MATEMATICI SPECIALE

Viorel PETREHUS, Narcisa TEODORESCU

Lect ii introductive pentru student ii
din anul al 2-lea din cadrul UTCB
(Mai exista erori care vor corectate n versiunea nala)
Capitolul 1
Introducere n funct ii
complexe
1.1 Operat ii cu funct ii complexe
Un num ar complex este o pereche de numere reale (r. ) 1 1.
Adunarea si nmult irea sunt denite de
(r
1
.
1
) + (r
2
.
2
) = (r
1
+ r
2
.
1
+
2
)
(r
1
.
1
) (r
2
.
2
) = (r
1
r
2

2
. r
1

2
+ r
2

1
).

Inzestrat cu aceste doua operat ii, setul de numere complexe este

un camp comutativ, notat cu C. De obicei perechea (0,1) este notata
cu i. Numerele complexe (r. 0) sunt identicate cu numerele reale r,
datorit a:
(r. 0) + (. 0) = (r + . 0)
(r. 0) (. 0) = (r. 0).
Apoi, pentru ecare num ar complex:
. = (r. ) = (r. 0) + (. 0) (0. 1) = r + i
r este partea real a sau Re(.), si este partea imaginar a, sau Im(.).
Modulul lui . este . =

r
2
+
2
si unghiul o, cos(o) =
Re(.)
.
, sin o =
3
Im(.)
.
. Complexul conjugat al lui . = r + i este num arul complex
. = r i. Urm atoarele proprietat i sunt bine cunoscute si nu vor
demonstrate aici:
.
1
+ .
2
= .
1
+ .
2
; .
1
+ .
2
.
1
+.
2

.
1
.
2
= .
1
.
2
; .
1
.
2
= .
1
.
2

_
.
1
.
2
_
=
.
1
.
2
;

.
1
.
2

.
1
.
2

(.
a
) = .
a
; .
a
= .
a
.
Fiecare num ar complex . = r + i poate reprezentat printr-un
punct (r. ) n planul rC. Nu doar coordonatele carteziene pot de-
termina un punct, ci si coordonatele polare (:. o). Ele sunt denite de
: = . =

r
2
+
2
, tan(o) =

r
, cos(o) =
r
:
, sin(o) =

:
. Apoi
. = r + i = :(cos o + i sin o).
Dac a .
1
= (cos o
1
+ i sin o
1
) si .
2
= (cos o
2
+ i sin o
2
), atunci
.
1
.
2
= :
1
:
2
(cos(o
1
+ o
2
) + i sin(o
1
+ o
2
))
.
1
.
2
=
:
1
:
2
(cos(o
1
o
2
) + i sin(o
1
o
2
))
.
a
1
= :
a
1
(cos :o
1
+ i sin :o
1
))
u

.
1
=
u

:
1
_
cos
o
1
+ 2/
:
+ i sin
o
1
+ 2/
:
_
; / = 0. 1. . . . . : 1.

In cazul : = 2, r adacina p atrata poate g asita f ara trigonometrie:

c + /i = r + i c + /i = (r + i)
2
r
2

2
= c. 2r = /.
1.2 Convergent a n campurile complexe
O secvent a de numere complexe este o funct ie ) : ` C, unde )(:) =
.
a
. Secvent a va notata cu (.
a
)
a.
. Pentru a deni convergent a ntr-
un c amp complex evocam funct ia d : C C 1, d(.
1
. .
2
) = .
1
.
2
.
Aceast a funct ie satisface:
d(.
1
. .
2
) 0 and d(.
1
. .
2
) = 0 i .
1
= .
2
d(.
1
. .
2
) = d(.
2
. .
1
)
d(.
1
. .
3
) d(.
1
. .
2
) + d(.
2
. .
3
)
care decurg cu usurint a din proprietat ile modulului.
O multime C, nzestrat a cu o funct ie d ca mai sus se numeste un
spat iu metric. O secvent a (.
a
)
a.
, . C, este numita convergent a
dac a exist a . C, astfel nc at d(.
a
. .) 0 n 1. Multimea 1(.
0
. :) =
{. Cd(.
0
. .) < :} este numit a discul deschis de raz a : si centru .
0
.

1(.
0
. :) = {. Cd(.
0
. .) < :} este numita discul nchis de raz a :.
Propozit iile urm atoare ofer a condit ii echivalente pentru convergent a.
Propozit ia 1. Fie (.
a
)
a.
, .
a
= r
a
+
a
i, o secvent a de numere
complexe. Urmatoarele armat ii sunt adevarate:
1. .
a
. = r + i
2. 0, :
0
` astfel ncat : :
0
, d(.
a
. .) <
3. r
a
r,
a
.
Demonstrat ie. 1 2 printr-un argument bine cunoscut ntr-un
spat iu metric (ca pentru secvent ele din 1).
1 din 3
d(.
a
. .) = .
a
. =

(r
a
r)
2
+ (
a
)
2
r
a
r +
a
;
max{r
a
r.
a
} d(.
a
. .).

Stim ca un c amp real este un spat iu metric complet, ca orice secvent a

Cauchy este convergent a. O secvent a (.
a
)
a.
este Cauchy dac a 0,
:
-
`, astfel nc at :. : :
-
, d(.
a
. .
n
) < .
Utiliz and inegalit at ile din demonstrat ia propozit iei precedente ob-
serv am ca (.
a
)
a.
este Cauchy daca (r
a
)
a.
si (
a
)
a.
sunt secvent e
Cauchy, de unde r
a
r,
a
, n consecint a .
a
.. Deci, campul
C este un spat iu metric complet.
Urm atoarele denit ii sunt standard pentru spat iile metrice (aici
spat iul metric este C):
i) Mult imea C din spat iul metric C este deschisa daca . C,
0 astfel ncat 1(.. )oC, sau echivalenta pentru orice secvent a
.
a
. 1 exist a :
0
astfel nc at .
a
1 pentru : :
0
.
ii) Mult imea este nchisa n spat iul metric C dac a C este
deschis, sau echivalent, orice secvent a .
a
., .
a
implic a . .
iii) Un punct . este aderent la 1 dac a 0, 1(.. ) 1 = , sau
echivalent, . este limita unei secvent e de elemente apart in and lui 1.
iv) Un punct . este punct de acumulare a lui 1 dac a 0, 1(.. )
intersecteaz a 1 ntr-un punct diferit de ., sau echivalent, . este limita
unei secvent e de puncte apart inand lui 1, diferite de ..
v)

Inchiderea lui B, notat a

1 este mult imea tuturor punctelor ader-
ente ale lui 1.

1 este ntotdeauna nchis si este intersect ia tuturor
mult imilor nchise ce cont in 1.
vi) Interiorul lui 1, notat cu
0
1
, este mult imea de puncte . 1 astfel
ncat s a existe un 0, depinz and de ., astfel nc at 1(r. ) 1. 1
s a e mereu deschisa, si este submult imea maxim a deschis a din 1.
vii) Limita lui 1, notat a cu 1, este mult imea

1
0
1
, este nchis a,
are interiorul gol si coincide cu limita complementarului lui 1 (adic a
C 1).
1.3 Planul complex extins
Se spune ca o secvent a de numere complexe converge la innit, daca
lim
a
.
a
= si se scrie lim
a
.
a
= . Pentru secvent ele de numere
complexe ce tind la innit, sunt valabile urmatoarele propriet at i:
a) .
a

1
.
a
0 (daca .
a
= 0 pentru orice : `)
b) .
a
si
a
c = 0 rezult a .
a

a
.
.
a
nseamn a 1 0, :
0
` astfel nc at : :
0
.
a

1. Pentru a reprezenta simbolul printr-un punct de ceva nit se
consider a o sfera de raz a : si centru (0. 0. 0) 1
3
. Fie planul complex
reprezentat de planul rC. Linia dreapt a ce uneste polul nord ` =
(0. 0. 1) cu punctul 1 = (r. . 0) al planului complex intersecteaz a sfera
n punctele
o(1) =
_
2r
1 + r
2
+
2
.
2
1 + r
2
+
2
.
r
2
+
2
1
1 + r
2
+
2
_
.
Pe masur a ce distant a (1. C) , o(1) se apropie de polul nord `.
Spunem c a sub aceast a corespondent a polul nord corespunde simbolului
si lim
a
.
a
= corespunde cu lim
a
1
a
= ` unde 1
a
= o(.
a
).
Mult imea

C = C {} este denumit a planul complex extins (sau
sfera lui Riemann) si este ntr-o corespondent a de unu la unu cu sfera
de raza 1 si centru (0. 0. 0).
1.4 Serii complexe
O sum a formal a

I=0
.
I
= .
0
+ .
1
+ .
2
+ . . . + .
I
+ . . ., .
I
C, este
o serie complex a. Suma :
a
= .
0
+ .
1
+ . . . + .
a
este denumit a suma
partial a de ordin :. Prin denit ie seria este convergenta daca secvent a
sumelor part iale (:
a
)
a.
este convergent a. Limita lui :
a
este numita
suma seriei. Seria se numeste absolut convergent a daca seria

.
I
este
convergenta.
Propozit ia 2. Fie

.
I
o serie complexa.
i) Seria este convergenta daca 0, :
c
` astfel ncat pentru
: :
-
,

I=n

I=a
.
I

.
I
.
ii) Daca seria este absolut convergenta, atunci este convergenta.
iii) .
a
0.
Demonstrat ie. i) Condit ia din i) exprim a c a secvent a (:
a
)
a.
este
Cauchy, de unde si convergenta.
ii) Evident,

I=n

I=a
.
I

I=n

I=a
.
I
. Secvent a .
0
+ . . . + .
a
ind
convergenta (de unde Cauchy), inegalitatea implica ca secvent a :
a
=
.
1
+ . . . + .
a
este Cauchy, de unde si convergent a.

1.5 Curbe n planul complex

O funct ie ) : [c. /] C, continu a, este prin denit ie o curba complex a.
Continuitatea nseamna )(t) = n(t) + i(t), cu funct iile reale continue
n si . Dac a n si sunt funct ii diferent iabile, curba este denumit a
diferent iabil a. Daca c = r
0
< r
1
< . . . < r
I
< . . . < r
a
= / este o
diviziune a lui [c. /], si restrict iile la [r
I1
. r
I
] funct iilor continue ) sunt
diferent iabile, spunem ca ) este diferent iabil a pe port iuni.
De exemplu: ) : [1. 2] C,
)(t) =

t + ti; 0 t 1
t
2
+ ti; 1 t 2
este o curb a diferent iabil a pe port iuni. Curba este de clas a C
I
, dac a
) = n + i, cu n si de / ori continue diferent iabile.
O mult ime deschisa 1 C astfel ncat oricare dou a puncte sa
poata conectate printr-o curb a continu a (astanseamna )(c) = primul
punct, )(/)= al doilea punct) este numita un domeniu complex.
1.6 Funct ii complexe
Fie 1 C. O funct ie ) : 1 C este o funct ie complex a. Fiecare
funct ie complex a are o parte real a si o parte imaginar a: )(.) = n(.)
i
(.),
unde n si sunt funct ii reale. Adesea, vom scrie n(r. ), n loc de n(.),
. = r + i. Fiind o funct ie ntre spat ii metrice, ) este continua la .
0
,
dac a 0, o 0 astfel nc at d(.. .
0
) < o d()(.). )(.
0
)) < .
Acest lucru este echivalent cu (.
a
.
0
) ()(.
a
) )(.
0
). ) este
continua pe 1 dac a este continu a n orice punct al lui 1. Urm atoarele
propozit ii sunt imediate:
Propozit ia 3. Fie ) : 1 C, o funct ie complexa, )(.) = n(.)+i(.).
Atunci:
i) ) este continua daca n si sunt continue ca funct ii reale.
ii) daca p este de asemenea o funct ie complexa, atunci ) p, ) p,
),p, ) p, sunt continue, arata ca operat iile au sens.
Demonstrat ie. Demonstrat ia este la fel ca pentru funct ii reale.
.
La fel ca si secvent ele de puncte putem considera si secvent e de
funct ii. O secvent a ()
a
) de funct ii, se spune ca este convergenta dac a
secvent a ()
a
(.)) este convergent a pentru orice . 1 la anumite val-
ori )(.). Putem deni o distant a (sau metric) ntre doua funct ii prin
d(). p) = max
:1
d()(.). p(.)). Cu privire la aceasta distant a setul tuturor
funct iilor ) : 1 C este un spat iu metric. Daca lim
a
d()
a
. )) = 0
atunci spunem ca convergent a este uniform a. Acest lucru poate
exprimat ca: 0, :
-
` astfel ncat : :
-
. 1,
)
a
(.) )(.) < . Urmatoarea propozit ie este standard:
Propozit ia 4. Fie ()
a
)
a.
o secvent a de funct ii uniform convergente
la ). Daca )
a
este continu a pentru orice :, atunci ) este continu a.
Demonstrat ie. Exercit iu
.
O secvent a de funct ii este j secvent a Cauchy daca 0, :
-
`,
ncat : : :
-
d()
a
. )
n
) < . Atunci este usor de v azut ca
pentru orice . 1, ()
a
(.)) este o secvent a Cauchy de numere complexe,
astfel, o secvent a convergenta pentru anumite valori )(.) si ()
a
) tind
uniform catre ). Acest lucru nseamna ca spat iul tuturor funct iilor
continue ) : 1 C cu distant a de mai sus, reprezinta un spat iu metric
complet. Din propozit ia anterioar a reiese ca spat iul tuturor funct iilor
continue este de asemenea un spat iu metric, cu aceiasi dimensiune.
Urm atoarele teoreme ofer a condit ii pentru convergent a uniforma:
Teorema 5 (Weierstrass). Fie )
1
+ )
2
+ . . . + )
a
+ . . . o serie de
funct ii, )
a
: 1 C astfel ncat max
:1
)
a
(.) c
a
1, si seria de
numere pozitive c
1
+c
2
+. . . +c
a
+. . . este convergenta. Atunci seria
)
1
+ . . . + )
a
+ . . . este uniform convergenta.
Demonstrat ie. Fie o
a
= )
1
+. . . +)
a
si :
a
= c
1
+. . . +c
a
. Fie 0.
Exist a :
-
` astfel nc at pentru : : :
-
:
a
:
n
. Dar
avem d(o
a
. o
n
) = max )
a+1
(.) +. . . +)
n
(.), care este mai mic dec at
max )
a+1
(.) + . . . + )
n
(.), care la r andul s au este mai mic decat
c
a+1
+ . . . + c
n
.
Acest lucru demonstreaza ca (o
a
) este o secvent a Cauchy de funct ii,
de unde si uniform convergenta.
Observat ia 6. Din propozit ia anterioara dac a toate )
a
sunt funct ii
continue atunci si suma ) este de asemenea continua.
1.7 Funt ii complexe denite prin serii de
puteri
Se considera seria
c
0
+ c
1
. + c
2
.
2
+ . . . + c
a
.
a
+ . . .
O asemenea serie se numste serie de puteri.
Teorema 7 (Abel). Daca seria de puteri este convergenta pentru
.
0
= 0, atunci este absolut convergenta in 1
0
= {. . < .
0
} si este
uniform convergenta 1
1
= {. . < :}, pentru orice 0 < : < .
0
.
Demonstrat ie. Convergent a pentru .
0
implic a c
a
.
a
0
0. Prin
urmare, exist a o constant a pozitiv a ` astfel ncat c
a
.
a
0
`. Fie .
un punct arbitrar in 1
0
. Atunci
c
a
.
a
c
a
.
a
0

.
.
0

a
< `
a
unde =

.
.
0

< 1, si acest lucru implic a c a seria este absolut con-

vergenta. Daca . 1
1
atunci c
a
.
a
`
a
1
, unde
1
=

:
.
0

, nu
depinde de . 1
1
, deci, din Teorema lui Weierstras, seria este uniform
convergenta pe 1
1
.

Corolar 8. Fie seria de puteri convergenta la 1 = . < 1. Atunci

funct ia data de suma este continua pe 1.
Demonstrat ie.

In orice disc mic de centru 0 avem, conform teoremei
anterioare, o serie uniform convergent a de funct ii continue , astfel, suma
este continu a.

Corolar 9. Valoarea maxima a lui 1 pentru care seria este convergenta

n . < 1 este:
1 =
1
limsup
a
u

c
a

.
Demonstrat ie. Dupa cum am vazut n demonstrat ia teoremei lui
Abel, dac a c
a
.
a
0
`, pentru anumit i ` pozitivi si orice :, atunci
seria este convergent a n domeniul . < .
0
. Astfel
1 = max{: c
a
:
a
`

for some `

0 and any : `}
= max{::
u

c
a

for some `

0 and any : `} =
=
1
limsup
a
u

c
a

Observat ia 10. Daca

c
a
c
a+1

1 atunci
u

c
a

1
1
si
1 = lim
a

c
a
c
a+1

=
1
lim
a
u

c
a

.
Fie j(.) = c
0
+c
1
. +. . . +c
a
.
a
, (.) = /
0
+/
1
. +/
2
.
2
+. . . +/
n
.
n
dou a polinomiale. Atunci:
j(.) (.) = (c
0
/
0
) + (c
1
/
1
). + . . . (c
I
/
I
).
I
+ . . . . / max{:. :}
j(.)(.) = c
0
+ c
1
. + c
2
.
2
+ . . . + c
I
.
I
+ . . . . / : + :
unde
c
I
= c
0
/
I
+ c
1
/
I1
+ . . . + c
I1
/
1
+ c
I
/
0
cj(.) = (cc
0
) + (cc
1
). + . . . + (cc
I
).
I
+ . . . . / :.
Dac a j si sunt serii de puteri atunci suma, produsul si nmult irea
cu scalar sunt denite ca mai sus cu 0 / < .
Dac a j(.) si (.) sunt serii de puteri convergente cu sumele :
1
si
:
2
atunci se poate demonstra ca j(.) (.), j(.)(.) si cj(.) sunt
serii de puteri convergente cu :
1
:
2
, :
1
:
2
si c:
1
ca ind sumele lor.
Demonstrat ia nu este dicila si este l asat a ca exercit iu.
Rat ia
j(.)
(.)
= c
0
+ c
1
. + c
2
.
2
+ . . . c
I
.
I
+ . . . = c(.) este denit a
prin condit ia j(.) = c(.) (.). Identic and coecient ii din membrul
st ang si drept obt inem:
c
0
= c
0
/
0
c
1
= c
1
/
0
+ c
0
/
1
. . . . . .
c
I
= c
I
/
0
+ c
I1
/
1
+ . . . + c
0
/
I
Dac a /
0
= (0) = 0 sistemul de mai sus poate rezolvat pas cu pas si
se pot g asi coecient ii c
I
. Este mult mai dicil s a se demonstreze c a c(.)
este o serie de puteri convergent a dac a j(.) si (.) sunt convergente.
Dac a (0) = /
0
= 0 atunci seria
j((.)) = c
0
+ c
1
(.) + c
2
((.))
2
+ . . . + c
I
((.))
I
+ . . .
este bine denit a deoarece (.)
I
= d
I
.
I
+d
I+1
.
I+1
+. . . si pentru orice
/ num arul de coecient i = 0 din .
I
este nit. Dac a j(.) si (.) sunt
serii de puteri convergente atunci j((.)) este de asemenea convergent a
n unele discuri de raza pozitiva.
1.8 Exercit ii
1. Calculat i (1 + i)
100
,
3 + 4i
2 i
,, (r + i)
3
, 1 + i + i
2
+ . . . + i
a
.
2. Reprezentat i n planul complex numerele complexe
2 + 3i, 3i
15
+ (1 + i)
3
.
3. Calculat i 2 + i, (4 5i)
2
,

2 + i
2 i

.
4. Gasit i forma polar a din 3 4i,
_
1 + i
1 i
_
100
, (1 + i tan o)
a
.
5. Calculat i

1 + i,
3

2 + 2i.
6. Rezolvat i ecuat iile: .
2
. + i + 1 = 0, .
4
+ 4(1 i).
2
+ 3 4i = 0.
7. a) . 1 + i < 2, b) . i = . 1, c) . 2 < . + 1 + 2i, d)
. 1 +. 2 = 4, e)

. 1
. 2

< 2, f) Re(.
2
) < 4.
8. Fie punctele si 1 reprezent and numerele complexe .

= 1 + i,
.
1
= 2 + 3i. Gasit i coordonatele complexe ale punctului C astfel nc at
triunghiul 1C s a e echilateral.
9. Demonstrat i c a pentru orice trei numere complexe .
1
. .
2
. .
3
?? avem:
.
2
1
+ .
2
2
+ .
2
3
= .
1
.
2
+ .
2
.
3
+ .
1
.
3
.
10. Demonstrat i ca: Im(.) 0 implica

. i
. + i

< 1.
11. Demonstrat i ca: sin

:
sin
2
:
. . . sin
(: 1)
:
=
:
2
a
1
.
Indicat ie: Consideram ecuat ia sin :r = 0 cu rad acinile r =
d
:
,
/ 2. De la cos :r + i sin :r = (cos r + i sin r)
a
rezult a :r =
C
1
a
sin r cos
a1
rC
3
a
sin
3
r cos
a2
r+. . .. Din aceasta obt inem ecuat ia
algebric a cu o necunoscuta sin r. ??
12. Fie . = r + i. Demonstrat i lim
a
_
1 +
.
:
_
a
= c
a
(cos + i sin ).
Indicat ie. Scriet i forma polara a lui . = r + i folosind formula
Moivre.
13. Gasit i limitele: lim
a
: + 1
:
+i
(:!)
2
(2:)!
, lim
a
a

I=1
/
2
:
3
+i(

: + 1

:).
14. ??

C ,

C. a) ) : C {0} C, )(.) = . +
1
.
, b) ) : C {0} C,
)(.) =
2r + 3
. 1
, c) ) : C {1. 2} C, )(.) =
.
2
+ . + 1
.
2
3. + 2
.
15. ?? 1 + : cos(r) + . . . :
I
cos(/r) + . . . si : sin(r) + :
2
sin(2r) + . . . +
:
I
sin(/r) . . ., 0 : < 1.
Indicat ie. Fie . = :(cos r + i sin r) si calculat i 1 + . + .
2
+ .
3
+
. . . .
a
+ . . .
16. Fie .
1
. .
2
. .
3
trei puncte necoliniare. Demonstrat i ca
_
.?
.
3
.
1
.
3
.
2
:
. .
1
. .
2
= real
_
?? .
1
. .
2
. .
3
.
17. ?? a)

a=1
:
a
.
a
, b)

a=1
:.
a
, c)

a=1
(

: + 1

:).
a
, d)

a=1
:
a
:!
.
a
.
18. Desenat i urm atoarele curbe: a) [0. 2] o cos o + i sin o, b)
{. . 1 = 2}, c) [0. 1] t t + t
2
i, c) {. Re . + Im . = 1}, d)
[0. 2] o c
0
(cos o + i sin o).
19. Gasit i part ile reale si imaginare ale urmatoarelor funct ii complexe:
a) )(.) = . + .
2
, b) )(.) =
. 1
. + 2
, c) )(.) =
1
.
.
20. ??

a
)
a
(.) ?? . < 1: c))
a
(.) = .
a
, b) )
a
(.) =
.
a
:
2
, c) )
a
(.) =
. + (1)
a
:
:
2
, d) )
a
(.) =
_
. 1
. + 2
_
a
1
2
a
.
21. Fie )(.) = 1 +

a=0
.
a
, p(.) = 1 +

a=0
:.
a
. G asit i puterea seriei
)(.) + p(.), )(.) p(.),
p(.)
)(.)
.
1.9 Funct ii diferent iabile. Ecuat iile Cauchy-
Riemann
Fie ) o funct ie complex a ) : 1 C unde 1 este un domeniu complex.
Dac a exist a urmatoarea limit a:
lim
::
0
)(.) )(.
0
)
. .
0
(1)
atunci ) se numeste diferent iabila complex a (sau derivabil a complex a)
la .
0
si limita este notat a cu )

(.
0
). Dac a ) este o diferent iabila com-
plex a n ecare punct al lui 1 atunci ) este diferent iabil a complex a n
1.
Urm atoarele propriet at i sunt, valide pentru funct ii reale, sunt vala-
bile si n campul complex (se presupun ) si p derivabile complexe):
1. (c) + p)

(.) = c)

(.) + p

(.)
2. ()p)

(.) = )

(.)p(.) + )(.)p

(.)
3.
_
)
p
_
(.) =
)

(.)p(.) )(.)p

(.)
p
2
(.)
, daca )(.) = 0
4. () p)

(.) = )

(p(.)) p

(.)
5. ()
1
)

(u) =
1
)

(.)
, unde u = )(.).
Funct ia )(.) = .
a
este derivabil a si (.
a
)

= :.
a1
, deoarece:
lim
::
0
.
a
.
a
0
. .
0
= lim
::
0
(. .
0
)(.
a1
+ .
a2
.
0
+ .
a3
.
2
0
+ . . . + .
a1
0
)
. .
0
= :.
a1
0
Din 1.-4. funct iile c
0
+c
1
.+. . .+c
a
.
a
(polinomiale) si
c
0
+ c
1
. + . . . + c
a
.
a
/
0
+ /
1
+ . . . + /
n
.
n
(funct ii rat ionale) sunt derivabile complexe.
Orice funct ie evaluat a ca ind complex a este suma dintre partea
real a si partea imaginar a:
)(.) = n(.) + i(.) = n(r + i) + i(r + i) = n(r. ) + i(r. ).
unde n si sunt reale. Se consider a funct ia )(.) = . = r i. Limita
lui ()(.) )(.
0
)),(. .
0
) c and . .
0
este 1 n cazul . = t + i
0
si
este 1 n cazul . = r
0
+ it (n ambele cazuri t 1 si t 0).
Urm atoarea teorem a explica c and o funct ie complex a este o funct ie
derivabila:
Teorema 11. Fie ) : 1 C, ) = n + i o funct ie complexa si
n. diferent iabile n (r. ) 1. Atunci ) este derivabila complexa n
. = r + i daca si numai daca sunt adevarate urmatoarele ecuat ii:

n
r
=

r
(2)

In plus
)

(.) =
n
r
+ i

r
=

i
n

. (3)
Demonstrat ie. Necesitate. Se presupune ca n si sunt diferent iabile
n . si ) este diferent iabil a complex a. Atunci pentru t real
lim
|0
)(. + t) )(.)
t
= lim
|0
)(. + it) )(.)
it
= )

(.). t 1.
Prima limita este
lim
|0
n(r + t. ) n(r. )
t
+ i
(r + t. ) (r. )
t
=
n
r
+ i

r
.
Analog, a doua limita este

i
n

. Inegalitatea limitelor implica

(2)
Sucient. Sa presupunem c a n si sunt diferent iabile si (2) este
adev arata. Atunci
)(. + .) = n(r + r. + ) + i(r + r. + ) =
= n(r. ) +
n
r
r +
n

+ c
1
+
+ i
_
(r. ) +

r
r +

+ c
2
_
=
= )(.) +
_
n
r
+ i

r
_
(r + i) + c
1
+ c
2
.
unde
c
1
.
0 si
c
2
.
0.
Prin urmare
lim
:0
(. + .) )(.)
.
=
n
r
+ i

r
+ lim
:0
c
1
+ c
2
.
+
n
r
+ i

r
.
Acest lucru demonstreaza derivabilitatea complex a a lui ).

Exemplul 12. Fie )(.) = c

a
cos() + ic
a
sin(). Atunci
n
r
=

=
c
a
cos() si
n

r
= c
a
sin(), astfel, ) este derivabil a complex a
si prin )

(.) = )(.). Aceast a funct ie va notat a cu c

:
, si este usor de
vazut ca c
:
1
+:
2
= c
:
1
c
:
2
. Num arul complex :(cos o + i sin o) poate
scris :c
i0
.
Exercit iul 13. Fie
sin(.) =
c
ia
c
i:
2i
. cos(.) =
c
i:
c
i:
2
.
tan(.) =
sin .
cos .
. cot(.) =
cos(.)
sin(.)
.
Demonstrat i c a sunt derivabile complexe si
cos

(.) = sin(.)
sin

(.) = cos(.)
cos
2
(.) + sin
2
(.) = 1
cos(. + u) = cos(.) cos(u) sin(.) sin(u)
sin(.) = cos
_

2
.
_
.

In general identit at ile dintre funct iile reale trigonometrice sunt adev arate
si pentru argumentele complexe.
Exercit iul 14. Fie sh(.) =
c
:
c
:
2
, ch(.) =
c
:
+ c
:
2
. Ar atat i ca
ch
2
(.) sh
2
(.) = 1, ch(.) = cos(i.), sh(.) = i sin(i.) sunt derivabile
complexe si sh

(.) = ch(.), ch

(.) = sh(.).
Exercit iul 15. Fie

.
=
1
2
_

r
i

_
,

.
=
1
2
_

r
+ i

_
.
Ar atat i c a condit iile Cauchy-Riemann sunt echivalente pentru

.
()) =
0.
Exercit iul 16. Fie n(:. o) + i (:. o) o funct ie complex a (. = : c
i0
).
Demonstrat i condit iile Cauchy-Riemann n coordonate polare:
n
:
=
1
:


o
;

:
=
1
:

n
o
.
Sugestie. De la r = : cos(o), = : sin(o), urmeaza

:
= cos(o)

r
+ sin(o)

.

o
= : sin(o)

r
+ : cos(o)

Inlocuind aceste relat ii n formulele din exercit iu observam cu usurint a

echivalent a cu ecuat iile Cauchy-Riemann.
Exercit iul 17. Fie
u

. =
u

:(cos(o) + i sin(o)) =
u

:
_
cos
o + 2/
:
+ i sin
o + 2/
:
_
.
Demonstrat i ca
u

. este derivabil a complex a pentru 0 < o < 2 si

(
u

.)

=
1
:

1
(
u

.)
a1
.
Sugestie. Folosit i exercit iul anterior sau 5).
Exercit iul 18. Fie ln(.) = ln(:)+i(o+2/), . = :c
i0
. Demonstrat i c a
ln(.) este derivabil a complex a pentru 0 < o = arg(.) < 2, ln

(.) =
1
.
si c
ln(:)
= ..
Sugestie. Utilizat i Cauchy-Riemann pentru coordonate polare sau
5).
Corolar 19. Fie ) = n + i o derivabila complexa n D, e n si de
doua ori derivabile continuu. Atunci

2
n
r
2
+

2
n

2
= 0 si

2

r
2
+

2

2
= 0.
Aceasta consecint a poate exprimata ca n = 0 si = 0 unde =

2
r
2
+

2

2
(operatorul Laplace).
Demonstrat ie.

r
_
n
r
_
+

_
n

_
=

2

r
+
_

r
_
0.
Similar pentru v.

Aceste funct ii n si sunt denumite conjugate armonice.

Teorema 20. Fie D un domeniu simplu conex si n(r. ) armonic n
1. Atunci exista (r. ) armonic n D conjugat la n(r. ) (acest lucru
se ntapla daca ) = n + i este derivabila complexa n D).
Demonstrat ie. Fie (r
0
.
0
orice punct n 1. Integrala
(r. ) =

(a,)
(a
0
,
0
)

dr +
n
r
d + C
nu depinde de curba ce uneste punctele de cap at deoarece

_
=

r
_
n
r
_
din ipoteza.

In plus

r
=
n

=
n
r
.
Din Cauchy-Riemann, ) = n + i este derivabil a.
Exemplul 21. Gasit i (r. ) daca n(r. ) =
3
3r
2
.
Funct ia n este armonica n C, astfel, exist a astfel nc at

r
=
n

= 3
2
+ 3r
2
;

=
n
r
= 6r.
Prima ecuat ie ofer a (r. ) = 3
2
r + r
3
+ ().

Inlocuind n a
doua, se obt ine
6r +

() =

=
n
r
= 6r
de unde

(r) = 0 (r) = c (r. ) = r

3
3r
2
+ c si
)(r. ) = (
3
3r
2
) + i(r
3
3r
2
) + c = i(r + i)
3
+ c = i.
3
+ c.
Dac a f este o diferent iabil a complexa n ecare punct al lui D atunci
f este diferent iabila complex a n D.
1.10 Ramuri de funct ii analitice
Dup a cum am vazut funct iile ln(.) si
u

. nu sunt denite pe tot c ampul

complex. Motivul este discontinuitatea argumentului pe C {0}. ln
este denit a ca inversul funct iei exponent iale. D andu-se . C, . =
r + i solut iile ecuat iei
2 = A + i1
c
A
(cos 1 +i sin 1 ) = c
Z
= . = r+i =

r
2
+
2
(cos(arg(.))+i sin(arg(.)))
sunt A = ln(

r
2
+
2
), 1 = arg(.) + 2/. Prin urmare ln(.) =
ln(

r
2
+
2
) + i(arg . + 2/). Cand . descrie o curb a nchisa, ce par-
curge originea n sensul invers acelor de ceasornic, arg(.) creste cu
2. Astfel, arg(.) si ln . nu sunt continue pe acea curb a si pe niciun
domeniu ce det ine o asemenea curb a. Suntem fort at i s a scoatem unele
mult imi din C pentru a nu permiten rest, curbenchisen jurul lui zero.

Indep artand {. arg(.) = o} obt inem o funct ie logaritmic a pentru care

o < arg(.) < o+2. Aceasta funct ie realizeaza o corespondent a de unu
la unu ntre C {. arg(.) = o} si domeniul {2o < Im(2) < o + 2}.
Funct ia radical
u

. denit a mai sus depinde de arg(.) si trebuie sa

scoatem unele mult imi din C pentru a nu permite n rest curbe nchise
n jurul lui zero, pentru a avea o funct ie radical continu a.

Indep artand,
ca si pentru funct ia logaritm, {. arg(.) = o}, obt inem o corespondent a
de unu la unu
u

. la zona C {. arg(.) = o}.

Funct ia radical poate denita printr-un logaritm precum
u

. =
c
1
u
ln(:)
. Este mai usor de vericat (
u

.)
a
= ..

In general una deneste
.
:
2
1
= c
:
1
ln(:
2
)
. Aceast a expresie nu este nici unic a doarece ln . nu este
unic denita.
O funct ie olomorfa )(.) denita ntr-un anumit domeniu, astfel
ncat ()(.))
c
= . n acel domeniu este numit a o ramur a a lui .
c
.
1.11 Transformari Conforme
Fie 1 o mult ime deschis a 1
2
= C si ) : 1 C = 1
2
, )(r + i) =
(n(r. ). (r. )). Fie : t (t) = (c(t). (t)) 1
2
o cale de deriv-
abilitate, t [0. c]. Atunci )((t)) are la t = 0 urm atoarea tangenta la
t = 0
_
d
dt
n(c(t). (t)
_
.
d
dt
(c(t). (t))
|=0
=
=
_
dn
dr
(r
0
.
0
)c

(0) +
dn
d
(r
0
.
0
)

(0).
d
dr
(r
0
.
0
)c

(0) +
d
d
(r
0
.
0
)

(0)
_
sau n form a matricial a

d
dt
(n(c(t). (t))
d
dt
((c(t). (t))

|=0
=

dn
dr
(r
0
.
0
)
dn
d
(r
0
.
0
)
d
dr
(r
0
.
0
)
d
d
(r
0
.
0
)

(0)

(0)

.
Pentru ca transformarea liniar a dat a de matricea de mai sus, sa
p astreze unghiurile dintre vectori si s a aib a un determinant pozitiv este
necesar si sucient ca matricea sa e (vezi lema de mai jos)

dn
dr
(r
0
.
0
)
dn
d
(r
0
.
0
)
d
dr
(r
0
.
0
)
d
d
(r
0
.
0
)

c /
/ c

.
Acest lucru este echivalent cu
dn
dr
=
d
d
,
dn
d
=
d
dr
la (r
0
.
0
)
aceasta este condit ia Cauchy-Riemann. Obt inem urm atoarea teorem a
Teorema 22. Fie 1
1
C, 1
2
C doua domenii complexe si ) :
1
1
1
2
o transformare cu Jacobian pozitiv C
1
(cu alte cuvinte C
1
este
un dieomorphism preserving orientation). Apoi ) pastreaza unghiul
dintre curbe daca ) este o funct ie regulata.
Demonstrat ie. Demonstrat ia urm areste considerat iile de mai sus si
lema urmatoare

Lema 23. Fie 1 : 1

2
1
2
o transformare lineara care pastreaza
unghiurile dintre vectori si are un determinant pozitiv. Apoi matricea
lui 1 n conformitate cu baza naturala a lui 1
2
este

c /
/ c

.
Demonstrat ie (pentru lem a). Fie : =

1
0

1(:) =

c
/

.
Atunci , =

1
0

: de unde 1(:) 1(,), astfel 1(,) =

j/
jc

.
Dar

(: +,.:) =

4
=

(1(:) +1(,). 1(:)). Acest lucru implic a vectorii

0, (:) +1(,), 1(,) fac un patrat de unde j = 1 sau j = 1. Matricea

lui 1 este
(1(:) 1(,)) =

c j/
j/ jc

.
Determinantul matricei este pozitiv doar pentru j = 1. Acest lucru
termin a demonstrat ia teoremei si a lemei.

Exemplul 24. Funct ia fract ionala linear a

Se considera funct ia )(.) =
cr + /
c. + d
unde

c /
c d

= 0.
Aceast a funct ie este denita pe C
_

d
c
_
si ia valori n C. Dac a
.
d
c
atunci )(.) si daca . atunci )(.)
c
c
. Prin
urmare ) poate extins a prin continuitate la

) :

C

C, )
_

d
c
_
=
,

)() =
c
c
si

)(.) = )(.) pentru . C
_

d
c
_
.
Rat ia (.
1
. .
2
. .
3
. .
4
) =
.
3
.
1
.
3
.
2
:
.
4
.
1
.
4
.
2
este numit a rat ia near-
monic a a numerelor .
1
. .
2
. .
3
. .
4
.
Teorema 25. Fie ) o funct ie fract ional a rat ionala. Atunci
a) (.
1
. .
2
. .
3
. .
4
) = ()(.
1
). )(.
2
). )(.
3
). )(.
4
))
b) .
1
. .
2
. .
3
. .
4
apart ine aceluiasi cerc sau aceleiasi linii dreapte daca
(.
1
. .
2
. .
3
. .
4
) 1
c) Dac a .
1
. .
2
. .
3
apart ine aceluiasi cerc sau aceleiasi linii dreapte
atunci )(.
1
). )(.
2
). )(.
3
) apart in aceluiasi cerc sau aceleiasi linii drepte
d) D andu-se trei puncte distincte .
1
. .
2
. .
3
si un al doilea set de trei
puncte distincte u
1
. u
2
. u
3
exist a si numai o transformare fract ional a
linear a ) astfel nc at )(.
1
) = u
1
, )(.
2
) = u
2
, )(.
3
) = u
3
.
Demonstrat ie. a) Fie )(.) =
c. + /
c. + d
. Demonstrat ia pentru a) este
un calcul direct.
b) .
1
. .
2
. .
3
. .
4
apart in aceluiasi cerc sau aceleiasi linii drepte dac a

(.
1
.
3
. .
2
.
3
) =

(.
1
.
4
. .
2
.
4
) sau

(.
1
.
3
. .
2
.
3
) +

(.
1

.
4
. .
2
.
4
) = (aici .
1
.
3
este un vector ncep and la .
3
si sf arsind la .
1
etc). Prima condit ie este echivalenta cu arg
_
.
1
.
3
.
2
.
3
_
= arg
_
.
1
.
4
.
2
.
4
_
sau arg(.
1
. .
2
. .
3
. .
4
) = 0 sau (.
1
. .
2
. .
3
. .
4
) 1
+
. A doua condit ie este
echivalent a cu arg
_
.
1
.
3
.
2
.
3
_
= arg
_
.
1
.
4
.
2
.
4
_
sau (.
1
. .
2
. .
3
. .
4
) =
sau (.
1
. .
2
. .
3
. .
4
) 1

.
c) Rezulta din b)
d) Ecuat ia (.
1
. .
2
. .
3
. .) = (u
1
. u
2
. u
3
. )(.)) ofera )(.)

Determinantul Jacobian al lui ) este pozitiv. Acest lucru implic a c a

partea dreapta a curbei este transformata n partea dreapta a imaginii
sale si analog pentru partea stang a. Se consider a funct ia )(.) =
. i
. + i
.
Aceast a funct ie este fract ional linear a )(1) = i, )(0) = 1, )(1) =
i. Cercul ce trece prin 1. 0. 1 (de fapt o linie dreapta) se transform a
ntr-un cerc, trec and prin i. 1. i. i. : cercul unitate. Partea stang a a
liniei drepte (luand [...] ca orientare pozitiva) se transform a n partea
stang a a cercului unitate (lu and i. 1. i ca orientare pozitiva) i.e.
discul unitate.
Exemplul 26. Transformarea fract ional a linear a ce transform a semi-
planul Im(.) 0 n semiplanul Imu 0 este )(.) =
c. + /
c. + d
unde
c. /. c. d sunt reale si c/ cd 0.

Intradev ar, de la (1. 0. 1. .) =
(c. . . )(.)), c. . 1 rezult a )(.) =
c. + /
c. + d
cu c. /. c. d 1. De
la Im)(i) 0 rezulta cd /c 0.
Exemplul 27. Funct ia u = )(.) = .
2
. Funct ia este o bijectiv a ntre
{.Im(.) 0} si C [0. ). Transformarea inversa este .

..
Exemplul 28. Funct ia u = )(.) = exp(.) = c
a
(cos +i sin ) urmeaz a
{.. = r + i. o < < o + 2} conform cu C {u arg(u) = o} si
urmeaz a intervalul {.0 < Im(.) < } p ana la semiplanul superior.
Exemplul 29. Funct ia u = )(.) = .
c
, c 0, urmeaz a sectorul
0 < arg(.) <

c
p ana la semiplanul superior {uIm(u) 0}.
Exemplul 30. Prin compunerea transform arilor conforme se pot obt ine
transform ari interesante. Fie 1
1
= {.Im(.) 0} {i0 }
este transformat a n 1
2
= C [
2
. ). Prin j = +
2
1
2
este
transformat n 1
3
= C [0. ). Funct ia j u =

: transform a
1
2
n 1
4
= {uIm(u) 0}. Compunerea celor trei transform ari este
.

.
2
+
2
si transform a 1
1
n semiplanul superior.
Exemplul 31. Funct ia Zhukovskii, este funct ia u = n + i = J(.) =
1
2
_
. +
1
.
_
. Urmatoarele propozit ii aduc funct iei niste proprietat i.
Propozit ia 32. a) ) este univalent a ntr-un domeniu 1 dac a .
1
. .
2

1 .
1
.
2
= 1
b) imaginea de raz a
_
. arg(.) = c. c =
/
2
_
este o ramur a a hiper-
bolei
n
2
cos
2
(c)


2
sin
2
(c)
= 1 ce corespunde cu n =
1
2
_
: +
1
:
_
cos(c),
=
1
2
_
:
1
:
_
sin(c). Raza ce corespunde cu c =

2
este transformata
n axa imaginar a n = 0.
c) Cercul . = : = 1 este transformat n elipsa
n
2
c
2
+

2
/
2
= 1 unde
c =
1
2
_
: +
1
:
_
, / =
1
2
_
:
1
:
_
d) Cercul . = 1 este transformat n segmentul [1. 1] traversat de
dou a ori.
e) Discul . < 1 este transformat conformn exteriorul segmentului
[1. 1].
f) J transform a conform demicercul . < 1, Im(.) 0n semiplanul
inferior = Im(u) < 0.
g) J transform a domeniul . 1, Im(.) 0 n semiplanul superior
Im(u) 0.
Demonstrat ie. a) Este usor de vazut c a J(.
1
) = J(.
2
) .
1
.
2
= 1.
b-g) Daca . = :c
ic
si u = J(.) = n+i, atunci n =
1
2
_
: +
1
:
_
cos(c),
=
1
2
_
:
1
:
_
sin(c) si rezultatul se a a usor.

1.12 Exercit ii
1. Calculat i c
1+2i
, sin(2 + i), tan(i), ln(1 + 3i), sh(i + 1).
2. Aat i partea reala si partea imaginara a sin(.), cos(.), tan(.),
cot(.), sh(.), ch(.).
3. Demonstrat i c a pentru ) = n + i olomorf a, curbele n(r. ) =
const., (r. ) = const., sunt ortogonale.
4. Fie n armonic a. Demonstrat i ca r
n
r
+
n

este armonica.
5. Gasit i funct iile olomorfe ) = n + i, astfel nc at
a) n depinde numai de r
2
+
2
b)
n

depinde numai de
c) n(r. ) =
r(1 + r) +
2
1 + r
2
+
2
d) n(r. ) = c(r) ()
e) n(r. ) =
sin(2r)
ch(2) cos(2)
f) n(r. ) =
r
2
+
2
3r + 2
r
2
+
2
4r + 4
g) n(r. ) = c arg(.) + /. . = r + i.
h) n(r. ) =
r
r
2
+
2
.
6. Aat i constantele astfel ncat urmatoarele funct ii s a e olomorfe
a) )(r + i) = r + c + i(/r
c
)
b) )(r + i) = (r
2
+ cr + /
2
) + i(cr
2
+ dr +
2
).
7. Aat i imaginea 0 < r, < 1 din
a) )(.) = (2 + i). + i
b) )(.) = i.
c) )(.) =
1
.
.
8. Aat i transformarea fract ionala lineara care transforma semi-
planul superior Im(.) 0 n:
a) semiplanul {: + io: o}
b) discul [u u 1 < 1]
c) semiplanul {uRe(u) 1}.
9. Aat i o transformare fract ional a lineara astfel nc at 1 i, i 0,
0 2i.
10. G asit i imaginile urm atoarelor domenii prin corespondent a funct iilor
olomorfe:
a) 1 = {.Re. (1,2. 1,2). Im. 0}, )(.) = sin(.)
b) 1 = {.Re. (0. 1). Im. 0}, )(.) = cos(.)
c) 1 = {. . 1. Im. 0}, )(.) =
1
2
_
. +
1
.
_
d) 1 = {. . < 1. Im. 0}, )(.) =
. 1
. + 1
.
11. G asit i imaginea Re. = c (const.) la )(.) = .
2
.
12. Demonstrat i ca orice transformare fract ional a linear a ce face
din discul unitate, un disc unitate este . )(.) = c
. c
1 c.
, unde c si
c sunt complexe si c = 1, c < 1.
1.13 Integrarea n campul complex
Fie : [c. /] 1 C a C
1
o clasa de curbe si ) : 1 C continua,
) = n + i. Se deneste:

)(.)d. =

(n+i)(dr+id) =
_

ndr d
_
+i
_

dr + nd
_
.
Dup a cum stim partea dreapta din egalitatea de mai sus nu se
schimb a daca schimbam parametrizarea lui .
Exemplul 33. Calculat i

:=1
.
a
d.. Calea este orientat an sens invers
acelor de ceasornic. Curba . = 1 poate parametrizata t Re
i|
,
0 t 2. Integrala este

2
0
1
a
(cos :t + i sin :t) 1(sin t + i cos t)dt =
= i1
a+1

2
0
(cos(: + 1)t + i sin(: + 1)t)dt =

0. : = 1
2i. : = 1.
Dac a curba este pe port iuni C
1
, integrala este denit a ca o suma
de integrale de peste C
1
p art i de . Avem:
Propozit ia 34.
a)

(c)(.) + /p(.))d. = c

)(.)d. + /

p(.)d.
b) Fie : c = t
0
< t
1
< . . . < t
a
= / o diviziune a [c. /] (curba este
denit a pe [c. /]) si e
i
[t
i1
. t
i
], .
i
= (t
i
) = r(t
i
) +

1(t
i
),
i
=
(
i
) = r(
i
) +

1(
i
). Atunci

)(.)d. = lim
0
i=a

i=1
)(
i
)(.
i
.
i1
).
c)

1
)(.)d. =

)(.)d.
d)

2
)(.)d. =

1
)(.)d. +

2
)(.)d.
e)

)(.)d.

max
:Image()
)(.) length()
f) Fie )
a
) uniform pe . Atunci

)
a
(.)d.

)(.)d..
Demonstrat ie. a) Este evident a.
b) Fie ) = n +

1. Atunci
i=a

i=1
)(
i
)(.
i
.
i1
) =
i=a

i=1
(n(r(
i
). (
i
)) r(t
i1
))

i=a

i=1
(r(
i
). (
i
))(r(t
i
) r(t
i1
)+
+

1
_
i=a

i=1
(r(
i
). (
i
))(r(t
i
) r(t
i1
))+
+n(r(
i
). (
i
))(r(t
i
) r(t
i1
))]

ndr d +

dr + nd =

)d..
c), d), f) sunt evidente datorit a proprietat ilor integralei liniare.
e)

)(.)d.

lim
c0

)(
i
)(.
i
.
i1
)

lim
c0

)(
i
).
i
.
i1

max ) lim
c0

.
i
.
i1
= max ) length().

1.14 Teorema si consecint ele integralei lui

Cauchy
Teorema 35. Presupunem c a o funct ie ) : 1 C este de clasa C
1
si 1 este un domeniu simplu conex. Apoi ) este olomorf a n 1 dac a

)(.)d. = 0 pentru orice curba nchis a ce se a a n 1.

Demonstrat ie. 0 =

)(.)d.

ndr d = 0,

dr + nd = 0.
Conform teoremei Riemann-Green ultimele doua egalitat i sunt adevarate
pentru orice dac a
n

=
()
r
si

=
(n)
r
, sau ecuat iile Riamann-
Green.

Corolar 36. Fie 1 un domeniu complex cu un numar nit de compo-

nente pe port iuni pe granit a sa. Daca ) este olomorfa n 1 si continua
n

1,

1
)(.)d. = 0. Granit a lui 1 este orientata astfel ncat 1 sa se
situeze n stanga lui 1. Notand cu granit a exterioara si cu
1
.
2
. . . .
granit ele interioare orientate n sens invers acelor de ceasornic, atunci:

)(.)d. =

.
)(.)d. (4).
Demonstrat ie. 1 = (
1
) . . . (
a
), unde
i
reprezint a
i
cu orientare invers a. Fie =
0

1
(
1
)
1

0
. . . c

0
unde
0

i
c ai de clasa C
1
n interiorul lui 1 ce conecteaza
0

1 cu
i

i
si
0
conectez a pe
0
la . Atunci este o cale
nchis a si ) este o funct ie olomorf a n 1 de unde

)(.)d. = 0 sau

)(.)d.+

)(.)d.+

0
)(.)d.+

1
)(.)d.

1
)(.)d.+. . . = 0.
Consider andu-se c a

0
)(.)d. =

)(.)d., se obt ine rezultatul.

Corolar 37. Daca o funct ie este olomorfa ntr-un domeniu simplu

conex 1, atunci

)(.)d. depinde doar de punctele de capat ale lui .

Teorema 38. a) Daca o funct ie p este olomorfa n 1, atunci exista )
n 1 astfel ncat . 1 1

(.) = )(.) si

:
2
:
1
p(.)d. = )(.
2
) )(.
1
).
b) Orice funct ie ) data de o serie de puteri convergenta pe 1(.
0
. 1),
)(.) =

c
I
(. .
0
)
I
este o funct ie olomorfa.
c)

I plus este innit derivabila si )

se obt ine derivand ) termen cu

termen.
d) c
a
=
)
(a)
(.
0
)
:!
(5)
Demonstrat ie. a) Fie )(.) =

:
:
0
p(t)dt integrala ce preia orice cale ce
conecteaz a .
0
si . n interiorul lui 1. Atunci )(.) este bine denit a si
(. + ) )(.)

=
1

:+
:
p(t)dt =
1

0
p(.+t)dt =
1

0
(p(.)+u(.. t))dt
cu u(.. t) 0 cand t 0. Astfel
)(. + ) )(.)

= p(.) +
1

0
u(.. t)dt p(.) cand 0
ntruc at

0
u(.. t)dt

max u 0.
b) Fie )(.) =

I=0
c
I
(. .
0
)
I
si )
a
(.) =
a

I=0
c
I
(. .
0
)
I
. Funct ia )
este de clasa C
1
, )
a
este olomorf a n domeniul 1 = {. . .
0
< 1} si
)
a
) uniform a n orice domeniu 1
1
= {. . .
0
< 1
1
< 1}. Fie
orice cale nchisa din 1. Atunci exist a n 1
1
pentru 1
1
< 1. Atunci

)(.)d. = lim
a

)
a
(.)d. = lim
a
= 0
deci, ) este olomorfa.
c) Se consider a
p(.) =

I=1
/c
I
(. .
0
)
I1
care este convergent a n . .
0
< 1.
Fie
p
a
(.) =
a

I=1
/c
I
(. .
0
)
I1
.
Atunci p
a
(.) = )

a
(.), )
a
(.) = c
0
+

:
:
0
p()d, p
a
p uniform, de unde
c
0
+

:
:
0
p()d = c
0
+ lim
a

:
:
0
p
a
()d = lim
a
)
a
(.) = )(.)
si c) rezult a din a)
d) )
(a)
(.) = :!c
a
+(:+1):(:1) . . . 2c
a+1
(. .
0
) +. . ., la c), de
unde )
(a)
(.
0
) = :!c
a
.

1.15 Reprezentarea integralelor si extin-

derea seriilor de puteri
Teorema 39 (Formula integrala a lui Cauchy). Fie ) : 1 C
o funct ie olomorfa si 1
1
1, = 1
1
1, 1
1
part i conexe de
clasa C
1
, . 1
1
(cu alte cuvinte este o curba nchisa n 1 si . este
situata n interiorul lui ). Atunci (Formula integrala a lui Cauchy):
)(.) =
1
2i

)()
.
d. (6)
Demonstrat ie. Fie 1
-
= {j j . < } 1
1
si 1
-
=
-
. Funct ia
p(j) =
)(:)
j .
este olomorf a n 1
1
1
-
si (1
1
1
-
) = (
-
).
Potrivit corolarului anterior

)(j)dj =

s
p(j)dj (7)
)(j) = )(.) +
)(j) )(.)
j .
(j .) = )(.) + u(.. j) (j .)
cu u(.. j) ?? n 1
1
. Atunci

s
p(j)dj = )(.)

s
1
j .
dj
. .
=2i
+

s
u(.. j)d. =
= )(.) 2

1 +

s
u(.. j)dj.
Dar

s
u(.. j)

max u length(
-
) = max u 2 0, as
0. Lu and n ambele p art i din 7 limita pentru 0 se veric a
formula 6.

Corolar 40. Funct ia ) de clas a C

1
este olomorf a n 1 dac a n jurul
oric arui punct . 1, ) admite o reprezentare (6)
Demonstrat ie. Dac a ) este olomorfa atunci am demonstrat formula
(6). Invers, formula (6) poate derivat a sub integrala si se obt ine
)

(.) =
1
2i

)(j)
(j .)
2
dj.

Observat ia 41. Acest corolar ofer a o noua caracterizare pentru funct iile
olomorfe.
Se rescrie formula )(.) =
1
2i

:=
)()
.
d utiliz and parametrizarea
= . + :c
i0
. Obt inem
)(.) =
1
2:

2
0
)(. + :c
i0
)do
ce demonstreaza urm atorul corolar.
Corolar 42. Valoarea unei funct ii olomorfe n z este media valorilor
lui f pe orice cerc cu centrul n z.
O consecint a imediat a este
Corolar 43 (principiul modulului maxim). Fie ) olomorfa n 1
si continua n

1. Atunci ) atinge minimul si maximul n 1. Daca
) atinge un maxim n interiorul lui 1 atunci ) este constanta.
Anterior am demonstrat ca orice serie de puteri convergenta ofera o
funct ie olomorf a. Reciproca este de asemenea adevarat a. Urm atoarea
teorem a ofer a o armat ie precis a.
Teorema 44 a) Fie ) : 1 C o funct ie de clasa C
1
. Atunci ) este
olomorfa n 1 daca .
0
1, ntr-o anumita vecinatate a lui .
0
) poate
scrisa
)(.) = c
0
+ c
1
(. .
0
) + c
2
(. .
0
)
2
+ . . . + c
a
(. .
0
)
a
+ . . .
Coecient ii c
a
sunt denit i de
c
a
=
1
2i

)()
( .
0
)
a+1
d
ind orice curba nchisa pe port iuni de clasa C
1
ce nconjoara .
0
( =
1
1
, 1
1
1, . 1
1
)
b) 1 este innit derivabila si coecient ii c
a
sunt unic denit i de
)
(a)
(.
0
) =
:!
2i

)()
( .
0
)
a+1
= :!c
a
.
Demonstrat ie a) Fie 1(.
0
. :) 1. Pentru . 1(.
0
. :) avem
)(.) =
1
2i

:
0
=
)()
.
d = (8)
=
1
2i

:
0
=
)()
( .
0
)
_
1 +
. .
0
.
0
_
d = (9)
=
1
2i

:
0
=
)()
( .
0
)
_
1 +
. .
0
.
0
+
(. .
0
)
2
( .
0
)
2
+ . . .
_
= (10)
=
1
2i

:
0
=
)()
.
d
. .
o
0
+

1
2i

:
0
=
)()
( .
0
)
2
d
. .
o
1

(. .
0
). (11)
Am folosit aici ..
0
< .
0
si progresia geometrica este uniform
convergenta la { .
0
= :}. Dac a = 1
1
, . 1
1
1 si : este
sucient de mic astfel ncat 1(.
0
. :) 1
1
, atunci
1
2i

1
1
)()
( .
0
)
a+1
d =
1
2i

:
0
=
)()
( .
0
)
a+1
= c
a
.
b) Este o consecint a a lui a) si (5).

Observat ia 45. Dezvoltarea n jurul lui .

0
poate scris a:
)(.) = )(.
0
)+
)

(.
0
)
1!
(..
0
)+
)

(.
0
)
2!
(..
0
)
2
+. . .
)
(a)
(.
0
)
:!
(..
0
)
a
+. . .
si raza de convergent a este cel put in distant a dintre .
0
si granit a lui 1.
Exemplul 46. Fie )(.) = c
:
, .
0
= 0, )

(.) = )

(.) = . . . = )
(a)
(.) =
c
:
si )
(a)
(0) = c
0
= 1. Atunci
c
:
= 1 +
1
1!
. +
1
2!
.
2
+ . . . +
1
:!
.
a
+ . . .
Exemplul 47. Fie )(.) = sin(.), .
0
= 0. Folosind dezvoltarea pentru
c
i:
si c
i:
obt inem
sin(.) =
.
1!

.
3
3!
+ . . . + (1)
a
.
2a+1
(2: + 1)!
+ . . .
Exemplul 48. Analog
cos(.) = 1
.
2
2!
+
.
4
4!
+ . . . + (1)
a
.
2a
(2:)!
+ . . .
Exemplul 49. ln

(1 + .) =
1
1 + .
= 1 . + .
2
+ . . . + (1)
a
.
a
+ . . ..
Integr and ambele p art i
ln(1 + .) = .
.
2
2
+
.
3
3
+ . . . + (1)
a1
.
a
:
+ . . .
ln

(1 .) =
1
1 .
= 1 . .
2
. . . .
a
.
Integr and
ln(1 .) = .
.
2
2

.
3
3
. . .
.
a
:
. . .
Exemplul 50. )(.) = (1 + .)
c
= c
cln(:)
, )

(.) = c
1
1 + .
c
cln(1+:)
=
c(1 + .)
c1
. Prin introducerea )
(a)
= c(c 1) . . . (c : + 1)(1 +
.)
ca
. Folosind proprietatea logaritmului pentru care ln(1) = 0, atunci
)
(a)
(0) = c(c 1) . . . (c : + 1) si
(1+.)
c
= 1+
c
1!
.+
c(c 1)
2!
.
2
+. . .+
c(c 1) . . . (c : + 1)
:!
.
a
+. . .
Mai jos sunt adunate unele caracteriz ari ale funct iilor olomorfe,
demonstrate n teoremele precedente.
Teorema 51. Fie ) : 1 C o funct ie de clasa C
1
, 1 ind un
domeniu complex. Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) lim
::
0
)(.) )(.
0
)
. .
0
exista pentru orice .
0
1.
b) Daca ) = n + i, n. - funct ii reale, atunci
n
r
=

si
n

.
c)

)(.)d. = 0 pentru orice cale nchisa, deformabila ntr-un punct

din 1.
d) )(.) =
1
2i

)()
.
pentru orice . 1, o cale din 1, n jurul
lui . (mai precis = 1
1
., 1
1
1. poate avea una sau mai
multe componente).
e) Pentru orice .
0
1, : 0, astfel nc at pentru . .
0
< :,
)(.) =

a=0
c
a
(. .
0
)
a
=

a=0
)
(a)
(.
0
)
:!
(. .
0
)
a
.
f) Dac a ) este un dieomorsm ntre 1 si )(1), atunci a-e) sunt
echivalente cu faptul c a ) este o transformare conform a si ment ine
orientarea.
1.16 Serii Laurent
Teorema 52 (Dezvoltarea Laurent). Fie ) olomorfa pe domeniul
1 = {.: < . .
0
< 1}. Atunci
)(.) = . . .+
c
j
(. .
0
)
j
+. . .+
c
1
. .
0
+c
0
+c
1
(..
0
)+. . .+c
a
(..
0
)
a
+. . .
(12)
unde
c
a
=
1
2i

)()
( .
0
)
a+1
d (13)
este o cale nchisa n 1 n jurul lui .
0
. Dezvoltarea este unica.
Demonstrat ie. Fie 1
1
= {: < :
1
< . .
0
< 1
1
< 1}. Atunci
)(.) =
1
2i

1
1
)()
.
d =
=
1
2i

::
0
=1
1
)()
.
d
1
2i

::
0
=
1
)()
.
d.
Prima integral a este

a=0
c
a
(. .
0
)
a
unde c
a
sunt date (11). Pentru cea de-a doua integral a obt inem

1
2i

:
0
=
1
)()
.
d =
1
2i

:
0
=
1
)()
(. .
0
)
_
1
.
0
. .
0
_
d =
=
1
2i

:
0
=
1
)()
. .
0
_
1 +
.
0
. .
0
+
( .
0
)
2
(. .
0
)
2
+ d
_
=
= c
a
=
1
2i

:
0
=
1
)()
( .
0
)
a+1
d
deoarece

.
0
. .
0

< 1 pe .
0
= :
1
.

Impreaun a aceste dou a extinderi
demonstreaz a existent a extinderii Laurent. Convergent a este uniforma
pe 1
1
. Se ia n considerare
1
2i

:
0
=
d
( .
0
)
a
=

1 for : = 1
0 for : = 1
si presupunand (12) atunci se obt ine usor (13) demonstrandu-se unici-
tatea lui c
a
.

Exemplul 53. Fie )(.) =

1
.
2
3. + 2
. Rad acinile numitorului sunt 1
si 2.

In discul . < 1 funct ia este olomorfa si avem o dezvoltare Taylor.
)(.) =
1
. 1
+
1
. 2
=
1
1 .

1
2
1
1
.
2
= (1+.+.
2
+. . .+.
a
+. . .)

1
2
_
1 +
.
2
+
_
.
2
_
2
+ . . . +
_
.
2
_
a
+ . . .
_
=

a=0
_
1
1
2
2a+1
_
.
a
.

In intervalul 1 < . < 2 dezvoltarea se schimb a deoarece . nu mai

este mai mic dec at 1 si se foloseste 1,. < 1 n progresia geometrica.
)(.) =
1
2
1
1
.
2

1
.
1
1
1
.
=

1
2
_
1 +
.
2
+
.
2
2
2
+ . . . +
.
a
2
a
+ . . .
_

1
.
_
1
1
.
+
1
.
2
+ . . .
_
=
= . . .
1
.
2
+ . . .
1
.
2

1
.

1
2

1
2
2
. + . . .
1
2
a+1
.
a
+ . . .

In domeniul . 2, avem

1
.
< 1

si

2
.
< 1

, astfel, dezvoltarile pro-

gresiei geometrice trebuie s a utilizeze ca rat ii
1
.
si
2
.
)(.) =
1
.
_
1
1
.
_ +
1
.
_
1
2
.
_ =
1
.
_
1
1
.
+
1
.
2
+ . . .
_
+
+
1
.
_
1 +
2
.
+
2
2
.
2
+ . . .
_
=

a=1
(1 + 2
a1
)
1
.
a
.
1.17 Exercit ii
1. Calculat i

:=
_
.
2
+ 3. +
4
.
_
d..
2. Calculat i

j
(.
2
+ . 1)d. unde : [0. 1] C, (t) = t + it
2
.
3. Gasit i dezvoltarile funct iilor
a) )(.) = sin
3
., .
0
= 0.
b) )(.) =
3

1 + ., .
0
= 0, )(0) = 0.
c) )(.) = ln

1 + .
1 .
, .
0
= 0, )(1) = 0.
d) )(.) = cos
2
., .
0
= 0.
e) )(.) = arctan ., .
0
= 0, )(0) = 0.
f) )(.) = arcsin ., .
0
= 0, )(0) = 0.
g) )(.) =
1
cos .
, .
0
= 0.
h) )(.) =

.
2
3. + 2, .
0
= 0, )(0) 0.
4. Gasit i dezvoltarile funct iilor
a) )(.) =
1
(.
2
1)
n jurul lui .
0
= 0.
b) )(.) =
1
(.
3
2.
2
+ . 2)
n jurul lui .
0
= 2.
c) )(.) =
c
1
1 .
n jurul lui .
0
= 2.
d) )(.) = c
:+.
:.
n jurul lui .
0
= i.
f) )(.) = tan . n jurul lui .
0
= 2.
5. Folosind formula integral a Cauchy, calculat i
a)

:=1
cos .
.
d..
b)

:=2
. 4
.
2
4. + 3
d..
c)

:=2
.
4
(. 1)
3
d..
6. Demonstrat i c a pentru orice funct ie derivabil a complex a ) : 1
C, 1 simplu conex si ) diferit de zero, exist a 1 : 1 C, derivabil a
complex a, astfel ncat ) = c
1
.
Sugestie:
)

)
admite o primitiv a G. De la G

=
)

)
rezult a
_
c
G
)
_

= 0
de unde ) = const c
G
.
7. Demonstrat i c a pentru orice funct ie derivabila complex a 1 : 1
C, 1 simplu conex si ) diferit de zero, exista p : 1 C, derivabil a
complex a, astfel ncat p
2
= ).
Solut ie: ) = c
1
, deci p = c
T
2
.
8. Demonstrat i c a pentru o funct ie olomorf a ) din interiorul discului
. < 1, astfel nc at )(.) < `

pe {. . = :}, coecient ii dezvolt arii

)(.) =

c
a
.
a
satisfac inegalit at ile c
a

1
2
`

:
a
(Inegalit at ile lui
Cauchy).
Sugestie: Folosit i c
a
=
1
2i

=
)()

a+1
d si propozit ia 34.
9. Fie ) : C C olomorf a si )(.) ` pentru orice . C.
Demonstrat i c a ) este constant. (Liouville).
Sugestie: )(.) =

a
c
a
.
a
si folosit i exercit iul anterior pentru a es-
tima c
a
.
10. Fie j(.) = c
a
.
a
+c
a1
.
a1
+. . . +c
I
.
I
+. . . +c
0
, : 1 o funct ie
polinomial a cu coecient i complecsi. Demonstrat i c a exist a .
0
C cu
j(.
0
) = 0.
Sugestie: Presupunet i c a j(.) este diferit de 0. Atunci )(.) =
1
j(.)
este o funct ie olomorfa marginit a ) : C C, si din exercit iul anterior
este constant a. Contradict ie.
11. Presupunet i c a ) transform a discul unitate n el nsusi si )(0) =
0. Demonstrat i c a )(.) . si dac a )(.) = . pentru . = 0 atunci
)(.) = c. pentru anumite constante c cu c = 1.
Solut ie: Fie p(.) =
)(.)
.
pentru . = 0 si p(0) = )

(0). p este
olomorf a si p(.) =
)(.)
.

1
:
pe orice cerc de raza : < 1. Principiul
modulului maxim implic a p(.)
1
:
pe discul de raza :. Lu and
: 1 rezult a p(.) 1 pe discul unitate. Dac a p(.) = 1 undeva n
interiorul discului unitate, atunci principiul modulului maxim implic a
p(.) 1 si p este constant.
1.18 Puncte singulare
Fie ) : 1 {.
0
. .
1
. .
2
. . . . . .
a
} C olomorf a n 1 (1 - domeniu n
C ) cu except ia punctelor .
1
. .
2
. . . . . .
a
1. Punctele .
1
. .
2
. . . . . .
a
sunt numite puncte singulare ale lui ).

In jurul lui .
0
, n intervalul
0 < . .
0
< :, ) poate dezvoltata n serie Laurent
)(.) =
i=

i=
c
i
(. .
0
)
i
. (14)
Evident c a, pentru . = .
0
, ) nu este denita. Se pot ntampla
mai multe lucruri n jurul lui .
0
. Mai jos .
0
exist a pentru orice punct
singular al lui ).
Teorema 54. Fie ) cu dezvoltarea (14) n jurul lui .
0
. Atunci
a) Daca )(.) este delimitata ntr-o vecinatate a lui .
0
, atunci dez-
voltarea (14) are numai puteri pozitive de (. .
0
), lim
::
0
)(.) = c
0
, si
luand )(.
0
) = c
0
, funct ia devine regulara la .
0
. .
0
este denumit punct
singular mobil.
b) Daca lim
::
0
)(.) = atunci dezvoltarea (14) este de forma

i=a
c
i
(. .
0
)
i
c
a
= 0 : ` : = 0.
Punctul .
0
se numeste pol de ordinul :.
c) Daca nu sunt valabile a) sau b) atunci dezvoltarea (14) este in-
nita n ambele direct ii si pentru orice u C exista o secvent a .
a
.
0
astfel ncat )(.
I
) u. .
0
este numit punct singular esent ial.
Demonstrat ie. a) c
a
=

::
0
=
)()( .
0
)
a1
d, deci, pentru :
1, )() ` ?? : 0 g asim c
a
`:
a1
2: = 2`:
a
0.
?? c
a
= 0 pentru : 0. ??
b) Daca
)(.) =
c
a
(. .
0
)
a
+ . . . + c
0
+ . . . =
=
c
a
+ c
a+1
(. .
0
) + . . . + c
0
(. .
0
)
a
+ . . .
(. .
0
)
a
=
p(.)
(. .
0
)
a
unde p(.) este olomorc ?? .
0
atunci
lim
::
0
)(.) = lim
::
0

p(.)
(. .
0
)
a

= .
??, if lim
::
0
)(.) = ?? .
0
)(.) 1, deci (r) =
1
)(.)
este olomorc,
atunci
1
)(.)
= /
a
(. .
0
)
a
+ /
a+1
(. .
0
)
a+1
+ . . . . : 1. /
a
= 0.
??
)(.) =
1
(.)
=
1
(. .
0
)
a
(/
a
+ /
a+1
(. .
0
) + /
a+2
(. .
0
)
2
+ . . .)
.
Dar
1
/
a
+ /
a+1
(. .
0
) + . . .
= c
0
+ c
1
(. .
0
) + . . ., este olomorc n
jurul lui .
0
.

In nal, )(.) =
c
0
(. .
0
)
a
+
c
1
(. .
0
)
a
1
+ . . . + c
a
+ . . . ,
?? .
0
?? :.
c)

In contrast cu a) si b) lim
::
0
)(.) nu exist a, este echivalent cu
o innitate de puteri negative ale dezvolt arii Laurent. Se presupune
c a .
0
este un punct singular esent ial si c C nu este limita unei
secvent e ()(.
a
))
a.
unde .
a
.
0
. Atunci pe anumite vecinat at i l la
.
0
, )(.) c 0. Acest lucru implic a ca
p(.) =
1
)(.) c
= c
j
(. .
0
)
j
+ c
j+1
(. .
0
)
j+1
+ . . . j 0. c
j
= 0
este olomorfa n jurul lui .
0
. De unde
)(.) = c +
1
p(.)
= c +
1
(. .
0
)
j
(c
j
+ c
j+1
(. .
0
) + . . .)
=
=
.
0
(. .
0
)
j
+
c
1
(. .
0
)
j1
+ . . .
dup a cum am v azut la b), contrazicerea lui .
0
este o singularitate
esent ial a.

Observat ia 55. Demonstrat ia lui b) arat a c a (.

0
) =

(.
0
) = . . . =

(a1)
(.
0
) = 0,
(a)
= 0 sau (.) = (. .
0
)
a

1
(.),
1
(.
0
) = 0 implic a
c a .
0
este un pol de ordinul : pentru )(.) =
1
(.)
. Analog dac a )(.) =
p(.)
(.)
, p(.
0
) = 0.
Observat ia 56. Daca .
0
este un punct singular pentru ) atunci ntr-o
anumit a vecinatate a lui .
0
nu mai sunt alte puncte singulare deoarece
i=

i=
c
i
(. .
0
)
i
este convergent a pentru . = .
0
.
Fie acum o funct ie ) periodicantr-o vecin atate punctata .
0
( vecina-
tate cu .
0
ndep artata) si se consider a integrala lui ) pe un cerc mic n
jurul lui .
0
.

::
0
=
)(.)d. =

::
0
=

a=
c
a
(. .
0
)
a
d. =
=

a=
_
c
a

::
0
=
(. .
0
)
a
d.
_
= c
1

::
0
=
(. .
0
)
1
d. = 2i c
1
.
Denit ia 57. Numarul
c
1
=
1
2i

::
0
=
)(.)d.
este numit reziduul lui ) n punctul .
0
si este notat cu 1c:(). .
0
).
Exemplul 58. Fie )(.) = c
1:
. Atunci la .
0
= 0 dezvoltarea lui )(.)
este
)(.) =

a=
1
.!
1
.
a
= . . . + ):cc1,:!.
a
+ . . . +
1
.
+ 1.
Prin urmare 1c:(). 0) = 1c:(c
1:
. 0) = 1.
Teorema 59. Fie ) o funct ie periodica ntr-o vecinatate punctata
.
0
C. Daca .
0
este pol de ordin : atunci
1c:(). .
0
) =
1
(: 1)!
lim
::
0
((. .
0
)
a
)(.))
(a1)
.

In particular daca )(.) =

p(.)
(.)
, p(.
0
) = 0, (.
0
) = 0,

(.
0
) = 0
atunci .
0
este pol de ordinul 1 si
1c:(). .
0
) =
p(.
0
)

(.
0
)
.
Demonstrat ie. )(.) =
c
a
(. .
0
)
a
+
c
a+1
(. .
0
)
a1
+ . . . + c
0
+ . . . si
((. .
0
)
a
)(.))
(a1)
= (c
a
+ c
a+1
(. .
0
) + . . . + c
1
(. .
0
)
a1
+
+c
0
(. .
0
)
a
+ . . .)
(a1)
= (: 1)!c
1
+ :!c
0
(. .
0
) + . . .
si reiese rezultatul.

Exemplul 60.
1c:
_
1
(.
2
+ 1)
2
. i
_
= lim
:i
1
1!
_
(. 1)
2

1
(.
2
+ 1)
2
_

=
= lim
:i
_
1
(.
2
+ 1)
2
_

= 2
1
(.
2
+ i)
3

:=i
=
1
4i
Exemplul 61. Fie .
0
una dintre rad acinile lui .
a
+1 = 0. Apoi .
0
este
pol de ordinul 1 al funct iei )(.) =
1
.
a
+ 1
si
1c:
_
1
.
a
+ 1
. .
0
_
=
1
:.
a1

:=:
0
=
1
:.
a1
0
=
.
0
:
.
Exemplul 62. Pentru funct ii ca )(.) = c
1:

1
1 .
, reziduul la .
0
= 0
poate calculat doar prin dezvoltare n jurul acestui punct
)(.) =
_
. . . +
1,:!
.
a
+ . . . +
1,2!
.
2
+
1,1!
.
+ 1
_
(1+.+.
2
+. . .+.
a
+. . .) =
. . . +
c
2
.
2
+
_
1
1!
+
1
2!
+ . . . +
1
:!
+ . . .
_

1
.
+ c
0
+ c
1
. + . . .
Apoi 1c:(). 0) = c
1
=
1
1!
+
1
2!
+ . . . = c 1 = 1.71828.

In contradict ie cu .
0
= 0 care este o singularitate esent iala, punctul
.
1
= 1 este un pol de ordinul 1, de unde 1c:(). 1) =
c
11
1
= c.
Denit ia 63. O funct ie olomorf a denit a n 1 cu except ia unui set de
puncte izolate de puncte polare, se numeste meromorf a n 1.
Teorema 64 (Teorema Reziduurilor). Presupunem ca )(.) este pe-
riodica n domeniul simplu conex 1 cu except ia unui set nit de puncte
singulare .
1
. .
2
. . . . . .
a
si presupunem ca o curba simpla nchisa n
1 (fara puncte autointersectate), pe port iuni C
1
, ce cont ine .
1
. . . . . .
a
n interiorul sau si orientata pozitiv (domeniul nchis de se aa la
stanga lui ). Atunci

= )(.)d. = 2i
a

I=1
1c:(). .
I
).
Demonstrat ie. Fie 1 domeniul nchis de cu discuri mici 1
I
n jurul
lui .
I
ndep artat. Apoi este marginea exterioara a lui 1 si 1
I
sunt
marginile interioare. Prin urmare

)(.)d. =

1
I
)(.)d. =

I
2i 1c:(). .
I
).

1.19 Folosirea reziduurilor pentru

evaluarea integralelor denite
19.1. Integralele

2
0
1(cos o. sin o)do
1 =

2
0
1(cos o. sin o)do. 1 = funct ie rat ionala
Propozit ia 65. Integrala este
1 =

:=1
1
_
1
2
_
. +
1
.
_
.
1
2i
_
.
1
.
__

1
i.
_
d..
Demonstrat ie. Fie . = c
i0
. Atunci
cos o =
(c
i0
+ c
i0
)
2
. sin o =
(c
i0
c
i0
)
(2i)
. do = i
d.
2
.
Dac a o ia valori de la 0 la 2, . ia valori pe cercul . = 1 si
1 =

:=1
1
_
1
2
_
. +
1
.
_
.
1
2i
_
.
1
.
__

1
i.
_
d. =

:=1
1
1
(.)d..
Dup a teorema reziduurilor
1 = 2i

:
I
<1
1c:(1
1
. .
I
)
unde .
1
. .
2
. . . . sunt polii lui 1
1
pe discul . < 1.

Exemplul 66. Fie c < 1. Atunci

2
0
do
1 2c cos o + c
2
=

:=1
1
1 2c
_
. +
1
:
_
+ c
2

1
i.
d. =
=

:=1
1
c.
2
(c
2
+ 1). + c
id. = 2i 1c:(). c) =
= 2i
i
(c.
2
(c
2
+ 1). + c)

:=o
=
2
1 c
.
19.2. Integralele

1(r)dr, 1(r) =
1(r)
Q(r)
1 =

1(r)dr. 1(r) =
1(r)
Q(r)
. 1. Q polinoame deg Q deg 1 + 2.
Propozit ia 67. Integrala este
1 = 2i

Im(:
I
)0
1c:(1. .
I
).
Demonstrat ie. Fie
1
= [1. 1]
1
, unde este demicercul din
semiplanul superior ce conecteaz a (1. 0) cu (1. 0). Fie 1
1
domeniul
nchis de . Atunci
2i

:
I
1
1
1c:(). .
I
) =

1
1
)(.)d. +

1
)(.)d..
Pe masur a ce 1 partea din stanga tinde c atre suma tu-
turor reziduurilor din semiplanul superior. Prima integrala din partea
dreapt a tinde la

)(.)d.. Cea de-a doua integrala din partea stanga

este marginita de

1
)(.)d.

max
:
1
)(.) 1

1
2
1 =

1
0
datorit a ipotezei deg(Q) 2+deg(1). Acum luand limitele din ambele
p art i obt inem rezultatul.

Exemplul 68.

1
1 + r
100
dr = 2i

1n(:
I
)0
1c:
_
1
1 + .
100
. .
:
_
=
= 2i

1n(:
I
)0
1
100.
99
I
= 2i

1n(:
I
)0
_

.
I
100
_
=
=
i
50
I=49

I=0
c
(2I+1)z.
100
=

2 sin
_

100
_
.
19.3. Integralele

c
ioa
1(r)dr
1 =

c
ioa
1(r)dr. 1(r) =
1(r)
Q(r)
.
c 0, 1 and Q polinoame deg 1 < deg Q.
Propozit ia 69. Integrala este
1 =

c
ioa
1(r)dr = 2i

1n(:
I
)0
1c:(c
io:
1(.). .
I
).
Pentru a evalua integrale de acest tip folosim
Lema 70 (Lema lui Jordan). Fie c 0 si urmatoarele condit ii sa
e ndeplinite:
1. O funct ie p(.) este continua pe domeniul 1:(.) 0, . 1
0
2. `(1) = max
:C
1
p(.) 0 as 1 ,
unde
1
este demicercul . = 1, 1:(.) 0. Atunci
lim
1

1
p(.) c
io:
d. = 0.
Demonstrat ie. Presupunem .
1
, . = 1c
i0
, d. = i1c
i0
do, si
c
io:
= c
io(1cos 0+i sin 0)
= c
o1sin 0
.
Deoarece
1

o sin o o for o [0. 2].

Atunci
0

1
c
io:
p(.)d.

max
:C
1
p(.)

0
c
o1sin 0
1do
`(1) 21

2
0
c
o1sin 0
do 21`(1)

2
0
c
o1
2
z
0
do =
= `(1)

c
(1 c
o1
)
10
0

Observat ia 71. Daca c < 0 atunci suma se prelungeste peste reziduuri

cu partea negativa imaginar a.
Observat ia 72. Daca ipoteza ce priveste dezvoltarea lui p este valabil a
pentru {.0 c arg(.) } atunci limita superioar a este zero
pentru integrala luata peste C
1
= {. . = 1. c arg(.) }.
Demonstrat ie (a propozit iei). Se consider a contorul
1
= [1. 1].
Atunci
2i

:
I
ia-ioc
1
1c:(c
io:
p(.). .
I
) =

1
1
c
ioa
p(r)dr +

1
c
io:
p(.)d.
unde p(.) =
1(.)
Q(.)
.
Pe masur a ce 1 partea stang a tinde la
2i

1n(:
I
)0
1c:
_
c
io:
1(.)
Q(.)
. .
I
_
si cea dreapt a la

c
ioa
1(r)
Q(r)
dr + 0 datorita lemei lui Jordan.

Exemplul 73. Pentru a evalua 1 =

(r 1) cos(5r)
r
2
2r + 5
dr se con-
sider a simultan integrala J =

(r 1) sin(5r)
r
2
2r + 5
dr. Atunci
1 + iJ =

(r 1)c
i5a
r
2
2r + 5
dr = 2i 1c:
_
(. 1)c
i5:
.
2
2. + 5
. 1 + 2i
_
=
= 2i
(. 1)c
i5:
2. 2

:=1+2i
= c
10
(sin 5 + i cos 5).
Integrala este 1 = c
10
sin 5.
19.4. Integralele

0
r
o
1(r)dr, 1 =

0
r
o
1(r)dr, 1 = funct ie rat ionala
lim
:0
.
o+1
1(.) = lim
:
.
o+1
1(.) = 0
c = ??, 1 ?? [0. ).
Propozit ia 74. Integrala este
1 =
2i
1 c
i2o

:
I
C[0,)
1c:(.
o
1(.). .
I
). (15)
Demonstrat ie. Avem nevoie de ipoteza de convergent a. Fie
1,-
calea
[. 1]
1
[1. ], unde arg(.) pe primul interval este 0,
1
este cercul
de raz a 1 si centru 0, orientat n sens invers acelor de ceasornic, arg(.)
pe cel de-al doilea interval este 2 si
-
este cercul de raz a si centru
0, orientat n sens orar. Funct ia .
c
1(.) este bine denit a pe C[0. )
lu and (jc
i0
) = j
o
c
i0o
pentru 0 < o < 2. Aceast a denit ie .
c
poate
extins a continuu pe
1,-
, pentru o = 0 sau o = 2 (j si jc
i2
reprezint a
diferite puncte ale
1
). Fie 1
1,-
domeniul nchis de
1,-
. Atunci
2i

:
I
1
1,s
1c:(.
o
1(.). .
I
) =

1,s
.
o
1(.)d. =
=

[-,1]
.
o
1(.)d. +

1
.
o
1(.)d. +

[1,-]
.
o
1(.)d. +

s
.
o
1(.)d..
C and 1 si 0 suma se prelungeste peste toate reziduurile pe
C [0. ). Prima integrala tinde la 1. A doua integral a tinde la 0
deoarece

1
.
o
1(.)d.

max
:
1
.
o
1(.) 21 = 2 max
:
1
.
o+1
1(.) 0. (16)
A treia integrala ofer a

[1,-]
.
o
1(.)d. =

1
-
j
o
c
i2o
1(j)dj =
= c
i2o

1
-
r
o
1(r)dr c
i2o
1.
A patra integrala tinde la 0 datorit a unei inegalit at i precum (16).
De unde, lu and limitele n ambele p art i obt inem rezultatul.

Exemplul 75. 1 =

0
r
c
r(r + 1)
dr, 0 < c < 1. Integrala este conver-
gent a. Atunci
1(1 c
i2c
= 2i 1c:
_
.
c
.(. 1)
. 1
_
=
= 2i
(1)
c
1
= 2i
cos c + i sin c
1
.
Dup a un calcul scurt 1 =

sin c
.
19.5. Integralele

r
o
(ln(r))
n
1(r)dr. 1 =

r
o
(ln(r))
n
1(r)dr. 1(r) =
1(r)
Q(r)
.
integrala este convergent a, : `, c , 2.
Propozit ia 76. Fie integrala 1
n,o
. Atunci
1
n,o
c
i2o
(1
n,o
+ 2:i1
n1,o
+ . . .) =
= 2i

:
I
C[0,)
1c:(.
o
(ln(.))
n
1(.). .
I
).
Paranteza este

0
r
o
(2i + ln(r))
n
1(r)dr = 1
n,o
+ 21
n1,o
+ . . .
Demonstrat ie. Se consider a
1,-
pentru integrala anterioar a si se
integreaz a .
o
(ln .)
n
1(.) peste
1,-
. Pentru . = jc
i0
, ln(.) = ln(j)+io,
0 < o < 2 si denit ia este extinsa pe
1,-
, lu and o = 0 pe [0. 1] si
o = 2 pe [1. 0]. Pentru limitele 0 si 1 integralele peste
1
si
-
, tind la zero si teorema reziduurilor ofer a rezultatul ca si pentru
(15)

Exemplul 77. Se evalueaz a integrala 1 =

0
ln(r)dr

r(r + 1)
2
. Potrivit
formulei de mai sus
_
1 =
1
2
. : = 1
_
1
1,
1
2
c
i2
1
2
+ 2i1
0,
1
2
= 2i 1c:

1
2
ln(.)
(. + 1)
2
. 1

=
= 2i (.

1
2
ln(.))

:=1
=

2
+ i.
Integrala noastr a este
1
1,
1
2
1
0,
1
2
=

0
r

1
2
(r + 1)
2
=

2
.

Inlocuind 1
0,
1
2
mai sus obt inem 1 = 1
1,
1
2
= .
19.6. Integralele

0
(ln r)
n
1(r)
Q(r)
dr. 1
n
=

0
(ln r)
n
1(r)
Q(r)
dr.
Propozit ia 78. Integala rezulta din
1
n+1

0
(2i + ln r)
n+1
1(r)
Q(r)
dr = 2i

1c:
_
(ln .)
n+1

1(.)
Q(.)
. .
I
_
sau
2i(: + 1)1
n
+ 4
2
(: + 1):
2
1
n1
+ . . . (2i)
n+1
1
0
=
= 2i

1c:
_
(ln .)
n+1

1(.)
Q(.)
. .
I
_
.
Demonstrat ie. Demonstrat ia este n esent a la fel ca si pentru cele
dou a propozit ii anterioare, integr and (ln .)
n+1

1(.)
Q(.)
peste
1,-
.

Exemplul 79. Se evalueaz a integrala 1 =

0
dr
(r
3
+ 1)
2
.
Se poate folosi metoda precedenta (: = 0) si obt inem
2i1
0
= 2i

1c:
_
ln .
(.
3
+ 1)
2
. .
I
_
unde
.
I
=
3

1 {1. c
i3
. c
i3
. c
i53
}.
1c:
_
ln .
(.
3
+ 1)
2
. 1
_
=
1
1!
lim
:1
_
(. + 1)
2
ln .
(. + 1)
2
(. c
i3
)
2
(. c
i53
)
2
_
=
=
_
ln .
(.
2
. + 1)
2
_
:=1
=
2i 1
9
.
Analog se aa reziduurile pentru c
i3
si c
i53
.

Inlocuindn formula
de mai sus rezult a 1 =
4

3
27
.
1.20 Exercit ii
1. G asit i si clasicat i punctele singulare ale funct iilor
a) )(.) =
sin .
. .
2
.
b) )(.) = c
:+1
:1
(. .
2
).
c) )(.) =
. 2
.
2
2. + 1
.
d) )(.) =
.
sin . 1
.
e) )(.) =
c
1:
(.
1
+ 1)
2
(. 1)
.
2. Calculat i
a)

:=5
sin .
. .
2
d..
b)

:=2
c
1:
. 1
d..
c)

:=4
1
sin .
d..
d)

:=3
c
2:
(. + 1)
4
d..
3. Calculat i
a)

2
0
do
5 + 3 cos o
do.
b)

2
0
cos :o
5 + 3 cos o
do. : `.
c)

2
0
1 + sin o
2 + cos o
do.
4. Calculat i
a)

0
r
2
+ 1
r
4
+ 1
dr.
b)

1
(r
2
+ 4r + 5)
2
dr.
c)

0
1
r
100
+ 1
dr.
d)

0
1
r
4
+ r
2
+ 1
dr.
5. Calculat i
a)

0
sin r
r(r
2
+ 1)
dr.
b)

0
cos :r
(r
2
+ 1)
2
dr. : `.
c)

c
ia
r
2
2ir 2
dr.
d)

r cos r
r
2
+ r + 1
dr.
6. Ar atat i ca
a)

0
r
13
r
2
+ 1
r
4
+ 1
dr =
1
2
+
1
6

3.
b)

0
r
13
r
2
+ 1
r
2
+ 1
dr = +
1
3

3.
7. Ar atat i c a
a)

0
r ln r
r
4
+ 1
dr = 0
b)

0
r ln
2
r
r
4
+ 1
dr =
1
64

3
c)

0
r ln
2
r
(r
2
+ 1)
2
dr =
1
24

8. Ar atat i c a
a)

0
r
13
ln r
r
2
+ 1
dr =
1
6

2
c)

0
r
13
ln r
r
4
+ 1
dr =

2
24
9. Fie ) : 1 C olomorf a n 1. Fie .
0
1 si )(.) = c
a
(. .
0
)
a
+
c
a+1
(. .
0
)
a+1
+. . . , este un zero de ordin : a lui )(.). Demonstrat i
c a 1c:
_
)

(.)
)(.)
. .
0
_
= :.
10. Fie 1
1
1 cu 1
1
1 pe port iuni C
1
si ) : 1 C olomorf a
si diferit a de zero 1
1
. Demonstrat i ca
1
2i

1
1
)

(.)
)(.)
d. =

o
:
o
unde
suma se prelungeste peste toate zerourile ale lui ) din interiorul lui 1
1
si :
o
semnic a ordinul r ad acinii c.
Sugestie: Se aplica teorema reziduurilor
)

)
si se foloseste exercit iul
precedent.
11. Fie ) ca n exercit iul precedent. Demonstrat i c a
1
2

1
1
d(arg )) =

o
:
o
.
Sugestie: ln ) = ln ) + i arg ), de unde
)

)
d. = d ln ) + id arg )
pe 1
1
. Se aplica exercit iul precedent.
Capitolul 2
Transformatele Fourier si
Laplace
2.1 Serii Fourier pentru funct ii 2 peri-
odice
Fie ) : 1 C o funct ie 2 periodica, integrabila Riemann sau echiva-
lent, ) : [. ) C este extins a prin periodicitate la 1. Seria Fourier
a lui ) este suma
)(o) =
c
0
2
+
a=

a=1
c
a
cos(:o) + /
a
sin(:o) (1)
unde
c
0
=
1

)(o)do
c
a
=
1

)(o) cos(:o)do
/
a
=
1

)(o) sin(:o)do. : 1
(2)
Mai multe considerat ii conduc la formulele de mai sus.
Se considera seria (1) uniform convergent a. Apoi multiplicand (1)
53
cu cos(:o) si integrand de la la obsinem:

)(o) cos(:o)do =
c
0
2

1do+
+

I=1
c
a

cos(/o) cos(:o)do +

I=1

sin(/o) cos(:o)do.
(3)
Dar

1 cos(:o)do = 0;

cos(/o) cos(:o) = o
Ia
;

sin(/o) cos(:o) = 0.

1 sin(:o)do = 0;

cos(/o) sin(:o)do = 0;

sin(/o)o(:o)do = o
Ia
.
(4)
Folosind (4) n (3) se obt ine formula pentru c
a
. Multiplic and [...]
cu sin(:o) si integr and de la la se obt ine formula pentru /
a
.
Integr and (1) de la la se obt ine formula c
0
.
Expresia
). p =

)(r) p(r)dr
este un produs scalar pe spat iul funct iilor complexe continue ) : [. ]
C. Folosind acest produs scalar se obt ine norma
) =

). ) =

)(r)

)(r)dr
()c co| )
=

)
2
(r)dr
si se obt ine distant a dintre doua funct ii
d(). p) = ) p =

()(r) p(r))()(r) p(r))dr =

=

)(r) p(r)
2
dr.
Se considera spat iul \ nmult it cu 1. cos(o) sin(o). . . . . cos(:o). sin(:o).
O funct ie p \ astfel nc at
d(). p) = min
\
d(). )
este de forma
p(r) =
c
0
2
+
a

I=1
c
I
cos(/r) + /
I
sin(/r)
si coecient ii sunt astfel nc at
1(c
0
. c
1
. /
1
. . . . . c
a
. /
a
) =

)(r)p(r)
2
dr = d
2
(). p) = lim
\
d
2
(). ).
Se considera spat iul real vectorial \ , si prin urmare c
0
. c
1
. /
1
. . . . . c
a
. /
a
reale. Folosind (4) expresia pentru 1 devine:
1(c
0
. c
1
. /
1
. . . . . /
a
) =

)
2
(r)dr+
+
_
c
2
0
2
+
I=a

I=1
(c
2
I
+ /
2
I
)
_
c
0

)(r)dr
2
I=a

I=1
_
c
I

)(r) cos(/r)dr + /
I

)(r) sin(/r)dr
_
(5)
Sistemul (pentru 1 minim)
1
c
0
=;
1
c
I
= 0;
1
/
I
= 0; 1 / :
are (2) ca solut ie.

Inlocuind (2) n (5) obt inem
0 1 =

)
2
(r)d:
_
c
2
0
2
+
I=a

I=1
(c
2
I
+ /
2
I
)
_
(6)
Lu and : se obt ine
0

)
2
(r)dr
_
c
2
0
2
+

I=1
c
2
I
+ /
2
I
_
(7)
cunoscut a ca inegalitatea lui Bassel.

In lemele de mai jos, se dau demonstrat iile doar pentru cos(:r).

Pentru sin(:r) se procedeaz a analog. Aceste leme sunt necesare pentru
demonstrarea teoremei lui Dirichlet.
Lema 1. Fie ) : [c. /] C de clasa C
1
. Atunci
lim
a

o
o
)(r) cos(:r) = 0. lim
a

o
o
)(r) sin(:r) = 0. (8)
Demonstrat ie.

o
o
)(r) cos :r dr = )(r)

sin(:r)
:

o
o

o
o
sin(:r)
:
)

(r)dr 0
c and : (: nu este neaparat natural).

Lema 2. Daca ) ca mai sus este doar pe port iuni de clasa C

1
atunci
(8) este adevarat.
Demontrat ie. Integrala se mparte ntr-o suma nite de integrale ca
mai sus.

Lema 3. Daca ) : [c. /] C este continua atunci (8) este adevarata.

Demonstrat ie. Fie 0. Exist a o partit ie c = r
0
< r
1
< . . . <
r
n
= / astfel nc at
max
a
.
a<a
.+1

)(r) )
_
r
i
+ r
i+1
2
_

< .
Se considera )(r) : [c. /] C egal a cu )
_
a
.
+a
.+1
2
_
pentru r [r
i
. r
i+1
)
si )(/) = )(/). Atunci )(r) )(r) < pentru orice r [c. /] si prin
urmare

o
o
()(r) cos(:r)dr

o
o
)(r) cos(:r)dr

o
o
dr = (/ c).
Dar ) este pe port iuni de clasa C
1
, deci pentru anumite valori :
1

o
o
)(r) cos(:r)dr

pentru orice : :. De unde

o
o
)(r) cos :r dr

o
o
()(r) )(r)) cos :r dr

+
+

o
o
)(r)dr

(/ c + 1)
pentru : :. Acest lucru demonstraz a lema.
Lema 4. Daca ) : [c. /] C este continua pe port iuni cu limite
laterale atunci (8) este adev arata.
Demonstrat ie.

o
o
)(r) cos :r dr se mparte ntr-o suma nite de
integrale ca n lema de mai sus.
Teorema 5 (Dirichlet). Fie ) : 1 C o funct ie 2 periodica, con-
tinua pe port iuni, cu limite laterale n ecare punct. Atunci n ecare
punct unde exista limita
lim
0,0
)(r + ) )(r + 0)

. lim
0,<0
)(r + ) )(r 0)

(9)
seria Fourier (1) a lui ) este convergenta la
)(r 0) + )(r + 0)
2
.
Demonstrat ie. Urmatoarea identitate va folosit a n continuare:
1
2
+ cos(r) + cos(2r) + . . . + cos(:r) =
sin
_
: +
1
2
_
r
2 sin
_
a
2
_
care este usor de demonstrat prin multiplicarea ambelor part i cu 2 sin
_
r
2
_
si prin transformarea produselor n sume. Acum
:
a
(r) =
c
0
2
=
a

I=1
c
I
cos /r + /
I
sin /r =
1
2

)(r)dr+
a

I=1
_
cos(/r)

)(t) cos(/t)dt + sin(/r)

)(t) sin(/t)dt
_
=
=
1

)(t)
_
1
2
+
a

I=1
cos /(t r)
__
=
=
1

)(t)
sin
_
: +
1
2
_
(t r)
2 sin
_
t r
2
_ dt =
1

a
a
)(r + n)
sin
_
: +
1
2
_
n
2 sin
_
n
2
_
dn =
=
1

)(r + n)
sin
_
: +
1
2
_
n
2 sin
_
n
2
_
dn.
Pentru )(r) 1, c
0
= 2 si c
a
= /
a
= 0 pentru : 1 de unde :
a
(r) 1
si formula de mai sus ofer a
1 =
1

sin
_
: +
1
2
_
n
2 sin
_
n
2
_
dn =
1

sin
_
: +
1
2
_
n
sin
_
n
2
_
dn =
=
1

sin
_
: +
1
2
_
n
sin
_
n
2
_
dn.
Putem scrie
:
a
(r)
)(r + 0) + )(r 0)
2
=
=
1

)(r + n) )(r 0)
2 sin
_
n
2
_

sin
_
: +
1
2
_
n dn+
+
1

)(r + n) )(r + 0)
2 sin
_
n
2
_

sin
_
: +
1
2
_
n dn.
Potrivit ipotezei
)(r + n) )(r 0)
2 sin
_
n
2
_
=
)(r + n) )(r + 0)
2 sin
_
n
2
_

n
2 sin
_
n
2
_
este continu a pe port iuni pe [. 0) cu limite laterale si analog pentru
a doua expresie pe (0. ]. Prin urmare, potrivit ultimei leme, partea
st anga a egalitat ii de mai sus tinde la zero pe masur a ce : . Acest
lucru demonstreaz a teorema.

Corolar 6. Daca ) : 1 C este de clasa C

1
si perioada 2 atunci
seria Fouriei a lui ) tinde la ).
Exemplul 1. Fie ) : 1 1 o funct ie 2 periodica dat a pe intervalul
[. ) de )(r) = r
2
. Atunci
c
a
=
1

r
2
cos(:r)dr =
(1)
a
4
:
2
. /
a
=
1

r
2
sin(:r)dr = 0.
Acest lucru implic a (deoarece )(r + 0) = )(r 0) = )(r) = r
2
)
r
2
=

2
3
+ 4

a=1
(1)
a
:
2
cos(:r). r [. ].
Lu and r = obt inem

2
6
=

a=1
1
:
2
.
Pentru r = 0, egalitatea devine
r
2
12
=
1
1
2

1
2
2
+
1
3
2

1
4
2
+ . . . + (1)
a1
1
:
2
+ . . .
Observat ia 1. Exista funct ii continue fara serii Fourier convergente.
Punctul (9) nu este satisf acut.

In unele cazuri convergent a este uniform a. Urm atoarea teorema

ofer a o armat ie precis a.
Teorema 7. Presupunem ca ) : 1 1 este periodica cu 2, de clasa
C
1
. Atunci seria Fourier a lui ) este uniform convergenta la ).
Demonstrat ie. Fie ) de clasa C
2
. Atunci
c
a
=
1

)(r) cos :rdr = ( integr and n 2 p art i)

=
1
:
2

(r) cos :r dr
/
a
=
1

)(r) sin :rdr = ( integr and n 2 p art i)

=
1
:
2

(r) sin :r dr.

Dar

(r) cos :r dr

0 si

(r) sin :r dr

0 datorit a
lemei 3, si prin urmare sunt delimitate de un numar `. De unde
c
I
cos /r + /
I
sin /r
`
:
2
si seria
c
0
2
+
a

I=1
c
I
cos /r + /
I
sin /r este
dominat a de seria c
0
+
`

1
:
2
< . Conform teoremei lui Weier-
strass, seria Fourier a lui ), este uniform convergent a la o funct ie con-
tinu a 1. Datorit a teoremei lui Dirichlet 1 = ).
2.2 Serii Fouriei pentru funct ii 1 periodice
Se considera ) : 1 C o funct ie 1 periodica, integrabil a Riemann
sau echivalent ) : [1. 1) C este extinsa prin periodicitate 1 la
) : 1 C. Atunci p : 1 C denit a de p(o) = )
_
1
2
o
_
este 2
periodica si putem scrie
_
r =
1
2
o
_
:
)(r) = p(o) =
c
0
2
+
a=

a=1
c
a
cos(:o) + /
a
sin(:o) =
=
c
0
2
+
a=

a=1
c
a
cos
_
:
2
1
r
_
+ /
a
sin
_
:
2
1
r
_
(10)
unde
c
0
=
1

)(o)do =
2
1

T2
T2
)(r)dr
c
a
=
1

)(o) cos(:o)do =
2
1

T2
T2
)(r) cos
_
:
2
:
r
_
dr
:
a
=
1

)(o) sin(:o)do =
2
1

T2
T2
)(r) sin
_
:
2
:
r
_
dr.
(11)
Formula (10) este numit a seria Fourier a funct iei 1 periodice si formula
(11) ofera coecient ii.
Teoremele de convergent a de mai sus sunt nca valabile. Inegalitatea
lui Bessel devine
0

T2
T2
)
2
(r)dr
1
2
_
c
2
0
2
+

I=1
c
2
I
+ /
2
I
_
.
2.3 Serii Fourier pentru funct ii pare
si impare
Dac a )(r) = )(r) atunci ) este impara si
c
a
=
2
1

T2
T2
)(r) cos
_
:
2
1
r
_
dr = 0
deoarece funct ia de sub integral a este impar a, deci dezvoltarea lui )
are numai termenii sin
)(r) =

a=1
/
a
sin
_
:
2
1
r
_
. (12)
Dac a ) este funct ie para, ceea ce nseamn a )(r) = )(r) atunci
/
a
=
2
1

T2
T2
)(r) sin
_
:
2
1
r
_
dr = 0
deoarece funct ia de sub integral este impara. Atunci
)(r) =
c
0
2
+
a=

a=1
:
a
cos
_
:
2
1
r
_
. (13)
2.4 Serii Fourier ale funct iilor ) : (0. |) C
Fie ) : [0. |) C si extindem ) la o funct ie de la 1 la C pentru
care ment inem notat ia ) astfel nc at extensia s a e impar a si periodic a
1 = 2|. Acest lucru se poate face unic. Atunci
)(r) =

a=1
/
a
sin
_
:
2
1
r
_
si
/
a
=
2
1

T2
T2
)(r) sin
_
:
2
1
r
_
. .
cca )&ac|ica
dr =
=
4
1

T2
0
)(r) sin
_
:
2
2|
r
_
dr =
2
|

|
0
)(r) sin
_
:

|
r
_
dr.
Analog, dac a extindem ) la o funct ie par a si periodica 1 = 2 obt inem
)(r) =
c
0
2
+
a=

a=1
c
a
cos
_
:
2
1
r
_
(15)
cu
c
a
=
2
|

|
0
)(r) cos
_
:

|
r
_
dr. (16)
2.5 Exercit ii
1. Fie ) : [. ) 1, )(r) = r. Gasit i seria Fourier a acestei
funct ii. Ce spune teorema lui Dirichlet pentru r = 0.
2. Fie ) : [0. |) 1 dat a de formula
)(r) =

r dac a 0 r
|
2
| r dac a
|
2
< r < |
Aat i dezvoltarea sin a acesteia.
3. Pentru ce valori ale lui r urm atoarea serie Fourier

a=1
cos :r

:
este
convergenta.
4. Stiind ca
sin(.) = .
.
3
3!
+
.
5
5!
+ . . . + (1)
I
.
2I+1
/!
+ . . .
si lu and . = c
i0
= cos o+i sin o, gasit i suma Fourier

1
(1)
I
cos(2/ + 1)o
/!
si

1
(1)
I
sin(2/ + 1)o
/!
.
5. Ce devine Inegalitatea Bessel pentru dezvoltarea sin a unei funct ii
denite pe intervalul [0. |).
6. Folosind teorema demonstrate ca Inegalitatea Bessel

)
2
(r)d:
_
c
2
0
2
+
I=a

a=1
(c
2
I
+ /
2
I
)
_
devine Egalitatea Parceval

)
2
(r)d: =
_
c
2
0
2
+

I=1
(c
2
I
+ /
2
I
)
_
cel put in pentru funct ii periodice C
2
.
2.6 Dezvoltari generale Fourier n spat ii
Hilbert
Un produs scalar ntr-un spat iu vectorial real H este o funct ie (. ) :
H H H astfel nc at pentru orice r. . . n H:
(cr + . .) = c(r. ) + (. .)
(r. ) = (. r)
(r. r) 0 and (r. r) = 0 if and only if r = 0.
Pentru spat ii vectoriale complexe a doua condit ie este (r. ) = . r,
unde ?? nseamn a conjugate complex. Prima si a doua condit ie implic a
(.. cr +) = c(.. r) +(.. ). De exemplu C([c. /]) spat iul funct iilor
reale continue pe intervalul [c. /] cu asocierea
(). p) =

o
o
)(r)p(r)dr
este un spat iu vectorial real cu produs scalar. Un spat iu vectorial
nzestrat cu un produs scalar este denumit spat iu prehilbert.
Inegalitatea de baza este cea Cauchy-Buniakovski care arma
(r. )
2
(r. r) (. ).
Aceast a inegalitate exprim a c a funct ia polinomial a de gradul doi
t (tr + . tr + ) pentru t 1 ia doar valori pozitive, deci dis-
criminantul trebuie s a e nepozitiv. O consecint a direct a inegalitat ii
Cauchy-Buniakovski este inegalitatea Minkovski

(r + . r + )

(r. r) +

(. )
care poate demonstrat a dup a cum urmeaz a
(r + . r + ) = (r. r) + (. ) + (r. ) + (. r)

(r. r)
2
+

(. )
2
+ 2(r. )

(r. r)
2
+

(. )
2
+ 2

(r. r)

(r. ).
=
_
(r. r) +

(. )
_
2
Orice produs scalar permite denirea unei norme
r =

(r. r).
Propriet at ile produsului scalar conduc la urm atoarele propriet at i ale
normei: r 0 si r = daca si numai daca
r + r +
cr = c r
care sunt la fel ca propriet at ile modulului si rezult a din inegalitatea
Minkovski si din proprietat ile produsului scalar.
Norma permite denirea distant ei dintre doi vectori
dist(r. ) = r
si urm atoarele propriet at i ale distant ei sunt consecint e directe ale pro-
priet at ilor normei
dist(r. ) 0 si dist(r. ) = 0 daca si numai dac a r =
dist(r. ) = dist(. r)
dist(r. .) dist(r. ) + dist(. .).
Asadar, un spat iul prehilbert este un spat iu metric. Conform pro-
dusului scalar denit anterior pentru funct ii continue pe [c. /], distant a
dintre doua funct ii este
dist(). p) = ) p =

() p. ) p) =

o
o
)(r) p(r)
2
dr.
Distant a permite denirea sirurilor convergente: un sir (r
a
)
a.
, r
a
H
este numit convergent la ( r H dac a sirul numerelor pozitive reale
dist(r
a
. r) converg c atre 0, sau echivalent 0, : ` astfel ncat
: :
c
r
a
r . Orice sir convergent este un sir Cauchy:
0, : ` astfel nc at :. : : dist(r
a
. r
n
) . Reciproca
nu este mereu adevarat a. Un spat iu metric unde orice sir Cauchy este
convergent este numit complet. Un spat iu prehilbert care este complet
ca spat iu metric este numit spat iu Hilbert. Spat iul funct iilor continue
pe [c. /] cu distant a denita mai sus nu este complet. Sirul de funct ii
_
r c
/ c
_
a
este un sir Cauchy care nu converge c atre nici o funct ie pe
[c. /].
Pentru orice spat iu prehilbert \ exist a un spat iu Hilbert canonic H
astfel nc at \ H. H este denit ca setul tuturor sirurilor Cauchy din
\ , unde sirurile (r
a
) si (
a
) sunt numite echivalente daca dist(r
a
.
a
)
0. Clasa sirului (r
a
) va notat a cu

(r
a
). Suma sau multiplicarea cu
scalar a sirurilor echivalente conduc la siruri echivalente astfel ncat
spat iul claselor echivalente este un spat iu vectorial cu operat iile

(r
a
) +

(
a
) =

(r
a
+
a
)
c

(r
a
) =

(cr
a
).
Un produs scalar pe acest spat iu de clase de siruri este denit de
_

(r
a
).

(
a
)
_
= lim
a
(r
a
.
a
).
Limita exista deoarece (r
a
) si (
a
) sunt siruri Cauchy. Siruri echivalente
conduc la aceiasi limit a. Se veric a usor ca produsul denit mai sus
este un produs scalar. Spat iul original \ poate indenticat cu sirul
de forma
\ r este identicat cu sirul (r
a
)
a.
. r
a
= r pentru orice :.
Fie aceast a identitate notat a cu i : \ H. Atunci dist(r. ) =
dist(i(r). i()) care este izometric, \ este compact n H, care este
H si 0, r \ astfel nc at dist(i(r). ) . De fapt
dac a =

(r
a
) atunci putem alege r ca ind r
a
pentru : sucient de
mare (r
a
este un element din \ , (r
a
) este un sir Cauchy de elemente
ale lui \ si

(r
a
) H este clasa sirului (r
a
)). De obicei se identic a
r \ cu i(r) H. Spat iul H cu cele dou a propriet at i de mai sus
este unic n sensul c a pentru oricare dou a asemenea spat ii H si H

cu
izometricele i : \ H si i

: \ H

exist a un izomorsm izometric

) : H H

astfel nc at ) i = i

. H este numit completarea lui \ .

Dac a \ este spat iul funct iilor continue denit pe [c. /] atunci com-
pletarea lui \ este numit a 1
2
[(c. /)] si ecare element al acestui spat iu
poate reprezentat printr-o funct ie pe [c. /] care este integrabilantr-un
anumit sens generalizat Riemman, numit a integral Lebesgue, si astfel
ncat integral p atratului lui ) este nit

o
o
)
2
(r)dr < . O asemenea
funct ie este numit a integral p atrata. Integral este n sensul Lebesgue.
Reprezentarea unui element 1
2
[(c. /)] printr-o funct ie integrala p atrata
nu este unica. Dac a dou a funct ii difer a pe o mult ime nita atunci ele
denesc acelasi element 1
2
[(c. /)].

In general dac a doua funct ii ) si p
difer a prin astfel ncat

o
o

2
(r) = 0 atunci ) si p denesc acelasi
element de 1
2
[(c. /)].
Un set de elemente {c
1
. c
2
. . . . . c
a
. . . .} H este denumit set or-
togonal daca (c
i
. c
)
) = 0 pentru ecare pereche i = , si (c
i
. c
)
) = 0.
Dac a n plus (c
i
. c
i
) = 1 pentru ecare i atunci mult imea este numit a
ortonormal a, unde coecient ii c
i
apart in mult imii 1 pentru spat ii reale
Hilbert sau lui C pentru spat ii complexe Hilbert. Dac a este adev arata
relat ia 17 atunci este denumit a dezvoltarea general a Fourier a lui r.
Avem urm atorul rezultat:
Propozit ia 8. Fie {c
1
. c
2
. . . . . c
a
. . . .} o mult ime ortogonala n spat iul
Hilbert H. Atunci urmatoarele condit ii sunt echivalente:
i) Pentru ecare r H exista coecient i c
i
astfel ncat
r =

i=1
c
i
c
i
= lim
a
a

i=1
c
i
c
i
. (17)
ii) Daca r H si (r. c
i
) = 0 pentru orice c
i
din familie, atunci
r = 0.
Pentru a demonstra acest lucru avem nevoie de urmatoarea lem a.
Lema 9. Daca r
a
r si
a
atunci (r
a
.
a
) (r. ).
Demonstrat ia lemei:
(r. )) (r
a
.
a
) = (r r
a
. ) + (r
a
.
a
)
= r r
a
+r
a
0
deoarece r r
a
0,
a
0, din ipoteza, si , r sunt
delimitate.
Demonstrat ia propozit iei. i) ii). Presupunem c a (r. c
I
) = 0
pentru ecare c
I
. Deoarece
a

i=1
c
i
c
i
r rezult a
_
a

i=1
c
i
c
i
. c
I
_
(r. c
I
),
acest lucru este (c
I
. c
I
) = (r. c
I
) = 0 pentru ecare / de unde c
I
= 0
pentru ecare / si r = lim
a
a

i=1
c
i
c
i
= 0.
ii) i). Presupunem c a r H. Fie c
I
=
(r. c
I
)
(c
I
. c
I
)
si se consider a
seria

I=1
c
I
c
I
. Atunci
0
_
r
a

I=1
c
I
c
I
. r
a

I=1
c
I
c
I
_
= (r. r)
a

I=1
c
I
c
I
(c
I
. c
I
). (18)
Acest lucru arat a c a seria numerelor pozitive

I=1
c
I
c
I
(c
I
. c
I
) este con-
vergenta, asa ca 0, : ` astfel nc at : : avem
n

I=a
c
I
c
I
(c
I
. c
I
) sau
_
a

I=n
c
I
. c
I
.
a

I=n
c
I
c
I
_
sau
_
_
_
_
_
a

I=n
c
I
c
I
_
_
_
_
_

. Acest lucru arata ca sirul

a

I=1
c
I
c
I
este Cauchy si ntr-un spat iu
Hilbert este convergent la anumite elemente r

. Acum
(r r

. c
i
) = (r. c
i
) (r

. c
i
) = (r. c
i
) lim
a
_
a

I=1
c
I
c
I
. c
i
_
=
= (r. c
i
) c
i
(c
i
. c
i
) = 0.
Din ii) rezult a r r

= 0 deci r = r

I=1
c
I
c
I
acest lucru arat a ca i)
este adevarat a.

Corolarul 10. Dezvoltarea r =

i=1
c
i
c
i
a unui element r H este
unica si coecient ii sunt dat i de
c
i
=
(r. c
i
)
(c
i
. c
i
)
. (19)
Demonstrat ia este cont inuta n demonstrat ia implicat iei ii) i) din
propozit ia anterioar a.
O mult ime de elemente a spat iului Hilbert H cu proprietatea i) sau
echivalenta ii) a propozit iei de mai sus este numita familie ortogonala
complet a sau baz a ortogonala.
2.7 Dezvoltari Fourier pe 1
2
([. ])
Nentoarcem la spat iul 1
2
([. ]) de funct ii integrale p atrate pe [. ]
si se consider a sirul de funct ii (elemente ale 1
2
([. ]))
{1. cos r. sin r. cos 2r. sin 2r. . . . . cos :r. sin :r. . . .}.
Atunci relat ia 4 arata ca aceasta mult ime este ortogonala. Lemele
dinaintea teoremei lui Dirichlet arata ca (). c
I
) = 0 pentru ) continua si
c
I
din familia de mai sus. Dar, prin denit ie ecare ) 1
2
([. ]) este
o limit a de funct ii continue )
a
) de unde (). c
I
) = lim
a
, ()
a
. c
I
) = 0.
Deci, familia {1. cos r. sin r. cos 2r. sin 2r. . . . . cos :r. sin :r. . . .} este o
baz a ortogonala a spat iului Hilbert 1
2
([. ]). Coecient ii )(r) =
c
0
+

I
c
I
cos /r + /
I
sin /r sunt
c
I
=
()(r). cos /r)
(cos /r. cos /r)
=

)(r) cos /r

cos
2
/r
=
1

)(r) cos(/r)dr.
Asadar obt inem coecient ii 2. Analog obt inem alt i coecient i. Ob-
serv am c a Fourier classic este un caz particular de dezvolt ari generale
ntr-un spat iu Hilbert.
2.8 Aproximarile funct iilor prin polinoame

In acest paragraf vom demonstra urmatoarea teorem a:

Teorema 11. Pe orice interval [c. /] orice funct ie continua ) : [c. /]
1 poate aproximata uniform prin polinoame, daca 0 polinom
astfel ncat max
-[o,o]
)(r) j(r) < .
Demonstrat ie. Funct ia liniara r t =
1
/ c
(r c) transforma
intervalul [c. /] n intervalul [0. 1] si este sucient s a demonstr am ca
orice funct ie continu a ) : [0. 1] 1 poate aproximat a uniform prin
polinoame. Acum t o = arccos t transform a [0. 1] n intervalul [0. ]
si este sucient s a demonstram c a orice funct ie continua p : [0. ] 1
poate aproximata uniform prin funct iile
j(o) = c
0
+ c
1
cos o + c
2
cos
2
o + . . . + c
a
cos
a
o.
Dar cos
2
o =
1 cos 2o
2
, cos
3
o =
1
4
cos 3o +
3
4
cos o, de unde
j(o) = c
0
+ c
1
cos o + c
2
cos 2o + . . . + c
a
cos :o.
Funct ia continu a p : [0. ] 1 poate extins a la o funct ie par a con-
tinua p
1
: [. ] 1 si aceasta la 2 o funct ie periodica p : 1 1.
Este sucient sa demonstr am c a orice funct ie 2 par a, continu a si peri-
odica p : 1 1 poate aproximata uniform prin polinoame trigono-
metrice j(o) = c
0
+c
1
cos o +c
2
cos 2o +. . . +c
a
cos :o. Daca p este de
clas a C
2
acest lucru rezult a din teorema 7. Dac a p este doar continua
atunci se foloseste urmatoarea lema pentru a aproxima p cu o funct ie
C
2
.

Lema 12. Fie p : 1 1 o funct ie 2 periodica si continua. Atunci

pentru orice 0 exista o funct ie periodica 2 de clasa C
2
denita pe
: 1 1 astfel ncat max
a1
p(r) (r) < .
Demonstrat ie. Fie
o(r) =

35
32
(1 r
2
)
3
dac a r [1. 1]
0 dac a r , [1. 1].
Atunci o este de clas a C
2
, este diferit a de zero doar pentru r (1. 1) si

o(r)dr = 1. Funct ia oj(r) =

1
j
_
r
j
_
este de clas a C
1
, este diferita
de zero doar pentru r (j. j) si

oj(r)dr =

j
joj(r)dr = 1.
Se considera funct ia ) oj denit a ca
) oj(r) =

)(r )oj()d =

j
j
)(r )oj()d
=

)(n)oj(r n)dn =

a+j
aj
)(n)oj(r n)dn.
D andu-se 0 exist a j 0 astfel nc at r < j rezult a )(r)
)() < . Aceasta este o consecint a a continuit at ii lui f si a faptului
c a )(r + 2) = )(r) ce implica faptul c a ) este denit a esent ial pe
intervalul compact [0. 2]. Acum pentru orice r 1 avem
)(r) ) oj(r) =

a+j
aj
)(r)oj(r n)dn

a+j
aj
)(n)oj(r n)dn

a+j
aj
()(r) )(n))oj(r n)dn

a+j
aj
)(r) )(n)oj(r n)dn

a+j
aj
oj(r n)dn = .
Inegalit at ile de mai sus demonstreaza c a f poate aproximat a dupa cum
dorim prin funct iile ) oj. Aceste funct ii sunt de clas a C
2
deoarece
integral

a+j
aj
)(n)oj(r n)dn poate derivat a de dou a ori n funct ie
de parametrul r dup a cum stim de la Analiz a.

In plus ad aug and 2 la
r n integrala

)(r )oj()d nu schimb a rezultatul pentru c a )

este periodica 2, deci ) oj este 2 periodica. Lema este demonstrata.

2.9 Polinoamele Legendre

Fie
1
a
(r) =
1
2
a
:!
d
a
dr
a
(r
2
1)
a
. (20)
Atunci avem
Teorema 13. i). 1
a
este un polinom de gradul :.
ii).

1
1
1
a
(r)j(r)dr = 0 daca j(r) este un polinom de grad < :.
iii).

1
1
1
2
a
(r)dr =
2
2: + 1
.
iv). Mult imea {1
a
(r): = 0. 1. 2. . . .} este o baza ortonormala n
1
2
([1. 1]).
Demonstrat ie
i). 1
a
este polinom de gradul : (evident) si orice polinom de
gradul : poate scris ca o combinat ie liniar a de 1
a
. 1
a1
. . . . . 1
1
. 1
0
.
Primele polinoame Legendre sunt: 1
0
(r) = 1, 1
1
(r) = r
1
2
, 1
2
(r) =
1
2
2
2!
d
2
dr
2
((r
2
1)
2
) =
3
2
r
2

1
2
, 1
3
(r) =
1
2
3
3!
d
3
dr
3
(r
2
1)
3
=
5
2
r
3

3
2
r.
ii). (r
2
1)
a
are 1 si +1 r adacini de multiplicitate :. Din aceasta
rezult a
d
I
dr
I
(r
2
1)
a
pentru / < : r adacini de cel put in gradul 1. Acum

1
1
d
a
dr
a
(r
2
1)
a
j(r)dr =
=
d
a1
dr
a1
(r
2
1)j(r)

1
1
. .
=0

1
1
d
a1
dr
a1
(r
2
1)
a
j

(r)
=
d
a2
dr
a2
(r
2
1)
a
j

(r)

1
1
. .
=0
+

1
1
d
a2
dr
a2
(r
2
1)
a
j

(r) = . . . . . . =
= (r
2
1)
a
j
(a1)
(r)
1
1
. .
=0
+(1)
a

1
1
(r
2
1)
a
j
(a)
(r)dr
. .
=0
.
Ultima integral a este zero deoarece deg(j) < : implic a j
(a)
(r) = 0.
iii). Integr and prin p art i ca mai sus obt inem

1
1
1
2
a
(r)dr =
_
1
2
a
:!
_
2
(1)
a

1
1
(r
2
1)
a
((r
2
1)
a
)
(2a)
dr
=
_
1
2
a
:!
_
2
(1)
a

1
1
(r
2
1)
a
(2:)!dr
=
(2:)!
2
2a
(:!)
2

1
1
(1 r
2
)
a
dr
= 2
(2:)!
2
2a
(:!)
2

2
0
sin
2a+1
odo. by substitution r = cos o
= 2
(2:)!
2
2a
(:!)
2
2 4 6 . . . (2: 2)(2:)
3 5 . . . (2: 1)(2: + 1)
=
2
2: + 1
Integrala
1
2a+1
=

2
0
sin
2a+1
odo =

2
0
sin
2a
r (cos r)

dr
este obt inut a integrand prin part i. Obt inem
1
2a+1
=
2:
2: + 1
1
2a1
de unde rezultatul.
iv). Orice funct ie continu a poate aproximata uniform prin poli-
noame si orice polinom poate exprimat ca o combinat ie liniar a de poli-
noame Legendre, deci orice funct ie continu a poate aproximata uni-
form printr-o combinat ie liniar a de polinoame Legendre. Daca (). 1
a
) =
0 pentru orice polinom Legendre atunci (). p) = 0 pentru orice funct ie
continua p de unde (). p) = 0 pentru orice p 1
2
([1. 1]), n par-
ticular (). )) = 0, daca ) = 0. Conform toeriei generale mult imea
{1
0
. 1
1
. . . . . 1
a
. . . .} este o baz a ortonormala.
Dezvoltarea funct iei ) este data de
)(r) =

a=0
c
a
1
a
(r) (21)
unde
c
a
=
2: + 1
2

1
1
)(r)1
a
(r)dr. (22)

Observat ia 2. Se poate demonstra ca 21, care estentotdeauna conver-

gent n norma 1
2
, este de fapt pentru ecare r = punct de derivabilitate
a lui ), o serie convergenta la )(r).
Observat ia 3. Pentru : mare este dicil s a se calculeze 1
a
(r) prin
denit ia 20. Este mult mai usor s a calculezi polinomul prin 1
0
(r) = 1,
1
1
(r) = r
1
2
, si
(: + 1)1
a+1
(r) (2: + 1)r1
a
(r) + :1
a1
(r) = 0.
Demonstrat ia acestei relat ii este l asat a ca exercit iu.
2.10 Polinoame Tchebyshev
Fie pentru r [1. 1], 1
a
(r) = cos(: arccos r).
Propozit ia 14. Funct iile denite mai sus au propriet at ile:
1. 1
a
(r) = 2r1
a1
(r) 1
a2
(r).
2. 1
a
(r) este un polinom de gradul :.
3.

1
1
1
a
(r)1
n
(r)
1

1 r
2
dr = 0 pentru : = : si

1
1
1
2
a
(r)dr =

2
.
4. R ad acinile lui 1
a
apart in intervalului (1. 1), acestea sunt
r
I
= cos
_
(2/ + 1)
2:
_
, / = 0. 1. . . . . :.
5. Mult imea {1
0
. 1
1
. . . . . 1
a
. . . .} este o baz a ortonormala n spat iul
Hilbert 1 = 1
2
_
[1. 1].
1

1 r
2
_
obt inut prin completarea spat iului
funct iilor continue pe [1. 1] cu produsul scalar
(). p) =

1
1
)(r)p(r)
1

1 r
2
dr.
Demonstrat ie. 1. Fie r = cos o. 1
a
(r) = 2r1
a1
(r) 1
a2
(r) este
echivalent cu cos(:o) = 2 cos o cos(: 1)o cos(: 2)o.
2. De la 1
0
(r) = 1, 1
1
(r) = r si 1
a
(r) = 2r1
a1
(r) 1
a2
(r)
rezult a prin induct ie c a 1
a
(r) este polinom de gradul :, pentru orice :.
3. Folosind substitut ia r = cos o obt inem

1
1
1
a
(r)1
n
(r)
1

1 r
2
dr =

0
cos(:o) cos(:o)do
de unde rezult a 3.
4. 1
a
(r
I
) = cos
_
(2/ + 1)
2
_
= 0.
5. Orice funct ie continua pe [1. 1] poate aproximata uniform
prin polinoame si ecare polinom este o combinat ie liniara de 1
a
(r).
Dac a

1
1
)(r)1
a
(r)
1

1 r
2
dr = 0 pentru orice 1
a
rezult a

1
1
)(r)p(r)
1

1 r
2
dr = 0
pentru orice funct ie continu a p de unde (). p) = 0 pentru orice p 1
si acest lucru implic a ) = 0. Acest lucru demonstreaza ca mult imea
{1
0
. 1
1
. . . . . 1
a
. . . .} este o baz a ortogonala.

Observat ia 4. Dac a ) 1 atunci

)(r) =

a=0
c
a
1
a
(r) (23)
cu
c
a
=
(). 1
a
)
(1
a
. 1
a
)
=
2

1
1
)(r)1
a
(r)dr. (24)
Convergent a este n norma data de produsul scalar si nu este necesar
ca pentru r [1. 1] s a avem lim
a
a

I=0
c
I
1
I
(r) = )(r). Dac a lu am
r = cos o atunci 23 devine )(cos o) =

a=0
c
a
cos(:o) cu coecient ii
c
a
=
2

0
)(cos o) cos(:o)do. Aceasta este dezvoltarea Fourier cosi-
nus pentru )(cos o) si stim c a lim
a
a

I=0
c
I
cos o = )(cos o) daca ) este
derivabila n r = cos o de unde lim
a
a

I=0
c
I
1
I
(r) = )(r), daca ) este
derivabila n r.
2.11 Transformata Fourier

Invatand seriile Fouriei am descoperit c a lim

a

o
o
)(r) cos :r dr = 0 si
lim
a

o
o
)(r) sin :r dr = 0 pentru orice funct ie continu a pe port iuni
av and limite laterale n punctual de discontinuitate si c 1, / 1.
Le vom numi funct ii de tipul .

In aceste limite : 1 nu este n mod
necesar un numar natural.
Lema 15. Fie ) : 1 C de tipul si

)(r)d: < . Atunci

lim
a

)(r) cos :r dr = 0 si lim

a

)(r) sin :r dr = 0.
Demonstrat ie. Fie 0. Exista 1 0 astfel nc at

)(r)dr +

1
)(r)dr <

2
.
Observat ia de mai sus nseamna c a exist a : si pentru toate valorile
: :

1
1
)(r) cos :r dr

<

4
.

1
1
)(r) sin :r dr

<

4
.
Acum avem, pentru : :

)(r) cos :r dr

)(r) cos :r dr +

1
)(r) cos :r dr +

1
1
)(r) cos :r dr

)(r)dr +

1
)(r)dr +

1
1
)(r) cos :r dr

ceea ce nseamn a c a lim
a

)(r) cos :r dr = 0.

Pentru a introduce Transformata Fourier consideram ) : 1 C

astfel ncat ) este zero n afara intervalului [1. 1], si este derivabil a.
Pentru orice | 1, conform teoriei seriilor Fourier, avem pentru orice
r [|. |]
)(r) =
c
0
2
+

I=1
c
I
cos /.r + /
I
sin /.r unde . =

|
=
1
2|

|
|
)(r)dr +

I=1
1
|
_

|
|
)() cos /. d
_
cos /.r
+
1
|
_

|
|
)() sin /. d
_
sin /.r =
1
2|

|
|
)(r)dr
+
1
|

I=1

|
|
)() cos /.( r) d =
1
2|

)(r)dr
+
1

I=1
_

)() cos
/
|
( r) d
__
/
|

(/ 1)
|
_
.
Pe masura ce | primul termen tinde la 0 si al doilea termen
tinde la
1

0
_

)() cos `( r) d
_
d` deoarece suma este suma
Riemman a funct iei `

)() cos `( r) d care corespunde cu

diviziunea `
I
=
/
|
, / = 0. 1. |d.
Urm atoarea formula
)(r) =
1

0
_

)() cos `( r) d
_
d`
este adev arat a pentru ) : 1 C astfel ncat ) s a e zero n afara
intervalului [1. 1] si s a e derivabila. Mai precis avem:
Teorema 16. Fie ) : 1 C o funct ie continua pe port iuni cu limite
laterale n punctele de discontinuitate si

)(r)dr < . Atunci

n ecare punct n care ) este derivabila sau exista derivate laterale n
sensul
lim
0,
I0
)(r + ) )(r + 0)

= )

o
(r) si lim
0,
I<0
)(r + ) )(r 0)

= )

-
(r)
rezulta
)(r 0) + )(r + 0)
2
=
1

0
_

)() cos `( r) d
_
d`.
Demonstrat ie. Se va omite demonstrat ia.
S a se transforme integrala Fourier.

Intr-un punct de continuitate
)(r) =
1

0
_

)() cos `( r) d
_
d`
=
1
2

)() cos `( + r) d
_
d`
deoarece `

)() cos `( + r) d este para.

Binenteles
1
2

)() sin `( + r) d
_
d` = 0
nt eleas a ca
lim
|
1
2

|
|
_

)() sin `( + r) d
_
d`
deoarece `

)() cos `( + r) d este para.

Multiplic and a doua egalitate cu

1 = i si ad aug and-o rezult a

)(r) =
1
2

)()(cos `( + r) + i sin `( + r)) d

_
d`
=
1
2

)()c
iA(+a)
d
_
d`
=
1

_
1

)()c
iA
d
_
d`
(25)
Denit ia 1. Fie ) : 1 C de tipul , si

)(r) dr < . Funct ia

) : 1 C denit a de

)(`) =
1

)()c
iA
d (26)
este numit a Transformata Fourier a lui ).
Dac a r este punct de continuitate a lui ) si condit iile teoremei de
mai sus sunt adev arate, atunci prin 25
)(r) =
1

)(`)c
iAa
d`. (27)
Integrala 27 nu este absolut convergenta si este nt eleas a ca
lim
|
1

|
|

)(`)c
iAa
d`.
Denit ia 2. Integala 27 este numit a Transformata Fourier Invers a a
lui

). Pentru o funct ie p, Transformata Fourier Inversa este p, unde

() =
1

p(r)c
ia
dr.
Exemplul 2. Fie ) : 1 C, )(r) = c

i
2
2
. Atunci

)(`) =
1

i
2
2
c
iaA
dr =
1

2
c

A
2
2

(i+.A)
2
2
dr
=
1

2
c

A
2
2

i
2
2
dr
. .
=

2
= c

A
2
2
.
(28)
Pentru a demonstra 23 se consider a urm atoarea cale nchis a.
Pentru a evita unele dicultat i asupra convergent ei integralelor im-
plicate n transformata Fourier, vom considera n continuare ca toate
funct iile sunt , : 1 C de clas a C

si descrescatoare, pentru care:

c. : N, c
c,a
astfel nc at
,(r)
(c)
c
c,a
(1 +r)
a
. r R.
Pentru aceste funct ii se poate demonstra:
i. ,c() = (i)c ,();
ii.

,
1
,
2
() =

2 ,
1
() ,
2
() =

,
1
(t),
2
(r t)dt
unde
,
1
,
2
=

,
1
(r ),
2
()d.
Aceste armat ii sunt oferite n felul urm ator:
i.
,c() =
1

c
ia
,
(c)
()d
=
1

2
c
ia
,
(c1)
()

+
i

c
ia
,
(c1)
(r)dr
=
(i)

c
ia
,(r)dr = (i)c ,();
ii.

,
1
,
2
() =
1

c
ia
(,
1
,
2
)(r)dr
=
1

c
ia
_
+

,
1
(),
2
(r )d
_
dr
a=|
=
1

c
i(+|)
_
+

,
1
(),
2
(t)d
_
dt
=

2
1

c
i
,
1
()d
1

c
i|
,
2
(t)dt
=

2 ,
1
() ,
2
().
2.12 Transformata Laplace
De-a lungul acestui capitol vom considera funct ii complexe evaluate
) : 1 C astfel nc at:
a) )(t) < 0 pentru t < 0;
b) Exist a constant C 0 si c 1 astfel ncat )(t) Cc
o|
pentru
t 1;
c) ) este continu a cu except ia, probabil, a unei mult imi discrete
unde ) are limite la stanga si la dreapta, ceea ce nseamn a ca orice
interval nit are doar un set nit de discontinuitat i.
O funct ie ) ce satisface condit iile a)-c) este numit a funct ie obiect.
Vom nota cu mult imea funct iilor obiect.
Transformata Laplace a unei funct ii ) este funct ia
1(j) =

0
)(t)c
j|
dt
si va denumit a cateodat a funct ia rezultat.

In locul 1(j) vom folosi
c ateodata ())(j) sau ()(t))(j).
2.13 Proprietat ile funct iilor Laplace
1. Daca )(t) C c
o|
atunci transformata Laplace a lui ) este
denit a pentru j C, Re(j) c, este olomorf a n acest domeniu si
lim
Re (p)
1(j) = 0.

Intradev ar, daca j = : + io, Re(j) = : c atunci

1(j)

0
C c
o|
c
-|
c
io|
=

0
C c
(-o)|
=
C
: c
si deoarece t)(t) C
1
c
o|
putem deriva sub semnul integrala sign
1

(j) =

|
0
t)(t)c
j|
dt.
2. (c) + p) = c())(j) + (p)(j) pentru orice c. C.
Demonstrat ia este evident a.

In exercit iile de mai jos toate funct iile variabilei t sunt funct ii obiect,
chiar dac a nu este precizat explicit. De exemplu )(t) = c
A|
nseamn a
)(t) =

c
A|
. t 0
0. t < 0.
Exemplul 3. )(t) = c
A|
, atunci 1(j) =

0
c
A|
c
j|
dt =
1
j `
pentru
Re (p) `. Pentru ` = 0 gasim (1)(j) =
1
j
si pentru ` = i. g asim
(c
i.|
)(j) =
1
j i.
.
Exemplul 4. )(t) = sin .t =
c
i.|
c
i.|
2i
atunci
(sin(.t))(j) =
1
2i
((c
i.|
)(j) (c
i.|
)(j))
=
1
2i
_
1
j i.

1
j + i.
_
=
.
j
2
+ .
2
.
Analog
(cos(.t))(j) =
.
j
2
+ .
2
.
3. Fie c o constant a pozitiv a. Atunci
()(ct))(j) =
1
c
()(t))
_
j
c
_
(teorema similarit at ii).

Intr-adev ar
()(ct))(j) =

0
)(ct)c
j|
dt =
1
c

0
)(t)c

o
|
dt =
1
c
()(t))
_
j
c
_
.
4. Fie c 0. Atunci ()(t c))(j) = c
jo
()(t))(j) (rezultatul
translat iei).

Intr-adev ar, dup a cum se vede n gura urm atoare, )(tc)
este o funct ie obiect dac a ) este una.
Gracul pentru )(t) si )(t c)
Atunci
()(t c))(j) =

0
c
j|
)(t c)dt =

o
c
j|
)(t c)dt =
= c
jo

0
c
j|
)(t)dt = c
jo
()(t))(j).
5. Dac a ). )

. )

. . . . . )
(a)
sunt funct ii obiect atunci
()
(a)
(t))(j) = ()(t))(j) (j
a1
)(0) +j
a2
)

(0) +. . . +)
(a1)
(0))
(diferent ierea funct iei obiect).
Demonstrat ie. Pentru : = 1, dac a )(t) C c
o|
si Re(j) 0,
integr and prin p art i obt inem
()

(t))(j) =

0
c
j|
)

(t)dt
= c
j|
)(t)

0
+ j

0
c
j|
)(t)dt = )(0) + j()(t))(j).
Pentru orice : 2 formula rezulta prin induct ie.

6. ((t)
a
)(t))(j) = (()(t)))
(a)
(j) (derivand funct ia rezultat).

Intr-adev ar derivand ()(t))(j) =

0
c
j|
)(t)dt de : ori n funct ie
de j obt inem formula de mai sus.
7.
_
|
0
)(t)dt
_
(j) =
()(t))(j)
j
(integr and funct ia obiect).
Pentru a face acest lucru se consider a p(t) =

|
0
)(t)dt si se aplic a
proprietatea 5 pentru p
()(t))(j) = (p

)(j) = j(p)(j) p(0) = j (p)(j)

ceea ce nseamn a

_
|
0
)(t)dt
_
(j) =
()(t))(j)
j
.
8.
_
)(t)
t
_
(j) =

j
()(t))()d (integr and funct ia rezultat).
Pentru a demonstra acest lucru se considera 1
1
(j) = ()(t))(j).
Atunci conform proprietat ii 6 cu : = 1 obt inem
()(t))() =
_
t
)(t)
t
_
() =
_

_
)(t)
t
__

().
Integr and ambele p art i de la = j la = obt inem

_
)(t)
t
_
(j)
_
)(t)
t
_
() =

j
()(t))()d.
Conform primei proprietat i
_
)(t)
t
_
() = 0. Acest lucru nalizeaza
demonstrat ia.
9. (c
A|
)(t))(j) = ()(t))(j `).
Demonstrat ie.
(c
A|
)(t))(j) =

0
c
j|
c
A|
)(t)dt =
=

0
c
(jA)|
)(t)dt = ()(t))(j `).

10. Convolut ia a dou a funct ii obiect ) si p este funct ia ) p denit a

de
() p)(t) =

0
)(t)p(t t)dt =

|
0
)(t t)p(t)dt.
Atunci
i) ) p = p ) si ) p este o funct ie obiect
ii) () p)(j) = ())(j) (p)(j)
Demonstrat ie. i) ) p = p ) este evident. Dac a )(t) c
o|
si
p(t) 1c
o|
atunci pentru t 0
() p)(t) 1

|
0
c
ot
c
o(|t)
dt = 1c
o|
1
c /
(c
(oo)|
1) Cc
c|
pentru C si c adecvate.
ii) Din denit ia transformatei Laplace
() p)(j) =

0
c
j|
dt

|
0
)(t)p(t t)dt =

1
c
j|
)(t)p(t t)dt dt
unde 1 este domeniul desenat mai jos
Fig. 1 Domeniu dublu integral
Schimband ordinea integr arii obt inem
() p)(j) =

0
)(t)dt

t
c
j|
p(t t)dt
schimband t t = n n a doua integral a
=

0
)(t)dt

0
c
jt
c
j&
p(n)dn
=

0
c
jt
)(t)dt

0
c
j&
p(n)dn = ())(j) (p)(j).

In continuare oferim o list a cu transformatele Laplace uzuale folosite

n calcule practice:
)(t) ()(t))(j) )(t) ()(t))(j)
1
1
j
c
A|
sin .t
.
j
2
+ .
2
t
a
:!
j
a+1
c
A|
cos .t
j `
(j `)
2
+ .
2
c
A|
1
j `
t sin .t
2j.
(j
2
+ .
2
)
2
t
a
c
A|
:!
(j `)
a+1
t cos .t
j
2
.
2
(j
2
+ .
2
)
2
cos .t
j
j
2
+ .
2
cos .t
j
j
2
.
2
sin .t
.
j
2
+ .
2
sin .t
.
j
2
.
2
2.14 Reconstruct ia funct iilor obiect
Teorema urm atoare ofer a o formul a de a g asi funct ia obiect din trans-
formata Laplace.
Teorema 17. Fie ) o funct ie obiect astfel ncat )(t) Cc
o|
si 1
transformata Laplace a lui ). Atunci pentru orice / c.
)(t) =
1
2i

o+i
oi
c
j|
1(j)dj.
Demonstrat ie. Fie p(t) = )(t)c
o|
. Atunci p(t) Cc
(oo)|
si putem
aplica teoria transformatelor Fourier funct iei p. Avem
c
o|
)(t) =
1

p()c
i|
d
=
1

_
1

c
o&
)(n)c
i&
dn
_
c
i|
d
=
1
2

_

0
c
(o+i)&
)(n)dn
_
c
i|
d
=
1
2

1(/ + i)c
i|
d
= c
o|
1
2

1(/ + i)c
(o+i)|
d = c
o|
1
2i

o+i
oi
1(j)dj
Primul si ultimul termen dau formula.

Observat ia 5. Formula trebuie interpretat a )(t) =

1
2i

o+i
oi
c
j|
1(j)dj
n punctual t unde ) este continu a si derivabila,
)(t 0) )(t + 0)

=
1
2i

o+i
oi
c
j|
1(j)dj
unde ) nu este continu a dar are limita la sanga si la dreapta si exist a
lim
0
0
)(t + ) )(t + 0)

. lim
0
0
)(t ) )(t 0)

.
Integral formulei inverse este adesea calculate folosind teoria rezidu-
urilor. Mai precis
Teorema 18. Fie 1 = ()) si 1 se extinde peste planul complex, cu
except ia unui numar nit de puncte singular si lim
j
1(j) = 0. Atunci
)(t) =

Re :(c
j|
1(j). j
I
).
Suma se extinde peste toate punctele singulare ale lui 1.
Demonstrat ie. Fie n planul :Co unde coordonatele complexe sunt
: + io, se consider a linia dreapta : = / si semicercul de centru / si
raz a 1 ca n gura urmatoare
Fig. 2 ????
Fie conturul integralei compus a din segmental [/ 1i. / + 1i
urmat a de semicercul . Atunci
1
2i

o+i
oi
c
j|
1(j)dj = lim
1
1
2i

o+i1
oi1
c
j|
1(j)dj
= lim
1
_
1
2i

c
j|
1(j)dj
1
2i

c
j|
1(j)dj
_
= lim
1
1
2i

c
j|
1(j)dj
. .
useresidues
lim
1
1
2i

c
j|
1(j)dj
. .
makethechangebip=p

Re :(c
j|
1(j). j
I
) lim
1
1
2i

c
j

|
1(j

)dj

. .
=0thankstoJordan

slemma
=

Re:(c
j|
1(j). j
I
).

D andu-se orice funct ie 1(j) av and proprietatea 1 din lista de pro-

priet at i ale transformatei Laplace, exist a o funct ie obiect )(t) a carei
transformate Laplace ar trebui sa e 1(j)? Raspunsul este
Teorema 19. Fie 1(j) o funct ie olomorfa pe domeniul 1c(j) c
astfel ncat
i)

1(/ + io)do < , pentru orice / c si

ii) max
j
1
1(j) 0 cand 1 .
1
este arcul {j CRe (j)
/ c, j = 1}. Atunci exist a o funct ie obiect (t) astfel ncat 1(j) =
()(t))(j).
F ara demonstrat ie
2.15 Aplicat ii
2.15.1 Ecuat ii diferent iale
Fie o ecuat ie diferent ial a liniara (sau un sistem) cu coecient i constant i.

Indep artand transformata Laplace a ecuat iei obt inem un sistem algebric
pentru transformata Laplace a necunoscutelor. Rezolv and acest sistem
si folosind transformata Laplace inversa obt inem solut ia. Procedeul
este ilustrat mai bine prin exemple.
Exemplul 5. S a se rezolve urm atoarea problem a Cauchy: r

(t) +
r

(t) = sin(t), r(0) = 1, r

(0) = 0, r

(0) = 1.
Transformata Laplace a acestei ecuat ii este
A(j)j
3
j
2
r(0) jr

(0) r

(0) + jA(j) r(0) =

1
1 + j
2
.
Folosind condit iile init iale obt inem
A(j)j
3
+ jA(j) j
2
=
1
1 + j
2
.
Aceast a ecuat ie d a A(j) ce poate descompus n fract ii simple
A(j) =
j
4
+ j
2
+ 1
j(j
2
+ 1)
2
=
1
j
+
i
4
_
1
(j i)
4

1
(j + i)
4
_
.
Folosind tabelul transformatelor Laplace obt inem
r(t) = 1
1
2
t sin t.
Exemplul 6. Sa se rezolve urmatorul sistem

(t) +

(t) + r(t) + (t) = t

r

(t)

(t) + 2r(t) = 3(c

|
+ 1)
cu condit iile init iale r(0) = (0) = 0, r

(0) = 1.
Pentru a se rezolva exercit iul se consider a A si 1 transformatele
Laplace ale lui r si . Atunci

jA(j) + j1 (j) + A(j) + 1 (j) =

1
j
2
j
2
A(j) + 1 j1 (j) + 2A(j) = 3
_
1
j + 1
+
1
j
_
.
Din acest sistem rezult a A(j) =
1
j + 1

1
j
si 1 (j) =
1
j
2
. Prin trans-
formata Laplace invers a obt inem r(t) = c
|
1 si (t) = t.
2.15.2 Ecuat ii Convolution
Exemplul 7. Sa se rezolve ecuat ia
r(t) 2

|
0
r(t)dt =
1
9
(1 cos 3t).
Folosind transformata Laplace se obt ine A(j)2
A(j)
j
=
1
9
_
1
9

j
j
2
9
_
de unde A(j) =
1
(j 2)(j
2
+ 9)
. Transformata Laplace invers a ofera
r(t) = Re :
_
c
j|
(j 2)(j
2
+ 9)
. 2
_
+ Re :
_
c
j|
(j 2)(j
2
+ 9)
. 3i
_
+ Re :
_
c
j|
(j 2)(j
2
+ 9)
. 3i
_
=
1
13
c
2|
+
1
13
cos 3t
2
39
sin 3t.
2.15.3 Integrale improprii
Exemplul 8. Calculat i i(t) =

0
sin(tr
2
)dr. Lu andu-se transfor-
matele Laplace n ambele part i (ca funct ii de t) se obt ine
1(j) =
_

0
sin(tr
2
)dr
_
(j) =

0
_
c
j|

0
sin(tr
2
)dr
_
dt
=

0
_

0
c
j|
sin(tr
2
)dt
_
dr =

0
(sin(tr
2
))(j)dr
=

0
r
2
j
2
+ r
4
dr =

2

j
.
Transformata Laplace inversa ofer a
i(t) =??
2.16 Exercit ii
1. Sa se gaseasc a transformata Laplace pentru
)(t) =

0. for t < 0
(t /)(/ + 1 t). for t [/. / + 1]. / `
2. Sa se gaseasc a transformata Laplace pentru sin(2t) cos(t).
3. S a se gaseasc a transformata Laplace invers a pentru
j
(j 1)
2
(j + 1)
.
4. Sa se g aseasca solut ia ecuat iei r

(t)3r

(t)+2r(t) = t, r(0) = 0,
r

(0) = 1.
5. Sa se gaseasc a solut ia sistemului

(t)

(t) + r(t) = t
r

(t) + (t) = 1
r(0) = r

(0) = 0. (0) = 1.
Capitolul 3
Ecuat ii diferent iale part iale
3.1 Forma canonica
Fie
c(r. )

2
n
r
2
+2/(r. )

2
n
r
+c(r. )

2
n

2
+)
_
r. . n.
n
r
.
n

_
= 0 (1)
(r. ) 1
a
si se face schimbarea de coordinate:

= o(r. )
j = (r. )
unde
1(. j)
1(r. )
=

o
r
o

= 0.
C ateodata se scrie (r. ) si j(r. )n loc de o(r. ) si (r. ). Urm atoarea
imagine arata c a funct iile n si n denite pe 1
a
si 1
j
.
Avem n(r. ) = n((r. ). j(r. )) si regula nlant uirii ne ofer a:
n
r
=
n

r
+
n
j
j
r
(2)
n

=
n

+
n
j
j

(3)
89
sau

r
=

r

+
j

r
=

r

+
j

j
.
Operatorii din stanga se aplic a pentru funct iile n(r. ) si operatorii din
dreapta se aplic a funct iilor corespondente n(. j).
Acum

2
n
r
2
=

r
_
n
r
_
=
_

+
j

j
__
n

r
+
n
j
j
r
_
=

2
n

2
_

r
_
2
+ 2

2
n
j

r
j
r
+

2
n
j
2
_
j
r
_
2
+
n

r
2
+
n
j

2
j
r
2
.
Analog

2
n

2
=

2
n

2
_

_
2
+ 2

2
n
j

+

2
n
j
2
_
j

_
2
+
n

2
+
n
j

2
j

2
n
r
=

2
n

+

2
n
j
_

r
j

j
r
_
+

2
n
j
2
j
r
j

+
+
n

r
+
n
j

2
j
r

Inlocuind n (1) obt inem

c(r. )

2
n
r
2
+ 2

/

2
n
r
+ c(r. )

2
n

2
+

)
_
. j. n.
n

.
n
j
_
= 0 (4)
unde
c(. j) = c
_

r
_
2
+ 2/

r

+ c
_

_
2
(5)

/(. j) = c

r
j
r
+ /
_

r
j
r
+

j
r
_
+ c

(6)
c(. j) = c
_
j
r
_
2
+ 2/
j
r
j

+ c
_
j

_
2
. (7)
Prin calcul direct obt inem
c c

/
2
= (cc /
2
)
_
1(. j)
1(r. )
_
2
. (8)
Putem simplica (4) dac a (r. ) si j(r. ) sunt alese astfel ncat
c = 0. Fie (r. ) = const. familia de curbe denit a pe . Teorema
funct iei implicite implica de-a lungul curbei
d
dr
=

.
Ecuat ia c(. j) = 0 devine
c(r. )
_
d
dr
_
2
2/(r. )
d
dr
+ r(r. ) = 0 (9)
si este cunoscut a ca ecuat ia caracteristic a.
3.1.1 Ecuat ii hiperbolice
Cazul I. /
2
cc 0 (cazul hzperbolic).
Ecuat ia (9) are dou a rad acini reale
d
dr
= :
1
(r. ) o(r. ) = const.
d
dr
= :
2
(r. ) (r. ) = const.
Schimbarea de coordonate = o(r. ), j = (r. ) oferita de (5) si (7)
c = 0, c = 0 si ecuat ia devine
2

/(. j)

2
n
r
2
+

)
_
. j. n.
n

.
n
j
_
= 0. (10)
O substitut ie viitoare

= + j, j

= j ofer a

2
n

2


2
n
j
2
+

)
_

. j

. n.
n

.
n
j

_
. (11)
Ecuat ia (1) este numit a hiperbolica si (10) si (11) sunt numite
formele canonice ale ecuat iilor hiperbolice.
Exemplul 1. Sa se ae forma canonic a a ecuat iei

2
n
r
2
2 sin(r)

2
n
r
cos
2
(r)

2
n

2
cos(r)
n

= 0.
Ecuat ia caracteristic a este
_
d
dr
_
2
+ 2 sin(r)
d
dr
cos
2
(r) = 0, ceea ce
implic a
d
dr
= 1sin(r) sau = r+cos(r)+C sau rcos(r) = C.
Schimbarea de coordonate este

= r cos(r)
j = + r cos(r).
Acum se face un calcul greoi: 2 si 3 implica
n
r
=
n

(1 + sin(r)) +
n
j
(1 + sin(r))
n

=
n

1 +
n
j
1.
Aceste expresii pot scrise ca

r
= (1 + sin(r)) +

+ (1 + sin(r))

j

+

j
.
Derivatele de ordinal doi devin

2
n
r
2
=

r
_
n
r
_
=

r
_
n

(1 + sin(r)) +
n
j
(1 + sin(r))
_
=
_
(1 + sin(r))

+ (1 + sin(r))

j
__
n

(1 + sin(r)) +
n

cos(r)+
+
_
(1 + sin(r))

+ (1 + sin(r))

j
__
n
j
_

(1 + sin(r)) +
n
j
cos(r)
= (1 + sin(r))
2

2
n

2
+ 2(sin
2
(r) 1)

2
n
j
+ (1 + sin(r))
2
+
+cos(r)
n

+ cos(r)
n
j
.
Analog

2
n
r
2
=

2
n

2
+ 2

2
n
j
+

2
n
j
2

2
n
r
= (1 + sin(r))

2
n

2
+ 2 sin(r)

2
n
j
+ (1 + sin(r))

2
n
j
2

Inlocuind derivatele n ecuat ia original a obt inem

4

2
n
j
= 0
ceea ce este forma canonica. Solut ia ecuat iei

2
n
j
= 0 este n(. j) =
,() + (j), a se vedea ecuat ia dimensional a a undelor.
3.1.2 Ecuat ii parabolice
Cazul II. /
2
cc = 0 (cazul parabolic)
Ecuat ia 9 da o singura solut ie
d
dr
= :(r. ) sau (r. ) = C. Apoi
efectu am schimbarea de coordonate

= (r. )
j = j(r. )
unde j(r. ) este o funct ie C
2
arbitrar a astfel nc at
1(. j)
1(r. )
= 0. Din
9 rezulta c = 0 si din 8 rezult a c c

/
2
= 0 de unde

/ = 0. Ecuat ia
pentru n devine

2
n
j
2
+

)
_
. j. n.
n

.
n
j
_
= 0
care este denumita forma canonica a ecuat iilor parabolice.
Exemplul 2. Ecuat ia diferent ial a este

2
n
r
2
2r

2
n
r
+ r
2

2
n

2
r
n
r

n

= 0.
Ecuat ia caracteristic a este

2
_
d
dr
_
2
+ 2r
d
dr
+ r
2
= 0.
Din aceast a ecuat ie rezult a
d
dr
=
r

sau r
2
+
2
= C. Alegem schim-
barea de coordonate

= r
2
+
2
j = r
S-a facut alegerea j(r) = r deoarece
1(. j)
1(r. )
= 0 si este foarte simplu.
Un calcul ca n exemplul anterior ne ofera

2
n
j
2

j
j
2

n
j
= 0.
3.1.3 Ecuat ii eliptice
Cazul III. /
2
cc < 0 (cazul eliptic).

In acest caz
d
dr
= :
1,2
(r. ) = complex. Daca c(r. ), /(r. ), c(r. )
sunt funct ii analitice (ce pot extinsen serii de puteri), atunci :
1,2
(r. )
sunt funct ii analitice complexe ale (r. ) si ecuat ia
d
dr
= :
1
(r. ) are o
solut ie analitic a complex (r. ) =
1
(r. ) +i
2
(r. ) = const., unde
1
si
2
sunt funct ii analitice reale. Atunci
d
dr
=

1
r
+ i

2
r

+ i

=
/
c
+ i

cc /
2
c
de unde

1
r
=
/
c

cc /
2
c

2
r
=
/
c

cc /
2
c

.
(12)
Schimbarea de coordonate

=
1
(r. )

=
2
(r. )
ofer a

/ = c

1
r

2
r
+ /
_

1
r

2
r
+

1

2
r
_
+ c

1

.
Dac a schimbam

1
r
si

2
r
de la 12 obt inem

/ = 0. Analog
c = c = (cc /
2
)

_
2
+
_

_
2

si n nal noua form a a ecuat iei este

2
n
r
2
+

2
n

2
+

)
_
r

. n.
n
r

+
n

_
= 0
(forma canonic a a ecuat iilor eliptice).
Exemplul 3. Ecuat ia

2
n
r
2
+

2
n

2
= 0 este eliptic a pe domeniul
{(r. ) 0}. Ecuat ia caracteristic a
_
d
dr
_
2
+ = 0 ofer a
d
dr
= i

de unde
d

= i dr sau 2

ir = C. Schimbarea de coordinate

= 2

j = r
ofer a

2
n

2
+

2
n
j
2

1

= 0.
3.2 Exercit ii
1. Sa se gaseasc a forma canonica a urm atoarelor ecuat ii
a)

2
n
r
2
2

2
n
r
2

2
n

2
+
n

= 0.
R aspuns:

2
n
j

1
16
_
n

n
j
_
= 0, unde = r, j = 3r+.
b)
2

2
n
r
2
+ 2

2
n
r
+

2
n

2
= 0.
R aspuns:

2
n
2
j
2

n

= 0, unde = rc

, j = .
c)

2
n
r
2
2 sin r

2
n
r
(2 + cos r)

2

2
= 0.
R aspuns:

2
n

2
+

2
n
j
2
+ cos
n
j
= 0, unde = r, j = cos r.
2. Sa se gaseasc a solut iile generale ale urm atoarelor ecuat ii
a)

2
n
r
= 0.
R aspuns: n(r. ) = ,(r) + ()
b) 3

2
n
r
2
5

2
n
r
2

2
n

2
+ 3
n
r
+
n

= 2.
R aspuns: Schimbarea = r 3, j = 2r + ?? 49

2
j
n(. j) +
7

j
n(. j) = 2 cu solut ia n(. j) =
2
7
j + )() + p(j)c

7
.
c)

2
n
r
2
2
n
r
3
n

+ 6n = 2c
a+
.
R aspuns: Ecuat ia este
_

r
2
__

_
n(r. ) = 2c
a
c

. Integrand
dou a ecuat ii diferent iale de ordinul nt ai cu coecient i constant i n nal
g asim n(r. ) = c
a+
+ ()(r) + p())c
3a+2
.
3. S a se demonstreze ca solut ia general a a ecuat iei

2
n
r
= )(r. )
cu (r
0
.
0
) este n(r. ) = c(r) + (r) +

a
a
0

0
)(:. t)d:dt cu funct iile
arbitrare c. de clasa C
2
.
3.3 Probleme cu condit ii init iale
3.3.1 Ecuat ia dimensionala a undelor
Ecuat ia coardei vibrante este

1
c
2

2
n
t
2
=

2
n
r
2
. r (. +)
condit iile init iale

n
|=0
= ,(r)
n
t

|=0
= (r)
Condit iile init iale reprezinta pozit ia init iala si respective viteza init ial a.
Teorema 1. Daca , este de clasa C
2
si de clasa C
1
atunci solut ia
problemei de mai sus este unica, de clasa C
2
si este data de:
n(r. t) =
1
2
(,(r ct) + ,(r + ct)) +
1
2c

a+c|
ac|
(r)d..
Demonstrat ie. Se aduce ecuat ia

2
n
t
2
c
2

2
n
r
2
= 0 la forma sa canonic a.
Ecuat ia caracteristic a este
_
dr
dt
_
2
c
2
= 0 de unde
dr
dt
= c si ca-
racteristicile sunt

r ct = constant
r + ct = constant
. Se face schimbarea de varia-
bil a

= r ct
j = r + ct
. Rezulta

2
n
j
= 0 deci

_
n
j
_
= 0 de unde
n
j
= )(j) si n =

)(j)dj + c() =
1
(j) +
2
(). Aceasta este
n(r. t) =
1
(r + ct) +
2
(r ct).
Dac a
1
si
2
sunt de clas a C
2
atunci rezulta ca n este de asemenea
de clas a C
2
. Condit iile init iale (pentru t = 0) conduc la urm atoarele
rezultate

,(r) = n(r. 0) =
1
(r) +
2
(r)
(r) =
n
t
(r. 0) = c

1
(r) = c

2
(r)
sau

1
(r) +
2
(r) = ,(r)

1
(r) +
2
(r) = c +
1
c

a
0
(.)d.. c =
1
(0)
2
(0).
Rezult a c a

1
(r) =
1
2
,(r) +
c
2
+
1
2c

a
0
(r)d.

2
(r) =
1
2
,(r)
c
2

1
2c

a
0
(r)d.
Aceasta este
n(r. t) =
1
(r + ct) +
2
(r ct) =
1
2
(,(r + ct) + ,(r ct))+
+
1
2c
_
a+c|
0
(.)d.

ac|
0
(r)d.
_
=
,(r + ct) + ,(r ct)
2
+
1
2c

a+c|
ac|
(.)d.
care este o funct ie de clasa C
2
.
Nota. Se poate observa din formula pentru n(r. t) c a valoarea pentru
(r. t) depinde de condit iile init iale doar n interiorul intervalului [r
ct. r +ct]. Orice schimbare n condit iile init iale n afara intervalului nu
inuent eaz a valoarea lui n pentru (r. t), pentru punctele situate la o
distant a mai mare de ct fat a de r schimbarile n condit iile init iale nu
inuent eaz a solut ia. Propagarea efectelor perturb arii condit iilor init iale
este realizat a cu o vitez a egala cu c. ,(r ct) reprezint a o unda care
propag a de-a lungul direct iei pozitive a axei Cr n timp ce ,(r + ct)
corespunde unei propagari n direct ia negativ a.
Exemplul 4. Sa se rezolve
1
c
2

2
n
t
2


2
n
r
2
= 0, n(r. 0) = sin(r),
n
t
(r. 0) = r. Formula D Alembert ofera
n(r. t) =
sin(r + ct) + sin(r ct)
2
+
1
2c

a+c|
ac|
.d.
= sin r cos ct + tr.
3.4 Probleme ce cont in condit ii la limita
Fie ecuat ia
(1n)(r) = (j(r)n

(r))

+ (r)n(r) = `n(r)
pentru 0 < r < | si j(r) 0, r (0. |), (r) 0.
Se cere s a se determine funct iile de clasa C
2
(0. |) C
1
([0. |]) care
veric a ecuat ia si n plus:

1
n(0)
2
n

(0) = 0
H
1
n(|) + H
2
n

(|) = 0

1
.
2
. H
1
. H
2
0,
1
+
2
0, H
1
+ H
2
0. Acestea sunt condit iile
la limita.
Se vor parcurge anumit i pasi atunci cand se va rezolva aceast a prob-
lem a. Se va considera cazul (r) = 0, j C
1
([0. |]), C([0. |]).
Pasul 1. Se va rezolva ecuat ia liniara omogen a de gradul 2
(1n)(r) = (j(r)n

(r))

+ (r)n(r) = 0
cu urmatoarele condit ii la limita

1
(0)
2

1
(0) = 0
H
1

2
(|) + H
2

2
(|) = 0.
Se stie ca
1
si
2
exist a din teoria ecuat iilor diferent iale liniare ordinare
de gradul 2. Este demonstrat ca dac a (r) = 0 atunci implic a c a
1
este independent a de
2
deci
u(r) =

1
(r)
2
(r)

1
(r)

2
(r)

= 0
pentru r [0. |] si j(r)u(r) = j(0)u(0).
Acestea sunt situat ii n care
2
este independenta de
1
chiar daca
(r) = 0.
Pasul 2. Se va rezolva problema (1n)(r) = )(r) prin metoda
variat iei constantelor c autandu-se o funct ie n(r) = c
1

1
(r) + c
2

2
(r)
care satisface cele dou a condit ii la limit a. Dup a ce se calculeaz a si se
aranjeaz a condit iile la limit a se obt ine:
n(r) =
1
j(0)u(0)
_

2
(r)

a
0

1
())()d +
1
(r)di

|
a

2
())()d
_
=

|
0
G(r. ))()d unde G(r. )
=
1
j(0)u(0)

1
(r)
2
(r). 0 r |

2
(r)
1
(r). 0 r |.
G(r. ) este numita funct ia Green o problemei date.
Pasul 3. Este rezolvata problema init ial a: (1n)(r) = `n(r), n sa-
tisface condit ia la limita. Conform pasului 2, 2n(r) = `

|
0
G(r. )n()d
unde )(r) este nlocuit cu `n(r) si

|
0
G(r. ))()d.
Se poate verica prin calcul direct ca funct ia G(r. ) are urm atoarele
propriet at i:
1. Simetrie G(r. ) = G(. r).
2. Pentru (0. |) constanta G(r. ) satisface, ca funct ie de argu-
ment r, condit iile la limit a.
3. Pentru r = , 1
a
(G) = 0 unde G este considerat a ca funct ie de
r si 1
a
este operatorul 3 (de mai sus) care este aplicat funct iilor de r.
4. Derivata lui G, pentru r = este conforma cu
G( + 0. )
r

G( 0. )
r
=
1
j()
. (0. |).
Aceste proprietat i deriv a din denit ia lui G.
Pasul 4. Pentru G(r. ) real, simetric si continuu pe [0. |] [0. |] se
poate demonstra ca urmatoarea ecuat ie n(r) = `

|
0
G(r. )n()d are
urm atoarele proprietat i:
1. Valorile proprii ` (valorile proprii sunt valorile lui `, constant,
pentru care exist a o solut ie n(r) n 1
2
([0. |])) sunt discrete si pot forma
un sir `
1
. `
2
. . . . astfel nc at `
a
.
2. Pentru ecare `
i
exist a /
i
N si n
i1
(r). . . . . n
iI
.
(r) astfel nc at
orice alta solut ie care veric a
(r) = c
1
n
i1
(r) + c
2
n
i2
(r) + . . . + c
I
.
n
iI
.
(r).
Acest lucru este exprimat n felul urmator: `
i
sunt valorile proprii de
ordinul de multiplicitate /
i
. Solut ia n
i
(r) ce corespunde lui `
i
este
numit a funct ie proprie.
3. Funct iile proprii sunt continue, si n plus pentru dou a valori
proprii `
i
+ `
)
funct iile proprii sunt ortogonale
i

)
sau
i
.
)
= 0
n 1
2
([0. |]), sau

|
0

i
(r)
)
(r)dr = 0.
4. Funct iile proprii
i
(r), i = 1. 2. 3. . . . formeaz a un sistem complet
astfel ncat pentru orice funct ie ) 1
2
([0. |]), exist a )(r) =

i=1
c
i

i
(r)
unde
c
i
=
).
i

i
.
i

|
0
)(r)
i
(r)dr

|
0

2
i
(r)dr
(transformatele Fourier generalizate).
5. Dac a G(r. ) este obt inuta din problema Sturm-Liouville, ca n
cazul pasului 2, este valabil a si teorema lui Steklov.
Teorema 1. Daca ) C
2
(0. |)C
1
([0. |]) si )

1
2
(0. |) si ) satisface
condit iile la limita atunci seria

i=1
c
i
n
i
(r) este uniform convergenta
si n plus, pentru orice `
i
ordinul de multiplicitate este /
i
= 1, este
esent iala o singura valoare proprie. Mai mult, valorile proprii sunt
pozitive.
Exemplul 1. (1n

= `(n), n(0) = 0 si n(|) = 0.

Solut ie. Solut ia generala este n(r) = c
1
sin

`r + c
2
cos

`r, n(0) =
0 c
2
= 0 si n(|) = 0 sin

`| = 0, so

`| = /, deci `
I
=
/
2

2
|
2
,
n
I
(r) = sin
/r
|
si transformata Fourier dup a valorile proprii devine
)(r) =

I
sin
/r
|
,
I
=
2
|

|
0
)(r) sin
/r
|
.
Exemplul 2. (n

= `n, n(0) = 0, [n(|)] + n

(|) = 0, 0.
Solut ie. Conform teoriei ecuat iilor liniare n(r) = c
1
sin

`r+c
2
cos

`r,
n(0) = 0 c
2
= 0 si condit iei [n(|)]+n

(|) = 0
1

` = tan(

`|).
Solut iile ecuat iei sunt date de

`
I
= `
I
unde

`
I

(2/ 1)
2|

0 deci n
I
(r) = sin `
I
r si orice funct ie pe [0. |], de la 1
2
([0. |]) are
urm atoarea expresie
)(r) =

I=1
c
I
sin `
I
r. c
I
=

|
0
)(r) sin `
I
rdr

|
0
sin
2
`
I
rdr
.
3.5 Funct iile Bessel
Funct iile Bessel au fost studiate n primul an si de aceea vom studia n
aceasta sect iune doar proprietat ile lor.
1. Se considera ca funct ie Bessel solut ia ecuat iei
r
2
n

+ rn

+ (r
2

2
)n = 0.
Este data de seria
Ji(r) =

I=0
(1)
I
(/ + + 1)(/ + 1)
_
r
2
_
2I+
unde (c) =

0
t
o1
c
|
dt este funct ia Euler , (/ + 1) = /!,
(/ + + 1) = (/ + )(/ + 1) . . . ().
2. Pentru =
1
2
si lu andu-se n considerat ie faptul c a
_
1
2
_
=

se gaseste 11
2
=

2
r
sin r si dac a =
1
2
atunci 1

1
2
=

2
r
cos r.
3. = : 1
a
= (1)
a
1
a
. = : Z 1

(r) si 1

(r) sunt
independente deoarece
1

(r) =
r
2
2

( + 1)
(1 + 0(r
2
)); 1

(r) =
r
2
2

( + 1)
(1 + 0(r
2
))
si

=
2
(1 + )(1 )r
1
r
(1 + . . .) = 0.

In concluzie orice solut ie a ecuat iei Bessel are urm atoarea form a
c
1
1

(r) + c
2
1

(r).
4. Se pot stabili urmatoarele relat ii pornind de la denit ie

(r) = 1
1
(r)

r
1

(r)
1

(r) = 1
+1
(r) +

r
1

(r).
Pot scrise si sub forma

d
dr
(r
2
1

(r)) = r
2
1
1
(r)
d
dr
(r
2
1

(r)) = r
2
1
+1
(r)
5. Dac a 1 atunci r ad acinile ecuat iei 1

(r) = 0 (sau n cazul

general ale ecuat iei c1

(r) + j1

(r) = 0; c. 0; c + 0) sunt
reale, simple (cu except ia lui 0, c ateodat a) sunt simetrice fata de origine
si pot notate cu r
1
. r
2
. . . . . r
a
, cu r
a
. Demonstrat ia nu va
dat a.
6. Fie 2 atunci daca j
1
si j
2
sunt rad acinile ecuat iei c1

(j) +
j1

(j) = 0 se cunosc:
i)

1
0
r1

(j
1
r)1

(j
2
r)dr = 0 dac a j
2
1
= j
2
2
.
ii)

1
0
r1

(j
1
r)dr =
1
2
(1

(j
1
))
2
+
1
2
_
1

2
j
2
1
_
2
1
2

(j
1
). Acest lucru
nseamn a c a dac a se considera produsul scalar ). p =

1
0
)(r)p(r)dr
cele doua funct ii 1

(j
1
), 1

(j
2
) sunt ortogonale.
Ca un indiciu pentru demonstrat ie se foloseste ecuat ia Bessel care
demonstreaz a c a

d
dr
_
r
d
dr
1

(j
1
r)
_
+
_
j
2
1
r

2
r
_
1

(j
1
r) = 0
d
dr
_
r
d
dr
1

(j
2
r)
_
+
_
j
2
2
r

2
r
_
1

(j
2
r) = 0.
Prima relat ie este multiplicat a cu 1

(j
2
r) si a doua cu 1

(j
1
r). Noile
relat ii sunt scazute si integrate pe (0. 1). Rezult a

1
0
r1

(j
1
r)1

(j
2
r)dr =
1
j
2
2
j
2
1
(j
1
1

(j
2
)1

(j
1
) j
2
1

(j
1
)1

(j
2
)) (1)
Stiindu-se c a j
1
si j
2
veric a

c1

(j
1
) + j
1
1

(j
1
) = 0
c1

(j
2
) + j
2
1

(j
2
) = 0
cu [c. = [0. 0) rezult a ca determinantul sistemului este zero, pentru ca
j
1
1

(j
2
)1

(j
1
) j
2
1

(j
1
)1

(j
2
) = 0, deci rezulta i). Trecand la limita
j
2
j
1
n ecuat ia (1) ii).
7. Funct iile 1

(j
I
r), / = 1. 2. . . . formeaz a un sistem complet n
1
2
a
([0. 1]) = spat iul de funct ii pe [0. 1] pentru care

1
0
r)
2
(r)dr <
m asurabila. Acest lucru nseamna c a respect andu-se produsul scalar
). p =

1
0
r)(r)p(r)dr orice funct ie din 1
2
a
([0. 1]) pot dezvoltate
sub forma
)(r) =

I=1
c
I
1

(j
I
r). c
I
=
). 1

(j
I
)
1

(j
I
). 1

(j
I
)
=

1
0
r)(r)1

(j
I
r)dr

1
0
r1
2

(j
I
r)dr
.

In plus, dac a )(r) =

rn(r), n C
2
([0. 1]), n(r) = 0(r) unde
= min(. 1), cn(1)+n

(1) = 0 atunci convergent a seriei

c
I
1

(j
I
r)
este uniforma.
Solut iile pot g asite ca serii de funct ii Bessel dar exist a si cazuri n
care sunt gasite ca serii care cont in sinus sau cosinus.
3.6 Probleme cu condit ii la limita
Ecuat iile cu derivate part iale eliptice descriu fenomene statice, evolut ia
c arora depinde schimb arile ce au loc la granit a domeniului pe care
ecuat ia descrie fenomenul.
Un fel de a rezolva acest tip de probleme este metoda separ arii
variabilelor ( numit a metoda Fourier).

In ansamblu aceasta consta (
pentru ecuat ii liniare):
1. Solut ia n(r. ) este pus a sub forma n(r. ) = A(r)1 () si dupa ce
estenlocuitan ecuat ie se poate pune ecuat ia sub forma 1(A) = G(1 ),
aceasta situat ie este valabila doar pentru 1 G ` constant;
2. Una dintre ecuat iile 1(A) = ` sau G(1 ) = ` este rezolvata si din
condit iile la limit a rezulta ` = `
1
. `
2
. . . . si A = A
1
(r). . . . . A
I
(r). . . . ;
3. Pentru orice A
I
(r) corespund 1
I
() si n
I
(r. ) = A
I
(r)1
I
().

In
general apare o constant a sau mai multe n A
I
(r);
4.

A
I
(r)1
I
() este din nou solut ie. Constantele arbitrare rezult a
din condit iile la limit a sau pot rezulta din condit iile init iale.
Exemplul 3. Sa se determine n(r. ) astfel nc at

n =

2
n
r
2
+

2
n

2
= 0; : < r
2
+
2
< 1
n(r. )
a
2
+
2
=1
= ,
1
(r. )
n(r. )
a
2
+
2
=
= ,
2
(r. )
Se trece la coordonate polare r = j cos o, = j sin o. Ecuat iile Laplace
devin
j
2

2
n
j
2
+ j
n
j
+

2
n
o
2
= 0. n(1. o) = ,
1
(o). n(:. o) = ,
2
(o).
1. Se separ a variabilele n(j. o) = c(j)(o) si nlocuindu-le se obt ine
j
2
c

+ jc

+ c

= 0, se mparte cu c si rezult a
j
2
c

(j) + jc

(j)
c
=

(o)
(o)
= `.
2. Se rezolva a doua ecuat ie

9o) + `(o) = 0 cu (o) = c

1
c

A0
+
c
2
c

A0
dac a ` = 0 sau (o) = co + / dac a ` = 0. Deoarece (o)
trebuie s a e periodica de perioada 2, atunci ` = j
2
(pentru a
avea

` = ij si (o) = 1
1
cos jr + 1
2
sin jr). Aceasta funct ie are
o perioada egal a cu 1 =
2
j
si toate celelalte perioade sunt egale cu
1
I
=
2
j
/. O perioad a este 2 deci
2
j
/ = 2 j = / Z deci
` = /
2
. (o) =
I
(o) = 1
I
cos /o + 1
I
sin /o for / = 0.
Dac a ` = 0 atunci (o) = co + /. c = 0.
3. Se rezolva ecuat ia
j
2
c

(j) + jc

(j)
c
= ` = /
2
ceea ce nseamn a
j
2
c

(j) + jc

(j) + /
2
c(j) = 0.
Aceasta este ecuat ia Euler asadar c(j) = j

de unde :(:1)+:+/
2
= 0,
deci :
2
= /
2
ceea ce implica : = / si c
I
(j) = 1
I
j
I
+ G
I
j
I
. Dac a
` = 0 atunci :
1
= :
2
= 0 deci
c
0
(j) = 1
0
j
0
+ G
0
j
0
ln j = 1
0
+ G
0
ln j.
4. Solut ia
n
I
(j. o) = c
I
(j)
I
(o) =
0
+ 1
0
ln j dac a / = 0
sau
(
I
j
I
+ C
I
j
I
) cos /o + (1
I
j
I
+ 1
I
j
I
) sin /o dac a / = 0.
Suprapunerea solut iilor conduce la
n(j. o) =
0
+1
0
ln j+

I=1
[(
I
j
I
+C
I
j
I
) cos /o+(1
I
j
I
+1
I
j
I
) sin /o].
Condit iile la limita dau: pentru j = :,
,
2
(o) =
0
+1
0
ln :+

I=1
[(
I
:
I
+C
I
:
I
) cos /o+(1
I
:
I
+1
I
:
I
) sin /o].
pentru j = 1
,
1
(o) =
0
+1
0
ln 1+

I=1
[(
I
1
I
+C
I
1
I
) cos /o+(1
I
1
I
+1
I
1
I
) sin /o].
Din aceasta se obt ine lu and n considerare expresiile Fourier

0
+ 1
0
ln : =
1
2

2
0
,
2
(o)do

0
+ 1
0
ln 1 =
1
2

2
0
,
1
(o)do

I
:
I
+ C
I
:
I
=
1

2
0
,
2
(o) cos /odo

I
1
I
+ C
I
1
I
=
1

2
0
,
1
(o) cos /odo

1
I
:
I
+ 1
I
:
I
=
1

2
0
,
2
(o) sin /odo
1
I
1
I
+ 1
I
1
I
=
1

2
0
,
1
(o) sin /odo
De aici se obt ine tot i coecient ii necesari si solut ia. Daca inelul este
nlocuit cu un cerc atunci din condit ia de continuitate pentru j = 0
rezult a
n(j. o) =
0
+

I=1
(
I
cos /o + 1
I
sin o)j
I
.
Elimin andu-se ln j si j
I
care nu sunt continue n j = 0. Din condit ia
la limita
,
1
(o) = n(1. o) =
0
+

I=1
(
I
cos /o + 1
I
sin /o)1
I
deci

0
=
1
2

2
0
,
1
(o)do;

I
1
I
=
1

2
0
,
1
(o) cos /odo;
1
I
1
I
=
1

2
0
,
1
(o) sin /odo.
Aceasta problema const a n determinarea unei funct ii de clas a C
2
din
interiorul lui 1, n = 0 din interiorul lui 1 si n
1
= , = dat, n este
continua pe

1 si este numit a problema Dirichlet.
Se poate demonstra c a are solut ii pentru domeniul 1 chiar dac a ,
nu este continu a si deci n nu este continu a pe

1. Funct ia n poate
exprimat a doar n unele cazuri particulare, mai sus a fost exprimat a
pentru un cerc (disc) sau un inel circular. n = 0 n intervalul 1 <
r
2
+
2
< 4 si n
a
2
+
2
=1
= , n
a
2
+
2
=4
= r
2

2
. S a se g aseasca n(r. ).
Exemplul 4.

In acest caz 1
1
= 1 si 1
2
= 2. Pentru j = 1 avem
= sin(o) si pentru j = 2 avem r
2

2
= 4 cos(2o). Condit ia la
frontier a pentru j = 1
1
ne da

0
+

I=1
(
I
+ C
I
) cos(/o) + (1
I
+ 1
I
) sin(/o) = sin(o)
si condit ia la frontier a pentru j = 1
2
= 2 ne da

0
+ C
0
ln(2) +

I=1
(
I
2
I
+ C
I
2
I
) cos(/o)+
+(1
I
2
I
+ 1
I
2
I
) sin(/o) = 4 cos(2o).
Sistemul devine

0
= 0

0
+ C
0
ln(2) = 0
de unde
0
= C
0
= 0

2
+ C
2
= 0

2
4 + C
0

1
4
= 4
de unde
2
=
15
16
, C
2
=
16
15

1
1
+ 1
1
= 1
1
1
2 + 1
1

1
2
= 0
de unde 1
1
=
1
3
, 1
1
=
4
3
. Celelalte ecuat ii au 0 p art i st angi si d a 0
pentru restul coecient ilor. Prin urmare solut ia este:
n(j. o) =
_
16
15
j
2

16
15
1
j
2
_
cos(2o) +
_

1
3
j +
4
3
1
j
_
sin(o).
Exemplul 5. Sa se gaseasc a solut ia problemei

(n) = 0 interiorul lui D r

2
+
2
< 1
n(r. )
a
2
+
2
=1
= r
2
.
Solut ie.

In coordonate polare
n(j. o) =
0
+

I=1
(
I
cos /o + 1
I
sin /o)j
I
.
Pentru j = 1 exist a
1 + cos 2o
2
= cos
2
o =
0
+

I
cos /o + 1
I
sin /o
de unde
0
=
1
2
,
2
=
1
2
si restul coecient ilor sunt egali cu zero. Deci
n(j. o) =
1
2
+
1
2
j
2
cos 2o.

In variabilele r si avem:
n(r. ) =
1
2
+
1
2
j
2
(cos
2
o sin
2
o) =
1
2
+
1
2
(r
2

2
).
3.7 Cazul Dreptunghiului 1 = [0. j] [0. ]
Se consider a problema: sa se gaseasc a n(r. ) astfel nc at n = 0 n
interiorul lui 1 si n
1
= n
0
.
Pasul 1. Fie n(r. ) = c + r + + o r + (r. ), unde
coecient ii c. . . o sunt alesi astfel nc at
(r. ) s a e zero n punctele (0. 0). (j. 0). (j. ). (0. )
(1)
Apoi = 0 n interiorul lui 1 si

1
= n
0
(c + r + + o r)
oc)
=
0
(2)
Fie (r. ) =
1
(r. ) +
2
(r. ) unde
1
si
2
sunt armonice astfel
ncat
1
= 0 pentru r = 0, r = j si
2
= 0 pentru = 0, = 1. Se
consider a problemele

1
= 0 interiorul lui D

1
(0. ) =
1
(j. ) = 0

1
(r. 0) =
0
(r. 0).
1
(r. ) =
0
(r. )
(3)
si

2
= 0 interiorul lui D

2
(r. 0) =
2
(r. j) = 0

2
(0. ) =
0
(0. ).
2
(j. ) =
0
(j. )
(4)
Fig. 2
Se poate vedea usor c a
n(r. ) = c + r + + o r +
1
(r. ) +
2
(r. ) (5)
este solut ia ceruta.
Pasul 2. Ne uitam dup a
1
(r. ) = A(r)1 ().

Inlocuind aceasta n
ecuat ie si mp art ind cu A(r)1 () obt inem
A

(r)
A(r)
=
1

()
1 ()
= const.
Fie ` constanta din formula precedent. Atunci A(r) = C
1
c

Aa
+
C
2
c

Aa
pentru ` = 0 si A(r) = cr+/ pentru ` = 0. Condit iile A(0) =
A(j) = 0 si A(r) nu este identic cu 0 implic a ` =
/
2

2
j
2
si A(r) =
C sin
_
/r
j
_
, / ` {0}. Prin urmare 1 () = C
I
c
Iz

+ 1
I
c

Iz

si
A(r)1 () =
_
C
I
c
Iz

+ 1
I
c

Iz

_
sin
_
/r
j
_
. Acum caut am o solut ie

1
(r. ) obt inut a prin suprapunerea unor asemenea funct ii

1
(r. ) =

I=1
_
C
I
c
Iz

+ 1
I
c

Iz

_
sin
_
/r
j
_
. (6)
Condit iile la limita implic a

C
I
+ 1
I
=
2
j

j
0

0
(r. 0) sin
_
/r
j
_
dr pentru = 0
C
I
c
Iz

+ 1
I
c

Iz

=
2
j

j
0
[0] sin
_
/r
j
_
dr pentru = .
(7)
Analog

2
(r. ) =

I=1
_
1
I
c
Iz
q
+ 1
I
c

Iz
q
_
sin
_
/r

_
. (8)
si

1
I
+ 1
I
=
2

q
0

0
(0. ) sin
_
/

_
d pentru r = 0
C
I
c
Iz
q
+ 1
I
c

Iz
q
=
2

q
0

0
(. ) sin
_
/

_
d pentru r = j.
(9)

In nal (1), (2), (7), (9) ofer a solut iile

n(r. ) = c + r + + o r+
+

I=1
_
C
I
c
Iz

+ 1
I
c

Iz

_
sin
_
/r
j
_
=

I=1
_
1
I
c
Izi
q
+ 1
I
c

Izi
q
_
sin
_
/

_
(10)
Reprezentarea integrala a solut iilor
3.8 Cazul discului unitate
Se consider a problema Dirichlet pe discul de raza 1. Sa se gaseasc a
(r. ) astfel nc at

(n) = 0 n interiorul {(r. )r

2
+
2
< 1
2
}
n(r. n)
c
2
+
2
=1
2 = n
0
(r. ). n
0
a real function.
Argumentele funct iei limit a n
0
vor t = unghiul, sau num arul
complex = 1 c
i
sau mai simplu (r. ) cu r
2
+
2
= 1
2
. Dup a
cum stim, reprezent and r = j cos(o), = j sin(o) solut ia este data de
formula
n(j. o) =
c
0
2
+

a=1
(c
a
cos(:o) + /
a
sin(:o))j
a
(11)
unde
c
a
=
1
1
a

2
0
n
0
(t) cos(:t)dt. /
a
=
1
1
a

2
0
n
0
(t) sin(:t)dt.

Inlocuind aceste formule n (11) obt inem

n(j. o) =
1

2
0
_
1
2
+

I=1
j
a
1
a
(cos :o cos :t + sin :o sin :t)
_
n
0
(t)dt
=
1

2
0
_
1
2
+

I=1
j
a
1
a
cos :(o t)
_
n
0
(t)dt.
(12)
Pentru a calcula suma (12) e . = jc
i0
, = 1c
it
. Atunci

< 1 n
interiorul discului . < 1, si
1
2
+

I=1
j
a
1
a
cos :(o t) = Re
_
1
2
+

I=1
_
.

_
a
_
= Re
_
1
2
+ .
.
_
.
La granit a avem de asemenea = 1c
it
, de unde d = i1 c
it
dt sau
dt =
d
i
.

Inlocuind acestea n (12) solut ia devine
n(j. o) =
1

2
0
Re
_
1
2
1c
it
+ jc
i0
1c
it
jc
i0
_
n
0
(t)dt
=
1
2

2
0
1
2
j
2
1
2
21j cos(o t) + j
2
n
0
(t)dt (13)
=
1

=1
Re
_
1
2
+ .
.
_
n
0
()
d
i
= Re
_
1
2i

=1
+ .
.

1

n
0
()d
_
. (14)
Formula (13) este cunoscut a ca formula lui Poisson, si (14) ca for-
mula lui Scwarz.
3.9 Formula generala
Pentru a obt ine o formula analoaga pentru un domeniu 1 C avem
nevoie de urmatoarea lem a:
Lema 2. Fie p : 1
1
1
2
o transformare conforma (r. )
j
((r. ). j(. )).
Atunci n : 1
2
1 este o funct ie armonica
_

2
n

2
+

2
n

2
= 0
_
daca si
numai daca n = n p : 1
1
1 este armonica
_

2
n
r
2
+

2
n

2
= 0
_
.
Demonstrat ie. Fie (r. ) coordonatele lui 1
1
si (. j) coordonatele
lui 1
2
. Atunci p este olomorf a. Daca p este olomorf a atunci

r
=
j

=
j
r
(Cauchy-Riemann). Atunci

2
n
r
2
=

2
n

2
_

r
_
2
+ 2

2
n
j

r
j
r
+

2
n
j
2
_
j
r
_
2
+
n

r
2
+
n
j

2
j
r
2
si

2
n

2
=

2
n

2
_

_
2
+ 2

2
n
j

+

2
n
j
2
_
j

_
2
+
n

2
+
n
j

2
j

2
.
Folosind condit iile Cauchy-Riemann si

2

r
2
+

2

2
= 0,

2
j
r
2
+

2
j

2
= 0
care sunt consecint e ale ecuat iilor Cauchy-Riemann, obt inem:

2
n
r
2
+

2
n

2
=
_

2
n

2
+

2
n

2
_

r
_
2
+
_

_
2

care demonstreaz a c a

2
n
r
2
+

2
n

2
= 0 este echivalent cu
_

2
n

2
+

2
n

2
_
= 0.

Ca o aplicat ie vom demonstra urm atoarea teorema:

Teorema 3. Fie d : 1 1(0; 1) o transformare conforma ntre 1 si
discul de raza 1 cu centrul n origine, si e p de clasa C
1
pe 1 1.
Atunci solut ia problemei Dirichlet

2
n
r
2
+

2
n

2
= 0 n interiorul lui 1
n
1
= n
0
. o funct ie reala
este data de
n(.) = Re
_
1
2i

1
p(t) + p(.)
p(t) p(.)

p

(t)
p(t)
n
0
(t)dt
_
unde . = r +i este coordonata complexa din interiorul lui 1 si t este
coordonata complexa pe 1.
Demonstrat ie. Fie . = r+i coordonata complex a n 1 si u = +ij
coordonata complexa pe disc. Fie n = n p
1
. Atunci n(.) = ` n(u),
unde u = p(.) (vezi imaginea)
Fig. ?? Corespondent a dintre domenii
Conform lemei precedente n(.) = 0 este echivalent cu n(u) = 0.
Pe granit a : = 1, n
0
(:)
oc)
= ` n(:) = n(t) = n
0
(t), unde t 1,
: = p(t). Acum putem scrie

Exemplul 6. Funct ia p(.) =

. i
. + i
transform a conform semiplanul
superior n discul unitate. Prin urmare solut ia problemei Dirichlet pe
semiplanul superior este dat a de:
n(.) = Re
_
1
2i

1
p() + p(.)p

()
p() p(.)p()
n
0
()d
_
=
= Re
1
2i

i
+ i
+
. i
. + i
_
i
+ i
_

i
+ i
+
. i
. + i
i
+ i
n
0
()d
= Re
1
i

. 1
( .)(
2
+ 1)
n
0
()d =
= Re
1
i

1
.
n
0
()d
deoarece
Re
1
i
. + 1
( .)(
2
+ 1)
= Re
1
i
1
.
=
1

( r)
2
+
2
c and 1 and . = r + i.

In nal solut ia problemei Dirichlet pe
semiplanul superior este dat a de:
n(.) = Re
1
i

n
0
()
.
d =
1

( r)
2
+
2
n
0
()d. (15)
Exemplul 7. Rezolvat i

n = 0 for Im. 0
n(r. 0) =
1
1 + r
2
.
Conform exemplului precedent
n(.) = Re
1
i

1
.

1
1 +
2
d
= Re
_
1
i
1i
_
Re :
_
1
.

1
1 +
2
. = .
_
+
+ Re :
_
1
.

1
1 +
2
. = i
___
= 2Re
_
1
1 + .
2
+
1
(i .) 2i
_
= 2
_
1 + r
2

2
(1 + r
2
+
2
)
2
+ 4r
2

2
+
1
2(r
2
+ ( 1)
2
)
_
.
Exemplul 8. Fie 1 un domeniu simplu conex cu granit e C
1
pe
port iuni. Fie p o transformare conform a de la 1 la semiplanul su-
perior. Atunci solut ia problemei Dirichlet pe 1 cu valorile la limit a n
0
pe 1 este
n(.) = Re
1
i

1
1
p() p(.)
p

)n
0
()d.
Pentru a vedea acest lucru, se repet a demonstrat ia de la formula [...]
folosind formula 15 n locul formulei Schvarz-Villat 14.
Exemplul 9. Sa se rezolve problema Dirichlet n = 0 pentru
(r. ) 1 = {(r. ) 1
2
. r 0. 0}
astfel ncat n(r. 0) =
1
1 + r
2
, n(0. ) =
1
1 +
2
. Vom utiliza formula
exemplului precedent. Funct ia . p(.) = .
2
este o transformare
conform a de la 1 la semiplanul superior. Atunci
n(.) = Re
_
1
i
_

0
=i
1

2
.
2
2
1
1
2
d +

0
1

2
.
2
2
1
1 +
2
d
__
= Re
1
i
_

2 ln .
.
2
1
+
i 2 ln .
.
2
+ 1
_
. where . = r + i
=
1

2(arctan(,r))
r
2

2
1
(r
2

2
1)
2
+ 4r
2

2
+
+2(ln(r
2
+
2
))r

(r
2

2
1)
2
+ 4r
2

2
+( 2 arctan(,r))
r
2

2
+ 1
(r
2

2
+ 1)
2
+ 4r
2

2
+
+2(ln(r
2
+
2
))r

(r
2

2
+ 1)
2
+ 4r
2

Funct ii Green
3.10 Identitat i Green
Fie n. : 1 C unde 1 este un domeniu n 1
2
sau 1
3
cu granit e pe
port iuni C
1
astfel nc at integrala peste 1 s a aib a sens. Amintim c a
grad (n) =
n
r

i +
n
n

, +
n
.

/. d\ = dr d d.
este elementul de volum din 1 1
3
si do este elementul de arie pe
1. Dac a = j

i+

, +:

/ atunci prin denit ie

n

=
n
r
j+
n

+
n
.
:.
Avem urm atoarele identitat i Green:
Teorema 4. Fie 1 1
3
cu granit e pe port iuni C
1
si n. C
1
(

1)
C
2
(1). Atunci

1
grad (n) grad ()d\ +

1
(n)d\ =

n
:
do (16)

1
(n) ()d\

1
(n) =

1
n

:
do

n
:
do (17)
: ind vectorul unitate normal exterior pentru 1 si operatorul
Laplace.
Demonstrat ie.

1
_
n
r

r
+

2
n
r
2
_
dr d d. =

r
_

n
r
_
dr d d..
Se scriu doua relat ii analoage cu

respectiv

.
n loc de

r
si se
adun a aceste trei ecuat ii. Rezult a

1
_
n
r

r
+
n

+
n
.

.
_
dr d d. +

1
(n)dr d d.
=

1
_

r
_

n
r
_
+

_
+

__
dr d d.
Go&--O-|cjoo-Ii
=

n
r
d d. +
n

d. dr +
n
.
dr d
=

1
_
n
r
cos c +
n

cos +
n
.
cos
_
do =

n
:
do.
Aici c. . sunt unghiurile dintre normala exterioar a : si axele Cr, C,
C.. Ecuat ia 16 este demonstrata. Pentru a demonstra a doua ecuat ie
Green se scrie din nou prima cu n si interschimbate si apoi se scad
aceste relat ii.

Observat ia 1. Dac a 1 1
2
atunci identitat ile Green arata n felul
urm ator:
i).

1
_
n
r

r
+
n

_
dr d +

1
(n)dr d =

n
:
d:
ii).

1
n()dr d

1
(n)dr d =

1
n
:
d:

n
:
d:
unde d: este elementul liniar de-a lungul lui 1. Demonstrat ia foloseste
formula Riemann-Green n locul formulei Gauss-Ostrogradski.
Corolarul 5. Dac a (n) = 0 pe 1 atunci

1
n
:
do = 0.
Demonstrat ie. Se foloseste prima ecuat ie Green cu = 1

Corolarul 6. Dac a n C
2
(1) C
1
( :), (n) = 0 n interiorul lui 1
si n
1
= 0 atunci n = 0.
Demonstrat ie. Prima identitate Green cu = n ne ofera

1
grad(n)
2
dr d d. = 0.
Prin urmare grad(n) = 0 ceea ce nseamna c a
n
r
=
n

+
n
.
= 0 de
unde n = const. Condit iile la limit a implica n = 0.
Corolarul 7. Exista cel put in o solut ie n C
2
(1) C
1
(

1) pentru
problema Dirichlet (n) = 0.
Demonstrat ie. Daca n
1
si n
2
sunt doua asemenea solut ii atunci
n = n
1
n
2
este identic cu zero conform corolarului precedent.
3.11 Formula celor trei potent iale
Formula pe care o vom demonstra n aceast a sect iune reprezint a un
pas decisiv n exprimarea funct iilor armonice prin integrale. Vom folosi
: = r

i +

, + .

/, : = r

i +

, + .

/, d\

= dr d d., d\

= dr

d.

,
do

si do

elementul de arie la : si :

pe suprafat a. Pentru puncte pe

planul rC se folosesc : = r

i +

,, :

= r

i +

,. Distant a dintre :
si :

este : :

(r r

)
2
+ (

)
2
+ (. .

)
2
pentru :. :

1
3
respectiv : :

(r r

)
2
+ (

)
2
pentru :. :

1
2
. Se foloseste

=

2
r
2
+

2

2
+

2
.
2
si analog pentru

. Pentru operatorul Laplace
n doua dimensiuni

=

2
r
2
+

2

2
si expresia analoag a pentru

.
Lungimea vectorului : este : = : =

r
2
+
2
+ .
2
.
Prin calcul direct se veric a

_
1
: :

_
=

_
1
: :

_
= 0. pentru :. :

1
3
si

_
ln
1
: :

_
=

_
ln
1
: :

_
= 0. pentru :. :

1
2
.
Acum putem demonstra urm atoarea formul a.
Teorema 8. Fie 1 1
3
cu granit a pe port iuni C
1
si n C
2
(1)
C
2
(

1). Atunci
n(:) =
1
4

1
1
: :

( :

)d\

1
4

1
_
1
: :

_
n( :

)do

1
4

1
1
: :

n
:

do

.
Observat ia 2. Cele trei integrale de mai sus sunt numite potent ial
volumic, potent ial dublu layer, respectiv potent ial simplu layer.
Demonstrat ie. Fie 1 o bil a mica de raz a centrat a la : inclus a
complet pe 1 (

1 1). Fie 1 = 1

1. Se aplic a cea de-a
doua identitate Green pentru n( :

) si ( :

) =
1
: :

n 1. Deoarece

_
1
: :

_
= 0 obt inem

1-
1
: :

n d\

=
=

1-
n

:

_
1
: :

_
do

1-
1
: :

n
:

do

.
Granit a lui 1 mparte 1 = 1 (1) si obt inem

1-
1
: :

d\

=

1
n
n
:

_
1
: :

_
do

1-
n
n
:

_
1
: :

_
do

1
1
: :

n
:

do

+
+

1-
1
: :

n
:

do

.
Trecem la limita 0 examin and cu grija comportamentul acestor
cinci integrale.
Capitolul 4
Calcule Variat ionale
4.1 Probleme introductive
1. S a se g aseasca o curba ce uneste dou a puncte si 1 si este
situat a deasupra axei r astfel ncat aria suprefet ei de revolut ie ce se
formeaz a prin rotirea acestei crube n jurul axei r, sa e minim a. Aria
este
1 = 2

a
1
a
/

1 +
2
dr.
2.

Intr-un plan vertical r, un punct (r

) se uneste cu un
punct 1(r
1
.
1
) astfel ncat r
1
r

1
printr-o curb a pentru
care timpul care i trebuie unei particule sa ajunga din n 1 f ara
frecare, de-a lungul curbei sub inuent a gravitat iei, este cat mai scurt
posibil.
Fig.
Vitez a n (r. ) este \ =

2p(

) + \
2
0
, unde \
0
este viteza
init ial a. Timpul de c adere este
1 =

a
1
a
/
d:

a
1
a
/

1 +
2

2p

c
dr.
unde c =

+
\
2
0
2p
.
121
4.2 Ecuat ia lui Euler
Ambele probleme arat a necesitatea de a aa o funct ie (r) care de-
limiteaz a integrala 1[] =

a
1
a
/
)(r. .

)dr unde (r

) si (r
1
) sunt
prescrise. Pentru a aa acest lucru avem nevoie de o lem a.
Lema 1. Dac a o funct ie )(r) care este continua pe [r

. r
1
] satisface
relat ia

a
1
a
/
)(r)j(r)dr = 0 unde j(r) este orice funct ie astfel ncat
j(r

) = j(r
1
) = 0 si j

este continua pe [r

. r
1
] atunci )(r) 0 n
[r

. r
1
].
Demonstrat ie. Se presupune contrarul si anume c a )(r) = 0 la r =
r
0
, r

< r
0
< r
1
. Atunci exista un vecin r
0
1 n care )(r) nu este
egal cu 0 (de exemplu )(r) 0).
Fie
j(r) =

0 dac a r

r < r
1
(r r
1
)
2
(r r
2
)
2
dac a r
1
r r
2
0 dac a r
2
< r r
1

unde 1 = (r
1
. r
2
).
Funct ia j(r) este clar continu a si diferent iabil a si j(r

) = j(r
1
) = 0
n timp ce

a
1
a
/
)(r)j(r)dr =

a
2
a
1
)(r)j(r)dr 0
c at timp )(r) 0 n (r
1
. r
2
). Prin urmare avem o contradict ie care
demonstreaz a lema.
Acum putem demonstra.
Teorema 1. Fie 1 : 1 R, 1 R
3
o funct ie de clasa C
2
si
: [r

. r
1
] R o funct ie de clasa C
2
astfel ncat (r. (r).

(r)) 1
pentru orice r [r

. r
1
], (r

) =

, (r
1
) =
1
. Atunci

a
1
a
/
1(r. (r).

(r))dr
este minima (sau maxima) dintre funct iile de clasa C
2
, cu (r

) =

,
(r
1
) =
1
implica
d
dr
_
1

= 0 (ecuat ia Euler).
Demonstrat ie. Fie
-
(r) = (r) + j(r), j(r

) = j(r
1
) = 0,
j C
2
([r

. r
1
[). Atunci
d
d

a
1
a
/
)(r. (r).

(r))dr
-=0
= 0.
Deci

a
1
a
/
_
1

(r. .

)j +
1

(r. .

)j

_
dr = 0
de unde

a
1
a
/
_
1

d
dr
_
1

__
jdr +
1

j
a
/
a
1
= 0
si

a
1
a
/
_
1

d
dr
_
1

__
rj(r)dr = 0.
Din moment ce egalitatea este valabil a pentru orice j, atunci conform
lemei 1 avem
1

d
dr
_
1

_
= 0. Ecuat ia diferent ial a a lui Euler este
o ecuat ie diferent ial a de gradul doi

2
1

2
+

2
1

+

2
1

r

1

= 0.
care n general nu poate integrata explicit. Totusi, n cazuri speciale
ecuat ia poate rezolvata prin cuadraturi.
I) 1 = 1(r.

). Pentru acast a problem a

1

= 0 pentru ca
d
dr
_
1

_
= 0 de unde
1

= c (constant) care este o ecuat ie diferent ial a

de ordinul ntai.
II) 1 = 1(.

). Atunci diferent ierea direct a ofer a:

d
dr
_
1

_
=
1
r
1

+
1

d
dr
_
1

_
=

_
1

d
dr
_
1

__
= 0.
ceea ce implic a 1

= c.
III) 1 = 1(r. ) atunci ecuat ia Euler nu este o ecuat ie diferent ial a.
Exemplul 1. 1[] =

a
1
a
/

1 +
2
r
dr.
Solut ie. 1(r. .

) =

1 +
2
r
nu depinde explicit de . So
1

= c
(constant).

1 +
2
= c

=
cr

1 c
2
r
2

1 c
2
r
2
2c
+ d.
Exemplul 2. 1[] = 2

a
1
a
/

1 +
2
d
r.
Solut ie. 1(r. .

) = 1(.

) = 2

1 +
2
nu depinde de r. Deci
1

= c, sau

1 +
2


2

1 +
2
= c, de unde

1 +
2
= c
si

1 +

2
c
2
.
Exemplul 3. i[] =

2
1
(r
2
)dr, (1) = 0, (2) = 1.
Solut ie. Ecuat ia lui Euler este 2r

+2

+1 = 0, sau 2(r

= 1 de
unde r

=
1
2
r +c ln r +d. De la (1) = 0 si (2) = 1 c =
3
2 ln 2
,
d =
1
2
.
4.3 Ecuat ia lui Euler cu mai multe funct ii
Fie 1(r.
1
.
2
. . . . .
a
.

1
.

2
. . . . .

a
) o funct ie de 2:+1 variabile ce au a
doua derivata continu a. Problema variat ional a cere s a determin am din-
tre toate sistemele de funct ii continue si diferent iabile
i
(r) : [r

. r
1
]
1 prescrise pentru r

si r
1
, acele funct ii pentru care
1[
1
. . . . .
a
] =

a
1
a
/
1(r.
1
(r). . . . .
a
(r).

1
(r). . . . .

a
(r))dr
stat ionar a.

In multe cazuri, valoarea stat ionar a va un maxim sau
un minim. Dac a pentru 1 i : consider am familia de funct ii

i-
(r) =
i
(r) + j
i
(r),
)-
(r) =
)
(r) atunci ca si pentru ecuat ia
Euler
d
d
[1
1-
. . . . .
a-
] = 0, ofer a
1

d
dr
_
1

i
_
= 0.
Acesta este un sistem de : ecuat ii diferent iale de ordinul doi pentru
cele : funct ii
1
(r). . . . .
a
(r).
Exemplu. Sa se gaseasc a
1
(r),
2
(r) care face
1[
1
.
2
] =

a
1
a
/
[2
1

2
2
2
1
+ (

1
)
2
(

2
)
2
]dr
stat ionar a.
Solut ie.
1

1
= 2
2
4
1
,
1

2
= 2
1
,
1

1
= 2

1
,
1

2
= 2

2
.
Ecuat iile Euler sunt

2
2
4

1
= 0
2
1
+ 2

2
= 0
sau

2
2
1
=

1
=

2
.
Plecnd de la aceasta rezulta
(1\ )
1
+2

1
+
1
= 0,
1
= c
Aa
, (`
2
+1)
2
= 0
sau
1
(r) = (c
1
r +c
2
) cos r + (c
3
r +c
4
) sin r si
2
(r) = 2
1
(r) +

1
(r).
4.4 Integrale ce implica derivate superioare
Teorema 2. Fie 1[] =

a
/
a
1
1(r. .

. . . . .
(a)
)dr unde 1 este o
funct ie de clasa C
a+1
si : [r

. r
1
] R este o funct ie de clasa C
2a
.
Daca 1[] stat ionar, dintre toate funct iile de clasa C
2a
cu valori pre-
scrise pentru . ; . . . . .
(a1)
la r

si r
1
, atunci
1

d
dr
_
1

_
+
d
2
dr
2
_
1

_
+ . . . + (1)
a
d
a
dr
a
_
1

(a)
_
= 0
(Ecuat ia Euler-Poisson).
Demonstrat ie. i)

a
/
a
1
)(r)j
(I)
(r)dr = (1)
I

a
/
a
1
)
(I)
(r)j(r)dr dac a
j. j

. . . . . j
(a1)
(r) sunt 0 n r

si r
1
. Acest lucru poate demonstrat
usor integr and prin p art i.
ii) Fie
-
(r) = (r) + j(r) cu j : [r

. r
1
] R este de clas a C
a
si
j. j

. . . . . j
(a1)
dispar la r

si r
1
. Atunci
d
d
1[]
-=0
=

a
/
a
1
_
1

j +
1

+ . . . +
1

(a)
j
(a)
_
dr
=

a
/
a
1
_
1

d
dr
_
1

_
+
d
2
dr
2
_
1

_
+ . . . + (1)
a
d
a
dr
a
_
1

(a)
__
jdr.
iii) Dac a n lema 1 (n demonstrat ie ) lu am j(r) = (r r
1
)
2a
(r
r
2
)
2a
, observam ca lema este valida dac a j este de clas a C
a
si j dispare
la r

si r
1
mpreun a cu derivatele sale de ordinul : 1. De aici
1

d
dr
_
1

_
+
d
2
dr
2
_
1

_
+ . . . + (1)
a
d
a
dr
a
_
1

(a)
_
= 0.
Exemplu. S a se g aseasc a (r) daca 1[] =

a
/
a
1
[2r + (

)
2
]dr este
stat ionar a.
Solut ie.
1

= 2r,
1

= 2

,
d
dr
_
1

_
= 2
(1\ )
si ecuat ia Euler-
Poisson ofer a 2r 2
(1\ )
= 0, de unde
(r) =
r
7
7!
+ c
1
r
6
+ c
2
r
5
+ c
3
r
4
+ c
4
r
3
+ c
5
r
2
+ c
6
r + c
7
.
4.5 Integrale ce implica mai multe vari-
abile independente
Metoda de mai sus pentru determinarea condit iilor necesare pentru o
valoare extrema pot aplicate cand integrala este una multipla. Avem
nevoie de urmatoarele:
Lema 2. Fie 1 o zona delimitata de o curba pe port iuni, 1 daca
) : 1 R este continua si

1
)(r. )j(r. )drd = 0 pentru orice
j : 1 R care este de clasa C
2
si j = 0 pe 1 cu toate derivatele
sale, atunci ) 0 pe 1.
Demonstrat ie. Se presupune ca ) = 0 astfel ncat )(r
0
.
0
) = 0,
(r
0
.
0
) 1, (r. ) , 1. Atunci exista : 0 astfel ncat 1

=
1((r
0
.
0
). :) 1 si 1(r. ) are acelasi semn pe 1

ca )(r
0
.
0
.
Fie
j(r. ) =

1
r
2
(ii
0
)
2
(
0
)
2
. (r. ) 1

0. (r. ) , 1

j C

si 0 ?? 1

. Atunci

1
)(r. )j(r. )drd =

1
)(r. )j(r. )drd = 0.
av and acelasi semn ca )(r
0
.
0
.
Se poate demonstra urm atoarea teorema.
Teorema 3. Fie (r. . n. r
a
. n

) : 1 R, G R
5
de clasa C
2
si n : d R astfel ncat
_
r. . n(r. ).
n
r
.
n

_
G pentru (r. )
1. Se presupune ca 1[n] =

1
1(r. . n. n
a
. n

)drd este stat ionara.

Atunci
1
n


r
_
1
n
a
_

_
1
n

_
= 0.
Demonstrat ie. Fie n(r. ) = n(r. ) + j(r. ) cu j ca n lema 2.
Dac a 1[n] este stat ionara, atunci
d
d
1[n]
-=0
= 0, deci

1
_
1
n
j +
1
n
a
j
r
+
1
n

_
= 0.
Prin urmare

1
_
1
n
j +
1
r
_
1
n
a
j
_

1
r
_
1
n
a
_
j+
+
1

_
1
n

j
_

_
1
n

_
j
_
drd = 0
de unde

1
_
1
n
j +
1
r
_
1
n
a
_

_
1
n

__
jdrd+
+

1
_
1
r
_
1
n
a
j
_
+
1

_
1
n

j
__
drd = 0.
Prin formula Riemann-Green a doua integral a devine

1
1
n
a
jd
1

jdr care dispare din cauza lui j. Prima integrala este 0 pentru
ecare j, din lema 2, si astfel se demonstreaz a teorema.
Exemplu. S a se g aseasca ecuat ia pentru n(r. ) dac a 1[n] =

1
(n
2
a
+
n
2

+ rn)drd este stat ionar a.

Solut ie. 1(r. . n. n
a
. n

) = n
2
a
+ n
2

+ rn,
1
odn
= r,
1
n
a
= 2n
a
,
1
n

= 2n

,
1
r
_
1
n
a
_
= 2n
aa
,
1

_
1
n

_
= 2n

si ecuat ia cerut a
devine r 2n
aa
2n

= 0 sau n =
r
2
unde n =

2
n
r
2
+

2
n

2
.
4.6 Probleme isoperimetrice
S a trecem la problema delimit arii 1[] =

a
/
a
1
1(r. .

)dr, (r

) si
(r
1
) prescrise, astfel ncat

a
/
a
1
G(r. .

)dr = / = constant.
Dac a (r) este ?? pentru funct ia, atunci
1(
1
.
2
) =

a
/
a
1
1(r. (r) +
1
j
1
(r) +
2
j
2
(r).

+
1
j

1
+
2
j

2
)dr
este
p(
1
.
2
) =

a
/
a
1
G(r. (r) +
1
j
1
(r) +
2
j
2
(r).

+
1
j

1
+
2
j

2
)dr = /.
la
1
=
2
= 0, j
1
(r

) = j
1
(r
1
) = 0, j
2
(r

) = j
2
(r
1
) = 0.
Prin urmare, prin metoda multiplicatorilor lui Lagrange

1
= 0
:oc
H

2
= 0
p(
1
.
2
) = /, cand
1
=
2
= 0 unde
H(
1
.
2
) = 1(
1
.
2
) + `p(
1
.
2
).
Fie
o(r. .

) = 1(r. .

) + `G(r. .

).
Acest lucru ofer a
H

-
1
=-
2
=0
=

a
/
a
1

1(r. +
1
j
1
+
2
j
2
.

+
1
j

1
+
2
j

2
)
+`G(r. +
1
j
1
+
2
j
2
.

+
1
j

1
+
2
j

2
)

dr
ca n cazul ecuat iei lui Euler

a
/
a
1
_
o

d
dr
_
o

__
j
i
dr = 0.
C at timp j
i(a)
sunt funct ii diferent iabile arbitrare, din lema 1 rezulta
o

d
dr
_
o

_
= 0. Aceasta este condit ia necesar a ce trebuie satisfa-
cut a de funct ia de delimitare (r).
Observ am c a
H

1
= 0 si
H

2
= 0 ofera aceleasi condit ii, si p(
1
.
2
) =
/ c and
1
=
2
= 0 este

a
/
a
1
G(r. .

)dr = /.
Exemplu. S a se determine forma unei curbe de lungime dat a 1, pentru
care 1 =

a
/
a
1
dr este maxima si (r

) =

, (r
1
) =
1
.
Solut ie. 1[] =

a
/
a
1
dr ??, ??

a
/
a
1

1 +
2
dr = 1. Atunci o(r. .

) =
+`

1 +
2
pentru care
o

d
dr
_
o

_
este ecuat ia corespondenta.
C at timp o nu implic a explicit r, rezulta o

= c
1
sau c
1
=

1 +
2
.
Dac a introducem
d
dt
= tan t atunci
1

1 +
2
= cos t si c
1
=
`cos t sau = c
1
`cos t. Astfel
dr
dt
=
d
r
d
d
d
=
1
tan t
`sin t = `cos t
si r = c
2
+ `sin t.Reprezentarea parametric a a extremelor este

r = c
2
+ `sin t
= c
1
`cos t
sau implicit (r c
2
)
2
+( c
1
)
2
= `
2
(??), c
1
. c
2
si ` sunt determinate
de (r

) =

, (r
1
) =
1
,

a
/
a
1

1 +
2
dr = 1.
Mai general, dac a dorim s a delimitam integrala
1 =

a
/
a
1
1(r.
1
. . . . .
a
.

1
. . . . .

a
)dr
cu valori prescrise pentru
i
la r = r

si r = r
1
supus a celor ` condit ii
impuse

a
/
a
1
G
)
(r.
1
. . . . .
a
.

1
. . . . .

a
)dr = /
)
. , = 1. 2. . . . . `.
Atunci
o

d
dr
_
o

i
_
= 0. i = 1. 2. . . . . :.
unde
o(r.
1
. . . . .
a
.

1
. . . . .

a
) = 1 + `
1
G
1
+ . . . + `
.
G
a
.
Armat ia poate dovedita lu and variat iile

i
(r) :
i
(r) +
i
j
i
(r) +
.

I=1
t
I
j
I
(r). i = 1. 2. . . . . :.
Atunci
)(
1
. . . . .
a
. t
1
. . . . . t
a
) =

a
/
a
1
G(r.
1
+
1
j
1
+

t
I
j
I
. . . .)dr
trebuie sa e stat ionar a cu condit ia
p
)
(
1
. . . . .
a
. t
1
. . . . . t
a
) =

a
/
a
1
G(r.
1
+
1
j
1
+

t
)
j
I
. . . .)dr = /
)
.
Dup a metoda multiplicatorilor lui Lagrange
),(
1
. . . . .
a
. t
1
. . . . . t
.
) = `
1
p
1
+ . . . + `
.
p): + )
trebuie s a satisfaca (`
i
= constants)
,

0
= 0 si
,
t
I

0
= 0 unde

0
nseamna
1
=
2
= . . . =
a
= t
1
= t
2
= . . . = t
.
= 0. C at
despre ecuat ia lui Euler,
,

0
= 0 ofera ecuat ia
o

d
dr
_
o

i
_
= 0
mult umita j
i
(r

) = j
i
(r
1
) = 0. Ecuat iile
,
t
I

0
= 0 sunt consecint e
ale
,

i
= 0.
Exemplu. s a se g aseasc a curba plan a nchis a de lungime dat a care
delimiteaz a aria maxim a.
Solut ie. Fie t (r(t). (t)) curba t
0
t t
1
, r(t
0
) = r(t
1
),
(t
0
) = (t
1
). Aria delimitata de curb a este 1 =
1
2

|
1
|
0
(r r)dt
si constr angerea

|
1
|
0
( r
2
+
2
)dt = 1. Sau n notat iile armat iei de mai
sus
1[
1
.
2
] =
1
2

a
/
a
1
(
1

1
)dr.

a
/
a
1
(
2
1
+
2
2
)dr = 1.
Atunci
o(r.
1
.
2
.

1
.

2
) =
1
2
(
1

1
) + `(
2
1
+
2
2
)
si sistemul

d
dr
_
o

1
_
= 0
o

d
dr
_
o

2
_
= 0
devine

2
2

d
dr

2
2
+
`

2
1
+
2
2

= 0

1
2

d
dr

1
2
+
`

2
1
+
2
2

= 0.
Dac a r este ales ca lungimea arcului dintr-un punct x 1 de pe curb a,
atunci
2
1
+
2
2
= 1 pentru ca

2
= `

1
+ `

2
= 0
care are solut ia

1
= c sin
_
r
`
_
+ / cos
_
r
`
_
+ c
1

2
= c cos
_
r
`
_
/ sin
_
r
`
_
+ c
2
sau
(
1
c
1
)
2
+ (
2
c
2
)
2
= `
2
.
Curba ceruta este un cerc.