Sunteți pe pagina 1din 4

356

In baza celor expuse mai sus, pasajele citate la inceput


din lucrarea D-lui Ciobanu vor trebui indreptate in intelesul
acestei rectificAri, iar Molitvenicur nostru va trebui considerat
nu ca una dintre cele dintai urme ale scrisului romanesc, ci ca
o dovadA cat de tarziu se mai intrebuintà limba NavonA in
biserica romaneasci ortodoxA din Ardeal, chiar and preotii
romani aveau nevoie ca indiactiile tipiconale sa li se dea in
limba lor.
N. Drilganu.

xi.
Cazania protopopului Popa P6tru
din Tin5ud (Bihor). Manuscris.
Manuscrisul') acesta l-am gAsit in satul Ortiteag, in biserica
cAruia am dat i peste un exemplar din psaltirea romaneasa
a lui Coresi din 1570. Este un volum mare, in folio, de
30 cm./20 cm., legat in scoarte de lemn, invelite cu piele.
Scoarta din urma lipse§te. Este numerotat de insu§i scrii-
torul manuscrisului. incepe cu fila 3 i merge cu numero-
tarea panA la fila 600. Numärul 300 II insemneazA pe cateva
file cu T", iar pe toate celelalte, cu semnul m". DupA fila
600 urmeazA Inca patra file nenumeroatate dintre cari a patra
deteriorata ; celelalte cari au mai fost la urma, nu se pA-
streaz5, fiind rupte. Manuscrisul e scris de acei4 mana, cu
litere mari, clare, cu initiale §i titluri cu cerneala ro§ie.
Pe dosul scoartii dela inceput cetim insemnarea aceasta:
Da' ccindu au inceputu Mihaiu Aväsu (?) au [kV to ani din zidire
lumii 7229 era dela Hs. 1721.
Pe filele 463 verso, §i 464, jos,-gAsim:
iVasta sf 14Inki carte o petrecut-o dieacu Blagli Patru
dela Tistag2) Idlci, din closcei ptind in doscä, peNtru raNdu in-
1) Mi-a fost daruit fmpreuna cu exemplarul din Psaltirea lui Coresi,
de cAtrA preotul Iosif Moldovan, cArui II multumim din toatä inima si aid.
Exemplarul acesta din psaltirea Coresi, dei deteriorat, este aproape tom-
plet. Vom vorbi cu alta ocazie despre el.
2) Chistag, judetul Bihor, aproape de Tinaud.

www.dacoromanica.ro
BDD-A14633 © 1920-1921 Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”
Provided by Diacronia.ro & www.dacoromanica.rofor IP 82.76.192.219 (2017-11-01 16:53:44 UTC)
357

viittituri, sd o ,stie spune bine inaiptIte cistitului norod, sd nu-i


fi ru,sine.
Apoi o scris in luna lui lunie 3.
Insemnarea e de pe la 1800, dupa felul scrisului.
La fila 557, jos :
Sfeir5itul invatriturilor din dumeneca in 30.
Scris-am ae-astd slla luta ev[an] gill. Ielie de invdtdlurd eu mai
_

micul, sluga lui Hs., popa Piitru, läcuitortu in Kiniiud') [= Tinaud]


La fila 573, jos. .

Multemescu laidlui ,si fdului i ciful hului sfidInt, cd-mlil


dede,s/11 mild ,si ak utoriu dela sllyntiia ta, de cum akunsu in-
ceputul cu pace ,si cu sand/ate. Apoi pe verso :
Atc6 bine sd socote,sti, ddcd nu-t va agunge ev[an 1 gllieJlii
cu app.'s/lope, ',dna in mitariu, fariusei, tu te intoarnd di in
diirdpi, de le zi de a doa oath cdt va trdbui cl glasurile si
ev[an] g[hellide a a-p[o]sflopele si a,s6 vei aEunge dumeneca mita-
riului ,si fariseului2).
Urmeazá pe filele 573 verso, 574 §i 574 verso:
Aicë 'taste scara trebelor ce sant intr'aa'astd sf pinta carte :
1) De[s/ pre post in dumeneca lasd post, in a 2/-4 invdtdturd.
2) Despre ispovedanie in dumeneca a 2/-al, in post, la a
2/-a] invdtdturd. etc.
Scara acesta cuprinde in total 32 capitol; dintre cari ul-
timul este:
Despre carii-s destoinici sd fie preuti 4 nu sd popesc, la du-
meneca in 16.
Al doisprezecelea punct din scarA, care trimete la cazania
In care se vorbete despre eretici, ii nume§te pe ace§tia §i
"Unguri".
Despre Unguri cd hulesc trupul Wolmnului, sildinta cumi-
necdturd, cauld la seimbdta paAlor.
Lucrul acesta dovede§te cA preotii RomAni, in predicile
tinute in biserici, apArau credinta ortodoxA fatA de celelalte
1) Deci se incepuse alterarea dentalelor inainte de e, Oci ungure§te
se zice Tindel, de unde Tindud>T'Indud>Kindud. Cf, mai sus Kistag
(Tistag).
2) Cu acesta cazanie se fncepe textul.

www.dacoromanica.ro
BDD-A14633 © 1920-1921 Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”
Provided by Diacronia.ro & www.dacoromanica.rofor IP 82.76.192.219 (2017-11-01 16:53:44 UTC)
358

neamuri de altá credit-4a din Firdeal, cum se poate vedeâ si


din Invatatura Ia invierea lui Hs":
5i dzic ei leretecii] : cum poate ft /rapid lui Hs in pane
vazula l in vitt. nu iaste de crédere. Ei intr'un chip cu fartseii
hulesc. Acum toti ereticti, Aritanu, Afundatu, Calvina§ii Iuslesc
sf la] nta cumenecliturd. . . . i cu minaanile lor chiatnd preutii
no,stri mino.unoilt] (fila 180 verso).
Dupa scark pe fila 574, verso, cetim
Cu mila mfill[olstivulut Dlapnnle]zau sem-am eu proto-
pop Popa Pätru, lacuilortu in sal in Kulaud, aa'asta sf[a]ntli
evlan ce 'taste de invalliturd dein boate dumenecile preste
an. st a'eastii carte iasle tiparila di in lara rusascci i iaste tz-
vodita ,si intoarsa pre limba rumanëscli de an popa rusesc; ci
multe cuvinte am tocmit. i ce yeti afla zmintit, tocmiti.
Inceput-am a scru diintaw cand au Jost anti diin zudiré
lumiei 7190 i dela naVer e. d[o] mnului nostru Is. Hs. 1682, cru-
gul soarelu, au lost in 22,.crugul lunei in 8; i an psi theme-
lionul in 4.
Inceput-am cu scrisoarea chin tuna lui Matu diin 8 dzile,
infro luta, l am gatat Nina aicé cu scrisoarë,in lana lut rapciuni
in 4 dztle, intr'o luni.
In 17 saptdmani am scris aa'astli sllahad evian]glhellie, ce
sp] zice poucenie.
Urmeafa apoi apostolii pe filele 575-598, dupd cate vine
scara intregii carti, pe filele 598-600. Dupà scard gAsim ultima
insemnare:
0 dlo]mnul D mnedzau. dein vecie mare har dau 91 lauda
Sf fUn(iei tale, tatal l fiul 1 dlahul sfant ca cum mi-ai dat
mild 4 prilej de am inceput a scrii aa'asta sf Intii evlan]ghlellie
si o am sera cu sanatale i cu pace l am gatat cut mila sf
tale pante in sfawnie, a56 foarte te laud i te slave/se] pand in
véci, atnin1).
Anil dela Hs. 1682 sfar,sit-am pawl aucé cu scrisoaré, in
luna lui Octomvrie in 6 dzile, infro vinert.

1) Semnul k dela sfarsitul cuvintelor nu 1-am transcris, semnul sy, I-am


scris cu a; pe s cu ë, pe A Cu Ia.

www.dacoromanica.ro
BDD-A14633 © 1920-1921 Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”
Provided by Diacronia.ro & www.dacoromanica.rofor IP 82.76.192.219 (2017-11-01 16:53:44 UTC)
359

fa Popa Pe /fru, kicuitoriu in Kindad, am scris il'astei carte


de invätdiuri, cu mita miloslivului dInlmnediliu. amin.
UrmeazA patru file cu cdteva evanghelii de la Marcu si
Luca, cu titluri in slavoneste, sfArsindu- se cu: .
6vrEna% S 137 ClcpC110E Will 118KH . . . p,Vi. Celelalte foi ce
mai urmau lipsesc.
Din mArturisirea ce o face protopopul Popa Patru reese
ca a transformat mult, a tocmit" (= a indreptat) din tradu-
cerea acelui popa rusesc" de care vorbe§te si pe care nu-1
putem identificà aici. Limba textului are foarte multe elemente
din graiul de azi de pe Valea Crisului, unde este Tinaudul, satul
lui Popa Patru, care a trebuit s5 fie un achy scriitor", cu in-
telesul de copist, dar poate si de remanieur" al textelor ce le-a
transcris, din care se mai cunoaste un manuscris miscelaneu,
la 'Academia RomanA, scris la 1685 de protopop Popa PAtru
(cf. Catalogul manuscriselor, romAnesti, tomul 11, p. 467, No. 714)
si care acum se gaseste la Moscova, Mat' nu 1-am putut vedeA.
Dar persoana nu poate fi dent aceiasi cu a noastra, socotind
dupA felul insemnarilor, dupA nume si dupa data in care 1-a
scris (trei ani dupa Cazanii). Ne propunem 1nsA a face alta
data o cercetare comparativA intre graiul Cazaniilor pe care
le va fi spus i cetit poporului, in vremea pastoriei sale, pro-
topopul Popa Patru, si intre graiul de azi din regiunea TinAudului.
G. Giuglea.

XII.

Material pentru vocabularul botanic al


limbii romane.
GrAdini tArAne§ti din Banat.
Plantele .cultivate prin gradinile taranilor no§tri sant foarte
felurite, potrivit gradului de cultura al tinutului, climatului ce
stapane§te acolo §i trecutului istoric. Istoria culturalä i§i scoate
cele mai importante elemente din studiul comparat al gradini-
lor taranesti. Dar §1. studiul limhii gaseVe in numirile plantelor
cultivate de tarani date interesante cu privire la originea §i des-

www.dacoromanica.ro
BDD-A14633 © 1920-1921 Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”
Provided by Diacronia.ro & www.dacoromanica.rofor IP 82.76.192.219 (2017-11-01 16:53:44 UTC)

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)

S-ar putea să vă placă și