Participarea tertilor in procesul civil

Daca, de regula, hotararea judecatoreasca produce efecte relative, adica numai intre partile litigante, cele care s-au judecat si nu produce efecte fata de alte persoane, straine de proces, sunt unele situatii in care solutia este diferita. Astfel, unele hotarari judecatoresti produc efecte erga omnes (de exemplu in materie de stare civila), sau este opozabila nu numai partilor litigante, ci si altor persoane. Aceste persoane, fata de care hotararea judecatoreasca este opozabila, pot cere chiar ele introducerea lor in proces, sau pot fi chemate in judecata, in garantie, sau poate fi aratat titularul dreptului. Trebuie remarcat ca instanta nu poate introduce tertele persoane in proces, dar poate pune in discutia partilor necesitatea ca ele sa cheme in proces sis alte persoane. Aceste persoane, intrand in proces, dobandesc calitatea de parti. In provinta formelor de interventie putem distinge: a. formele de drept comun b. formele specifice Formele de drept comun se impart in interventie voluntara si interventie obligatorie. Ele sunt prevazute in codul de procedura civila. Formele specifice sunt acelea prevazute in acte normative cu caracter special sau cele consacrate in practica, de exemplu, introducerea in cauza a unui tert intr-un litigiu de munca Participarea tertilor in proces presupune un singur proces in curs, in cadrul caruia se formuleaza cereri incidentale.

1. Interventia voluntara Interventia voluntara este o forma de drept comun, reglementata in art. 49-56 c.p.c. Ea poate fi de doua feluri: a. in interes propriu

b. in interesul uneia dintre parti Potrivit art. 49 c.p.c., oricine are interes poate interveni intr-o pricina care se urmeaza intre alte persoane. a) Interventia in interes propriu este definita in art. 49 alin 1 c.p.c : interventia este in interes propriu atunci cand cel ce intervine invoca un drept al sau . Adevaratul criteriu de distinctie este, insa dreptul invocat, si nu interesul, care trebuie sa fie intotdeauna propriu, al intervenientului. La interventia in interes propriu, numita si principapa, dreptul invocat apartine tertului, sau cel putin asa pretinde. Spre exemplu, in cazul unei cereri de revendicare, tertul solicita introducerea sa in proces, pentru recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra imobilului ce formeaza obiectul litigios, situatie in care atat dreptul pretins cat si interesul apartin tertului. In cazul interventiei principale, tertul urmareste realizarea sau conservarea unui drept al sau, vrand sa castige pentru el obiectul procesului. Dupa cum se observa, cererea de interventie principala se face impotriva ambelor parti initiale (reclamant, parat). Potrivit art. 50 c.p.c., cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata. Ea se poate face numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor. Totusi, se poate face si in apel, cu invoirea partilor. Se remarca faptul ca aceasta exceptie este si o exceptie de la art. 294 alin 1 c.p.c, potrivit caruia in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza si obiectul cererii de chemare in judecata, si nici nu se pot face alte cereri noi". In mod exceptional, in materie de poprire nu este necesar acordul partilor, deoarece art. 459 c.p.c dispune ca orice creditor al debitorului va putea interveni la judecare de poprire printr-o simpla cerere pana ce nu s-a dat o sentinta definitiva asupra validarii. b) Interventia in interesul altei persoane este definita in art. 49 alin 3 c.p.c., potrivit caruia ea este in interesul uneia dintre parti atunci cand spreijina numai apararea acesteia. De exemplu, in cazul unei cereri in revendicare, tertul vanzator cere introducerea sa in proces pentru a-l apara pe paratul care a cumparat bunul de la el, situatie in care dreptul pretins apartine paratului, iar interesul

apartine intervenientului. Daca n-ar fi intervenit in proces, paratul ar fi fost evins si s-ar fi intors impotriva lui cu o cerere in garantie. Interventia in interesul altei persoane, numita si interventie accesorie, are scop limita, intervenientul tinzand ca, prin apararile pe care le face, solutia sa se dea in favoarea partii pentru care a intervenit. Interventia accesorie este o simpla aparare. Ea se poate face chiar inaintea instantei de recurs. Codul de procedura civila nu prevede conditii speciale de forma pentru acest tip de interventie. Cererea de interventie voluntara, fie ca este principala sau accesorie, este o cerere incidentala, fiind de competenta instantei sesizate cu cererea principale. Dupa ascultarea partilor, si a celui care intervine, instanta va hotara asupra incuviintarii in principiu a interventiei. Instanta pronunta o incheiere ce poate fi atacata doar o data cu fondul, si care are caracter interlocutoriu (instanta ce a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). Daca incuviinteaza in principiu, instanta va dispune comunicarea partilor initiale si, in cazul in care intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta va trebui depusa. Partile initiale pot depune intampinare, iar daca este vorba de o interventie principala, pot depune si cereri reconventionale. Interventie se judeca o data cu cererea principala. Atunci cand judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotara despartirea ei, spre a fi judecata deosebit. Prin admiterea cererii in principiu, tertul devine parte in proces, va lua procedura in starea in care se afla, iar actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de el. Intervenientul poate sa se foloseasca de toate actele indeplinite pana in momentul interventie sale, sa invoce toate probele administrate in proces, pana la intrarea sa. Intervenientul accesoriu poate face doar actele de procedura ce profita partii in favoarea careia a intevenit in proces. Apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu este neavenit daca partea pentru care a intervenit n-a facut, ea insasi, apelul sau recursul. Aceeasi este solutia si atunci cand apelul sau recursul partii in favoarea careia s-a intervenit, s-a anulat.

In practica judiciara s-a aratat ca in cazul in care paratii in favoarea carora a fost formulata cererea de interventie nu au declarat recurs, sau recursul lor este nul, recursul intervenientului este inadmisibil. Intrucat unul dintre intimatii in favoarea carora a formulat cerere de interventie, nu a atacat cu recurs decizia, iar recursul celuilalt este nul, fiind nemotivat, recursul intervenientului a fost respins ca inadmisibil.

Interventia principala Calitatea de parte

Interventia accesorie Calitatea de parte in favoarea

Independent fata de parat si de Subordonat partii reclamant careia a intervenit

Nu este influentata de renuntarea In aceste cazuri ea ar ramane recalamntului la judecata, la lipsita de obiect sau de interes dreptul subiectiv pretins, de achiesarea paratului la pretentiile reclamantului Cand s-au solutionat impreuna Cand s-au solutionat impreuna cu cu cererea principala, se da o cererea principala, se da o singura singura hotarare opozabila hotarare opozabila tuturor partilor tuturor partilor Daca, prin judecarea ei, ar fi Este o aparare, in concluzie se intarziata judecata cererii judeca intotdeauna impreuna cu principale, instanta poate hotara cererea principala. disjungerea In ceea ce priveste interventia principala, nu pot fi admise concomitent cererea reclamantului si interventia principala, atunci cand au acelasi obiect. In acest caz, pot fi ambele respinse ca neintemeiate, sau admise numai in parte. Interventia accesorie In favoarea paratului S-a cererea In favoarea reclamantului admite Se admite interventia

admis Se respinge Se interventia cererea

principala

accesorie

principala

principala

Se respinge Se admite Se respinge Se admite cererea interventia cererea interventia principala accesorie principala principala

2. Interventia fortata Interventia fortata se regaseste sub urmatoarele forme: a. chemare in judecata a altor persoane b. chemare in garantie c. aratarea titularului dreptului. a) Chemarea in judecata a altor persoane Chemare in judecata a altor persoane este reglementata in art. 57 59 c.p.c. Potrivit art. 56, oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul . Deci, cu alte cuvinte, reclamantul sau paratul poate sa-l cheme in judecata pe tert numai daca aceste ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Exemple In cazul cesiunii de creanta, atunci cand exista pluralitate de creditori, debitorul are interes sa se judece deodata cu toti acei ce ar putea sa-l actioneze anterior. La fel in ipoteza in care tertul cesionar notifica cesiunea de creanta debitorului, iar vechiul creditor il cheama in judecata pe debitor, debitorul are interes sa ceara introducerea in proces a tertului cesionar, pentru a evita o plata nevalabila. In ipoteza in care vechiul creditor i-a notificat creditorului ca nu recunoaste ca valabila cesiunea si sa nu faca plata pretinsului cesionar, cesionarul il cheama in judecata pe debitor, iar acesta din urma are interesul de a cere introducerea in proces a cedentului, pentru a evita o plata nevalabila.

In cazul pluralitatii de creditor, atunci cand debitorul are motive sa refuze plata si el este chemat in judecata de un singur creditor, el va avea interes sa ii introduca in proces si pe ceilalti creditori, pentru a obtine o singura hotarare opozabila tuturor creditorilor sai. Atunci cand creditorul cesionar, care l-a chemat in judecata pe debitorul cedat, care ii opune interdictia de a plati, notificata de cedent, are interes sa-l cheme in judecata pe cedent.

Prin intermediul cererii de chemare in judecata a altei persoane, nu se poate obtine introducerea in proces a unui nou parat, ci, potrivit art. 57 c..p.c, trebuie sa fie vorba de un tert ce are putea formula aceleasi pretentii ca si reclamantul, in caz contrar instanta urmand se respinga cererea ca inadmisibila. Cererea de chemare in judecata a ltei persoane ce aqr putea pretinde acelasi drepturi ca si reclamantul, poate fi facuta de parat o data cu intampinarea, sau cel mai tarziu, la prima zi de infatisare, iar de reclamant pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante. Nerespectarea termenelor se sanctioneaza cu judecarea separata a cererii indreptate impotriva tertului. Exceptie: atunci cand partile consimt sa se judece impreuna. Reclamantul, prin aceasta cerere, cheama in fata instantei price persoane careia vrea sa-i faca opozabila hotararea. Se poate intampla ca necesitatea chemarii in judecata a altor persoane sa se iveasca in cursul judecatii cererii principale, mai ales ca pana la prima zi de infatisare, paratul poate face cerere reconvetionala. De aceea lui i se permite sa formuleze cererea intemeiata pe art. 57 pana la inchiderea dezbaterilor. Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat cat si partii potrivnice. Deci tertului i se comunica cererea de chemare in judecata, copii de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe intampinare, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. El dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila. In cazul in care paratul este debitor de buna credinta, chemat in judecata pentru o datorie baneasca, pe care o recunoaste, si declara ca vrea sa o

execute fata de cel ce isi va stabili judecatopreste dreptul, va fi scos din proces, daca depune suma datorata, iar judecata va continua intre reclamant si tertul introdus in proces. Daca partea care a formulat cererea de interventie fortata renunta la judecata, intervenientului i se va solutiona cererea respectiva, intrucat el are calitate de intervenient principal si o pozitie independenta in proces, asupra lui neavand efect renuntarea partii.

b) Chemarea in garantie Chemarea in garantie este reglementata in art. 60-63 c.p.c. Potrivit art. 60 "partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire". In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana. Aplicativitatea acestei forme de interventie priveste drepturile garantate legal (in urma vanzarii, schimbului, cesiunii de creanta, mandat, partaj succesoral) sau conventional (ca urmare a contractelor incheiate de parti) sau atunci cand partea care ar cadea in pretentii ar putea sa se indrepte impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri (raspunderea comitentului pentru fapta prepusului). De exemplu, in urma incheierii unui contract de vanzare-cumparare, care a avut ca obiect un imobil, o persoana revendica imobilul, chemandu-l in judecata pe cumparator. Cumparatorul, la randul sau, il poate chema in garantie pe vanzator, cerandu-i sa-l apere de evictiune, prin respingerea cererii introduse de reclamant. Daca este admisa cererea persoanei, vanzatorul va trebui sa-l despaguberasca pe cumparator. Un alt exemplu il priveste pe comitentul chemat in judecata sa raspunda in temeiul art. 1000 alin 3 c.civ. de fapta culpabila a prepusului sau, care va putea sa-l cheme in garantie pe prepus. Cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala, de competenta instantei sesizate cu cererea principala. Ea va fi facuta in conditii de forma pentru cererea de chemare in judecata. Ea poate fi facuta de parat, o data cu intampinarea, sau la prima zi de infatisare, sau de reclamant, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

Nu trebuie sa fie formulata printr-o petitie separata, ci se poate face chiar in cadrul intampinarii. Sanctiunea nedepunerii in termen este judecarea separata, cu exceptia situatiei in care partile por consimti sa se judece impreuna. Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie, si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie (art. 62 c.p.c). Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala, dar, daca judecarea cererii principale ar intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune disjungerea, astfel ca judecata cererii de chemare in garantie se va suspenda pana la solutionarea cererii principale. Chematul in garantie devine parte in proces, astfel ca el poate sa administreze probe, sa faca aparari in sprijinul partii pe care o garanteaza. Chematul in garantie are o poszitie independenta in proces: poate propune probe, poate ridica exceptii, poate ataca hotararea pronuntata. Solutia din cererea de chemare in garantie depinde de cea din cererea principala.

Cerere de chemare in garantie Cerere de chemare in garantie formulata de parat formulata de reclamant Cererea Se admite Cererea principala a fost cererea de principala admisa chemare in admite garantie formulata de parat, daca este intemeiata. Cererea principala respinge Cererea de Cererea se chemare in principala garantie se respinsa respinge ca lipsita de obiect sau de interes. Se respinge se cererea de chemare in garantie, ca lipsita de obiect sau de interes. Se admite este cererea de chemare in garantie, daca este intemeiata.

c) Aratarea titularului dreptului Aratarea titularului dreptului este reglementata in art. 64-66 c.p.c. Ea poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. Cu alte cuvinte presupune existenta unui raport juridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real. Potrivit. art. 65 c.p.c., cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. Pentru a se putea admite o asemenea cerere, trebuie cumulativ: a. reclamantul sa urmareasca valorificarea unui drept real, deci sa fi introdus o cerere reala b. paratul sa fie un simplu detentor precar al bunului asupra caruia poarta dreptul real invocat de reclamant c. paratul sa afirme ca titularul dreptului este un tert d. paratul sa faca cererea de aratare a titularului dreptului e. cererea sa fie introdusa cel mai tarziu la prima zi de infatisare Ipoteze a. cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial. Solutia aratata de art. 66 alin 1 c.p.c.: titularul va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata b) tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului, sau cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza.

Solutia art. 66 alin. 2 c.p.c.: tertul va dobandi calitate de intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenient c) tertul se prezinta si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. Legiuitorul nu da o solutie in aceasta ipoteza, astfel ca in practica si doctrina se intalnesc urmatoarele solutii: Solutia 1: tertul ramane in proces in calitate de intervenient, procesul continuand intre reclamant, parat si tert Solutia 2: nu se ia in considerare cererea de interventie, judecata continuand intre reclamant si parat. Daca se stabileste, in urma dezbaterilor, ca tertul este titular al dreptului asupra bunului, se va respinge cererea ca fiind gresit indreptata. Bibliografie

Dr. Viorel Mihai Ciobanu - Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. I, edit. National, Bucuresti 1997 G. Boroi, D. Radescu - Codul de procedura civila comentat si adnotat, edit. All, Bucuresti 1995 Decizia sectiei civile nr. 887/R din 7 mai 1998 in "Buletinul Jurisprudentei, curtea de Apel Timisoara" Dec. civ. nr. 644/1987, Trib. Jud. Hunedoara, in R.R.D. nr. 2/1988 Dec. nr. 1330/1982, Trib. Supr. Sec. Civ. in R.R.D. nr. 8/1983 Al. Nita, nota la dec. civ. nr. 1799/1956 a Trib. Reg. Bacau, in L.P. nr. 3/1957 V. M. Ciobanu, nota la dec. civ. nr. 342/1992 a Trib. Jud. Bihor in Dreptul nr. 12/1992 Dec. nr. 1357/1967 a Trib. Supr. col. civ. in R.R.D. nr. 1/1968 Al. Velescu, nota la dec. civ. nr. 844/1957 a Trib. Reg. Bacau, in L.P. nr. 8/1957 I. Les, nota la sent. civ. nr. 4691/1975, Trib. jud. Sibiu, in R.R.D. nr. 6/1978

I. Stoenescu, nota la dec. civ. nr. 3455/1958 Trib Reg. Craiova, col. III, in L.P. nr. 1/1960 Dec. civ. nr. 1709/1983 Trib jud. Brasor in R.R.D nr. 6/1984 Dec civ nr. 244/1955 Trib Reg Baia Mare in L.P. nr. 5/1955 D. Florescu, nota la dec. civ. nr. 106/1968 a Trib. jud. Satu Mare in R.R.D nr. 18/1968 A. Sitaru, nota la dec. civ. nr. 173/1972 a Trib. jud. Mehedinti in R.R.D nr. 3/1974