LECTIA 55

Este posibil controlul stresului?

Moto:

LECTIIL E 55 SI 56

,,...ceamai pretioasd comoard aomuluimuritor estelinisteasufletului. " (M. Rosseels) Cad eu invdt cea mai mare artda vietii: Sdzdmbesc mereu si oriunde Si sdsuport durereafdrd disperare, Sdnu regret ceea ce afost Si sd nu ma tern de ceea ce vafi. Am cunoscut gustulfoamei si al noptilor cu insomnii (afost demult) Si stiu cum inteapdfrigul Cdndghemuit ai dori Sd te aperi de el. Si stiu ce-nseamndsdversi lacrimi de neputintd In multezile luminoase, In multe nopti intunecoase, Am invdtat sd alung cu gdndul Timpul cdruia liplace sdse lungeascdnemilos. Si stiu cat de greu trebuie sd lupti cu sine, Spre a nu cddea si a nu te da bdtut De calea ceparefdrdde sfdrsit. Cad eu invat cea mai mare arta a vietii, Sa zambesc mereu si oriunde Si sa suport durereafara disperare, Sa nu regret ceea ce afost Sisanu ma tent de ceea ce vafi," (Cugetarile unei de^inute)

Revenim in aceasta lectie la problema stresului, pentru a ne privi iarasi pe noi insine din aceasta perspective. Incearca sa faci acest lucru cu sentimentul raspunderii totale. Raspunsul la intrebarea daca e posibil sa stapanim stresul ar putea fi reformulat. Pentru aceasta, trebuie sa stabilim mai intai ca in lume exista si au existat mereu asemenea imbmari de factori situationali, subiectivi, care declanseaza in oameni o tensiune ce trece dincolo de nivelul optim. Te rog sa-ti amintesti ca nivelul acestor tensiuni cu caracter distructiv, care ne afecteaza echilibrul, difera de la o persoana la alta. De asemenea, ar trebui sa acceptam ca asupra unor factori de stres situationali, emotionali, subiectivi avem o anumita influenta si putem sa-i modificam in mod activ, in timp ce al|ii nu depind de vointa noastra.
Psihologie

Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?

O foarte buna metoda de control al stresului consta in schimbarea modului de a percepe lumea si de a gandi in legatura cu sine si cu cei din jur. Chiar de la inceput, poti incerca sa te preocupi de cum gandesti referitor la tine in raport cu stresul, sa incerci sa stabilesti unde se plaseaza raspunsul tau pe axa: Nu madau bdtut in nici o situatie, voi mvinge totdeauna Sunt invins, nu md descurc in nici o situatie. Te rog sa nu uiti ca extremele nu sunt constructive. Cel mai important este sa accepti ca asemenea atitudinipotfl schimbate si ca de tine depinde raspunsul la intrebarea daca doresti, in general, safari fata stresului in viata. Ne vom preocupa de acesta mai intai la nivel teoretic, apoi prin intermediul unor exercitii practice.

Abordari teoretice referitoare la controlul stresului

Reflectand asupra problemei stresului, am ajuns la concluzia ca acesta reprezinta o parte inseparabila a vietii noastre cotidiene. Stim ca nu ne putem manifesta astfel meat sa evitam complet starea de incitare ce trece dincolo de nivelul optim, ne dam seama ca nu poate fi evitata complet confruntarea cu dificultatile. La inceput vom trece in revista abordarile teoretice, pentru a actualiza si sistematiza cunostintele noastre. Daca doresti, revino la lectiile 3 si 4, 5 si 6,7 si 8. Iti propun ca, in timp ce parcurgi materialul din acest caiet, sa formulezi un punct de vedere propriu despre importanta pe care o au pentru tine diferitele conceptii ale autorilor, rezultatele cercetarilor si concluziile lor. Nu te stradui sa memorezi toate aceste lucruri. Incearca sa constientizezi modul propriu tie de a actiona in conditii de stres, precum si pe eel al persoanelor pe care le observi. Stabileste daca asemenea reflectii iti permit sa intelegi mai bine fenomenele. Renunta la cele care nu-ti ofera nimic nou. Staruie asupra celor care au caracter problematic, controversat. Stresul constituie un factor important, intr-o stransa relatie cu sanatatea psihica si cu multe probleme ale sanatatii fizice.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Numeroase cercetari asupra fenomenului s-au axat mai ales pe observatii, dar a fost necesara totodata construirea unor modele, a unor teorii. K. Lewin spunea ca Nimic nu este maipractic decdt o bundteorie. Tu ce crezi? Unii cred ca orice teorie este doar una dintre posibilele incercari de a explica viata, lumea, fenomenele, fund, de fapt, un produs inutil, errnetic. Altii afirma ca o buna teorie ne permite sa modelam activ si constient viata, sa preintampinam raul, sa stimulam schimbarile dorite. Te rog sa analizezi aceste aspecte impreuna cu partenerul tau de discutie. Traditia conceptiilor cu privire la stres incepe cu abordarile lui Cannon si Selye, care au preluat aceasta notiune din domeniul fizicii.
Stresul este abordat aid ca o reactie de aparare integrala a sistemelor fiziologice pentru aproteja organismulfatadeprovocarile din mediu.

Ca raspuns la factorii de stres externi se considera ca apare o reactie unitara, care se produce dupa o serie de impulsuri de alarma, dupa semnalul de rezistenta si dupa pierderea fortei. Aceasta abordare a stresului a fost insa criticata de multi, iar faptul ca reactiile oamenilor la stres sunt unitare a fost pus la indoiala. Alti cercetatori trateaza modalitatile de reactie ale individului cape o functie: apersonalitatii; a constitutiei fizice; aperceptiei; a contextului de actiune a factorilor stresanti. Nu s-a cazut de acord nici in privinta conceptiei ca organismul se poate afla in stare de stres numai arunci cand se produce adaptarea generala. Potrivit acestei abordari, persoana ar fi incapabila sa identifice cauzele stresului, deoarece este obligata sa astepte efectele acestuia pentru a sti cand anume se produce. Exista, de asemenea, autori care s-au concentrat asupra factorilor provocatori de stres. Astfel, au fost identificate patru tipuri de factori de stres: puternici si limitati in timp (vizita la stomatolog, accidental, asteptarea unei interventii chirurgicale etc.); cu consecinte concrete (inaintarea in functie, pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de munca etc.); repetabili periodic (sesiunile de examene, vizitele sistematice la medic pentru anumite interventii, intalniri cu colaboratori antipatici etc.); factori de stres de durata (boala de lunga durata, situatie de rise indelungat, legati de profesia practicata, de conflictele in casnicie etc.).

fntr-o asemenea abordare, stimuli! sunt considerati stresanti atunci cand determina tulburari emotionale, crize psihice, slabirea potentialului fizic sau tnrautatirea dispozitiei generate.

Psihologie

Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?

Aceasta mterpretare a stresului se bazeaza pe rolul atribuit factorilor psihologici. Cercetarile s-au concentrat asupra crizelor si asupra provocarilor extreme cu care se confrunta oamenii.
Stresul este abordat in acest caz ca o schimhare care necesitd not adaptdri.

Autorii atrag atentia asupra faptului ca rolul perceperii factorilor de stres este foarte important. Considerand ca stresul este ceea ce vede observatorul, ar trebui sa revenim la psihologia proceselor interne. Este greu sa distingem reactiile la factorii de stres de simptomele nevrotice. Sistematizarea intamplarilor stresante permite compararea reactiilor umane si ordonarea intamplarilor in anumite categorii. Intr-o alta abordare se pune accent pe intamplari si pe reactia individuals la ele, reactie care decurge din diferenta de apreciere a acestora. De exemplu, Spielberger considera ca o intamplare este stresanta cand este receptata ca amenintare la propria structura fizica sau fenomenologica (amenintarile fizice sau cele la adresa propriului ego). Din acest motiv, indivizi cu personalitati diferite reactioneaza relativ asemanator la amenintari fizice. Autorul atrage atentia asupra nivelului de teama, inteleasa ca insusire individuala. In acest caz, se pune accent pe: apreciere; amenintarea cuno scuta a mediului; insusirile personalitatii. Aceste trei aspecte alcatuiesc modelul tridimensional al abordarii stresului. Modelul unanim acceptat de explicatie a stresului este modelul homeostatic, prezentat de McGrath, bazat pe lucrarile lui Lazarus. Stresul este definit aici ca absentd a echilibrului intre cerintele mediului si capacitatea de reactie a organismului. Capacitatea de raspuns a omului semnifica posibilitatea de a intreprinde acele actiuni prin care sa se restabileasca acest echilibru. Lazarus si Folkman formuleaza diferit aceasta notiune:
Stresul constitute un tip special de relatie intrepersoana si mediu, relatie receptata de persoana cape ceva care li afecteazd sau li depaseste fortele, amenintandu-i existenta.

Asadar, stresul nu este rezultatul lipsei de echilibru intre provocari obiective si capacitatea de raspuns, ci constituie efectul perceperii relatiei dintre acesti factori. Constiinta imposibilitatii de a face fata provocarilor trebuie sa fie ceva important pentru individ. Te rog sa observi aceasta diferenta. Ti se pare foarte importanta? Torusi, asemenea abordare este imprecisa. Provocarile si fortele mobilizate pentru a face fata relatiei cu mediul exista doar intr-o realitate perceputa subiectiv, accesibila doar subiectului. Este greu de surprins aici actiunea unor forte de sustinere a capacitatii de a face fata provocarilor.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Neglijdnd importanta mediului obiectiv se creeazd situatia in care uneleprovocdri pot trece chiar neobservate, deoarece, pe parcursul unor intdmpldri normale, indivizii li se opun in mod eficient. De exemplu, persoane cu o mare rezistentd (cercetdrile lui Kobas) pot nici sd nu observe anumite provocdri ca atare, considerdndu-le cape ceva incitant. Elepotavea atdtafortdde a se confrunta cu cerintele mediului, meat nu sunt constiente de intdmpldrile care seproduc in cadrul acestui mediu. La rdndul lor, alte persoane se pot simti coplesite de aceleasi intdmpldri. Neputempune intrebarea dacdpersoanele rezistente nu auperceput o provocare ca atare pentru cd nu i-au acordat atentie saupentru cd au depdsit-o rapid datoritd unor mari rezerve defortd- scrie Hoboll. e,/?n -& okswiHit aeta or/ s-a. des&uwat... ?

Trumbull si Appley lanseaza ideea ca echilibrul se poate produce atunci cand provocarile reale sau percepute devanseaza capacitatea reala sau perceputa de a le face fata, iar acest fapt permite sa se accentueze factorii de personalitate si de mediu. Acesti autori considers stresul atat ca fenomen subiectiv, cat si obiectiv. La randul lor, Lazarus si Folkman au redus mediul obiectiv la aprecierea subiectiva a acestuia, punand un accent mult mai mare pe percepere, fara a aprecia indeajuns factorii de mediu. Ei considerau ca nu exists o modalitate obiectiva de definire a stresului in contextul conditiilor de mediu. Exercitiul 1 Te rog sa incerci sa sintetizezi ceea ce ai parcurs. Abordarile teoretice prezinta stresul ca pe ceva ce este obiectiv in mediu, ce poate fi masurat si comparat; stresul este o incordare generata de imaginatia noastra sau este o stare in care ne aflam atunci cand asupra noastra actioneaza un stimul real, iar noi il interpretam ca pe ceva dificil de indeplinit. Dupa tine, cum stau lucrurile? Incearca sa-ti defmesti pozitia, inainte de a trece la o alta teorie. O poti face chiar in tema pentru acasa. Modelul pastrarii resurselor (S. E. Hobfoll) In cadrul acestui model se incearca imbinarea orientarii referitoare la mediu cu cea cognitiva. In plus, modelul poate fi verificat empiric. De asemenea, exista si o modalitate
Psihologie

Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?

de a explica exact comportamenrul in situatii de stres. Teza principals a modelului este aceea ca oamenii sunt inclinati sa-si pastreze, sa-si apere si sa-si regenereze fortele. Pentru om este o amenintare pierderea potentials sau reala a acestora. Oamenii traiesc in asa fel incat lumea sa devina o sursa de placeri si de success (de astfel, acest lucru este postulat de Freud, care il denumeste criteriulpldcerii). In mod similar s-a pronuntat pe aceasta tema Maslow, care afirma ca omul cauta in viata forte fizice, sociale si psihice. Alti autori (Pearlin, Liberman, Menaghan si Mullen) considers ca protejarea si ridicarea propriei valori reprezintd scopul principal spre care tind oamenii. O asemenea conceptie poate fi intalnitS si in teoria invatarii sociale. Oamenii actioneaza activ asupra mediului, pentru a-si spori sansele de a obtine stimuli pozitivi. Ei pot face asta fie prin sporirea intensificarii sau a frecventei stimulilor situationali, fie tinzand spre crearea si mentinerea anumitor trasaturi personale (de exemplu stapanirea unui lucru in mod desavarsit) si a conditiilor sociale - de exemplu un post stabil, relatii apropiate cu ceilalti etc. Modelul discutat acum se bazeaza pe aceasta a doua strategic. Stresul este, asadar, reactia la mediulin care se manifesta: amenintarea pierderii fortelor; pierderea lor reala; lipsa de forta determinata de exploatarea acesteia. Pentru ca stresul sa se manifeste, este suflcienta aparitia unei pierderi reale sau percepute subiectiv sau insasi absenta cresterii fortelor. Ceinseamna resursele? Resurse sunt obiectele, insusirile personale, conditiile sau fortele pretuite de persoana sau care servesc dobandirii acestor obiecte, insusiri, conditii sau forte. Un exemplu de resurse il constituie detinerea unei competente, o experienta bogata, sentimentul propriei valori si al propriilor posibilitati, pozitia socio-economica sau profesia. Aceste resurse au pentru oameni o valoare instrumentala si o importanta simbolica, deoarece ii permit sa se autodefineasca. Modelul preconizeaza ca oamenii care inca nu sunt supusi stresului tind spre acumularea excesi va a resurselor, pentru a se pregati pentru posibilitatea unor pierderi ulterioare. Acest lucru este confirmat de cercetarile cu privire la resursele personalitatii: oamenii traiesc sentimentul succesului atunci cand creeaza excesul. Cand nu au posibilitatea de a acumula aceste resurse, ei devin deosebit de sensibili, se straduiesc sa preintampine pierderea resurselor sau sa intreprinda actiuni pentru autoaparare. Ne putem imbogati resursele investind in altele, de exemplu ajutand alte persoane. O asemenea actiune nu trebuie sa se desfasoare, fireste, pe principiul ,,ofer daca mi se ofera". Hobfoll scrie ca individul isi poate angaja, de exemplu, iubirea si tandretea, pentru a obtine acelasi lucru in schimb. Foarte frecvent, indivizii isi consacrd timpul si energia, adicd doud resurse importante, pentru a le modela in ceva maipretios, precum puterea si banii.
6 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Exercitiul 2 Ce crezi despre enuntul anterior? Ce resurse sunt pentru tine mai valoroase? Nu crezi ca importanta lor depinde de ierarhia noastra de valori? Poate ca doresti sa discuti despre aceste lucruri in tema pentru acasa! Cercetatorii afirma ca femeile sunt mai expuse stresului, deoarece noile asteptari care preced acumularea de resurse coresnnnzatoare sunt pentru oare barbatii nu percep asteptarile asemanator? Potrivit lui Hobfoll, rezervele sunt: obiectele, pretuite in plus atunci cand prezinta o valoare constand in raritatea lor sau in costul de achizitionare (de exemplu o casa oarecare, in comparatie cu o resedinta scumpa); ele sunt legate de pozitia economico-sociala, ca un important factor al rezistentei la stres; circumstantele, in masura in care sunt pretuite si cautate - de exemplu casatoria, postul ocupat, varsta -, toate acestea depinzand de valoarea pe care le-o atribuie indivizii sau grupurile; insusirile personalitatii, in masura in care consolideaza rezistenta la stres, permitand o asemenea orientare in lume, meat sa poti percepe intamplarile prin prisma previzibilitatii acestora si in legatura cu interesele proprii, un rol important avandu-1 aici sustinerea, care ne permite sa credem ca putem stapani imprejurarile stresante sau ca macar le putem intelege; energia, precum si timpul, banii si puterea, care vor ajuta la dobandirea altor resurse.

Sustinerea nu este aici o categorie distincta, ci este tratata ca resursa, in masura in care asigura alte resurse valoroase. De asemenea, aceasta poate diminua resursele. Sustinerea este benefica atunci cand favorizeaza nevoile situationale si poate avea rezultate indiferente sau daunatoare cand nu vine in intampinarea nevoilor. (4(22-23)) Intamplarea careia i se atribuie cea mai mare importanta este pierderea. Este vorba despre: moartea cuiva drag, divort, pierderea unui post, iesirea la pensie, suspendarea unui imprumut etc. Asemenea situatii marcheaza cea mai mare amenintare psihologica, constituind in acelasi timp cauza unui mare numar de cazuri depresive. Pierderea a ceva la care individul tine este deosebit de greu de suportat, intrucat ameninta atasamentul fata de un anumit rol. Este vorba de roluri importante, puternic legate de imaginea propriului EU. Schimbarile care semnaleaza cresterea resurselor ar trebui sa actioneze, sporind rezistenta umana la stres. Autorul distinge clar si starile de tranzitie, pe care le considers perioade de adaptare, vazand in ele procese care declanseaza o anumita provocare. Daca schimbarile sunt evenimente pozitive sau provocari carora le-am facut fata, acestea consolideaza rezistenta individului.

Psihologie

Lectia 55

Este posibil controlul stresului?

Oamenii tind spre compensarea pierderilor, angajand alte resurse. Aceste actiuni pot avea caracter nemijlocit - o noua casatorie dupa divert, o noua sarcina dupa una pierduta etc. - sau indirect, simbolic - de exemplu redobandirea respectului de sine prin schimbarea conditiilor daunatoare, redobandirea prestigiului in domenii inrudite, in actiuni interpersonal, in scopul obtinerii unor stimuli reversibili pozitivi. Tendinta de a redobandi resurse este stresanta in sine. Dupa un insucces, ne angajam energia, estimam pierderile potentiale, stabilim in ce masura suntem gata sa mai pierdem ceva, angajand alte resurse, si analizam probabilitatea obtinerii succesului sau compensarea pierderilor, prin alegerea unei strategii potrivite, de contracarare a stresului. Ca urmare a lipsei de resurse necesare compensarii pierderilor, se dezvolta spirala acestora. Persoanele incearca sa aplice strategii care se pot dovedi amagitoare, dar care pe timp scurt au efect bun. Daca nu sunt eficiente, persoanele respective ajung la o stare de disperare, expunandu-se in continuare pierderilor. Cei care nu dispun de resurse se straduiesc sa foloseasca ceea ce au, gest care se soldeaza adesea cu consecinte negative. Un rol esentialil joaca estimarea resurselor. Potrivit autorului, aceasta estimare depinde in mare masura de normele sociale: tendintele normative referitoare la modul de estimare a resurselor si de identificare a pierderilor indicd indivizilor modalitdtile de definire cefunctioneazd in mediul lor, precum si normele sociale acceptate, care stabilesc ce anume inseamndpierdere. Exercitiul 3 Se pare ca ceilalti oameni influenteaza modul in care intelegem anumiti factori ca pierderi. Esti de acord cu acest punct de vedere? Iti poti spune parerea in tema pentru acasa. Una dintre modalitatile de pastrare a resurselor de catre individ este reinterpretarea amenintarii ca sursa de provocare. Oamenii se pot concentra asupra a ceea ce pot castiga sau asupra a ceea pot pierde intr-o situatie data. De exemplu, preluarea unei companii de catre o corporate mai mare poate fi apreciata ca sansa a promovarii rapide a cadrelor de conducere sau ca prefigurare a unor concedieri masive. Exercitiul 4 Te rog sa dai alte exemple de interpretari care se deosebesc foarte mult intre ele. Este vorba aici despre o serie de experience referitoare la: avansari, nasteri, schimbari de domiciliu, plecari in strainatate etc. Te rog sa obtii o lista de opinii complet diferite despre o situatie sau despre o intamplare concreta, vazuta ca amenintare sau ca provocare. Observa cum se deosebesc oamenii in privinta tendintei de a aborda viata tocmai in acesti termeni. Tu insuti esti capabil de o asemenea reinterpretare? Te rog sa analizezi aceste aspecte cu partenerul tau de discutie.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare____

Capitol XX

Oamenii pot depasi sentimental pierderii, efectuand o noua evaluare, o noua apreciere a valorii resurselor pierdute sau periclitate. De exemplu, stresul produs de insuccesele la invataturapoate fi atenuat de acceptarea valorii depreciate a instruirii insesi. De asemenea, divortul poate fi perceput ca factor care ne afecteaza mai putin daca vom considera ca viata de familie este mai putin importanta. Oare, in loc sa depaseasca factorii de stres ori sa se supuna acestora, oamenii schimba interpretarea evenimentelor si a consecintelor acestora? Da, insa acest aspect este ceva mai complicat. Cand autoaprecierea unui student se bazeaza pe succesele la mvatatura, iar el traieste intr-o societate care pune pret pe nivelul de pregatire, o asemenea reinterpretare intampina numeroase obstacole. Valorile si modul de percepere a lumii constituie un element destul de stabil al constiintei de sine.
Aprecierea resurselor constituie o derivatd a valorilor recunoscute de oatneni.

In mod similar s-a pronuntat pe aceasta tema Kaplan: Indivizii vor suferi in mod subiectiv insuccese, in mdsura in care, dispundndde insusiri dobandite de la nastere sau achizitionate ulterior, se vor afla in diferite imprejurari in fata necesitdtii unor comportamente care le amenintdvalorile de baza sau care exprimd imposibilitatea atingerii acestor valori. Circumstantele care indicdfaptul cdindividul are insusiri mult diminuate sau case comportd intr-un mod apreciat ca atarepot conduce la sentimentul foarte stresant al lipsei acceptdrii de sine, daca valoarea esentiald o constituie autoapreciereapozitivd. Vorbind despre actiunea distructiva a periclitarii valorilor de baza sau ascunse, R. May afirma: Nelinistilepe care le simte omul ilfac sdse distingdprinfaptul ca este un animal valorizator, care explica lumea si viata cu ajutorul simbolurilor si al semnificatiilor. Cauza acestor nelinisti o constituie amenintarea valorilor pe care individulle considera esentiale pentru propria existenta.

Hobfoll stabileste asadar ca, atunci cand nu suntem expusi actiunii stresului, suntem deosebit de motivati de dorinta de a obtine resurse. Dorim sa ne imbogatim rezervele, asigurandu-ne in fata viitoarelor pierderi. In functie de scopurile individuale, contribuim la ridicarea pozitiei sociale, obtinem iubire, avere sau multumire. Asadar riscam, facand diferite investitii, iar daca beneficiul obtinut nu este suficient, le tratam ca pierderi. Pierderea reprezinta si neobtinerea beneficiului scontat, prevazut. Resursele au componente obiective si subiective. Analiza resurselor pe care oamenii le considera auxiliare in confruntarea cu diferite tipuii de pierderi ar imbogati cunostintele despre stres. Trebuie sa cercetam, asadar, specificul resurselor in contracararea consecintelor diferitelor tipuri de pierderi. Cercetarile au aratat, de exemplu, ca iubirea proprie este o resursa mai puternica decat celelalte si ca actiunea ajutorului social este limitata in timp.
Psihologie

Lectia 55

Este posibil controlul stresului?

Exercitiul 5 Incearca in primul rand sa identifici resursele importante pentru tine. Impartaseste-ti concluziile partenerului de discutie. Care este situatia resurselor tale? Poti vorbi despre acest lucru in tema pentru acasa.
Sa mai staruim putin asupra problematicii stresului, revenind la studiile despre situatiile dificile. Sa incepem cu povestea citata de A. De Mello: Intr-o dimineatd foarte rece, un robin si elevii sdi s-au adunat in jurul focului. Unul dintre discipoli, raportdndu-se la invdtdtura maestrului sdu, spuse: Intr-o zi geroasd ca asta stiu exact ce am defdcut. Ce anume ? - il mtrebard ceilalti.
Sdpdstrez cdldura. lar dacd acest lucru este imposibil, voi sti in continuare ce sdfac.

Ce anume? Sdinghet.

Autorul comenteaza: Realitatea nupoatefi cu adevdrat respinsdsau acceptatd. A fugi de ea inseamnd afugi depropriile tale tdlpi. A o accepta inseamnd a-ti sdruta propria gurd. Tot ceea ce iti trebuie este sa vezi, sd intelegi si sd ddinui in liniste. O situatie dificila, in ciuda unor opinii existente, nu totdeauna trebuie sa provoace tulburari in manifestarea individului. Chiar si intr-o perspective indepartata, in dezvoltarea individului, rolul acesteia poate fi pozitiv. Aceasta se intampla daca: dificultatea va avea, in primul rand, caracter cognitiv; nu vor fi periclitate valorile de baza ale individului; nu se va epuiza rezistenta omului; tulburarile vor fi trecatoare, adica nu vor necesita reorganizarea si recoordonarea activitatilor.

In acest fel se organizeaza ajutorul in activitatea de recuperare si in psihoterapie. Creandu-se un sentiment de securitate, se urmareste ca gradul de dificultate sa nu depaseasca posibilitatile individuate ale persoanei si rezistenta acesteia. Situatiile dificile perturba manifestarea omului atunci cand: ameninta principalele valori la care tine acesta; determina o stare de tensiune emotionala negativa, brusca sau trenanta -indeosebi teama; depasesc rezistenta fizica si psihica a individului (situatii care pericliteaza viata, sanatatea sau demnitatea personala, situatia pierderii celor apropiati, blocarea realizarii scopurilor in viata si privarea indelungata de miscare si de contacte emotionale), iar sfera dificultatilor cuprinde diferite domenii de viata ale individului: familia, activitatea profesionala, mediul si anturajul.
10 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Un rol important in depasirea situatiilor dificile il joaca factorii de personalitate. In afara de sanatate, de rezistenta si diverse caracteristici fundamentale ale sistemului nervos, pot fi distinse aici:
capacitatea de orientare in mediul din jur: rigoarea, obiectivitatea si intelegerea generala a fenomenelor; cunostintele (bogate, operative, ierarhizate, organizate, diferentierea structurilor cognitive, deschiderea acestora la noi informatii); capacitatea de orientare si de control asupra propriilor actiuni (maturitatea emotionala); autocunoasterea exacta, realista si autoaprecierea pozitiva, in ansamblu; capacitatea de a face fata situatiilor dificile, ceea ce tine de antrenament in depasirea rationala a dificultatilor si de flexibilitatea modelelor de actiune.

Trebuie sa semnalam aici faptul ca indeosebi situatiile sociale pot deveni usor situatii dificile, deoarece se caracterizeaza prin plurivalenta si prin complexitatea elementelor externe. Acestea se supun greu regulilor obiective ale deductiei. Obiectivele sociale prezinta o importanta reala pentru individ, fiind active si in raport de autonomie cu acesta.
Cum raspundem, in general, la o situatie dificila? Modalitatile de raspuns sunt numeroase si vor fi descrise in continuare.

Comportamentele de aparare
(8(27-41)) (5(16-22))

Te rog sa revii la lectura teoriei si la sistematizarea mecanismelor de aparare. Reaminteste-ti, de asemenea, conceptia despre tulburarile de comportament care pot aparea in situatii dificile.

Rolul mecanismelor de aparare

Aceste mecanisme sunt concepute adesea ca moduri imature si patologizante in lupta cu incordarea. Sa reflectam asupra acestui aspect inca o data, dar din alta perspectiva. Actiunea acestora este intotdeauna nefavorabila omului? In analiza rolului mecanismelor de aparare din viata noastra, putem adopta, de asemenea, perspectiva rationalitatii. O prezinta E. Necka, in incercarea de a-i defini functiile de reglare. Autoarea afirma ca, in ciuda prezentei si a aplicarii generale a oricaror mecanisme de aparare, marea majoritate a oamenilor cunosc lumea si actioneaza in mod adecvat, far a a deforma realitatea. fn opinia autoarei, mecanismele de aparare actioneaza in situatii dificile din punct de vedere emotional, greu suportabile, si due la deformarea informatiilor personale, nu a informatiilor instrumentale. Intr-o situatie dificila emotional, individul va aplica mecanismele de aparare doar atunci cand problema este disperata. In caz contrar, va actiona si va gandi in mod rational.

Psihologie

11

Lectia 55

Este posibil controlul stresului?

Deformarea informatiilor nu exclude posibilitatea receptarii adecvate a acestora in viitor. Mecanismele noastre cognitive codifica aceste informatii la niveluri inferioare ale structurii cognitive, dar accesibile. Intr-o asemenea abordare, mecanismele de aparare sunt adecvate la nivel de reglare, dar imprecise la nivel cognitiv, actionand ori de cate ori o cer situatia si sarcina pe care o realizeaza persoana. Necka vorbeste despre capacitatea de actiune eficienta, independent de tulburarile din sfera personala. Aceste mecanisme au ca sarcina reglarea tensiunilor emotionale in structura autocunoasterii. Mecanismele de aparare, intelese astfel, pot fi niste reactii la stres, declansate dupa depasirea unui anumit prag al incordarii. Pot fi intelese, de asemenea, ca modalitati de a readuce in structura EU-lui eficienta in actiune, impusa si mentinuta de mecanisme si structuri extrapersonale. Faptul ca mecanismele de aparare pot fi eficiente nu a fost contestat niciodata, dar scopurile actiunii lor nu au fost concepute in categorii pozitive. Situatia data poate fi receptata ca o pierdere, o amenintare sau o provocare. In functie de resursele accesibile, proprii si externe, va fi tratata ca o situatie care poate fi depasita. Comportamentele de aparare si cele nebazate pe aparare se manifesta in viata unei persoane in mod alternativ, putand avea caracter pur instrumental. Prezenta mecanismelor de aparare in repertoriul comportamental nu trebuie sa fie o insusire durabila a personalitatii. Asadar, aceste mecanisme nu trebuie sa fie analizate in termeni de caracteristici. Mecanismele de aparare si modalitatile rationale de a face fata problemeior au un caracter pregnant situational. Aparitia mecanismului de aparare nu depinde de forta tensiunii sau de nivelul de divergenta dintre ceea ce percepem si structurile noastre cognitive, ci reprezinta o consecinta a sarcinii sau a valorii implicate in situatia de stres. Nu se leaga de forta de actiune a situatiei, ci de semnificatia care i se confera. Mecanismele de aparare ar trebuie sa fie analizate avand in vedere eficienta de actiune de care da dovada individul in situatia data.

i ' a&esfa este> an mod ' e a. &/-//', Am an contact a

eu. rvoL L$ita.tea./

12

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Unuldintre criteriile importante ale sanatatiipsihice este contactuladecvat cu realitatea.

Dar asta ar exclude folosirea mecanismelor de aparare. Se constata insa ca oamenii au, in general, tendinta de a se vedea pe ei insisi intr-un mod pozitiv, care nu are nimic comun cu realitatea. Ei deformeaza informatiile care contravin acestei imagini favorabile. Cercetarile - intreprinse indeosebi pe populatia americana - arata ca autoaprecierea exagerata are caracter general printre oamenii care se manifesta normal. Lipsa de realism se refera la reprezentarile despre sine, la sentimentul de control si de incredere in viitor, dupa cum reiese din cercetarile lui Taylor. Oamenii afirma, rn general, ca sunt mai buni decat cei ,,mediocri", indiferent de efectul muncii si al actiunilor in grup, evitand sa aprecieze deschis alte persoane. Aprecierile sunt formulate rapid si automat. Cei cercetati supraestimeaza propriul control asupra faptelor intamplatoare si propria influenta asupra succesului. Ei afirma ca prezentul este mai bun decat trecutul, iar viitorul va fi si mai bun. Dupa ei, in viitor vor avea parte de succese, iar probabilitatea unor intamplari negative este foarte scazuta. Pe de alta parte, se constata ca persoanele cu autoapreciere neexagerata, cu o imagine echilibrata si cu simtul controlului sunt oameni depresivi, care traiesc sentimentul de disconfort. Oare o asemenea actiune a mecanismelor de aparare are caracter de inadaptare? Acest lucru poate fi discutat! Mecanismele de aparare pot fi intelese, in acest caz, ca mijloace de rezistenta emotionala si de satisfactie temporara in numele unor objective mai importante. Taylor sustine ca acceptarea de sine inlesneste stabilirea legaturilor cu ceilalti si colaborarea, sporeste toleranta si elimina stresul. Prin dominarea emotiei pozitive, ea face posibila functionarea pe baza consolidarii pozitive, inlesnind functionarea cognitiva cu caracter creativ si eficient. Ca sistem de convingeri cu privire la propria eficienta, ea sporeste rezistenta la insucces si aprecierea propriilor posibilitati, in contextul viitoarelor cerinte. Este, asadar, o contrapondere fata de neputinta, de pesimism si de fatalism. Asemenea fenomene sunt neindoielnic o marturie a culturii in cadrul careia se inscriu ca elemente componente. Exercitiul 6 Ar fi interesant de vazut care sunt rezultatele cercetarii pe populatia Romaniei! Dar tu insuti cum te prezinti? Ai dori sa te pronimti pe aceasta tema? Ce crezi despre rolul imaginii nerealiste, pozitive, despre sine? Poti vorbi despre acest lucru chiar in tema pentru acasa! Comportamentul nostru in timpul stresului poate fi analizat, de asemenea, folosindu-ne de modelul controlului asupra evenimentelor. Cu siguranta, merita sa cunoastem si o asemenea abordare.
Psihologie 13

Lectia 55

____________________________________Este posibil controlul stresului?

Mecanismele de control asupra evenimentelor si mecanismele de autocontrol

__________Modelul controlului a fost elaborat de F.B. Bryant, care a diferentiat patru mecanisme esentiale de control asupra evenimentelor. In cadrul controlului, se tine seama de diferite perspective temporale (trecutul, prezentul si viitorul) si de posibilitatile personale in sfera de control asupra evenimentelor. Astfel: controlul primar consta in activitatea indreptata nemijlocit asupra schimbarii mediului, in perceperea necesitatii de a schimba lumea; controlul secundar consta in necesitatea de a schimba propriile reactii sau comportamente, in adaptarea fata de lume. In interpretare si valorizare, controlul nu este un fenomen simplu, ci un mecanism complicat, care implica o serie de procese diferite cu caracter afectiv (emotional) si reflexiv (intelectual). Autorul propune schema de mai jos:
Controlul: controlul primar

MENTINEREA Experienta: pozitiva

EV-ITAREA

negativa

TRAIREA

controlul secundar CONFRUNTAREA

Mecanismele de evitare (engl. avoiding) se manifests ca urmare a unei asemenea interpretari si valorizari care fac ca persoana sa considere evenimentele negative. Apare concomitent convingerea ca trebuie sa fie intreprinsa o oarecare activitate (controlul primar). Acesta este efectul experientei pe baza careia s-a format convingerea ca subiectul este in stare sa evite intamplarile negative. Acest comportament este favorizat de sentimentul evitarii frecvente a evenimentelor nefericite, adica de sentimentul ca este norocos. Mecanismele de confruntare (engl. coping) constituie o consecinta a estimarii negative a intamplarilor, laolalta cu hotararea ca merita, se cuvine, are sens sa depunem efortul de a ne confrunta cu acestea. Acest comportament este favorizat de credintele religioase, de convingerea cuprivire la o lume dreapta. Confruntarea permite diminuarea emotiilor negative si ajungerea la o gratificatie in forma sentimentului de forta, de rezistenta si de multumire de sine, ca persoana de exceptie, valoroasa, morala. Aceste mecanisme sunt o alternativa a mecanismelor de aparare. In cadrul lor se disting doua tipuri: actiunea nemijlocita si activitatile de reinterpretare.
14 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_______ XX

Capitol

Mecanismele de mentinere (engl. obtaining) se refera la evenimente pozitive. Cand persoana estimeaza un eveniment pozitiv si propriile posibilitati de actiune, tinde spre mentinerea acestora. O mare importanta o au aici convingerile fixate in experienta personala, referitoare la consecintele pozitive ale activitatii nemijlocite si valorizarea pozitiva a riscului intreprins in viata. Mecanismele de percepere/traire (engl. savouring} se refera, de asemenea, la intamplarile percepute ca fiind pozitive, fata de care se aplica controlul secundar. Mecanismele de control referitoare la valorizarea decisiv pozitiva a intamplarilor sau a situatiilor (mentinerea si perceperea), indiferent de tipul de control, sunt considerate in aceasta teorie ca avand rol de promovare a sanatatii psihice. Toate mecanismele trebuie sa fie adaptate la conditiile externe din prezent si la posibilitatile interne ale individului. O persoana sanatoasa ar trebui sa aiba posibilitatea de a folosi rapid, flexibil si eficient toate mecanismele de control posibile. Acest aspect depinde totodata de acuratetea perceperii lumii si a sinelui si de simtul impartialitatii, inprocesul de estimare si de interpretare. Extinde-ti sfera cunostintelor despre mecanismele de confruntare. La inceput, poti (4 (2 l-38n reveni la teoria intamplarilor critice. Incearca sa-ti dai seama, de asemenea, pe care dintre aceste mecanisme le folosesti frecvent.

Procesul de confruntare cu evenimente critice in viata

Pentru definirea fenomenului de confruntare a fost acceptat termenul coping. Acesta se traduce ca un proces de confruntare, ca activitati prin care ne depasim stresul. Este un gen de actiuni ale omului care constau in valorificarea activitatii psihice eficiente, realist-rationale, opuse mecanismelor de aparare. Potrivit lui Radochonski, confruntarea este un ansamblu complicat si dinamic de procese psihice si de comportamente, tinzand spre formarea de noi modalitati de indeplinire a cerintelor si de realizare a scopurilor, in situatia in care cerintele externe si cele interne, esentiale pentru individ, determina o povara psihica si o stare de perturbare a resurselor de adaptare ale omului. Orice comportament se poate folosi in confruntarea cu un eveniment critic in viata. Asadar, acest aspect poate fi examinat in cadrul unor orientari teoretice diferite. Astfel, in psihologia personalitatii, termenul coping este inteles ca un mecanism opus apararii, in sensul reactiei defensive (engl. defending). Coping-u\ urmeaza sa duca la atingerea unor scopuri realiste, este rational, adaptat la situatie, flexibil si nu are legatura cu patologia personalitatii. In fenomenologie, acest mecanism este analizat din punctul de vedere al redefinirii sensului intamplarii si al consecintelor acesteia, ceea ce se foloseste, in primul rand, in situatia unor pierderi si a doliului.

Psihologie

1 5

Lecfoa 55_______^^^__^__________________________Este posibil controlul stresului?

In abordarea cognitiva, coping-ul este incercarea de a rezolva problemele care apar atunci cand cerintele prezinta pentru persoana o mare importanta si perturba in acelasi timp rezervele de adaptare ale acesteia. Lazarus sustine ca nu putem considera eficiente doar mecanismele rationale, realiste, orientate spre rezolvarea problemelor. Dimpotriva, se poate constata ca este foarte eficient mecanismul simplu de aparare sau reactia bazata pe deprindere. Asadar, se confirma punctul de vedere prezentat anterior. Indeosebi in situatii de presiune extrema - curn ar fi lagarul de concentrare, confruntarea cu o boala grava - este eficienta folosirea tagaduirii, evitarea confruntarii cu problema, reglarea prin deprindere a tensiunii. Putem porni aici de la premisa simpla ca, daca exista ceva si este eficient, atunci acest ceva are importanta in procesul de adaptare, permitandu-ne sarezistam. Procesele de confruntare sunt analizate in mod variat. Krohe descrie astfel: actele de confruntare - cele mai mici unitati ale secventelor acestui proces; formele de confruntare - comportamente sau procese imbinate in anumite ansambluri bazate pe asemanare; modelele de confruntare - forme de actiune, legate intre ele, actionand in timp; strategiile de confruntare - ansambluri de comportamente diferite, folosite timp indelungat, indiferent de situatie.

Perrez introduce notiunea de episod al confruntarii, alcatuit din cerinte (situatii), acte de confruntare si apreciere secundara, care schimba situatia si celelalte forme ale confruntarii. Procesul de confruntare consta in: aprecierea primara a situatiei, respectiv valorizarea; aprecierea secundara, referitoare la control, libertatea de optiune, caracterul deschis al sarcinii, aprecierea resurselor; efectuarea unui asemenea act de confruntare, respectiv cautarea informatiei, redefinirea situatiei, estimarea posibilitatilor; schimbarea situatiei, ca urmare a actului de confruntare; urmatoarea estimare etc.

Lazarus si Launier disting patru categorii principale de coping: 1. cautarea informatiilor; 2. comportamentulnemijlocit; 3. blocarea activitatii; 4. procesele intrapsihice. La randul sau, Moos delimiteaza alte categorii de confruntare cu crizele care apar in viata: forme de confruntare orientate spre analiza si estimarea evenimentului (analiza logica a situatiei, redefinirea cognitiva a situatiei - de exemplu amenintarea intr-o situatie determina provocare, dar si evitarea informatiilor despre situatie si negarea acesteia);
16 Psihologie

r
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX

forme de confruntare orientate spre rezolvarea de probleme (cautarea de noi informatii si ajutor, rezolvarea problemelor si incercarea activa de a actiona, practicarea formelor alternative de activitate); forme orientate spre emotii (reglarea tensiunii afective, exprimarea sentimentelor, acceptarea si renuntarea).

Bramer si Abrego disting urmatoarele abilitati care determina sentimentul de competenta in confruntare, legate strans de actualizarea potentialului creativ al omului: de percepere, de identificare si de apreciere a evenimentului; de dobandire, de dezvoltare si de valorificare a resurselor sociale externe (a sistemelor de ajutorare); de dobandire si de valorificare a resurselor subiective; de reducere a tensiunii; de planificare si de introducere a schimbarilor.

Aceste abilitati noi trebuie dobandite, formate. Aceasta este o activitate creativa in mare masura. Proiectarea scopului activitatii necesita crearea unei viziuni proprii asupra realitatii sociale sau psihologice, de exemplu a viziunii asupra casniciei, profesiei, locuintei, viziunea asupra legaturii copil-parinte-profesor. Defmirea scopului schimbarii depinde de definirea si de identificarea situatiei problematice. Nu dispunem aici de solutii gata elaborate. In cazul unor probleme polivalente, al unui scop neclar, al lipsei de solutii deja existente, cand sunt implicate valori importante, poate aparea o mare tensiune si se pot declansa emotii care decurg din aprecierea preliminara a situatiei. Eficienta si aspectul creativ al rezolvarii situatiei depind de aceasta apreciere.
Teama si depresia blocheaza solutiile creative. Anticiparea pierderii elihereaza tendintele de aparare. Furia, frustrarea si aprecierea situatiei in termenii provocarii si ai anticiparii succesului si a satisfactiei sustin procesul creativ.

Exercitiul 7 Te rog sa observi ca aceasta informatie este foarte importanta pentru tine. Cum oare o vei folosi in viata? Imi poti povesti despre acest lucru in tema pentru acasa. Concluziile care rezulta din afirmatiile anterioare ne indearnna sa reglam emotiile in asa fel inct sa cream conditii emotionale pentru rezolvarea creativa a problemelor. Un rol important il joaca si utilizarea memoriei, datorita careia este posibila dezvoltarea sentimentului de competenta in folosirea cunostintelor generalizate despre cum trebuie sa actionam in situatii noi. Aceasta amelioreaza dispozitia interna, stimuleaza sentimentul de actiune si de control si influenteaza starea afectiva, inlesnind comportamentele creative.
Psihologie 1 7

Lectia 55________________________________________Este posibil controlul stresului?

Kocowski este autorul unui model intelectual al situatiei problematizate, util in analiza acestei probleme. El pune un accent semnificativ pe sesizarea legaturilor dintre elementele situatiei problematizate, ceea ce permite proiectarea unor idei de actiune adecvata. Acest model este numit idee directoare. Orice element nou - operatic, idee - apare aici in contextul cunostintelor de pana atunci despre problema, iar aceste cunostinte sunt folosite la generarea elementelor noi. Aceasta abordare este similara procesului de confruntare creativa din modelul centrat pe abilitati.

Un astfel de model intelectual al situatiei problematizate se poate dezvolta, dupa opinia autorului, pe baza urmatoarelor strategii: strategia ,,de la capat", care consta in analiza datelor preliminare ale situatiei problema si in cautarea informatiilor in afara si in interiorul sistemului de cunostinte; strategia ,,de la sfarsit", constand in concretizarea sau chiar in vizualizarea scopului, in crearea viziunii asupra acestuia; strategia ,,de la mijloc", constand in dezvoltarea ideilor directoare si in crearea de programe concrete de aplicare, adica in generarea modalitatilor prin care se atinge scopul. Periplul nostru prin aceste teorii se va imbogati cu abordarea problemei asertivitatii, care isi poate dovedi utilitatea in discutarea acestei teme.

Asertivitatea
Asertivitatea reprezintd un ansamblu de competence care se manifestdin situatii interpersonale, cu scopul de a realiza valori importante, personale si extrapersonale, de a dezvolta si a apdra imaginedproprieipersoane si de a deterniina acceptarea de sine.
18 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_________

Capitol XX

Aceste comportamente pot avea caracterul unor reactii la cerintele situatiei, precum si al unei activitati constiente a subiectului si pot consta in: exprimarea libera si controlata a sentimentelor pozitive si negative, prin int^Bediulunorvariatcfomicd^ApicsfcT^ ' exprimarea propriilor pareri sau conceptii in public si in situatii de rise; urmarirea propriilor drepturi; exprimarea dezacordului fata de umilire si de comportamentele agresive; refuzul indeplinirii unor deziderate absolut nepotrivite, bazate pe exploatare; acceptarea sau respingerea calificativelor altor oarneni la adresa propriei persoane, pe baza unei interpretari independente, critice a acestora; solicitarea ajutorului si a serviciilor de la alte persoane; initierea, intretinerea si restrangerea comunicarii cu diferite persoane. -

Intelegerea asertivitatii ca ansamblu esential de competente ne permite sa vedem in aceasta un indiciu al altor stari si valori importante, precum realizarea sarcinilor din domeniul dezvoltarii sau atingerea sanatatii psihice. Comportamentele asertive sunt intelese ca functie a unei personalitati mature si integrate. De asemenea, nu poate fi trecut cu vederea rolul elementului situational, care constituie contextul indispensabil pentru manifestarea acestei competente a omului. Situatia nu este doar un element necesar pentru punerea in relief a acestor competente specifice, ci intra intr-o legatura interactiva cu factorii de personalitate, alcatuind impreuna cu acestia o noua calitate care influenteaza forma definitiva a comportamentului si eficienta acestuia. Asertivitatea va putea sa transpara atat in reactii simple, necomplicate, fata de o situatie (de exemplu puterea de a spune Nu la propuneri aflate in discordanta cu vointa persoanei), precum si in activitati complexe, menite sa raspunda la sarcini importante in viata - de exemplu redobandirea bunului renume, pe parcursul unui proces de reabilitare. Din structura asertivitatii fac parte competente diferite din punct de vedere calitativ, din sfera sarcinilor, a comunicarii si a expresivitatii. Asertivitatea inteleasa astfel nu serveste doar comportamentului de tip statu quo, fiind totodata o aspiratie spre dobandirea de noi deprinderi legate de actMtatile creative. Asadar, este vorba despre un ansamblu de competente dorite, stimuland dezvoltarea si contribuind la cunoasterea satisfactiei personale. Oare invatand asertivitatea nu intampinam anumite primejdii? Folosirea unor asemenea competente nu este legata de suportarea unor costuri personale? Asertivitatea ameninta alte persoane? Spre deosebire de agresivitate, scopul asertivitatii nu este distructiv, nu se urmareste distrugerea valorilor, ci realizarea de valori, asadar apararea si dezvoltarea, fara incalcarea drepturilor celorlalti si fara deranjarea acestora. Cu toate acestea, cercetarile arata o corelare scazuta, dar pozitiva, intre asertivitate si agresivitate,
Psihologie 19

Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?

in general. In mod similar, relatia dintre egocentrism si asertivitate nu dispune de o analiza bine precizata. Comportamentele asertive pot conduce la obtinerea de avantaje personale, dar nu exclud posibilitatea de a actiona in favoarea celorlalti si nicLniLJeleva o motivatie egocentrica. Nu se poate face, deci, o legaturaJntre^ asertivitate si scaderea motivatiei prosociale. Asertivitatea se manifesta diferit la barbati fata de femei. La femei se observa abilitati de comunicare mai bune si o mai mare diversitate de posibilitati in exprimarea emotiilor. La randul lor, barbatii rezolva cu o mai mare usurinta anumite sarcini: isi apara drepturile sau inving impedimentele. Este vorba atat despre caracteristici innascute, diferite ale persoanelor de sex diferit, cat si despre efectul unui demers educativ diferentiat. In plus, un rol important il joaca teama fata de sanctiunile sociale la adresa unei persoane care patrunde pe terenul comportamentelor rezervate in mod traditional sexului opus. Problema influentei genului asupra manifestarii asertive se complica datorita varstei persoanei. Pe parcursul vietii de adult, omul isi revizuieste atitudinile sale traditionale: barbatii devin mai grijulii si mai deschisi, mai preocupati de dezvoltarea relatiilor intime, iar femeile devin mai curajoase in privinta prezentarii propriei pareri si a satisfacerii propriilor nevoi. Totusi, daca la varsta mijlocie persoanele manifesta comportamente in discordanta cu modelul traditional al genului, ele au sentimentul subiectiv al inrautatirii propriei sanatati psihice. Autorii sugereaza ca aici actioneaza factorul de control social, a carui intensitate se diminueaza dupa varsta de 50 de ani.
Gould afirma ca: Reestimarea dureroasda imaginii propriei persoane revine varstei de 40 de ani si, dupd solutionarea crizei varstei medii, oamenii incep sd trdiasca in acord cu modelelepe care mai devreme le contestau, suferind influente din exterior. Tu ce crezi despre aceasta?

MR ffl COfmfltMRESmR PRESMM

20

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Asertivitatea se dezvolta fara perturbari la persoanele cii o adecvata acceptare de sine. Aceasta actioneaza totodatd reversibil, intdrind sentimentul identitatii sipe eel al sigurantei de sine.

Exercitiul 8 Ar fi minunat daca ai dori sa reflectezi asupra propriului nivel de asertivitate. Iti atrag atentia sa nu o confiinzi cu agresivitatea. De asemenea, nu trebuie sa o pui in legatura doar cu apararea propriului EU. Cel mai potrivit ar fi sa o concepi in termenii dezvoltarii personale. Doresti sa te pronunti pe aceasta tema?

In aceasta lectie am revenit la abordarile teoretice asupra stresului. Am analizat numeroase probleme, asadar este util un rezumat care sa ajute la sistematizarea materialului parcurs. Ai parcurs modelul centrat pe resurse. Am urmarit, de asemenea, manifestarea noastraintr-o situatie dificila. Am examinat iarasi comportamentele de aparare si am acordat interes mecanismelor de aparare. Am analizat altfel decat pana acum utilitatea si limitele acestora, recurgand la criteriul contactului adecvat cu realitatea. Am vorbit, de asemenea, despre mecanismele de control asupra evenimentelor si despre cele de autocontrol. Am introdus notiunile de control priniar si secundar. Ne-am oprit ceva mai mult asupra mecanismului de confruntare (coping). In final, am trecut la asertivitate, inteleasa ca ansamblu de competente personale specifice. Te rog sa nu te straduiesti sa retii punctele de vedere ale diferitilor autori, premisele modelelor, rezultatele cercetarilor. Retine insa propriile tale reflectii, descoperirile personale.

Psihologie

21

LECTIA 56
Cum sa diminuam efectele stresului?
Moto: Cdnd spre amurgul zilei voi sta in fata ta, imi vei zari cicatricele si vei cunoaste cdamfostrdnit si cam-am lecuit. (Tagore)

Cum sa domini influenta distructiva a starii de tensiune asupra vietii noastre?

Cel mai simplu raspuns la aceasta intrebare este sa constientizam ca suntem persoane capabile sa actionam, sa luam decizii si sa introducem schimbari in viata noastra. Cu toata certitudinea, suntem capabili ca noi insine sa nu contribuim la aparitia de noi situatii dificile, Autocunoasterea bazata atat pe cunoasterea unor teorii adecvate si pe reflectii aprofundate despre noi insine, cat si pe experienta personala, ne permite sa folosim mecanisme de autocontrol cu ajutorul carora sa nu cream dificultati si situatii conflictuale in viata de toate zilele. Autocunoasterea si constiinta de sine ne obliga sa beneficiem in mod responsabil de propriile resurse. Poti alege, asadar, in viata sarcini care, depasind doar intr-o anumita masura posibilitatile tale, sa poata fi considerate de tine provocari stimulatoare. Asemenea situatii iti vor stimula dezvoltarea, iti vor construi o apreciere de sine pozitiva, te vor ajuta sa devii creativ. In acest caz, planurile si intentiile tale vor fi realiste, posibil de realizat in conditiile date. De asemenea, nu vei incerca sa te asiguri doar aparent, fiindca simti disconfortul legat de plictiseala, de lipsa de stimuli si ai probleme cu realizarea de sine. Autocunoasterea te obliga la stabilirea si la mentinerea de relatii interpersonale care nu ranesc, nu-ti scad din prestigiu, permitand un schimb bazat pe parteneriat si pe informatii reversibile, care servesc la dezvoltarea ambelor parti.

lata prim a noastra indicatie: cu siguranta, putem sa nu declansam stresul.

Exercitiul 1: Singur mi-am pregatit acest stres... Te rog sa cauti in amintirile personale situatii in care ai incalcat principiul de a nu crea starea de stres. Gandeste-te cum, cand si daca ai fost responsabil de aparitia unui conflict, ai abordat sarcini mai presus de posibilitatile tale sau ti-ai asumat roluri ale caror cerinte nu le-ai putut indeplini. Probabil tu insuti ,,ai dezlantuit un razboi" intre cei din jurul tau! Poate ca ti-ai propus
22 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

prea multe obiective, fara sa fi fost obligat de conditiile externe! Poate ti-ai suprasolicitat organismul, epuizandu-i fortele si energia! Priveste aceasta situatie. Gandeste-te cat de des poti avea parte de o asemenea^ = categoric dc intaaiplail. In ce masura tu insuti esti autorul propriului stres? Daca doresti, intreaba despre acest lucru si alte persoane. Nu uita ca, prin atitudinea ta, nu invinuiesti pe nimeni, nu dai sfaturi, nu sugerezi nimic. Un bun ajutor va consta aici in a fi martoral demn al trezirii constiintei in aceasta sfera de viata. De asemenea, te poti ocupa de analiza mai profunda a manifestarii unei persoane care, dupa tine, are tendinta de a crea stres sau este aproape libera de o asemenea povara. Analizeaza factorii care sustin fiecare dintre aceste ipostaze. Ce anume ai invatat pe parcursul acestui exercitiu? Ce ai aflat in legatura cu tine? Autocontrolul permite, de asemenea, sa eviti implicarea in situatii care sunt deosebit de dificile pentru tine. Ar trebui, asadar, sa le percepem exact si sa le ocolim, sa le evitam, sa nu ne angajam. Nu este vorba despre aplicarea ,,politicii strutului", cu ajutorul careia o singura nereusita ne-ar inchide in fata reusitelor intr-un anumit domeniu de viata, ci este vorba despre cantarirea rationala a propriilor posibilitati, a situatiei si a disponibilitatilor, a mobilizarii si a capacitatii de a suporta, eventual, un alt esec. Exemple (A): O persoana care are probleme serioase cu pronuntia nu se va angaja sa tina un discurs la o conferinta importanta, un om care inoata slab nu se va lasa convins sa participe la un concurs de inot, un individ lucid va refuza sa-i insoteasca pe cei care beau etc.

Psihologie

23

Lectia 56

Cum sa diminuam efectele stresului?

Cea de-a doua indicatie ar fi ca putem evita situatiile deosebit de dificile pentru noi; nu ne vom angaja in asemenea situatii inainte de a ne asigura de sustinere, de confort si de factorii care sporesc probabilitatea succesului. Te rog sa nu uiti insa ca aici nu este vorba despre evadare, despre spirit de conservare, ci despre ratiune. Ridicand o greutate, un om intelept isi estimeaza posibilitatile. De asemenea, el nu preconizeaza ca nu va ridica niciodata o greutate mult mai mare. Are constiinta ca poate face lucrul acesta, in masura in care va depune eforturi corespunzatoare, isi va planifica actiunile in timp si va beneficia de ajutor.
Exercitiul 2: Nu am ridicat manusa...

Te rog sa investighezi cateva persoane in legatura cu experienta de a refuza intreprinderea unei anumite activitati care, dupa ele, putea fi extrem de stresanta. Roaga-le sa incerce sa-ti explice rationamentul lor inainte de a refuza. Poate vei reusi sa obtii informatii despre situatii contrare, in care o persoana a actionat impotriva binelui propriu, in dezacord cu ceea ce stia pana atunci despre sine. Concentreaza-te, te rog, asupra factorilor care inlesnesc si care ingreuneaza luarea unei decizii cu privire la refuzul de a ne implica intr-o anumita sarcina. Urmareste in ce masura judecata subiectiva a fost in aceasta situatie in concordanta cu stiinta ta despre posibilitatile reale ale acestor persoane si despre conditiile impuse. Ce crezi? Care este in aceste circumstante ,,cel mai important element de reglare" a actiunii noastre? Simtul subiectiv, reprezentarea sau cunostintele si judecatile obiectivizate? Daca doresti, analizeaza-ti la fel si propriul comportament. Poate ca vei avea nevoie de ajutorul partenerului de discutie! Imi poti povesti despre toate acestea in tema pentru acasa. De asemenea, suntem responsabili pentru subordonarea pasiva, pentru complacerea in relatii, roluri, sarcini, situatii pe care nu le-am general noi insine, dar care sunt distructive pentru noi. Atreia indicatie spune ca ar fl bine sa invatam sa le depasim in mod activ si, abia atunci cand acest lucru se dovedeste ineficient, sa parasim zona de actiune a fortelor distructive pentru noi. Uneori uitam aceasta. Cu cat ne aflam mai mult intr-o situatie data, o consideram neschimbatoare, durabila. Nu ne trece prin minte ca putem face ceva pentru a o schimba. Se intampla insa uneori sa fi exploatat toate formele de care dispunem si tot sa nu obtinem nici un efect. Esti obosit, resemnat. Te rog sa nu uiti insa ca victima supusa unei violente de durata este coparticipanta la raul aparut, datorita pasivitatii si subordonarii. Exemple (B): Sotul ma bate, partenerul este violent fata de copii, sunt molestata sexual, seful ma exploateaza, dandu-mi sarcini excesive fara a-mi plati, vecinul abuzeaza de rabdarea mea, facand galagie... Cum se intampla sa permiti toate acestea?
24

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Ce poti face? Sa verifici daca ceea ce ai facut in aceasta directie epuizeaza in realitate toate modalitatile posibile de actiune, in situatia data. Gandeste-te daca doresti sa o re/olvi. Ce factori te retin? Oare constiinta de a fi victima nu indeplineste in viata ta o anumita functie suplimentara, benefica pentru tine? Extinde-ti, asadar, cunostintele despre aceasta problcmai

Cauta persoane cu experience asemanatoare!

Este excelenta si munca in grup! Intereseaza-te de institutiile care iti pot acorda ajutor! Discuta cu o persoana neprofesionista! Adreseaza-te unui specialist care sa te ajute intr-o anumita problema concreta!
Exercitiul 3: M-am descurcat de minune in fata acestei dificultati!

Te rog sa alegi o intamplare dificila din viata ta, cand, dupa tine, ai obtinut eel mai mare succes, cu un efort considerabil, cu metode inovative si eficiente. Te poti pregati in mod adecvat in acest sens, folosind, de exemplu, relaxarea imbinata cu vizualizarea. S-ar putea sa-ti foloseasca ajutorul unei persoane de incredere, care te va sustine. Aceasta persoana poate nota sau inregistra enunturile tale. Daca nu ai asemenea posibilitati, straduieste-te sa memorezi torul si sa notezi mai tarziu. Asadar, intr-o atmosfera de confort si de securitate, intoarce-te in lumea amintirilor. Incearca sa simti inca o data dificultatile cu care a trebuit sa te confrunti. Ce sentimente ai trait atunci? Aminteste-ti daca si cine anume te-a insotit. Ce idei si ce strategii de rezolvare ai abordat? Cat timp au durat? Cum arata modalitatea prin care te-ai descurcat eficient? Ce ai schimbat in lume si ce s-a schimbat in tine insuti? Cum ai suportat emotiile? Ce anume a constituit principalul factor de succes? Multumeste-|i inca o data pentru aceasta victorie mimmata si apreciaza-ti posibilitatile. Aminteste-ti ca din aceste trairi te poti alimenta cu forta in momente dificile. Elaborarea acestui exercitiu poate fi o tema excelenta pentru acasa. Totdeauna merita sa ne impartasim asemenea ganduri! Esti de acord?
A

Exercitiul 4: Cel mai mare succes in lupta cu stresul Te rog sa faci o ancheta sau sa porti o serie de discutii cu cateva persoane. Intreaba-le ce anume considers a fi eel mai mare succes in lupta cu stresul. Nu te concentra asupra analizei situatiei. Permite-le celor care raspund sa observe in ei insisi cum s-au descurcat. Intreaba-i ce anume a facut ca efectul eforturilor lor sa fie pozitiv. Incearca sa observi strategiile rationale, descarcarea tensiunilor, ajutorul, reactia fata de factorii externi si schimbarea propriilor atitudini, a conceptiilor, deciziile. Nu neglija nici eventuala participare a specialistilor.
Psihologie 25

Lectia 56 __________ efectele stresului?

Cum sa diminuam

Nu uita, fireste, sa-i feliciti sincer pentru aceste succese. Bucura-te laolalta cu ei, daca poti. Sistematizeaza materialul obtinut. Gandeste-te daca ai posibilitatea de a povesti despre un succes mai mare sau mai mic. Poti scrie despre aceste lucruri in tema pentru acasa, daca ti se pare ca iti poate fi de ajutor. Uneori, in conditii de stres excesiv, uitam de existenta celor mai simple solutii: de posibilitatea de a parasi zona, chiar si atunci cand, in general, nu am incercat si alte forme de a reactiona. Se intampla ca o asemenea solutie sa ni se para nedemna, fund asociata cu slabiciunea si cu lasitatea. Oare asa stau lucrurile?

Exemple (C):
> Te rog sa te gandesti la ce trebuie facut cand, la cinematograf, nu ne putem concentra asupra filmului, fiindca cineva vorbeste tare alaturi! Putem sa ne inruriem, sa-i atragem atentia, sa sasaim, sa suferim in tacere sau sa ne mutam in alta parte. > Te rog sa te gandesti la mutarea copilului la o alta scoala, in cazul unui conflict puternic cu profesorii sau cu elevii din clasa, dupa multe incercari de rezolvare a acestuia. > Gandeste-te la o munca nesatisfacatoare si prost platita, pe care continuam sa o facem in ciuda logicii. > Te rog sa iei in considerate studiile dificile si neatractive ale cuiva, pe care le face cu ajutorul meditatiilor, fara bucurie, cu truda si cu sentimenrul constrangerii. > Analizeaza relatiile interpersonal, otravitoare si persistente, dintr-o familie unde nu se ia in discutie posibilitatea separarii. > Concentreaza-te, de asemenea, asupra posibilitatii schimbarii domiciliului, atunci cand relatiile cu vecinii sau conditiile de locuit nu corespund dorintelor persoanei aflate intr-un asemenea context.
26 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare____

Capitol XX

A patra indicatie consta in ideea ca ai si posibilitatea de a parasi o situatie dificila, in masura In care tu insuti accept! o asemenea optiune.
Exercitiul 5: Amplecat.,. si bine amfacut.

Cauta in literatura, in cinematografie, in biografii ale unor oameni celebri fapte care sa arate ca parasirea zonei de actiune a unor forte distinctive pentru noi constituie una dintre strategiile posibile ale confruntarii optime cu stresul. Cu alte cuvinte, cauta exemple de succes, care sa arate ca metoda ,,parasirii zonei" ne ajuta la depasirea stresului. la in considerate atat stresul permanent, de durata, referitor la viata familiala, la activitatea profesionala sau la o alta activitate importanta din viata individului, cat si stresul situational acut, in care cerintele depasesc cu mult posibilitatile. Indica avantajele obtinute in urma aplicarii acestei strategii. Asemenea optiuni au fost facute spontan sau dupa o indelungata chibzuinta? Cat timp au durat aceste situatii? De ce persoanele respective nu le-au evitat? Gandeste-te la alternative de rezolvare. Au fost luate in seama alte strategii? Tu insuti ai folosit vreodata o asemenea solutie? Discuta aceasta problema cu alte persoane si impartaseste-ti reflectiile si concluziile in tema pentru acasa. Orice moment este potrivit pentru reflectie. Cel mai bine ar fi daca ai reflecta inainte de a lua o decizie, in avans, inainte de a interveni stresul. Daca stresul ,,te-a atacat", efectueaza analiza situatiei la nivel rational, beneficiind de sustinerea celor din jur si de ajutor profesionist. lata cea de-a cincea indicatie. Cantareste castigurile si pierderile, in raport cu propria ta viata, fa o trecere in revista, pentru ca bilantul global sa nu te surprinda in mod negativ.
Exercitiul 6: Inca o data... bilantul!

Daca te decizi sa ramai intr-o situatie pe care ai putea sa o definesti ca fiind stresanta la nivel cronic, poti face tu insuti cu succes acest exercitiu. Dar daca tu consider! ca exercitiul va fi util altcuiva, te rog sa i-1 propui. Formuleaza intrebari in legatura cu beneficiile si cu pierderile inregistrate, in cazul in care ai ramane intr-o situatie de stres sau in cazul in care ai introduce schimbari. Nu trebuie sa le stabilesti caracterul. Cauta-le pretutindeni: in zona sentimentelor, a confortului si a securitatii, in zona noilor stimuli, in schimbarea modului de viata, a unor noi relatii cu oamenii etc. Te rog sa observi cat de des alegem raul eel vechi, cunoscut, deoarece ni se pare mai sigur decat ceva care constituie o provocare doar prin noutatea sau prin necesitatea de a introduce schimbari. Nu putem trece aici peste rolul avantajelor care rezida in situatia confruntarii cu o anumita dificultate, chiar si fara succese. Daca o persoana reuseste sa mentina stresul la un nivel stabil, cunoscut, elaborat cognitiv si emotional, se intampla ca ea sa-si
Psihologie 27

Lecjia 56 stresului?

___

________

Cum sa diminuam efectele

construiasca pe aceasta baza convingerea unui anumit sacrificiu. Cultivand sentimental de nedreptate, ne asteptam la o anumita recompensa: fie si in forma unei satisfactii personale, a unor informatii reversibile din partea celor din jur sau poate a unor gratificatii! Te rog sa nu uiti ca o asemenea atirudine este departe de __________rezolvarea matura, de abordarea cu deplina responsabilitate, unde apare libertatea pentru ambele parti implicate in conflict. Merita sa facem un asemenea bilant, atunci cand atitudinea noastra este deschisa, cand suntem gata sa observam ceea ce inca nu am reusit sa constientizam singuri pana atunci. Dar daca stim deja cum va arata acest bilant si nu suntem pregatiti sa primim nici un fel de informatii reversibile, este mai bine sa renuntam. Te rog sa observi ca scopul bilantului nu este ,,intarirea" propriei conceptii, ci o revizuire care poate sa nu duca la nici un fel de schimbare a convingerilor sau a deciziilor. Uneori, nivelul stresului este atat de inalt, incat face imposibila orice actiune rationala. Constientizand existenta unei incordari, ar trebui sa ne straduim sa o eliminam. Aceasta este o forma de autocontrol activ, care permite redobandirea echilibrului, cu toate ca se concentreaza doar asupra simptomelor, fara analiza cauzelor. Indicatia a sasea: ar trebui sa cautam modalitati eficiente de descarcare a incordarilor, care sa ne aduca o anumita aiinare, prin reducerea tensiunilor puternice. (40) ^) Despre asemenea strategii am mai vorbit. Totusi, iti propun sa te intorci la exercitiul 2 dinlectiaS. Acum, dupa experienta dobandita, precum si datorita reflectiilor aprofundate, intelegi ca asemenea modalitati sau tehnici ar trebui: sa fie adecvate in raport cu personalitatea si cu situatia; sa nu ne faca dependenti; sa nu afecteze nimic si pe nimeni; sa fie usor de folosit; sa creeze posibilitatea de actiune creativa; sa faca posibila folosirea lor si in scopuri profilactice si evolutive; sa nu ofere gratificatii prea mari, care sa faca dificila confruntarea cu reala cauza a stresului.

Tehnici pentru descarcarea tensiunii

Nu oricui ii place sa mediteze. Nu oricine doreste sa bata covoare. Muzica li relaxeaza pe unii, iar pe altii ii streseaza. Nu putem sa facem baie cu esente parfumate in orice imprejurare. Ce se va intampla daca nu avem nici un fel de acces la toate acestea? Dacanascocesti ceva atractiv, nu trebuie sa astepti stresul, pentru a putea trece la transpunerea in realitate a schimbarii. Mi s-a povestit ca o femeie in varsta astepta cu nerabdare incordarea, pentru a merge la plimbare in aer liber. La fel, un

28

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

baietel ,,dorea sa urle", pentru ca tatal sau sa-i dea voie sa foloseasca echipamentul de gimnastica. O asemenea atitudine ne face sa cautam tensiunile, pentru ca folosirea unei tehnici benefice sa fie justificata. Nu trebuie sa fim nefericiti pentru a promova exercitiile de relaxare!

Unele domenii ale vietii pot fi chiar profanate, tratandu-le doar ca pe niste manifestari impotriva stresului. Asa se intampla cu viata sexuala, cand, tratandu-ne partenerul si pe noi insine instrumental, convietuim, dorind sa obtinem descarcarea emotiilor. Nu este vorba despre iubire, in acest caz! La fel se intampla cu abordarea instrumentala a rugaciunii. Daca ,,tableta contra durerii" actioneaza rapid si eficient, fiind ieftina si accesibila, la ce bun sa cautam cauza? Exercitiul 7: Candputem alege ,,tableta contra durerii"? Pe baza cunostintelor asimilate pana acum si a experientei, te rog sa incerci sa raspunzi la intrebarea pusa in titlul exercitiului. Fireste, ,,tableta de atenuare a durerii" este forma de descarcare a incordarii emotionale, strategia prin care tratezi simptomul, fara a ajunge la cauzele acestuia. Defineste caracterul situatiilor in care acest aspect este indispensabil sau necesar. Incearca, de asemenea, sa indici factorii care intaresc orientarea noastra spre actiunea de tip simptomatic si o mentin. Asadar, cand anume putem si trebuie sa reactionam doar la simptomele problemelor noastre? Cand anume nu trebuie sa facem asta? Care pot fi consecintele unei asemenea tendinte generale pentru o anumita persoana? Discuta despre aceste aspecte cu cei apropiati. !mpartasiti-va experienta in acest domeniu. O poti, de asemenea, impartasi in tema pentru acasa.

Psihologie

29

Lectia 56__________________________________ stresului?

Cum sa diminuam efectele

Actiunea asupra cauzei este necesara cand avem acces la cauze in conditii concrete. Cu toate acestea, indeosebi in cazul unei incitari mai mari, actionam adesea in mod simptomatic, pentru a nu ne pierde - in opinia noastra - capacitatea de autocontrol asupra manifestarii emotiilor puternice. In felul acesta, amanam actiunea asupra cauzei, iar de multe ori o excludem din repertoriul strategiilor folosite. Ni se pare ca manifestarea emotiilor puternice este ceva ingrozitor, este un simptom al imaturitatii afective, o trasatura complet infantila. In multe cazuri este vorba despre lasitate si despre lipsa instinctului de autoconservare. Descarcandu-ne emotiile puternice colateral, riscam sa le traim in viitor. Supunandu-ne acestui antrenament nefast, devenim specialist! in reprimare si producem in noi ,,un sol" favorabil tulburarilor si bolilor psihosomatice. Ar fi mai intelept, pe de o parte, sa actionam asupra situatiei care declanseaza aceste tensiuni, iar pe de alta, sa incercam sa nu patrundem in zona unor afecte atat de puternice si de negative. Te rog sa observi ca a le reprima pe cele deja existente este cu totul altceva decat a nu simti. Tinand seama de conflicte si de probleme din trecut, putem actiona doar asupra sentimentelor, asupra atitudinilor si asupra modului de a gandi, deoarece doar acestea sunt accesibile actiunii noastre. In acest caz, actiunea asupra cauzelor este puternic limitata. Activitatile indreptate spre reducerea simptomelor neplacute constituie o strategic rentabila cand avem de-a face cu necesitatea recuperarii rapide a formei, cu regenerarea fortelor intr-o situatie dificila, care nu a incetat inca sa actioneze. Este precum atitudinea unui director in timpul conferintei, cand trebuie sa-si mentina forma, pentru urmatoarea adunare. Acest lucru nu duce la rezultate bune. La fel se mtampla candincordarile din diferite domenii de viata se cumuleaza. Rezolvarea lor migaloasa pare mai dificila decat efortul de a aborda doar efectul. Dar acest lucru este destul de iluzoriu, fiind cauza frecventa a stresului cronic, unde nici o cauza singulara nu pare demna de atentie, ci suprapunerea lor devine primejdioasa pentru sistemul nostru de reglare. A saptea indicatie se refera la intreprinderea unei interventii serioase, indreptate spre noi insine, inainte de aparitia stresului. Fiind raspunzator pentru starea ta de adult, inarmeaza-te din timp cu acele competence care sa-ti inlesneasca identificarea situatiilor stresante si sa-ti permita sa le depasesti. Cum poti face asta? Incearca sa creezi singur proiecte de realizare a acestor intentii. Te pot ajuta in acest sens exercitiile urmatoare.
Exercitiul 8: Perceperea exactd

Roaga o persoana cunoscuta sa pregateasca cateva fotografii, eel mai bine dintre cele in care sunt infatisate situatii complexe, spontane, cu mai multi participanti. O conditie importanta este ca persoana sa cunoasca bine contextul din fotografie. Sa zicem ca este suficient sa lucram la trei fotografii.

30

'

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_______

Capitol XX

Initial, pregateste patru bucati de hartie de dimensiunea fotografiei si decupeaza cateva orificii. Mai intai, vei avea o foaie cu o ,,fereastra", apoi a doua, cu doua ferestre (una in acelasi loc ca si in prima foaie si cealalta in alt loc). Aceste foi gaurite vor fi un fel de perdea asezata succesiv, prin care poti vedea o suprafata din ce in ce mai mare a fotografiei. La inceput incearca sa-ti imaginezi. Uitandu-te la parted accesibila din fotografie, imagineaza-ti elementele celelalte - de exemplu, cum este imbracata persoana a carei fata o vezi. Permite intuitiei sa actioneze, vorbeste despre situatia prezentata in fotografie. In faza urmatoare, te rog sa incerci ,,sa depasesti" informatiile furnizate si sa raspunzi la intrebari despre ceea ce s-a intamplat inainte si ce se va intampla mai tarziu, despre cum arata interiorul neprezentat in fotografie sau peisajul, unde si cand anume a fost facuta fotografia, cine a fotografiat, ce anotimp era, ce interval al zilei, ce temperatura etc. Daca partenerul tau doreste, va puteti schimba rolurile... De asemenea, puteti prezenta fragmente de pe o banda video, pe care o cunoasteti bine. Prezentati mai intai o secventa, iar apoi inca una. Intrebarile catre eel care priveste sunt similare. Este greu de realizat, dar merita sa incercati: stabiliti varsta, sexul participantilor la situatia respectiva, descrieti sentimentele lor. Apoi, puteti trece la intrebari despre trecut si despre viitor si la contextul nearatat nemijlocit. Va rog sa discutati si despre importanta pe care o pot avea astfel de competente, intr-o situatie de stres.
A.
/

/f\

Exercitiul 9: A^H ma las nedreptatit! Planifica o saptamana plina. Te rog sa te observi in fiecare zi, prin prisma comportamentelor destinate sa-ti protejeze propriile teluri si aspiratii. Iti sugerez sa traiesti ,,Saptamana Asertivitatii Aplicate". Refuza cand nu vrei sa faci ceva, spune Nu cand cineva iti solicita mai mult decat doresti sa oferi, ingrijeste-te de problemele tale, apeleaza la ajutor daca ai nevoie, exprima-ti opiniile, apara-ti conceptiile etc. Fa notite in care sa consemnezi tipul de operatie si eficienta estimata a acesteia, precum si nivelul energiei folosite (forta propriei rezistente). Noteaza si ceea ce consider! esential din punctul de vedere al emotiilor traite si al aprofundarii constiintei de sine. Incepe cu problemele cele mai simple pentru tine - nu cumpara o marfa murdara, da inapoi ceva expirat, roaga sa fie luat bagajul de pe scaunul liber intr-un mijloc de transport etc. -, apoi experimenteaza refuzul: nu-ti asuma obligatii suplimcntarc in locul altcuiva, rcfuza sa faci un lucru pc care il faccai din rutina, fireste, in masura in care consider! ca altcineva se folosea de tine. La sfarsit, invata sa ceri ajutor daca ai nevoie. Ai grija sa nu faci nimic fortat, in mod artificial, nefiresc. Actioneaza doar atunci cand esti profund convins ca EU-1 tau este amenintat si necesita

/ _^x

Psihologie

31

Lectia 56

Cum sa diminuam efectele stresului?

protectie sau cand doresti ,,sa-i oferi mai mult spatiu". Probabil ca vei reusi sa schimbi in bine comportamente pe care le consideri ca fiind prea agresive. Apararea si dezvoltarea, posibile datorita asertivitatii, nu se castiga in dauna celorlalti oameni. Esti de acord? Exercitiul 10: Am grijade energia meal De data aceasta planifica ,,Saptamana Binelui pentru Corp". Concentreaza-te asupra alimentatiei pe care o asiguri organismului tau. Mananca si bea ceea ce consideri ca este sanatos, curat si hranitor. Ingrijeste-te de ora meselor, de structura lor, de numarul caloriilor si de varietate. Ingrijeste-te totodata de somn. Fa-ti placerea si culca-te in asternutul preferat, la temperatura corespunzatoare, in liniste si in aer curat. Asigura-ti minimum 8 ore de somn pe noapte. Ingrijeste-te de curatenia proprie -baie, dus, ingrijirea pielii etc. Imbraca-te cu ceea ce iti place. Inconjoara-te de sunete si de culori placute. Straduieste-te sa respiri in mod optim: regulat, cu expiratie prelungita si cu pauze pentru un mic repaos intre inspiratia pe nas si expiratia pe gura, asemenea valului marin. Plimba-te in fiecare zi. Daca poti, inoata sau foloseste patinele sau bicicleta. In fiecare zi pune in miscare toate partile corpului tau. Daca este posibil, beneficiaza de masaj sau fa-ti automasaj. Fii bun cu tine: dormi, mananca si bea, respira, misca-te. De obicei procedezi astfel? De ce? Daca intreg exercitiul iti starneste repulsie sau neliniste, te rog sa te gandesti care este cauza! Oare nu ai reusi sa te ingrijesti si de confortul altcuiva? Ce anume iti spun toate acestea despre tine? Descrie-ti impresiile in tema pentru acasa sau relateaza-le cuiva in care ai incredere. Ai grijade mintea ta, imbogateste-ti cunostintele si experienta cu trupul tau, cu sdndtatea si confortul sau, cu nivelul energiei de viata. Toate acestea iti vor permite sa invingi mai usor teama care se manifesta atat de frecvent in cadrul stresului.

Despre teama
Teama nu este o manifestare specifica doar pentru nevroze. Este un fenomen universal in viata afectiva a omului, indeosebi cand avem in vedere o neliniste nedefinita.

32

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_______ XX

Capitol

A. Kepinski scrie astfel despre teama: Este un sentimentgreu depredzat, (...) simtim opermanentdincordare interioara (...), casicdndneasteaptdceva ran, casi cdnd amfi amenintati de ceva. Uneori aceasta neliniste se concentreazd asupra unor dificultati si conflicte mdrunte, care ajung mart probleme. starnind tntndatff agresivitate; de obicei, aceste sentimente merg mdnd in mdnd,

Toate acestea se rasfrang asupra sistemului nervos vegetativ, gata mereu de lupta si de evadare. Acelasi lucru vizeaza si sistemul motric. Nelinistea este un sentiment permanent, cu toate ca ne putem intalni si cu atacuri de teama brusca, Jnsotite de batai ale inimii, de transpiratie, de diaree si de presiune asupra vezicii urinare. Oamenii au impresia ca mor sau ca innebunesc. Se intalneste, de asemenea, teama localizata, concentrata asupra unor obiecte concrete, neavand nimic in comun cu geneza ei. Poate fi vorba despre concentrarea asupra corpului (ipohondria), asupra unei situatii (fobia) sau asupra gandurilor si activitatilor (agasarea). Starile noastre de teama pot avea urmatoarele origin!: biologica, atunci cand ne temem de moarte, de a nu mai exista; sociala, cand ne temem de mediul din jurul nostru; morala, legata de riscul respingerii din cauza incalcarii normelor. Ne poate insoti, de asemenea, teama dezintegratoare, care decurge, asa cum spune autorul, din metabolismul informational, prezent in viata noastra, adica de noi stimuli care vin din afara sau din interiorul organismului nostru si care trebuie sa fie ordonati si integrati in structurile deja existente. Ce putem face pentru a atenua teama? Ne putem extinde zona deciziilor constiente, desi in acest proces, initial, suntem marcati de indoiala si de sentimentul nelinistii. Aceasta este o metoda care ajunge la cauze: ne permite sa revizuim deciziile eronate, care au determinat incordarea. In final, le putem schimba. In situatiile sigure, marcate de incredere, eel mai bine in contactul cu un profesionist, putem incerca sa scoatem la suprafata temerile reprimate, sa ne descarcam, constientizandu-le. Aceasta este a opta indicatie: actioneaza asupra temerilor. Actiunea asupra temerilor se desfasoara, deci, in doua directii, cu toate ca ambele planuri se imbina, se intrepatrund. e Este vorba despre o activitate rationala, bazata pe aprofundarea logica a datelor despre tine insuti, despre viata ta, despre deciziile luate, despre fapte si intamplari care constituie contextul vietii noastre. Aceasta activitate conduce la obtinerea unei autocunoasteri mai profunde, a constiintei de sine. Ne straduim, asadar, sa ajungem la o orientare in privinta problemelor care ne dau tarcoale. Orientarea in ceea ce priveste natura problemelor noastre (engl. insight) poate constitui totodata efectul unui proces de purificare, catharsis, legat de descarcarea afectiva. Dezvaluirea unor sentimente puternice sau reprimate mai multtimp ii ofera omului sentimentul de alinare, de renastere interioara. Persoana simte totodata o relaxare fizica.

Psihologie

3 3

Lectia 56

Cum sa diminuam efectele stresului?

Constientizarea si purificarea reprezinta doud procese foarte importante, care conduc la reducerea starii de teama, pe parcursul psihoterapiel ... unit au o asemenea fire, incdt uneori aruncddm ei ceea ce existaacolo inainte chiar de afermentapand la capdt si a se transforma in otravd... (C. McCullers). Este vorba despre descarcarea sentimentelor neplacute. Te rog sa nu uiti ca o asemenea descarcare se poate produce doar in situatii sigure, iar obiectivul ei nu poate fi o persoana nepregatita, care va suporta din aceasta cauza daune personale. Exercitiul 11: Ce safari cu aceasta teama? Proiecteaza o asemenea strategic de actiune cu o persoana concreta, care, dupa tine, o va conduce la descarcarea in siguranta a starii de teama. Te rog sa nu uiti ca rrebuie sa fie indeplinite anumite conditii: atmosfera de securitate, de respect, respectarea secretelor personale. Unele elemente trebuie tratate insa in mod individual - de exemplu nevoia de mangaiere, tehnica lucrului cu corpul, cu vocea, vizualizarea, tehnicile terapiei prin arta, miscarea, dansul. Acorda atentie factorilor implicati in context. Alege lucrul individual sau in grup. Proiecteaza cat mai exact toate elementele menite sa duca la descarcarea starii de teama la o persoana concreta, pe care ai ales-o din anturajul tau. Sau poate ca doresti sa reflectezi asupra conditiilor optime pentru tine! Nu uita ca descarcarea unei stari indelung reprimate, acumulate de-a lungul experientei personale, nu este acelasi lucru cu reducerea unei tensiuni recente, depasind nivelul optim, aparute in ultima perioada si vizand mai multi factori de stres. Ambele scopuri pot fi atinse in mod similar, dar efectul dezvaluirii sentimentelor va fi altul: descarcarea tensiunilor in sine nu necesita munca in continuare, constituind un scop in sine. In schimb, reliefarea unei stari de teama indelung reprimate creeaza nevoia unei activitati terapeutice mai profimde, pentru a intelege continutul, sensul, pentru a lua noi decizii si a trece la reintegrare. Esti multumit de proiectul tau?

Despre schimbarea modului de a gandi

...nu avem vote sa ne temem. Se spune cd, atunci cdnd un cdldtor seprdbuseste de foame sau de sete, cauza este mai degrabd teama defoame decdtfoameafiziologicd in sine. Esecul incepe in momentul in care te-ai gdndit cdveipierde. (Stendhal)

Oare chiar nu avem voie sa ne temem? Se pare ca impunerea unei asemenea interdictii poate intensifica sentimentul. Sa incercam sa facem diferenta dintre cunoastere, examinarea propriei stari de teama, ameliorarea acesteia si modalitatea de interpretare a faptelor si a intamplarilor in urma careia sa percepem intreaga situatie in termenii unei puternice amenintari.

34

Psihologie

Eu i propria mea dezvoltare_________

Capitol XX

Este aceasta actiune pe deplin constientizata si dependents de vointa noastra? Daca ai indoieli, intoarce-te la teoria anterioara. Acum iti propun o lectura.
Murgul cu coamd aurie

A fast odatd o biatd bdtrdnicd. Ea umblape la diferite femei din sat si le ajuta, primind in schimb o bucatddepdine sau chiar de carne. Pdrea opersoanaferitita, cdreia nitnic nu-i lipsestepe lumea asta, Intr-o seardde vard dddupeste un vas mare si negru, care zdcea la marginea drumului. Poate este gaunt si de aceea l-au Idsat aid! Dar si asa aratdfrumos, dacd o sd pun in el ofloare si-l asez lafereastrd. " Se aplecdsi scoase capacul, pentru a se uita induntru. Mare tifu mirarea! Vasul eraplin ochi cu monede de aur! Se invdrti injurul vasului si spuse: ,,Acum voifi bogatdsiputernicd! Cum sd iau vasul acasd? " II legdcu un colt al basmalei si-l trase dupd ea. Se Idsa intunericul. Nimeni n-o sdvadd. Voiputea sd-mi cumpdr o casdminunatd, sd trdiesc singurd ca o regindsi sd nu mai muncesc cat e ziua de mare. O sdstau Idngdsemineu si o sd-mi beau ceaiul (...) " Obosi si se opri o clipd. Se uitd in vas. Nu mai vdzu deloc aur, ci doar argint strdlucitor. Se uitd, isisterse ochii si..., lafel, argint. ,,Asfipututsdjur cam vas este aur, dar credcdam visat. In orice cat, este chiar mai bine. Voi avea mai putine necazuri cu supravegherea lui... Mai bine cd nu este. Oricum, cu argintul meu voifi bogatd!" Porni mai departe, veseld. Se gdndea la minunile care o asteptau de pe urma argintului. Obositd, isi aruncd ochii iardsi spre comoara sa. Ce mai e si asta!? E doar o bucatd de fieri laid ceva bun sifdrd bdtaie de cap! IIpot vinde in orice moment siprimesc multi banil Ce sd-l compar cu aurul si cu argintul! Nici n-as fi pututinchide ochii, din cauza acelor comori. O sd-miprindd bine acasd, iar dacd il vdnd, o sdprimesc multi bani. " Bdtu dinpicioare, rdzdnd singurd, bucuroasdde norocul ce dddusepeste ea. Apoi se uitd in vas, pentru a se asigura cdfierul este la locul sau. ,,Lanaiba! Miseparemiesau de dataastas-apreschimbatintr-unpietroi! A, ce bine! Si asa aveam nevoie de unpietroi sd-l pun in usd! Ce schimbare minunatd! Ce bine sd ai un asemenea noroc! " Si dorind sd vadd cum aratdpietroiul la usd, cobori depe deal si se opri in fata usii. Dupd ce o deschise, se intoarse ca sd dezlege basmaua de la vasul care, de data aceasta, stdtea linistit pe potecd, in spatele ei. Deodatd, pietroiul incepu sdtopdie, sd tremure si sefdcu mare cat un cal. li crescurd patru picioare lungi, urechi, coadd. O fiintd vie incepu sd alerge si sd dea din copite, rdzdnd ca un bdietel ndzdrdvan si neastdmpdrat.
Bdtrdnica se uitd dupd elpdnd ce dispdru.

Psihologie

35

Lectia 56

Cum sa diminuam efectele stresului?

,,Asta-i buna! Voifi cea maifericita din sat! Or sa afle toti ca l-am vazut cu ochii meipe Murgul cu coama de aur. Pot spune ca e ceva minunat! Intrd in colibd si se asezd Idngdfoc, pentru a reflecta asupra norocului ei neobisnuit. (J. Jacobs, Basme englezesti)

Te rog sa alegi o persoana careia, dupa tine, ii va folosi aceasta poveste. Poate chiar tu vei desprinde invatamintele necesare! Acest lucru va fi posibil daca, dupa prima lectura, vei percepe personajul ca pe o persoana nu prea intreaga la minte, enervanta sau, pur si simplu, neroada. Urmareste textul inca o data si alege pe cineva care va reactiona exact in acelasi mod. Citeste-i textul. Cu acest prilej, tu insuti vei intelege mai bine cum stau lucrurile. Nu uita insa ca nu ai voie sa persiflezi pe nimeni. Discutati despre acest lucru, daca doriti si reusiti. lata inca o poveste care ilustreaza necesitatea de schimbare a modului de a gandi.
Rugaciunea poate influenta vremea? O femeie bdtrdnd, care se ocupa cu grddindritul, mdrturisi ca nu crede pentru nimic in lume ca. intr-o zi oamenii de stiintd vor invdta sd influenteze vremea. Dupdea, doar rugdciunea putea sd aibdo astfel de influentd. Intr-o vard, candse afla intr-o excursie in strdindtate, seceta s-a instalatsi i-a distrus toatd grddina. Dupa ce s-a intors, femeia s-a supdrat atdt de tare, incdt si-a schimbat religia. Ar fi trebuit sd-si schimbe insa convingerile neintelepte. (dupa De Mello)

Schimbarea deciziilor, schimbul dintre ,,cei care franeaza" si ,,cei care gonesc"
Ne vom ocupa acum de problema schimbarii de atitudine, abordata in analiza tranzactionala. Te rog sa-ti revezi cunostintele despre aceasta problema. Reaminteste-ti mesajele acumulate, provenind de la persoane importante, mesaje pe care le putem sistematiza ca imperative, interdictii si atributii. Pe parcursul vietii se dezvolta o mini-lista. Nu vom analiza aici geneza acesteia si mecanismele de actiune. Ne vom raporta doar la cele mai simple precepte. Rogoll scrie despre indicative din mini-lista noastra ca despre niste elemente cu caracter de alerta. El mentioneaza aici mesaje de tipul: Fit perfect, Grdbeste-te, Strdduieste-te, Fiiputernic si Fd-mipldcerea. Atrage, de asemenea, atentia asupra asa-numitelor elemente de franare, de tipul: Nu esti bun de nimic, Nu prea ai valoare, Esti un terchea-berchea, Esti un ndtdrdu.

(16(28-43))

36

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

In opozitie cu elementele de alerta se afla elementele depermisiune. Daca reusesti sa le inlocuiesti, vei face ca ,,Mnele" sa nu mai aiba putere. Contraponderea pozitiva a ,,franei" se numeste element eliberator. lata perechile corespunzatoare ale elementelor de alerta si ale celor de permisiune:

Fit perfect - Poti fitu insuti

Poti sd-ti oferi un oarecare rdgaz Strdduieste-te - Poti face lucrul acesta linistit si il vei duce la bun sfdrsit Fa-mi peplac - Poti sd te acceptipe tine insuti Fiiputernic - Potifideschis. Elementul de alerta poate fi lipsit de forta de catre elementul de permisiune de tipul: Eupot..., atunci este OK. In locul elementului de Mnare isi poate face aparitia elementul de eliberare: Stiu ceva, sunt lafel de valoros ca si tine, punpret pepropriile competence. Starea noastra de EU copil nu trebuie sa se ocupe de razbunare. Ea se transform! in copilul natural. Traiesti cu convingerea: Imiface pldcere, viata estefrumoasd, colaboreazd cu mine, s-arputea sdjie si maifrumos. Increngatura de sentimente neplacute - sentimentul de vinovatie, de dezorientare, depresia, neputinta - poate fi usor inlocuita cu sentimente cu adevarat pozitive: satisfactie, fericire, bucurie. Ajungem, in acest caz, la o atitudine de viata corecta: Eu sunt OK - Tu esti OK. Oare, in general, acest lucru este posibil? Raspunsul este: Pentru acest proces de invdtare este nevoie de timp (cdteva luni) si de muncd intensd. Aceasta constd- ca intotdeauna cdnd vrei sd inveti ceva nou -in exersarea permanentd a elementului nou, indiferent care este acesta, tot asa cum, pdnd acum, toatd viata ai exersat intens tot ceea ce era inscris in lista anterioard... Depasirea stresului este conceputa in contextul atitudinii fata de tine insuti si fata de lume. Vom reveni la aceasta tema cand ne vom ocupa de problema acceptarii de sine. Acum retine faptul ca aceasta este calea adecvata si eficienta pentru a depasi stresul. Indicatia a noua consta in ideea ca schimbarea modului tau de a gandi se aplica in relatie cu tine si cu lumea din jur. Nu pare just sd sepoatd renunta la bogatul arsenal de medicamente de care dispune farmacologia astdzi, medicamente care diminueazd stdrile de teamd, care amelioreazdstarea de dispozitie, reduc tulburdrile vegetative si bolile sau afectiunile legate de acestea... (Kepinski) Intr-adevar, in psihiatrie, nu. Dar nu lua asemenea decizii singur. Chiar daca asemenea medicamente sunt prescrise de medic, ar trebui sa cunosti si sa intelegi structura actiunii acestora. Trateaza-le ca pe niste elemente simptomatice, a caror administore isi are justificarea in unele cazuri si pe scurta durata. lata cea de-a zecea indicatie.
Psihologie 37

Grdbeste-te -

Lectia 56 stresului?

__

____________

Cum sa diminuam efectele

Te rog sa cantaresti ce anume pierzi si ce castigi de fiecare data. Nu considera medicamentele ca pe o evadare, ca pe o modalitate de a scapa de raspunderea pentru starea proprie. Fii constient de procesul dependentei psihologice care se poate instala. Iti atrag atentia ca vorbim aici despre medicamentele folosite ca elemente de reglare a incordarii, de ameliorare a dispozitiei interne, atat in cazul stresului, cat si al nevrozei. In schimb, nu are sens sa discutam despre justetea de a sustine psihoterapia prin farmacologie, atunci cand mecanismul afectiunii isi are natura sa somatica -organica sau functionala. In acest moment, procesul terapeutic de alta natura ingreuneaza sau face imposibila starea persoanei. De fiecare data exista nevoia de a examina profund si global starea si situatia omului, de a tine seama, in primul rand, de propria lui parere in aceasta privinta.
Exercitiul 12: Despre atitudineafata de farmacologie

Te rog sa cercetezi pe un numar cat mai mare de subiecti atitudinea fata de elementele farmacologice in lupta cu stresul. Stabileste factorii pe care doresti sa-i examinezi. la in consideratie varsta, sexul si starea de sanatate sau alte variabile. Intreaba-i pe cei investigati daca, in ce imprejurari, cat de des, cat timp si sub a cui indrumare folosesc medicamente care sa-i ajute sa se manifeste optim, in conditii de stres. Pune si alte intrebari care ti se par importante. In cazul absentei experientei personale, intreaba in ce situatie s-ar hotari sa ia un medicament, cu cine s-ar siatui in aceasta privinta, ce conditii ar trebui sa indeplineasca medicamentul respectiv. Te rog sa abordezi tema efectelor secundare si a dependentei psihologice si somatice. Ce gandesc subiectii in legatura cu piata medicamentelor - reclama, cererea, oferta?

2g

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Despre cautarea experientei corective

In legatura cu rolul experientei personale se pronunta multi specialist. Sa urrnarim ce anume au stabilit acestia cu privire la lupta impotriva stresului.

Ei afirma ca experienta anterioara nu determinain mod univoc nici experienta ulterioara, nici cursul evolutiei individului.
Timp indelungat, in psihologie a dominat convingerea - acceptata pe baza conceptiilor psihanalitice - potrivit careia influentele experientei anterioare asupra dezvoltarii individului, mai ales pagubele provocate de o experienta negativa sau de lipsa experientei de un anumit fel, sunt ireversibile. Acest lucru ar parea justificat de faptul ca aceasta experienta creeaza primele scheme de actiune si modelele initiate ale activitatii psihice si ale interactiunii cu mediul din jur. Rezultatele cercetarilor nu confirma acest punct de vedere. Se constata ca experienta ulterioara poate modifica si transforma influenta experientei anterioare, schimband linia de dezvoltare individuala. Spiritul activ dureaza toata viata omului. Se schimba formele acestuia, intensitatea si structura interna. Toata viata se acumuleaza si se organizeaza experienta individuala, se imbogateste activitatea individului si se creeaza bazele modificarilor evolutive ale psihicului. Cautand conditii favorabile de manifestare si de dezvoltare, persoana cauta o noua experienta. Aceasta se exprima in schimbarile relatiilor ei cu mediul, in organizarea conditiilor unei stimulari corespunzatoare, in intreprinderea de noi actiuni, scopuri si sarcini. Pentru a inregistra progrese in procesul de dezvoltare, este necesara o experienta care sa treaca dincolo de experienta tipica, pentru o faza anume. Experienta contine efectele tuturor tipurilor si domeniilor de activitate, importante pentru persoana, pe parcursul vietii acesteia. Ea este legata deci de indeplinirea unor roluri sociale, de activitatea omului, de trairile generate de situatia sa in lume si de schimbarile care se produc in structura sa fizica si psihica.
Expenenta individuala apare, de asemenea, ca urmare apropriei activitati a subiectului.

Aceasta activitate reprezinta o rezultanta a interactiunii dintre proprietatile innascute ale organismului si mediul din jur si actioneaza in mod reversibil asupra procesului de dobandire a experientei noi si asupra continutului si insusirilor formale ale experientei individuale. Se disting doua tipuri de experienta: experienta cu caracter de inregistrare, cuprinzand toate faptele si trairile individului inregistrate in mod continuu si alcatuind ,,o foaie" a parcursului vietii in memorie, informatiile flind ordonate aici pe axa timpului biografic; experienta-concluzie, care apare ca urmare a operatiilor intelectuale pe baza materialului inregistrat in memorie. Experienta actioneaza asupra comportamentului, participand la mecanismul de alegere a scopurilor si la organizarea elementelor de actiune.

Psihologie

39

Lectia 56__________________ stresului?

Cum sa diminuam efectele

Experienta inregistrata se supune reconstructiei din punctul de vedere al situatiei actuale si invers, situatia actuala este perceputa si interpretata prin prisma experientei anterioare. Actiunea experientei si cea a situatiei actuale a persoanei au caracter reciproc. Pe de alta parte, situatia actuala este perceputa, iar experienta este reconstruita prin prisma scopurilor realizate in cadrul activitatii proprii a subiectului. Ce anume rezulta pentru noi din aceste consideratii efectuate in contextul stresului? Te rog sa te gandesti. Pe de o parte, este vorba despre experienta care ,,mi-a revenit", iar pe de alta, despre situatia si activitatea mea proprie. Aceasta din urma apare ca rezultat al unei alegeri constiente si chibzuite. Care sunt concluziile tale? Fiecare este in stare sa influenteze activ forma experientei sale. Chiar si experienta negativa se lasa remodelata pe parcursul experientei active. Ne modelam viata, fiind responsabili pentru asta. Te rog sa nu uiti lucrul acesta. Daca cineva te-a tradat sau desconsiderat, iti poti crea viata in asa fel incat ranile sa nu se redeschidaniciodata, iar alti oameni sa-ti ofere ceea ce ti-a lipsit, sa-ti mlature temerile. Fireste, aceasta presupune participare activa din partea ta. Cauta experience cu caracter corectiv, de inregistrare si de concluzie - este indicatia a unsprezecea. Oamenii ar suferi mult maiputin dacd - Dumnezeu stie de ce sunt astfelfacuti -s-ar ocupa cu maiputin zel al imaginatiei de readucerea la viata a amintirilor unui rdu din trecut si ar suporta mai curand prezentul indiferent. (Goethe) ,,Suportarea" prezentului se asociaza cu atitudinea pasiva, iar eu doresc sa te indemn la dobandirea experientei corective. Exercitiul 13: Cum sa creezi contrapondereaproblemei tale? Un pupic pentru o palma? Sa nu fim naivi! Nu ne-ar ajurige o viata pentru un asemenea mod de obtinere a echilibrului psihic. Principiul nu este simplu. In acest proces actioneaza importanta stresului suferit. Vom lucra pe un segment concret. Alege o persoana pe care o cunosti destul de bine, pentru a-i identifica principalele traume psihice si inhibitii. Te poti ocupa, de asemenea, de tine insuti. Stabileste mai intai intensitatea atitudinii de cautare independent^ a experientei corective in viata acelei persoane. Apoi gandeste-te si stabileste ce caracter ar trebui sa aiba aceasta experienta - de grup, individual etc. Ce anume ar trebui sa primeasca din partea lumii persoana, pentru a se convinge ca merita sa fie deschisa si la alte posibilitati? Din partea cui? Cat de des si cat de intens? In ce conditii? Gandeste-te la situatia unei victime supuse agresiunii, violului, a unui om umilit, respins, orfan etc. Ocupa-te de o persoana careia i-a lipsit ceva, fiind ranita psihic. Ce ai reusit sa proiectezi? Poate doresti sa transput proiectul in realitate! Imi poti scrie despre toate acestea in tema pentru acasa.
40 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Despre beneficiile nefericirii.,.

Nefericireacreeazauneorioneasteptatdmodalitatedeacunoasteviata. (H.Mann)

Omul doreste sa stie cine si ce este. Doreste sa fie el insusi, sa se gandeasca la sine si sa se exprime intr-un mod propriu, personal. Ca fiinta irepetabila, nu se poate conduce in viata dupa ideile celorlalti oameni. Pentru a constata ce reprezinta pentru el propria viata, incepe de la cunoasterea propriului mod de a exista intr-o situatie proprie, deosebita... Dificultatile vietii contribuie laprofunzimea acestei intelegeri. Filosofii existentialisti - Heidegger, Jaspers, Sartre - au subliniat caracterul intamplator al existentei noastre si f CA/VWAACZEZMT CA ARE DEPZES/E, fARACMAAKAT importanta libertatii absolute, care este o ( povara pentru om, facand imposibila C CAESTEI/W8A alegerea rationala a caii de actiune. Ei au luat in considerable starea de solitudine si de parasire a omului, neantul din jurul sau, trairea angoasei in fata nimicniciei si a libertatii, precum si imposibilitatea de a stabili scnsul rational al vietii si responsabilitatea absoluta a omului pentru faptele si pentru viata sa. Poti recurge totdeauna la autoritati recunoscute, poti suferi in acord cu o anumita filosofie. Poate ca vei avea parte de o oarecare alinare!
Cdnddin incaperea inimii mele Tristetea se-ntinde prea sus Acoperind totul injur cu umbra sa, A sterndn du-se pefrunte si umpldnd privirea, Nu lua seama la umbra ce se asterne; Gdndurile mele isi cunosc bine inchisoarea, Ndlucile se retrag si in strdfundurile sufletului men Vor umple incdperile rdmase pustii. (Byron)

Asadar, nu intreba daca te vei descurca! Stabileste mai intai daca vrei sa faci lucrul acesta. Acest raspuns este mult mai important!

Psihologie

41