubita, dar incapa bila sa daruiasca. Sa se daruiasca. Abia acum am nteles ct de nedreapta am fost. T e rog sa ma ierti. stiu ca sunt patetica si penibila dar am simtit nevoia sa ma confesez. Dora o privea confuza. Ochii imensi ai Ninei straluceau, un zmbet blnd i inunda chipul. Presimti dintr-o data ca femeia aceasta walkiriana, cu obrazul mare des chis, cu bazin si bust masive, simboluri generoase ale maternitatii fecunde e o inima plina de bunatate. Napadita de emotie, ncepu sa plnga. Plngea, si stergea ochii, deplasa scrumiera, totul cu gratie spontana - constat a Nina -, cu siguranta aceea perfecta a miscarilor pe care o da n general lunga obisnuinta de a fi frumoasa, privita si admirata. Se aseza pe brat ul fotoliului si-i nconjura umerii: - Te rog nu plnge, draga mea O sa fie bine, ai sa vezi Spunea cineva ca drago stea e o favoare, un privilegiu absolut, oricnd binevenita. - Nu stia ce spune, hohoti Dora, - Nu sunteti primii oameni care se iubesc clandestin. Un ghinion poate, dar tot poate, din cauza asta ceea ce simtiti voi unul pentru celalalt e att de inten s, Dora realiza dintr-o data ca se discuta despre dragostea ei cu Dinu firesc, ca despre un lucru binecunoscut, ca si cum momentul de fata ar fi fost precedat de confesiuni si explicatii. si ridica ochii nlacrimati. Nina si spuse ca rimelul D orei e de o calitate exceptionala. Nici urma de lacrima nnegurata dar, desigur, a r fi fost o lipsa de tact sa se intereseze acum de marca folosita. Cnd... Cnd v-ati dat seama? Nina zmbi: - Duminica. S- tradat Dinu, "fibrilnd" n asteptarea ta. Cnd n sfrsit ai sosit, am teles ce nseamna sa rasara soarele pentru cineva. Numai pentru un singur om. - Probabil nu am fost destul de abili, rse Dora stergndu-si obrajii. - Asa, draga mea, acum e mult mai bine... Deci, suntem niste mici pacatosi c u vechime... -Ceva cu totul neasteptat! Ne cunoastem de attia ani si dintr-o data, n noapte a de reveillon- Nea luat pe amndoi prin surprindere. Da... viata e nostima. Nina ncerca sa reconstituie atmosfera din noaptea aceea... Se simteau toti ca m obositi, singurii care dansau erau Dora si Dinu, Atunci, sopti Dora, ne-am... ne-am si iubit. n baie... Nina ncepu sa rda. Dora si ridica privirea. Semana cu un copil caruia i e teama sa n u fe pedepsit Te socheaza? - Nu, scumpa mea, ma gndeam nsa ia toaleta ta si ma ntreb cum ati izbutit per formanta? Purta rochie lunga, foarte ngusta asa zisul furou de seara cu o crapatura adnc a, pe care amicele o calificasera drept cam prea "cabaret". Mi-amintesc perfect, glumi Nina, ca slitul era la spate. Dora fu straful gerata de o idee: - Spune-mi te rog. si cauta cuvintele: Esti, esti att de ngaduitoare pentru ca n-o iubesti pe Gigeta? si pe tine te calca pe nervi? - Dimpotriva. Ma amuza. E att de ridicula nct nu~mi pot nchipui ca s-ar gasi cin eva care s-o ia n serios. Nici macar Dinu. Ma refer, chiar la perioada lor normal a. - Ne-a vazut aseara mpreuna. - Unde naiba?! - n bomba unde ne ntlnim de obicei. Cum de ne-a dat de urma, nu pot sa-mi dau s eama... Ne credeam acolo mai feriti dect ntr-o gaura de sarpe. Nin*o cerceta cu o curiozitate nedisimulata: - si?! Cum a reactionat? - S-a uitat lung la noi... Dora se cutremura: Credeam ca n~o sa mai termine, as fi preferat sa cad moarta pe loc... Pe urma, a ntors spatele si a plecat. Att! Fara un cuvnt.

- Extraordinar! - Cumplit este ca din clipa aceea am intrat n panica. O panica non-stop. Nelu a mirosit ceva. si nchipuie ca sunt afectata de necazul lor, al Paulienilor, nu c a eu as fi implicata... - Asta e foarte bine... Cel putin deocamdata, pna luati o decizie. Dora clatina d in cap si ncepu din nou sa plnga. - Nu... Vrea sa se duca diseara, dupa ntrunire la ei. Sa discute, poate sa-i mpace ... Nu stiu ce sa fac. Nina i prinse afectuos amndoua minile: - Asculta-ma scumpo! n definitiv, mai devreme sau mai trziu, tot trebuie sa af le. Dinu nu-i o simpla aventura pentru tine. - Nu, hotart nu! l iubesc. l iubesc cu adevarat, niciodata n- am simtit ceva as emanator. Atunci? Ce ai de gnd? Poti renunta la el? -Nu. - Deci problema e rezolvata. mi pare rau pentru Nelu, dar va trebui sa se o bisnuiasca cu situatia n concluzie, o explicatie e inevitabila. Dora si ridica obrazul. Era palida, alba ca hrtia asa cum rar se ntmpla n realita te, pleoapele se zbateau si Nina se nfiora cta spaima se putea citi n ochii ei. - Mi-e ngrozitor de frica. Stau acum aici, n fotoliul tau, si simt ca mi-s t aiate picioarele... Usa de la dormitor se deschise. Aparu Gioni, legndu-si cordonul halatului de casa. - Ura, scumpete! izbucni vesel. Sesiza dintr-o privire atmosfera si ncepu s a rda: Raspundem ascultatorilor! Curierul inimii. Dora se fstci: - Nu stiam ca esti acasa... - Schimba cu ceva situatia? i lua mna si i-o saruta afectuos: - Hm! exclama masurnd-o scurt: As zice ca ai zile si mai bune... Deci, iubi m! Nina rosi. l apostrofa consternata: Nelule! Cum poti fi att de mojic?! Dora ncepu din nou sa plnga. ntr-o secunda, Gioni fu la picioarele ei. Iarta-ma, fetita dulce. N-am vrut sa te jignesc. Nu de asta plng... - Nu trebuie sa plngi pentru nimic. l iubesti pe Dinu, desi eram convins, gl umi, ca la o adica, m-ai prefera pe mine, Dinu te iubeste pe tine. Restul, neimp ortant. E usor sa vorbesti, suspina Dora. Explica-mi ce te framnta. Poate pot sa te ajut. Nevasta-sa i ndrepta o priv ire ironica: "IM d'alde astea stiu ca te pricepi... Expert, as zice..." Rosti altceva: i e frica de Nelu. Nu stie cum va reactiona. - Ei asta-i! respinse Gioni ideea ca pe o aberatie. Ce nseamna ca i e frica? n general, cred ca femeile si acorda o importanta exagerata. si nchipuie ca nseamna nvi ata unui barbat cu mult mai mult dect se ntmpla n realitate. - Nu te explica pe tine, l repezi Nina. Nelu o adora, o vede si un om cu ochi i legati. La temperamentul lui... si nghiti vorbele - "te poti astepta la orice" - Dora era si asa destul de spe riata. Gioni se ridica si scotoci n pachetul de tigari: - Lasati fleacurile! Temperamentul lui Nelu! Uite unde era omul cavernelor !... Stati asa! Trase cu urechea o clipa si sari la fereastra: A venit Romeo! Dinu navali n sufragerie. Tulburarea care i se citea pe chip speria. Gioni si r eveni primul. Ce dracu ai patit? Mnati de acelasi impuls, n urmatoarea clipa, Dora si Dinu se aflau unul n brate le celuilalt. Se strngeau cu disperare, si cautau cu buzele ntreg obrazul, sarutari

le plouau pe nas, pe gt, pe urechi, pe gura Diamandestii i priveau uluiti. i cunoscusera, si erau ani! ca pe niste persoane di screte n manifestari, chiar sobri. Acum se dezlantuisera cu o patima naucitoare, nestapnita, uitasera ca nu sunt singuri; i simteai zdrobiti de dragoste. "asta zic si eu amor cu A mare, reflecta Gioni surprins. Se poarta exact ca doi liceeni... si a trecut oleaca de atunci..." Nina i facu un semn discret, indicnd bucataria. Gioni rnji "femeile astea cu di plomatia lor!" dar lundu-si tigarile din mers, o urma pe nevasta-sa. Gioni scoase din frigider o sticla de pepsi si si umplu un pahar. l bau cu nghi tituri mici, se sterse tacticos la gura cu un servetel. Proceda de parca s-ar fi aflat la un restaurant, oricum, n lume si acesta fusese nca unul din amanuntele c are o sedusesera cndva pe nevasta-sa. Gioni era un rafinat, un civilizat nnascut, se comporta cu aceeasi eleganta dezinvolta indiferent daca participa la o recept ie, luau masa n doi, sau se afla de unul singur. La fel, se putea dezbraca oricnd si oriunde fara sa aiba motive de jena, garderoba lui nu cunostea lenjeria speci ala - de medic, croitor sau ibovnica - nu stia ce nseamna mncatul n picioare, pe co ltul mesei: direct din oala abia scoasa din frigider, cu degetele, economisind s palarea lingurii ori a unei furculite. Niste prieteni de-ai lor, amndoi artisti si spre deosebire de multi artisti, si boemi, azi stabiliti n Italia - Doamne, ca multi au mai plecat! - obisnuiau sa se faleasca n gura mare: "Draga, noi schimbam n fiecare zi fata de masa, cu exceptia Duminicii, cnd nu apare "Scnteia". Pe Nina, desi n-ar fi adoptat formula n propria-i gospodarie, o amuza: "doi g olani simpatici, dar le sta bine..." Gioni respinsese: - Nu draga mea! Nu golani, ci mitocani. Iar ct de bine le sta sa mi-o spui cnd o sa te asezi cu ei la masa... Nina ncepuse sa stearga niste farfurii, debarasndphiuveta. Se uita la barbatusau care inspecta oalele de pe aragaz, saltnd capacele. - M-am gndit sa fac un ostropel, N-am mai mncat demult... Tu de ce taci? Diamandescu si ntoarse fata. n ochii ca peruzeaua, scnteiau spiridusi malitiosi. - n fiecare zi mi dai motive pentru a te admira si mai mult. - Acum urmeaza desigur o mojicie. - Deloc... Ce-i degradant aici? "Ocrotirea amantilor nefericiti". Te asigu r ca-ti statea foarte bine, Aratai blajina si emotionanta ca o... vaca sfnta. ncepu sa rda si se apropie s-o sarute. Nevasta-sa. amuzata, l respinse nfingndu-i cotul n stomac: - Hai sictir! - De ce nu le-ai oferit si dormitorul, scumpa mea? - Esti trivial. Gioni clatina capul si se rezema de pervazul ferestrei. - tt! Doar fraier... Mai am de nvatat, cnd tocmai mi nchipuiam ca sunt doctor n materie! Prin studii comparate, binenteles, si nu experiment direct. Nina i trase o palma usoara: Ai sa fii derbedeu si la SO de ani. Statea cu spatele la lumina. Contre-jour-ul l dezavantaja dnd si mai mult acce nt culorilor. Pe chipul bronzat sticleau peruzelele din priviri si dintii stralu citori. Parul de argint, n soare, capata sclipiri astrale de bleu-blanc. Nina sim ti ca i se rupe inima de atta dragoste. l iubea ca o amanta careia i e teama ca min unatul, desavrsitul, unicul, n-o va lua niciodata de nevasta; asa l iubise din pri mele ore n care-1 cunoscuse. si stapni valul de emotie si ntreba ct putu de sec: De ce zici ca esti fraier? Diamandescu pocni din degete. Avea expresia individului care se mira n primul rnd el singur, de el nsusi. - Ce sa-ti spun! Pentru nimic n lume, nu mi-as fi nchipuit ca Dora s-ar pute a uita vreodata Ia Dinu. si n-am mintit cnd am afirmat ca mai degraba eu sunt gen ul ei... Porcule! - Draga, nu zic ca as fi marsat. Hai sa lasam bancurile! Nu-1 pasaportezi pe

un Nelu pentru un Dinu Paulian. - Exagerezi n ambele sensuri, opina Nina consultndu-se n oglinda de deasupra ch iuvetei. Nici Dinu nu-i tocmai de lepadat, nici Nelu Fat-Frumos din lacrima. Gioni se desprinse de fereastra. Ciuguli o maslina din zbor (pregatite pentr u salata orientala) si si trase un scaun n coltul cel mai umbros al bucatariei. - Scumpa, eu stiu ce vorbesc! Ca popicele cad muierile in fata lui Nelu. n ulita, la strand, la ntrunirile astea ale lui... ti spun ce am constatat personal, de visu, nu ce povestesc altii. Cred ca le nnebuneste aerul asta rupestru, pinte cantropus n straie civilizate, si-1 nchipuie un soi de sfarma-piatra la asternut. Asa cred, ca prea necheaza toate n fata lui. Nina l masura ironica: Esti invidios? Gioni surse parsiv: - Draga mea, eu sugerez senzatii infinit mai rafinate. El - sfarma piatra, eu - un magician... mpreuna, cred ca am "comite" cea mai formidabila echipa de p esti. Daca renunta Ia Dora, i fac o propunere... Ne umplem de bani. Nina l cerceta atenta: - Cum adica sa renunte? Ce poate sa faca altceva? Aici, Dora decide. Aici, o persifla barbatu-sau, te nseli stimata doamna. n toata viata lui, Nelu a cunoscut doar doua pasiuni. Dora si politica si vice-versa. Greu de stabi lit prioritatile. Femei superbissime l-au mbiat la pat proaspat nfatat, au ndoit si coltul cuverturii, asteptndu-1... Nu-i trebuia sa depuna nici un. efort, dect sasi scoata pantalonii, iar Nelutul nostru a parolat. Nici macar nu le observa. O stii pe aia de la televiziune care seamana cu Marina Vlady de acum o suta de ani ! Vine la colocviile taraniste numai de dragul lui... si asta-i doar un exemplu, ncepu sa rda: E din aia care iubeste o singura femeie toata viata ceea ce, trebui e sa recunosti, e foarte frumos din partea lui. Nina l ntrerupse nerabdatoare: - Vorbe, vorbe, vorbe! M-ai ametit. Practic, ce poate sa faca? S-o tina cu de-a sila? Diamandescu si aprinse o tigara, controla ct gaz mai are bricheta, privind-o n zare. - Mai e o chestiune. Ca o adora pe nevasta-sa, stim. n plus, tine seama de constructia lui Nelu. E omul incapabil sa piarda. Ideea i e straina, la fel de ne conceput precum imaginea unui palmier tsnit printre icebergurile Groenlandei. n fi ne, nu mi-a trecut ceva mai destept prin minte. Nevasta-sa si nfipse minile n solduri: - Ai limbarita. Nu ma intereseaza teoriile. Spune-mi concret, cum poate s-o lege de piciorul patului? - N-o leaga. - Atunci, ce ma-sa mare i face? - i trage un toc de bataie de-i deranjeaza foto-portretul pe o luna de zile. - Ridicul! Nu-1 vad pe Nelu salbatec si badaran. - Ai sa-1 veziPui un pariu cu mine? Nelu-i genul de ncornorat puternic, i trag e muierii un caft sa-1 tina minte toata viata si pe urma o vra n pat, i saruta oc hii nvinetiti si-i trage dupa aia o partida supradimensionata de amo r. A doua zi, cheama tmplarul sa ncleieze crivatul pe la ncheieturi. Fara voia ei, Nina ncepu sa rda: - Mare porc mai esti! si daca nu izbuteste tratamentul contondent? Daca to tusi Dora l paraseste? Gioni zmbi sceptic. Declara raspicat: - Dora nu va face un singur pas dincolo de pragul casei, fara O.K-uI lui. Dixi! Nina si iesi din fire: - Dixi pe ma-ta! Ma'nnebunisi, soro, cu maximele, teoriile, speculatiile s i alte rahaturi! Simplu! Dora si ia trentele si o cara, ca doar n-a luat-o la trgu l de sclavi. Ce-i face? O omoara? O strnge de gt? -Da. Ramasesra n sufrageria Diamandestilor. n ciuda tulburarii, n Dora mai supraviet uia conventionalul, respinsese ca vulgar si lipsit de bun simt, un tte--tte in odai a ocupata de Dinu.

Nu avem alta solutie, iubita mea. Discuta cu el deschis. i tinea strns minile, o privea nflacarat. Dora, prabusita si lipsita de argument e, repeta unul si acelasi lucru: - Nu pot... Pur si simplu, nu pot. Mi-e si mai greu pentru ca nu banuieste nimic. Vrea sa iesim asta seara, l-am simtit fericit ca un copil si eu vin din senin... si ascunse obrazul n palme si ncepu din nou sa plnga: N-fm fost niciodata ntr-o situatie att de nfioratoare. Sa distrug un om cu o singura fraza... Sa-1 smulg dintre nori si sa-1 azvrl n sant. N-am cuvinte... si, completa printre sughituri, fara sa aiba alta vina dect ca ma iubeste... Hohoti: Nu pot! Dinu, palid, cu falcile nclestate, ntreba aparent calm: Vrei sa dispar eu? Dora i se arunca n brate, se agata frenetic de umerii lui:, - Nu! Nu! Nu pleca, te implor! Sa mai cautam... Trebuie sa gasim ceva. . Paulian si sterse fruntea asudata..-. - Am o propunere. Hai sa-1 asteptam mpreuna diseara. Cnd iese de la ntrunire. Dora si ridica chipul umflat de plns. - Esti nebun? - De ce? Vorbesc eu n locul tau. - Asta nu! se sperie Dora. n nici un caz. Macar atta merita. Un minimum de men ajament. si i-o spun eu, doar lui. Fara martori. Sa ramnem macar decenti! Cum tiai putut nchipui... Dinu i astupa gura cu mna: - Gata! Nu te ambala. Cum vrei tu... Acum, ce rog eoncentreaza-te. Trebuie sa-1 astepti la club. -De ce? - Dumnezeule! Ca s-o iei naintea Gigetei. Trebuie sa-j vorbesti tu naintea ei. A oricui. - Da..., facu Dora ratacita, - Acum te duci acasa. Te odihnesti un ceas, te mbraci si in jur de sase cel m ai trziu trebuie sa fii acolo, ntrunirea o sa tina mai mult, dar e bine sa ne asig uram. Da, iubita mea? Ai sa faci asa? - Da... ncerc. - Alege un restauram'mai linistit. Nu se poate discuta pe harmalaie de ghita ri electrice. - Poate la Capsa, sugera Dora aiurita ca si cum n asta statea toata problema, - Nu e bine, raspunse Paulian. Mesele sunt prea apropiate, se aude totul. Du ceti-va la Athne Palace. S-a golit de cheflii si bisnitari, a ramas clientela seri oasa! Puteti discuta nederanjati... O apuca de umeri: Am ramas ntelesi, da? Da, ngna Dora. - Nu trebuie sa amnam. si asa ma ntreb cum dracu n-a actionat Gigeta pna acum !... Vrei sa te conduc acasa? Nu... Nu e bine... Iau un taxi. Se cuprinsera n brate. Obraz lnga obraz, nnadindu-si lacrimile, auzindu-si inim ile. Minute lungi n care simtira ca nu exista nimic pe lume care sa-i poata despa rti. Dora refuza sa se lase condusa, fie numai pna la primul taximetru; si luara ra mas bun n vestibul. Dinu ramase n pragul usii privind lung n urma ei. Gioni atinse bratul nevesti-si. - Sa-mi spui si mie daca Dora o sa aiba curajul sa vorbeasca. Vrei sa-ti p ovestesc filmul? l asteapta la club, ala o sa pice de fericire ca legitima l iubes te, se duc la crsma, halesc, beau, pe Dora n-o s-o lase inima sa strice atmosfera , Nelu se avnta n declaratii de dragoste asezonate cu sloganuri taraniste crestin si democrate, pe urma urca n Mercedes; baiatul conduce ca un zmeu intonnd "Traiasc a Regele!" Seara se ncheie cu o sedinta de amor, n pozitii artistice. - Esti cinic. si scrbos. Diamandescu rse vesel: - Pui un pariu? Dinu se ntoarse n sufragerie. Ninei i se paru ca trasaturile i cazusera, cednd u nei ciudate gravitatii. n fruntea ncretita parca se adunasera toate grijile lumii.

Gioni i ntinse un pahar cu vodca. - Acum ce mai vrei? Ati ajuns la o ntelegere, totul se rezolva n cteva ceasur i. Se enerva fals: Ei, fr-ar al dracului! Daca ori de cte ori se iubesc doi oameni, s-ar consuma atta drama, lumea toata ar fi un cinutir! Paulian clatina capul de cteva ori: - Degeaba. Nu ma puteti ntelege. Nici eu n-as fi nteles. Declara sumbru: O i ubesc ca un nebun. Fiecare secunda petrecuta cu ea e un univers de fericire. Url a: O iubesc, fratilor! Auziti? Clipa de clipa, din ce n ce mai mult! Nina surse: En amour, dit-on, si Von n 'avance pas, on recule. - Uite-o si pe asta ce culta e! se strmba Gioni. Se apropie de Dinu si ncepu sa-1 zgltie: Pai dac-o iubesti si fata coopereaza, ce mama dracului le mai scncest i pe sub feresti?! Paulian si elibera umarul cu o zmucitura. S-a ntmplat o chestie nasoala de tot. -Zii! Dinu asi nclesta pumnii. Gigeta a umflat toti banii. N-am un sfant. si trase afara buzunarele pantalonilor ntr-un gest simbolic si Nina observa ca cel din stnga era gaurit. Buna de fel si imaginativa, amanuntul o nduiosa pna la l acrimi. ntreba inutil: -Toti? - Toti! Lei, dolari, marci... Mai aveam si cteva sute de franci elvetieni.. Toata agoniseala! Gioni ncepu sa bata cu unghiile n masa: - Chiar ca-i nasol. Cum mama ma-si te-ai lasat fentat? n situatii din astea , prima miscare e sa pui mna pe lovele si valori, bijuterii, timbre si alte vaxur i. N-o cari cu divanul, e elementar! -N-am experienta, rse amar Dinu. Cnd am plecatdeacasa,aveam la mine vreo 30.00 0 de lei Mi s-au parut suficienti pentru o zi-doua. Ofta din adncul sufletului. M a sir t cu minile taiate. Intentionam sa plec imediat cu Dora n Italia Sa lasam ti mpul sa epuizeze din scandal Sa nu-1 nfruntam chiar fierbinte. Ce nseamna imediat? se interesa Gioni. - n doua, cel mult trei zile... ntmplator avem amndoi viza. Acum... Ce folos? i dadura lacrimile. ncerca sa le disimuleze, stergndu-si nasul zgomotos. Nu's unde dracu' am racit... "si batista-i jegoasa, constata Nina. Mare scrba, Gigeta asta!" Ai cautat bine? Diamandescu o privi exasperat: - Vorbesti ca sa nu motai? Adica nu stii unde-ti tii dolarii si-ncepi sa-i cauti prin frigider? ncepu sa se plimbe prin sufragerie, suflnd ostentativ pe nari: "Femeile astea! Ct de destepte, tot cretine ramn!" si nfipse pumnii n buzunarele halatului si se pro tapi n fata lui Paulian: Ce ai de gnd sa faci? - N-am dect 0 singura posibilitate! Sa stau de vorba cu Gigeta. Trebuie sa accepte! De ce? se interesa Gioni malitios. - Eu am cstigat banii astia si nu pretind dect jumatate din ei. Cealalta i-o cedez . Mi se pare mai mult dect corect, nu credeti? Nina scutura din cap si coada groa sa i se aseza pe piept. - M-as mira sa accepte. Te are n palma si n-o sa piarda atu-ul. - Just, fu de acord Gioni. O sa te determine sa dansezi, dupa cum ti cnta ea . ti-o spun, ca sa nu-ti faci iluzii. Dinu l privi cu gura cascata. n odaie se facuse dintr-o data ntuneric. Visele l ui. Venetia.. Micutul hotel de pe marginea lagunei napadit de flori. Somnul 16r strns mbratisati, topindu-se ntr-un magnific rasarit de soare.- Le dau buna diminea ta pasarelele - nu cunoaste speciilecare bntuie meleagul dar trebuie sa existe ce va - si lopetile gondolierilor palmuind blnd undele albastre, pe care nu le-a auz it niciodata dar despre care a citit attea- Midie trauona cu peste prajit si fruc te de mare, cu mese ntesate de turisti si damigene de Chianti. Porumbeii din piata San Marco... Noptile lor nclestate... Ei, aromele lagunei si

luna - minge de foot-ball sutata acolo de milenii si paramilenii dupa cine stie ce dribling formidabil. "O sole' mio", gealatta, rufe nsirate pe frnghie ntre doua case pe nguste ulicioare medievale, ca n filmele lui Visconti, cumetre grase, scan dalagioaice de profesie, mini n solduri, ananasi, bambini la Murillo cta frunza si iarba si... O, Doamne! ei, doar ei doi... Dinu stia ca toate sunt imagini clasice, simbo l, de calendar, almanah sau cartoline festive, simpliste daca nu chiar vulgare p entru rafinati si superesteti, dar putin i pasa. Erau cliseele in care se imagina se cu Dora, pe ele le visase nca din liceu, acestea erau "pozele" pe care le rasf oise de ani de zile nainte de a adormi, ncercnd sa faca abstractie de tot ce se afl a n jurul lui: aerul nchis al dormitorului, respiratia ca un ssit de sarpe a Gigetei , mirosul de macelarie. De doua ori pe saptamna dormea bandajata n fleici de musch i de vaca pentru fragezirea obrazului. A doua zi, le facea gratar. Lui Dinu i se ntorcea stomacul, erau ani de cnd nu mai suporta carnea de vita. Se uita la cei doi crispat, cu ochii doi carbuni aprinsi. Fii pregatit, spuse ncet Nina. Te va santaja cu siguranta. Gioni fu de ac ord: - Are dreptate! Nu cunosc mprejurare mai propice si Gigeta n-o s-o rateze, ti-o garantez. Dinu l privea salbatec: Asta credeti voi? - Din pacate, sunt convins, batrne, spuse Diamandescu punndu -i mna pe umar. Trebuie sa te gndesti la miscarea urmatoare. Nina ofta: - As vrea sa stiu si eu care ar fi aia, Dinu o privi ratacit: - Eu stiu. O omor. Ziua de luni, mai ales dupa amiaza, constinuse un cosmar prelungit pna noaptea trziu. "Impresia mea, nota anchetatoml, este ca toti, sau aproape toti, pierdusera c omplet Nordul. Nu-mi pot explica astfel reactiile bizare, uneori demente - tinnd seama de fapttd ca nca nu se ntmplase nimic - gravitatea unor dezvaluiri, comportam entul imprevizibil fata de datele prezentate de fiecare pna atunci. Oamenii se ma nifestau nud, ca si cum si-ar fi nchipuit ca nu se vor mai ntlni niciodata unul cu celalalt, sau ca dinaintea obstescului sfrsit. <<Ce mai conteaza. > > Probabil de aceea impresia generala a fost ca nenorocirea>, respectiv crima, plutea n aer. In divizii acestia traiesc nca n atmosfera tensionata si confuza a acelor ceasuri, pe ntru ca siniatia n sine nu justifica un deznodamnt tragic. (Sa fim seriosi! Dac-ar fi s-o mierleasca cte unul de fiecare aventura extraconjugala, s-ar rezolva de l a sine si fara cheltuieli de narmare, problemele lui Malthus si ale Mamei Teira.. ." 6.Nasturele de catifea

Dupa plecarea lui taica-sau, Crisan mai plnse o vreme, ascuns sub masa din suf ragerie. Manole se nvrtea prin casa neputincios, ncercnd sa-i abata gndurile cu promi siuni pe care si le nchipuia ademenitoare: bilete la circ, o escapada la "Zoo Ban easa", vreo treizeci de nghetate, un joc de foot-ball de masa, labe de broasca,to t ce-i trecea prin minte. La fiecare propunere, baiatul, reactie inversa., ncepea sa urle si mai tare, vrnd parca sa demonstreze ca nu!, categoric nu e nimic de f acut. La un moment dat nsa obosi si plnsul se transforma ntr- un bzit monoton; si epu zase resursele si i era necaz, trebuia sa se stie ca suferinta lui nu se alinase. Pna la urma, accepta totusi 100 de lei de la bunicu-sau "sa-i faca praf cum stie el mai bine"; avea aerul ca-i acorda o mare favoare si continua sa se smiorcaie . Cnd Manole se ntoarse din odaia lui cu banii, l gasi pe Crisan trndu-se pe covor si cautnd pe sub mobile monedele scapate de Dinu. si camufla zmbetul "copilul tot cop il", prefacndu-se ca nu a observat nimic. Dupa ce-si numara tacticos paralele, se nvrti cteva numite nehotart prin casa. T ragea cu ochiul spre Manole care-1 pndea la rndul lui, gasindu-si de lucru prin su frageria vraiste. - stii, Coco... Batrnul paru surprins:

- Ce, n-ai plecat? Vezi ca ncepe filmul. - stii ce mi-ar place mie mai mult si mai mult? Un costum de martian! O zbughi ca un tipar pe usa. Manole vru sa-1 urmareasca cu ochii pe fereastra da r l opri telefonul. Trei triluri, se ntrerupse iar dupa un minut apelul fu reluat. Asta era Virginia. Se ntelesese^ sa-1 sune cu parola pentru ca "ma ntelegi, Manol ica, dupa iesirea pe care a avut-o fata de mine, nu vreau sa dau peste vizigota" . Era ntr-adevar Virginia, directa si gfind de ngrijorare. - Ei, ce s-aude la voi? A venit? Ce zice? - Ea nu. A trecut doar Dinu sa-si ia niste schimburi. - El ce zice ? Batrnul Paulian socoti ca n-are sens sa-i pomeneasca de povestea cu banii, ca prea vulgara. n afara de asta, nu yoia sa se ntinda la taclale, Gigeta putea pica n orice clipa si prefera sa nu dea ochi cu ea. Era grabit sa se refugieze n odaia lui. Nimic, ce sa zica?! Suntem cu totii bulversati... E normal! La celalalt capat al firului, Virginia lua o andrea de pe noptiera, strapuns e claia de par nepieptanata si ncepu sa se scarpine cu nadejde. De cte ori era tul burata, avea mncariumi groaznice, - Te-ai hotart? Dormi la mine? Manole scutura din cap: - Nu, nu... Multumesc, dar e imposibil. - De ce? - Simt... simt ca trebuie sa rarhn acasa... Nu putem abandona asa cu totii situat ia. Trebuie sa am grija de Crisan... E foarte singur acum... - Nu cred ca e bine . Daca te razgndesti, vii la orice ora, nu-i nevoie de te lefon... Tu ce faci acum? Ai mncat? - Am gustat ceva de dimineata. Vreau sa-mi termin treburile. Stau nasturii a ia nsirati pe masa de doua zile. - Nasturii? ntreba capiata sora-sa. asta te frige pe tine acum? Parol, Manola che, ma ngrijorezi. Batrnul se scuza pe un ton umil: De ce? E o treaba la fel de buna ca oricare alta. Nu pot sa stau fara sa fac nimic, sa astept pur si simplu si sa ma-nvrt prin casa. - Ei asta-i acum! Ia o carte, o gazeta, deschide radio... - Te rog, Virgi, o ntrerupse tremurnd de iritare, nceteaza! Ma obosesti. Auzi, ziare, radio, Cnd eu nu ma pot concentra deloc. n loc sa ma calmezi, ma mai superi si tu... Virginia ramase gnditoare: "Bietul Manolache s-a scrntit", si surprinse imaginea n . oglinda florentina de deasupra patului si se examina lung. Capotul era ncheiat st rmb, pantofii unul maro si celalalt alb i ncaltau simultan picioarele chinuite, n co cul "fantezi", uitase nfipta andreaua, ca un simulacru jalnic de sic nipon. Ea nsa si arata ca o baba nebuna. Pentru orice eventualitate, batrnul Paulian si taie o felie groasa de brnza, cte va de salam si pine, mai lua o rosie si o sticla de apa si le duse n odaie pentru a nu fi silit seara sa intre n bucatarie. nchise usa n urmna lui cu un suspin de usurare si o clipa ncerca tentatia sa ra suceasca cheia. Ascunse proviziile n noptiera -prezenta lor i-ar fi tradat frica, groaza de o ntlnire cu Gigeta- si, linistit ntr-un fel, se aseza din nou la masa. "Soru-mea crede ca m-am ramolit... Pui prinsoare.... Binenteles ca ea, cu tem peramentul ei, nu ma ntelege. n locul meu, s-ar fi sucit prin casa, ar fi bombarda t cu telefoane alarmiste toti prietenii..." - Las-o sa bombane, conchise cu glas tare. Asta-i da o preocupare. Se apleca peste masa si ochelarii i alunecara spre vrful nasului. Degetele sub tiri, cu unghii ngrijite - avusese si mai avea nca mini frumoase, "patriciene", pre cum toti Paulienii - greblara de cteva ori movila de nasturi, mprastiindu-i pe ntre g blatul. Ochii i se oprira Ia un nasturel rotund, mbracat n catifea. Un zmbet duio s i scalda chipul. asta e de la costumasul bleumarine al lui Crisan. 1-1 trimisese din Italia Mitica Iordan, prietenul lui Dinu, si toti se prapa disera de admiratie n fata cutiei elegante care, n afara completului continea si a ccesoriile necesare: camasa alba cu jabou si mansete de dantela, papion rosu, ci

orapi albi de matase -fild'Ecosse - dupa cum se cuvine unui mic dandy, pantofi d e-lac. Gigeta, totdeauna fermecata de cadouri, adornd sa primeasca, nu sa si ofere s e extazieze tinnd hainuta de umeri si aratnd-o pe toate partile: E delici oasa! Spuneti drept, daca nu-ti vine s-o mannci. Se simtea cu att mai ncntata, cu ct Iordan n-o uitase nici pe ea. Era dragut Crisan la cinci ani. N-avea dragalasenia prospera si diafana a co piilor din reclame - cover-baby - pe lnga care nu poti sa treci fara sa-i atingi, fara sa simti nevoia sa-i ciupesti si sa-i iei n brate; avea n schimb farmec si o fizionomie spiritualizata care, chiar la cei ce vor deveni adulti cu nfatisare d istinsa, se profileaza mult mai trziu. Crisan era slabut pna la fragil, lipsit de culoare, cu ochii foarte mari amin tindu-i prin taietura exotica pe cei ai Gigetei, nasul fin si palid. Atragea n sp ecial atentia prin gratia ntregii fapturi, - toate miscarile lui erau frumoase si o spontaneitate ncntatoare cu succes imediat. Sora-sa, Virginia, l privea de fiecare data ncntata: - Va fi un moniseur distins, n genul lui Toto Sturdza, cam asa ... n orice c az, se vede ca nu-i vlastar de toapa... Toti erau nsa nemiltumiti de slabiciunea excesiva, si, uneori. Manole si martu risea ngrijorarea: - Duceti-l totusi la un medic. Poate ca nu mannca destule proteine sau ar t rebui sa faca o cura de vitamine... Eu nu ma pricep, dar sunt convins ca se poat e face ceva. Dinu, n fond si el nelinistit, ridica din umeri iritat: - Poti sa-mi spui ce-i lipseste? Mamaia si Sinaia n fiecare an, munti de port ocale, dulciuri, tot ce pofteste!'astan genul lui de copil afurisit care-ti scoa te sufletul pna nghite o lingura de merinde si nu scapa nici o contagioasa. - Nu trebuie sa uitam, sublinia de fiecare data Gigeta, ca s-a nascut la sap te luni. Toti copii astia creeaza probleme, cel putin la nceput... Gigeta amintea mereu amanuntul. I se parea probabil foarte nobil faptul ca d ebilitatea si slabiciunrea ei - "nu-s o vaca de prasila carele fata fara problem e n mijloc de tarina" - mpiedicasera o nastere normala. si nu de colea era sacrifi ciul: si riscase sanatatea, poate chiar viata, ca sa aduca pe lume un Paulian des i medicii erau foarte ngrijorati si o avertizasera, o consiliasera... Firul gndurilor se curma brusc. Manole ramase cu ochii tinta la nasturasul de catifea, degetele i ntepenisera pe urechiusa metalica de pe spate. Avu impresia c a se sufoca si si duse instinctiv mna la gt, cautnd nodul cravatei. Desi se afla doa r n bluza de pijma, simtea ca l strnge dureros; simtea concret si lovitura naprazni ca, maciuca primita n moalele capului a gndului pe ct de neasteptat, pe att de oribi l, revelatia unui adevar, totul petrecut ntr-o singura secunda. "Copilul s-a nascut la sapte luni... Atunci Dinu... Dinu nu e..." Dintr-o data, mintea i se limpezi; ca un buchet de focuri de artificii izbucn ite pe un cer smolit dadura navala amanunte, cioburi de amintire, strafulgerari de gnd uitat, "impresie de impresii"; nuante, cuvinte de tlc, soapte, anume zmbete, ncepusera sa se adune, sa se lege. ... Sursul amuzat al asistentei sefe de la maternitate: "Trebuie sa fiti foarte a tenti. E un copil delicat... Sigur, sigur, handicapul se reduce n timp". Schimbul de priviri cu medicul mamos care se grabise sa adauge: "Fiti linistiti, nuri primul "septilici" din lume... Se ntmpla destul de frecv ent... Am avut unul la nceput, eram intern la Filantropia, care a ajuns halterofi l... Cuscra, Ecaterina Stanescu, la botezul lui Crisan, dupa trei paharute de tui ca: "n neamul nostru am fost simple la facere. Mama, matusile, surorile mele, cu toatele au nascut usor si normal. Suntem late n solduri..-. Gigeta s-a izbit noua ,,. Nu mai sunt timpuri, ca ar umple casa de prunci..." ... Scarlatina grava a lui Crisan. Doctorul venise acasa. Se interesase de a ntecedentele copilului. "E mai debil,,, Dinu avea aerul ca se scuza; stiti, s-a nascut ia 7 luni..." Gigeta l privise ntr-un chip ciudat. tinuse apoi sai conduca doar ea pe medic,

nchisese usa la vestibul si dicutasera mult n soapta. Virginia, pe cnd Gigeta se afla n primele luni de sarcina: " Ma bucur pentru ea, suporta extraordinar de bine! Primele luni sunt de obi cei imposibile: greturi, des vomissements, ameteli. Are noroc. O tii minte pe Mi ca Stroci?.,. Credeam ca-si da sufletul de rau ce-i era. Ajunsese o umbra". . si, clisee mai vechi, din primele zile ale casniciei: ... Gigeta: "Nu ma simt bine... Cred ca patul a fost stricat... Am un stomac sensibil. Colita mea veche". Zgomote inconfundabile n baie... sau clatinndu-se pe picioare:" Dinule. ajuta-ma sa ma ntind, am ameteli,., Ne-a tinut sase ceasuri n soare, la miting ... Asta mi lipsea! O insolatie!" Frapant, negru pe alb, deget bagat in ochi: ...Seara aceea de Craciun. Dinu beat: "O sila organica. Repulsie ireductibil a... Noroc ca nici ea nu era nerabdatoare... Nici nu stiu cnd dracu' s-a comis la noi noaptea nuntii. n orice caz, dupa... ceremonial... Nu se poate spune ca am f ost agresiv..." "Deci... Deci... si umezi buzele uscate, cautnd cuvntul potrivit. Era decent si in gnd: "nseamna ca n-au fost. intimi nainte de nunta..." Manole Paulian si cuprinse obrazul n palmele transpirate. Se simtea complet za pacit. De la casatoria lor si pna la nasterea lui Crisan nu se scursesera nici ma car 7 luni. Abia, abia sase luni si cteva zile. Batrnul ramase consternat. Cum de nu facuse calculul acesta niciodata? Cum de nu se gndise? Era chiar att de neghiob? - Nu, sopti, nu am voie sa ma crut. Macar cu mine trebuie sa fiu sincer. Am fost egoist. Am fugit instinctiv de adevar... N-am vrut sa-1 cunosc. Mi-am astup at ochii si urechile pentru ca nimic sa nu-mi tulbure linistea, viata mea plata si fara emotii, pe care o iubesc... Zile monotone, ei si? dar scutite de acciden te si necazuri. asta a fost crezul meu... N-am ividiat niciodata marile personal itati, destinele lor nelinistite, salturile si caderile lor spectaculoase; mi-am nchipuit ca asta se cheama instinct de conservare si chiar, ntelepciune... Mai pu rtam ghiozdanul pe spate... cele mai fericite zile erau pentru mine cele cnd nu a veam nimic de facut. Nu m-am plictisit niciodata. I-am admirat pe altii, dar am fost multumit sa pot contempla, sa-i privesc de la o distanta rezonabila... Nu-1 ntelegea nsa pe Dinu. Era de neconceput ca el sa nu fi facut aceleasi cal cule... Ce simtea el? Ce credea el despre chestiune? Imposibil de ghicit. Dupa p arerea lui Manole, n zece ani, se comportase absolut normahun tata ngaduitor, sati sfacnd de obicei toate dorintele copilului si aflat n acest sens ntr-un inofensiv c omplot, o alianta defensiva cu baiatul mpotriva uscaciunii Gigetei, totdeauna gat a sa-1 asculte cel putin cu o ureche, constant blnd. Nu-i daduse nici macar o pal ma, nu ridica tonul, nu-1 insulta. Desigur, nu era excesiv de tandru, nu exagera n nelinisti, nu Crisan constituia p reocuparea lui isteric majora, dar acestea sunt n general atributele unei paterni tati ntrziate. Parintii tineri iau lucrurile mai usor, si cresc copii mai degajat, scutiti de prapastios, de panica primejdiilor imaginare. "Bietul Crisan!... Un copil dragut, serviabil, att de cald..." Manole Paulaian se ntinse pe pat. Statea teapan, pe spate, cu privirea n tavan . Cnd lacimile prelinse pe la coltul ochilor i ajunsera n pavilionul urechii, si dad u seama ca plnge. ntre degete i ramasese nasturasul de catifea albastra. Se rasuci anevoie si-1 puse pe noptiera. Mozolit de degetele transpirate, ajunsese un bumb negru si slinos. Numai bun de aruncat. * Secretara ramase cu minile n aer deasupra clapelor si-1 privi mirata, adresndu -i n acelasi timp un surs stralucitor. Avea 30 de ani si gasea ca viata e o aventu ra splendida. Era trasatura ei cea mai caracteristica si o simteai de la prima v edere. Domnu' Ciprian! i placea si nu o ascundea de fel. Toti de la filiala-amploaiati si membri- st iau ca Margareta are "beguin" Ia Ciprian dar, fie cuceriti de franchetea femeii, fie de dragul amanuntului picant n banalitatea diurna, o tratau cu ngaduinta si a luzii lipsite de acid. - Saru'mna! exclama Nelu, uitndu-se njur. Ce-i linistea asta? N-a venit nimeni?

si se uita la ceas. Toate emise precipitat, vulcanic, agitat ca dupa o cursa re cord. "Traieste cu 500 km pe ora si cuferele nedesfacute", citise Margareta unde va si asta i placea ei cel mai mult la Nelu Ciprian. Era un barbat despre care. c hiar daca nu ti-e scris sa fie al tau, merita sa ai amintiri la batrnete... - Nu-i nici ora doua, surse Margareta ridicndu-se de la masina. Voia sa-si arate talia incredibil de subtire, ncinsa ntr-o centura lata, ct de frumoase erau picioarele bronzate acoperite pna la genunchi de bermuzii albi. Ei si?! facu Nelu nedumerit. Margareta l ameninta cu degetul. - Domnu' Ciprian... stiti ce se spune despre persoanele distratc.ntrunirea a fost fixata pentru ora 15. Scrie si la intrare... Nelu si consulta agenda. - Da, dom'le, asa e! De ce naiba mi-a ramas mie n minte paispe, n-am idee! Ramase pe gnduri: "Un ceas ntreg! Ce naiba sa fac?" Se hotar n aceeasi clipa: " Ma duc la Paulieni si scap de o grija. Nu-i ora cea mai potrivita, dar pen tru o singura data..." nchise brusc agenda si-i zmbi secretarei: Ai dreptate... Se rasuci pe calcie si flutura mna din mers, fara sa se mai ntoarca: s Pa, frumoaso! Ma ntorc repede. Margareta l urmari pe fereastra. si trecu margelele de la gt peste dinti visato are. Sperase... n fond, aveau o ora ntreaga la dispozitie. Ar fi putut s-o invite la o nghetata sau macar ar fi ramas aici Ia o cafea preparata de ea pe resou. Sin guri n birou... Macar o data de i-ar simti buzele, bratele, caldura trupului... Simti ca-i vine ameteala si se aseza din nou la masina, ncercnd sa-si continue lucrul: un raport anost despre ultima sedinta a filialei Cluj. "...Da, aici am ramas... Deci, < <organizatia noastra - ncepu sa bata- tinnd seama de prioritati s i de realitatile concrete, nu poate fi de acord cu solutii populiste si romantic e> >". -... nu poate fi de acord - dansa pe clape Margareta citind cu glas tare - cu so lutii populiste, reumatice... Scoase din masina pagina ajunsa la capat, aranja indigoul ntre altele doua si le introduse n masina. "N-am vazut in viata mea barbat cu buze att de rosii... Fraga, fraga adevarat a" i lasa soferului aproape 5.000 de lei Cnd i ceruse o destinatie, Gigeta tulburata, rostise n doi peri: - Plimba-rna pe unde vrei dumneata. Omul o privise lung. Nu era obisnuit cu asemenea adresa, clienti excentrici nu ntlnise dect n serialele americane si, la preturile zilei, treaba in sine pune pe gnduri. si trecu degetul pe sub nas si demara. "Mde, om vedea-o si pe asta... Gag ica pare cam deranjata la scufita, da' nu-i bagaboanta..." Privind fix, peste umerii soferului, Gigeta ncercase sa-si adune gndurile. n ma i putin de douazeci si patru de ore, primise lovituri dure, nemeritate si, cel m ai grav, universul n care se complacuse toata viata, cel putin de cnd ncepuse sa gnd easca, se dovedise a fi o simpla nascocire a ei, o himera fara suport real. Se crezuse o zna de cristal, inaccesibila, la picioarele careia orice barbat s-ar fi simtit fericit sa-si depuna omagiul, o fiinta stralucitoare, dupa ale ca rei favoruri oamenii tnjeau o viata. n sinea ei, nemarturisit dect de zmbetul triumf ator pe care si-1 trimetea n oglinda nainte de a o parasi, mai astepta marea lovit ura care ar fi putut fi si marea dragoste.,. Hotarele se deschisesera, era nca tna ra, chiar foarte tnara - la Paris Ies momes nu nseamna nimic, femeia de 35 de ani, ajunsa la desavrsire (frumusete mplinita, stil, experienta etc.) polarizeaza ntreg interesul, toate dorintele. Cu figura ei exotica si avnd la dispozitie tot ce po t oferi trusturile de frumusete - croitori, masseuri, bijutieri, maquilleuri, st ilisti- inteligenta, rafinata si instruita, s-ar fi ncadrat perfect si decorativ n cele mai simandicoase cotloane de la "Maxim's", n costisitoarele resedinte din B dul Hausemann. si dintr-o data... Simti o piscatura dureroasa pe picior. i cazuse scrumul pe rochia de voile lasnd o gaura. Se scutura masinal si stinse tigara ajunsa la cap at.

... Dintr-o data, totul se naruise ca sub suflarea vrajita a unui duh rau. D isparuse magnifica ncredere n sine, siguranta ca e destinata unui mare destin, min unatul ei snge rece, privirea superioara palpitnd de justificat orgoliu, ndreptata asupra celorlalti. Zadarnic si repeta "Sunt eu! Eu! EU! Nimeni nu ma merita, ma voi nalta deasupr a tuturora! Am sa le-arat de ce sunt n stare!" Cliseele pareau maernenite, acolo, n fata ochilor si nu putea vedea nimic alt ceva. Dinu deschisese bresa, neasteptat de adnca, zdruncinndu-i brutal o convinger e la fel de neclintita ca un munte: ca mdiferent de calitatea si substanta barba tului de lnga ea, acesta n veci nu i-ar putea prefera o alta femeie. si tot astfel , n-ar putea-o uita. Fane o primise cu indiferenta de gheata, abia asteptase s-o vada plecata, nu ncercase nici cel mai mic gest de apropriere iar ea si pregatise pna si cuvintele nimicitoare cu care ar fi respins cea mai discreta atingere. Fa ne nsa nu7i sarutase nici macar mna si simtise cu toata fiinta ei ca i provoca sila . Chiar singuri, la capatul lumii, n-ar fi ncercat sa-i descheie bluza Rsul lui ngrozitor, din spatele usii nchise... Inima Gigetei se rasuci de durer e. si-o imagina pe nevasta-sa, frumusetea aceea orbitoare, de o tinerete insupor tabila cu bratele n jurul grumajilor lui Fane, gngurindu-i la ureche: "... Vrajitoare... Vopsita ca un ou de pasti... Patachina din Alba ca Zapada ... oglinda, oglinjoara draga...". soferul se interesase, privind-o peste umar: - Va simtiti rau, doamna? Parcase n fata Hotelului Bucuresti, fara sa opreasca motorul. Gigeta l privi r atacita. si tamponase lacrimile, rostind stngaci: Cred ca am racit. - mi1 pare rau... Spuneti-mi, va rog, unde va las. peste jumatate de ora am o comanda. Gigeta dadu din cap: nteleg... Acasa,.. Str.Colonel Uriceanu. N-avea unde sa se duca n alta par te. n mai putin de un sfert de ora, Nelu se afla n Colonel Uriceanu, la usa Paulie nilor. Nu-i raspunse nimeni si apasa din nou lung, -pe buton. Linistea i se paru suspecta. Era, desigur, o dupa-amiaza fierbinte de vara, cui i da mna face siesta la racoare, n spatele obloanelor trase, lasnd eventual usa spre baie deschisa - s a fie curent - totusi, erau abia ceasurile doua. Nu se auzea bzitul lui Crisan (copilul sau refuza sa mannce "tot" sau sa se cul ce, dar cel mai frecvent amndoua), fereastra batrnului era ferecata ca n februarie si, n general, nu se simtea nici o miscare. Descumpanit, mpinse usa de la intrare. Spre surprinderea lui, o gasi deschisa. "Aici se petrec niste cestii!" Patrunse n vestibul si se interesa cu glas tare: Acasa, boieri mari? Primiti cu colindul? Ciuli urechea. Nu sesiza nici un zgomot si avansa prudent. Primul amanunt ca re-i sari n ochi, fu privirea fixa, sticloasa a Gigetei. Apoi tinuta neglijenta a acesteia. si nu att neglijenta fizica l izbi, ct dezordinea morala, debusolarea, p rapadul sufletesc care emana din ntreaga ei faptura. Cel mai tare, nsa, avea sa se analizeze mai trziu, adevarat soc, l tulbura contrastul dintre Gigeta cea de toat e zilele - posee, importanta, aroganta, de o constanta umoare, antipatica dar co nstanta, - si privelistea pe care o oferea n clipa aceea: azvrlita peste masa, rez emndu-se ntr-un cot, cleios ciufulita, mnjita de machiajul scurs si cu o privire "d e la juma' de vodca n sus". Rochia i se ridicase peste picioarele desfacute - dac a s-ar fi aplecat putin i-ar fi vazut chilotii - n escarpenii azvrliti alaturi, gh icea descatusarea picioarelor umflate de caldura, eliberarea monturilor, cioturi indiscrete, opintind sa strapunga tesatura fina a ciorapilor. Mizeria concreta a sufrageriei - deja ncepuse sa miroase a rnced, a alimente uitate pe masa si desc ompuse - opulenta puturoasa de prosperitate lumpenproletara (ceea ce nu era cazu l) amplificau'privelistea dezastruoasa. Ca todeauna, Nelu reactiona rapid si si nchipui ca da dovada de mult tact, sim ulnd buna dispozitie: - Salve, frumoaso! stiu c-am picat prost, dar eram n fief si v-am calcat de

un buna-ziua. Nu stau mult, am ntrunire... Derutat de tacerea Gigetei, mai completa, "ca sa mobilez conversatia, ntelegi ", avea sa se explice ulterior: - Cald al dracului!... 34 la umbra au anuntat la radio, dar mannca rahat. n prag de alegeri electorale, totul e O.K. tin toti cu noi, pna si Dumnezeu, unde c omunistii apare, soarele rasare!... Gigeta nu se misca. Articula distinct, ca pititii ambitiosi, atenti sa-si pa streze controlul: Economiseste-ti munitia si toarna-ti. i arata sticla de vodca._Nu bause mai mult de un pahar, dar nu era obisnuita cu alcoolul. Nelu refuza. Era prea cald, avea mtrunire, se rezerva pentru diseara. "S-a lasat cu nasoale la astia. si zise, acum mi dau seama de ce era Dora ngrij orata..." si din nou, proceda abrupt: Auzi, scumpa! Hai sa vorbim deschis. Ce mama dracului se ntmpla cu voi doi ?! Sunteti oameni seriosi, ati avut timp sa va verificati, zece ani nu-s de cole a, ce va pali acuma, soro? - La cine te referi? Ciprian se hoiba: - Ei stii ca-mi placi? La tine si la Dinu. Un rnjet despica figura Gigetei. Sorbi din pahar: ntreab-o pe Dora. - Pai de ce s-o ntreb pe Dora, daca stau de vorba cu tine? Ii opri mna care ducea din nou paharul la gura: Opreste-te! Nu te ajuta si nici nu-ti sta bine... Sa zicem, sughita Gigeta. ti-a povestit ca e amanta lui Dinu? Nelu respi ra adnc. Pna cnd avea sa se izbeasca de aceasta , invidie ireductibila a femeilor? Dora, Dora lui cu fabulosul, irepetabilul ei fa rmec va fi totdeauna samnta de scandal, de intriga, va ascuti mereu coltii galben i ai pizmei, "Iar asta, pe deasupra, mai e si beata..." Declara calm: Propun sa fim lucizi, sa nu facem afirmatii regreiabile, Gigeta rnji din nou, se parea ca nu mai cunoaste un alt soi de rs: - ti-a povestit ca aseara i-am surprins n tete--tete. "la o crsma dinObeur?" - si ce-i cu asta? Sunt prieteni, se cunosc din facultate, n anumite momente simti nevoia sa te statuiesti, sa te confesezi si asa mai departe. Gigeta si schimba n sfrsit pozitia si si apropie obrazul de a lui Nelu. Scuipa: Boul e! Nelu Ciprian ncepu sa rda: Esti pulbere! Astept scuze la prima ocazie. "Ce cretina! Dora ncurcata cu baietelul asta, cumsecade n fond si bon enfant, dar n esenta un incolor si inodor ca unponidge (fusese la Londra cu o luna n urma) subtiat cu prea multa apa. n generai, avea o ncrdere totala n Dora, n dragostea lor unica si daca ar fi fos t sa se teama de cineva, cel putin la nceputul casatoriei lor, acela fusese Diama ndescu. Gioni era un seducator de profesie. Avea vocatie si irezistibil, acele d ate speciale care zgndare filonul romantic al femeilor ncepnd nca din adolescenta: cn ta "cu sentiment", improviza dragut la pian, dansa admirabil, complimentele lui aveau picant, tot ce spunea, ct de banal, izvorte din gura lui sunau altfel. Nelu cunostea femei - femei, nu gste! - care, desi avertizate asupra stilului, a antec edentelor, a ntregii panoplii de trucuri, i cadeau n plasa; o plasa nici macar tesu ta prea atent, abia nsailata. Cnd o cunoscuse nsa in fond pe Dora, i ceruse scuze de a o fi temut ca vulnerab ila vis--vis de un Gioni: Gioni, e baiat eminamente simpatic, un prost, amuzant, dar... minor, lipsit de substanta. Nu pentru un astfel de barbat si-ar fi pierdu t Dora frumosul ei cap. Ct despre Dinu, asta nici macar nu se apropia de Gioni. - Boule! repeta Gigeta si si culca obrazul pe masa. n aceeasi secunda, adormi. Nelu se rezema de spatarul canapelei derutat: Nu, n-avea ce:sa mai faca aici. V a discuta cu Dinu. Zapaci: asta-i plecata rau cu sorcova, dar pna una alta, o mai cheama madam Paulian, Dinu trebuie sa aiba grija de nevasta-sa.

Se uita la ceas si parasi n graba, cu aerul unui evadat, casa Paulienilor. Virginia era nascuta n primele zile ale lunii noiembrie, deci n zodia Scorpionu lui si, ca toti scorpionii, visa harnic si avea presimtiri. Credea nestramutat n mesajele lui Morfeu, ct despre premonitii... Nu anuntase ea cu 45 de ani n urma, p rabusirea comunismului? Nu profetizase ea moartea lui Hiro-Hito, mparatul Japonie i? Asijderea si matematic, pe cea a lui Ceausescu? (care, n paranteza, zmbea frate -sau, erau lesne previzibile dat fiind ca exista o statie terminus pentru fiecar e din noi, macar biologic. Nu simtise ea, n toamna aceea a iui 1964, cnd eliberata din nchisoare -cinci ani, timp n care nu avusese dreptul la nici un fel de comuni care cu familia- ca maica-sa, Coana Agepsina, nu mai traia? Nu o data avea sa po vesteasca dupa aceea: "Mi-au dat drumul la 9 dimineata. Da, eram la Bucuresti Ma adusesera cu o lu na nainte... Exact, mtima luna am facut-o n Rahova. Unde sa ma duc? Titi nca nu ies ise, mai avea trei ani, garsoniera mi-o confiscasera. Normal era sa-1 iau pe 7 d e la Opereta si sa ma duc la mama, n Dr. Burghele... Mama mea, pe care stiti ct am iubit-o si era primul om pe care as fi vrut sa-1 vad... Am simtit ca n-am s-o m ai gasesc. Nici macar n-am stat pe gnduri, am urcat ca o somnambula n autobuz, par ca 31, si m-am dus la Manolache... Da, draga, la frate-meu, unde am aflat - ofta -ce sa mai discutam, se prapadise de cinci luni..." Pildele erau nenumarate. Tot ea intuise de la prima ntlnire ca avocatul Breben aru e informator: "asta-i agentoi, Titi, asculta-ma pe mine! ... Miroase dubios de la sapte po ste!... Altfel nici nu ramnea n barou. Toti ai nostri au fost epurati". Barbatu-sau si scotea monoclul si ncepea sa-1 stearga cu poala de antilopa a h ainei, o fosta vesta de vnatoare. - N-a facut politica, scapatati sunt de o suta de ani, l considera inofensiv si neinteresant. De aia a ramas. - Trezeste-te, Titi! Tu nu vezi ca dispune? i da mna sa mai tina servanta, var a trecuta a fost la mare, nu 1-a scos nimeni din casa, cine se mai lafie azi bim basa singur n patru odai, si unde?! Glasul crestea, degetul aratator se catara sp re tavan: n blocul "Malaxa"! tie nu-ti spune nimic asta? Care dintre noi, dintre ai nostri, mai sta asa bine? Tu nu vezi? Vine, asculta, rde, nregistreaza. Altfel, mutulica. L-ai auzit tu abordnd sau participnd la vreo tema n afara de vreme? Colonelul rdea superior: - Pai tocmai asta e! Daca ar fi agentoi, cum spui tu, ar provoca! Ne-ar trag e de limba. La vremea respectiva, ca de altfel si ulterior, dupa ce aveau sa fie elibera ti, garsoniera din Bd. Magheru, recuperata (pozitie ultracentrala, n drumul fieca ruia si un aparat de radio Telefunken" excelent) devenise un soi de club al "rea ctiunii". n plus, Titi si Virginia erau ospitalieri, totdeauna bucurosi de oaspet i si amndoi, n felul lor simpatici, contrastul dintre ei realiznd un pitoresc pican t. Virginia vioaie, iremediabil optimista, tonica, politiciana de forta - merita s-o asculti interpretnd si corelnd n extenso evenimentele mapamondului, intuind cu aplomb rationamentele lui Truman, Churchill, Stalin sau Eden, virnd-o ntr-o clipa de la Sahalin si Kurile la Paris - oferea un teren pe care Titi se putea desfas ura din plin. Colonelul vorbea putin dar punctnd de fiecare data, era sceptic, do tat cu un humor de tip britanic. Rdea arareori si nu ti-1 puteai nchipui fara mono clu. De altfel, prietenii mai matinali l gaseau de obicei n pijama, nebarbierit, t otdeauna calm si monoclat La Ionesti, se asculta seara de seara "Radio Paris", "Koln"-ul, "Vocea Ameri cii", dar n primul rnd "Londra", considerat n unanimitate, chiar si dupa ce avea sa apara "Europa libera", drept postul cel mai serios. Urmau evident discutii si c omentarii, pronosticuri privind tremenul de debarcare al aliatilor. Se proorocea totdeauna optimist, toata lumea fiind de acord ca anglo-americanii nu pot toler a la infinit un regim comunist tn Romnia. Deci, John Bull si Oncle Sam erau astep tati "sigur la vara, cel mai trziu n toamna"; n orice caz nsa, indiferent de sezonul preconizat pna la marele eveniment "mai era" de asteptat doar cteva luni. Termenu l trece, oamenii l uitau sau voiau sa-1 uite, pronosticau" altul: "La primavara, sigur! Presedintele Eisenhower a declarat..." Era nsa o realitate: dupa astfel de sedinte, oamenii plecau remontati, cu suf

letul mbujorat de nadejde, suportau parca mai usor cozile a doua zi, necazurile h abitatului n comun, mitocaniile lui "X" care-ti vorbeste plimbndu-si scobitoarea d intr-un colt n altul al gurii sau ale lui "Mitica Sindicat", amator de bere si ta ble; joc disputat ndeobste n fata blocului, n maieu si pantaloni de pijama, n asiste nta competenta si zgomotoasa a vecinilor. Tot un vecin de altfel si nu avocatul Brebenaru i reclamase pe Titi si Virgin ia "ca-s dusmani de clasa care tin complot seara de seara ca sa cada guvernul si asculta posturile imperialiste". Individul si maritase fata si viza garsoniera Ionestilor. Dupa arestarea lot o si obtinuse ulterior, Virginia, n calitate de proprietara, avea sa lupte crncen, batnd tribunalele pentru a o redobndi, dar aceasta era alta poveste. Spre seara, cnd mai ncepu sa i se zbata si ochiul drept "de -rau" - Virginia s ocoti ca nu avea dect o singura solutie pentru a pune capat nelinistii: sa se duc a la Manole, sa nu-1 lase. singur. "Eventual dorm la ei o noapte, doua ca n-o fi foc. Presimt ca acolo se ntmpla ceva foarte grav..." nghesui ntr-o geanta veche de voiaj singura camasa de noapte nezdrentuta, peri a, praful de dinti si iconita de argint ct o cutie de chibrituri a Sfntului Anton. Din strada, se ntoarse de doua ori pentru a verifica daca a ncuiat casa. A tre ia oara, pentru a se asigura ca a scos resoul din priza. * Margareta o zari prima, la ncheierea ntrunirii. Dora astepta pe canapeaua din hol, ntr-o atitudine care secretarei i se paru plina de distinctie: picior peste pici or, si expunea ntreaga faptura din profil iar minile nnodate se odihneau moale pe ge nunchi. Margareta aprecie dintr-o privire rochia de foulard alb cu buline mari, bleu marine, poseta si pantofii tot bicolori, n nuanta. O panglica mare, ca un fluture de cerneala, i strngea parul la spate subliniind linia desavrsita a gtului. Parea n totul o mare cucoana din fauna "Guldenbourg", "Dallas-Ewing" si alte seriale somptuos opulente, oferind un cliseu ncntator. Poza era att de desavrsita, nc Margareta ar fi pariat ca a fost ndelung studiata si "administrata dupa caz..." Emotia colorase usor obrajii Dorei. Holul ncepuse sa se umple de participanti si - reflecta - cte deosebire fata de finish-urile sedintelor comuniste cnd oamen ii, strivindu-se unii pe altii dadeau buzna pe prima usa, avizi sa scape, sa ple ce, sa fuga!... Acum zaboveau la o tigara, continuau argumentari neepuizate n cad rul ntrunirii, perorau mai departe pentru ca, prea nfierbntati, nu se puteau opri d intr-o data, asa cum nu te poti opri brusc din fuga, fara a cadea n nas. Nelu aparu printre ultimii, anturat ca totdeauna de un grup de suporteri, ma i ales tineri pna n 30 de ani. Acestia l idolatrizau, fara nsa ca vrstnicii sa-1 igno re. Nelu era apreciat ca un om de viitor, onest, o puternica fire de luptator. " Dirijat cu ntelepciune, cenzurat n reactiile prea patimase, poate deveni un politi cian remarcabil..." Cnd o vazu pe Dora, pe chip i se zugravi o expresie de mare uimire, apoi tras aturile i se destinsera iar n ochi i se aprinse placerea surprizei. Spontan, cloc otitor, fericit antrena ntregul grup, lundu-i pe dupa umeri pe cei mai apropiati: - Veniti ncoa, Sa va prezint doamnei mele... Rezemata de usa, Margareta urmarea scena. Sigur ca dragostea manifesta a lui Ciprian vis--vis de nevasta-sa, orgoliul legitim de a fi probabil la ciuma... Completa zmbind parsiv: Soarta barbatilor superbi. Amante first 'class, neveste-foliculiniste grasute, uneori bune bucatarese. Dora si cobora pleoapele peste ochii umezi. Ce fel de inima trebuie sa ai- br onz? Granit? Iceberg? ca sa-1 ranesti pe barbatul acesta stralucind de fericire? Fericit ca o poate privi, ca o poate conduce acasa, ca o poate mbratisa azi, si mine, totdeauna: Nelu i strnse mna si o cerceta ngrijorat: - De ce suspini, draga mea? - E... e prea frumos; si era sincera. - Nu stii ce placere mi-ai facut ca m-ai asteptat, rosti cu o voce calda . .. A fost o surpriza extraordinara si-ti multumesc. Apropo, trebuie sa-ti spun c e am patit azi dupa amiaza cu nebuna de Gigeta, dar nti sa fac comanda...

Era placut pe terasa. Lume destula, nici nghesuiala de cantina dar nici pusti u - n-ai la cine sa te uiti, n-are cine sa te vada - personalul parea sa-si cuno asca meseria iar adierile lacului si ale parcului mprospatau vazduhul ncins peste zi. Dora nu tinea la "Lebada" -cladirea rece, somptuoasa i sugera un mauzoleu, ev entual un cazino tinnd seama de spatiul si topografia foarte divizata a interioru lui - dar trebuia sa fie de acord ca era gradina cea mai racoroasa din Bucuresti . Un picolo le aduse aperitivele de la bar si gheata pentru frapiera. Nelu com andase doua sticle de sampanie. Fara sa fie zgrcita, Dora facu ochii mari: - Esti nebun!... Ai bani destui la tine? Nelu facu cu ochiul: - Pentru orice eventualitate, am buletinul. Asa procedau n studentie, cnd nota de plata depasea continutul buzunarului. i l asau ospatarului documentul de identitate. Aduceau banii -de obicei mprumutati- a doua zi si si recuperau actele. - ...si-ti spun cu Gigeta, ncepu Nelu dupa ce lua prima nghititura de whisky . Avea expresia caracteristica a individului sigur de efectul celor care urma sa le relateze, savurnd cu anticipatie socul de senzational al interlocutorului. Dora respira adnc si si ascunse minile sub masa. Dupa comportamentul lui barbat u-sau, putea sa-si dea seama ca dezastrul fusese deocamdata ocolit; totusi, o ntln ire ntre cei doi, era ultimul lucru pe care si l-ar fi dorit. Mi-ai promis ca nu vei face nimic singur... Nelu dadu din mna: - Fleacuri! Am avut o fereastra de un ceas si m-am zis ca scap de o chestiune dezagreabila. La ce ora? - Pai la doua. ntrunirea era fixata pentru 3. n fine am demarat, am ajuns, a m intrat. Un peisaj de cpsmar, draga mea. Las la o parte mizeria din casa. Dezol anta nsa mizeria ei. A Gigetei! Mizerie fizica, concreta. Asta m-a nfricosat! Nu-s texte. E realitate. Dora se interesa pierita: - Cum adica? Ce facea? - Beata ferfenita, descompusa, latoasa, cu picioarele raschirate, cu monturi , cu subsuori mputite... Ciprian si ispravi paharul si ceru prin semne sa i se mai aduca unul. - Nu-ti poti imagina tabloul! Repulsiv, nspaimntator, degradant iar tot pachet ul asta ti strnea o mila greu de definit Pe de o parte am simtit nevoie de aer.sam atirez urgent din peisaj, pedealtasimteam ca omulaoestatrebuieajutat - N-am vazut-o niciodata beata. Crezi... Crezi ca povestea o afecteaza chiar att de serios? Nelu ridica din umeri: Da-mi tu alta explicatie.. stii ce ncep sa cred? A fost totdeauna cam neb una - gndeste-te la colectia ei de ciudatenii - dar circumstantele unei vieti rel ativ normale, fara accidente nu i-au dat ocazia sa se manifeste, iar noua sa bag am de seama ca avem de-aface cu o furioasa - Exagerezi. Pare bizara, adevarat, dar totdeauna mi-am nchipuit ca n realit ate e mult mai simpla... Vrea cu tot dinadinsul sa epateze... Sa se faca inetere santa. Ciprian dadu la o parte cocktailul de creveti si aprinse o tigara. - Nu, i se adresa debarasoarei, nu strnge nca.. O astepta sa se ndeparteze si relua: Fixatia de ultima ora a Gigetei este ca tu ai fi amanta Iui Dinu. Desi pregatita ntr-un fel, inima Dorei zvcni speriata. Fara sa se uite n oglind a, simti ca pleoapele i tremura. ngaima inutil: Ce... Cum... -ti-amspusca-i ticnita AlungafumulcaresemdreptaspreobrazulDorei si rse: V-a prins n flagrant delict ieri seara, la nu stiu ce bomba E adevarat? Femeia dadu din ca p: Da... Voiam sa discutam. Din nou, mintea. Doar ca tot timpul si chiar n clipa aceea, fiecare din ei se gndea la altceva. Ce qui-pro-quo idiot, de farsa bulevardiera! Mi-am nchipuit. Apropo, tolomacul ala ce zicea? Dora si supse buzele. Situatia i se parea cumplit de jenanta, ncepu sa transpi

re: - A introdus actiunea de divort... - Gasesc ca a procedat corect! Cu baiatul cum ramne? Dora ncepu sa-si faca vnt desi se simtea bine racoarea serii iar dinspre lac v eneau adieri care umflau poalele fetelor de masa risipind scrumul din scrumiera prea putin adnca. -Cinepcatesastie^Dinuarvreasa-liaeL togeneral,Gigean-apea tacut caz de copil , dar acum s-ar putea sa-1 reclame. De dragul sicanei, stii.. Da. Asa cum am vazut-o, te poti astepta la orice. Ridica vesel paharul: - Sa bem pentru ct mai putine necazuri... Dar nu mi-ai spus iubito, cine-i viitoarea doamna Paulian. O cunoastem? , Dora si musca buzele. Inima i batea nebuneste. Cuvintele i mncau buzele: "Eu... Eu sunt..." Oare nu s-ar fi putut inventa un moment mai prielnic pentru a pune n sfrsit, cartile pe masa? - nteleg, nu ntelese nimic Nelu. Barbatu-i un gentleman, nu vrea s-o comprom ita pna nu seva limpezi situatia. Desi ntre prieteni discretia functioneaza mai pu tin scrupulos, sa nu uitam nsa ca Dinu a crescut n parohia lui Manole Paulian. Bie tul batrn e un Ceahlau de politete si bune maniere... Totusi cte ceva de ordinul g eneral trebuie sa fi scapat... Dora respira adnc si scoase o tigara. Un chelner atent se repezi cu bricheta aprinsa, oferindu-i un foc. - A fost foarte evaziv... Am nteles ca sunt cam de aceeasi vrsta. Se cunosc de mult... - Maritata? - Da. Facu un efort sa-1 priveasca n ochi, dar Nelu se gndea la altceva: - Ce curioasa e viata! declara pe un ton nostalgic cu privirea atintita spre haul de ntuneric care se ntinsese peste lac. Cteva felinare, feronerie n alb destul de gratioasa, punctau malul... - Ea e maritata, continua, el nsurat. Poate si dincolo sunt copii, sau cine s tie ce probleme. Un fapt ramne sigur., Acum, n clipa asta, doua familii traiesc o drama. Despartirile nu-s frumoase dect n filme. Dora i urmarea porofilul barbatesc ai mima strnsa si lacrima ncoltita. - Nu stiu unde vrei sa ajungi... - Ei traiesc o drama, surse Nelu, n timp ce noi suntem att de fericiti! Mi-e te ama ca-i nedrept... - Nu-i nedrept, sopti Dora, ne vine rndul la fiecare... Cine-i scutit de sufe rinta? Nelu i lua mna si i-o mototoli n pumnul puternic. - Noi. Tu si cu mine. ti promit. N-am sa ngadui necazurilor sa se apropie de noi. Pun aviz pe usa verboten] Dora rse trist: Da-rni drumul... Ma dor inelele... N-ai sa cresti niciodata mare, Nelu.. . Nu-si putea imagina cum un om se poate lasa att de usor nselat! Un om inteligent, ager pe care nsa l legau la ochi o extraordinara siguranta de si ne, o ncredere nemarginita n cel de alaturi... n aceeasi clipa, Dora se hotar. Va recurge la solutia cea mai lasa. si:o va re prosa toata viata... Toata viata! Adica, att ct dureaza memoria momentului fierbin te caruia departarea i estompeaza pna la zero interesul, transformnd totul n materia l de arhiva. si-o va reprosa, i va fi rusine dar i era peste putinta sa procedeze altfel. i va lasa o scrisoare. i va explica, i va cere iertare, va fi umila-.. Nu 1-a nt eles, nu 1-a putut urma n drumul lui vertical, n-a avut destul suflu, accentele l ui sunt prea viguroase pentru ea... Va gasi scrisoarea cnd se va ntoarce din provi ncie. Ea va fi atunci departe, n Iatlia. Se simti dintr-o data nviorata. i adresa un surs ncntator: - Destupam si a doua sticla? Nelu batu din palme ncntat: - n sfrsit, ti-ai revenit. Da, iubito. Sa bem... sa bem pentru cine? Dora zmbi nesi gur: - Pentru cei fericiti dar si pentru cei nefericiti. Deopotriva.

Parasira localul strns nlantuiti. Noaptea de vara era magnifica, pictata de un penel cinstit: o luna de aur, techin smuls din salba veche, un lac linistit, cop aci neclintiti minunat profilati pe cerul nstelat Cautnd masina n parcaj, Dora ncremeni. ntlni o privire neguroasa, grea care o urm area prin parbrizul deschis al unei masini rosii. Era BMW-ul Paulienilor. I se p aru dintr-odata ca bratul lui Nelu i striveste umarul, dar n-avu puterea sa se sm ulga. Nelu i prinse delicat barbia, silind-o sa-1 priveasca n ochi: - ti multumesc Dora. A fost una din cele mai frumoase seri din viata mea... - Domnule, paroxismul presupune, indiferent de simatia la care ne referim, o stare excesiva. Cum excesivul nu poate dura - oboseste si asta - urmeaza, ntro formula sau alta, deznodamntul Mesager, vestitor de final deci. - Prea subtil pentru mine. Ce vrei sa spui? - Ma gndeam la smecherii astia cu crima, grupul Paulian sa le zicem. Noaptea de luni spre marti a fost pentru ei un cosmar. Scandaluri, itinerarii ncrucisate, adevaruri crude, amenintari, bulibaseala de sentimete si resentimente de maxima dntensitate. Daca izbutesti sa reconstitui atmosfera, devine clar ca un asasinat era aproape iminent. - Tot nu nteleg unde vrei sa ajungi.. - Starea de apogeu e valabila si ntr-o ancheta. Cnd lucrurile par mai ncurcate, solutia se iveste de la sine. tsneste la suprafata... Tesi miri cum de n-ai vazu t-o de la nceput. ti-o spun din experienta. - Experienta! Nu fi caraghios! E valabila cel mult cnd vnezi hoti de gara sau tramvaie. Sau cnd la vreun parastas, mitocanii trotilati scot sisurile si-l ajust eaza pe nasu 'pentru ca asa si pe dincolo ... - Faci pe desteptu', stii ca am dreptate. Cu ct faptele par mai mbarligate, cu att se descurca mai simplu si mai repede... -... sau niciodata 7. Un nasture baroc Cnd se trezi seara cu Virginia la usa lui, Manole Paulian ramase traznit de m irare - doua vizite n aceeasi zi; cnd sora-sa nu calcase pe la ei de cel putin cin ci-sase ani! - dar se si bucura. se simtea fioros de singur si, el nu se ascundea dupa degete, i era teama sa n nopteze doar cu Gigeta. Doar ei, n toata casa deoarece Crisan dormea la un coleg de scoala, son copain; Florin, era baietelul unor medici, Radulescu, si locuia n cartier. n general, Gigeta nu-i ngaduia sa lipseasca de acasa noaptea si toate ten tativele de gen, sprijinite cu insistenta de parintii lui Florin care-si reprosa u ca baiatul nu mai are frati, fusesera ntmpinate cu un refuz politicos dar catego ric. Motrivatiile ei, pe care desigur Radulestii erau departe de a le intui, tine au de originea obscura, "plebeiana", a celor doi. "E suficient, declara ea din vrful buzelor, ca nu-1 pot feri pe Crisan de pro aste companii la scoala, pe strada sau la bazin. Dar relatiile personale suntem obligati sa i le controlam. Orict s-ar fi straduit nsa Dinu nu gasea nimic neonorabil n viata sau pozitia s ociala a sotilor Radulescu- oameni foarte cumsecade dealtfel, totdeauna veseli s i gata sa-ti spuna o amabilitate- dar cuvntul Gigetei era lege si nu cunostea con trareplica. Adevarat ca mama medicului mai umbla cu basma si desculta, eventual n ciorapi de lna prin casa, intra n vorba joviala cu toti necunoscutii iar pe toti, indifer ent de sex, vrsta etc. i aborda cu un familiar "auzi, maica..." De asta data nsa, Gigeta fusese neasteptat de ngaduitoare -Manle Paulian ar fi z is mai degraba absenta si mahmura - si si dadu avizul fara tocmeala. Lui Crisan, beat de bucurie, i se parea ca va trai o aventura extraordinara. In vreme ce batrnul, stngaci, se straduia sa-i alcatuiasca sacul de noapte, ui tnd binenteles exact jacheta de la pijama, copilul jubila, topaind n jurul lui ca u n tap si turuind ct l tinea gura: -... Are toate casetele cu Superman... Don' Radulescu joaca sah cu noi... Lu

i Florin nu-i nchide nimeni lumina... Poa' sa stea si toata noaptea... Mama lu' F lorin ne-a facut macaroane si nghetata de capsuni! Cta vrem!... Desi fusese invitat pentru seara, era gata echipat de la ora patru jumatate si doarbuna crestere caci fusese bine dresat cu percepte foarte stricte de maica -sa, l mpiedica sa dea buzna peste oameni. Pndea nsa fereastra cu emotii de logodnic a si cnd Florin, la fel de nerabdator si semnala sosirea fluiernd semnalul lor paro la - melodia din "Twin-Peacks" - la ora sapte, Crisan era cel mai fericit copil din lume. Att de fericit nct, pentru prima oara de cnd ncepuse sa vorbeasca, uita sasi ia ramas bun de la bunicu-sau, zburnd literalmente pe usa. - Nu uita, mine ai engleza, i aminti Manle. Sa vii devreme... N ti-ai facut te ma... Am pus ceasul la... Celelalte cuvinte se ratacira n gradina, se alungara si din mintea lui Crisan , arome de seara spulberate n vazduh. Batrnul se retrase cu un suspin n odaia lui, la nasturii lui. Nu se putea adun a si pndea nelinistit miscarile casei. i era frica. O frica fizica. Tot tragnd cu u rechea, ntelese ca Gigeta facuse un dus, apoi purtase o convorbire telefonica pre lungita, ceea ce nu-i era n fire. De obicei discuta scurt, la obiect, aproape nep oliticos de laconic. Auzi o masina oprind n fata casei si Paulian se repezi la fereastra. O vazu pe so ra-sa cobornd anevoie din taxi si casca gura de mirare. - stiu ca te deranjez, Manle, gfi Virginia, dar n-am avut liniste. Sunt situati i cnd e imprudent sa rami singur. Nu trebuie sa te ocupi de mine, pot sa ma ntind s i pe un fotoliu. - Ei, fotoliu! Nu-i nici o problemna... Ai sa te culci n camera lui Crisan... Doarme la un prieten... I-a permis Gigeta... Virginia rasufla usurata. I-ar fi fost dezagreabil sa simta cea mai mica umbra de nemultumire. Desi expansiva si nd razneata, facnd n viata cam tot ce poftise, paradoxal - detesta sa deranjeze. n rea litate, stiuse ca nu deranjeaza. Oamenii se amuzau de tot ce spunea, o gaseau no stima si odinioara, izbutea sa descreteasca fruntile. Sarbatorita si aplaudata, s i permitea si momente shoking dar pastrnd mereu Nordul. Fusese picanta, uneori so case, dar nu consternase. Nu puteam sa te las singur... si ridica ochii spre tavan:E acasa? Batrnul cobora instinctiv vocea de parca Gigeta l-ar fi fi putut auzi de la etaj: - Da... Sa ne facem ca nu observam nimic... - E cel mai cuminte lucru... si derula fisiul subtire - erau douazeci si cinci de ani de cnd iarna, vara, d ulce primavara "purta comprese" (expresia Gigetei) n jurul gtului spre a camufla r avagiile vrstei- si se lasa greu pe canapea. - Ce Dumnezeu, Manle, tot n-ai mai ispravit cu nasturii? Jenat, batrnul netezi mas inal fata de masa. - Daca m-am apucat, m-am apucat... Ce-ai vrea sa fac cu ei? Indiferenta fata de bunuri - indiferenta pe care vesticii o considera pur orientala "salbatici, n-au notiunea valorii" - ridica din umeri: Strnge-i cu farasul si arunca-i! Cine o sa-i mai foloseasca? Lua cteva sir aguri- nasturii deja sortati si pusi pe ata- pufnind cu dispret: - Mai stai sa-i si nsiri! ncepu sa rda: Mi-ai amintit acum de nenea Tache... Pa rca-1 vad cu tichia pe o ureche, lnga fereastra, n odaia din fata... - Alegea pene, surse Paulian. Tusa Cuta era exasperata: "Omul asta ma nnebunes te! Sunt toata tapetata cu pene. si pe dinafara si pe dinlauntru!" Virginia completa rznd: - Mamei i-a spus-o mai pe sleau. "Agepsino, spui drept, mi-au ajuns fulgii lui Tase pna n ovare". Amndoi ramasera o clipa cu gndul la "tablourile" batrnului cam ntr-o ureche, un soi de alcatuiri pe motive vegetale, uneori chiar peisagii, din pene de toate cu lorile. Le prefera pe cele de pitigoi, mierla porumbei rotati si paun... si pigul ea cadrele cu penseta, forfecel de unghii si lipici reteta proprie, iar rezultat ul desi naiv, nu era lipsit de gingasie. Ce s-o fi ales de ele? Avea pe putin vreo suta. Virginia dadu din mna:

- Ce sa se aleaga? Dupa ce a nchis ochii nenea Tache le-a pus Cuta pe foc. Se umpluse casa de molii si asta-i adevarat... si descopcie discret fusta, slabind fermoarul. - Bag de seama Manole?... Pe masura ce avansam n vrsta, ne izbim tot mai mul t batrnilor nostri. Ma trezesc cte o data facnd gesturi ca mama... Le si uitasem, d ar tot eu mi le-am reamintit repetndu-le azi, inconstient. De pilda, cum si tragea nasul crmindu-1 ntr-o parte ori se apleca sa-si ncheie botinele... Rdeam de ea si a cum fac la fel... Manole Paulian dadu din cap: - si chipurile ncep sa semene... Cnd eram tineri, nu se baga de seama. Eu, d e pilda, ziceam ca nu seman cu nimeni din familie. Acum esti leit unchiul Pepe, fara canotiera. Asa-i, dupa patruj'-cincize ci de ani, ncepe sa se simta spita. Virgina ramase pe gnduri. si trecea distrata degetele prin mormanul de nasturi si n urechile batrnilor clopotira ntr-aceeasi clipa zvonuri vechi. - Ce-mi veni, se mira cu buze pungite, sa-mi aduc aminte acum de Toma, natn gul ala de la grajduri! Manole Paulian zmbi: - si eu tot la el ma gndeam. Ne astepta de Craciun cu sania sa ne duca la con ac... Arata spre nasturi: Clinchetul de zurgalai. Chiar acum, parca i-am auzit.. . - Probabil... Exista pesemne si o memorie a sunetelor... Nu m-am gndit niciod ata la asta... Tu ti mai amintesti de vocea lui Papa? Sau a Tusii Cuta? Sunt attea glasuri n viata noastra... Batrnul netezi fata de masa: - Nu le mai am n urechi, dat daca i-as auzi... - Ni s-ar parea straine... Degetele slabite ale Nu... Asta nu cred... Cu siguranta i-as recunoaste. Virginiei pe care verighetele subtiri - una de aur, cealalta de argint - jucau, ridicara n lumina un nasture fantezi. Era negru, din celuloid, traforat, nchipuind o mpletitura fina de crengi: - asta de la cine o fi ramas? Dupa ct e de brligat, trebuie sa fi fost al Tusi i Cuta.'Ea era cu gusturile baroce n familie... - Dupa epoca, Virgi... Nu uita ca prinsese pasoptistii!... Pai noi eram de-o schioapa, cnd ea avea anii nostri, ba si mai multi. - Da-1 naibii! ncheie Virginia mecanic abandonnd nasturele n gramada. Parc-ar f i o cununita funerara. Din alea de-si agata catolicii pe cruce. Manole clipi marunt si lua o figura grava, fara legatura cu atmosfera blndei seri de iunie de pna atunci. Amintiri depanate de doi frati batrni... si amndoi ncer casera inconstient acelasi sentiment complex: o satisfactie greu de definit, ace ea de a fi unicii proprietari ai parfumatelor aduceri aminte, dar n acelasi timp si un sentiment de rece, geroasa nsingurare. Esti cu adevarat batrn si singur cnd a u disparut toti martorii, toti cei care ti-au mobilat existenta. Nimeni nu stie nimic... Ai dreptate. Accentele grave ridicara ochii Virg iniei. - Ce profund! Ai haz, Manole. Cu nasturii astia ai tai, am devenit filosofi. - Toti suntem filosofi n felul nostru, daca ne dam osteneala sa zabovim, sa c ugetam... l ntrerupse usa deschisa pe neasteptate, cu intentionata violenta. Tresarira a mndoi speriati. Urechile lui Manole vjiau, degetele Virginiei se agatara crengi cri spate n plusul fetei de masa. Gigeta i masura cteva clipe. Era mbracata de oras.dest ul de ngrijit dar fara pedanteria obisnuita. si strnsese parul pe ceafa si" pentru prima oara, n zece ani de cnd o cunosteau, cei doi o vedeau fara urma de machiaj. si chipul acesta nou, spectral.dincolo de care intuiai motivatii grave parca i nfr icosa mai tare. Paru ca vru sa spuna ceva, dar se razgndi. Buzele adunate brusc ntr-o taietura rea, botita, i tradau efortul de a se stapni. Le ntoarse spatele si trnti usa din t oate puterile. - n clipa asta, si traduse impresia batrna, ar putea ucide. Sunt convinsa... Manole Paulian articula greu, cu limba uscata:

Ce-o fi avnd de gnd? - Nu stiu, se stnse ntre umeri Virginia, dar era fioroasa. Parca-i statea ma i bine mnjita. * La volanul superbului sau Bugatti, stefan Dumitrascu fredona multumit. Despr inse telefonul. l instalase de o saptamna dar scula nca pastra prospetimea unei juc arii abia primite. si chiar se simtea ca un copil. Pe Lelia avea s-o strnga n brat e peste cteva minute, dar tot cu cteva minute nainte dorea sa-i auda glasuk placere a de a folosi telefonul-radio constituia o ispita n plus. Imaginea marelui boss d in filme nu mai simboliza departari inaccesibile economice, geografice si de ornd uire ci se afla aici, chiar aici, n acest Bugatti prosper care peste trei sau pat ru sute de metri va da coltul pe str. Helesteului. Clisee stralucitoare i defilau dinaintea ochilor procesiune, panglici costisitoare first-class si nu serpentin ele ieftine de la revelioanele tovarasesti. - Iubita mea... Nu, nu ntrzii. Dimpotriva. n cteva clipe sunt acasa... Da... N -am mai avut rabdare. Te iubesc. Se privi instictiv n oglinda retrovizoare. Propria imagine l surprinse placut pe el nsusi. Un barbat masiv dar nu greoi, cu o expresie inteligenta; vioi, sport iv, rafinat - elegant si un aer general aelamfine. Un rnjet de geambas din vechea recuzita, un rnjet pisicher si vulgar trasnind a sis, ceapa si Marasesti fara filtru i altera fizionomia distinsa: Fane, fir-ar ma-ta ta a dreacului! Zici ca te-a c... n buricul Versailles-ului , nu n Ferentari!" - stefane... auzi glasul Leliei. - Vin imediat, scumpo... Frna brusc si din fericire la timp. O femeie ivita din senin se protapise n mi jlocul strazii, cu bratele ntinse, ca rastignita. Dumitrascu scoase furios capul pe portiera. O recunoscu pe Gigeta sim se simti gtuit de consternare. tsni ca un l eopard din masina izbugnind furios: - Ai nnebunit, fa? Du-te'n ma-ta la tren daca ti sa facut de coliva, nu-mi fa mie fite din astea! Cu un singur pumn, Fane, adevaratul Fane strapunsese ambalajul de casa mare. Gigeta avu chiar imaginea unui imens rahat ascuns ntr-un pachet somptuos, bijute rie de arta-reclama comerciala. Scrsni cu buze nclestate de ura: Badaranule! si las! Un badaran las. Dumitrascu - privind instinctiv n jur - masina era oprita n mijlocul drumului, replica scurt: Du-te-n... ti-a fost frica sa dai ochii cu mine. M-ai mintit ca pleci... Dumitrascu se holba, sincer mirat: - Frica? Du-te de-acilea! Mi-a fost scrba. Hai, fa curat, ma grabesc. O apuca de umar ncercnd s-o dea la o parte. Gigeta se smuci: Ia mna dupa mine. -Ha?! Dumitrascu si dadu capul pe spate si izbucni ntr-un rs salbatec: - Doamne sfinte! Doar nu ti-ai fi nchipuit, ca... Ei nu, ca-i tare de tot!. .. Mna Gigetei zvcni dar barbatul i-o prinse din zbor: - Fara d-astea, scumpeteo, ca ntorc foaia. Muta-ti hoitul ca n-am perspecti va! Gigeta ramase neclintita: - Daca pna n 24 de ore, nu-1 arestezi pe Dinu, i spun tot nevesti-ti! Fane Dumitrascu ridica din umeri: - Ce-ai sa-i spui? - Tot! - Ce? Ca ai fost trfa mea timp de zece ani? Prostul gust nu-i cel mai mare pacat. Sa vedem ce zice ea. - Imbecilo! Care barbat n-are arhiva lui de curve? Ce, m-a luat fecior din trla lu'tataia?... Scuipa peste umar si urca n masina. Motorul ncepu sa duduie. Gigeta se agata de po

rtiera: tine minte! 24 de ore. Att. Tu nu ma cunosti... Masina se ndeparta, lasnd-o n mijlocul strazii. Privelistea era dezolanta; necl intita ca o statuie strmba, ca o sperietoare zdrentaroasa, n mijloc de cmp. - Dobitoaca! scrsni Dumitrascu. Mi-a stricat pofta de mncare, n masina rasuna glasu l catifelat al Leliei: - Ai spus ceva, stefane? De ce ntrzii? Aud tot felul de zgomote. Dumitrascu tresar i. Fara . sa-si dea seama, nu decuplase telefonul. Intonatiile se ndulcira instantaneu, gngurit penibil pentru urechi srai ne mai ales cnd glasul e sexagenar. Cuminte, pisicuta! Taticul tau ajunge ntr-o clipa. Gioni Diamandescu si spunea' cu toata convingerea ca de mult nu se distrase att de bine. Nu era un om rau, nici pe departe sadic, satisfactiile perverse se sit uau la fel de departe de el precum Gangele de Ialomita si, n consecinta, ar fi fo st ultima persoana care sa se bucure de nefericirea unor prieteni. Doar ca se na scuse plaisirisv (el si nchipuia ca are simtul proportiilor), si iubea statutul si, incapabil de sentimente profunde, nu lua n serios, nu pot pentru ca sa pricep, m on cher, ntelegi.." necazurile pe care el nu le socotea fundamentale. Iar fundame ntal i se parea doar decesul propriul deces, sau un faliment rasunator. Propriul faliment, ceea ce nu e cazul - daca poti pentru ca sa ma ntelegi, si nu cunosc o singura visterie n comunism care poate pentru ca sa nregistreze asemenea ciudateni e". Presimt ca vom avea o noapte... vioaie", i strecurase Ninei cnd Dinu, stors, pr abusit si cu expresie de cine abandonat de stapn se ntoarsese acasa. Nina i ndreptase o privire indignata. Cel mai greu i ierta lipsa de simtaminte. si asta - fatal, fara sa fie un natng, l ducea la gafe. Chiar si zmbetul incert de acum era o gafa. Spunea mai multe dect orice afirmatie directa: Hai sa ne vedem d e treaba, uite unde era drama! Doua divorturi, un el si o ea care au ratat o lun a de miere n patria macaronarilor pentru ca soata inocenta a fost mai iute de mna, un el si o ea care-si nchipuie ca se iubesc la absolut iar peste maximum cinci a ni, o sa se minuneze ca ce-i palise..." Din fericire Dinu, prabusit si obsedat, nu observa nimic, nu-si ridica ochii din pahar, vorbea n nestire, cu suspensii si inflatie de semne de exclamare. - ... mi s-au taiat picioarele!... Cum e posibil?! Ma durea tot... ochii.. . trupul... E o minciuna? Tot ce traim e o minciuna? Se uita tinta la Nina si aceasta avu impresia ca nu-si va mai desprinde nici odata ochii de pe chipul ei. si ca niciodata nu simtise att de concret greutatea unei priviri. i mngie parul cu obisnuitei ei gest matern. - Judeci ca un copil. Ce te-a socat att de extraordinar? Ca o tinea de dupa umeri? Ei si? Oamenii acestia sunt casatoriti de doisprezece ani. S-au nteles, a u tinut unul la altul si nimeni nu e vinovat ca lucrurile n-au mers pna la capat tot asa. Un gest de tandrete amicala... Asta-i tot! Gioni Diamandescu i ndrepta nevesti-si o privire plina de miez. Daca m-ai fi surpri ns pe mine ntr-o ipostaza asemanatoare, le-ai fi interpretat tot att de generos?" Se multumi sa-si treaca aratatorul pe sub nas, unul din gesturile acelea ref lexe cnd admosfera dintr-o ncapere trebuie mobilata, ncepatorii, mai cu seama timiz ii, aprind an-a tigara. - Nu stiu, ngna Dinu. Ma simt ca ratacit... Ce trebuie sa fac?... ncotro?... De m-as vedea peste un an... Cel putin as sti... - Ce sa stii?... Stati asa! Nina ridica degetul n aer: Mi s-a parut ca am auz it soneria. - Nu ti s-a parut, rse Diamandescu, a sunat. Zici ca-i 11 dimineata, nu 11 se ara. Se ndrepta spre vestibul, frecndu-si minile cu ciudata satisfactie. Se uita pri n vizor si scoase lantul. Un rnjet i despica figura pna la urechi. Ia te uita! Ce placere... Gigeta i arunca o privire asasina si trecu pe lnga el, fara un cuvnt. Diamandes cu trnti usa cu calciul si se repezi pe urmele ei. , Nu voia sa scape intrarea. Ce -i drept, momentul merita. n viata lui, si zise, nu vazuse atta consternare nghesuit a pe metru patrat iar cliseul era nespus de caraghios. Nina, cu ochii holbati si

un deget uitat n ureche - tocmai se scarpina - parea o vaca pocnita la mir, Dinu , ca palit de Parkinson, nu izbutea sa-si stapneasca minile si maxilarul. Gigeta, agresiva dar nca stapnita, se adresa Ninei: - De ce l-ati primit? Asta numiti voi prietenie? Diamandescu zmbi si se aseza non salant pe marginea mesei: - Notiunea e complexa, ma chre. Eu, de pilda... Nevasta-sa i se agata de brat: - Sa trecem dincolo. - Nu! se opuse Dinu. Stati aici. Gigeta si sticli dintii. - Adevarat! De ce sa plecati? A mai ramas ceva despre care sa nu fi aflat? Un singur petec de rufa murdara? Diamandescu, bine dispus, si desprinse bratul: , - Dupa cum vezi, scumpa mea, diplomatia ta a dat gres nca o data. Nina si musca buzele: Doamne! Sunt clipe n care mi vine sa-1 omor!" Gigeta si lasa poseta pe ms si se sprijini cu ambele mini de spatarul unui scaun . Rosti scurt: Hai! Tnarul Paulian o privi ca un dobitoc", gndi Diamandescu. si ntrebarea se asorta. . -Unde? - Acasa! Sunt dispusa sa uit totul. Dinu scutura hotart din cap: - Nu..'. Asta nu se poate. - De ce nu, ma rog? - Mai bine mor! Prefer sa crap! Diamandescu si dadu drumul usor sa alunce. Se interesa suav: - Nu credeti ca Nina are totusi dreptate? Sunt chestiuni care va privesc. Gigeta l ignora suveran. Doar un usor zvcnet de umar trada ca auzise ntrebarea. Facu un pas nainte, rezemndu-se de masa. Rosti limpede, desfacut: - Dinule, ti acord nca o sansa. Vino acasa si voi uita totul. Fara comentari i, fara consecinte. Am martori aici. Paulian si trecu palma peste frunte: Mi-e imposibil. Nu ma pot ntoarce... S-o iau de la capat... Gigeta si sups e buzele. Era decisa sa-si pastreze cumpatul. -Crisan nu nseamna nimic pentru tin e? - Crisan! exclama Dinu si Diamandestii avura n aceeasi clipa aceeasi impresie : ca e gata sa izbugneasca n plns. Mult... foarte mult. El are toata viata naintea lui. n fond, fiecare avem dreptul sa fim fericiti. O sa nteleaga mai trziu. - Crezi?! Dinu se ridica, nesigur pe picioare: - De ce nu ntelegi? Noi nu putem sa ne prefacem ca nu s-a ntmplat nimic. Sa c ontinuam o greseala. O greseala cumplita... Asa a fost viata noastra. Narile Gigetei palpitara. Dora ti-a explicat chestia asta? Las-o pe Dora. Tu stii cum au stat lucrurile ntre noi. Diamandescu prinse privirea nevesti-si si clipi discret: ti-am spus eu?" Nina ridica imperceptibil din umeri. ntr-adevar, nu o data Gioni coment ase cu* nedumerire cuplul Paulian. Nu nteleg ce-i cu astia. Ei putin i pasa de el, el doar ca nu casca n prezenta ei... Ce fac cnd sunt singuri? Cum l-au zamislit pe ala micu pentru ca nu-i vad nici de-al dracului folosind acelasi cearceaf...." -... mai putem sa ne refacem vietile... N-am ce sa refac, i-o reteza Gigeta. Viata mea exista. Dinu nclesta pumnii. Efortul de a fi calm si lucid i depasea resursele. Nu si a mea, Gigeta. Sa ne despartim omeneste, civilizat... ' si sa ramnem buni prieteni, nu-i asa? Hohoti ironic: Lasa textele de cinema si vino-ti n fire! ti-o spun pentru ultima oara: hai acasa si uit totul. Dinu ofta adnc si arunca o privire disperata spre Diamandesti. Gioni trase un scaun, se propti n coate si si mpleti degetele ostentativ spre mijlocul mesii hai s a stam de vorba". Daca tot ati acceptat martori, mi permit sa intervin. Dupa mine. chestia e extrem de simpla, iar divortul obligatoriu. Macar din decenta. Se uita spre Nina, parca cerndu-i acordul: Ce sa mai discutam? P-asta nu-lmai ntorci n bat atura nici cu patru perechi de boi! Ai pomenit amor cu catuse si lanturi la pici

oare?! L-a condamnat Dumnezeu la galere? ti-o spun din experienta, Gigeta... Fem eia i-o reteza brutal: Experienta unui crai de mahala nu ma intereseaza. Diamandescu izbucni n rs : - Gresesti, fetito. De la fitecine poti nvata cte ceva. si nu voi pentru ca sa te mnii... Nina i astupa gura cu palma: Ispraveste, Gioni! Ajunge! Gata! Diamandescu se debarasa si se rasti far a s-o priveasca: - Lasa-ma naibii n pace! Cnd ti vine sa versi, nu-ti mai furnica nimic n panta loni. Asta-i lege mai fixa dect a lu' Arhimede. si muierea care o descoperi antid otul ia toate premiile din lume: Nobel, Oscar, Herder, Costica si care or mai fi ... Esti groaznic! tipa Nina. Gigeta, alba cadaverica, tremura de furie: Nu stiai ca esti maritata cu o hazna? . - Ispraviti! urla Dinu. Acu' v-a apucat pe toti? GioniJDiamandescu se ridica: - Faceti ce vreti, eu ma duc sa ma culc. Parerea mea e ca nu mai aveti ce discuta pe tema n afara de problema materiala. Cum va mpartiti agoniseala. Gigeta tsni ca o vipera: - Nu exista nici o problema materiala. - Cum adica?! se blbi Dinu. - Scurt! Nu exista. Totul mi apartine mie si fiului meu. Nu vreau dect sa mpartim banii. stii bine ca eu i-am cstigat... Am facut bi snita ordinara n turcime, am stat ore n sir la vama, numai la nemti ce-am patit! - Te priveste. - Pe din doua, Gigeta... Mi se pare mai mult dect corect. Gigeta izbi cu pumnul n masa. Ochii i scaparau de satisfactie: - Nici un sfant! Auzi? Niciunul. Ce-ti nchipuiai?! Dolce vita cu trfa aia a lu' Ciprian pe banii mei? Niciodata! Niciodata!! Diamandestii o priveau nspaimntati. Pierduse orice masura, parul i scapase din siret, ochii scoteau flacari verzi, clabuci concreti, nu figura de stil, aparuse ra la colturile gurii. O furie! O meduza isterica! o fotografie Diamandescu. n loc ul astuia as fugi ct ma tin picioarele, m-as aia pe toti francii! " Dinu se apropie de Gigeta si Nina se ntreba care dintre ei e mai livid. - Nu poti sa-mi faci figura asta. Gigeta rse fioros: - si de ce nu, ma rog? Uite ca pot foarte bine. - Nu! Sa stiu ca te omor! - Omoara-ma! Dinu tsni si o apuca de reverele rochiei: Te ucid, nenorocito! Diamandestii sarira, ncercnd sa-i desparta. - Potoliti-va dracului! -O omor! - Dinu! -O omor! i dadu drumul azvrlind-o, crpa netrebnica, pe canapea: - Daca tot e sa ne spalam rufele murdare... Uitati-va la ea! Cea mai mare scrba care s-a nascut vreodata! Vorbeai de premii, desteptule?! Eu le iau pe toat e! Ba si decoratii! Legiunea de onoare, n gradul de comandor! As fi vrut sa te va d dupa o noapte! Urla: O singura noapte petrecuta n acelasi dormitor cu mputita asta!... Dormitor mputit, pat mputit... Totul... Totul! ' Se rasuci cu spatele, stapnindu-si un hohot de plns. Gigeta si lua geanta si se ndrepta clatinndu-se spre usa. Rosti surprinzator de limpede: Nici un sfant! Iesi din apartament lasnd usa deschisa. Nina i sopti lui barbatu-sau: - Condu-o pna la un taxi. E ntr-un hal fara de hal. Sa nu " pateasca ceva. Gioni ridica din umeri. Ia mai da-o dracului! Macar de-ar traversa-o un tractor... * Dora i urmari o vreme somnul. Ca de obicei, adormise imediat si profund. N-av

ea sa se trezeasca dect a doua zi, la 6, fara sa se fi rasucit macar o data. Nervi excelenti", diagnosticau specialistii si probabil ca nu se nselau. Nelu era o fi re patimasa, vulcanica, nu facuse nimic n viata lui fara sa se fi implicat total -ca participa la o ntrunire politica sau asista la un meci de foot-bal- dar pe amp erii lui de existenta era perfect echilibrat. Traia intens, i placea sa se simta cu desavrsire liber respingnd aprioric conceptul de restrictiv, de impus. Daca n-a r fi fost un individ cu desavrsire moral, ar fi ajuns desigur n conflict cu cele m ai grave paragrafe ale Codului Penal. Era un razvratit organic si Dora se mira s i azi, prin ce minune nu cunoscuse beciurile Securitatii, cum' de izbutise sa-si pastreze serviciul. Dar probabil l censiderasera nebun. Nelu refuzase sa se nscri e n P.C.R., nu platea de ani de zile cotizatia la Sindicat. Ce fac astia pentru mi ne, Ion V. Crisan, personal?Sa-si ia birul de la prosti!" Prostii care carau loz inci si portrete la 23 August. Ridica ncet mna lui Nelu care se abandonase pe umarul ei si parasi dormitorul n vrful picioarelor. Trecu n micul birou de lnga hving. Se simtea coplesita de trist ete dar n acelasi timp ncerca un binefacator sentiment de usurare. i era cumplit de greu, lacrimile o podideau parca n fiecare clipa dar cel putin stia ce avea de f acut. Sacul de fs mi ajunge. Ceva lenjerie, doua camasi de noapte, rochia albastra de coton, pantalonii albi, doua bluze, costumul de baie... Pull-overul rosu, pentr u orice eventualitate... Am sa-mi cumpar crpe acolo... Avem ceva bani, mare sansa !..." La ntoarcere, si va recupera garderoba. Blanurile, bijuteriile, celelalte... N u se ndoia o clipa de cavalerismul lui Nelu. Poate ar fi fost n stare s-o ucida, d ar n orice caz nu i-ar fi confiscat zdrentele... Cauta o foaie de hrtie si alese un pix din maldarul - poate vreo suta, Nelu a vea o slabiciune speciala pentru obiectele de papetarie -risipit pe birou. n prin cipiu, dupa calculele ei, n maximum trei zile urmau sa plece. Dinu era la fel, ba chiar si mai nerabdator dect ea sa evadeze, mai avea timp sa-i scrie lui Nelu da r simtea ca acum se afla n starea de spirit n care s-ar fi putit exprima cel mai b ine. De fapt, simtea nevoia acuta sa se confeseze... sa-1 mngie... sa-i ceara iert are... ncepu cu cea mai banala fraza care-i veni n minte: Cnd vei citi aceste rnduri, eu voi fi departe". Compunerile nu constituiau partea ei forte si nu i se parea necesa r sa-1 impresioneze acum cu performante stilistice. Ceea ce si dorea nsa cu ardoar e era ca ultimele rnduri pe care i le adresa sa exprime fara dubii deplina ei sin ceritate, regretul pentru tot. ce se ntmpla, pentru faptul de a-1 rani; ca nu-i pu tea reprosa nimic, ca pleca cu valiza unor splendide amintiri, ca se simtea orib il de vinovata, ca ncerca toate mustrarile de constiinta ale celui ce sanctiona u n inocent; ca i pastra cea mai vie afectiune. (De prietenie nu ndraznea sa pomeneasca: era o formula prea conventionala, banala si ipocrita. Adica, dupa ce-mi nfigi cutitul n inima, mi oferi spitalizare gratuit a, eventual funeralii fastuoase!) ncheie patetic: Sunt cruda si probabil, sigur de fapt, voi plati cndva. Dar nu pot proceda alt fel. E un sentiment care ma copleseste. Irezistibil. Nu mai mi pasa de nimic. Pot sa mor si mine. Iarta-ma... Iarta-ma..." Baga scrisoarea ntr-un plic si o ascunse n Dictionarul Enciclopedic. Plicul - n momentul n care va parasi pentru totdeauna locuinta - l va rezema de vaza de pe s ervanta din sufragerie. Acolo si lasau de obicei mesajele. Ale ei - sunt la dentis t... Ma gasesti la... Schimba-ti costumul... Suntem invitati..." Ale lui: Am ntru nire... Poate ntrzii... nca nu ti-am spus azi ca te iubesc... Cnd se strecura din nou n pat, tremura. Nelu se rasuci, mormaind prin somn: Iubita mea... Ce rece esti..." O cuprinse n brate. Dora ncepu sa plnga. * Virginia deschise ochii. Clipi speriata, nestiind unde se afla. i trebuira cte va secunde pna sa se dezmeticeasca. Batrnul Paulian si ridica privirea peste ochela ri si nchise Biblia pastrnd semn degetul mijlociu. Surse: Ai atipit... Virginia, ntepenita, ncerca o usoara rasucire a capului.

De ce nu te mtinzi n odaia baiatului? Mine o sa te tina tot spatele. - Nu pot... Simt ca nu pot sa ma culc ca ntr-o zi obisnuita... M-am si dezo bisniut sa dorm n paturi straine. Ct e ceasul? - Aproape douasprezece. - Douaspe, ce? Ei asa-i! Noaptea. Batrna si nabusi un cascat: - Ce zi aiurita! Fantezii din astea nu mai sunt de noi, Manolache. Cnd te gnd esti ca ma dadeam n vnt dupa emotii tari! Nu puteam s-o nteleg pe mama care-si trec ea toata ziua ntre o broderie la care pigulea cu anii... tii minte gobelins-ul al a pentru taburetul din iatac? A durat vreo doispe ani si tot nu 1-a ispravit. Ca sca din nou: Mai pierdea vreo trei-patru ceasuri privind strada de dupa perdele si p'orma se aseza la masa. Masa, evenimentul zilei... - si ce, era rau? Trupul Virginiei tresari: - Vizigota s-a ntors? Parea ca abia acum se trezise cu adevarat. - Nu. - Esti sgur? Pe unde o fi umblnd nebuna? - Cine poate sa stie? Sunt foarte nelinistit... Sa nu i se fi ntmplat ceva.. . n fond... Pna una alta... Ce sa discutam... Nu poti fi indiferent. O fi nnoptnd la batrni... Paulian zmbi sters. Batrnii", adica parintii Gigete, erau considerabil mai tiner i dect ei doi. La Stanesti... Posibil. ' Virginia l masura contrariata: - Ce stai? Pune mna pe telefon si ntreaba! - La ora asta? - E caz de forta majora! Daca te jenezi, sun eu... Manole Paulian dadu fericit din cap. Avea groaza de situatiile care atacau c onventionalul. - Da... Da... Cred ca ar fi mai bine... Ca femeie, stii, altfel pui tema. Stai numai sa caut numarul. Apelul strident al telefonului le-o lua nainte. Se privira amndoi surprinsi. Exc lamara ntr-aceeasi clipa: Cine o fi? " . . Batrnul se precipita cu pasi greoi spre sufragerie. - Alo!... Poftim? Nu, nu-i acasa... Nici el... Dar cine ntraba? Nu nteleg... Repetati, va rog... alo! alo! Puse receptorul n furca ncet, prudent, de parca l-ar fi menajat. Virginia se a propie schiopatnd mai rau ca de obicei. Asa i se ntmpla totdeauna dupa mai multe or e de repaus total. Cine a fost? Paulian dadu din umeri. Colturile gurii i alunecara spre barbie. - N-a zis. S-a interesat nti de Gigeta, pe urma de Dinu. A zis ca va reveni si a nchis. - Barbat? Femeie? - Barbat. Dar... - Dar, ce? Vorbeste odata! . , - A mai zis parca ceva, sau n-am nteles eu bine... Spuneti-i" -adica lui Din u, asa cred - spuneti-i zice, sa fie atent... foarte atent". Se uita nfricosat la sora-sa: . - Sau mi s-o fi parut? Nu stiu... Nu mai stiu de loc. Usa se deschise ncet lasnd sa patrunda nti capul blond, apoi trupul subtire n ca masa de noapte alba. Femeia nainta n \arful picioarelor. stefan Dumitrascu o simti abia cnd ajunse la mijlocul biroului, i zmbi cu toata fiinta. Te misti ca o pisica. - si tu nu? i ncolaci grumazul, bratele racoroase mai pastrau o unda din par fumul folosit peste zi. Nici nu stiu cnd ai plecat de lnga mine. Ce faci aici? Dumitrascu si ridica ochii. i era imposibil, chiar dupa doi ani sa-i priveasca obr azul fraged cu desen perfect, aproape banal n desavrsirea lui academica daca n-ar

fi avut lumina aceea extraordinara, fara sa se simta profund emotionat. Ma gndeam, iubita mea... -La ce? Barbatul sovai o singura clipa, apoi aproape instantaneu, ceda unei hotarri s pontane: Trebuie sa-ti spun ceva. Nu pot sa am secrete fata de tine. i saruta ambele brate si se desprinse cu infinita tandrete. Lelia l privea ned umerita. Pe buze i tremura un surs fragil: - Ma sperii... , - N-ai de ce sa te sperii. stii... femeia aceea... - Care femeie? - Care a fost azi la noi... - A! rse argintiu Lelia... Vrajitoarea... A fost cumva ton grand amour? Pot i sa-mi spui ca eu nu ma supar. mi plac povestile de dragoste. Dumitrascu zmbi cu amaraciune: "Daca m-ai fi iubit asa cum nteleg eu, nu stiu daca ti-ar mai fi placut la fel de mult..." - Mda... ofta. Nu-i vorba de marea dragoste. Am trait cu femeia... - Cnd? Dumitrascu dadu din mna. O poveste veche care s-a ncheiat acum vreo zece ani. -A durat? Dumitrascu si trase reflex de reverele din satin visiniu ale hainei de casa. Desi trecuse de miezul noptii, tinuta era ireprosabila, parul pieptanat, barba nc a hu se simtea. - Cam tot vreo zece ani. - O! se mira Lelia. O legatura serioasa. Da, din punctul de vedere al Leliei si zise barbatul daca te gndesti ca asta nseamna cam jumatate din vrsta ei". De ce v-ati despartit? De ce nu te-ai, nsurat? Dumitrascu scoase o tigara si ntinse mna dupa bricheta. Nevasta-sa i-o lua nainte. Nu era fumatoare si ncerca s-o aprinda nendemnatec, tinndo cu amndoua minile, ca un copil mic. -' Multumesc, iubito... E foarte greu sa ma ntelegi. Tu nu stii cum am trait noi sub Ceausescu. Erai prea mica, mereu n srainatate...Smintitii aia doi aveau o bsesia moralei proletare. Cred ca din cauza "savantei". Era att de sluta, ca demn itarii care aveau neveste mai nostime, le ascundeau. Veneau singuri la receptii. Am auzit... - Ai auzit! exclama Dumitrascu. Sa fi trait! ncepnd de la o anumita functie, sa zicem director la o ntreprindere de rahat, un divort, sau o legatura extracon jugala echivala cu sinuciderea pe, plan profesional, ntr-un cuvnt, pe Gigeta nu am iubit-o si nici ea nu m-a iubit. Genele lungi ale Leliei fluturara nedumerirea: Atunci? - Ne-a convenit legatura. Amndoi aveam interesul sa fim discreti iar Gigeta a avut si unele, sa le zicem pe nume avantaje... Avantaje dintre cele mai concr ete... Femeia se lasase pe covor, rezemata pe picioarele lui. Dumitrascu i mngia absen t parul despletit: Ce vrea acum de la tine? Se simtea cuprinsa de o usoara neliniste. Ce putin cunostea, despre viata lu i! Fotografia parintilor, tarani nduminecati, trasi n poza la "Foto-Stelian" Corab ia n 1926, cteva ispravi din copilarie, studiile... functiile avute cu denumiri lu ngi, complicate (prim-vice-judeteana-responsabil cu...) si lipsite de semnificat ie pentru ea. Totul i parea acum nvaluit n negura, ca o padure necunoscuta, de nepa truns si n consecinta, nfricosatoare. - Cnd chestiunea s-a epuizat, relua stefan Dumitrascu, ne-am despartit omenes te. - Adica? - I-am facut cunostinta cu un tnar, inginer, si s-au casatorit. Au un copil. i ocoli privirea: Cam asta e... Lelia i se agata de genunchi: - Tot nu mi-ai spus. Ce vrea acum de la tine? Dupa zece ani? De ce a venit

azi? Dumitrascu si umezi buzele uscate. i venea din ce n ce mai greu sa vorbeasca, nc epuse sa-si regrete puseul de sinceritate. - Tipul vrea sa divorteze, se pare ca a facut o pasiune. - Ei si? Ce te priveste pe tine? - Nu stiu! raspunse Dumitrascu iritat. E nebuna! Se simtea strns cu usa si din ce n ce mai nervos. Ridica tonul fara sa-si dea seama: Nu sunt ndeajuns de destept c a sa nteleg logica imbecililor. - stefane! Nu ncerca sa ma duci cu vorba. Ce ti-a cerut practic sa faci? - Are impresia ca l-as putea determina sa se razgndeasca. - Cum? - Odinioara,... am avut oarecare influenta asupra lui. - ti-era subaltern? - A, nu! rse, nici gnd! Ma respecta ca sa zic asa, se lasa sfatuit n anumite chestiuni. O influenta paterna. Lelia l privi nencrezatoare. Era complet lipsita de experienta, cei 22 de ani de viata nu o nvatasera nimi c mai mult dect ar fi avut de nvatat dintr-o excursie cu bicicleta" ntr-un peisaj e xotic; cteva obstacole chiar nefundamentale i-ar fi antrenat ct de ct discernamntul dar avea intuitie si un flair, un dar nnascut de a-si citi semenii. Ai discutat cu el? - Nu. ncerca sa o ia n brate: Draga mea, mi pare rau ca ti-am povestit toate prostiile astea. Nu-ti framnta capsorul. Nu merita ' niciunul dintre ei. Femeia si scutura pletele: - Meriti tu. De ce esti nelinistit? Te rog, stefane, nu ma minti. - Mi-e teama sa nu faca vreo tmpenie. ncepu sa se plimbe agitat: E n stare de o rice. Sa se omoare! Sa-1 omoare pe ala. Sa omoare copilul! Sa dea foc la Bucures ti! Habar n-am, dar stiu ca poate s-o faca! Lelia l privi nspaimntata. mpiedic-o! Fa tu ceva! Da un telefon sa vezi ce se ntmpla! Dumitrascu surse amar: Am sunat. Mi-a raspuns socru-sau. Nu-i niciunul acasa. Parea si mosul n panica, a sa-s batrnii, dar oricum... Lelia i zglti umarul: - Atunci ce mai stai?! Du-te acolo sa vezi ce se ntmpla. Trebuie sa mpiedici o nenorocire. stefan Dumitrascu surse nduiosat: - O, Lelia, zna mea buna si frumoasa. - Du-te, odata! Barbatul o privi pe gnduri. Dadu din cap: Ce pura e fetita asta! Ce suflet ext raordinar..." si aminti ca niciodata nu pusese pret pe asemenea calitati: curatenie, caract er de elita, inima nobila... Fleacuri pentru poeti ca si lebedele de argint pe l acul de clestar... Baliverne. Nu exista sau daca da - moneda neconvertibila. Lelia! Simti ca i se opreste inima doar la gndul ca ar putea cunoaste ce se p etrecuse acum zece ani, adevarul despre casatoria Gigetei cu Dinu; felul n care e l, papusar abject manevrase destinele celor doi, felicitndu-se de a fi fost un ba rbat realist si al naibii de iscusit. Superbul univers al Leliei - fragil portel an (si-1 imagina ca pe un capo di monte cu pasari colorate, ramuri grele de floa re, aripi de fluture, azur si mult soare) - s-ar fi facut tandari. Ct despre el.. . El, stefan, n-ar mai fi existat niciodata pentru ea. Se ndrepta cu pasi greoi spre dormitor, desfacndu-si din mers cordonul halatul ui. Din bucatarie, se auzi glasul Leliei: - ti fac eu o cafea. Nu vreau s-o trezesc pe Sophie. Pe presul lui de lnga camin, Pic, puiul de dalmatian deschise un ochi, rasuci capul pe partea cealalta si adormi din nou. Ce fericit e asta!" * Niciodata nu i se paruse Gigetei orasul att de pustiu. Desigur, nu dusesera v iata de noapte, inexistenta oricum n ultimii cincisprezece ani ai lui Ceausescu, dar nici nu aveau vocatie de cheflii. Participau ca toata lumea la petrecerile a

nuale date de amici, fiecare familie sarbatorind n mare cte un singur eveniment: a niversarea casatoriei, ziua unuia dintre parteneri sau a copilului unic, de obic ei. n mare", un fel de a spune caci reuniunile respective nu aveau nimic de-a face cu fastuoasele party-uri ale familiei Ewing. Deveneau nsa importante prin numaru l de saptamni, uneori luni destinate aprovizionarii, al ceasurilor petrecute n buc atarie, al cestilor si farfuriilor sparte. Urma post scriptumul ziselor serbari: oribila curatenie - parc-au fost vandalii, ma jur ca nu mai ntind mese!" - si, mu lt mai agreabile, telefoanele ncrucisate de comentarii si brfa. Se tra greu spre casa spernd sa gaseasca un taxi. Acestea erau nsa rare si, de fiecare data, ocupate. Totul i se parea ciudat si necunoscut: strazile desarte nici tipenie de fiinta vie, solitari, perechi de ndragostiti, sau macar cini vaga bonzi - pretutindeni ntuneric si ferestre doborte de somn, bulevardul pustiu, fara trafic, stralucind gri levantica n bataia lunii. Cura poate sa doarma un oras n halul asta?! Chiar daca au nceput concediile, to tusi... Exista nca oameni care se distreaza, gradini de vara. Mai are unul insomn ie, pe altul l doare maseaua... Se rezema de un zid si si scoase escarpenii. Senzatia de usurare i aduse lacri mi n ochi. si continua drumul, bolborosind, gesticulnd fara sa-si dea seama: - Nu trebuie sa ma gndesc la nimic... Fane, un porc... Toti sunt porci. Am umblat cu ochii legati... Ma achit eu, fiti fara grija... Trebuie sa ajung acasa ... Sa dorm... att... Auzi o masina venind din spate si se repezi spre marginea trotuarului facnd s emne disperate. Taximetristul liber mcetini, depasind-o cu ctiva metri. Gigeta se repezi, agitndu-si geanta si pantofii. Asteptati! soferul scoase capul pe portiera si o masura scurt.I se paru ca a vazut deaj uns si apasa pe accelerator ca un apucat. Ma doare bila de-ale mele! Lucra de douazeci si cinci de ani pe teximetru si si nchipuia ca stie ceva des pre clienti. Musterii din astia, de noapte, cu pantofii n mna si cu breteaua de la sutien iesita din rochie nu-1 inspirau. Se ndrepta spre Gara de Nord. Peste o ju matate de ora ncepeau sa soseasca acceleratele de noapte. si aici pustiu..." Gigeta se opri n sufrageria slab luminata de o singura aplica. Se repezi la s ticla de pe bufet si trase un gt lung, fara sa rasufle. Apoi al doilea, al treile a. Veioza ardea n odaia batrnului Paulian si prin usa ntredeschisa i zari mna atrnnd ste fotoliu; ceva mai la stnga, piciorul beteag al Virginiei n pantoful ortopedic de pnza negru. Gigeta sughita si dadu din umeri: Dracu' sa-i ia! Treaba lor ce fac... Trebuie sa dorm..." Simti ca n-are putere sa urce scarile pna n dormitor. Intra n odaia lui Crisan, sprijinindu-se de ziduri. nchise usa si se azvrli n pat fara sa se mai dezbrace. n aceeasi clipa, se scufunda ntr-un ntuneric de pacura. Picioarele pline de noroi, c u ciorapii ferfenita, prin care monturile scoteau capete slute, atrnau peste sofa ua lui Crisan; pareau doua pasari murdare, monstruoase, de cosmar. * l trezi scrtitul parchetului sau poate doar privirea atintita pe care o simtise chiar n somn. Dinu statea rezemat de usa dnd impresia ca nu stie exact ce are de facut. Batrnului i se rasuci inima de frica. Nu-i placea deloc cum arata. Slabise mult n ultimele zile - nu-i venea rau dar nu mai semana cu el, era parca altul, rau, nversunat si necunoscut -parul n cumplita neornduiala parea slinos dar mai ale s... Mai ales ncordarea aceea pe care i-o simteai n tot trupul, concentrata mai al es n grumaji si linia umerilor l nfricosa. Se interesa masinal: Ai venit? Virginia se trezi: - Ai zis ceva?... Tu erai, Dinule? Slava Domnului ca te vad acasa. Ce spai ma am mai tras! Tnarul scrsni n gnd: Daca nu va vedeti de treaba! Asta- mi lipsea acum! Doua cucu vele!" Unde e? se interesa cu glas ragusit.

Manole Paulian tsni ca electrocutat. Duse degetul la buze implornd soapta: -St! D oarme... - N-am gasit-o n dormitor. - Nu... Nu... S-a culcat la Crisan... A venit acum vreo jumatate de ceas... Dinu mri: Unde naiba a fost? - Nu stiu... Eu n-am ntrebat... M-am prefacut ca dorm... i este rau. Foarte rau . Abia se misca, poti sa ma crezi. Ar trebui sa chemi doctorul. Dadea din mini agitat, nu-si putea controla miscarile. Doctorul, pe dracu! Mai de graba casapul. Ma duc sa vad ce face. Ca la un semnal, amndoi batrnii, speriati de moarte, i se agatara de brate. Virginia si regasi prima graiul. - Te implor, puiule, crut-o acum... Doarme... i e foarte rau. Am vazut cu och ii mei. Las-o macar pna mine dimineata. - Da, da.., relua ecou sters Manole... Pna mine dimineata... stii ce mult cont eaza sa fii cu mintea limpede. Aveti tot timpul, nu-i asa... Ma lasati n pace sau nu? Se smulse brutal dar Virginia i se puse de-a curmezisul. Chiar de ar fi sa ma lovesti... Dinu vorbi cu dintii nclestati:' - Va jur ca nu ma ating de ea. Nici macar n-o trezesc. Vreau doar sa verif ic ceva. Se ndrepta hotart dar ncercnd sa nu faca zgomot spre camera lui Crisan. De altfe l, coridorul ngust avea mocheta nabusind zgomotul de pasi, dar la fel ca toata cas a era mbcsit de boarfe. Drumul nsemna un slalom printre bicicleta baiatului, o masa extensibila, o matura cu coada, un cos cu crpe de praf, schimburile lui Dinu. Virginia facu semit cu barbia si sopti, gfind de emotie: Du-te dupa el, ce stai? Batrnul se apara, agitndu-si palmele: Nu te poti amesteca n felul asta... E nevasta lui... Se apropie totusi de capatul culoarului si se lipi de zid ncercnd sa traga cu urechea. Virginia se ndesa n el: Lasa-ma pe mine ca aud mai bine. Dinu deschise usa cu precautii. Un miros' statut, acru naclaia odaia. Poate doar impresie caci obsedat simtea mirosul Gigetei de la o suta de kilometrii, do ar evocnd-o. Traversa ncaperea n vrful picioarelor si deschise fereastra. Gigeta dormea respirnd greu. Dinu i arunca o privire scurta si ntoarse capul ngr etosat. i zari imediat poseta, azvrlita pe masa de lucru a copilului Trase nervos fermoarul si deserta nervos continutul - Nimic, scrsni. Nimic! Rahaturile ei pentru obraz... Normal, nu era sa pli mbe prin tramvaie toata avutia... Pipai geanta pe toate partile, controla captuseala, pna si mnerul. stia ca e i nutil dar toate faceau parte din suita aceea de gesturi impuse de disperarea nep utintei; cnd faci orice pentru ca de fapt nu stii ce sa faci. Batrnii l asteptau n sufragerie, tremurnd. Virginia se interesa nesigura: Nu vrei sa-ti prepar un ceai? Cred ca te-ar calma. Pe ma-sa de ceai!" njura n gnd tnarul si deschise bufetul. - Ce dracu'! nu mai e nimic de baut n casa asta? Manole Paulian se scuza de parca s-ar fi simtit vizat. - stii ca eu nu ma ating de alcohol... Voi cumparati... Voi stiti... Dinu trnti c u furie usa bufetului. Simtea o nevoie apriga sa bea, ar fi dat fara sa clipeasca orice suma pentru o sticla de vodca, rom, prastina o rice ar fi fost. Se strmba: - nseamna ca le- troscait Crisan! Nenorocita a devenit si betiva... si culese pachetul de tigari de pe masa si cheile masinii. Unde te duci? se sperie Paulian. '. Sa caut ceva de baut. Batrnii se holbara. Desigur, baiatul nnebunise. La ora asta? E unu... Dinu dadu din umeri, rnrind nedeslusit: - Sunt n centru magazine non-stop. Ma ntorc repede. Vreau sa asist la levaru\ doamnei.

Peste cteva secunde l auzira ambalnd motorul. Virginia se uita stupefiata la fa te-sau: - Step?... Step ca Fred Astare? Ce naiba a vrut sa spuna? Manole se nghesui ntre um eri si cocoasa: - Cred... nghiti n sec: si-a pierdut mintile. - Cum stai cu apogeul, mon cher? - Tocmai am ajuns la el! Retine! Ne aflam n noptea de luni spre marti. Interv alul care ne intereseaza se plaseaza ai aproximatie ntre 3 si 5 dimineata. Acest rastimp e extrem de interesant. - n aste doua ore se concentreaza esentialul afacerii: toate personajele se afla n perimetrul crimei, respectiv casa Paulian, aflam posibilele mobiluri prin dezva luiri spontane, provocate de o tensiune nervoasa maxima care declanseaza si comi terea asasinatului - Adica dupa capul tau, victima a fost lichidata n urma unui acces de manie ? Cam asa ceva. - Hm, prea erau adunari aia toti laolalta si la o ora bizara.. stii, n materi e de crima, "sedintele" nu ma conving. Miros a premeditare. Depinde... 8. Nasturi amestecati Gioni Diamandescu se rasuci pe spate, si salta bazinul si se lasa sa cada oste ntativ: Te mai foiesti mult? Nevasta-sa si trecu palmele peste fruntea asudata., E groaznic de cald. Cred ca vine furtuna. Gioni se enerva: - Te-a apucat buletinul meteorologic n creierii noptii? Lasa-ma dracului sa dorm. Eu te las. Tu mi-ai vorbit. Diamandescu ofta victima si se aseza pe marginea patului. Pipai pe noptiera, cautnd tigarile. - S-a dus dracului somnul meu. - De obicei, nu esti asa sensibil. n fond, nu ti-am facut nimic. - Ct dracu' mai e ceasul? - Doua fara un sfert. - De unde stii? - ntrebi ca boul. Scrie pe el! Se ridica brusc din asternut si si trase peste cap camasa de pnza topita. Cndva , n noptile caniculare dormea goala; acum, doar cnd Gioni lipsea din Bucuresti. Pr ivirea barbatului fustangiu, chiar batrn, e necrutatoare. Ce naiba faci? Ma duc la Paulieni, spuse Nna ndreptndu-se spre baie. Diamandescu auzi siro itul dusului si dupa cteva minute, femeia se ntoarse nfasurata n prosop pna Ia subtiori. Aprinse veioza de pe toaleta si ncepu sa-si aranjeze cu gesturi iuti, experte obrazul. Barbatu-sau o urmarea acuznd per plexitatea omului de bun simt: - Tu esti nebuna? Acum, vorbind serios! Te duci sa dai buzna peste oameni n plina noapte how do you do?" Nina se opri o clipa cu pieptenele n mna si i arunca o privire peste umar. - Tu ai vazut n ce hal era Dinu? Conchise fara a mai astepta raspunsul: Ce sa mai discutam? si tu ce ai de gnd sa faci? O sa vad la fata locului. Mi-e frica de o nenorocire. Diamandescu si freca ceafa, apoi obrazul stng: - ncearca sa gndesti n parametri logici. Situatia e ct se poate de banala: doi s oti care nu se mai nteleg si se despart nu tocmai civilizat, iar tu navalesti pes te ei. Dac'asa ar fi normal, n-ar dormi juma' de Bucuresti. Nina azvrli pieptenele si ncepu sa se mbrace. - N-ai dect sa-ti continui somnul. Eu simt de cteva zile ca acolo se va petr

ece o tragedie. tipa: Nu pot sa stau aici si sa mput asternutul. Ai priceput? Diamandescu dadu ncetisor din cap, ca edificat: Menopauza, asta e! Cumplita belea! Presimtiri, obsesii, gelozie, isterie... Basca mustatile si colesterolul..." - Cel putin, sugera pe un ton care se voia calm, da un telefon nainte sa vezi cum stau lucrurile. - Am sunat. Cnd sforaiai tu, preciza Nina tragndu-si fermoarul de la blugi. Ori e ocupat, ori nu raspunde nimeni. Chiar daca ei or umbla prin trg, nu-mi spune ca batrnul e la dame..: Unde-ai pus cheile de la masina? Gioni se ridica n sila: Asteapta ca vin si eu! Fir-ar al dracului de viata! Batrna, cu coatele nfipte n bratele fotoliului, gata sa se ridice n orice clipa, sta tea ncordata cu ochii pe ceas. -Manole! Unde esti? n bucatarie... Vin acum. tinea n mna un caus de gospodarie pentru zahar. Virginia clipi speriata. Sub ochi, cearcanele negre, specifice cardiacilor se adncisera, santuri n care aveai impres ia ca-ti poate intra degetul. Ce faci? Manole Paulian se apropie de masa nca plina de nasturi si nfipse lopatica n mov ila: Pentru asta... Virginia simti dintr-odata ca-i vine sa plnga. Toti sunt nebunisi nu butada.. . De adevaratelea... Acum si Manole... Nu fusese el niciodata prea destept, dar puteai sa te bizui pe echilibrul si bunul lui simt. La 80 de ani, cnd casa, vorba aia, arde, sa te joci cu nasturasi n plina noapte!... Se simtea total, absolut d epasita. Batrnul i simti consternarea si comenta: Nu te mirai tu ca mi-arde de prostii? Gata! Am ispravit cu ei. Lua o pri ma ncarcatura cu lopatica si o rasturna n vechea cutie. Se uita la sora-sa peste ochelari: - Vroiai sa-i las vraiste aici? O sa vad altadata ce-oi face cu ei desi... Desi, mormai, de chestiuni din astea nu te apuci de doua ori n viata. Mai rasturna doua lopatele n timp ce Virginia l privea naucita. - Curios! se mira batrnul. Acu', nu mai ncap toti. Cum asa? Doar asta e cuti a lor, de-aci i-am scos. Enigma! Poti sa-mi explici? Virginia simti ca nu mai rezista. si nfipse unghiile n claia de par nepieptanat a: ' - Manole, revino-ti! Pentru numele lui Dumnezeu, ncearca sa te aduni... Batrnul si scoase ochelarii: Ce vrei sa fac? E ceva de facut si eu preget? Spune tu. Virginia se ridi ca din fotoliu. Cineva n casa asta trebuia sa fe lucid, sa-si pastreze cumpatul. Declara pe un ton hotart, avansndu-si agresiv maxi larul. Raposatul colonel i-ar fi recunoscut poza, cnd pe vremuri belicoasa si nchip uia ca-i pune piciorul n prag. Declara hotarta: - Manle, situatia e grava. Noi nu putem ramne singuri. S-o nfruntam singuri. Aici trebuie oameni tineri sa actioneze, sa puna umarul. Virgi... - Nici-un Virgi! Gndeste-te! Gigeta a luat-o razna, Dinu l-ai vazut... Acu' o sa se mbete! Sunt capabili sa se omoare. Ce facem noi, doi neputinciosi? ti iei tu raspunderea? Manle ncepu sa tremure: Adica sa chemam politia? - Prostii! Am spus sa nu fim singuri. Au prieteni de vrsta lor... Suna-i! C heama-i! Da alarma! n cazuri din astea nu se fac fasoane! - Frate-sau o privea cu gura cascata. Falca i atrna moale. Bigui: Pe cine?... unde sa-i chem?... - Acasa, vezi bine! tipa Virginia. Da-mi caietul lor cu telefoane. Cu cine tin ei mai aproape? Cu astia parca... Am uitat cum le zice! Ea e o namila si el are o mutra parsiva... - Diamandescu, ngna Paulian.

- Asa... Rasfoia nervoasa caietul cu coperti rosii de plastic. - Nu deslusesc nimic! Ce Dumnezeu, au scris cu picioarele! Frate-sau i ntinse oche larii lui: - A, da! exclama batrna. Am uitat. Nu-i de mirare. Uite-i! Forma numarul, si drese glasul, pianotnd emotionata pe marginea mesei. I se paru ca a gresit si forma a doua oara. - Ce Dumnezeu! izbucni furioasa lovind n furca, chiar nimic nu merge n tara asta? mi vine mereu tonul. Manle se interesa timid: Ai facut 6 nainte? Sunt sapte cifre acum. - Asa e... Am uitat... Ce noapte! Nu raspunde nimeni... Sa fie plecati n conc ediu? - Nu cred... Dinu a tras la ei. Mai ncearca o data... si formeaza ncet... Adic a, rar. Trilul puternic se auzea de la ctiva metri. Virginia departa receptorul de ureche , lundu-1 martor pe batrn. Nu raspund. Altii... Manle Paulian si muie degetul si ntoarse pagina: Sa vedem la familia Ciprian. Sunt bine si cu ei... Dar... vorbesti tot tu. -

Stai! o opri Nelu Ciprian. Ma duc eu sa vad... Sari din pat njurnd. Pastele ma-si. De cte ori am zis c-am sa trag o derivatie n dormitor!..." Dora si duse mna la piept. Inima i batea puternic cu o senzatie dureroasa. Precis s-a ntmplat ceva acolo... " Auzea glasul lui Nelu dar vjitul din urechi o piedica sa sesizeze si altceva dect simple cuvinte disparate. Oricum, o convorbir e scurta. nregistra receptorul pus grabit n furca (ce naiba facea Nelu domol?), ap oi declicul brichetei. -Cine a fost? -. Vocea Dorei rasuna limpede. Nu era vocea unui om trezit din somn dar Ciprian se gndea la altele. Trase adnc din tigara si o lasa n scrumiera de pe noptiera. Batrnul Paulian. Dora tsni n capul oaselor: , - Dumnezeule! S-a ntmplat ceva? - Nu te speria, iubito, zmbi Nelu tragndu-si.pantalonii. Nu s-a ntmplat dar i-e teama ca s-ar putea ntmpla. - Ce a zis? Se simtea sugrumata de spaima: - Abia vorbea. Am nteles ca Gigeta e ntr-un hal fara de hal si ca Dinu si-a pierdut mintile... S-a dus sa se mbete sau cam asa ceva. Va fi o nenorocire. stii cum sunt batrnii... M-a rugat sa ma duc acolo... Asta-i situatia! N-am ncotro... n fond, se simtea ncntat. Era organic amator de senzatii tari, de ntmplari iesite din comun, mai ales la ore neasteptate. Dora si duse mna la gura. Traia sentimentul ca a fost prinsa n cercul definitiv nchis al unor circumstante fatale, dintr-o data lipsita de orice putere de deciz ie, condamnata, pusa brutal n fasa inevitabilului. Vin cu tine, spuse ncet si deschise sifonierul. Ciprian i cuprinse umerii: - N-are nici un sens, draga mea, sa-ti aiuresti toata noaptea. Sigur, nu c ade cerul dar nu-1 pot lasa asa pe bietul batrn. E chestie de omenie. Dora dadu hotarta din cap. Prefera sa fie de fata, indiferent de dimensiunile scandalului ce avea sa urmeze, dect sa astepte acasa cu sufletul la gura, asedia ta de temeri si imaginnd cele mai groaznice situatii. - Nu te las singur. - Dar e absurd. - Discutam inutil. Ciprian se simti impresionat, nvaluit cald de o unda de tandrete: Fetita asta tine la mine! Ce fericiti suntem mpreuna..." Trase pe mneci un bluzon usor si gndul i aluneca spre Gigeta si Dinu. i parea ra u pentru ei. - Pacat, ofta cu generozitatea individului care sigur pe fericirea lui, e

gata sa compatimeasca pe cei mai putin norocosi. - Ai spus ceva? - Nu... Ma duc sa scot masina. * Pendula batu de doua ori si aproape simultan auzira zgomotul unei portiere t rntite. Manole Paulian se apropie de fereastra si strecura o privire la marginea perdelei. - A venit Dinu, spuse cu glas scazut, conspirativ. - n sfrsit! rasufla Virginia. Manole se ntoarse repede la masa si se aseza ncercnd sa ia un aer indiferent. si aduse aminte brusc si spuse tot n soapta, precipitat: - Sa nu-i zici ca am chemat persoana... Pe Ciprian. - De ce? Dadu repede din mini cu o expresie de nerabdare pe obraz: "Las ca stiu eu mai bine..." - L-ar putea irita. O sa tipe ca ne amestecam si etctetera... Cnd o sa vina Ciprian..., fapt mplinit. ntelegi? Dinu intra mpingnd usa de la vestibul cu piciorul. Avea amndoua bratele ncarcate . Prin sacosele transparente se vedeau cteva sticle si cutii de bere. - Tot nu v-ati culcat? - Nu, ngna batrnul. Nu ne e somn. Deloc nu ne e! - Prosti! interveni Virginia. n general franca si directa, nu concepea lipsa de transparenta" n relatiile de familie. Nu ne-am culcat pentru ca suntem morti de spaima. De aia, nu sunt eu la casa mea si taica-tau n patul lui. Asta e! - Treaba voastra, facu Dinu indiferent debusonnd o sticla de whisky. De obicei, consuma vodca, oricum mai rentabila dar nonstopistii" scoteau marf a cea mai scumpa, dosind-o pe cealalta. Cine vine la doua dinspre ziua sa cumper e trascau si vinde si sufletul cel nemuritor pentru o singura nghititura. - Voi beti ceva? Batrnii sarira ca arsi: - Nu! La ora asta? E o crima pentru organism. - Te-a ntrebat organismul ct e ceasul, tanti? Manole Paulian urmarea consternat combinatia cumplita din care sorbea fecior u-sau. ntr-o sonda foarte nalta golise o cutie de bere peste care turnase cam vreo sapte - opt centimetri de whisky. Nefiind bautor, nu putea aprecia n unitatile c urente. Cocktailul lui Dinu continea de fapt peste 100 de grame de alcool. Te-a costat o avere, constata Manole numarnd din ochi obiectele" : zece cutii de bere, trei sticle de whisky. Dinu ridica din umeri."Ce mai conta acum? si cu banii astia si fara astia, t ot acolo... nghiti restul paharului si ncepu sa-1 prepare pe al doilea. Opreste-te, Dinule! tipa Virginia. Te nenorocesti! - Mai nenorocit dect acuma nu pot fi! O privi fix, nvrtind sonda ntre degete: si n general vorbind, cred ca e bine ca fiecare sa-si vada de treburile lui. Batrna si musca buzele ofensata. Manole interveni mpaciuitor: - Virgi ti vrea binele... Nu-i asa... Se gndeste la tine. Dinu i mngie neglijent umar ul pufos: - OK! mi pare rau, scuza-ma. Suntem iar prieteni, da? Ramase cu bricheta aprinsa n mna: - Care dracu' mai pica acuma? Deschise geamul si ncerca sa scruteze ntunericul strazii. I se paru ca recunoaste Opelul Diamandestilor apoi, stupefiat, siluetele celor doi. - Hello! striga cu veselie artificiala Nina. Mi-a spus cineva ca-ti lipses c musafiri... Gioni scrsni asigurndu-se ca a ncuiat bine masina: Mie-mi spui? N-avea pe cine strnge de gt... O observatie de care el si Nina aveau sa-si aminteasca toata viata. Dupa al patrulea pahar de dinamita, Dinu se simtea treaz. Din ce n ce mai trea z, lucid ca dupa douasprezece ore de somn teapan n peisaj aerat, de vacanta. Doar minile usor tremurnde i tradau ncordarea; privirea sticloasa, fixa, nspaimnta. Batr nu-1 scapau din ochi consternati, tresareau la fiecare nghititura. Gioni Diamand escu l urmarea cu interes stiintific.

Ca sa vezi ce va sa zica al naturii lucru ceva! De obicei, e suficient sa ia doua cinzece la bord si e trotilat, numa'bun de pus n scutece, si acum..." Spuse cu glas moale, neglijent: - Pune-i cep, Dinule. Destul! Daca-ti pun degetul pe nas si apas, ti refule aza urechile. Dinu se facu ca nu pricepe. Deschise a doua sticla de whisky si o ntinse oste ntativ spre Diamandescu: - Ajunge pentru toata lumea. Virginia simula ca ar vrea sa se ridice: - Eu nu mai suport. Nu pot sa te vad asa... Chem un taxi?... Stai jos, tanti. De vreme ce ati hotart un consiliu de f amilie largit, sa-1 tinem. Sa nu zica dupa aia reclamanta c-asa si pe dincolo. si nclesta pumnii, facnd oasele sa-i prie... Nina se ntoarse n sufragerie. Era palida, buza inferioara i tremura. - Doarme. Repeta inutil: nca doarme. Dinu scrsni: - Dormi-ar somnul al lung... Gioni Diamandescu si aprinse o tigara. De fapt nu simtea nevoia sa fumeze ci doar sa mobileze timpul. Se plictisea. De fapt, ce asteptam? Dinu l privi o clipa uluit, apoi izbucni ntr-un rs salbatec: De fapt, de ce ati venit? Batrnul Paulian se sperie. Cei doi nu trebuiau alungati. Interveni, blbindu-se: - Sa fim cu totii... Mai multe minti, nu-i asa, conteaza. Se discuta altfel. Conteaza orice argument. - Deci, asteptam sa se trezeasca doamna. Pna atunci propun un "66". Pna va hot arti... Se ridica, ndreptndu-se spre oficiul sanitar de pe culoar. Nina se uita dupa e l ncremenita. Ce maniere! gndi stupefiata Virginia. Nu mai e loc pentru noi n lumea asta... D e ce nu ne-o strnge Dumnezeu la timp?..." stefan Dumitrascu parca la capatul strazii, la vreo doua sute de metri de lo cuinta Paulienilor. i faceau bine ctiva pasi pe jos dar n primul rnd vroia sa prospec teze" terenul, sa adulmece a'tmosfera din meleag. Noaptea era placuta, cu un cer n bolta nalta. Se pornise un vnt usor.l simtea pe obrajii ncinsi, sanguini, - adieri delicate de evantai. Era un cartier vechi de vile cu gradinite ngrijite si aroma penetranta de regina noptii. Ce cretina-i viata, domnule! Sa-mi fi spus cineva alaltaieri, da, nu mai depa rte de alaltaieri, ca azi o sa adulmec de nebun la doua trecute noaptea batatura Gigetei! Eram fericit, dom'le, nu- mi lipsea nimic, am biletele de avion n buzun ar, trebuia doar sa mai vina aia de la ASIROM sa-mi asigure casa sa nu ma calce gangsterii si salut Bucuresti, how do you do New York!" Dintr-o data l izbi absurdul, aberantul situatiei n dimensiunile sale reale. T otul sfida bunul simt: interventia n sine, calitatea si subiectul (el), lipsa ori carei justificari logice, momentul. Se rezema cu mna de un gard si rmase cteva secunde locului: Cum, dom'le! se mira. Adica ti pica unul pe care nu l-ai vazut de zece ani, la doua jumate noaptea, ca sa se intereseze cum te ntelegi cu nevasta-ta!... Of, Le lia, Lelia..." De dragul ei o facea. Ca ea sa fie multumita. Ca ea sa nu aibe nimic sa-i re proseze, ca ea sa-1 priveasca mereu cu aceiasi ochi luminosi... Pentru ea, stia bine, ar fi fost n stare de orice nesabuinta. Chiar si de crima. Sa speram ca nu voi ajunge niciodata pna acolo", dar tot att de sigur ca rasari tul soarelui era ca nu va ngadui nimanui, indiferent de sacrificiu, sa strecoare vreo. umbra de ndoiala sau nemultumire n sufletul Leliei. Lelia nu-1 iubea, dar se simtea bine cu el, aparata si mai presus de orice l admira neconditionat. ACeast a admiratie, n afara de faptul ca-i satisfacea orgoliul, constituia pilonul princ ipal al infrastructurii" - actualiza lexical Dumitrascu - relatiei lor.Statuia nu trebuie avariata. Vazu de departe lumina la Paulieni si ncepu sa respire ceva mai usor - cel put in nu-i scot din pat". Deschise portita fara zgomot. n mare, cunostea casa. Pentr u salvarea aparentelor, i vizitase de vreo trei sau patru ori n primul an de casat

orie. Vizite scurte, conventionale, cu schimb de replici banal si parcimonics. Ce mai faceti?... Ce-ati mai facut?" articulate cu cea mai desavrsita lipsa de inte res. Batrnul Paulian, formalist pna n vrful unghiilor, ntretinea stradalnic o convers atie absurd - senila. Dumitrascu dadu ocol casei. O parte din ferestre erau deschise. Auzi glasuri n sufragerie, o vazu la lumina de veghe pe Gigeta, mototolita ca o cr pa ntr-un pat prea scurt. Se simti cuprins de greata si de furie. O furie rece, f eroce: Mama ta de cretina! Uite pentru cine mi fac eu probleme!." Taceti din gura! exclama Nina Diamandescu. Parca a sunat la usa. Gioni rnji: A sunat sigur. Deschid eu? Dinu, ocupat sa-si umple paharul, ridica din umeri: - Deschide! Parca-i traetir. Pesemne ca nu mai are bucurestenii unde sa do arma. Manole Paulian si sora-sa se privira cu nteles: Au venit n sfrsit si Ciprienii.. ." n urmatoarea secunda se facu liniste. Gioni rnjea sardonic n spatele lui Dumitr ascu, sigur de efect. Se uitau la noul venit cu gura cascata. Batrnii la modul co ncret, Dinu si Nina ncremeniti n mijloc de miscare, asa cum fusesera surprinsi la intrarea lui. Dumitrascu i cuprinse ntr-o privire si saluta cu glas ferm de parca nimic n-ar fi fost mai normal dect o vizita nocturna, neanuntata. Buna seara. Nina l cerceta scurt: un barbat bine, raportat la vrsta, sigur pe el. Simteai imediat ca avea obisnuinta de a manevra oamenii ca, n general, daca vorbea, se as tepta sa fie ascultat. si reveni prima si raspunse la salut. Dumitrascu i multumi dnd imperceptibil din cap. La rndul lui, o taxa imediat: femeia avea o mare experi enta a barbatilor. n celalalt capat al ncaperii, Virginia se interesa abia miscnd buzele: Cine-i asta? Parca-1 stiu de undeva. Manole dadu afirmativ din cap, solicitnd n acelasi timp, prin semne, sa fie di screta. Dupa un moment de perplexitate, Dinu izbucni ntr-un hohot de rs nfiorator. Rdea demential - simteai ca-1 dor falcile, se izbea cu palmele pe coapse, nu se mai p utea opri. Dumitrascu respira adnc si si ncrucisa bratele peste piept. Semnificatia gestul ui era limpede: el, unul, avea rabdare, astepta sa-i treaca. Nina trecu n spatele lui Dinu si-i dadu ctiva pumni ntre omoplati: Potoleste-te. Dinu se scutura printre sughituri: - Potoleste-te tu. mi vine sa rd, nu m-am necat. - Trebuie sa ma explic, ncepu Dumitrascu. Dinu deschise larg bratele: - Explica-te, prietene! - Precizarea nu-i lipsita de importanta. ntr-adevar, sunt aici n calitate de prie ten al familiei Stanescu. - Prieten ai fost si alaltaieri, esti si mine dimineta. ti-ai amintit acum, i nstantaneu... Parea c-o sa moara de atta distractie. - Am telefonat n tot cursul serii. Nu mi-a raspuns nimeni. - Ei si? Nu mai sunt zile? - Mine plec n strainatate si trebuia neaparat sa te vad. Dinule, i se adresa pe un ton care se voia blnd,daca esti n stare sa ma asculti, as vrea sa-ti spun ct eva cuvinte ntre patru ochi. Gioni se interesa cu ochi scaparnd de malitie si nevasta-sa simti din nou ca ar avea chef sa-1 omoare: - Evacuam sala? Manole Paulian se ridica: - Treceti... Treceti n odaia mea. Acolo e liniste... - Dinu si lua tigarile si paharul. Pe chip i staruia acelasi rs abia stapnit, gata n

orice clipa sa izbucneasca n hohote. - Am vorbit azi cu Gigeta, se auzi vocea, lui Dumitrascu din spatele usii n chise. Ea m-a cautat. Sunt foarte ngrijorat. I-auzi! Cu ce te santajeaza? Nu este vorba de mine. Pentru dumneata sunt ngrijorat. Apoi glasurile se estompara. n sufragerie se facu liniste. Batrnii ntepenisera n fotolii, coplesiti de emotie. ncordarea, nelinistea, curiozita tea care le labarta privirile le adusesera chipurile la numitor comun. Nina le s urse cu blndete: Vreti sa ascult eu? n sufletul lui Manole Paulian se dadea o lupta apriga ntre conventia de care e ra patruns pna n vrful de cauciuc al bastonului mostenit de la taica-sau si curiozi tatea lacoma, plina de spaima generata de circumstante extraordinare. si de asta data, decise pentru el Virginia: - Doamna draga, suntem ntre noi, ca n familie. Nu o sa ne-o luati n nume de rau ... Nu-i vorba aici de mahalagism. E ceva vital... Nina nclina usor capul, traversa ncaperea cu pasi usori si si lipi urechea de u sa. Diamandescu, sorbindu-si whisky-ul, se distra. Scena i se parea de un comic burlesc. Scena cu pasari, i trazni la un moment dat prin minte. Batrnii - doi stru ti (gturi lungi si slabe) cu respiratia taiata de emotie, Nina - o dropie umflata pe care pozitia n echer o dezavantaja din cauza sezutului urias. De ce oare cnd oamenii asculta la usi nchise si ndoaie spinarea?" . Fara sa-si dea seama, Dumitrascu adopta obisnuitul sau ton emfatic. - Pe scurt, lucrurile stau n felul urmator: m-am vazut - se uita la ceas da, ieri, cu Gigeta de doua ori. Tema aceeasi! Intentia dumitale de a divorta. Dinu abornd o tinuta voit neglijenta - o jumatate de fund pe masa si un picio r balanganindu-se n aer - se interesa sarcastic: - n ce masura intra chestiunea n sfera interesului dumitale? - Nu e momentul cel mai potrivit pentru ironii. Asculta-ma si pe urma n-ai d ect sa faci ce vrei. Te avertizez ca n clipa de fata, Gigeta e n stare de... multe. Poate chiar crima, n-a fost ea niciodata prea echilibrata, e o structura neferi cita... Din ochii tnarului Paulian tsneau flacari nveninate. l ntrerupse sufocat de ura: - Nu esti strain de cadoul asta. ti amintesti seara de la Pescarus? Alterna tiva pe care mi-ai oferit-o? Ori chilotii Gigetei ori sacou n dungi? Verigheta sa u puscaria! Esti un santagist criminal. Cum ai ndraznit sa vii aici? stefan Dumitrascu respira adnc: - Nu are nici un rost sa ne pierdem cumpatul. Toate tin de trecut, iar pe as ta nu-1 mai ndreapta nimeni. - Ce simplu e! hohoti Dinu. ti-am spart capul, nu ti-1 pot face la loc. / am sorry si salut. Cta mizerie, cta gndire ticaloasa ntr-un singur individ! Mi-ati dis trus viata! Tu si dezechilibrata" aia beata care sforaie acum! - Nu urla, scrsni Dumitrascu, daca vroiai un miting, puteam ramne dincolo... Dincolo", batrnii ntepenisera stupefiati. Ce orori! gndi Virginia. n 80 de ani nu am uzit ceva asemanator..." - Va sa zica asa stau lucrurile..., bolborosi batrnul Paulian. stiam desigu r, dar parca acum, spuse n gura mare si cu martori, par si mai ngrozitoare... Ce stiai? clipi nedumerita sora-sa. St! Taci sa auzim... Ia te uita! si zise Gioni Diamandescu tragnd gnditor din tigara. Simtisem eu ca ceva nu-i n regula dar eram departe... departe de tot... Asta s-a ntmplat problabil atunci cnd a ncercat sa forteze granita... Nenorocitul! Nu s-ar putea spune ca-i vreun baftos..." Desi tulburat ncerca sa-si pastreze morga de raisonneur cinic. Se adresa fleg matic nevesti-si: - Poti sa stai drepti sau eventual sa iei loc. Se ntelege fara interpret. Nina, complet zdruncinata, ntoarse capul. Gioni nu se putu mpiedica sa rda: Dumn ezeule! Seamana fantastic cu o vaca uluita..." Porcule! scrsni femeia. Nu te misca chiar nimic? - Am venit condus de cele mai bune intentii, declara Dumitrascu. Ai grija

de dumneata si de baiat... - Lasa baiatul n pace! urla Dinu. si de mine ce-ti pasa? La o adica ce poa' s a-mi faca? - Orice, zmbi Dumitrascu. Mie, de pilda, mi-a cerut sa inventez ceva ca sa te bag la zdup. mpreuna cu amanta, ar fi fost si mai bine. Dinu se holba fara sa nteleaga. - Da, da, urma celalalt. Dupa ce v-ati fi speriat bine, v-ar fi venit mintea la cap. - Pna una alta, observa Dinu cu privirea nghetata, bag de seama ca te-a speria t pe dumneata. Cu ce te santajeaza? Dumitrascu rse superior: - Doar prostii pot fi santajati. Iscusitii stiu sa paseasca fara sa lase u rme. E o lege fixa a succesului, un secret pe care ti-1 ofer n semn de bun ramas. Dinu ridica din umeri, concentrat asupra aceleiasi idei: - Fac ceva pe legile dumitale. Chestia e ca nu te-ai deranjat degeaba. Nu, n u, nu! Te santajeaza si miza trebuie sa fie frumusica. - Crezi ce poftesti. Eu am terminat ce am avut de spus. -... frumusica! Dinu si plesni o palma puternica peste frunte. Asta era! Te-a m vazut de vreo doua ori cu o juna superbissima... Mi-a spus cineva ca te-ai nsur at... Sigur! Asta era! Cum de numi-a trecut prin minte?! ti-e frica sa nu afle zn a ceva... Noapte buna. Nu-i nevoie sa ma conduci, cunosc drumul. Deschise usa si r eteza hotart sufrageria. nclina scurt capul simtind cum privirile celorlalti i strapung spinarea. Cobora gnditor treptele. La capat, ramase cteva clipe locului, zornaindu-si ma sinal cheile si maruntisul din buzunar. Cednd unui impuls de moment, ocoli vila. Fereastra odaii unde dormea Gigeta, ca si cea de la sufragerie, ramasese deschis a. Vocile rasunau limpede n comentarii aprinse si Dumitascu rse ncetisor: Ce dobitoci! Uitnd de regulile politetii, Nelu Ciprian intra n casa - de fapt navali, ca de obicei - fara s-o lase pe Dora sa intre prima. Uita sa si Salute. - Ce dracu se ntmpla la voi? Usile vraiste, lumina a giorno, fete ca la bala muc, ragete!... Ce naiba conspirati? Pareti niste fantome! Dinu, uluit, nu-si putea lua ochii de la Dora. si-ar fi dat si ultima zi din viata, s-o poata strnge macar, o clipa n brate. Se simti stors de durere. Dora ar ata rau. Livida, nefardata, cu trasaturi sleite era de-a dreptul urta. Gioni Diamandescu se interesa suav: Pe voi cine v-a convocat, dragalasilor? Ciprian se uitainstictiv la batrnul Paulian. Privirea ncordata spaima si rugaminte fierbinte - nu trebuia tradusa. Nelu dadu neglijent din mna. - Sa zicem ca am visat urt. Nu asta conteaza. Ce se ntmpla aici, ca de ntmplat se ntmpla ceva! Diamandescu se minuna dulce: Ce ghicitor bun esti tu, Nelutule! Nina, cea mai sensibila dintre toti si vizibil la capatul puterilor, se repe zi ca o fiara, nfigndu-si unghiile n spinarea lui Gioni: Ispraveste odata, animalule! ti mai arde de spirite? Diamandescu, fragil si n certa inferioritate fizica scapa din strnsoare cu o-pirueta gratioasa a umerilor. - Nu-i frumos sa ma bati n public, draga mea. Corectiunile se administreaza a casa. - Dom'le! se enerva Ciprian, se poate discuta matur si responsabil cu cineva din casa asta? Dora, palida ca o moarta, se clatina pe picioare. Materna si compatimind-o d in tot sufletul, Nina o ajuta sa ajunga la primul fotoliu. - Stai jos, draga mea. Ia o gura de whisky... O sa te simti imediat mult m ai nviorata. Diamandescu se caznea sa nu izbucneasca n rs: Dumnezeule! Ori a fost tmp ita toata viata si eu n-am observat, ori s-a tmpit ad-hoc. Auzi! nviorata! De parc a aia s-ar duce la o partida de tenis!" Dora sorbi din pahar, pastrndu-si privirea coborta. Simtea concret ochii sticl

osi ai lui Dinu scormonindu-i obrazul, ntreaga faptura. Nelu Ciprian, energic, prelua conducerea operatiilor. - Domnu' Paulian, spuneti-mi dumneavoastra care e situatia. - Eu... Eu, se apara Manole dnd nelinistit din mini, nu stiu nimic. Sa... sa v a spuna Virginia. Batrna se foi n fotoliu: - N-am ce sa va spun, vedeti si singur. E grav. Foarte grav. - Unde-i Gigeta? Virginia facu un semn cu capul: - n odaia baiatului. Doarme. - N-a trezit-o scandalul? Nu va dati seama, dar-strigatele se aud din ulita. - A luat teapan la bord, explica sec Diamandescu. - Pai atunci trebuie lasata sa doarma. - Cine n-o lasa? rse Gioni. Hai ca toti sunteti bine! Dinu, fara grai, nvrtea n nestire paharul gol, naclait de degete, apasat de ace easi ntrebare: I-a spus?... Nu i-a spus?" Macar de i-ar fi putut surprinde privire a, dar Dora nu si-o ridica din covor. Nelu Ciprian si plimba ochii de la unul la altul. Se simtea vag dezamagit. Se pregatise pentru o drama dar ce gasise aici nu mirosea nici pe departe a traged ie ci doar a betie trista. Nina propuse senina: Sa va fac o cafea? Expresia capiata de pe chipul lui Ciprian era cu mult peste ce se simtea Gio ni n stare sa ndure. Izbucni ntr-un rs isteric, de nestapnit. - Asta-i cea mai buna! comenta Nelu. Am luat tramvaiul la trei dimineata ca sa fac sueta la cafea! - Cine te-a pus sa-1 iei? Ce v-ati adunat ca niste corbi n casa mea? Se rasucira ca la un semnal. Gigeta, cu fata strmbata de ura, se apropie de m asa si si umplu un pahar cu alcool. Gioni Diamandescu si freca instinctiv palmele ntr-un gest de satisfactie: circu l abia acum ncepe". n realitate, de cnd sosise la Paulieni, traia o stare de veseli e inexplicabila, total deplasata - era perfect constient - rsul, irezistibil, i s e zvrcolea n pntece, gata sa se dezlantuie n orice clipa. l amuza totul, dar n specia moacele". I se parea ca n noaptea aceea facuse o descoperire istorica: pentru cel neimplicat, care asista cu detasare, figurile, expresiile oamenilor n mprejurari dramatice,sunt mult mai nostime, de-a dreptul caraghioase dect faciesul din situa tiile de comedie. De asemeni, aluziile zoo ale fiecarui chip omenesc, nu totdeau na transparente, deveneau citete pentru orice privitor. De pilda acum, batrnii al catuiau o inconfundabila pereche de struti dur nationalizati, asociatia dintre N in si o prospera rumegatoare era la ndemna oricui, iar Ciprian, smolit, cu parul vlv oi si ochi nflacarati ti sugera un taur pe pragul de a deveni mnios; mai putin amuz anti i se pareau Dinu - cine de rasa incerta ratacit de stapn si Dora, care nearanj ata" si din cauza ochilor prea mici, nemachiati semana cu o curca. O curca si att . Compensa nsa, completnd superb peisajul Gigeta, o iapa chineza muscata undeva de musca tete, chineza din cauza ochilor bridati, trasi spre tmpla. Ce chestie! i trazni prin minte. Oare dobitoacele din tara lui Soare Rasare cini, pisici, porci etc. au si ele ochi oblici? Trebuie sa ma interesez..." Din doua nghitituri, Gigeta ispravise paharul. Nina i privi rochia transpirata , ciorapii rupti prin care se vedeau degetele murdare, obrazul descompus de dupa somnul betiei si si zise ca e de-a dreptul respingatoare. Se interesa cu blndete: Nu vrei o cafea? n ochii Gigetei se aprinsera lumini dracesti: Zt, vaco! Gioni Diamandescu si ascunse obrazul. II tradau ndeajuns nsa umerii nelinistiti am apreciat corect, deci..." ' Nina ramase cu gura cascata. Batrnii se luasera inst inctiv de mna, cum fac copii cnd le e frica de ntuneric. Dora se facuse mica n fotol iu. De ar fi putut, s-ar fi topit, s-ar fi facut una, cu el; dadea impresia ca nici nu ndrazneste sa respire. Dinu, cu minile ca moarte atrnnd ntre pici oarele desfacute, privea nainte tmp, fara expresie. Ciprian considera cu o singura privire ntreaga ambianta si si zise ca trebuie

sa actioneze. Prinse din zbor mna Gigetei care se ntinsese dupa sticla si o opri h otart: Ajunge! Gigeta se rasuci ca o serpoaica si-i repezi o palma pe care Ciprian izbuti s -o evite. Ia laba dupa mine! ncornoratule! Barbatul si musca buzele. Se adresa iritat lui Dinu: Potoleste-ti nevasta, omule! Ce stai ca o crpa? Tnarul Paulian i ndrepta o privire obosita. Prezenta Dorei l-pleostise, nu stia ce are de facut. - Potoleste-o tu pe a ta! urla Gigeta. ti-a altoit sub palarie hale mai tar aniste" coarne, crestine si democrate! si mai vii sa faci ordine n casele oamenil or! Gioni Diamandescu trebui sa recunoasca n sinea lui ca tabloul cu coarnele era savuros dar privind n jur, constata ca nimeni nu-i mpartaseste impresia. Dintr-o data, Dora izbucni ntivun plns sfsietor. Plngea cu tot trupul, plnsul acela nestapnit care tradeaza explozia unui zbucium anevoie si ndelung cenzurat. - Ai remuscari, fa? o repezi Gigeta. Uda-ti scutecele acasa, nu n batatura mea. Nina se simtea perplexa cum nu-si amintea sa mai fi fost vreodata. Desigur, nu se daduse n vnt dupa Gigeta dar nu si-ar fi putut nchipui pentru nimic n lume ca sub poza chiar artificiala de mare doamna, facnd caz de distinctie si maniere se poate ascunde atta trivial, atta vulgaritate obscena. Se aseza lnga Dora ncercnd s-o mngie, dar femeia parea ca nu se va putea lini}tl niciodata. Gigeta trase un gt lung si si sterse gura n ambele sensuri cu podul palmei, ca un mujic. Rnji: - Asa, vaco! Consoleaza curvele lui barbatu-tau. Frumos din partea ta. Nina tsni de pe bratul fotoliului: Cred ca ar trebui sa plecam. Nu! scnci speriat batrnul Paulian. Nu plecati. Lacrimile i curgeau pe fata, dar parea ca nu le observa. Diamandescti asista impasibil. Observa, pianotnd pe marginea mesei: Ma ntreb ce o fi n mintea ta, Gigeta? - Ce sa te mai ntrebi! spuse Ciprian. Se vede cu ochiul liber: venin si jeg . Daca nu era femeie, pna acum o faceam arsice. Fa-1 pe asta, animalule! Nu eu ti-am sadit coarne. Ca un resort nvrtit la maximum care cedeaza brusc, Dinu tsni de pe scaun si si nf ipse minile n gtul nevesti-si. Te omor, scrba! Te omor!! Femeia se zbatea salbatec, ncercnd sa-1 loveasca cu picioarele. Virginia scoas e un tipat si si duse mna la inima. Gioni! racni Niria. Sariti! Ce stati? - Nici o graba, mormai Diamandescu sculndu-se alene. Nu crapa asa usor. Nelu Ciprian solid, cu un cap mai nalt dect tnarul Paulian, izbuti anevoie sa-i desclesteze minile. Lasa prostiile, Dinu. Ametita, Gigeta si freca grumajii, rasuflnd greu, avea senzatia ca .se sufoca, inima, ntrega fiinta i palpita de ura. Pe neasteptate, apuca o sticla de pe bufet si o repezi n capul lui Dinu. Nimeri oglinda de deasupra servantei, tandarind-o cu zgomot. Miraza florentina de la bunica, gndi Manole Paulian, exprimndu-se reflex n limba jul epocii. A cumparat-o la Paris, n 1850, cnd s-a maritat... O avere..." Virginia se sperie si nchina repede trei cruci peste medalionul cu Sfntul Anto n. - A spart oglinda! Se ntmpla o nenorocire!... - Bestie! urla Gigeta. Vrei sa ma omori... - Da! Crap de pofta s-o fac! si-am s-o fac. Se repezira unul spre celalalt dar Ciprian si Nina se interpusera. Gigeta nce pu sa loveasca cu pumnii.

- Cara-te de aici! Porc impotent... si tu vaca baltata, mai bine ti-ai tin e barbatul acasa. Rde de tine cu toate borturile! Ciprian simtea ca spumega: - Dinule, trebuie legata si chemat urgent Spitalul 9. Fara gluma, altfel o o mor eu! - La ospiciu? ntreba Virginia. Nu se poate. Manole, sa nu admiti asa ceva. Ne compromitem. Dar n-o auzi nimeni. Gigeta expedie un cot n stomacul Ninei si si nfipse dintii n palma lui Ciprian. Omul scoase un urlet de durere. Scapata, Gigeta se napusti asupra Dorei si ncepu sa-i repeada pumni cu nemiluita. - Trfa ordinara! numai tu... Te-ai ntins cu tot institutul! Nu l-ai scapat n ici pe frecatica asta, cu doua prune n izmene, chistocul asta al vacii. Acum boul eanul de Paulian... Da' cu mine nu-ti merge, fa! Ciprian si Dinu o trageau din toate partile ruphdu-i rochia, dar Gigeta parea sa fi capatat puteri nebanuite. Prin matasea sfsiata se vedea sutienul dubios si chilotii cu elasticul rupt, prinsi cu un ac de siguranta. Batrnii plngeau fara sa se ascunda. Gioni li se adresa cu compasiune: - Nu va speriati. E n criza. Se linisteste imediat. - Criza! ngna Manole Paulian... N-a mai avut niciodata. - O data e prima data, surse Gioni. - Nu!!! sfredelui ncaperea acoperind toate zgomotele, urletul Virginiei. Vazuse plecnd pumnul ca un baros al lui Ciprian si tintind crestetul Gigetei. Un zgomot nabusit, dupa care se asternu linistea. Nelu apuca corpul moale, fara cunostiinta si-1 tr pna la canapea. - N-am avut ncotro, sufla greu. nca putin si as fi omort-o. Eliberata, Dora abia ma i respira. Dinu i lua mna: - Cum te simti, iubito? Gioni, socat de gafa, se uita la Ciprian, dar acesta prea tulburat nu mai se siza nimic. De, si zise, nu s-ar putea spune ca e un barbat banuitor. Scrba i vra degetele n chi, i-o zice pe sleau ca e cocu, Dinu n loc sa vada ce-i cu navasta-sa - pumnul ala putea sa doboare si un elefant -pndeste rasuflarea Dorei si asta nici ca are habar..." Gioni era singurul care-si pastra calmul. Nu se simtea atins de insultele Gi getei. l astepta nsa precis o scena dura acasa... Gigeta daduse cu maciuca iar Nin a ierta orice n afara de infidelitate. Conchise plictisit: La urma urmei, mi se flfi e..." Ciprian si aprinse o tigara. nainte de a vorbi, trase doua fumuri lacome: - Parerea mea e urmatoarea! Cu nenorocita asta nu se poate discuta si ma gnd esc cu fiori, Dinule, la ce ai avut de ndurat attia ani... - N-a facut niciodata asa ceva, ngna Manole Paulian. Pareau ca se nteleg bine. .. un cuplu unit... devotat... - Ei bine! exclama Ciprian, perioada lor roz - bombon s-a ispravit definiti v. Virginia ndrazni: - Ar trebui trezita din lesin... Mama folosea saruri. - Nici o grija, si revine n mai putin de zece minute. Din pacate! Am urmatoa rea propunere. Toate privirile, cu exceptia ochilor Dorei, i atintira obrazul: Ciprian trase adnc n piept: - Pna se trezeste, s-o imobilizam. - Cum adica? - O legam fedeles si o culcam. Daca am vazut vreodata pe cineva pe punctul de a comite o crima, atunci e nenorocita asta. Daca nu eram noi... Gioni se interesa. Crezi ca-i o solutie? N-o poti tine legata la infinit. - Binenteles. Dupa asta, chemam Spitalul 9. Dinule, da-mi ceva mai solid... Tnarul Paulian se duse la debara. n primavara, reparasera obloanele n toata cas a si ramasesera vreo zece metri de chinga. O transportara n odaia lui Crisan, tinnd-'O de minile si picioarele legate. Pen

tru a o bloca total, petrecura o bucata de chinga pe sub sofa nnodnd-o teapan pest e centura Gigetei. n sufragerie ncepu sa se respire ceva mai usor. Nelu Ciprian ridica receptorul . Se interesa ntr-o doara. stie careva numarul de la 9? Gioni rnji: - Nu toti avem originali n familie. ncearca la Informatii sau mai simplu, ch eama Salvarea. Dora zacea n fotoliu cu capul dat pe spate. Parea n transa. Dinu o privea sfsia t de dragoste. .Adorata mea..." Ochii i erau plini de lacrimi. Zorile l gasira pe veranda. Pentru a nu o trezi pe Lelia, facuse un dus n ofici ul sanitar secundar de la parter si ncercase sa se ntinda pe canapea. n ciuda unei zile ncarcate, a ultimelor ceasuri pline de tensiune, se simtea perfect treaz, to t att de limpede ca si noaptea fastuoasa de iunie n mod exceptional, aprinse o tig ara. De cnd o cunoscuse pe Lelia, le limitase drastic numarul, si impusese sa nu m ai fumeze noaptea. O liniste nalta stapnea mprejurimile; i se parea ca aude sclipitul stelelor, fo snetul amintirilor... ... Cnd o cunoscuse pe Gigeta, tocmai izbutise sa se debaraseze de prima lui nevasta. Sub Dej, alt criminal, dar barbat frumos si jouisseur, se divorta usor. n cteva luni... Maricica, o fata subtire, sfioasa, cam galbejita. El o asemana cu o floare d e in. O cunoscuse la o sedinta U.F.D.R., o rentlnise dupa putina vreme ntr-o excurs ie organizata de CG.M... Dumitrascu surse amar: Spune-i azi Leliei de U.F.D.R., de C.G.M., de ARLUS... Ca si cum i-ai vorbi despre dinozauri. n fata Sfatului Popular din Cmpina, se ncins ese o hora harnica noastra taranime, sub conducerea eroicei noastre clase muncito are.-" Maricica juca bine. Era venita de la tara, una din miile, zecile.de mii d e exponente ale acelui masiv import organizat de partid si guvern n vederea indus trializarii fortate a tarii. Se prinsese n hora, ncercnd sa-si potriveasca pasii dupa ai Maricicai. Unde lucrezi, tovarasico?" La Tnara Garda... tesatoare". Purta o rochie de stamba cu floricele si o basma legata sub par, la ceafa. n picioarele care nu cunosteau nici macar ca termen de dictionar pedichiura, avea sandale de piele barbatesti, cafenii. Chiar mai trziu, cnd se pricopsisera, refuza sa-si cumpere ncaltaminte scumpa. Se purtau pantofii cu asa zis toc italian, scosi de Arta Manuala: Nu ma lasa inima, Fane. Cum adica sa calc eu pe 250 de lei?" Asa ramasese pna la urma. Modesta, tmpa, incapabila sa evolueze. Ascensiunea l ui, n verticala perfecta, fara accidente o gasise nepregatita, fara suflul necesa r pentru a-i tine tovarasie. Dumitrascu, receptiv, ochi si urechi agere, ncepuse sa bata consignatiile, se interesa de nationalizatii care vnd, consulta experti, achizitiona la preturi ridicole piese de valoare. Pe Maricica n-o taia capul de ce cumpara Fane vechituri, cnd mobila noua si lucioasa de la Caminul ti lua ochii. n schimp, era crutatoare. Peste sirazul din secolul al XDC-lea asternea covor de petece, un plastic cu bujori rosii ferea blatul mesei florentine, gatea pe prim us, nendurndu-se sa se atinga de aragazul stralucitor. n 1964, Dumitrascu ajunsese la concluzia ca o femeie de serviciu l va costa probabil mai mult dect nevasta-sa dar sigur, l va plictisi mai putin. n trei luni erau divortati. Avea si azi dinaintea ochilor imaginea acelei fap turi nfrnte, depeizata, ramasa n mijloc de ulita: nici de li oras, nici taranca, ni ci macar mica mahala. Alea barem au tupeu, vor sa parvina, sunt batatarnice. Stng ace ca n prima zi, statea lnga cufarul pregatit, cu permanent proaspat, ciorapi Ka pron si doua bilute de aur n urechi. N-am fost destul de iute de picior, asa-i? Vreai o craiasa... si scosese verig heta subtire si o pusese n scrumiera: sa nu mai cheltui... De, asa o fi zicnd Part idul.." Nici pna azi nu-i precizase intentia, zeflemea sau ndoctrinare imbecila, d ar n-o mai vazuse niciodata si, acum si dadea seama* erau ani de cnd nu se mai gndi se la ea.

Asta cel putin, trase linia Dumitrascu, n-a fost belicoasa". Chipul descompus al Gigetei se ntoarse n noaptea linistita de vara: labartat, dezgustator. l atrasesera nsa pe atunci prospetimea -nca nu mplinise 10 ani- naivitatea proprie vr stei ceea ce asigura, n primul rnd, discretie si apetituri modeste, noutatea chipu lui exotic. Se ntorsese recent dintr-o misiune n Japonia si i se pareaextrem de ra finata n panoplia succeselor, prezenta unei gheise fragede. n fond, si zise, am prof itat amndoi. Eu de candoarea nceputului, ea a avut avantaje nevisate" n circumstant ele date: a intrat la facultate dintr-un foc, a avut o studentie comoda, fara pr obleme financiare, bani de buzunar si chiar mai mult, iar la absolvire, post.ime diat n Bucuresti". Peste toate - si altadata ar fi zmbit gras - i-am mai facut rost de un mocofa n cu studii superioare si dosar boieresc. Dar nu se simtea prea sigur de el Un gnd i rasuci inima dureros. Daca s-ar fi ntmplat tot asa cu Lelia? As fi gndit la fel? Lelia, zna lui cea buna... Gndul lui cel luminos... Arunca tigara cu un zvcnet puternic de degete. Ochiul de jaratec desena curba nalta n aer si disparu printre tufele de stnjenei. Cred ca despre mine se poate afirma ca sunt un individ jegos". Lelia, aparitie diafana n camasa de noapte, si lipi obrazul de tmpla lui. Racoa rea nrourata a diminetii o facea sa tremure usor. Cnd m-am trezit si nu te-am gasit lnga mine, m-am speriat. Lui Dumitrascu i se umezira ochii: si ridica bratele si le ncolaci pe la spate dupa gtul Leliei. O ruga neasteptata, izvorta din adncuri, - nu se nchin ase niciodata - i rasari mut pe buze. Doamne! Nu ma lua prea repede! Mai lasa-ma sa ma bucur de dragostea ei..." Ce-ai facut? stefan Dumitrascu i saruta palma racoroasa: Tot ce s-a putut, iubito. De dragul tau... * Nelu Ciprian trnti receptorul: - Mi se pare formidabil, domnule! Nu raspund! Ori ocupat, ori nu raspund! E posibil?! Diamandescu si nghiti cascatul. Observa placid: -E!! - si cica suntem tara civilizata! Intram n Europa... Guvernul face turism, mncam rahat la Strassbourg, da-i cu drepturile omului si n-avem Salvare, domnule! Pentru ca practic nu avem! Diamandescu si ridica picioarele peste bratul fotoliului. Ia trage-i tu un discurs electoral, Nelule! Dora intra n sufragerie, tinndu-se de mobile. Pe frunte si legase o batista uda . i pocnea capul de durere. - Tot n-ati prins Salvarea? Doamne! Noaptea asta nu se mai termina! Ciprian se interesa peste umar: - Ce face aia? V-ati mai uitat? - Acum cinci minute nca le maisoilea, raspunse Diamandescu. - Da, doarme, spuse Dinu cobornd scara interioara. A ras pe putin doua sticle de alcool. stiu Ge-am avut n bar. Dora l privi scurt. Era livid, nelinistit, vizibil preocupat de o idee a lui, straina de tot ce se petrecea acum n casa. - Eu nu cred ca-i cea mai buna solutie, observa Virginia ridicndu-se anevoi e. Care? se interesa Manole Paulian. Astq, cu Salvarea. Repet, ne compromitem. Se ndrepta spre WC, mormaind: - Ce m-o fi apucat, ca doar n-am luat ieri Nefrix. Daci as li barbat, as z ice ca am prostata. n spatele ei, Gioni facu un gest semnificativ: E vesela! Cu fundita la scufita". Manle observa miscarea si si cobora repede privirea: Noi, batrnii, ar trebui sa fim prudenti. Totul se interpreteaza,.." Unde dracu' i-a pus? se framnta Dinu frngndu-si degetele. Am cautat peste tot A ramas sa ian cartile la rnd... Doar daca nu i-a dus la ma-sa..." Asta constituia nsa o simpla ipoteza, nerealista daca o cunosteai pe Gigeta.

Era fire ascunsa iar n materie de bani, misterul devenea blindat Nu spunea niciod ata ce salariu exact are, nu sufla un cuvnt despre economiile personale Ciprian abandona telefonul: Mai ncercati si voi. Ma duc sa-mi dau cu putina apa pe fata. Pe coridor, se ciocni de Virginia, care vorbea singura. - Doarme, dar parerea mea e sa va mai gnditi. Cnd o sa ajungeti la anii mei continua n sufragerie, veti ntelege ca reputatia nu se repara niciodata-. Categoric, aveti dreptate, aproba masinal Goni Diamandescu/ Ochii i cazura ntmplator asupra nevesti-si. Statea ntr-b pozitie incomoda, cu spatele rigid si minile n poale, cu palmele rasucite n sus. Pr ivea fix spre fereastra, fara expresie. Dealtfel, nu o data se mirase de mica fr ecventa a clipitului Ninei. Uneori, treceau minute ntregi fara un singur fluturat de gene n neclintirea ei, parea un tablou. Un zmbet aluneca pe buzele lui Diamand escu: Leoaica odihnindu-se..." Ct sa fie ceasul? - Cinci jumatate, raspunse Nelu Ciprian stergndu-si minile cu batista. Prosoapele Paulienilor aratau dezgustator, dupa cum gretoasa era toata ambia nta din oficiu: sapun cu fire de par -par dealfel peste tot- ghemotoace de vata, chibrituri-folosite la curatatul urechilor, WC murdar... Nina se ridica oftn Ma duc sa ma racoresc si eu putin. Ciprian schita cteva miscari de demorti re. - Ai energie, domnule! observa Diamandescu. Acum, daca tot simti nevoia de miscare, stinge lampa aia si ridica oblonul Ne sufocam aici Un val de aer proaspat patunse n ncapere. n lumina cruda a zorilor, ravagiile n optii erau vizibile. Privind-o acum, nimeni n-ar fi putut afirma despre Dora ca este de fapt o femeie fermecatoare, batrnii pareau mumificati >,si nici noi astil alti nu aratam mai bine", conchise Diamandescu trecndn- si palma peste barbia asp ra. Nu-1 avantaja obrazul neras. O stia fara sa se uite n oglinda. - si totusi ce facem? ntreba Ciprian. Stam asa, toata ziua? - Va rog, scnci Manole. Nu plecatL. - Parca aud un piu - piu! observa Virginia. E desteptatorul baiatului. l pune n fiecare zL. pentru teme. Gioni si nabusi cascatul - Eu v-am spus solutia! O ncarcam n masina si o depunem la spital Tu ce spui, Dinule? - Mi-e absolut egal Faceti ce vreti, dar nu ma obligati sa pun mna pe ea. Mie scrba! urla brusc si ceilalti tresarira. Vars! ntelegeti?! Nina i puse mna pe umar. Cuminte, Dinule. Esti barbat n toata firea... - St! facu Ciprian de la fereastra. Potolrti-va. A venit pustiul si va aud e. Cine? ntreba Manole, Crisan? -Da. Gioni ncepu sa rda: - Se ntoarce la ore mici. Calca bine... - A dormit la un coleg, explica batrnul. I-a permis Gigeta. De ce s-a sculat asa devreme? ntreba absenta Nina. Parca sunt n vacanta. - Are engleza la ora opt... mai trebuie sa faca o tema...asta a fost condi tia... Crisan se opri mirat n pragul sufrageriei. Saluta politicos rotindu-si ochii prin ncapere. Era deprins cu musafirii, dar ceva n atmosfera l facea sa intuiasca f aptul neobisnuit. Privirea i se opri la bunicu-sau, care ncepu sa-si miste minile agitat. - Am avut ctiva oaspeti, nu-i asa... Ne-am luat cu vorba... Baiatul se uita din nou la fiecare. Cnd o vazu pe Dora rosi, si musca buzele si o zbughi spre cam era lui. - Ai grija sa n-o trezesti pe mama-ta, spuse Virginia dar baiatul n-o auzi . Gionise uita nedumerit la Dinu:

- Du-te, ma, dupa el si vrajeste-i ceva! O gaseste acolo pe ma-sa legata c a un crnt si tu stai ca blegul sa... Cuvintele i se oprira pe buze. Crisan, palid, cu chipul slabut desfigurat de spaima, articula greu: Mama... nchise dosarul, si lua din mers sacoul si parasi biroul La urma urmei, si mine e o z i". 9. Ultimul nasture Crisan se desprinse din bratele materne ale Ninei si se refugie lnga batrnul Pa ulian. Ce are mama, bunicule? n chip ciudat, nu plngea. Doar ochii i straluceau vapaie. Pareau gata sa ia foc si, fara sa vrei, ti plecai privirea. Bunicule!... A murit mama?... Manole i mngie capul Nu se aflase niciodata ntr-o situatie mai grea - Se odihneste, draga... Ai sa ntelegi tu... Diamandescu se simtea perplex. astias chiar toti nebuni?" - Dinule! Du-1 pe asta micu' undeva. Nu-i un spectacol pentru el. Tnarul Paulian bigui ratacit: -Un'sa-lduc? Crisan se agata de bunicu-sau. Avea n fata ochilor o singura imagine care ave a sa-1 urmaresca toata viata, anuntire pregnanta si fioroasa despre maica-sa: pi cioarele deformate, labele cu monturi, noroi ntre degete si ciorapii ferfenititi Nu vazuse niciodata ceva mai urt. Se apropiase tiptil si si luase inima n dinti ca atunci cnd se jucau cine are curajul sa traverseze strada pe rosu?" mtinsese deget ul ca spre o fiara adormita. Atinsese montul. Vazuse ochii sticlosi, gura cascat a... - Zi, bunicule... A murit... de tot? - Taci, puiule, l linisti Virginia. Nu sunt chestiuni pentru vrsta ta. Dora si trec u degetele prin parul cleios. Parca s-ar fi trezit din lesin: - Nu credeti ca trebuie anuntata Politia? Ce mai asteptam? Ciprian se nvrtea prin odaie. Fluiera ncetisor, cu minile n buzunare. Se opri brusc, balansndu-se pe genunchii tepeni: - Care naiba ati lichidat-o? aia vin n maximum un sfert de ora si nu mai pu tem discuta. Diamandescu rse: Te astepti la o marturisire completa? - Ca merita sa crape... Realiza prezenta copilului si ncerca sa depaseasca mo mentul: Trebuie sa stim ce spunem.. - Nu fi ridicol, mon ami, l admonesta moale Diamandescu. Cum adica ce spunem?" Suntem complici? A fost o chestie premeditata? Dinu se pronunta sumbru: - Eu stiu ce sa spun. A crapat o bestie! - n locul tau, as mai reflecta, surse Gioni. Ciprian si freca bratele, de parca ar fi ncercat sa-si puna sngele n miscare. Ca unul dintre noi e autorele, nu ncape nici o ndoiala. - Asta-i treaba Politiei, interveni Virginia. De aceea i-am chemat. Ciprian ngna c a pentru sine: - Mi-ar place s-o stiu naintea lor. - Greu, mon cherl observa Diamandescu. Toti ne-am foit prin zona, si nu o data, si ca sa fim cinstiti toti am avut chef s-o strngem de gt". Unul din noi a fo st mai spontan. Dora ncepu din nou sa plnga: E nfiorator... Ciprian o consola mecanic: - nca putin, iubito... Se termina repede... Revem^trarmtie te care-1 obseda

: Care din voi? Al dracului sa fiu, daca pot sa-mi dau seamaDiamandescu propuse sarcastic: - - Trage la sorti... Nu fa pe desteptul! - si tu pe sportivul! ti pasa de nefericita aia-ca de ziua de alaltaieri Sa trezit n tine nsa competitia. Vrei sa fii primul care descopera... S^o iei nainte a alorlalti Nu trebuie sa va certati, copii. Vom sti la timpul cuvenit. Manole Pauli an i vedea ca prin ceata. Mngie capul lui Grisan care adormise ghemuitilnga el si se ridica ncet, ca sa nu-1 trezeasca Eu stiu cine... Sunt singurul care stie...". Se uita speriat n jur de parca ci neva i-ar fi putut auzi gndul si intra n camera lui Crisan, facnd eforturi sa nu-i lunece ochii spre pat Nu i-am aprins nici macar o lumnare.- Toti niste pagni!" 'Privi furis n spate, aptri pe fereastra deschisa. Nu-1 vedea nimeni nsfaca iute, hoteste desteptatorul elec tronic de pe masa si-1 baga n buzunar. nainte de a se ntoarce n sufragerie trecu pri n odaia lui. Un urlet continuu si inconfundabil, din ce n ce mai apropiat sfredel ea linistea alarmnd pasarelele si cinii cartierului Sirena politiei La ora cinci dupa amiaza, se terminase. Plecasera toti: politie, procuror, m edic legist, fotograf - o gramada de oameni care se miscau prin casa cu o sigura nta naucitoare, de parca s-ar fi aflat la domiciliul*personal - cadavrul Gigetei fusese ridicat. Ramasesera doar el si Virginia. Primul, cu greu urnit, fuseie Crisan. Parint ii lui Florin consternati, plini de compasiune sc oferisera sa-1 gazduiasca un t imp, ba chiar sa ia copilul cu ci ta vacanta ,,Oameni grozav de cumsecade, nu nca pe ndoiala..." O luasera apoi din loc unul. dupa altul, pe masura ce-si dadusera declaratii le. nti Ciprienii - Dora total prabusita la bratul lui Dinu, concentrat pna la cris pare asupra misterului; Virginia, mbatrnita peste noapte, dar stapna pe ea. Dupa declaratia lui Dinu, scapasera n sfrsit de oficiali". Binenteles, ancheta n u se ispravise, cercetarile abia ncepusera, aveau sa continue cu emotii si tracas ari (rezolvi si mai ales nu clasezi un dosar de crima asa, hocus-pocus, asta o s tia si Manole) dar acum se bucura. Urmau cteva ceasuri, o noapte ntreaga de linist e Cel putin pna mine dimineata, se putea odihni! Trebuie sa doarma, n primul rnd, da r dupa aceea, gndurile aveau sa se rnduiasca singure, de la sine... - Mai cauta si tu, tata, spuse Dinu n loc de ramas bun. - Ce sa caut?! - Sufletul ei nepieritor! La naiba! Banii!... Erau ntr-un port-fard de plas tic albastru cu fermoar. Vorbea precipitat, nu-si putea stapni miscarile si pe chipul galben, toate tr asaturile cazusera spre barbie. Tu unde te duci? se interesa Virginia. - La Diamandesti Ma ouihnesc cteva ceasuri. Sunt frnt Aici nu suport... Ma nt orc mai trziu... si izbi cu furie pumnul n palma deschisa: Unde mama ei a putut sai ascunda?! Al dracului sa fiu, dacanu fecferfenita casaasta! Manole privi nfiorat n urma lui: -Ct de putin a iubit-o!... Batrnul se ntoarse din gradina, trndu-si picioarele. La fiecare doi-trei pasi se oprea rasuflnd greu, dar se simtea multumit. Scapase de ceasornic, singurul care dovedea... nti, se gndise sa-1 ngroape, pe urma, i venise o idee mai buna. n fata ca ei stationa camionul gunoierilor venit sa desarte containerele de pe strada... S parsese desteptatorul si-1 nvelise ntr-o gazeta... Aruncase pachetul direct n gura masinii, a camionului, sau cum i-o fi spunnd. tiganii, n nadejdea vreunui chilipir , selectionau gunoiul nainte, cnd se afla nca n pubele. Nimeni n-avea sa observe disparitia ceasului. Poate Crisan, dar n-o sa dea importanta amanuntului. si pna se ntoarce baiatul... Cnd te gndesti ce sim pla-i chestiunea!-." Daca nu ceilalti macar Dinu , cunoaste casa trebuia sa-si d ea seama. Crisan se trezea greu Mai avea si biceiul sa-si lase cte o terna pentru dimineata- Parca acum, n vacanta, nu ce la fel cu engleza? i cumparasera dracia as ta electronica, mai sigura dect tibitele arhanghelilor.. Te trezea si din morti Cn d plecase aseara, desi ormea n \ecini, pusese sa sune ca de obicei, la cinci si j umatate..

Ori, sopti Manole, privind o pasare - rndunica sa fie? - care pinteca cerul, daca Gigeta ar mai fi trait la cinci si jumatate, ar fi fost "posibil ca ceasul sa n u o trezeasca. Murise deci nainte. Toti s-au perindat prin odaie si au gasit-o vi e. si nu minteau. Asa o si lasasera. Asa am lasat-o si eu n jur de cinci si un sf ert.. Iar dupa mine, doar ea mai intrat.. Tot ea a oprit si desteptatorul. Se gndea la Nina, dar ciudat, nu ca la o criminala, cu ompasiune... Fusese jig nita adnc, dureros, cum numai o femeie utea fi jignita... Cedase cine stie carui impuls criminal care zace obabil n fiecare din noi... Unii scapam teferi, scutiti de momente e viata cheie. Nina nimerise n mijlocul vrtejului... Femeile la o anum ita vrsta au momente de iresponsabilitate... n fond, conchise, o persoana cumsecad e si grozav de nefericita... Eu unul n-am sa vorbesc cu nimeni.. N-am sa spun nimic... Politia sa se descurce. .. Dumnezeu sa hotarasca... Bine ca n-a facut-o Dinu..." Virginia, la oglinda, g ata de plecare l lua n primire: Unde ai fost? Am luat putin aer... Se interesa conventional: Nu mai stai? - Ce sa mai stau?! Mi-a ajuns. l vazu prin oglinda aplecandu-sc si ridicnd c eva de jos: Ce-ai mai gasit? Batrnul i arata un obiect mic, stralucitor: Ce-i aia? Manole Paulian zmbi: Un nasture... Ultimul nasture... Virginia l masura scurt clar si stapni consternarea. De altfel se simtea si pre a obosita pentru reactii incomode. Bietul Manolache s-a zaharisit n fond nu-i de mirare ca n-a rezistat.. Auzi, c e-i zornaie n cap!... Nasturi! Dupa asemenea tragedie"... Cheama-mi, te rog, un taxi. Avea sa se ntoarca acasa. La asternutul ei, la scrinul din lemn de mar, la fo tografia din 1930 a lui Titi n mare tinuta, la emisiunii;., BBC, la ceaiul de cat ina. Nu ndraznea sa-si marturiseasca, nici macar ei nsasi, ct se simtea de multumit a. * stefan Dumitrascu si privi ceasul. nca o ora pna la Londra. Noroc ca escala nu dura mult, englezii sunt expeditivi Ardea de nerabdare sa ajunga la New-York, pe ntru care facuse o adevarata pasiune. Vazuse mai toate orasele mari ale Europei, fusese n Canada si, ntr-o scurta vizita la Tokio, dar nicaieri nu se simtise att d e fericit, de tnar, cu senzatia ca st afla acasa. Destul de ciudat pentru ca n gen eral, oamenii sariti de 40 de ani acuzau aceleasi rezerve fata de metropola amer icana: i speria, i coplesea sentimentul de alta planeta, de prea trziu pentru mine. Poate daca as fi fost mai tnar, m-s fi adaptat.. Asa, m-as multumi cu Parisul..." Dumitrascu trase cu placere aer n piept, se simtea vibrnd de energie. Chema stewar dessa si tot prin semne, ca sa n-o trezeasca pe Lelia, i ceru nca un whisky dublu. Se uita apoi nduiosat la nevasta-sa care respira usor, cu mna uitata n mna lui. Ste wardessa se rezema de bar: - Un dublu pentru rechinul de acolo... Mai iute, caci tipu-i nsetat. Barmanita la sa pila de unghii: - Fiica-sa e superba. Cealalta surse strmb: - Hm, fiica-sa! Asa te tine pe tine tac'tu de mna cnd dormi? Dumitrascu sorbi din pahar, regretnd o tigara aprinsa. Ar fi nsemnat nsa sa se mist e, s-o deranjeze pe Lelia Fara voie, gndurile se ntoarsera la ziua de ieri. Doar i eri- Parca trecuse unan Namila aia, muierea cu coada, avea probabil remuscari acu m Poate se marturisea vreunui popa, sau facea declaratii lacramoase ntr-unbirou d e politie Proasta nu stia ca asasinase., o moarta. Totul se desfasurase att de si mplu, att de usor... ...Ramasese n preajma casei. Scandalul izbucnit la intrarea . .getei n sufragerie putea fi auzit si din strada. Fusese odioasa, ranise greu, n u crutase pe nimeni. ncercase atunci doua certitudini: bestia era dispusa sa ajunga si n iad ca sasi atinga scopul (un scop cretin, pe masura ei, adica sa-1 tina pe ala n lanturi toata viata) iar n drumul spre iad avea sa traga dupa ea ct mai multe victime. ast a era nsa un drum pentru care Dumitrascu n-avea nici un fel de chemare.

Se hotarse ntr-o clipa. Fereastra era deschisa, nenorocita drogata, -legata, i ncapabila sa se apere. O sufocase cu perna, aproape fara efort Cnd auzise usa d esduzndu-se, sarise napoi, n curte Lipind zidul, se ; uitase naunint Femeia mare si blonda-se napustise ca o fiara asupra patului Apucase perna, aceeasi perna, apasnd -o cu toata forta. Peste cteva minute, n masina, cu capul rezemat de volan, fusese cuprins de un rs salbatec... Daca nu-i vreo fraera sentimentala, conchise Dumitrascu sorbind ultima nghitit ura, scapa fara probleme. Oricare dintre indivizii de acolo, i puteau veni cte ha c. Gigeta i isterizase pe toti. Genul de dosar care se claseaza... Ecranul de deasupra cabinei de pilotaj ncepu sa sclipeasca. Stewardessa zmbi f ermecator n microfon, ncercnd sa acopere vjitul motoarelor. - Ladies and gentlemen... Peste zece minute aterizam la Londra, Va rugam sti ngeti tigarile si puneti-va... Compania de transporturi aeriene... echit