Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
. Microbiologia medicala studiaza microbii ce produc bolile umane. Bacteriologia umana studiaza bacterii care sunt implicate in bolile umane Virusologia studiaza virusi care produc boli Parazitologia medicala studiaza parazitii ce produc bolile umane(este un organism ,o fiinta care traieste temporar sau permanent pe baza altor vietuitoare) Locul microorganismelor in natura: Ecologia studiaza inter relatiile care se stabilesc intre organismele vii sau intre acestea si mediul inconjurator. Ubicuitatea organismelor-un concept microbiologic de baza -calitatea de a fi ubicuitar(prezent peste tot) Microorganismele din sol: Sunt diverse (bacterii, protozoare,mucegai) ce se dezvolta mai ales la nivelul stratului Speciile patogene sunt rapid eliminate , pot infecta plagi traumatice sau alimente determinand boli. Microorganismele din aer: Supravietuiesc perioade scurte de timp datorita lipsei conditiilor nutritive , sunt vehiculate odata cu particulele de praf sau eliminate prin picaturile pflugge prin stranut,tuse, vorbire dupa inhalare produc infectii respiratorii. Microorganismele din apa: Provin din apa in cazul apei de ploaie ,de pe plante, din dejectii sau cadavre de animale in apele statatoare dau curgatoare, incarcatura microbiana este mai ridicata in apele reziduale , produc mai frecvent infectii digestive. Rolul ecologic al organismelor este vital, acestea intervin active in descompunerea materiei organice (moartea cadavrelor vegetale,dejecte) pana la elemente simple. Caracterul actiunii este benefic,raportul bacteriilor si bacteriilor daunatoare,daca ele nu ar exista , viata ar disparea.
Fibra microbiana a organismului Contaminarea este simpla prezenta a microorganismelor pe suprafetele organismului gazda Colonizarea-multiplicarea microorganismelor pe suprafetele organismului fara a avea reactii din partea acestuia Flora normala Constituita din microorganisme care sunt prezente in mod abisnuit in organismul indivizilor sanatosi ,este de 10 ori mai mare decat a celulelor organismului uman Functiile florei normale participa la digestie,elimina germenii patogeni,sintetizeaza vitamina din grupa BE si K,stimuleaza sistemul imunitar Zonele organismului 1.Zone sigur sterile(cavitatii seroare, tesururile) Cavitatile seroase-pleura-invelisul plamanilor -pericard-invelisul cordului - peritoneu-org. abdomenului 2.Zonele obisnuite sterile sunt: Urechea medie si interna Sinusurile fetei Caile respiratorii inferioare Caile biliare Caile urinare
3.Zonele contaminate Stomacul Duodenul Jejun si ileon-intestinul subtire Urechea externa Mucoasa conjunctivala
2. Agentii chimici
Asepsia ansamblul manoperelor prin care se previne contaminarea unui substrat Antisepsia-ansamblul metodelor de distrugere a microorganismelor vii prezente la nivelul tegumentelor,mucoaselor sau plagilor. Dezinfectia-ansamblul metodelor de distrugere a microorganismelor din mediul extern pt a evita transmiterea bolilor infectioase Actiunea agentilor chimici poate fi:bactericida(ucide bacteriile), bacteriostatica(inhiba multiplicarea), virucid, fungicide sau fungistatic. ANTISEPTICELE Agenti chimici cu actiune antimicrobiana reversibila si toxicitate redusa , care se pot aplica pe tegumente , mucoase si plagi. DEZINFECTANTELE Agenti chimici cu actiune antimicrobiana si toxicitate relativ ridicata, care pot fi aplicate numai pe substraturile nevii.(moarte)
3. Agenti biologici
Antibioticele produse capibile sa distruga sau sa inhibe multiplicarea bacteriilor. Antibiograma etapa din cadrul diagnosticului bacteriologic in care se testeaza in vetro si in vivo(natural) Se testeaza in vetro sensibilitatea unei bacterii fata de anumite substante antimicrobiene.
REZISTENTA LA ANTISPETICE SI DEZINFECTANTE -unii germeni sunt distrusi in cateva minute de majoritatea antispeticelor si dezinfectantelor aplicate in concentratii uzuale. REZISTENTA LA ANTIBIOTICE -consta in capacitatea unor germeni de a ramane viabili si de a se multiplica in prezenta unor subst antimicrobiene. Aceasta poate fi normala sau dobandita. Comportamentul bacteriilor fata de antibiotice se testeaza IN VITRO prin antibiograma. In raport cu un antibiotic o bacterie poate fi sensibila, intermediar sensibila sau rezistenta. Infectiile nosocumiene sunt infectii dobandite in timpul unor spitalizari datorate unor utilizari abuziv a antibioticelor si inmultirii manevrelor medicale in scop diagnostic sau terapeutic, care lezeaza integritatea tegumentului si mucoaselor facilitand accesul germenilor.
CLASIFICAREA BACTERIILOR In functie de forma: 1.coci ( bacterii rotunde, ovale) 2. bacili (forma de bastonas) 3. coco bacili ( forme intermediare intre coci si bacili) 4. vibrioni cu aspect de virgula 5. bacterii spiralate 6. bacterii ramificate VIRULENTA este capacitatea unor germeni de a patrunde in gazda, de a se multiplica, de a invada organismul si de a produce leziuni in tesuturi si tulburari functionale. TOXIGENITATEA- reprezinta capacitatea unor germeni de a elabora toxine, care sunt produsi cu efecte nocive asupra organismului uman. METODE DE STUDIU A BACTERIILOR Microscopia optica permite observarea morfologiei la majoritatea bacteriilor. Microscopia electronica permite studierea bacteriilor ce nu se observa la microscopia optica. PREPARATELE MICROSCOPICE In practica bacteriologica se examineaza microscopic preparatele native si preparatele fixate (frotiuri). Preparatul nativ se mai numeste si umed, proaspat sau intre lama si lamela. Preparatul nativ este produsul aflat sau recoltat in stare lichida prelevat. Este aplicat pe o lama de microscop si acoperit de o lamela.
Frotiul este produsul prelevat intins pe o lama intr-un strat cat mai subtire, uscat si fixat chimic sau la cald. Preparatele native trebuie examinate imediat dupa ce au fost realizate deoarece se deshidrateaza. Preparatele native sunt folosite rar pentru evidentierea bacteriilor vii, mobile, prelevate sau in culturi bacteriene.. COLORATII UTILIZATE IN BACTERIOLOGIE Pentru a putea oferi informatii semnificative referitoare la bacterii, frotiurile trebuie intotdeauna colorate. Utilizarea unei coloratii simple ( ex cu albastru de metilen) permite doar obtinerea de date privind aspectul acestora, insa folosirea unei coloratii diferentiale, anume coloratia ZiehlNieelson si coloratia Gram, ofera prilejul observarii caracterelor morfo tinctoriale ale germenilor respectivi. In coloratia Gram, in functie de structura peretelui celular, comportamentul bacteriilor este diferit. Unele se coloreaza in violet si se numesc Gram pozitive, altele se coloreaza in rosu Gram negative. Coloratia Ziehl-Nieelson se foloseste in suspiciunea de tuberculoza. Se diferentiaza de celelalte bacterii in felul urmator: -agentii tuberculozei se coloreaza in rosu in timp ce bacteriile obisnuite sunt albastre.
C.Modul de dezvoltare a bacteriilor Ele se pot dezvolta in colonii bacteriene de diferite tipuri (colonii de tip S-formatiune rotunda cu supraafata neteda, colonie de tip R-forma neregulata ,aderenta,uscata) D.Conflictul bacterie gazda Patogenitatea bacteriilor Reprezinta capacitatea acestora de a produce boli unor gazed receptive. Are 2 componente care pot sa coexiste-virulenta si capacitatea toxigena. Virulenta-capacitatea germenilor de a patrunde in gazda , de a persista prin neutralizarea organismului de aparare , de a se multiplica , de a innoda si de a produce leziuni sau alterari functionale. Capacitatea toxigena-proprietarea unor bacterii de a elibera substante numite toxine. Bacteriile virulente- adera la suprafetele gazdei , depasesc barierele naturale apoi se pot raspandi in organismul gazdei , din aproape in aproape pe cale sanguina. Ele se multiplica in tesuturi si le innodeaza. Bacteriile toxigene-au capacitatea de a elabora toxine in functie de modul in care acestea ajung in contact cu tesuturile organismului. Ele sunt-exotoxine,andotoxine E.Apararea gazdei Mecanismele de aparare ale organismului uman sunt nespecifice si specifice. 1.Apararea nespecifica este asigurata de barierele externe tegument si mucoase si de factori interni. Tegumentele sunt slabe bariere mecanice Factorii interni de aparare nespecifica sunt fagocitoza si endocitoza. Fagocitoza-este un process la care fagocitele ,cellule ce pot capta ,ingloba si digera molecule straine care patrund in organism. Endocitoza-proces asemanator fagocitozei , ptr digerarea substantelor solubile. Semnele clinice de inflamatice Rubor color/ roseate caldura 2.Apararea antiinfectioaselor specifica se datoreaza sistemului imun al organismului: Organe limfoide-splina,ganglioni Cellule limfoide-limfocitele Limfocite T si B Limfocitele T sunt citotoxice Limfocitele B se transforma in plasmocite ce secreta imunoglobulina(anticorpi)
Anticorpii-reprezinta un raspuns la stimulare de catre un antigen Antigenul sunt elemente straine organismului (nonself) care au capacitatea de a determina un raspuns imun din partea organismului Raspunsul imun-consta din evenimentele ce au loc in organism dupa stimularea acestuia de catre antigen Imunitatea-poate fi naturala sau artificiala 1.Imunitatea naturala se poate instala in mod active (dupa infectii clinic manifestate sau inaparente) sai passive ( anticorpii din laptele matern sau care au care au trabatut placccenta) 2.Imunitatea artificiala poate fi dobandita activ (vaccinuri) sau pasiv (dupa administrarea de saruri immune in scop profilactic sau terapeutic)