F.E.G.

SIBIU AMG II C

GASTROENTEROLOGIE PLAN DE NURSING PENTRU COLECISTITA

PROFESOR: LOMNASAN LACRAMIOARA ELEV: ALDEA CORINA

Colecistita
Generalitati Colecistita este inflamatia veziculei biliare, un organ situat langa ficat cu rol in digestia alimentelor. In mod normal, lichidul numit bila trece din vezica biliara in intestinul subtire. Daca fluxul bilei este oprit, se stocheaza in vezica biliara cauzand inflamatie, durere si posibil infectie. Cauze Cauza cea mai frecventa de colecistita acuta (severa) este calculul biliar (piatra), care blocheaza canalul cistic, adica tubul prin care se varsa bila din vezicula biliara. Calculul biliar blocheaza varsarea lichidului din vezicula biliara. Aceasta duce la iritarea si inflamarea veziculei biliare. Infectia sau traumatizarea veziculei, ca si in cazul unui accident de masina, pot cauza colecistita. Colecistita acalculoasa, destul de rara, se observa cel mai frecvent la pacientii internati in sectiile de terapie intensiva a spitalelor. In aceste cazuri nu este vorba de calculi biliari. Complicatiile altor boli, ca si SIDA sau diabet, cauzeaza inflamatia. Colecistita cronica este o alta forma de colecistita. Apare cand vezicula biliara ramane inflamata mai mult timp, ceea ce determina peretii veziculei sa devina ingrosati si tari. Simptome Cel mai frecvent simptom al colecistitei este durerea in partea superioara dreapta a abdomenului, care poate iradia in spate sau in umarul drept. Alte simptome pot fi: - greata sau varsaturi - sensibilitate in partea dreapta a abdomenului - febra - durere accentuata de o respiratie adanca - durere mai mult de 6 ore, in special dupa masa Oamenii in varsta s-ar putea sa nu prezinte febra sau durere. Singurul simptom poate fi sensibilitatea abdomenului. Diagnostic Diagnosticarea colecistitei incepe prin prezentarea simptomelor unui medic. Va urma un examen fizic. Doctorul va palpa abdomenul cautand sensibilitatea abdomenului si marirea veziculei. Se vor face analize de sange si ultrasunete (ecografie), un test care foloseste unde sonore pentru a realiza o imagine a veziculei. Ecografia poate evidentia calculi biliari, ingrosari ale veziculei, colectii lichidiene sau alte semne de colcistita. De asemenea prin ecografie se va evidentia forma si dimensiunea veziculei. Se poate realiza si investigarea veziculei cu substanta de contrast prin care se verifica modul de functionare a acesteia. De asemenea se va cauta existenta calculilor in ductele biliare, cele care transporta bila din ficat spre intestine. Studii de laborator Datele de laborator sunt nespecifice pentru colecistita acuta dar sunt utile in diagnosticul diferential si aprecierea complicatiei.Acestea cuprind: -leucocitoza intre 8. 000-14. 000 GA/mmc in formele necomplicate -cresterea leucocitozei peste 20. 000 GA/mmc semnifica dezvoltarea unei complicatii - lipaza, amilaza, calcemia, amilazuria permite recunoasterea unei pancreatite asociate -cresterea bilirubinemiei peste 5mg% si a FA arata un obstacol coledocian -testele hepatice functionale sunt normale, cu exceptia amilazelor putin crescute -testele de inflamatie sunt pozitive -hemocultura poate fi pozitiva si indica un proces angiocolitic.

Studii imagistice Radiografia abdominala pe gol arata umbra marita a veziculei destinse, prezenta calculilor radioopaci,aerobilie-fistula bilio-digestiva, gaze in peretele vezicular-colecistita acuta emfizematoasa. De asemenea ajuta la excluderea unui ulcer peforat cu pneumoperitoneu evocator.Echografia hepatobilio-pancreatica efectuata in urgenta este foarte utila si fiabila, evidentiind litiaza,apreciaza dimensiunile veziculei biliare, modificarile parietale (perete ingrosat, lizereu hipodens sau dublucontur), prezenta abceselor juxtaveziculare, dilatarea cailor biliare si identifica leziunile asociate.Tomografia axiala computerizata ofera acelasi tip de date si de aceiasi fidelitate. Ca alternativa de explorarese poate face o proba de excretie a radionuclidului care arata o vezicula destinsa.Diagnosticul diferential se face intre formele clinice ale colecistitei acute si cu alte afectiuni cu tablou clinic asemanator. Interventia chirurgicala se impune in cazurile de : -diagnostic incert -peritonita generalizata -colecistita acuta gangrenoasa -colecistopancreatitele acute -angiocolitele icterouremigene -in toate formele supraacute. Operatia precoce sub 72 de ore este de electie in toate formele acute de colecistita. Rareori interventia se face dupa temporizare. De necesitate se face tardiv la bolnavii tarati, virstnici. Explorarea colangiografica a coledocului se impune in urmatoarele situatii: -icter sau subicter cu cresterea bilirubinei peste 5 mg% -depistarea palpatorie a calculilor in calea biliara principala -diametrul coledocului mai mare de 1 cm -prezenta unui proces de pancreatita cefalica -existenta microlitiazei veziculare cu cistic larg -dubiu asupra existentei unei fistule bilio-biliare sau bilio-digestive. Colecistectomia laparoscopica in litiaza veziculara necomplicata a devenit solutia cea mai la indemina.

Tratament Tratamentul colecistitei depinde de simptome si starea generala a pacientului. Cei care au calculi, dar nu au simptome s-ar putea sa nu necesite tratament. In cazurile usoare se practica evitarea alimentatiei pe gura pentru a nu solicita tractul digestiv, administrindu-se lichide si antibiotice intravenos precum si medicamente de calmare a durerii. Tratamentul principal al colecistitei acute este operatia de indepartare a veziculei biliare (colecistectomie). De obicei operatia se realizeaza printr-o incizie usoara in abdomen (colecistectomie laparoscopica), rareori necesitind o operatie mai extinsa. Medicii vor incerca sa reduca inflamatia si iritatia veziculei inainte de a o indeparta. In multe din cazurile de colecistita, cauza este unul sau mai multi calculi aflati in ductul principal care duce la intestine, numit ductul biliar comun. Tratamentul va consta dintr-o procedura endoscopica (colangiopancreatografie retrograda endoscopica sau CPRE) necesara pentru indepartarea calculilor inainte de indepartarea veziculei. In cazuri mai rare de colecistita cronica, tratamentul poate fi doar medicamentos pentru dizolvarea calculilor (desi aceasta se intampla mai rar). Tratamentul suportiv include administrare de fluide intravenoase, analgezia cu AINS: ketorolac sau opioide. Nu se administreaza nimic oral si se instaureaza sondajul nasogastric daca pacientul prezinta varsaturi sau ileus. Antibioticele parenterale sunt initiate pentru a trata posibilele infectii. Spectrul antibacterian cuprinde bacteriile gram-negative enterice :ceftriaxona, metronidazol, piperacilin tazobactam sau ticarcilin clavulanat.

Plan de ingrijire pentru colecistita Manifestari de dependenta - dureri in hipocondrul drept, cu iradiere in umarul drept sau in spate - frison - febra 39 - 40 C - stare generala alterata - varsaturi biliare - icter Probleme - alterarea confortului - hipertermie - risc de deshidratare - anxietate Obiective - Ameliorarea confortului fizic si psihic al pacientului - echilibrarea hidroelectrolitica - combaterea hipertermiei Interventii - ii asigur repausul fizic, psihic si alimentar in perioada acuta a bolii - supraveghez varsaturile cantitativ si calitativ notez in F.T. - reechilibrez electrolitic pacientul cu perfuzii i.v. cu ser fiziologic, glucoza 5 %, bicarbonat de sodiu, dupa datele ionogramei - pregatesc pacientul pentru examenele radiologice si ecografice - recoltez sange pentru examenele de laborator: vsh, hemograma, bilirubina - administrez tratamentul antispastic: papaverina, scobutil, atropina; antiemetic si antiinfectios neopiaceu: ampicilina, gentamicina, prescrise de medic. - monitorizez Temperatura, Pulsul, T.A. - instruiesc pacientul privind regimul de viata dupa externarea din spital si il invat sa-si prepare alimentele numai prin tehnici simple ( fierbere, frigere, inabusire ), si sa evite excesele alimentare - pregatesc psihic pacientul in vederea actului chirurgical, atunci cand medicul hotaraste aceasta conduita terapeutica