Studiu de caz 1 I. Prezentarea cazului: M.v., 53ani diagnostic:Parkinson => afecteaza somnul II. Istoricul cazului: M.V.

. s-a expus o perioada prelungita la substante poluante chimice sau la pesticide (ierbicide si insecticide) datorita mediului in care si presta activitatea, ceea ce a favorizat aparitia bolii, binenteles asociat cu factorii genetici. III. Descrierea propriu-zis: Parkinson este boala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. Intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala.. Manifestri ale bolii:

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, doua sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturala este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dupa 8 ani de evolutie a bolii.

In 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mainilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom si se manifesta in special in repaus si in perioadele de stres. Tremorul este diminuat in timpul miscarilor si dispare in somn, este accentuat de stres si de oboseala. Tremorul devine mai putin evident pe masura evolutiei bolii Rigiditatea se refera la cresterea rezistentei la mobilizarea pasiva a muschilor si este mai evidenta la miscarile voluntare ale membrului contralateral.Bradikinezia se refera la lentoarea misarilor, dar include si scaderea miscarilor spontane si scaderea amplitudinii miscarilor. Bradikinezia este vizibila prin micrografie (scris de mana mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea miscarilor mimice), clipit rar si hipofonie (voce diminuata). Instabilitatea posturala se refera la tulburarile de echilibru si coordonare. Aparitia sa este o etapa importanta in evolutia bolii, deoarece instabilitatea posturala este dificil tratabila si este o sursa comuna de invaliditate in stadiile avansate ale bolii. Dementa survine tardiv in evolutia bolii Parkinson si afecteaza 15% 30% din pacienti. Memoria recenta este afectata.

Cauzele: Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate in zona substantei negre din centrul creierului. Aceste celule produc dopamina, un neurotransmitatorul care controleaza miscarile.Prin moartea celulelor din substanta neagra, boala Parkinson creeaza un deficit de dopamina. in mod normal, controlul miscarilor este rezultatul unui echilibru dintre cantitatea de dopamina si acetilcolina (un alt neurotransmitator). Prin pierderea acestui echilibru, rezulta tremorul, rigiditatea si pierderea coordonarii., tulburari ale somnului. IV. Examinri i evaluri: Diagnosticul se efectueaza pe baza:

Examenelor instrumentale (rezonanta magnetica); Teste farmacologice(rezistenta la Levodopa); Analiza simtomelor principale si secundare.

V. Sumarizare/concluzii: Formatia reticulara( FR) si diencefalul au un rol important in ceea ce priveste somnul. Stimularea electrica , in anumite puncte a FR ( la un animal adormit), duce la trezirea brusca a acestuia. Leziunile mici ii induc somnolenta iar cele mari ii provoaca somn, in timp ce sectionarea FR la nivelul mezencefalului ii cauzeaza somn continuu.Sistemul reticular ascendent activator( SRAA) transmite spre cortexul cerebral mesaje nespecifice ca urmare a integrarii impulsurilor convergente specifice( vizuale, auditive, tactile, etc). SRAA constituie calea senzitiva nespecifica, care se proiecteaza difuz pe toata suprafata cortexului, inclusive in ariile sensitive specifice. Mesajele nespecifice au rol activator( tonigen, dinamogen, energizant) asupra cortexului cerebral. In mecanismul trezirii si mentinerii starii de veghe intervin trei circuite feed back positive: circuitul reticulo-cortico-reticular FR, SRDF (sistem reticular descendent facilitator), motoneuronii gamma din maduva spinarii , fusuri neuromusculare care sunt stimulate prin contractare, informatiile ajungand la FR prin colateralele sensibilitatii proprioceptive ( fasciculul Goll Burdach) ; FR, SNVS( sistemul nervos vegetativ simpatic , medulosuprarenala, adrenalina care activeaza FR;