Sunteți pe pagina 1din 104

IRINA HOLDEVICI

in via!a fieciirui om pot exista momente


cand acesta se simte nesigur, trist, dezorientat.
De multe ori, aceastii stare este echivalentii
cu sciiderea randamentului 'in activitate, pro-
PSIHOTERAPII
bleme in familie ~i in societate. Aceasta nu In-
seamnii 'insii cii este vorba de 0 boalii psihicc'i,
ci doar de 0 crizii de moment ce se poate {le-
pii~i de cele mai multe ori doar cu ajutor psi-
-
l:.o SCURTE
hologic, fiirii medicamente.
A liisa sii se permanentize 0 astfel de stare
"l-
<:
10loi

Sa ne rezolvam problemele de via!a rapid §i eficient


poate duce la fixarea unor modele de con-
e:c
duitii dezadaptativii, situa!ie in care interven-
!iile viitoare vor fi mai dificile ~i de mai lungii
-
~
duratii. l:.o

Nu pentru toate problemele noastre este


necesar siifacem terapie de lungii duratii, cos-
tisitoare sub aspect fiminciar ~i al timpului, •
pentru cii multe probleme se pot rezolva u~or
~i eficient, prin psihoterapii scurte centrate
pe simptom.
-u-
Trebuie sii pornim de la convingerea cii ;>
10loi
fiecare dintre noi dispune de suficiente Q
resurse interioare de autoreglare ~i autQ- ....I

vindecare. ' e:c


Autoarea
<:
-"-
z
OEj·j·i·/·
-
ltl
~ 60.00

EDITURA CERES
ISBN 973-40-0474-3 EDITURA CERES
I

Prof. univ. dr. IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPII SCURTE
Sa ne rezolvam problemele de viala
rapid !?ieficient

EDITURA CERES
Bucure~ti, 2000
Redactor: CRISTIANA GAVRILESCU
Tehnoredactor: EUGENIA CERNEA
Coperta: CRISTINA MARCU

CUPRINS

Cuviint fnainte 5
Capitolull
o PLEDOARIE PENTRU PSIHOTERAPIA DE SCURT A.
DURAT A. 7
Capitolul2
PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA. DURATA. . 14

Capitolul3
PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNI-
TIVE 29
Capitolul4
HIPNOZA PERMISIV A. 56

Capitolul5
PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVISTA. 88
Capitolul6
PSIHOTERAPIA SCURTA. CONSTRUCTIVIST-STRA-
ISBN 973-40-0474-3 TEGICA. 111
Capitolul7
METAFORELE $1 ROLUL LOR IN PSIHOTERAPIA
SCURT A 170
CapitolulB
CONDITIlLE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE 188
Bibliografie selectiva 200

Cartea "Psihoterapii scurte" i~i propune sa prezinte 0 serie de


tehnici de psihoterapie ~i autoreglare a comportamentului, tehnici foarte
precise, centrate nu numai pe reducerea unor simptome psihice ~i
psihosomatice, ci ~i pe diminuarea consecintelor nedorite ale stresului
~i pe rezolvarea problemelor de viata.
Lucrarea este 0 premiera in literatura psihologica romaneasdi,
deoarece pana in prezent au fost editate fie tratate de psihoterapie, fie
monografii dedicate unor ~coli psihoterapeutice bine cunoscute ~i precis
delimitate.
Daca pana nu demult psihanaliza a reprezentat metoda psiho-
terapeutica cea mai larg raspandita ~i cea mai valorizata, la ora actuala
in tarile Europei Occidentale, pre cum ~i in Statele Unite, se manifesta
tot mai mult tendinta de scurta durata, mai putin costisitoare ~i cu
rezultate evidente.
Autoarea, profesor universitar, cu peste 25 de ani de experienta,
psihoterapeut ~i psiholog specializat in optimizarea performantelor
umane, recunoscuta in tara ~i in strainatate, a publicat mai mult de
15 carti in domeniile hipnozei clinice, relaxarii, psihoterapiei cognitiv-
comportamentale ~i a autoreglarii psihice.
In carte sunt abordate terapiile analitice de scurta durata, tehnicile
terapeutice cognitiv-comportamentale, hipnoza moderna, precum ~i
metodele strategice utilizate in psihoterapia de familie.
Unele dintre metodele descrise de auto are se aplica in cabinetele
specializate de. psihoterapie, in timp ce altele pot fi utilizate personal,
sub forma de tehnici de management al stresului, de catre orice
persoana care dore~te sa fie mai sanatoasa ~i mai eficienta.
Cartea "Psihoterapii scurte" reprezintii 0 lecturii agreabilii, care
imbinii rigoarea ~i stilul academic cu aplicaliile practice ~i studiile de eajdtoted 1
eaz, tratate personal de autoare sau preluate din literatura de specialitate.
Lucrarea se adreseazii psihologilor, medicilor, studentilor la medicinii
~i psihologie, pre cum ~i tuturor eelor interesati sii se autoeunoascii ~i
sa se autoperfectioneze.
o PLEDOARIE PENlRUPSIHOTERAPIA DE SCURlA DURAlA
Prof. univ. dr. Mihai Epuran

() psihoterapie eficienta trebuie sa fie scurta ~i preelsa


L a z a r u s ~i Fay (1990). 0 ~edinta de psihoterapie nu trebuie sa
contina teste inutile, metode redundante, pauze prelungite sau
discursuri nefo1ositoare. Aceasta nu inseamna ca terapeutul trebuie
sa omita deta1ii importante sau sa nu ap1ice 0 anumita tehnica doar
din dorinta de a scurta terapia (2 e i g ~i Gill i an, 1990, p. 37).
Reducerea duratei terapiei are 1a baza ~i ratiuni de ordin etic,
deoarece numai terapeutii 1ipsiti de profesionalism pot prelungi 1a
nesfar~it terapia, nerezo1vand cazu1 ~i creand dependente ale
pacientului.
Referindu-se la psihoterapia scurta, H 0 Yt (1989) subliniaza
faptul ca "scurt inseamna nu mai mult decat este necesar". Din
aceasta afirmatie putem trage concluzia ca nu putem stabili 0 durata
optima pentru psihoterapie; astfel, de pilda, 0 psihoterapie care a
durat ~ase 1uni, dar in care au avut loc doar doua ~edinte, poate fi
considerata mai scurta decat 0 terapie care a durat doua 1uni, cu
~edinte bisaptamanale ..
Coneeptu1 de psihoterapie scurta este de data relativ recenta,
deoarece pana nu demult, psihana1iza, a carei durata era in medie
de 2-3 ani, era considerata tehnica psihoterapeutica dominanta,
multe persoane avand chiar tendinta de a confunda psihanaliza eu
psihoterapia, in general.
Cu toate acestea, psihoterapia scurta a aparut pe terenu1
psihanalizei ~i a imbracat forma terapiilor dinamice de scurta durata.
Astazi, se includ in cadrul psihoterapii1or scurte ~i alte sisteme
terapeutice moderne, cum ar fi terapia ericksoniana, terapiile
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

comportamentale, cogllltIve, terapia rational-emotiva, terapia In cazul psihoterapiei scurte se pune ~i problema duratei unei
stratcgica sau terapia prin interventie paradoxala. ~edinte de psihoterapie. Dadi initial se considera, pe baza experientei
La z a r u s ~i Fay (1990) sunt de parere ca psihoterapia dc psihanalitice, ca 0 ~edinta standard trebuie sa dureze 50 de minute,
lunga durata nu este numai incficienta, fiind lipsita de precizie ~i la ora actuaHi exisHi ~i autori care se refera la ~edinte de 10-20 de
insuficient focalizata, ci chiar nociva, deoareee intare~te imaginea minute (G 0 u I din g ~i Go u I din g, 1979, Bar ton, 1965;
de sine patologicii a pacientului. Dr e i b I a t ~i We a the rl y, 1965; K 0 e g I e r ~i Can non,
Aceia~i autori sustin ca un avantaj major al tcrapici scurte este 1966).
~i faptul ca, daca tcrapia nu da rezultatclc seontatc, macaI' se poate Adeptii psihoterapiei realizate intr-o singura ~edinta lucreaza, in
afla aeest lueru mai dcvrcmc.
general, cu pacientulintre 90 ~i 120 de minute, de~i exista ~i uncle
How a r d ~i My c r s (1987) subliniaza ca factorii care au tacut variante de psihoterapie maraton, care constau intr-o singura ~edinta
posibila interventia de seurta durata incununata de sueces sunt: care dureaza 10 ore (B ere n b au m, 1969).
• abordarca terapeuticii foealizata pc problema; Un alt factor temporal important 11rcprezinta ~i intervalul dintrc
• abordarile pc principiilc Invatarii; ~edintele de psihoterapie. Exista terapeuti care lucreaza de doua ori
• abordarca sistemicii In psihoterapie; pe saptamana, altii saptamana1 sau terapeuti care i~i intalncsc
• sucecsele rapidc obtinute prin intermediul interventiilor pacientii 0 data la catcva luni. Din nefericire, acest factor cstc
farmacologiee. reglat mai putin de obiectivele terapiei, cat de considerentc
Astfcl, de pilda, multe caricrc artistiee sau sportive au fost economlce.
distruse de traeul de scena, de~i subieetii 'urmasera programe H a ley (1990) sustine ca pentru a practica 0 terapie de lunga
psihoterapeutiee Intinse pe luni sau ani, in timp ee alte persoane au durata, terapeutul nu are nevoie de abilitati speciale, pcntru ca cl
rczolvat aeeste probleme luand 0 singura doza de sub stante beta- invata timp de luni ~i ani de zile, pe pielca pacientului, prin incercarc
bloeante Inainte de a-~i juca rolul (B ran t i g a:n, B I'ant i g a n ~i eroare, cum sa realizeze psihoterapia.
~i J 0 s e ph, 1982).
Mai mult, psihoterapia de lunga durata a aparut pentru ca
ter~peutii nu sunt capabili sa-~i vindece mai repede pacicntii.
CRITERIUL TEMPORAL iN PSIHOTERAPIA SCURTA In acela~i timp, se poate spune insa ca ~i unii psihotcrapeuti
specializati in terapie scurta nu sunt capabili sa-~i mentina pacientii
Psihotcrapia scurta poate impliea 0 singura ~edinta (B I 0 0 m , o perioada mai indelungata:
1981) sau poatc merge pana la 40-50 de ~edinte, eu 0 medic de 20. Unul dintre putinii terapeuti care a avut curajul sa discute deschis
Astfel, terapia rational-emotiva a lui E II is (1989) durcaza intre maniera in care un terapeut poate impiedica un pacient sa sc duca
5 ~i 50 de ~edinte, in timp ce Man n, Go I d man (1982) ~i la altcineva a fost Milton Erickson (cit. Halley, 1990,
H 0 row i t z (1984) sunt de parcre ca numarul optim ar fi de p. 3). Astfel, de pilda, acesta 11 asculta cu atentie pe pacientul-
12 ~edinte de psihoterapie. client ~i apoi revenea astfel:
Well s (1982) considera ca daca 0 cura terapeutica este mai ,,$tiu cat de greu iti este sa vorbe~ti despre asta; daca va trebui
lunga de 15 ~edinte, nu mai poate fi yorba de terapie scurta, in timp s-o iei de la capat in alta parte, va fi ~i mai dureros pentru dumneata".
ce multe organizatii de sanatate mintala din S.U.A., care luereaza Durata psihoterapiei este deosebit de importanta pentru client,
pc baza de asigurari, considcra ca psihoterapia trebuie sa dureze in iar in tarile occidentale, companiile de asigurari limiteaza aceasta
jur de 20 de ~edinte (L a z a r u s ~i Fay, 1990). durata.
10
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte II

Deoarece psihoterapia reprezinta, in acela~i timp, 0 vocatie ~i 0 ExisHi, de asemenea, nenumarate ~coli de psihoterapie in afara
afacerc, este clar ca terapeutului ii convine sa ca~tige mai muIt de psihanaliza, psihoterapie comportamentala cognitiva, rational-
mentinand clientul in terapie un timp mai indelungat. emotiva, de familie, strategica, hipnoterapie non,directiva, consiliere
In acela~i timp, terapeutii specializati in demersuri de lunga terapeutica etc.
durata considera ca terapia lor este mai profunda ~i produce Psihoterapia de scurta durata este mult mai solicitanta pentru
modificari de durata la nivelul personalitatii clientilor, ill timp ce terapeut, acesta propunandu-~i un obiectiv concret ~i urmarind sa
terapia scurta arc un caracter superficial. obtina rezultate palpabile.
Drept raspuns, partizanii tcrapiei scurte subliniaza ca nu a fost Astfel, de pilda, in cursul primului interviu, terapeutul trcbuie
gasita nici 0 corelatie intre durata terapiei ~i succesul acesteia. sa depuna eforturi pentru a afla care este problcma pacientului ~i
PcntI'u a ilustra faptul ca terapia de lunga durata nu este de cele pentru a gasi 0 metoda eficienta de interventie, acesta avand sarcina
mai muIte ori eficientii, Hall e y (1990) relateaza urmatoarea de a formula problema ~i de a trasa pacientului sarcinile terapeutice.
intamplare. EI se afla intr-un restaurant la Paris, unde a intiilnit un A doua intalnire evidentiaza modul in care a reactionat subiectul
cuplu cu care a intrat in yorba. Sotul a afirmat ca a urmat 0 terapie la instructiunile administrate de terapeut, terapeutul realizand
analitica timp de 12 ani, iar sotia timp de 8 ani, ambii cu mai mnlte modifidiri Ia nivelul respectivelor instructiuni. In cursul celei de-a
~edinte pc saptamiina. H a 11e y le-a adresat intrebarea daca psiho- treia ~edinte de psihoterapie sunt de a~teptat modificari pozitive in
terapia Ie-a rezolvat problemelc, la care sotii au riispuns firesc comportamentul c1ientului, moment In care se mare~te intervalul
"Bincinteles cii nu, altfel nu am fi continuat!". dintre ~edinte, iar terapeutul pome~te in cautarea unor noi pacienti.
Autorul i-a intrebat, in continuare, daca ar recomanda Mai mult, In cadrul terapiei scurte, este necesara cunoa~terea
psihotcrapia urmata ~i altor persoane, la care cei doi au raspuns: mai multor metode ~i tehnici de interventie, in timp ce terapia de
"Desigur, toata lumea trebuie sa faca psihoterapie". lunga durata are la baza doar 0 singura tehnica.
Am avut ~i in practica noastra un caz in care terapia de lunga Psihoterapia de lunga durata pune accentul pe explicatii,
durata nu ~i-a dovedit utilitatea. Astfel, 0 tiinara studenOi la arte interpretarile reprezentand instrumentul terapeutic de baza, in timp
plastice, suferind de agorafobie, s-a prezentat la cabinet pentru ce demersurile de scurta durata se axeaza pc instructiuni, avand un
caracter mai directiv.
ajutor, facand urmatoarea afirmatie:
"Am urmat trei ani de psihanaliziL Mi-a placut foarte mult, am Mai precis, terapia de lunga durata 11ajuta pe pacient sa inteleaga
aflat multe despre mine ~i am inccput sa pictez mai matur, dar tot In ce consta problema sa, 111 timp ce obiectivul terapiei scurte estc
nu pot sa merg singura pc strada". solutionarea problemei.
Un aIt dezavantaj al terapiei de lunga durata consta In faptul cii
Problema tinerci a fost rezolvata cu succes in 6 ~edinte de
hipnoterapie. relatia transferentialii dintre pacient ~i terapeut se poate prelungi
foarte mult, unii devenind un fel de "toxicomani" ai psihoterapiei,
In ultimii 20 de ani s-au produs progrese remarcabile in domeniul
psihotcrapiei. ace~tia avand tendinta de a transforma terapia intr-o "prietenie
platitii" .
La ora actuala nu mai putcm vorbi de ciitiva psihoterapeuti care
Desigur, exista ~i situatii cand se recomanda 0 terapie de lunga
se ocupa de ciitiva clicnti bogati, aflati in irnpas, psihoterapia devenind
durata, ca In cazurile pacientilor re1ativ normali care doresc sa sc
aproape 0 industrie, in care lucreaza psihologi, psihiatri, asistenti
autoperfectioneze, in cazul psihopatilor care au eomis acte antiso-
sociali sau psihopedagogi.
ciale ~i care trebuie sa se supuna psihoterapiei prin hoHirare
12 13
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

judecatoreasca (acqtia trebuie tinuti un timp mai indelungat sub sunt pe calc sa-mi pierd serviciul, iar unica mea prietena s-a
observatie, pentru a fi siguri ca fapta nu se va repeta), in cazul in mutat in aIt ora~ pentru a nu mai auzi de mine".
care este necesara ~tabilizarea unui cuplu sau a unei familii sau in Clienta era foarte inteligenta, vioaie, activa ~i aproape simpatica,
cazul unor familii unde unul din mcmbri este psihotic. de~i stilul ei interpersonal era dezastruos.
H a II e y (1990) este de parere ca plata terapeutului ar trebui sa Ea s-a adresat terapeutului pe un ton rastit, amenintandu-I cu
se faca nu aHHin functie de numarul de ~edinte, cat de rezultatul degetul:
terapiei, respectiv ameliorarea sau disparitia simptomului. 0astfel "Asculta, mai bine l-ai chema aici pe sotul meu ~i i-ai spune di
de abordare ar conduce la 0 mai buna pregatire a terapeutului ~i la , unele din lucrurile pe care Ie face ma calea pc nervi".
ill
III
o mai clara focalizare a demersului psihoterapeutie in directia rezol- Cu permisiunea clientei, terapeutul a solicitat informatii in
varii problemelor pacientilor. legatura cu ea de la ceilalti terapeuti pe la care mai fusese ~i care
II H 0 y t (1989) considera ca mesajul care se ascunde de fapt in o etichetasedi "psihotica ~i periculoasa".
spatcle conceptului de psihoterapie scurta este urmatorul: "nu Unul dintre terapeuti (0 femeie) a relatat faptul ca la ultima
pierdeti timpul; prindeti momentul potrivit pentru a actiona". ~edinta de psihoterapie, clienta a mu~cat-o ~i acesta a fost motivul
II
"terminarii terapiei".
InterogaHi fiind, clienta a oferit urmatoarea explicatie:
DEMERSUL PSIHOTERAPEUTIC CENTRAT PE REZOLVAREA DE PROBLEME "La ~edinta respectiva de psihoterapie ma aflam impreuna cu sotul
meu, care fi'icea remarci nepotrivite la adresa mea, remarci pe care
Centrarea pc rezolvarea de probleme ~i focalizarea demersului terapeuta Ie tolera. M-am enervat ~i i-am dat sotului "un ghiont". Ca
tcrapeutic pentru a gasi solutia optima sunt binc ilustrate de modclul sa intelegeti cum s-au desfa~urat lucrurile, trebuie sa va spun ea
strategic in psihoterapia de familie, model propus de S h a z e r ~i sotul meu are "centura neagra" la karate, 1,90 m inaltime, 96
colaboratorii sai din cadrul Centrului de Psihoterapie de Familie kilograme, in timp ce eu am 1,65 inaltime ~i 59 kg. Dna dr. N. a
din Milwankee, Wisconsin. sarit in picioare, a inceput sa strige ca dezaproba violenta fizica; m-
Modelul respectiv impIica 0 stransa relatie de colaborare dintre a apucat de brat ~i incercand sa ma imobilizeze, m-a zgariat. Atunci
client ~i terapeut, acordarea unei importante reduse detaliilor ~i am mu~cat-o!" (dupa L a z a r u s ~i Fay, 1990, p. 44).
focalizarca pe acele comportamente pe care clientul Ie manifesta In urma interviului clinic, terapeutul a ajuns la concluzia ca
deja ~i care au 0 conotatie pozitiva. pacienta nu este nici psihotica, nici periculo as a, ci doar ca s-a lasat
La z a r u s ~i Fay (1990) au pus, la randul lor, la punct un prinsa in cateva din capcanele interpersonale descrise de Fay
sistem de psihoterapie scurta cuprinzand 12 ~edinte ~i care are (1990), dintre care enumeram: a critica, a blama, a te autojustifica,
a acuza, a amenin!a, a dori sa ai totdeauna dreptate, a utiliza un
drept scop focalizarea demersului pentru remedierea principalclor
limbaj cu indirditura emo!ionala negativa, a da ordine cu prea
problemc pc care Ie prczinta clientul.
multa u~urinta, sfaturi ~i indrumari care nu iti sunt cerutc.
Pcntru a ilustra cficienta acestui demers, autorii prezinta un caz
A~a cum am mai subliniat, clienta era inteligenta ~i avea 0 buna
in care psihoterapia a fost incununata de succes.
capacitate de invatare, care a ajutat-o sa-~i insu~easca, in cele 12
o fcmeic foarte agresiva, de 36 de ani, s-a prczentat la ~edinte de psihotcrapic, ni~te modalitati eficiente de a intra in rclatii
psihoterapie pcntru urmiHoarelc probleme: "toti ma urasc, sotul cu ceilalti. La sfar~itul terapiei, clienta a marturisit ca a devenit
meu vrea sa divorteze, parintii ~i sora mea nu vorbese cu mine, chiar "populara".
Psihoterapii scurte 15

Aflat in acest punct, F r e u d trebuia sa-i convinga pe pacicnti


nu sa urmeze psihoterapia, ci sa incheie cura psihoterapeutica.
La sfar~itul carierei sale, S i g m un d F r e u d marturise~tc
faptul ca de mai multe ori a mcut incercarea eroica de a fixa un
termen pentru terminarea psihoterapiei. Incercand acest lucru, el nu
mcea altceva decat sa for!eze rezisten!ele pacientului. De~i nu gasca
PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA DURATA
nici 0 acoperire teoretica pentru acest demers, F r e u d a constatat
ca, in unele cazuri, fixarea unui termen limita conduce la 0 vindecare
cu efecte durabile.
Aceasta constatare a devenit 0 banalitate pentru terapeu!ii
?lee g g 1e (1990) sublinia faptul ca. insu~i F r e u d, in-
specializa!i in demersuri de scurta durata, care ~tiu ca fixarea unci
temeietorul psihanalizci, despre care ~tim cu to!ii ca are 0 durata
foarte indelungata, este ~i precursorul terapiilor scurte. limite de timp reprezinHi un puternic factor motivator pentru pacient.
Astfel, in 1906, el I-a vindecat pc dirijorul B run 0 Wa 1t e r In loc sa-:;;i concentreze aten!ia asupra gasirii unei explicatii
teoretice care sa. stea la baza respectivei constaHiri, F r e u d s-a
de 0 paralizie a bra!ului drept in numai ~ase ~edin!e de psihoterapie,
iar compozitorul Gus t a v M a hIe r a fost vindecat de 0 tulburare preocupat de studiul motive lor care contribuie la prelungirea curei
psihanalitice.
de dinamica sexuala intr-o singura :;;edinta de psihoterapie care a
durat 4. Astfel, in loc sa-:;;i puna intrebarea "cum sa terminam 0
Cu toate acestea, F r e u d a eonstatat faptul ca in cazul multor psihoterapie?", el se intreba "de ce nu reu~im sa incheiem 0 cura
pacienti, analiza dura mult timp, in uncle cazuri aceasta fiind psihanalitica?" (M egg Ie, 1990), trecand in revista obstacolele
nelimitata. care stau in fa!a indeplinirii obiectivului terapiei, obstacole pe care
Ie considera insurmontabile.
Preocupat de durata curei psihanalitice, F r e u d a publicat spre
sfiir:;;itul vietii lucrarea "Analiza eLlfinal ,vi analiza fara sfdr~it" Aceste obstacole sunt urmatoarele (dupa M egg 1e, 1990,
(1937). Cu toate acestea, 0 cura psihanalitica nu poate dura la p.43):
nesfiir:;;it,problema terapiei ramanand inca l1erezolvata in psihanaliza 1. Destinul. F r e u d considera ca insa~i conditia umana
elasica. reprezinta un obstacol in calea psihanalizei. Asdel, fiii lui Adam
F r cud (cit. Me g g 1e, 1990) a gasit 0 oarecare explicatie a trebuie sa munceasca din greu, sufera ~i mor, iar fiiccle Evei nasc
prelungirii excesive a curei psihanalitice chiar in faptul cii ajunsese in dureri.
o personalitate recunoscuta, care avea succes. Din acest motiv, orice psihoterapie, indiferent cat de valoroasa
La inceputul carierei sale, el trebuia sa lupte mai mult pentru a ar fi, nu poate rezolva toate problemele omenirii.
convil1ge pe ceilalti in legiitura cu validitatea tratamentului 2. Coneeptele teoretiee ale psihanalizei, denumite de F r e Lld
psihoterapeutic. prin termenul de "metapsihologie". Conform interpretarii
o data devenit celebru, pacien!ii doreau tot mai mult sa urmeze psihanalizei, cura psihoterapeuticii nu se poate incheia atunci cand
terapia :;;ierau tot mai tentati sa mearga mai inprofunzime in ceea anumi!i factori de natura cantitativa se impotrivesc vindecarii: for!a
cc prive:;;te sondarea incon:;;tientului, fapt ce a condus la apari!ia pulsiunilor instinctive, violenta psihotraumelor suferite, puterea
analizelor interminabile. mecanismelor de aparare ale ego-ului.
16
Psihoterapii scurte 17
Psihoterapii scurte

3. Raportul dintre tendinlele instinctive ~i forla ego-ului. In


tive, indreptate in directia disolutiei fiintei umane. Acestea sunt denu-
cazul in care pacientul arc un ego slab, psihanaliza poate e~ua.
mite de F I' e u d prin termenul de "thanatos" sau instinct al mortii.
Astfcl, exista anumite perioade de viata, cand tendintele instinctive
F I' e u d este de parere ca atunci cand pacientul opune rezistcIlta
sunt dcosebit de puternice, ca, de pi Ida, in adolescenta, ~i este Ia vindecare sau se simte chiar mai rau, este pus in actiunc accst
nevoie de un ego foarte puternic pentru a Ie stapani. instinct, care a depa~it in intensitate instinctul vietii (Eros).
4. Violenla psihotraumelor. Acestea pot sa fie atat de puternice 7. Particularitajile personalitajii analistului. Un aIt factor care
in plan real incat depa~esc posibilitatile oricarei interventii contribuie Ia prelungirea curei psihanalitice 11reprezinta "Ilevroza
terapeutice, mai ales daca subiectul are ~i un ego slab. psihoterapeutuIui" .
Trebuie subliniat ca, pana in momentul in care a rucut respectivele Cand rezistentele pacientului interactioneaza cu cele ale
afirmati i, F r e u d subestima psihotraumele reale, acordand 0 terapeutuIui, psihoterapia nu mai poate inregistra progrese ~i, din
atentie deosebita fantasmelor de natura incon~ticnta. acest motiv, F I' e u d considera ca este necesara analiza personala
in acela~i timp, cl a fost nevoit sa recunoasca faptul ea psihanaliza a terapeutului.
da rezultate mai bune atunci cand stresul la carc a fost supus Trecand in revista aceste obstacole, F I' e u d considera ca singura
subiectul este real ~i nu imaginar. solutie a problemei duratei curci terapeutice este una de natura
Astfel, este mai u~or de tratat 0 persoana care a fost agresata intuitiva, aeeasta putand fi rezolvata in plan practic.
sexual in eopilarie, decat 0 isterica. San dol' Fer e n e z i, unul din diseipolii lui F r e u d, a
5. Mecanismele de aparare ale ego-ului. Ego-ul copilului a intreprins 0 serie. de eercetari menite sa conduca Ia scurtarea duratei
invatat sa eonsidere revendicarile pulsionale ale id-ului (in- psihoterapiei, subliniind faptul ca psihanalistul ar putea fi mai activ
con~tientului) ca reprezentand amenintari impotriva carora trebuic in timpul demersului terapeutic. Astfel, a luat na~tere "psihanaliza
sa sc apere construind mecanisme defensive de natura incon~tienta. activa", care, conform principiilor freudiene este antipsihanaliza,
Daca sunt prea puternice, aceste mecanisme de aparare modifica pentru ea nu permite asociatiilor libere sa se deruleze spontan,
chiar structura ego-ului, retragandu-i disponibilitatile adaptative ~i conform dinamicii vietii psihice a pacientului. Mai mult,
rucandu-l inaccesibil interventiei terapeutice. psihoterapeutul nu-~i mai pastreaza neutralitatea, ci 11bulverscaza
Ego-ul va reaqiona la orice posibilitate de schimbare, abordand pc pacient, silindu-l sa asocieze cat mai repede ~i sa ajunga la
vindecarea ca pc 0 noua amenintare. esenta problemei.
Dinacest motiv, analistul, dupa ce I-a ajutat pc pacient sa rcaduca Fer e n c z i este de parere ca atunci cand pacientul nu exprima
incon~tiinta continuturi de natura incon~tienta, ar trebui sa se ocupe acele fantezii pc care terapeutul crede ca ar trebui sa Ie exprimc,
de intarirea cgo-ului, pentru a evita punerea in aqiune a acesta din urma trebuie sa Ie provoace. De asemenea, autoruI
rilecanismelor defensive eare pot bloca psihanaliza. Va urma 0 noua eonsidera ca pacientii care vorbesc despre psihotraumele copilarici,
abordare a id-ului (incon~tientului), ~i apoi 0 noua tentativa de chiar Ie-au trait cu adevarat ~i ca nu este yorba doar de exprimarea
analiza a ego-ului. Acest demel's este insa epuizant pentru simbolica a unor dorinte de natura incon~tienta. Mai mult,
psihanalist, mecanismele de aparare prea puterniee putand avea psihotraumele actuale au un rol important in structurarea tulburarii
ca~tig de cauza. nevrotice ~i, din acest motiv, ele trebuie luate in considerare de
6. Existenla instinctului morlii (thanato!». In zonelc incon~tiente catre psihanalist.
IlU sala~luie~te numai libido-ul, instinct al vietii, ci ~i forte distruc- Alte particularitati ale demersului psihoterapeutic al lui
Fer e n c z i constau din stabilirea relativ rapida a termenului dc
\'

18 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 19

incheiere a curci psihanalitiee, astfel in cat subiectul sa ~tie ca arc ale psihicului sau, autorul avand in credere in tendintele pozitive
la dispozitie un timp limitat, pre cum ~i in aeordarea unci afectiuni ale ego-ului.
reale pacientului, autorul abandonand raceala caracteristica Pornind de la ideile lui Ran k , toate terapiile anaJitice de scurta
psihanalizei c1asice. durata au inceput sa acorde 0 atentie deosebita motivatiei pacientului
o t toR a n k estc un alt psihanalist disident. Acest autor pentru terapie.
considera ca traumatismul sufcrit de copil la na~tere are 0 importanta Wi I h elm Rei c h , medic sexolog, i~i incepe ~i el cariera ca
mai mare in cvolutia psihica a adultului, comparativ cu complexul psihanalist, dar abandoneaza rapid metodele freudiene, pe care Ic
lui Ocdip. Autorul subJiniaza ca suferinta psihica a adultului este considera prea lungi ~i lipsite de rezultat.
in mare masura provocata de parasirea pantecelui matern, angoasa EI subliniaza faptul ca procesul de con~tientizare a conflictelor
~i conflictele tdiite de subiect avi'llld la baza separarea. incon~tiente nu conduce in mod automat la vindecare, cOl1siderand
Drcpt consecinta, psihoterapcutul se substituie mamci, ghideaza psihanaliza un demel'S de lux, potrivit doar pentru oamenii bogati.
timp de noua luni pacientul ~i apoi se separa de acesta, aduci'llld pc Rei c h era de parere ca mizeria sociala care conduce a la violuri,
lumc un nou "copil", mai cchilibrat. incesturi sau sinucideri reprezinta 0 cauza tot atat de importanta a
In anul 1922, Ran k ~i F c I' e n c z i publica 0 lucrare comuna, instalarii tulburarilor nevrotice, ca ~i conflictelc din mica copilaric.
denumita "Dezvoltarea psihanalizei ", luerare in care se aduc eritici F r cud era de parere ca refularea pulsiunilor de natura scxuala
psihanalizei c1asice. este indispensabila pentru constituirea unei lumi civilizatc,
M egg I e (J 990) estc de parcrc ca in accasta lucrare se afla dezvoltarii ~tiintelor, artelor ~i filosofiei. Tendintele ineon~ticl1te,
germencJc viitoarelor psihoterapii de seurta durata, autorii respeetivi inacceptabile sunt astfel sublimate, energia speeifica acestora fiind
adresandu-se astfel psihanaJi~tilor ortodoe~i: "Reflectati prea mult, orientata spre obiective mai nobile.
nu va ocupati de paeientul rcal ~i inlocuiti demersul terapeutic cu In dezaeord cu F I' e u d , Rei c h considera ca in realitate
teoria. Important este ca pacientul sa traiasca cu adcvarat, sa realizeze conditiile de viata ii frustreaza pe oamenii saraei de un minimum
expcriente sub indrumarea terapcutului ~i nu sa ~titi, daca este vorba de satisfa<;tie pulsionala. Aceasta frustratie Ie sadice~te capacitati Ie
dc un transfer, de 0 abreactie (descarearea emotionaHi) sau de un sexuale, profesionale ~i sociale. Autorul este de parere ca trairea
proces de inteleetualizare. Va folositi de pacienti pentru a analiza plenara a sexualWitii genitale conduce la fericire ~i la 0 vcritabila
ratiunile care v-au impins sa alegeti aceasta meserie, in loc sa fiti civilizatie, refularea sexuala neavand alt 1'01 decat cel de a proteja
preocupati de a-i elibera de suferinta. SimpJificati, scurtati ~i nu va societatea capitalista.
mai contemplati propriul ombilic" (p. 37, cit. M c g g Ie, 1990). Om de cultura de orientare comunista, Rei c h afirma ca
o data desprins de sub influenta lui F I' e u d, Ran k va reveni sexualitatea reprezinta a problema poJitica pc care partidele ar trebui
]a prcocuparilc sale filosofice din tinerete, feluand Icctura operelor s-oaiba in vedere in cadrul programelor lor.
lui N i c t z s c he, S c hop en h au e I' ~i D a r win. E! este unul din pionierii planificarii familiale, al igienei sexuale,
Psihanaliza elaborata de el va fi centrata in jurul conceptului de a libertatii avortului ~i metodelor contraceptive.
vointa, psihoterapia reprezenti'llld un pioces de confruntare intre Aceste idei 11 fac sa fie ostracizat de catre psihanali~ti.
vointa terapeutului ~i cea a pacientului, succesul curci fiind asigurat Preocupat de durata psihoterapiei, Rei c h se intereseaza de
atunci cand acesta din urma reu~e~te sa-~i mobiJizeze vointa proprie. sexualitatea reala a pacientilor sai, pre cum ~i de tensiunile musculare
Vointa pacientului trebuie redirectionata, de la aspectcle destructive din diverse zone ale corpului, ajungand la concluzia ca exista 0
producatoare de nevroza, spre aspectele creatoare ~i integratoare interrelatie intre localizarea tensiunilor musculare ~i tipul de
20 Psihoterapii scurte 21
Psihoterapii scurte

tulburare psihica, trupul reprezentand oglinda conflictelor psihice A I e x and e r nu neaga faptul ca pacientul transfera asupra
ale subiectului. Astfel, zona in care se observa incordarea musculara terapeutului anumite senti mente destinate de fapt unor figuri
ne da indicatii in legatura cu natura refularii (incordarea din zona parentale. Acest transfer serve~te la crearea unci interrelatii dintre
bazinului ne da indicatii in legatura eu existcnta unei refulari a pacient ~i terapeut, interrelatie care ereeaza 0 ambianta prop ice
sexualitatii gcnitale). Mai tarziu, Rei c h a pus la punct un sistem pentru retrairea unar experiente trecute, pacientul remardlnd cii nu
de cxercitii fizice care vor fi ulterior preluate ~i dezvoltate de adeptii se af1a in fata tatalui. In felul acesta, pacientul i~i poate eorccta
tehnicilor bioenergetice. atitudinile rigide ~i anaeronice, ego-ul sau devenind mai suplu.
Autol'lll, inf1uentat sc pare de uncle teorii cu caracter ezoteric, Abardata in acest mod, terapia devine 0 experienta emotional a
considera contractiile ~i relaxarile diferitclor gl'llpe musculare ca cu earacter eoreetiv ~i nu atat 0 tehniea de sondare a ineon~tientului
fiind expresia unci energii cosmice, pc care 0 denumea "orgon" ~i pentru dezgroparea unor tendinte refulate.
care pcnetreaza organismul, il conectcaza la sol ~i se raspande~te Astfel, A I e x and e r va acorda mai multa atentie intcractiunii
in univcrs. Unitatea de baza a acestei energii cste denumita de terapeut - paeient, in detrimentul analizei propriu-zise.
R c i c h "bion". Terapeutul eentrat pe aeeasta orielltare adopta 0 atitudinc mai
activa. El este 0 persoana concreta, eare intervine in diseutie,
Libera circulatie a energiilor in organism inseamna sanatate, in
timp ce blocarea acestora, datorita supraincordarilor musculare ineurajeaza sau se opune pacientului, utilizand, dupa caz, psihanaliza
conduce la nevroza. clasica sau abordarile directe.
Tehnica psihoterapeutica utilizata de el consta din relaxarea A I e x and e r insista, de asemenea, asupra abordarii ncyoilor
reale ale subiectului, iar daea relatia transferentiala nu era
zonelor musculare care blocheaza libera circulatie a energiilor din
interiol'lll corpului uman. satisfiicatoare pentru demersul terapeutie, autorul sugera pacicntului
sa traiasca noiexperiente de viata: sa divorteze, sa schimbe serviciul,
In anull946, doi autori americani, Alexander ~i French,
loeuinta etc.
publica 0 lucrare consacrata terapiei analitice de scurta durata:
lata ce aduce nou terapia propusa de Ale x and e r Me g g Ie,
"Terapia psihanalitica: principii ~'i aplicafii ", lucrare in cadl'lll
1990, p. 46:
carcia se regasesc criticile majore aduse psihanalizei clasice: prea
• interaetiunea reala ~i comuniearea dintre terapeut ~i paeicnt;
multc interpretari intelectualiste ~i insuficienta atentie aeordata
pacientului real. • luarca in eonsidcratie a mediului real de viata in care se mi~cii
paeientul;
Mai mult, autorii sunt de parere ca durata eurei psihanalitice nu
• elaborarea unui plan tactie dupa eare sa se conduea terapia.
coreleaza nici cu profunzimea, nici cu eficienta aeesteia. Terapeutul
poate actiona in profullzimea psihismului paeientului, eeea ce
conteaza, fiind intensitatea incarcaturii emotionale a ~edintelor de MODELUl PSIHOTERAPEUTI( Al LUI PETER SIFNEOS (1972; 1981)
psihoterapie. Atunci cand pacientul retraie~te intens 0 seena din
copilarie in timpul ~edin!ei de psihoterapie, el va primi un raspt'ms Profesor de psihiatrie la Universitatea Harvard, S i fn e 0 s a
din partea terapeutului care nu este parintele sau, ei 0 persoana beneficiat de cuceririle nozografiei psihiatrice mod erne, bazandu-sc
egala. Din aeest motiv, pacientul se va confl'llnta euo alta reactie
, , pc notiunile specifice Manualului Diagnostic ~i Statistic al Asociatici.
decat aceea eu care s-a confl'llntat in eopilarie ~i pc baza eareia Psihiatrilor Americani (D.S.M. III), precum ~i pc cuceririle
s-au structurat anumite clemente ale personalitatii sale. farmacoterapiei.
22
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 23

Conceptul central al sistemului sail psihoterapcutic este eel de Autorul considera di anxietatea putcrnica reprezinta, in acela$i
"criza emotionala". timp, 0 motivatie puternidi de a iC$i din criza.
Autorul eonsidera ca noi toti travers am pc pareursul vietii noastre S i f n e 0 s considera di prognosticul este mai favorabil atunci
o serie de crize emotionalc pc care Ie rezolvam. Un numar limitat cand pacientul prezinta 0 varietate de simptome (eand depresie,
de persoane au nevoie de un psihoterapeut pentru a-i ajuta sa cand anxietate, cand irascibilitate), decat atunci cand un subiect sc
depa$easca aceste crize.
cramponeaza in mod rigid de 0 singura modalitate dezadaptativa de
Fiecare individ reactioneaza in mod diferit la aeelca$i evenimentc a face fata stresului. Pacientul care i~i "alege" mai multe tipuri de
de viata, avand 0 structura psihica $i 0 istorie personala diferite. simptome manifesta un eomportament mai creativ ~i, a$a cum a
o criza psihologica se constituie dupa modclul unci reactii gasit solutii dezadaptative la problemele sale, el va fi capabil sa
chi mice, pentru formarea ei fiind necesare mai multe sub stante in descopere ~i unele cu caracter adaptativ.
proportii diferite, catalizatori. De asemenea, prognosticul va fi mai bun in cazul in care subiectul
Exista situatii stresante evidente pentru toata lumea, cum ar fi gase~te resursele adaptative in el insu~i $i nu in imprejudiri
razboaiele, catastrofele naturale sau aceidentale, in timp ee altele exterioare.
trec neobservate, putand parea chiar benefice, ca de pi Ida, 0 Autol'lll utilizeaza $i conceptele psihologiei cognitive de
promovare in plan profcsional, care i'l face pc subiectul in cauza sa "dependenta de camp" ~i "focalizare interna sau externa".
se simta depa$it de evenimente. Unii dintre pacienti sunt mai fragili psihic comparativ cu a1tii,
Persoana in cauza va trai 0 stare de furie, depresie sau anxietate. datorita unor cauze de natura biologica, genetica sau datorita unci
Acestc stari afective negative sc intensifica, semnaland individului dezvoltari afective perturbate de un mediu neprielnic. Pentru acqti
faptul ca ceva nu este in regula eu el. Astfel, subiectul intra in ceca subiecti, pe care cel mai mic stres ii dezorganizeaza, este indicata
ce autorul nume$te eriza emotionala. Acesta fie va depa$i eriza, o tehnica bazata pe asigurare psihologica $i suport afectiv.
reaction and de 0 maniera adaptativa $i devenind mai matur, fie, Incurajandu-i, terapeutul va incerca sa-i ajute sa descoperc
dimpotriva, nu reu$e$te $i recurge la un model de comportament cauzele psihologice care stau la baza simptomelor lor, daca ei sunt
dczadaptativ, cand simptomele se agravcaza, oferindu-i 0 solutie capabili sa inteleaga natura psihidi a problemelor lor, doresc sa
provizorie la problema sa. Daea nici a$a criza nu cste rezolvata, colaboreze cu terapeutul $i pastreaza un minimum de adaptarc
simptomele se VOl' fixa, conducand la cristalizarea unci nevroze sociala.
structurale.
In cazul acestor pacienti se aplica psihoterapia anxiolitica dc
S i f n e 0 s (1972) este de parere ca acest concept de criza scurta durata, care dureaza de la doua luni pana la un an.
emotionala explica ~ntreaga psihopatologie. Interventiile psiho- Exista insa $i pacienti care nu indeplinesc nici macaI' conditiile
tcrapeutice de scurta durata realizate in plina criza emotionala previn meJitionate $i care sunt prea perturbati, izolati, dezadaptati, incapabili
structurarea nevrozei, daca pacientul va solicita sprijin in momentul sa inteleaga sensul unei psihoterapii. In astfel de situatii, terapeutul
respectiv. trebuie sa se multumeasdi doar cu acordarea unui sprijin pentru
Solicitarea sprijinului este determinata fie de factori precipitatori depa~irea situatiei de criza, sprijin care va dura intre una $i doua
accidentali (sfatul unui prieten, 0 tentativa de suicid), dar, mai luni.
frecvent, de prezenta anxietatii puternice de care pacientul dore$te AJti pacienti au nevoie sa fie sustinuti pe parcursul intregii lor
sa sc elibereze.
vieti sau macaI' pe perioade lungi de timp ~i care au nevoie de
24 Psihoterapii scurte 25
Psihoterapii scurte

psihoterapie anxiolitica pe termen lung, situatie in care este necesara Ulterior, terapeutul se va eomporta ca un pedagog, explicandu-i
spitalizarea ~i administrarea unui tratament psihiatric. pacientului de ce masurile pe care le-a luat anterior, pentru a depa~i
Terapeutul asigura in permanenta pe pacient, furnizandu-i criza, au dat un rezultat contrar. In continuare, pacientul este invatat
acestuia sfaturi, luand deciziile in locullui, evidentiind obiectivele sa anticipeze situatiile viitoare care ar putea genera dificultati
ter~piei, precum ~i modalitatile concrete de atingere a acestora. similare eu cele care au aqionat in situatia prezenta.
In acela~i timp, terapeutul examineaza impreuna cu pacientul S i fn e 0 s (cit. Me g g 1e, 1990, p. 49) a elaborat de fapt doua
desta~urarea crizei emotionale a acestuia, adresand intrebari de genul modele psihoterapeutice, unul anxiolitic, iar celiilalt anxiogcn,
urmator:
ambele putand avea 0 durata lunga, scurta sau foarte scurta.
"Este acest eveniment previzibil?" Trebuie subliniat faptul ca provocarea sau calmarea anxietatii
"Care sunt sentimentele pc care Ie-a declan~at in dvs?" reprezinta doua demersuri opuse, care se adreseaza unor categorii
Apoi, pacientul este pregatit pentru a infrunta viitorul, primind diferite de populatie. Astfel, dad terapeutul, supraestimand forta
instructiuni de genul urmator:
ego-ului clientului sau, il abordeaza frontal, acesta va suferi 0 cadere
"Am analizat impreuna ce ar fi trebuit sa faceti in situatia care
psihica. In acela~i timp, daca acesta va subestima forta pacientului
a trecut. lnevitabil va yeti mai intalni in viitor cu alte situatii
~i 11sustine afectiv, acesta se va refugia in starea patologica datorita
ncprcvazute la care yeti aplica cele invatate impreuna in cursul
prezcntei beneficiului secundar de a fi protejat de catre psiho-
terapiei. lmaginati-va acum 0 situatie neprevazuta ~i cautati sa va
terapeut.
vizualizati, actionand intr-o manicra adaptativa".
i
Terapia scurta prin provocarea anxieta{ii (S f n e 0 s, 1972).
Din acest motiv, autorul propune 0 selectie foarte riguroasa a
pacientilor care pot suporta psihoterapia provocatoare de anxietate.
Exista ~i alte categorii de pacienti care, de~i pc moment sunt blocati
Cei care nu intrunesc aceste criterii vor beneficia de psihoterapia
de actiunea stresului, dau dovada de 0 mai mare forta a ego-ului.
anxiolitica.
Acc~tia fac de obicei fata situatiilor neprevazute ale existentei.
Acuzele lor sunt specifice, la fel ca ~i problemele lor emotionalc. Criteriile de selectie implica nivelul inteligentei, abilitatilc
Anxietatea lor este puternica, dar nu-i dezorganizeaza total. sociale, precum ~i capacitatea pacientului de a percepe fenomcnclc
In aceste situatii, terapeutul poate sa-~i propuna obiective mai psihologice. Acesta trebuie sa fie capabil sa enunte un simptom
ambitioase ~i sa se foloseasca de energia produsa de anxietate pentru central, care sa reprezinte un fel de axa pc care se va construi
a-i ajuta pc acqti pacienti sa-~i depa~easca criza emotion ala. Acest demersul terapeutic de scurta durata. Mai mult, acesta va trebui sa
lllcru se realizeaza prin intermediul "terapiei scurte cu provocare fie puternic motivat de a-~i depa~i situatia de criza printr-un efort
de anxictate", care dureaza de la doua la douasprezece luni (in personal de autoexplorare ~i comprehensiune a propriilor salc
medic intrc 3 ~i 5 luni). probleme.
Alltorul a pus la punct ~i 0 varianta ultraprescurtata denumita o data selectionat, pacientul va fi supus unui demers psiho-
"interventie de criza" ~i care dureaza doua luni. pedagogic, in cadrul caruia acestuia i se explica faptul ca in spatclc
In cadrul acestui demers psihoterapeutic, terapeutul va ataca problemei sau simptomului sau principal se ascund conflictc
frontal reactiile dezadaptative ale clientului, reactii care stau la emotionale mai vechi, pc care trebuie sa Ie con~tientizeze, pentru
baza formarii simptomelor, precum ~i "solutiile" rigide adoptate de a deveni mai obiectiv in raport cu propria persoana. Se alcatuie~tc
acesta in trecut pentru a-~i rezolva problemele. Aceasta abordare apoi in detaliu istoria vietii pacientului, istorie care esty tradusa in
directa are un caracter anxiogen. conceptelepsihopatologiei freudiene.
26 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 27

In urma confruntarii dintre simptomul dominant, istoria vietii Me g g 1e (1990) face cateva observatii cu pnVlrc la modelul
subiectului ~i teoria psihanalitica, se na~te in mintea terapeutului 0 terapeutic propus de S i f n e 0 s :
ipoteza cu privire la natura posibila a conflictului incon~tient al Este evident faptul cii seIcctia pacientilor nu estc inutila, pacientii
pacicntului. trebuind sa dea dovada de 0 anumita forta a ego-ului ~i sa nu aiba
o data stabilita ipoteza psihodinamica, este momentul sa inceapa tulburari de personalitate. In aeela~i timp, terapeutul trebuie sa
tcrapia. La inceputul tratamentului, pacicntul este entuziasmat de con~tientizeze in cursu 1 analizei personale tendintele sale sadice,
dcfinirca problemei, definire la care participa aetiv, il apreeiaza pentm ca, altfel, demersul psihoterapeutic se va transforma intr-o
foarte mult pc psihoterapeut, pc care il considera inteligent ~i i~i lupta ..
pune mari sperante in psihoterapie. Psihoterapeutul va exploata S i fn e 0 s (1972) insista asupra aspectului edueativ al terapiei
imediat aceste sentimente. propuse de el. Aceasta se desfa~oara sub forma unui dialog
Devenind sigur de faptul ca pacientul este bine ancorat in "socratic", in cadml ciiruia pacientul se autodezvaluie treptat.
procesul psihoterapeutic ~i bine fixat asupra terapeutului, aeesta Modelul psihopedagogic va avea tendinta de a inlocui tot mai mult
din urma i1 va ataea frontal, punand () seric dc intrebari care se modelul medical, in majoritatea demersurilor psihoterapeutice de
scurta durata.
adreseaza direct procesului conflictual. In cazul in care psiho-
"Insight"-ul (iluminarea) la care trebuie sa ajunga pacientul nu
tcrapeutul a nimcrit tinta, pacientul devine din ce in ce mai anxios.
In caz contrar, terapeutul va rcpeta demcrsul pana cand anxietatea are doar un caracter eminamente inteleetual, ci ~i emotional.
Subiectul s-a eliberat de conflicte pentm ca a inteles cauzele acestora
pacientului va crc~te, elemente1c conflictualc vor fi agitate, pana
~i pentm cii traie~te sentimentul ca aeeasta intylegere are un caracter
cand acestea vor patrunde in con~tiinta subicctului. Apoi, terapeutul real.
11va confrunta pe pacient cu rcactiilc sale emotionalc, subliniind
Incheierea terapiei, propunand pacientului sa devina proprilll
caracterul lor irational ~i repetitiv, precum ~i relatia dintre acestc
sau psihoterapeut, este specifica terapiilor de scurta durata. Astfel,
trairi afective ~i interactiunile cu figurile parentale din copiHirie.
de pi Ida, un hipnoterapeut va putea termina terapia propunand
Astfel, la subiect se va produce ."insight" -ul, care implidi 0
pacientilor sa practice auto-hipnoza.
iluminare, atat in plan intelectual, cat ~i in plan afectiv, subiectul
Ajutandu-i pe pacienti sa depa~easca 0 eriza cxistentiala,
ajungand la convingerea clara ~i profunda ca a intcles natura psihoterapia propusa de S i fn eo s va avea, prin contaminare, efecte
tulburarii sale. Rezolvarea problemei provoaca puternice sentimente benefice ~i in aIte sfere ale vietii ~i activitatii acestora.
de satisfactie ~i de eliberare emotionala. Examinand rezuItatele sistemului sau psihoterapeutic, S i f n c 0 s
In finalul terapiei, psihoterapeutul va fi tentat de a sonda, in subliniaza faptul ca aeesta are efecte moderate asupra simptomelor,
continuarc, profunzimile incon~tientului subiectului, dar va rezista dar produce modificari psihodinamice de mai mare profunzime.
acestei tentatii, deoarece este yorba de un demers de scurta durata, Automl subliniaza ca unii pacienti, dupa ce au incheiat terapia,. nu
cu obiective limitate. In acela~i timp, el va ajuta pacientul sa "doresc" sa abandoneze in totalitate simptomelc lor, pc carc lc
vcrbalizeze scntimentele pe care Ie incearca (sentimente pozitive considera ca pe 0 solutie de viata, preferand sa Ie tina cumva in
amestecatecu sentimente de abandon), explidindu-i acestuia ca rezerva.
ccea cc a invatat in timpul psihoterapiei ii va servi pentm a deveni . Multi pacienti, la care demersul psihoterapeutic a reu~it, afirma
propriul sau psihoterapeut in cursul altor incerciiri ale victii, pentm faptul cii au senzatia ca s-au nascut a doua oara. Acest lucru nu
ca in acest moment el ~tie cum sa rezolve 0 criza emotionala. inseamna aItceva decat ca a fost creat cadml propice, in care clientlll
Psiholerapii sowle

i~i poate mobiliza mai U$or disponibilitatilc creativc latcnte ale


incon$tientului, a$a cum subliniau, mai tarziu, psihoterapcutii dc
orientare ericksoniana.

ALTE SISTEME PSIHOTERAPEUTICE ANALlTlCE DE SCURTA DURATA

Toate acestea au in comun 0 abordarc psihodinamica a bolii PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNITIVE


psihicc. Astfel, tcrapcutul va cauta in spatele simptomelor
pacientului un conflict de natura incon$ticnta asupra caruia sa
focal izcze demcrsul psihoterapeutic. Tcrapeutul i~i stabi1c$te ipoteza
utilizand 0 grila conceptuala psihanalitica $i, aceasta 0 data stabilita, ;4'bordarea eomportamentalista in psihotcrapie Ineepe 0 data
cl va construi planul de desta$urare al demersului terapeutic. eu Wa t s ~ n (1925), care a provoeat, pentru prima oara In mod
Tipurile de conflicte asupra carora se ecntreaza tcrapia difera de
la autor la autor. de~iberat
qnui 0 reaetie
$obolan de teama prezentarea
alb, asoeiind la un copil de cateva luni
animalului cu In
un prczcnta
zgomot
Astfel, K u r t L c win interprcteaza totul prin prisma puternic. La putin timp, copiluI a inceput sa se teama de alte animale
conceptelor de culpabilitatc ~i masochism, Man n prin intermediul eu blana $i chiar de obiecte din plu$.
conllictelor de separare = individuare, iar D a van 10 a se eentreaza Cativa ani mai tarziu, Mar y C o.v e r Jon e s, 0 eleva a lui
doar asupra complexului Oedip. Exista insa $i autori care I$i impun Wa t son, a reu$it, dimpotriva, sa vindece un copil de 2 ani ~i
mai putine limite, abordand confliete diverse. jumatate de 0 fobie de animale miei, prin exemplul personal ~i prin
Durata psihoterapiei variaza $i ea, unii terapeuti fixand dinainte apropierea gradata de copil a unui iepure aIb pana cand acesta a
un termen limita, iar altii stabilindu-l pc pal"curs. Dc pilda, Man n reu$it sa-l atinga $i sa se joace cu el. Aeesta este, de fapt, principiul
considcra ca sunt necesare 12 ~edinte de psihoterapie, iar deconditionarii, specific psihoterapiei comportamentale.
D a van I 0 0, 20. . Pornind de la aceste date, psihologii comportamentali$ti sustin
In acc1a$i timp, psihanali$tii de orientare mai progresista sunt afirmatia ca anxietatea nu are la baza conflicte incol1$tiente, ascunse,
mai activi ~i intervin mai mult In cadrul interactiunii cu paeientuI, ci reprezinHi doar 0 teama conditionata. Nevroza devine In conceptia
renuntandla regula "de fier" a ncutralitatii $i a asociatiilor libere. aeestor autori 0 modalitate de reaetie invatata.
Pacientul nu mai estc liber sa vorbeasca despre tot ce-i trece prin Dupa numeroase studii experimentale ale multor cercetatori,
cap, tara control, ci este readus de ditre terapeut la problema studii realizate pe animale, apare In 1952 $i 0 lucrarc de psihotcrapie
ccntrala, Indata ce tinde sa divagheze. . comportamentala, apartinand lui E y s c n c k, lucrare In care accsta
Pozitia clasica in care pacientul este Intins pc canapea $i sustine ca prin metoda respectivii sc pot vindcca, In aproximativ
tcrapeutul se afla In spatele lui tindc tot mai mult sa fie inlocuita, doi ani, doua din trei ncvroze.
in cadrul terapiilor analitiee scurte, cu pozitia fata In fata, care Astfel, pentru a-$i dovedi superioritatea, psihanaliza ar fi trcbuit
favorizeaza interactiunea activa dintre pacient $i terapeut. sa raporteze un procent de vindeeare de peste 60%, ceca ce era
imposibil. Legea Intaririi negative este utilizata de terapeutii
comportamentali$ti pentru a expliea instalarea nevrozelor la om.
Astfel, de pilda, 0 persoana agorafobica Incepe sa perceapa strada
30 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 31

ca fiind un loc periculos. Persoana respectiva "invatii" sa ram an a familiarizat cu relaxarea, pacientul va incepe sa practice
acasa, pentru a scapa de disc'onfortul pc care il resimte cand se afla desensibilizarea sistematica.
pc strada. Pentru a vindeca 0 astfel de persoana, trebuie sa actionam Aflat in stare de relaxare, pacientul va incepe prin a-~i imagina
in directia blocarii posibi litatii ei de a se refugia in easa ~i s-o o scena placuta, la care se va putea intoarce ori de cate ori va dori.
confruntam progresiv cu stimulii anxiogeni (strada), pana cand Apoi, terapeutul ii va cere sa-f;'i imagineze prima situatie anxiogena
reactia anxioasa se stingc. Comportamentali~tii utilizeaza in terapie (cea mai u~oara). Daca pacientul devine anxios, procedeul imaginativ
~i principiul intaririlor pozitive. se va intrerupe f;'ise va relua relaxarea. Situatia anxiogena trebuie
Astfel, de pi Ida, in cazul paeientilor schizofreni, terapeutul va repetata in plan imaginal' pana cand nu mai declan~eaza niei un fel
alcatui 0 lista de comportamentc dezirabile: sa se plimbe de doua de anxietate, dupa care se trece la urmatoarea situatie din cadrul
ori pc zi, sa pastreze igiena personal a, sa faca ordine in camera etc. ierarhiei. 0 f;'edinta de psihoterapie dureaza in jur de 20 de minute.
Pentru fiecare astfcl de comportament pozitiv, pacientul va primi Desensibilizarea poate fi realizata f;'iin plan real, subieetul fiind
un jeton care poate fi schimbat pc un obiect dorit de aeesta: duleiuri, ghidat progresiv sa se apropie tot mai mult de stimuli care ii produe
produse eosmetiee, imbracaminte etc. I se poate oferi pacientului teama.
contra jetonului ~i un alt tip de reeompensa, cum ar fi 0 plimbare As~fel, unui copil eu fobie de caini i se pot prezenta pozc eu
in afara spitalului. caini, animale de plu~, alte animale mici cu blana, catei blanzi f;'i
treptat animale tot mai mari. Fiecare pre zen tare este urmata de 0
intarire pozitiva (bomboane, juearii).
TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COMPORTAMENTALE (dupii Meggle, 1990) Din neferieire, desensibilizarea in plan real nu se poate utiliza
in to ate situatiile ca, de pi Ida, in cazul fobiei de zbor eu avionul;
Tehnico expunerii ea este costisitoare sub aspect financial' f;'ial timpului, iar speeiali~tii
ldeea de baza a acestui sistem terapeutic consta in a confrunta considera ca pentru unii subiecti, ea poate fi excesiv de anxiogena.
pc pacient cu obiectul anxietatii sale, pfma la disparitia starii afective b) Tehnica imersiunii (flooding) implica confruntarea directa ~i
ncgative. Exista mai multe variante ale acestei tehnici. brutal a a pacientului cu situatia anxiogena, fad ca acesta sa aiba
a) Tehnica desensibilizarii sistematice a lui Wolpe (1950). posibilitatea sa iasa din aceasta.
Pacientul este instruit de terapeut sa elaboreze 0 ierarhie care sa Me g g 1e (1990, p. 59) relateaza faptul ca a avut un paeient eu
cuprinda intre 10 ~i 20 de situatii care ii produc anxietate. Acestea fobie de locuri inalte: etaje superioare, poduri, pasarele, balcoane
sunt evaluate de el pc 0 scala de la 0 (relaxare totala) la 100 etc., aeesta suferind ~i de ejaculare precoce. Ca multi alti fobici,
(panica extrema) ~i sunt aranjate in ordine erescatoare, in functie pacientul eonsuma 0 mare cantitate de alcool pentru a face fata
de anxietatea pc care 0 declan~eaza. In cazul in care pacientul anxietatii sale. Tulburarile aeestuia durau de mai bine dc
sufcra de mai multe fobii, se VOl' construi ierarhii de situatii cincisprezece ,ani ~i aveau efecte negative asupra vietii profesionalc
anxiogene pentru fieeare dintre acestea. Ulterior, in trei pana la ~i de familie. In urma unei spitalizari, paeientul a renuntat la alcool,
cinci ~edinte, pa~ientul va invata 0 tehnica de relaxare, dupa metoda iar fobiile f;'i ejacularea preeoce au· disparut pentru cateva luni,
lui J a cob son. dupa care au revenit.
Experienta noastra clinica demonstreaza faptul ca se obtin In aCtfasta situatie, terapeutul a fost nevoit sa rezolve problcma
rezultate net superioare prin utilizarea primclor exereitii de relaxare foarte repede pentru ca altfel pacientul risca sa se apuce din nou de
din eadrul antrenamentului autogen al lui S e h u 1t z. 0 data bautura. Acesta a abordat mai intai problema sexuala in maniera
Psiholerapii scurte 33
32 Psiholerapii scurle

urmi'itoarc: cl i-a explicat pacicntului ca sotia sa nu realizcaza cat se stabilizeaza ;;i apoi descre~te. Si in acest caz, expunerea in plan
de dificil este un act sexual pentru un barb at care trebuie sa fadi imaginar trebuie sa dureze un timp mai indelungat, de la 45 minute
o scrie de mi~cari epuizante intr-o pozitie incordata, dupa care se pana la trei ore (M egg 1e, 1990).
simtc "golit" total. Ar fi mai bine s-o lase pe sotie deasupra, sa De fiecare data cand se luereaza cu aceasta tehnica, se pune
"mul1ceasca" ~i ca, pentru a vedea cum este, iar el sa stea ca un problema transferarii rezultatelor in planul vietii reale, pentru ca de
lcnc~ cu mainile sub cap. Pacientul nu a putut ncga faptul ca actul multe ori acest transfer nu se produce. Me g g 1e (1990) este de
sexual rcprezinta 0 dificultate pentru un barbat, pentru ca el suferea parere ca pentru a depa~i aceasta dificultate este necesara fie
de ejaculare precoce. Terapeutul a profitat de aceasta acceptare ~i utiIizarea ambelor metode, fie aplicarea hipnozei.
a rcetichetat problema: actul sexual nu mai este 0 performanta, ci d) Efectele expunerii pot fi facilitate daca se demonstreaza, prin
o corvoada obositoare, cum ar fi taiatul lemnelor. In acela~i timp, exemplul personal, confruntarea cu stimulul anxiogen. Aceasta
estc introdusa 0 satisfaetie noua, cea a razbunarii nevinovate, care reprezinta metoda modelarii. Modelul poate fi oferit de catre
face sa dispara anxietatea lcgata de performanta ~i ejacularea terapeut, 0 persoana apropiata paeientului sau de un subiect filmat,
care arata modul in eare s-a eliberat de fobia sa.
precoce.
e) Antrenamentul asertiv. Termenul de asertivitate a fost introdus
Apoi a fost abordati'i problema fobiei de loeuri inaltc. Astfel, el
i-a cerut pacientului sa se urce pe un dig foartc inalt din port ~i sa in psihoterapia americana in jurul anilor '70, de catre W 01 p e ;;i
ramana acolo timp de 45 de minute, dupa care sa-i tclefoneze Lazarus (cit. Meggle, 1990, p:JJ3) ~i se refera la acel
psihoterapeutului. Pacientul a relatat faptul ca primele 10 minute comportament prin eare subieetul i~i sustine punctul de vedere
au fost Ingrozitoare, mai ales datorita faptului ca oamenii se Intrebau personal, de regula diferit de cel al interlocutorului, cu curaj ~i
ce face individul acela care sta intcpenit pc dig. Treptat, musculatura fermitate, clar tara agresivitate. Persoanele insufieient de asertive
pacientului s-a relaxat ~i senzatia de ameteala a disparut. Pacientului nu se simt in largul lor in situatii soeiale obi~nuite. Lor Ie este jena
i-a rneut chiar pUicere sa respire aerul marii ~i sa priveasca vapoarele sa se targuiasca in piata, nu au curajul sa spuna vanzatorului ca le-a
in largo Intorcandu-se acasa, pacientul a fost prins Intr-un blocaj de dat gre~it restul, nu lupta pentru drepturile lor, nu pot spune "nu"
trafic pc un pod. Fericit fiind de faptul ca a trecut cu bine proba, cand Ii se cere ceva ~i se simt prost, atunci cand trebuie sa faca 0
observatie unui subaltern.
in momentul in care a simtit ca i se declan;;eaza criza, a Inceput sa
rada ~i ~i-a spus: "iar incep sa-mi fac singur figuri!". Incepand din In cazul aeestor pacienti, terapeutul va alege un numar de situatii
acel moment, fobia s-a vindecat. sociale la care pacientul are dificultati ;;i Ie va ierarhiza in functie
cle anxietatea pe care 0 produc, ca ;;i in cazul desensibilizarii
Me g g Ie (1990) subliniaza faptul ca, pentru a fi eficienta,
sistematice. Antrenamentul propriu-zis se realizeaza sub forma
imersiunea (cufundarea) In situatia generatoare de anxietate trebuie
sa fie suficient de lunga. In acela~i timp, bazandu-se pc experienta jocului de rol ~i are clrept scop a-I invata pe pacient sa reactioneze
clinidi, autorul subliniaza ca in cazul unor fobii multiple, efectul acleevat in funetie de situatie, mra vreun efort sau emotie exageratiL
terapeutic are frecvent tendinta de a se generaliza. La ineeputul terapiei, paeientul va juea propriuI sau rol, in timp
c) Tehnica imploziei. Meto'da imersiunii poate avea lac "in vivo" ee terapeutul 11va juea pc eel al interloeutorului (cle pilcla, pe eel
(In plan real) sau In imaginatie (M ark s, 1990). Aceasta din urma al ~efului ierarhie). Dupa jucarea scenei, terapeutul ~i grupul
poarti'i nume1e de "implozie". apreciaza eomportamentul subiectului, insistand asupra aspectelor
pozitive ale acestuia. Defieientele sunt subliniate intr-un mod
Terapeutul va descrie pacientului situatia anxiogena ~i ii cere
acestuia sa ~i-o reprezinte mental. Reactia anxioasa apate, cre~te, rational ~i non-punitiv. Intr-o etara ulterioara se inverseaza rolurile:
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 35
34

TERAPIILE COGNITIVE
paeicntul va juea rolul ~efului, iar terapeutul pc eel al pacientului.
in fclul acesta subicctul, care prezinta probleme, sc va identifica cu
staTile emotionale ale personajului de care se teme, ceca ce va Psihologia cognitiva se ocupa de modalitatile de procesare intern a
reprczenta pentru el 0 noutate. In acela~i timp, jucfmdu-i rolul, a informatiei ~i i~i are sursele de inspiratie in modelele oferite de
terapeutul ii va oferi paeientului un nou model de eomportament. inteligenta artificiala, focalizandu-se asupra a ceea ce sepetrece in
Apoi, pacientul i~i va relua tolul ~i scena se va juca din nou, creierul subiectului, intre stimulul exterior" ~i reactia
inversarile de roluri tacandu-se ori dc cate ori se simte nevoia, comportamentala de raspuns.
punandu-se in evidenta progresele obtinute. Principiul de baza al acestei abordari terapeutice consta in faptul
Pentru a verifica cele invatate, terapeutul va trasa pacientului 0 ca informatia externa este filtrata prin prisma schemel or cognitive
sarcina in plan real, pc care s-o execute dupa incheierea ~edintei de de natura incon~tienta ale subiectului. Aceste scheme structureaza
psihoterapie. In ~edinta urmatoare se discuta modul in care a fost conceptia despre lume a individului, accepta anumite informatii, Ie
indeplinita sarcina. Daca ea a fost indeplinita doar partial sau nu a refuza sau Ie deformeaza pe altele. Schemele cognitive nu sunt
fast realizata dcloc, se revine la jocurile de rol. In cazul in care altceva decat sistemele de credinte ~i atitudini care formeaza stilul
sarcina a fost binc indeplinita, sc trecc la situatia urmatoarc din personal de evaluare a realitatii specifice subiectului.
cadrul icrarhici stabilite initial. Acest sistem de atitudini ~i credinte a fost dezvoltat in copili'irie
In cadrul antrenamcntului asertiv, incepe sa se manifeste inl1uenta in functie de interactiunile cu figurile parentale ~i de psihotraumcle
psihoterapiei urnaniste asupra celei comportamentalc. Astfel, suferite. Astfel, de pi Ida, un copil ai cami parinti I-au abandonat i~i
terapeutul va aeorda 0 atcntie deosebita comportarnentului non- poate forma 0 schema cognitiva de genul urmator:
verbal al pacientului, pentm a evidentia progresele terapiei. Astfel, "Daca am fost abandonat inseamna ca sunt lipsit de valoare ~i
vacca tremuratoare, ezitanta va devcni ferma ~i sigura; pozitia va eu sunt vinovat de faptul ca ceilalti ma parasesc" (M egg 1e, 1990,
deveni relaxata; figura crispata se va destinde, iar subiectul va p. 68). Schema cognitiva ri'imane in stare latent a, dar, de fiecare
ajunge sa-~i priveasca interlocutorul in ochi. Toate aceste aspeete data, cand adultul se va simti singur sau va trili 0 situatie dc
vor fi notate ~i evaluate de catre terapeut. Mai mult, unii speeiali~ti despartire, el se va simti trist ~i vinovat tara sa inteleaga de cc. In
in tempie asertiva s-au inspirat din Gestalt-terapie ~i i-au incurajat acest caz, evenimentul actual va reactiva vechea schema cognitiva
pc clicntii lor sa se bata cu perne, sa-i atinga pc ceilalti ~i sa se lase incon~tienta, care va declan~a sentimentele de tristete ~i vinovatie.
atin~i sau sa exerseze contactul vizual cu interlocutorul. Problema terapeutului consta in a avea acces la schemele cogni-
J ocurile de 1'01 pot fi extinse in mod nelimitat, in functie de tive pentru a Ie modifica ~i aceasta nu se poate realiza decat studiind
creativitatea psihoterapeutului, modeland aspecte tot mai diverse manifestarile lor con~tiente (M egg 1e, 1990):
ale rcalitatii sociale. 1. Procese1e cognitive (operatiile logice) pc care Ie folose~te
M egg I e (1990) considera ca acest gen de terapie se deosebe~te pacientul pentm a deveni deprimat sau anxios, pentm a pIasa 0
de orienti:irile terapeutice urnaniste doar prin faptul ca se utilizeaza situatie oarecare in tiparele schemei sale cognitive.
evaluarile ~i autoevaluarile cuantificabile ale comportamentului 2. Evenimentele cognitive care nu sunt altceva decat gandurile
pacientului. Intregul demers psihoterapeutic dureaza pana la 20 de ~i imaginile automate care ii vin in minte subiectuluiatunci cand
~edinte ~i se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, dar ~i se simte deprimat sau anxios ~i care sunt rezultatul interactiunii
~omerilor in cautare de locuri de munca, oamenilor de afaceri sau "schema" - proces cognitiv ~i stau la baza tulburarilor emotionale
oamenilor politici, dornici de afirmare. ~i de comportament.
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte 37

In cazul tulburiirilor psihopatologice, schemele eogmtlve au 0


Me g g I e (1990, p. 70) relateaza cazul unei paciente care suferea
forta de aetiune foarte puternicii ~i pun in aetiune un fel de logica
de dispareunie (durere in timpul actului sexual). Aceasta manifesta
proprie subiectului, logieii aflata la baza unor distorsionari cogni- dispozitie depresiva de aproximativ un an ~i punea la indoiala
tive.
calitatile sale de sotie. Pacienta fusese victima unui viol la varsta
Astfel, de pilda, depresivul nu va retine dintr-o situatie decat de 7 ani, dar ca nu reu~ea sa identifice legatura cauzala dintrc
acc\e clemente care vin sa-i confirme faptul cii este lipsit de valoare,
trauma suferita ~i tulburarile sexuale actuale pentru ca vaginismul
ignorand toatc aspeetele pozitive, iar anxiosul nu va retine din ~i depresia au survenit dupa multi ani de disnicie fericita, pacienta
realitate dedit aeele informatii care sugereaza pericole. avand ~i doi copii.
Aeest fellomell poarta numele de abstragere selectiva. Tulburarea sexuala se manifesta totdeauna in acela~i mod:
Alte mecanisme specifice logicii patologice care produc pacienta dorea foarte mult sa faca dragoste cu sotul ei, se excita,
distorsionari cognitive sunt: vaginul se lubrefia, dar imediat ea era cuprinsa de senti mente de
• Inferenta arbitrara care consta in a trage 0 concluzie tara ca tristete ~i teama, vaginul redevenea uscat ~i penetratia devenea foarte
rationamentul sa dispuna de un termen mediu din care sa dureroasa.
decurga, sau a trage concluzii impotriva oricarei evidente; Terapeutul i-a cerut sa se concetreze asupra seenei relatiilor
• Suprageneralizarea implicil extinderea abuziva a unei sexuale ~i sa observe dacii inaintea aparitiei starii afective negative
experiente nefericite, accidentale asupra altor situatii care nu nu-i apare vreo imagine sau vreun gand. Pacienta a identificat
au legatura cu experienta rcspeetiva; imaginea fotografica a violului suferit. Depistarea gdndurilor auto-
• Amplificarea sau diminuarea semnifieatiei unoI' evenimente mate este foarte uti/a in cadrul psihoterapiilor de scurta durata.
(astfel, de pilda, 0 persoana depresiva va avea tendinta sa-~i Dupa ce pacienta a identificat imagine a violului, ea a sesizat legatura
amplifice e~ecurile ~i sa minimalizeze succesele); dintre trauma suferita in copilarie ~i problemele actuale.
• Personalizarea se refera la faptul ca subiectul i~i asuma Terapeutul a indus hipnoza, i-a sugerat pacientei sa. retraiasca
responsabilitatea unoI' evenimente exterioare care nu au nici scena respectiva ~i apoi sa actioneze voluntar asupra amintirii res-
o legatura cu persoana sa (se simtc vinovat de nenorocirile pective, modificand-o. Ea a reevaluat deciziile ei din copiliirie ~i a
care se petrec pc lume); adoptat altele, mai potrivite pentru varsta adulta. Vindecarea
• Tipul de gandire dihotomic, care il face pc subiect sa cvalueze completa a avut loc in ~apte ~edinte de psihoterapie.
lucrurile in termenii de alb-negru. Astfel, paranoicul pare Psihoterapia eognitiva abordeaza tulburarea pacientului ca pe 0
sa-~i spuna: "eu sunt celmai competent, iar ceilalti sunt toti problema ce trebuie rezolvata. La fel ca un cercetator, psiho-
ni~te illcompetenti", iar depresivul va gandi: "eu sunt celmai terapeutul cognitivist va aduna date, va emite 0 ipotezii de lucru ~i
o va verifica in practica, evaluand rezultatcle demersului sau.
incompetent ~i toti ceilalti sunt competenti".
Terapia este foarte bine structurata ~i cuprinde intre 15 ~i 22 de
Gandurile ~i imaginile automate se declan~eaza foarte rapid ~i
se manifesta undeva la margine a campului con~tiintei ~i, din acest ~edinte de aproximativ 0 ora. Demersul terapeutic se intinde pe un
interval de 3-4 luni, iar intervalele dintre ~edinte sunt riguros
motiv, pacientul trebuie sa faca eforturi speciale pentru a Ie idelltifica planificate.
inainte ca ele sa produca stare a afectiva negativa, perturb area in
Astfel, de pilda, in cazul tratamentului tulburarii depresive
sfera comportamentala ~i apoi sa dispara. Terapeutul il va ghida pe (nevrotice), tratamentul se realizeaza in trei etape:
pacient sa-~i concentreze atentia asupra acestora ~i sa Ie 1. Rezolvarea problemei inactivitatii pacientului prin intermedi ul
autoevalueze. unor tehnici comportamentale.
3X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 39

2. Sprijinirea pacientului sa identifice gandurile negative auto- Acest.fl va oferi pacientului programe de activitate tot mai com-
mate, care stau la baza starilor depresive ~i modificarea acestora. plexe.
3. Oescoperirea ~i modificarea schemelor cognitive, care produc Pacientul va trebui sa-~i monitorizeze acasa to ate activitatile,
declan~area gandurilor automate. acordand 0 nota de la 0 la 5 pentru nivelul stapanirii de sine ~i
o data diagnosticul stabilit, terapeutul ~i pacientul rezuma pentru gradul de satisfactie pe care 11 obtine. In acela~i timp, el
problema ~i consecintele acesteia in planul vietii cotidiene. Apoi trebuie sa inregistreze cu multa precizie ~i situatiile in care apar
tcrapeutul va explica principiile teoriei ~i psihoterapiei cognitive. emotiile negative.
Se trece, in continuare, la defalcarea problemci in parti La ~edinta viitoare de psihoterapie, dupa ce s-a discutat modul
componente, care sunt ierarhizate in ordinea prioritatilor. de Indeplinire a sarcinilor pentru acasa, se trece la identificarea
Se alege apoi un obiectiv u~or de atins, terapeutul ajutandu-l pe gandurilorautomate negative care 11fac pe·subiect sa se simta trist
pacient sa formuleze 0 ipoteza ~i s-o verifice in practica, ca in ~i Ii blocheaza actiunile. Pentru a realiza acest lucru, pacientul
exemplul urmator (M egg Ie, 1990, p. 71):
trebuie sa-~i reaminteasca una din situatiile pe care le-a inregistrat,
"Spuneti ca nu puteti sa va concentrati deloc. Oar daca v-a~ da
prin intermediul adresariiunor intrebiiri in detaliu, prin retrairea in
un ziar, cate randuri credeti ca ati putea sa cititi?"
plan imaginativ a respectivei situatii sau prin realizarea unor jocuri
Pacientul se gande~te ~i raspunde ca probabil nu va putea citi 20 de rol.
de randuri, poate doar 15.
Prezentam in cele ce urmeaza un exemplu (dupa M egg 1c ,
Acesta va fi pus in situatia de a-~i verifica ipoteza ~i daca reu~qte
1990, p. 72):
sa citeasca 25 de randuri, acest mic succes 11va ajuta sa continue
terapia. In felul acesta, pacientul s-a familiarizat cu metoda Terapeutul: Mi-ali povestit ca atunci cand ~eful v-a inapoiat
dosarul la care ali muncit doua saptamani, fara sa va adreseze un
autoexperimentarii.
In continuare i se traseaza ca sarcina pentru acasa sa-~i cuvant, v-ali simlit deprimata. Nu ali mancat seam ~i ali zacut in
pat, fara sa facefi nimic. A~a este?
monitorizeze activitatile cotidiene in scris ~i sa citeasca 0 carte sau
Pacienta: Da, chiar a~a!
o bro~ura de terapie cognitiva.
Terapeutul: Simplul fapt ca vi s-a returnat un dosar, fara sa vi
faza preliminara a terapiei dureaza doua ~edinte.
In ~edinta a treia, terapeutul va face inca 0 trecere in revista a se spuna un cuvant nu explica depresia care v-a cuprins. Este
simptomelor .~i va studia jurnalul personal al pacientului. Apoi, vorba, mai curand, de modul £n care ali interpretat situalia.
P.: Probabil.
acesta ii va explica pacientului modulin care structurile cognitive
inflyenteaza emotiile ~i comportamentul. T.: Pentru a ne fi mai clar, hai sa refacem situalia. Eu sunt ~efitl
Incepand din acest moment, psihoterapeutul ~i pacientul incep dvs. Eu stau in picioare, dvs. stali jos ~i eu va dau dosarul. lata-I.
demersul terapeutic propriu-zis. Cei doi cad de acord asupra unei P.: Nu a~a! Cu bralul mai leapan.
activitati de rutina, abandonata de pacient din cauza depresiei: a T.: A~a?
face ordine in casa, in dulap, a spala rufele etc. Daca activitatea P.: Da!
respectiva i se pare pacientului prea greu de realizat, el 0 va efectua T.: Eu tac ~i va £ntind dosarul. La ce va gandili acum?
la inceput in plan imaginativ. In acest mod, pot sa fie evidentiate P.: EI ma crede incapabila. Tot ce fac este prost. Niciodata nu
~i obstacolele care stau in calea realizarii sarcinii, obstacole care voi fi capabila sa fac un lucru bun. Din cauza asta nici nu reU$esc
sunt discutate impreuna cu terapeutul. sa ma casatoresc.
Psihoterapii scurte 41
40 Psihoterapii scurte

T: Faarte bine. V-atl adresat tat acest discurs interior, care era Jpoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare, vazand cat
de fapt, impotriva dumneavaastra. Nu credeti cum va ca 'discursul este de ocupatii.
acesta v-a deprimat mai mutt dedit situa{ia in sine? Jpoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.
Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-le un
Pacienta este astfcl antrenaUi sa-~i identifice gandurile negative
pro cent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevaratc:
disfunqionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de
1. Raportul meu era lipsit de valoare (30%);
psihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala de
autoevaluare realizata de Be c k(1987) ~i care cuprinde urmatoarele 2. Seful era preocupat de alte lucruri (70%);
aspccte: 3. $efulnu voia sa ma deranjeze (80%);
• situatiile-problema; 4. $eful nu se simtea bine (10%).
• emotiile negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimata Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi cii ipotezele 2 ~i 3 par
numerIC; mai plauzibile.
• gandurile negative, automate legate de situatiile respective. In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanent sa
Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale, contracareze gandurile sale negative automate.
pe. care subicctul va invata sa Ie opuna celor negative, automate, In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au
precum ~i a efectului acestora asupra starilor emotionale ~i eonsolidat deprinderile de eombatere a gandurilor negative.
gandurilor automate. Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici de
Timp de aproximativ 10 ~edinte, pacientul va exersa identificarea cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,
~i modifiearea gandurilor negative. Terapeutul il va invata sa Ie utilizarea terapiei prin muzicii sau jocuri de rol pentru antrenarea
examineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibilitate comportamentului asertiv.
~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema. Spre sfaqitul psihoterapiei, in ~edintele 16-18, terapeutuI va
pacientul poate interoga ~i alte persoane cu privire la ceea ce aborda schema eognitiva incon~tienta sau convingerea cu caracter
fac ele in situatii similare, poate observa comportamentul altor general, care sta Ia baza declan~arii gandurilor negative automate.
persoane sau se poate transpune, din nou, in situatiile respective, Astfel, de pilda, in cazul pacientei descrise de Me g g 1e .(1990),
pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, de regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea:
asemenea, ~i jocul de rol, pentru a-I ajuta pc pacient sa descopere "Dacii ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice alt
~i alte alternative de intcrpretare ale unei situatii date. barbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare".
Astfel, de pi Ida, in cazul descris mai sus, exista mai multe Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care
posibilitati: contin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspandite la
Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~i persoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii
persoana ca atare. absolute ~i inumane, nevoia de a fi apf(~bati in totalitate, nevoi
Examinand aceasta posibilitate, pacienta poate descoperi absolutiste de dragoste, de perfectiune, de reu~ita.
urmatoarele a$pecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era Al be r t ElI i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-
preocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprillla
tional-emotive (RET), a evidentiat cateva tipuri de credinte abso-
ostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea
lutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba
ipotezei 2.
permanent (dupa Me g g 1e, 1990, p. 74):
Jpateza 2: Seful era preocupat de altceva.
Psihoterapii scurte 41
40 Psihoterapii scurte

T: Faarte bine. V-ati adresat tat acest disnll's interior, care era Ipoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare, vazand cat
de fapt, impotriva dumneavaastra. Nu credeti cum va ca 'discursul este de ocupata.
acesta v-a deprimat mai mult dedit siluatia in sine? Ipoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.
Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-Ic un
Pacienta este astfel antrenata sa-~i identifice gandurile negative
procent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevarate:
disfunctionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de
L Raportul meu era lips it de valoare (30%);
psihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala de
autoevaluare realizata de B e c k (1987) ~i care cuprinde urmatoarele 2. Seful era preocupat de alte lucruri (70%);
aspecte: 3. Seful nu voia sa ma deranjeze (80%);
• situatiile-problema; 4. Seful nu se simtea bine (10%).
• emotiile negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimaHi Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi ca ipotezele 2 ~i 3 par
numcrlc; mai plauzibile.
• gandurile negative, automate legate de situatiile respective. In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanent sa
Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale, contracareze giindurile sale negative automate.
pc. carc subiectul va invata sa Ie opuna cclor negative, automate, In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au
precum ~i a efcctului acestora asupra starilor emotion ale ~i consolidat deprinderile de combatere a gandurilor negative.
gandurilor automate. Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici de
Timp de aproximativ I 0 ~edinte, pacientul va exersa identificarea cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,
~i modificarea gandurilor negative. Terapeutul 11 va invata sa Ie utilizarea terapiei prin muzica sau jocuri de rol pentru antrenarea
examineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibilitate comportamentului asertiv.
~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema. Spre sfiir~itul psihoterapiei, in ~edintele 16--18, terapeutul va
pacientul poate interoga ~i alte pcrsoane cu privire la ceea ce aborda schema cognitiva incon~tienta sau convingerea cu caracter
fac ele In situatii similare, poate observa comportamentul altor general, care sta la baza declan~arii giindurilor negative automate.
persoane sau sepoate transpune, din nou, in situatiile respective, Astfel, de pilda, in cazul pacientei descrise de M egg I e(1990),
pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, de regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea:
asemenea, ~i jocul de rol, pentru a-I ajuta pe pacient sa descopere "Daca ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice alt
~i alte alternative de interpretare ale unei situatii date. barbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare".
Astfe1, de pilda, in cazul descris mai sus, exista mai multe Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care
posibilitati: contin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspiindite la
lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~i persoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii
persoana ca atare. absolute ~i inumane, nevoia de a fi aprQ.bati in totalitate, nevoi
Examinand aceasHi posibilitate, pacienta poate descoperi absolutiste de dragoste, de perfectiune, de reu~ita.
urmatoare1e aspecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era Al be r t E 11 i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-
preocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprima
tional-emotive(RET), a evidentiat ciiteva tipuri de credinte abso-
ostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea
lutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba
ipotezei 2.
permanent (dupa Me g g 1e, 1990, p. 74):
lpateza 2: Seful era preocupat de altceva.
42 Psihoterapii sC!lrte Psihoterapli sC!lrte 43

"Trebuie sa fiu bun, perfect, pentru ca altfel nu valorez nimic"; 7. Pentru ca reu~esc rareori sa fac
"Toti ceilalti trebuie sa fie buni ~i sa se poarte irepro~abil cu ceva cu adevarat perfect, tra-
mine. Daca ei nu se comporta astfel, inseamna ca nu merit". iesc mereu 0 stare de ins a-
"Conditiile economice, politice, sociale ~i de me diu in care traiesc tisfactie (10).
trebuie sa fie astfel aranjate ineat sa mi se indeplineasca toate Total = 63 p.
dorintelc" . Concluzie: Aceasta atitudine este in mod evident in dezavantajul
"Oare nu este ingrozitor faptul ca aceste conditii sunt rele ~i ma meu; pot decide s-o modific sau sa renunt la ea.
frustreaza?" Faeand bilantul, pacientul ajunge la concluzia ca atitudinea
"Nu pot sa suport acest lucru". respectiva are costuri prea ridicate ~i se decide s-o l11odifice.
"Nu pot sa fiu fericit in conditii atat de rele, mai bine ma Unii autori cognitivi~ti atrag atentia pacientilor asupra faptului
sinucid".
° data descoperita schema cognitiva de gandire ncgativa,
psihoterapeutii cognitivi~ti au pus la punct strategii de contracarare
ca modul negativ de gandire este rezult.atul unui contract pe care
I-au fiicut ace~tia in copilarie ~i ca acum este cazul ca acest contract
sa fie renegociat. La incheierea terapiei, psihoterapeutul trebuie sa
a acesteia. fie sigur ca pacientul a inteles bine principiile terapiei cognitive ~i
Astfel, de pilda, se pot aprecia avantajele ~i dezavantajele unui ca poate aplica in mod independent metodele acesteia.
mod de gandire perfectionist (dupa B 1a c k bur n ~i Cot t r a u x , Psihoterapia ra!ional-emotiva (RET) are multe elemente comune
1988, p. 100·-101): cu terapiile cognitive ~i cognitiv-comportamentale.
Avantaje: Dezavantaje ElI i s (1977) explica ABC-ul modului irational de gandire,
1. Acest mod de a gandi ~i de a 1. Perfectionismul meu ma face care genereaza perturbari psihice.
ma comporta ma determina sa sa fiu 'anxios (8). Un eveniment negativ activ (As) activeaza lasubiect gandurile
incerc sa fac totul mai bine 2. Ma critic pre a sever ~i acest irationale (iBs), conducand la un comportament irational de
(9). lucru ma face sa pierd sa- autoperturbare C (consecinte emotion ale ~i comportamentale).
2. Ceca ce lucrez, este de calitate tisfactia lucrului realizat (10). Autorul ataca frontal de la prima ~edinta de psihoterapie acest
3. Criticile celorlalti ma deprima mod de gandire irationa1, bazat pe imperative categorice: "trebuie",
(9). sau ma determina sa devin
3. Din acest motiv, nu sunt lene~ prin metode foarte diferite, dintre care unele foarte nonconformiste.
agresiv (10). Astfel, de pilda, unui pacient timid i se poate trasa drept sarC(ina
(4). 4. Pentru ca am tendinta de a
4. Gasesc mereu ceva interesant terapeutica sa realizeze anumite actiuni ridicole In public. Deoarece
evita criticilc, pierd p~rtea lor
de fiicut (9). umorul nu lipse~te, foarie curand pacientul va gasi chiar 0 satisfactie
constructiva ~i nu ma pot
in realizarea aetiunilor respective ~i chiar in inventarea altora noi
Total = 31 p. perfectiona (5).
5. Nu profit de succesele mele, (sa poarte ~osete de culori diferite, sa sara lntr-un picior in statia
pentru ca, imediat ce inre- de autobuz in fata unci doamne in varsta etc.).
gistrez un e~ec, sunt umbrite ElI i s (1977) nu neg1ijeaza Insa nici mctodele cognitiviste mai
toate succesele mek anterioare traditionale,. de lupta impotriva gandurilor negative prin metoda
(10). contraargumentarii.
6. Devin intolerant ~i hipercritic Autorul arata ca exista multe modalitati prin intermediul carom
fata de ceilalti 10. psihoterapeu!ii ii pot ajuta pe clientii lor sa se simta mai bine, dar
44 Psihoterapii sClirte 45
Psihoterapii sClirte

majoritatea acestor interventii aqioneaza doar pe termen scurt. prieten pUitit" (S c h 0 fie I d, 1964), consecinta acestui fenomen
Clientii se simt mai bine, dar nu se vindedi (E 11is, 1972 a), fiind prelungirea exagerata a terapiei.
ameliorarea simptomelor avand un caracter temporar.
Cand clientii se simt mai bine, ei sunt p·utin anxio~i, deprimati, 2. Furnizorea de asigurari ~i incurajari
culpabili, furio~i, manifesta, intr-o masura mai redusa, com-
Deoarece multi clienti se simt neadecvati ~i nu au incredere in
portamentul fobic ~i se simt mai fericiti. In cazul in care are loc
posibilitatile lor de succes ~i din acest motiv se autoblameaza, dad
insa procesul de vindecare, clientii nu numai di se simt mai bine,
terapeutulle va adresa complimente in legatura cu inteligenta ~i cu
ci indeplincsc ~i urmatoarele conditii:
aspectul lor exterior, subiectii se vor simti mai bine ~i vor putea
• i~i mentin echilibrul emotional 0 perioada mai lunga de timp;
obtine succese in profesie ~i chiar in dragoste.
• devin mai putin perturbati ~i autodefensivi in legatura cu multe
Aceasta abordare insa Ie poate intari ~i credinta irationala ca ci
aspecte ale existentei, depa~ind sfera simptomelor pentru care
trebuie intai sa aiM succese ~i abia apoi sa se accepte pc ei in~i$i.
s-au prezentat la psihoterapie;
• atunci cand, in mod ocazional, traiesc din nou sentimente Aceasta tehnica se poate lesnc transforma intr-un "bumerang", pentru
ea asigurarile ~i incurajarile ii vor ajuta sa actioneze mai eficient,
perturbatoarc ~i se comporta dezadaptativ, ei ~tiu sa faca fata
dar in momentul in care au e~uat din nou, ei se vor intoarce la
acestor sentimentc ~i conduite in mod eficient ~i rapid;
• deoarece sunt capabili sa invete lectia psihoterapiei, ei pot vechea lor imagine negativa in legatura eu ei in$i~i.
aplica in practica cele invatate, devenind ni~te persoane mai
putin perturbate, cu tendinta spre autoactualizare. 3. Furnizarea de sfaturi ~i rezolvarea de probleme
Ell i s (1990) realizeaza distinctia intre a te simti mai bine ~i Clientii, la psihoterapie, se vor simti mai bine $i atunci cand
a fi vindecat.
primesc sfaturi intelepte sau sunt ajutati sa-~i rezolve prob1eme1e
care ii framanta, probleme ee tin de $coala, locul de munca sau de
TEHNICI CARE it POT FACE PE PACIENT SA SE SIMlA MAl DINE
sfera relationala.
Este insa evident faptul ca $i aceasta tehnica nu va face dedit
sa-i determine pe c1ienti sa devina ~i mai dependenti de terapeut,
1. Caldura ~i suportul afediv'
in loc sa-~i rezolve singuri problemele de viata. Mai mult, acqtia
Abordarea pacientilor, mai ales a celor depresivi ~i a celor care se vor simti bine, doar atunci dnd dificultati1e lor sunt rezolvate
au 0 imagine scazuta cu privire la propria persoana, cu suport $i $i vor recadea in nevroza, atunci dnd se confrunta Cll situatii care
caldura afectiva, ii face mai capabili sa infrunte dificultatile vietii, nu pot fi solutionate.
in aceste conditii ei progresand mai repede in cadrul demersului
psihoterapeutic. Deoarece multi dintre ace$ti subieqi au 0 nevoie 4. Explicotiile ~i "insight" ·ui legate de problemele trecute
puternica de dragoste ~i aprobare, credintele lor irationale cu privire
la faptul ca cineva trebuie neaparat sa aiM grija de ei ~i sa-i iubeasca, Frecvent, psihoterapeutii manifesta tendinta de a explica pe scurt
pentru ca altfel se simt lipsiti de valoare, nu face decat sa fie clientilor originea diverse10r trairi pe care Ie manifesta ace$tia. De
intarite in urma unui astfe1 de tratament, ei devenind dependenti de pi Ida, Ie explica faptul ca i$i detest a partenerul, pentru ca acesta s-a
terapeut sau se produce fenomenul prin care terapeutul devine "un comportat a$a cum s-au comportat parintii cu el sau ca modul abuziv
46 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 47

in care s-a comportat mama sau tatal vitreg cu ei, ii determina sa 7. intiiririle ~i sancfiunile
se comporte brutal cu proprii copii.
Principiile intaririi ~i sanctiunilor sunt specifice psihoterapiei
Indiferent daca aeeste explicatii sunt corecte sau eronate, pacientii
comportamentale, pusa la punct de Wa t son (1920) ~i perfectionata
Ie iau ca atare ~i au impresia ea ajung sa se inteleaga mai bine pc
apoi de Ski n n e r (1971) ~i W 01 p e (1982).Aceste principii au
ci il1~i~i~i ca ceva s-a modificat in comportamentullor dezaprobativ.
fost utilizate pentm a modifica starile afective ~i comportamentele
Aceste insight-uri (iluminari), chiar daca au la baza fapte reale,
disfunctionale ~i dau rezultate bune mai ales in terapia toxicomanilor
nu arata clientilor de ce anume reu~esc ei sa se dezorganizeze in
sau a altor comportamente dezadaptative (ca de pilda, in cazul
asemenea masura pentm ni~te fapte trecute, nu ii ajuta sa afle de
bulimiei, fumatului sau alcoolismului incipient).
ee au Hirat dupa ei in viata adulta neplacerile copilariei, cum Din pacate insa nici in acest caz, rezultatele nu sunt de dUrata.
procqdeaza sa Ie mentina active ~i cum i~i pot modifica, in prezent, Adesea, 0 astfel de abordare ii determina pe subiecti sa faca ceea
atitudinile autoperturbatoare. Din acest motiv, explicatiile ~i ce trebuie pentm motive exterioare, cum ar fi obtinerea unei
"insigh"-urile respective, de~i pot fi productive pe termen seurt, nu recompense sau evitarea unei pedepse.
pro due efecte de duraHi in planul psihoterapiei. Ell i s este de parere ca aceasta tehnica nu face dedit sa incurajeze
egocentrismul, orientarea hedonista ~i toleranta scazuHi la frustratie
5. Catharsis-ul ~i abreacfia a subiectilor, defecte de'personalitate care stau de obicei la baza unci
Ajutarea clientului sa intre in legatura cu propriile sentimente conduite adictive, specifice toxicomaniei. Atunci cand se utilizeaza
ascunse de anxietate ~i ostilitate va produce 0 descarcare a tensiunii drept intarire, aprobarea terapeutului sau a altei persoane, subiectii
emotionale acumulate, ~i acesta se va simti mai bine. au tendinta de a deveni mai sugestibili, de a gandi mai putin cu propriul
Daca insa terapeutul nu are acces la ceea ce se ascunde in spatele lor cap, devenind ~i mai perturbati (E 11 is, 1983).
acestor sentimente reprimate, catharsis-ul nu va face decat sa
intensifice trairile afective negative (mai ales cand este yorba de
TEHNICI DE TERAPIE SCURTA CARE il FAC PE SUBIECTI
furie) sau, in cel mai bun caz, se va produce doar 0 descarcare
temporara (Ellis, 1977; 1988. Travis, 1983), iar atitudinea SA SE VINDECE (ELLIS, 1990) .
clientului bazata pe anxietate sau pe agresivitate nu se va modifica
san, dimpotriva, va putea fi exacerbata. Metodele care il fae pe client doar sa se simta bine, fara sa
progreseze, nu pro due 0 schimbar'e atitudinala de durata, sehimbare
6. Gandirea pozitiva ~i imageria mentalii care sa atinga conceptia filozofiea despre lume ~i viata a clientului ~i
sa dezvolte la acesta 0 capacitate de autoreglare a starilor sale psihice.
Inca de la autosugestiile prescrise de C 0 u e, in 1923, multi
Ell i s (1990) considera ca tehnicile de vindecare pe care Ie
terapeuti au cautat sa-i ajute pe pacientii lor, cultivandu-le gandirea
propune sunt de fapt nWe modalitati de autoajutorare ("self-help").
pozitiva ~i imageria orientata spre sucees. S-a dovedit ca aceasta
metoda da rezultate rapide, dar din nefericire, cu caracter temporar,
1. Con~tientizarea propriei auto·perturbiiri
pentm ca gandirea pozitiva da subiectului sl?erante in legatura cu
obiective sau performante adesea greu de atins. In acela~i timp, tehnica Pacientii trebuie sa inteleaga faptul ca nu atat imprejurarile
intare~te convingerea disfunctionala a pacientului ca el trebuie, cu exterioare, factorii situationali actuali sau care au actionat in
arice pret, sa obtina performante inalte pentm a se autoaccepta. copilarie produc perturbarile emotionale, ei modul in care ace~tia
48 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 49

se raporteaza la imprejurarile de viata reprezinta cauza reala a poate invata sa utilizeze modul ~tiintific de gandire pentru a-~i
perturbi'irii psihice. invinge convingerile dogmatice, autoperturbatoare. Astfel, pacientii
Oamenii sunt cei care se decid sa interpreteze intr-un mod negativ VOl' fi invatati sa-~i adreseze intrebi'iri cu caracter provocativ:
~i frustrant evenimentele psihotraumatizante timpurii sau actuale, "De unde ~tii ca va fi un dezastru daca nu vei avea doar note
nefacand altceva dedit sa se autoperturbe. Autorul este de parere bune la facultate?"
ca fiinta umana are capacitatea de a se autocontrola emotional, dar "De ce ar trebui sa ai doar note bune?"
majoritatea oamenilor refuza cu inciipatanare sa faca acest lucru ~i "De ce prietenii tai trebuie sa fie neaparat drag uti cu tine, pentru
persista in eroarea lor. ca altfel va fi sfar~itul lumii?"
[n eazul in care terapeutul reu~e~te sa-i faca pe pacienti sa "Unde scrie ca, pentro faptul ca ai fost respins de persoana
intelcaga faptul ca ei se perturbi'i singuri ~i ca ei pot decide fara iubita, e~ti complet lipsit de valoare ~i nu meriti sa fii iubit de
dificultate sa nu 0 mai faea, acesta Ie poate arata calea pe care nimeni?" etc.
trehuie s-o urmeze pentru a se elibera de simptomele lor (E 11is, In felul acesta, clientii VOl' invata sa lupte impotriva gandurilor
1962; 1973; 1988).
irationale, prin intermediul carora se autosaboteaza ~i trag concluzii
lipsite de sens, care Ie produc stari afective negative ~i tulburari
2.lnfelegerea modului dogmatic de gondire bazat pe "trebuie cu orice
nevrotice (E 11 is, 1988; Ell is, 1990).
pref sa..."
Psihoterapia rational-emotiva (RET) postuleaza faptul ca oamenii 4. lehnica reanaliziirii unor comportamente-problemii
se autoperturba nu numai datorita unoI' perceptii ~ijudecati nerealiste Oamenii se perturba pe ei in~i~i, in special, pentm doua motivc
~i negative, a~a cum subliniaza speciali~tii in terapie cog- principale:
nitiv-comportamentala, ci ~i prin fonnarea unoI' cerinte ~i imperative • problemele ego-ului, care 11fac pe subiect sa se denigreze in
absolutiste (Ellis, 1962; 1973; 1985 a; b; 1987 a, b; Ellis ~i pennanenta, pentro cii nu are performante suficient de mari
Harper, 1975). sau pentru cii nu obtine suficienta aprobare de la ceilalti;
Psihoterapeutul specializat In terapie rational-emotiva va sesiza
• toleranta redusa la frustratie, care ii face sa doreasca in mod
rapid faptul ca subiectii anxio~i, deprimati sau furio~i i~i fixeaza in absolut anumite lucruri ~i sa considere ca nu pot trai daca nu
mod con~tient sau incon~tient imperative categorice ("trebuie
au ceea ce I~i doresc. Toleranta scazuta la fmstratie ii determina
- t sa- .... ")
neapara· in acela~i timp sa soli cite gratificatii imediate, iar in absenta
o data ce au intelcs acest mecanism autoperturbator, pacientii acestora, subiectii ·se refugiaza in comportamente de-
primesc "cheia care poate deschide poarta" spre 0 schimbare zaprobative compulsive, cum ar fi alcoolismul,bulimia sau
profunda a: personalitatii. fumatu1. Este evident ca aceste deprinderi of era 0 relaxare pe
moment, insa cu efecte negative pe termen lung.
3. Comboterea prin intermediul orgumentiirii adive a gandurilor irafionale
o metoda simpHi, specifica terapiei rational-emotive, metoda ce
~ia imperativelor categorice
ii ajuta pe subiecti sa abandoneze acest gen de comportamente
o data ce terapeutu11-a convins pe pacient ca acesta se perturba adictive consta In a-I solicita pe ace~tia sa noteze Intr-un jurnal cat
singur, nutrind credinte irationale ~i avfmd cerinte nerealiste ~i mai multe dezavantaje ale comportamentului compulsiv, precum ~i
imperative fata de sine, fata de ceila1ti ~i fata de viata, acesta 11 avantajele renuntarii la acesta. Apoi, ace~tia trebuie sa rev ad a zilnic
50 Psiholerapii .I·curle Psihoterapii scurte 51

de 10-20 de ori aceste liste cu argumente pro ~i contra unui


• este mai indicat sa ne ocupam ~i sa evaluam doar propriile
comportament (de pilda, fumatul) ~i sa reflccteze asupra lor. noastre comportamente, nu ~i ale altora;
• obiectivul evaluarii comportamentelor personale trebuie sa fie
S. Schimbarea sistemului de referinta
reprezentat de obtinerea bucuriei de viata ~i nu de "punerea
Aceasta tehnica implica 0 schimbare de atitudine a subiectului. la incercare" a propriei persoane;
Sub indrumarea terapeutului, acesta invata sa-~i priveasea in mod • in cazul in care subiectii insista sa se autoevalueze ca persoanc,
diferit situatia, deplasand accentul de la partile negative spre cele ei suIJt instruiti sa-~i spuna: "eu sunt 0 persoana valoroasa
pozitivc (atitudinca "stic1a estepe jumatate plina"). Astfcl, de pilda, numai pentru faptul ca traiesc ~i nu pentru actiunile pe care
unci pcrsoane care a fost concediata i se pot arata ~i dezavantajele pc Ie intreprind sau nu Ie intreprind" (B ern a r d, 1986; E 11is,
care le-a avut locul dc munca pierdut: salariu prea mic, insuficient 1972b; 1973; 1985 a; 1988;Ellis ~iBacker, 1982;Ellis
timp tiber, ~efagresiv etc. Subiectului i se poate cxplica, de asemenea, ~i Dryden, 1987; Ellis ~i Harper, 1975).
faptul ca pierderea serviciului reprezinta 0 provocare a destinului,
provocare ce ii deschide calea evolutiei personale ~i gasirii unui 7. Exercifii de depa~ire a sentimentului de jena sau ru~ine
serviciu mai bun, mai bine pJatit ~i in care sa se poata afinna din plin. Sentimentele de jena, umilinta, ru~ine ~i autodenigrare reprezinta
punctul de plecare al celor mai multe tulburari emotionale.
6. invofarea "acceptarii neconditionate"
Speciali~tii in terapie rational-emotiva (RET) utilizeaza exercitii
Car I R 0 g e r (1962) considcra ca atitudinea pozitiva care sa-i desensibilizeze pe subiecti de astfel de sentimente ~i sa-i
necondi!ionata acordata clientului care solicita psihoterapia determine sa se comporte tara jena ~i sa se au~oaccepte chiar daca
rcprezinta metoda cea mai buna ca accsta sa incetezc sa se mai actioneaza in mod stupid sau incompetent. Pacientilor Ii se
autodenigreze ~i sa traga unnatoarea concluzie: "deoarece terapeutul recomanda sa faca una sau mai multe actiuni stupide in public, cu
meu ma accepta, de~i ma port rau, atunci ar trebui sa ma accept ~i precizarea ca acestea sa nu conduea la probleme reale (de pilda,
cu". prejudicii altor persoane). Astfel, Ii se poate cere sa se imbrace
Ell i s (1990) este de parere insa ca aceasta reprezinta 0 nepotrivit, sa adreseze intrebari proste~ti, sa refuze sa fadi altora
acccptare care este totu~i condi!ionaHi, pcntru ca detennina clientul servicii minore, sa poarte 0 umbrela pe 0 zi insorita etc. In acela~i
sa devina dependent de terapeut. timp, subiectii sunt solicitati sa combata gandurile negative care ii
Acceptarea neconditionata ar insemna ca pacientul sa se acceptc determina sa se simta jenati. In scurt timp, subiectii se vor obi~nui
pc sine, chiar dad ceilalti, inclusiv terapeutul, il accepta sau nu. sa nu mai depinda in masma atat de mare de aprobarea celorlal!i.
In cadrul terapiei ratio~al-emotive (RET), c1ientilor nu numai ca
Ii sc arata, prin intermediul tonului ~i modului de comportare al 8. Tehnica imageriei rafional-emotive
terapeutului, ca ei sunt accepta!i a~a cum sunt ci, mai mult, ei sunt
In psihoterapie, prin termenul de imagerie se intelegerepetarea
inva!ati sa se autoaccepte, indiferent de comportamentullor negativ
in plan mental, in stare de veghe, relaxare sau hipnoza, a unei
sau de dezaprobarea celorlalti. Penttll atingerea acestui obiectiv, situ,atii cu semnificatie emo!ionala pentru subiect.
Ell i s (1990) ~i colaboratorii sai Ii inva!a unnatoarele:
In cadrul terapiei rational-emotive a fost aplicata, inea din anul
• oamenii sunt fiinte prea complexe pentru a primi 0 apreciere
1971, tehnica imageriei rational-emotive (REI), tehnica pusa la punct
cu caractcr global;
de M au 1t s by. Tehnica ii ajuta pe pacienti sa trans forme starile
Psihoterapii scurte 53
52 Psihoterapii scurte

afcctive dezaprobative in stari afective pozitive (M a u Its by, 1971; Astfel, daca ace~tia se angajeaza in actiuni de desensibilizare,
M a u Its b y ~i Ell is, 1974). des:Ia~urate in plan real ~i avand un caracter imploziv Ii se cere sa
Prezentam, in cele ce urmeaza, un model de imagerie ra- realizeze cat mai multe actiuni pe care au tendinta sa Ie cvite, ci
tional-emotiva aplicata la un subiect cu dispozitie depresiva Cll vor face foarte rapid modificari la nivelul convingerilor lor
II
caracter situational (E is, 1990). irationale, perturbatoare.
Metoda se adreseaza unui studcnt carc sc simte deprimat pcntru Astfel, de pilda, unui subiect caruia ii este foarte teama di va fi
ca sc tcmc ca va pierdc un cxamen ~i poate chiar anul dc studii. respins de femei ~i care evita sa intre in relatiicu acestea ~i crcde
Accstuia i sc ccre sa-~i imagincze d a picrdut examenul, 11da ca este 0 persoana lipsita de valoare daca i se intampla a~a ccva,
din nou ~i 11pierdc ~i apoi ramane repctcnt. Profesorul ~i colcgii i se poate trasa ca sarcina pentru acasa sa aiba discutii cu cel putin
sunt foarte critici fata dc studentul rcspcctiv ~i considcra ca este un II
cinci fcmci in fiecare zi (E is, 1990).
prost pcntru ca a cazut la respectivul examen. Subicctului i se cere Dadi acesta urmeaza indicatiile terapeutului timp de una-doua
sa vizualizczc cat mai in detaIiu scena rcspectiva ~i sa realizeze ce luni, nu numai ca ii va dispare ideea ca nu poate sta dc vorba cu
simtc. Majoritatea persoanclor vor relata ca se simt foarte dcprimatc. femeile, ci ~i gandul irational ca este un om "de nimic"daca va fi
In continuare, tcrapeutul ii soIicita subiectului sa traiasca respins de vreo femeie.
sentimentul dc dcprimarc dit mai intcns posibil. Si apoi el cste
instruit sa mcntinii aceca~i imagine ~i sa modifice starea afectiva: TERAPIA MULTIMODALA (MMT)
in loc sa se simta "groaznic de deprimat", subiectul trebuie sa se
simta'doar suparat, dezamagit, nemultumit, dar nu deprimat.
Psihotcrapia multimodala nu reprezinta 0 ~coala tcrapeutica
Pacientul este intrebat, in final, cum a procedat pentru a modi fica
starea afectiva. (L a z a r us, 1976; 1989), ci este un demers eclectic pragmatic,
Majoritatea pacientilor care cunosc principiilc terapiei ra- eficicnt ~i sistematic, prin intermediul ciiruia se pot obtine rezultate
evidente ~i durabile.
tional-emotive vor da raspunsuri de tipul urmator: "mi-am spus ca
este foarte rau ceca ce s-a intamplat, dar nu este sfar~itul lumii" Conform acestei viziuni terapeutice, personaIitatea umana cste
sau "am avut ghinion, dar pot sa traiesc in continuare ~i sa ma abordata in termenii a ~apte nivele sau modalitati interactive
accept ca pe 0 persoana valoroasa". simbolizate prin literele BASIC l.D:
ElI is (1985 a) recomanda subiectilor cu probleme emotionale B = (behavior) - comportament;
sa practice metoda propusa 0 data pe zi, cel putin 30 de zile. A = (affect) - afectivitate;
S = (sensation) - senzatie;
9. Tehni(a desensibiliziirii implozive in plan real ("in vivo") I = (imagery) - imagerie;
C = (cognition) - cognitie;
Conform principiilor terapiei rational-emotive, oamenii i~i pot I = (interpersonal) - nivelul relatiilor interpersonale;
modifica unele comportamente disfunctionale prin intermediul D = (biological) - nivelul biologic.
modificarii gandurilor irationale. Tinand seama de faptul ca
(Autorul utilizeaza litera D in loc de B pentru muzicalitate),
gandurile, sentimentele ~i comportamentele interactioneaz;a reciproc, Terapeutul va cauta sa mobiIizeze disponibilitatile latente cu
este utila ~i modificarea gandurilor negative prin intermediul fortarii
earacter adaptativ ~i sa inducii modificari pozitive la toate cele
subiectilor, indiferent cat de dificilli sc pare, sa renunte la actiunile
~apte nivele aflate in interactiune.
compulsive sau de evitare,
54 Psihoterapii SClirte Psihoterapii SClirte 55

Oemersul terapeutic dureaza intre 20 ~i 30 de ~edinte, dar poate In cadrul psihoterapiei scurte multimodale (MMT), terapeutul ~i
fi s~curtat, ajungandu-se pana la 10 ~edinte. clientul selectioneaza intre 3 ~i 5 probleme mai importante care
In loc sa focalizeze demersul terapeutic pe 0 singura problema, trebuie rezolvate.
In cadrul terapiei multimodale, terapeutul abordeaza mai multe
In cazul prezentat mai sus, principalele probleme ale clientei
domenii ale personalitatii clientului Intr-un timp cat mai scurt posibil. sunt urmatoarele:
Pentru exemplificare, L a z a r u s ~i Fay (1990) prezinta Iista
de probleme patologice interactive, pre cum ~i modalitatile de • lipsa de asertivitate bazata mai ales pe teama de critica ~i pe
tratament propuse pentru 0 clienta care acuza depresie ~i anxietate. teama de a fi respinsa;
• stil de gandire de tip dihotomic ("alb-negru"), cu prea multe
Modalitatea I)roblema Metodele de terapie utilizate imperative ("trebuie") ~i suprageneralizari;
B Dezordine; lmpra~tiere. Contracte ~i planuri de activitate. • oboseala, cefalee, dureri in zona coloanei vertebrale.
Tulburari fobice. Desensibilizare sistematica.
Primele 10 ~edinte de psihoterapie VOl' fi focalizate pentru
Lasa lucrurile nCTacute pana Programe de planificare a timpului.
In ultimul moment. rezolvarea acestor probleme, metodele utilizate fiind:
Senti mente de culpabilitatc. Explorarea antecedentelor ~i gan- • psihoterapia cognitiv comportamentala ~i rational-emotiva
durilor irationale. (RET) (B e c k, 1987; Ell i s ~i Dry den, 1987);
A Anxietate legata de eritiea ~i Tehniea imaginaliei dirijate (eu
respmgere.
• tehnica imaginatiei dirijate pentru a achizitiona abilitati de a
tematica de tipul "a faee falii").
Argumentarc rationalii. face fat a stresului (L a z a I' us, 1982; Z i 1be r gel d ~i
Triste!e; Deprimare. Explorarea modului negativ de Lazarus, 1988);
gandire ~i incurajarea pacientei sa • tehnici bazate pe joc de rol ~i tehnici comportamentale de
descopere evenimentele pozitive.
S Oboseala; Dureri In eoloana Relaxare; Fizioterapie. exersare a unoI' deprinderi;
lombara. • fizioterapie ~i exercitii de relaxare.
Dureri de eap tensionale. Dupa mai putin de trei luni de psihoterapie, pacienta a devenit
Imagini legate de singuratate Exercitii de imaginatie dirijata. mai relaxata, cu mai putine ganduri disfunctionale ~i cu un
~i de e~ee; Imagine de sine
scazuta. comportament deschis ~i adecvat in relatiile interpersonale. Ea ~i-a
C Gandire dihotomica (de tipul Restructurare cognitiva. evaluat simptomele initiale (depresie ~i anxietate) ca fiind rezolvate
"alb-negru"); Prea multe im- in proportie de 80%.
perative (trebuie);
generalizari.
Supra- o reevaluare care a avut loc dupa 8 luni a evidentiat faptul ca
Ne1neredere In alPi; Prea Exercitii de asumare a riscului;
pacienta s-a inscris intr-un grup de terapie pentru scadere ponderala,
competitiva; Non-asertiva; Antrenament de cooperare; An- a abandonat utilizarea oricarui medicament, iar achizitiile obtinute
trenament asertiv; in urma psihoterapiei s-au mentinut.
Evita Intalnirile ~i rela!iile so- Antrenarea un or abilitati sociale; Psihoterapia multimodala are un caracter eclectic ~i ea prezinta
ciale. Monitorizari pentru a 'evita de-
D Utilizeaza Diazepam. pendenla;
avantajul ca incorporeaza in mod eficient 0 seriede metode
Suprapondcrala. Metode de autocontrol al greutatii terapeutice specifice altor orientari ~i, in acela~i timp, rezolva rapid
corporale (contracte legate de problemele concrete de care se pUng pacientii.
controlul alimentatiei, auto-moni-
torizarea; grupuri sportive).
Exerci!ii fizice insuficicnte. Program de prcgatire tizicii.
57
Psihoterapii scurte

aceasta, terapeutul nu ii va vorbi despre cauzele acesteia, ci va


aplica 0 strategie de inlaturare sau reducere a durerii, aratfmdu-i
pacientului ca acesta este elementul care 11preocupa cel mai mult.
CiHindu-l pe Mil ton E r i c k son, Me g g 1e (1990) sublinia
faptul ca un subiect care se prezinta la psihoterapie poate povcsti
o istorie personal a de care este ferm convins la nivel con$tient, in
HIPNOZA PERMISIVA
timp ce limbajul non-verbal va exprima cu totul altccva.
Dc pilda, 0 pacienta tfmara poate povesti pe un ton trist ca nu
mai suporta ca solul ei s-o atinga $i sa-i ceara sa aiba 0 viata
sexuala mai normala, in timp ce pe fala ei se poate vedea un suras
~ceasta abordare in psihotcrapie a fost initiata de Mil ton ironic, care poate fi interpretat ca fiind expresia satisfactiei pe care
E r i c k son $i dezvoItata de discipolii acestuia, H a ley ~i R 0 s s i aceasta 0 simte razbunandu-se pe solul ei pentru un motiv sau altu!.
(E r i c k son $i R 0 s s i, 1976; 1979). Pacienta in cauza nu realizeaza la nivel con$tient ceea cc $tic
Obiectivul principal al acestui gen de psihoterapie este sa venim incon$tientul ei $i anume' ca Ii face placere sa-$i pedepseasca sotul
in intampinarea nevoilor pacientului. $i acest element subtil trebuie observat de catre terapeut.
Mil ton E r i c k son nu prezinta pacienlilor sai concepte sau Psihoterapeutii de orientare ericksoniana subliniaza faptul di a
cxplicalii teoreticc, a$a cum fae psihanali$tii, intr-o masura oarecare veni in intampinarea nevoilor pacientului inseamna a lua in
chiar $i cognitivi$tii, autorul eoncentrandu-~i atenlia asupra considerare nu numai nevoile con$tiente, ei mai ales nevoile
pacientului viu, cu pcrsonalitatea $i problemele sale unice. incon$tiente. Incon$tientul este eel care recombina in mod crcativ
Astfel, terapeutul este cel care trebuie sa se adapteze fiecarui experientele anterioare ale subiectului, a$ezandu-le in structuri noi,
pacicnt $i nu invers, intrand in rezonanta cu acesta. cu rol adaptativ, eel putin pentru moment $i in anumite conditii.
Pentru a realiza acest deziderat, terapeutul va trebui sa reproduca Terapeutul ericksonian trebuie sa utilizeze extraordinara forta
atitudinea corporaHi, mimica, pantomimica, tonul vocii ~i cuvintele creatoare a incon$tientului pentru a-I ghida pc pacient indircctia
utilizate de pacient, mai precis sa patrunda in lumea aeestuia $i sa sanatalii $i eficienlei.
vorbeasca "pe limba lui". Mil ton E r i c k son considera inc.on$tientul ca pe un mare
Terapeutul se va adresa unui om de $tiinla in termeni $tiintifici, rezervor de resurse psihice, acesta depozitfmd obiectivele existenliale
unui muncitor in limbajul sau, iar unei femei casnice in alli termeni profunde ~i durabile ale fiinlei umane, pe care are menirea s-o
deeat unui psiholog. Daca pacientul se teme sa intre in contacteu protejeze de diverse Ie situalii negative neprevazute. Din acest motiv,
terapeutul, acesta va fi, la randul sau, rezervat, daca va fi incon~tientul furnizeaza adesea raspunsuri opuse celor date de planul
demonstrativ, la fel va proceda $i terapeutu!. In felul acesta, paeientul con~tient.
va accepta mai u~or dialogul ~i 11va eonsidera pe terapeut ca pe un In acela$i timp, incon$tientul are 0 maniera diferita de a proccsa
adevarat partener de disculie. informaliile: nu clasifica, nu analizeaza, el asociaza lanturi de
Mil ton E r i e k son obi$nuia apoi sa observe care sunt imagini ~i senzalii, idei, simboluri, dupa criterii analogice, aflandu-se
elementele dominante ale experientei subiective a pacientului $i sa intr-un prezent continuu ~i decodificand mesajele "ad-literam".
Ie utilizeze in mod terapeutie. Astfel, daca paeientul traie$te 0 durere Lanlurile de asocialii se desfac ~i se refac mereu dupa criterii care
puternica ~i singurul lucru care 11 intereseaza este sa seape de se sustrag logicii formale.
5X Psihoterapii seurte 59
Psihoterapii seurte

Din acest motiv, Mil ton E r i c k son considera ca sondarea creativitatea, cautand.s~lutii pentru a elibera con~tientul. de 0 parte
incon~tientului propusa de psihanali~ti reprezinta un demel's mult din povara anxietatii. In fclul acesta, incon~tientul va realiza un
prea dificil ~i, In acela~i timp inutil, propunfmd In schimb ca compromis Intre nevoile individului ~i situatia compromis, care nu
incon~tientul subiectului sa fie lasat sa desfadi singur ceea ce a este aItceva decat simptomul: considerat de catre Mil ton
produs, respectiv. simptomul. Terapeutul nu va face dedit sa E r i c k son (1977) drept cea mai buna solutie posibila in conditiiJe
favorizeze acest demel's ~i aparitia conditiilor optime In care in care se gase~te subiectul.
incon~tientulsa poata actiona. Astfcl, terapeutul ericksonian nu-~i Psihoterapia va furniza un cadru special de lucru pentru
propune sa afle de ce pacientul sau se simte mai bine, importanta incon~tient, cadru in care limitarile Invatate sunt suspendate, astfeJ
fiind doar ameliorarea sau vindecarea acestuia. incat acesta sa gaseasca in mod liber 0 noua solutie, constructiva
Incon~tientul este eel care elaboreaza sisteme de referinta care de data aceasta.
il ajuta pe subiect sa faca fata un or situatii noi. La subiectii perturbati In timpul demersului terapeutic, pacientul este ghidat sa lucreze
exista sisteme de referinta rigide, care se mentin de-a lungul ani lor in mod constructiv asupra propriului sau incon~tient, cu care intra
~i care s-au format In urma unor experiente psihotraumatizante. in comunicare directa. Astfel, incon~tientul propriu devine terapeutul
Cu exceptia situatiilor psihotraumatizante extreme, cum ar fi subiectului cu probleme.
violul, razboiul, catastrofele sau tortura, experientele considerate Comunicarea cu zonele incon~tiente este realizata de Milton
traumatizante variaza de la individ Ja individ. RezuItatul acestora E r i c k son prin intermediul hipnozei.
reprezinta totdeauna construirea unor sisteme de referinta Pentru a realiza acest lucru, terapeutul trebuie sa obtina acordul
defectuoase ~i lip site de suplete care sunt aplicate unor noi situatii, nivelului con~tient~i sa se adreseze incon~tientului intr-un limbaj
rezultatul fiind producerea anxietatii ~i comportamente dez- adecvat acestei in stante psihice. Acest acord nu este necesar sa fie
adaptative. Subiectul ramane blocat la un stadiu anterior al existentei total, mai ales lasubiectii nevrotici, care au tendinta de a se refugia
sale ~i nu poate evolua. Astfel, de pilda, 0 femeie care a fost in boala ~i de a obtine beneficii secundare de pe urma acesteia.
victima unui violin copilarie, va aprecia toate experientele sexuale "Faceti tot ce puteti pentru a ma vindeca, in afara de ceea cc
de mai tarziu prin prisma catastrofei suferite, aceasta reprezentand m-ar putea vindeca in mod real", pare sa spuna pacientul nevrotic
sistemul de referinta prin intermediul caruia VOl'fi interpretate toate (M egg Ie, 1990, p. 117). Din acest motiv, Mil ton E r i c k son
situatiile care au ceva comun cu cele petrecute. arata ca este mai u~or sa hipnotizam un subiect normal decat unul
Este bine cunoscut faptul ca In cultura occidental a rationalista, nevrotic, de~i acesta din urma ar beneficia mult de pe urma hipnozei.
subicctul este Invatat sa se Increada doar In capacitatile limitate ale In ceea ce prive~te limbajul pe care trebuie sa-l utilizeze
psihismului con~tient, care trebuie sa "controlezc" totul, intuitia terapeutul pentru a se adresa incon~tientului, acesta implica metafore,
creatoare fiind In mare masura blocata. Din acest motiv, oamenii se simboluri, imagini.
autolimiteaza, se autoblocheaza, impiedicand crearea continua ~i Transa hipnotica reprezinta 0 stare modificata de con~tiinta in
armonioasa de noi sisteme de referinta elaborate de incon~tient. cadrul direia subiectul se deconecteaza de stimulii exteriori ~i se
Mil ton E r i c k son sublinia adesea di oamenii ~tiu mult conecteaza spre interior. Acest fenomen, denumit de R 0 s s i (1988)
mai muIt decat cred ca ~tiu ~i pierd timp pretios pentru a se limita trans a cotidiana, se petrece frecvent in viata curenta, cand suntem
~i a se autoperturba. Factorii individuali ~i culturali concura la absorbiti de un film pasionant sau de 0 leetura, astfel incat ne
blocarea jocului liber al mesajelor care circula intre zone Ie con~tiente trebuie un timp oarecare pentru a "cob or! din nou cu picioarele pe
~i cele incon~tiente. Incon~tientul insa i~i va manifesta in continuare pamant". R 0 s s i (1988) este de parere ca orice om normal intra
60 Psihoterapii sCl/rle 61
Psihoterapii sCl/rle

i11tr-o astfel de stare la fiecare 90-100 de minute, transa respectiva Deoarece hipnoza reprezinta 0 modalitate de comunicare ~i de
avfmd funqia de a procesa noile informatii primite din exterior ~i identificare a concentrarii interne, putem spune ca orice subiect
de a Ie integra in experienta subiectiva intema. care este socializat poate fi hipnotizat. E r i c k son sublinia ~i faptul
Studiile de psihofiziologie au evidentiat faptul ca la baza acestei ca hipnoza reprezinta 0 forma speciala de relatie interpersonaHi. El
stari stau mecanisme fiziologice diferite: arata di pentru inducerea transei este nccesara 0 anumita cooperarc
• unde cerebrale alfa (de vcghe relaxata); din partea subiectului, de~i uneori aceasta cooperare se poate
• functionarea predominanta a emisferei cerebrale drepte, ascunde in spatele unei atitudini superficiale de rcspingerc a
responsabila cu activitatile asociative, globale, vizuospatiale, hipnozei. Din acest motiv, afirmam ca oamenii im pot fi hipnotizati
atemporale ~i analogice, specifice modului de procesare a impotriva vointei lor.
informatiilor realizate de incon~tient. E r i c k son este partizanul inductiei indirecte: atentia Sll-
Mil ton E r i c k son ~i discipolii sai utilizeaza in scopuri biectului este captata prin intermediul instructiunilor paradoxalc ~i
terapeutfcc "transa naturala" pomind de la ideea ca subiectul va metaforelor ~i prin utilizarea comportamentului actual. Mecanis\1l11l
intra in transa daca dorc~te ~i are nevoie de aceasta stare. transei presupune realizarea disocierii dintre instantele con~tiente
Terapeutul nu utilizeaza decat rareori tehnicile de inductie ~i cele incon~tiente. E r i c k son este de parere ca hipnoza nu arc
hipnotica clasica, in care se cere subicctului sa fixeze un punct ~i efecte nocive. Cu to ate acestea, el a fost con~tient de faptul ca
apoi se administreaza sugestii cu caracter directiv ~i persuasiv. unele aspecte ale personalitatii hipnotizatorului pot declan~a la
De celc mai multe ori, autorul sugereaza in mod indirect intra rea subiect un comportament de tip isteric. Aceste efecte tin insa de
in transa, prin intermediul relaxarii sau prin erearea unei astfel de personalitatea hipnotizatorului, nu de procesul hipnozei.
situatii in care subiectul sa sc lase absorbit de 0 cxperienta
neobi~nuita. (oroderisticile hipnozei eric:ksoniene
• Hipnotizatorul trebuie sa manifeste incredere deplina in ceea
HIPNOZA iN PSIHOTERAPIA ERICKSONIANA ce face, iar actiunile sale trebuie sa aiba un caracter congruent;
• Caracterul indirect $i fundamentarea sociala a limbajului
Inducfio ~i indirec:fio co fenomene de comunicore interpersonalii hipnotic. A~a cum am mai subliniat, hipnoza reprezinta 0 modalitatc
de cOIY,mnicare interpersonaUi. E r i c k son obi~nuia sa utilizcze
Mil ton E r i c k son spunea adesea ea trebuie sa spulberam sugestiile indirecte, administrate intr-o manied coloeviala (utiliza
mitul conform caruia unii oameni nu pot fi hipnotizati. cuvinte specifice limbajului de zi cu zi).
Autorul era de parere ca hipnoza ~i hipnotismul sunt termeni Comenzi clasice Comenzi ericksoniene
care se aplica unui eomportament neobi~nuit, dar normal, care
1. Stai jos ~i inchide ochii. 1. Poti sa stai lini~tit ~i sa inchizi
poate fi inelus oricarei persoane normale, dadl sunt indeplinite oehii?
anumite conditii, cat ~i persoanelor care sufera de diferite tipuri 2. N-ai dori sa te concentrezi asupra
2. Concentreaza-te asupra
de tulbudiri. Oamenii normali pot fi hipnotizati in proportie de relaxarii sau poate ai dori sa
relaxarii ~i urmare~te
100%. Bolnavii psihici pot fi ~i ei hipnotizati, dar mai grell. De vocea mea. asculti vocea mea?
asemenea, deficientii mintal pot fi cu greu hipnotizati, iar unii 3. Vei observa ca daca dore~ti sa te
3', Nu te mi~ca.
nevrotici se dovedesc a fi subiecti mai dificili (dupa Lan k ton mi~ti, poti s-o faci, dar 0 vei face
~i Lan k ton, 1983). foarte u~or.
62 Psihoterapii scurte 63
Psihoterapii scurte

Se po ate cOTIstata faptul ea instruetiunile din coloana stanga • Stabilirea unui cadru de referinta pentru invatarc;
invita subiectulla rezistenta, oricat de eooperant ar fi acesta. Celalalt • Utilizarea starii de trans a pentru scopuri clinice;
tip de eomenzi este permisiv $i reduce rezistentele. De asemenea, • Reorientarea spre starea normala de veghe.
E r i e k son era atent sa alcaga astfcl cuvintcle ineat ele sa eX~
prime 0 gandire pozitiva $i sa stimuleze inteligenta clientului sau. • Orientarea dientului in directia transei
El avea grija sa nu ofcnscze clientul, exceptie flidind acele situatii
rare in care 0 ofens~ era utilizata ca 0 interventie terapeutiea menita Clientii au nevoie de fi orientati psihologic ~i intelectual in
sa $oeheze subiectul. directia transei.
Trebuie evitati termenii care fixeaza atentia elientului asupra Orientarea psihologica implicii, de regula, doar interogarea
unor aspecte negative, cum ar fi: rezistenta, blocaj, impas etc. clientului dacii a mai fost sau nu in trans a vreodata ~i cum a trait
• Disocierea con,\·tient-incon,~tient. Metoda de inductie a lui trans a respectiva. Discutia se va centra in jur~l transei trecutc, pc
E I' i c k son presupune modalitati diferite de adresare pentru planul baza careia se va putea construi noua transa. In cursu I proccsului
con$tient $i pentru cel incon$tient, autorul punfmd la baza proceselor rememorarii vechii stihi, mecanismele psihologice implicate vor fi
de natura incon~tienta activitatea emisferei cerebrale drepte. activate. Hipnoterapeutul va remarca posibila relaxare musculara,
clipitul $i chiar micromi$ciiri de levitatie a bratului sau degetului,
Emisfera sHingii Emisfera dreapta
mi~cari pe care Ie poate amplifica, incurajand intrarea in transa.
(Stare de veghe) (Transii) Chiar in cazul in care clientul afirma cii nu a fost niciodata in
N ivel Iingvistic Pantomimica
transa, acesta poate fi interogat la ce anume se a~teapta. Clientilor
Nivel logic-gramatical Nivel kinestezic
de acest tip Ii se pot descrie unele experiente familiare care seamana
Nivel rational Nivel muzical
cu trans a, cum ar fi, de pilda, lectura unui roman pasionant care
Nivel abstract Nivel vizuospatial
NiveI direct Nivel intuitiv face ca subiectul sa se det<l;$eze de ~eea ce este in jur.
Este indicat sa se inceapa transa cu 0 discutie in legatura cu
Foealizarea atentiei Nivcl pcreeptiv-sintetie credintele clientului cu privire la ceea ce este hipnoza. Astfcl,
Efort voluntar Aetivitate spontana hipnoterapeutul ir;;i va da seama despre prejudecatile r;;icredintele
Activitatc difuza
Stare confort negative pe care Ie are clientul cu privire la hipnoza.
Informatiile gre~ite creeaza anxietate, disconfort ~i, adesea, tind
E r i c k son utilizeaza anecdote ~i sugestii indireete pentru a sa slabeasca relatia terapeutica.
face pe clienti sa se comute de la modelul lor dominant de procesare, Trebuie inlaturate, mai ales, urmatoarele prejudecati cu prIVIre
bazat pe activitatea emisferei eerebrale stangi. la hipnoza:
E r i c k son spunea, adesea, referitor la mecanismele incon~tiente: • Hipnoza este 0 stare stuporoasa in care clientul i~i pierde
"Noi $tim mai mult decat credem cii $tim". autocontrolul;
lnductia cuprinde: • Subiectul va fi extrem de vulnerabil ~i va face ceea ce nu
• Orientarea clientului in directia transei; dore$te sa faca;
• Fixarea $i stabilirea raporturilor; • Subiectul nu se va mai trezi din transa;
• Crearea disoeierii con$tient-incon~tient; • Daca trans a este incununata de succes, subiectii se vor
• Instalarea ~i adancirea transei; comporta ca ni~te roboti;
64 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 65

• Hipnoza cste lucrarea diavolului (prcjudecata eel mai dificil Se constata ca terapeutul nu minte, deoarece ceea ce spune cl
de inUiturat tocmai pentru cii este cea mai irationaUi)! s-a petreeut eu adevarat in eopilarie. Surpriza initiala este inlocuita
Subiectii se pot indoi de realitatea transei pentru cii au ramas eu euriozitatea: "Oare unde vrea sa ajunga terapeutul?".
con;>tienti de ceca cc se petrecc in jur .
• Disociere (on~tient·in(on~tient

• Fixarea atenfiei ~i stabilirea raporturilor Reamintim faptul ca induetia de tip erieksonian se realizeaza
intr-o maniera aneedotiea, metaforiea ~i naturala.
Manicra cricksoniana de stabilire a raporturilor eu subieetul Exercitiu de disociere a planului eon~tient de eel ineon~tient
implicii a;>a-numita "intrare in rezonanta eu acesta": (S.Lankton ~i C.Lankton, 1985, p. 147)
• Adrcsarea in limbajul clientului, ceca ce inseamna cii tcrapeutul
va folosi acelca~i cuvinte "ehcie" pe care Ie utilizeaza ~i Mentalul tau con~tient Legatura cauzala Mentalul tau incon~tient
elientul; asculta vorbele mele ~i face altceva
• Utilizarca mctaforelor pentru a realiza 0 mai bun a intrarc in poate fi interesat sa invete ~i este interesat in ceea ee este
rezonanta; ceva
• Copicrca expresiei faciale, pozitici, tonului vocii ;>ia ritmului poate avea dubii ~i dezvolta 0 linie de gandire
respiratiei clicntului; poate fi curios ~l niei maear nu este interesat
• Se porne~tc de la aceste clemente pentru a ghida clientul. opereaza linear ~l gande~te in mod global
nu va face lucmri prea in timp ce va face multe lucruri pentru
Datorita aplidirii acestor tehnici, in hipnoterapia erieksoniana interesante tine
transferul are loc mult mai rapid. Drcpt consecinta, pot fi comunicatc
este interesat in profunzimea in timp ce are propriile sale idei eu
mai rcpedc mai multe idei ~i pacientul invata intr-o perioada mai transei privire la ceea ee iti trebuie
scurta de timp .•• se poate con centra asupra in timp ce invata foarte mult
Pentru a capta atentia pacientului, E r i c k son utilizeaza 0 unui singur obiect
mctafora plina de suspans, mister ~i surpriza. 0 data captaH'i atentia nu ~tie unde vor ajunge in timp ce face ca lucrurile sa se pe-
cl icntului, acesta va fi capabil sa dczvoltc un nou sistem de lucrurile tread in interesul sau
referinta, sistem ce va putea fi utilizat in rezolvarea problemelor sorteaza, clasifica, a~aza in in timp ce intelege eontextul
sertare
sale. Relatia, 0 data stabilita, va servi ca baza pentru crearea
starii de confuzie care va rcaliza disocicrea con~tient-incon~tient. poate fi u~or distras pentru ea subeon~tientul tau va des-
eoperi ceva mai tarziu
Astfcl, de pi Ida, E r i c k son putea incepe astfel: Jti voi povesti se poate mira de unele pentru ea contine 0 magazie de eu-
ccva care s-a petrecut in copilaria ta ... ". lucruri no~tinte, vise, posibi Iitati
Idcea cii terapeutul se va rcferi la copilaria clientului despre este orientat spre situatia de ~i in acela~i timp aetioneaza in favoarea ta
care el nu ~tie nimic, 11 nedumere~te pe acesta, fapt ce creeaza moment
surpriza ~i capteaza atentia.
Terapeutul poate continua in felul unnator: Prezentam in eele ce urmeaza un model de instructaj de tip
"Sa scrii literele alfabetului este 0 sarcina foarte grea, nu-i a;>a? disociativ (dupa Eric k son; cit. S. Lan k ton ~i C . Lan k ton,
II faci pe e, trebuie sa desenezi bucla lui b etc .... ". 1985, p. 147).
66 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurte 67

"Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedit ~tii tu". Mentalul • Utilizarea transei in vederea schimbiirii
con~tient i~i da seama ~i este orientat in raport cu situatia de moment.
Utilizarea transei In scopuri clinice presupune luarea In
Astfel, este con~tient de prezenta mesei, bibliotecii, telefonului,
considerare a personalitatii privite ca un tot unital' ~i nu doar simpla
lucruri care nu au nici 0 lcgatura cu venirea ta ai~i. Dar incon~tientul
reducere de simptome prin sugestii directe, pentru ca sugestiile
tau face abstractic de toate aceste lucruri nelnsemnate ~i acorda
directe VOl'aduce clientului doar 0 u~urare momentana, VOl'accentua
atentie doar cuvintelor mele ~i propriilor sale reactii. Multe din
relatia transferentiala ~i VOl' accentua reprimarea conflictului
lucrurilc pc care Ie gandim la ni¥elul subcon~tientului nostru se generator de simptome.
dcsta~oara fad ~tiinta noastra.. .".
E rick son utiliza In scopuri clinice urmatoarele strategii:
a) Utilizarea sugestiilor indirecte pentru a declan~a schimbarea;
• Instalarea ~i adancirea transei b) Utilizarea unor metafore ~i anecdote cu rol terapeutic pentru
Comunicarea rezultata din: alterarea "pattern" -ului de atentie al a stimula resursele clientului ~i pentru a ilustra schimbarea;
subiectului ~i disocierii instantelor psihice reprezinta un semn ca c) Furnizarea unor explicatii, a repetarii in plan imaginal' ~i a
unor prescriptii terapeutice pentru activarea resurselor clientului.
transa cstc deja instalata.
Terapeutul continua astfel: Mai ales In ultimii sai ani de activitate, Erickson Ie spunea din
"In timp ce Iti vorbesc, respiratia ta se modifidi, tensiunea ta se ce In ce mai rar pacientilor ce trebuie sa faca (in mod direct).
modi fica, mu~chii tai se relaxeaza. Inchide ochii ~i bucura~te de E r i c k son utiliza, atunci dnd considera necesar, ~i tehnici
stare a de confort in care te afti. eu cat te simti mai confortabil, cu clasice ale hipnozei, cum ar fi: sugerarea amneziei, regresia de
atat vei intra Intr-o transa tot mai adanca...". varsta, distorsionarea perceptiei timpului, sugerarea unor halucinatii
pozitive ~i negative, sugestii posthipnotice .

• Stabilirea cadrului propice pentru a inviifa ceva. in timpul psiho- • Reorientarea dientului spre starea de veghe
terapiei E r i c k son spunea ca circula de multa vreme legend a cu privire
E r i c k son Incuraja Inviiprea indiferent de modalitatile pnn la imposibilitatea trezirii subiectului din starea de hipnoza, dar ca
acest lucru nu este adevarat.
care aceasta are lac In timpul procesului terapeutic.
Instructajul poate suna astfel: Desigur, exista clienti care, din dorinta de a manipula pe
"In starea de trans a vei lasa incon~tientul tau sa exploreze vasta terapeut -, pot insista sa dimana un timp mai Indelungat in transa.
magazie de date pc care le-ai acumulat In timpul vietii. Ai multe In aceste situatii, sugestii adecvate cum ar fi, de pilda, prescrierea
de simp tom, pot rezolva repede problema.
cuno~tinte pc care le-ai acumulat fara sa ~tii.
Revenirea se poate face prin instructiuni de tipul urmator:
Multe din aceste cuno~tinte care au fost importante pentru
mentalultau con~tient au alunecat acum la nivel incon~tient ... ". "Poate con~tientul Hiu a invatat ceva sau nu a invatat mare lucru
In loc de termenii "sa lucram asupra materialului", "sa rezolvam de la incon~tientul tau. Mil intreb daca el poatesa Invete sa te
familiarizeze din nou eu lucrurile care te inconjoara aici In cabinet'?"
situatia" sau "sa actualizam materialul", Erickson prefera termenul sau
de invatare, pc care 0 Intelege ca pc 0 sarcina de ordin general de
"Incon~tientul tau va trezi curiozitatea con~tientului in legatura
adaptare la cerintele vietii. cu modalitatea de a ie~i din transa".
68 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 69

MODEL DE INDUCTIE COMPLETA (DUPA ERICKSON) stanga ~i la dreapta atunci cand traversezi 0 intersectie. Faci 0 serie
de mi~cari corecte, chiar dadi pe strada nu sunt ma~ini.
E: Ce intelegi prin inductie clasidi? Si atunci cand ai invatat sa conduci ma~ina, ti se parea 0 sarcina
S: Atunci cand cineva iti spune ca te va hipnotiza. Cred ca asta dificiHi sa frane'zi in intersectii, atunci dnd circulai cu 30 km la
e cea mai buna definitie (radc!), care se spune tipului de transa, in ora. Oar pe masura ce ai devenit expert in conducerea auto, poti
care putem sa cadem atunci dnd oamenii ne vorbesc. frana u~or, chiar daca te deplasezi cu 60, 70, 80 sau 90 km la ora.
E: Nu ai vrea sa-ti potrivqti mai bine scaunul? E binc a~a. Stai La timpul potrivit, la locul potrivit, cu presiunea potrivita, poti sa
sprijinit, a~aza bratele pe coapse ~i prive~te inainte. Nu te mi~ca. franezi tara sa smucqti. Si nici mikar nu ~tii cum faci asta, atunci
Nu vorbi. Iti voi povesti ceva care s-a petrecut in copilaria ta, dnd apreciezi corect distanta.
atunci dnd ai mers pentru prima data la ~coala ~i a trebuit sa inveti Nu ~tii ce perceptie a mi~carii sau ce vedere periferica iti spune
litcrclc alfabetului. Ti se parea 0 sarcina tcribil de grea! Toate ce trebuie sa facio Oaca eu stau pe bancheta din fata, in timp ce tu
literele ace1ea cu forme diferite. Iti aduci aminte cum 11 scriai pe conduci ma~ina, voi ~ti dinainte cu cateva secunde ce viraje 'lei face,
e, apoi pc t sau pc i sau cum taceai bue1a la b sau codita la p sau daca 'lei 'lira la dreapta sau la stanga, dupa limbajul corpului tau.
cate picioare avea litera m? Eu voi ~ti aceste lucruri chiar inainte ca tu sa-ti dai seama de ele.
Treptat ti-ai format imaginea mentali! a fiecarei litere. Sunt multe Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedt ~tii tu. Mentalul tau
imagini, pentru ca literele au forme ~i marimi diferite. In cele din ~on~tient i~i da seama ~i este orientat in raport cu situatia de moment.
urma, imaginile mentale ale literelor s-au fixat undeva in creierul In felul acesta, iti dai seama de birou, de biblioteca, de locul
tau ~i lor li s-au adaugat imaginile unor persoane, euvinte, cifre sau telefonului ~i de alte lucruri, care nu au nici 0 legatura cu venirea
obiectc ~i chiar a unor idei. ta la cabinet. Oar mentalul tau incon~tient ignora toate aceste
Fara sa fii con~tient de aceasta, tu formai imagini mentale. clemente nesemnificative ~i acorda atentie doar vorbelor mele ~i
In timp ce iti vorbesc ti s-a modificat ritmul respirator, ti s-a propriilor sale reactii.
modificat tensiunea ~i tonusul muscular. Mu~chii tai s-au relaxat. Majoritatea gandurilor care se petree in mentalul nostru
Inchide ochii ~i cauta sa traie~ti stare a de confort, re1axare. Cu cat incon~tient au loc tara ~tirea noastra. Viteza gandului este la fel cu
te simti mai bine, mai confortabil, cu atat 'lei intra intr-o transa mai viteza electricitatii. Exista bilioane de celule nervoase care sunt
profunda. permanent in actiune ~i tu ai timp sa devii con~tient doar de 0 mica
lar in starea de trans a 'lei putea lasa mentalul tau incon~tient sa parte dintre procesele care se desta~oara in creierul tau. Un simplu
supravegheze numarul mare de cuno~tinte pe care le-ai acumulat in stimul poate extrage din incon~tientul tau 0 multitudine de ganduri,
decursul vietii tale. Ai adunat multe cuno~tinte chiar tara sa-ti dai care aparent nu sunt legate intre ele ...
seama. Multe cuno~tinte, care sunt foarte importante pentru A~a cum am mai subliniat, E r i c k son face distinqia intre
con~tientul tau, au alunecat in incon~tient sau au inceput siHi fie inducerea hipnotica in stil clasic, care este ritualista ~i repetitiva,
folositoare in mod automat. Ele sunt folosite doar la timpul potrivit, aceea~i tehnica fiind aplicata oricarui pacient ~i inductia naturala,
doar in situatia potrivita. in cadrul careia sunt utilizate trasaturile personalitatii pacientului
Sa inveti a merge a fost 0 sarcina foarte dificila, dar ai reu~it sa ~i comportamentul acestuia pentru a facilita intrarea in transa.
inveti acellucru. Acum nu mai ~tii exact cum mergi pe strada, cum In abordarea bazata pe utilizare, atentia pacientului se fixeaza
mi~ti picioarele, bratele, cand trebuie sa mergi incet. Nu mai ~ti asupra unor aspecte ale comportamentului sau personalitatii sale in
cum mi~ti capul atunci dnd traversezi, dar el se mi~ca corect la vederea obtinerii unei focalizari interioare.
70 Psihoterapii SClIrte Psihoterapii scurte 71

• Acceptarea ~i utilizarea comportamentului manifest 01 pacientului care vei sta, mergi direct spre scaunul pc care vei sta etc .... mcrgi
Terapeutul accepta comportamentul ~i sistemul de referinta spre scaunul in care te vei a~eza confortabil". Pacientul a inceput
propriu pacientului (lumea lui subiectiva). sa mearga tot mai incet, pana dind s-a a~ezat pc scaun ~i a intrat
in transa.
Exemplu: 0 pacienta s-a oferit voluntara pentru 0 demonstratie
de hipnoza. E r i c k son i-a cerut sa se a~ezc dlt mai comod pc Valoarea tehnicii utilizarii consta in demonstrarea pentru pacient
scaun. Pacicnta a cerut voie sa-~i aprinda 0 tigara ~i a inceput sa a faptului cii acesta este acceptat integral ~i cii terapeutul il poate
fumeze intr-un stil meditativ, urmarind fumul de tigara. Terapeutul controla, indiferent de comportamentul sau.
a inceput inductia de la aceasta situatie, dand sugestii in legatura
cu inspiratia ~i expiratia, apoi in legatura cu senzatia de u~urinta cu • Utilizareo situotiilor de urgent a (criza)
care pacienta ducea tigara la gura ~i apoi cobora lent bratul inapoi. Situatiile de urgenta indue in mod inevitabil stare a de transa.
Pacienta a intrat intr-o transa u~oara, inainte de a termina tigara. Cheek ~i Le Cron (1963) au aratat cum muIte problemc
Apoi s-au administrat sugestii de relaxare, somn ~i ca in timp ce va somatice ~i nevrotiee pot fi produse datorita unor remarei nepotrivite,
dormi, ea va continua sa se bucure de senzatia placuta pe care i-o tacute in timp ee persoanele se aflau in stare de stres aeut (transa
ofera fumatul. ~i sugestibilitate ereseuta).
Sugestiile administrate s-au referit la: placere, senzatie de R 0 s s i poveste~te cum fetita lui, R 0 x a n a , in varsta de 3 ani
u~urinta, satisfactie interioara, senzatia de a fi pc deplin absorbita a venit plangand pentru ca s-a lovit la genunchi. Lovitura era mult
in actiunea de a fuma, senzatia de confort, tara nevoia de a se prea neinsemnata pentru a necesita terapie. Atunci, mama i-a spus
preocupa de stimulii externi etc. copilului ca 0 s-o sarute ~i durerea va disparea, iar genunchiul se
lata deci ca terapeutul a utilizat pentru induqia hipnotica va vindeca imediat, ceea ce s-a ~i intamplat.
comportamentul de a fuma. Micutul All e n (fiullui R 0 s s i), in varsta de 7 ani, a cazut pc
In cadrul altui exemplu, un barb at de 30 de ani a intrat in cabinet ni~te cioburi ~i a venit urland acasa. Tatal i-a spus utilizand
~i a inceput sa se plimbe incoace ~i incolo afirmand ca el nu poate afirmatiile repetitive: "Sterge sangele cu prosopul de baie, nu cu
vorbi despre problemele sale atunci ciind sta jos sau e culcat. eel de maini; folose~te prosopul de baie, nu pe eel de maini etc.
Pacientul a fost refuzat de mai multi terapcuti care I-au acuzat Acum strange bine piciorul cu prosopul, strange bine piciorul eu
de lipsa de cooperare. El a cerut sa se aplice hipnoterapia, daca prosopul. .. strange-l bine. Strange-l bine, bine de tot ~i acum hai
cstc po sibil, de~i anxietatea sa era atat de mare inciit el nu putea la ma~ina sa lllergem la doctor".
sta locului. In cabinetul doctorului i s-a explicat copilului ca rana nu e prea
Terapeutul i-a adresat urmatoarea intrebare: "E~ti dispus sa mare ~i ca acum el va trebui sa observe cum doctorul sutureaza
cooperezi cu mine, in timp ce continui sa te plimbi prin cabinet?" rana. Copilul a spus ca vrea sa i se facii 100 de cusaturi, mult mai
Apoi, terapeutul i-a cerut pacientului sa-i permita sa participe ~i multe decat surorii sale Betty! Atentia sa fiind distrasa de la durere
la mersul prin cabinet, dirijandu-i put in pa~ii. Apoi terapeutul i-a ~i disconfort, copilul a suportat interventia tara anestezie.
sugerat sa mearga ~i inapoi, la dreapta ~i Ia stanga, spre biblioteca
sau spre u~a. Initial, instruetiunile au fost administrate intr-un tempou • Utilizoreo realitatilor interioare ale pacientului
care urmarea pa~ii. Treptat tempoul a fost redus ~i ulterior s-a Presupune utilizarea pentru inductie nu numai a compor-
modificat ~i continutul sugestiilor: "acum te deplasezi la dreapta, tamentului manifest, ci ~i a gandurilor, sentimentelor ~i experientelor
fata de scaunul pc care vei sta, apoi la stanga, fata de scaunul pc subiectului.
72 Psihoterapii scurte 73
Psihoterapii scurte

Procedura consHi in a cere sau a permite subiectului sa-~i exprime • Utilizarea rezistentelor padentului
liber gfmdurile, sentimentele, opiniile. Apoi, acesta este incurajat Conceptia nefericita cu privire la relatia dominanta-supunere in
sa rcalizeze cu voce tare speculatiile despre modul cum ar arata hipnoza este probabil cauza principala a rezistentelor la hipnoza.
gfmdurile ~i sentimentele sale daca el s-ar afla in transa. In timp ce Dc multe ori, rezistentele active nu sunt altceva dedit modalitati
pacicntul realizeaza acest lucm sau protesteaza, spunand ca ii este incon$tiente pe care Ie folose~te subiectul pentm a testa daca
imposibil sa faca a~a ceva, afirmatiile sale sunt repetate de catre hipnoterapeutul este dispus sa faca 0 jumatate de pas in directia
terapeut, ca ~i cum acesta din urma ar dori sa inteleaga mai bine lui, in loc sa incerce sa-l forteze sa se supuna integral ideilor sale.
sau sa-i confirme afirmatiile. Se cer ~i mai multe comentarii de la Astfel, de pilda, un subiect de sex feminin s-a oferit voluntar
pacient, care sunt parafrazate de terapeut. pentro 0 demonstratie de hipnoza. Pacienta s-a a$ezat pc scaun
Astfel, de pi Ida, un paeient se prezinta la cabinet ~i afirma ca a intr-o pozitie rigida ~i provocatoare. Terapeutul a tacut remarca, pc
pierdut 3 ani cu psihanaliza ~i inca un an eu hipnoterapia. "Niei un ton conversational, ca hipnoza nu presupune neaparat relaxare
macar nu am putut intra in transa, de~i m-am straduit. Am fost sau comportament automat $i ca hipnoza poate fi indusa la un
trimis la .dvs. dqi nu vad rostu!. Probabil va mai fi inca un e~ec. subiect care dore~te acest lucm prin acceptarea comportamentului
Nu ma pot imagina intrand in transa. Dc fapt, niei nu ~tiu bine ce acestuia. Pacienta a reactionat la aceasta ridicandu-se ~i intreband
inseamna transa.
daca nu ar putea fi hipnotizata $i in picioare. La intrebarea ei,
lata ce spune terapeutul in dialog cu pacientul:
terapeutul a formulat urmatoarea intrebare sugestiva: "De ce nu am
- Nu poti ~tii cc inseamna de fapt transa? demonstra ca acest lucm este posibil?"
- Nu, nu pot!
E r i c k son spunea ca rezistentele reprczinta 0 expresie a
- Da, nu poti!
individualitatii pacientului. Sarcina terapeutului este sa inte1eaga,
- 0 stare psihologica, banuiesc!
sii aceepte ~i sa utilizeze aceasta expresie a individualitatii
- 0 stare psihologica, banuie~ti, ce altceva poate fi?
pacientului, pentm a-I ajuta sa-~i depa~easca limitarile invatate ~i
- Nu $tiu!
sa-~i atinga obiectivele.
- Tu chiar nu $tii?
Unui subiect care nu este receptiv la tehnica levitatiei bratului
- Nu, nu ~tiu!
i se poate spune:
- Nu $tii, dar te inttebi, te gande~ti, te gande$ti.
"Curand, bratul tau drept sau poate bratul tau stang va incepe sa
- Ma gandesc!
se ridice sau poate va apasa tare pc coapsa sau poate nu se va
- La ce tc gfmde$ti, ce simti, ce traie$ti?
- Nu ~tiu. mi$ca deloe. Vom a$tepta sa vedem ce anume se va intampla. Poate
ca ariitatoml va incepe sa se mi$te sau poate degetul tau mic. Nu
- Oar poti sa-ti inchipui.
- E ca atunci cand dormi? este important, daca bratul tau se ridica sau apasa mai tare in jos
- Nu, te simti relax at, lini,~tit, somnoros! sau nu se mi~ca deloc, ci capacitatea ta de a simti ce se petrece cu
- Chiar relaxat? bratul tau ... ".
- Relaxat, obosit, destins, somnoros! etc. In felul acesta, subiectul i~i va manifesta rezistenta intr-un mod
Aceasta tehnica se potrive~te mai ales pentm pacientii anxio~i. constmctiv ~i in directia cooperarii.
care se simt nesiguri de faptul ca Ii s-ar impune ceva. Procedeul Ie Prezentam in cele ce urmeaza ~i alte modele de inductie hipnotica,
crceaza iluzia ca sunt con$tienti de fiecare etapa a procedurii. apartinand unor autori de orientareericksoniana.

~ ---------- -- ---- - - -----


74 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 75

INDUCTIE HIPNOTICA SIMPLA (GODIN, 1992) (Este yorba de 0 inductie in cadrul careia subiectul este ghidat
sa retraiasca 0 amintire. In timpul interviului preliminar, ti'mara
Inductia se realizeaza prin aceea ea terapeutul nu face decat sa femeie a "orbit despre calatoriile pe care le-a tacut sau pe care ar
Insoteasea sugestii eu caracter contextual. fi dorit sa Ie faca. Cuvintele ambigui faciliteaza evocarea calatoriei
imaginare. Se remarca importanta pe care terapeutul 0 acorda
Intr-un caz de tetanie (1984), paeienta este 0 tanara femeie care anumitor cuvinte - subliniate. Aeestea se pronunta altfel ~i, in felu)
lllereaza ca secretara. Ea a fost trimisa la psihoterapie de un coleg acesta, se transforma in sugestii contextuale).
psihiatru pentru crize spectaculoase de tetanie care aveau loc de " ... puteti ramane cu ochii deschi~i, chiar tara sa vedeti ... dar
mai muIte ori pe saptamana. Ea se simtea handicapata, deoarece nu puteti lasa ochii ~i sa se inchida, daca ei doresc sa se inchida...
mai avea curajul sa se Indeparteze de casa sau de locul ei de munca. daca ochii se inchid de la sine, este de asemenea bine. Nu aveti
Dupa 0 ~edinta de hipnoza, pacienta s-a simtit mai bine timp de nimic special de tacut, dedit sa retraiti atmosfera, sa regiisiti senzatia
7-8 luni, dupa care a solicitat sa i se administreze 0 ~edinta de de confort, de relaxare, de bine interior ...
hipnoza moderna, deoarece se temea ca starile de rau sa nu reapari'i. (Aluzia cu privire la inchiderea ochilor va facilita inchiderea
Dupa ~edinta de hipnoterapie de tip ericksonian, ea s-a decis sa acestora, daca nimic nu se opune la aceasta. Starea de hipnoza este
piece In S.U.A. ~i sa Inceapa 0 viata noua. posibila ~i cu ochii deschi~i in masura in care subiectu) este capabil
Rcdam mai jos protocolul ~edintei (G 0 din, 1992): sa se deta~eze de mediul exterior. Pauza prelungita).
Terapeutul: "Acum am sa va rog sa va a~ezati confortabil, pentru "Poate ca va vedeti mergand ~i, in acela~i timp, vedeti peisaju)
ca doar atunci cand cineva sta confortabil, el poate sa coboare In eu 0 vegetatie diferita de a noastra ... vedeti un peisaj putin ireal,
interiorul propriului sau eu. exotic, surprinzator ~i simtiti Intreaga bucurie de a fi descoperit ceva
(Sugestii minimale care implica faptul ca va urma 0 ~edinta de nou, ceva ce nu ati eunoscut inca, de a fi patruns intr-un domeniu
hipnoza. Cuno~tintele sugerate evoca ~i faciliteaza relaxarea). cu totul nou, unde patrundeti fnsotit, calm. Va simtiti departe de
o sa va aduceti aminte de un moment agreabil, cand v-ati simtit lume, de grijile ei. Poate ea inima dvs. bate mai tare datorita starii
bine, ati tacut 0 calatorie sau v-ati simtit bine in momentul acela. de excitatie sau poate ca bate mai incet pe masura ce va relaxafi aici;
Veti retrai, de exemplu, ceea ce s-a intamplat de-a lungul unei zile. pentru ca puteti sa va aflati, in acela~i timp, aici ~i acolo puteti auzi
Va reamintiti cum v-ati trezit, ce ati tacut atunci ... eu nu am nevoie vocea mea, tara sa ma ascultati, pentru cii sunteti pur ~i simplu
.sa cunosc detaliile ... va yeti aminti atmosfera de atunci, chiar absorb ita de aceasta calatorie ~i uitati tot restul.
mirosurile, peisajele, zgomotele, yeti regasi starea de bine, stare (Sub pretextul sugerarii unor detalii legate de ciilatorie, terapeutul
care se impra~tie in tot corpul dvs. Corpul ~i mintea incep sa utilizeaza metafore legate de situatia hipnotica: ideea de exotic, de
functioneze tot mai bine, la un nivel mai inalt. Veti fi tot mai surprinzator ~i, in acela~i timp, de lini~te).
curioasa sa descoperiti ce anume se va intampla, ce anume yeti "Peste cateva momente va voi cere sa reveniti u~or, aici, langa
descoperi. Regasiti senzatia general a de placere, fncredere, mine, ca sa putem vorbi de aceasta prima experienta! Voi numara
destindere, de bine interior pe care ati trait-o impreuna cu prietenii. pan~ la 5 ~i yeti reveni treptat ~i u~or: 1..., 2 ... , 3... , 4 ..., 5.
Va imaginati ca va revedeti prietenii, Ie revedeti fetele, Ie auziti (In cazul unui subiect necunoscut, este indicat ca terapeutul sa
vocea. Auziti zgomotele, daca exista zgomote, aces tea se includ in culeaga cat mai repede informatii referitoare la cele traite de aeesta).
visul dumneavoastra. Important este sa simtiti bine, sa vedeti bine ... " Terapeutul va utiliza aceasta stare ca pe 0 resursa.
76 Psihoterapii scurte 77
Psihoterapii scurte

Va yeti simti eficienta, stapana pe sine, dar pe un fond de de la sine, sa lase automatismele sa lucreze, a~a cum respiratia se
i'ncredere, siguran{a, bine interiOl~ Acesta este primul pas pe care-l desta~oara tara participarea dvs. Acum puteti ignora toate zgomoteIc,
facem impreuna. Bine! Va simtiti foarte bine eorpul ~i tot ce e in tot ce va deranjeaza, cum ar fi latratul cainelui, pe care il puteti
j uru] sau ... (Perioada posthipnotica mai pastreaza inca urmelc integra in visul dvs., puteti ignora totul pentru ca ~titi ca puteti sa
hipnozei. Terapeutul continua strategia precedenta). ignorati, sa uitati anumite lucruri. Uneori este un Iucm rau sa uiti,
P: Da, dar in mod curios, corpul meu ... simte parca ceva care sa ignori, dar alteori este un lucru bun ~i este binc sa ne amintim
trece prin el, tara sa ~tiu ce este de fapt. doar acele lucruri care ne sunt utile ~i sa ignoram, sa uitam tot
T- "Vom merge mai departe in directia asta, daca doriti. Ceea ce restul.
pot sa fac eu, este doar sa va ajut sa lasati propriul dvs. incon~tient (Sugestiile, prin care se spune subiectului ca nu are nimic de
sa se exprime. Incon~tientul este partea cea mai importanta a propriei mcut, sunt utile pentm a declan~a 0 atitudine pozitiva. Aid apar
dvs. fiinte, este aceea care va conduce toate automatismele ... Iar sugestiile terapeutice simple, pentru ca este evident ca crizele de
daca aceasta parte a eului dvs. nu-~i face datoria, este din cauza ca tetanie sunt amplificate de proiectii mentale in viitor. Din acest
cste blocata de alte lucmri, cum ar ft, de pi]da, stresul. Trebuie sa motiv se administreaza sugestii de ignorare ~i uitare. Terapeutul se
redam incon~tientului dvs. locul sau. In sensul acesta lucrez cu adreseaza clientului: "tu nu intelegi ce se intampla, tu nu intelegi
dvs.".
ce facem noi aid, tu nu intelegi ... !).
(Terapeutul se exprima in termeni de disociere. Referirea la ,,$titi foarte bine ca puteti cauta seara solutia unei probleme de
automatisme nu cste gratuita, ci reprezinta 0 sugestie cu caracter matematicii, tara sa 0 gasiti ~i sa descoperiti ca solutia va vine
terapeutic ). dimineata de la sine. In acest caz, incon~tientul a lucrat pentru dvs.,
"Chiar daca simtiti lucmri surprinzatoarc, 0 sa va exp]ic, la tara sa ~titi. Acest program al incon~tientului poate sa lucreze in
timpul potrivit, ca acestea sunt norma1e. Este yorba doar de ceea ee continuare pentru dumneavoastra. Dificultatile pe care Ie intalniti
se petrece in capul dvs., in incon~tientul dvs. atunci cand auziti nu ~titi carui fapt se datoreaza, pentru ea mintea dvs. con~tienta nu
cuvintele mele. Totul poate intra in armonie, daca doriti, pentru ca este in stare sa rezolve problema, pentru ca nu poate examina decat
totu] depinde de ceea ce este in mintea dvs. Daca starea pc care 0 o singura idee de-o data ~i adesea acest lucru nu este suficient.
traiti este surprinzatoarc, aceasta se intampla pur ~i simplu pentm Dimpotriva, intuitia dvs. incon~tienta poate s-o faca ~i de aceea
ca ati relaxat mecanismele de control ~i, in fclul acesta, ceca ce se lasati incon~tientul dvs. sa preia comanda, pentru ca in feIul acesta
petrece in mintea dvs. se traduce in limbajul trupu]ui. yeti gasi solutia la problema dvs. Poate ca aceastii solutie 0 sa va
De~i acest Iucm este amuzant ~i surprinzator, nu aveti de ce sa apara ca evidenta la un moment dat, poate ca nu 0 sa va apara
va ingrijorati, ci, dimpotriva. Pentm mine, aceasta stare pe care 0 deloc sau poate ca yeti incepe sa va comportati in a~a fel ineat sa
traiti este un test care imi arata ca incon~tientul ~i-a regasit locul rezolvati problema chiar tara sa va dati seama. Toate acestea se VOl'
sau".
petrece de la sine, taraparticiparea dvs., iar acest program trebuie
(in acest paragraf, se reiau explicatiile care se dau, in genera], sa continue sa se deruleze ~i dupa ce ~edinta noastra s-a incheiat."
inaintea ~edintei de hipnoza. Cuvantul surprinzator va pregati
continuarea).
Introducerea metaforei elementare
" ...atunci, daca va simtiti bine, ne reintoarcem? "Nu trebuie sa
va mi~cati, nu trebuie sa vorbiti, ci pur ~i simplu sa a~teptati ca "Dumneavoastra nu ma ascultati, pentru ca ceea ce spun eu nu
organismul dvs. sa-~i regaseasca un anumit echilibm ... sa actioneze este interesant, ci continuati sa ciilatoriti, simtind confortul ~i
78 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 79

i'ncrederea, tonusul muscular este perfect adaptat, sunteti in acela~i afla din nou aici, in cabinet, destinsa, odihnita, perfect stapana pc
timp alerta ~i relaxata, regasiti tonusul potrivit unei zile de vacanta. propria persoana.
Acum yeti invata sa folositi toate aceste lucruri invatate. Incon~tientul dvs. a inteles acest mod de a luera, acest mod de
Incon~tientul dvs. va face apella aceste resurse interioare pentru a a cauta solutii ~i fara sa va preocupati, bratul va cobori ca de la
regasi, ori de cate ori este nevoie, aceasta stare de bine interior, de sine, lini~tit. Atunci dind bratul va ajunge din nou la locul sau, va
functionare u$oara, de satisfactie a descoperirii ~i de interes. yeti simti foarte bine, destinsa ~i odihnita, yeti fi din nou aici. Veti
Veti pastra aceasta stare ~i dupa ce experienta noastril va lua inspira ~i yeti expira adanc ~i va yeti mi~ca, daca simtiti nevoia.
sfar~it, iar in privinta problemelor dvs., Ie yeti rezolva, una cate (Bratul coboara. Pacienta devine orientata in timp ~i spatiu. Sc
una, zi dupa zi, tinand seama de imprejurari, avand in vedere ceea freaca la ochi ~i i~i freacil mainile).
cc va of era viata, profitand de ocazii, atunci cand Ie yeti gasi utile. T: Ati facut aceea~i cillatorie sau alta?
Va yeti organiza fiecarc zi, a~a cum face toata lumea ~i yeti gasi (Pauza. Pacienta lasa senzatia ca traie~te 0 stare de perplexitate.)
satisfactii in aceasta. T: Este amuzant. Am facut aceasta doar pentru a afla in ce stare
Va simtiti foarte bine in cursul acestei caliitorii ~i nu va lasati va aflati.
descurajata de mine. Eu doresc sa verific ceva, dar dvs. continuati P: De fapt nu am facut nimic deosebit.
sa dlatoriti (Tcrapeutul ridica bratul pacientei ~i acesta ramane in T Nu ati facut nimic, dar ati fost in alta parte.
catalepsie ). P: Mi-e imposibil sa-mi identific mana dreapta ~i mana stanga.
T: Da, dar asta nu are importanta. Ati vazut cum bratul se mi~ca
"Pot sa se petread unele lucruri in timpul acestei ciilatorii, dar
singur?
poatc ca nici nu va aflati in ace a calatorie, poate ca va aflati in
P: L-am simtit cum se mi~ca faril sa fac nimic. Nu eu am mi~cat
alt vis ~i poate ca in cateva momente va yeti afla in viitor,
bratul. .
simtindu-va i'ncrezatoare, destinsa. Va fi un viitor pe care i'l
T A fost 0 parte din dvs. pe care 0 numesc incon~tient. Aceasta
stapani{i perfect, pc care i1 puteti vedea, pe care il puteti simti.
nu este parte a voluntara, pe care 0 deconectam provizoriu, pentru
Pot sa se petreaca cu dvs. lucruri ca in timpul unui vis, iar daca a lasa lucrurile sa se desm~oare.
in corpul dvs. se petree lucruri surprinzatoare, daca se petree Puteti utiliza cele invatate ca un exemplu de relaxare. Puteti sa
mi~dri in degete sau in alte zone, sau dad 0 mana devine grea va relaxati timp de 5 minute. Este suficient sa va reamintiti ceca cc
sau u~oara, totul este perfect normal. Lasati-va pur ~i simplu dusa, am mcut impreuna.
continuand sa va traiti amintirile, visele, dlatoriile, fara sa fiti
deranjata". (Terapeutul ridid complet bratul pacientei ~i acesta
o data ce subiectul a reu~it sa intre in transa, terapeutul va
utiliza sugestiile terapeutice in scopul rezolvarii problemei
rami'me in catalepsie. Cuvintele care urmeaza sunt necesare pentru subiectului. Acestea reprezintii modalitatea de a folosi starca de
a oferi asigurari subiectului). "Fiti atenta la tot ce simtiti in propriul transa pentru a comunica instructiuni cu caracter terapeutic.
corp, greutate sau senzatie de u~or, poate chiar senzatii bizare, ca Multa vreme s-a crezut cil daca se sugereaza un anumit lucru
~i cum propriul brat nu v-ar mai apartine. Toate acestea nu au nici unei persoane hipnotizate, aceasta va fi obligata sa execute "orbe~te"
o importanta. In cateva momente yeti permite bratului dvs. sa ceea ce i se comanda. Realitatea a dovedit ca acest lucru nu este
coboare, dar aceasta se va intampla pentru d incon~tientul dvs. adevarat, persoana aflata in stare de hipnoza comportandu-se liber.
a inteles foarte bine cum poate sa va ajute, cum poate gasi solutii Astfel, incon~tientul poate refuza sugestia administrata, 0 poatc
pentru a va fi de folos. Atunci cand bratul dvs. a coborat, va yeti accepta partial sau in totalitate. In acela~i timp, in stare a de transa
i

~
81
xo Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

hipnotica subiectul are acces mai u~or la resurscle sale interioare, Inainte de a incepe sa lucreze cu un paeient care are dureri',
care se vor mobiliza pentru a realiza vindecarea. psihoterapeutul trebuie sa obtina informatii in legatura eu proeesele
Hipnoterapia traditionala utilizeaza frecvent sugestii directe de fiziologice ~i fiziopatologice care stau la baza aparitiei durerii,
tipul urmator: precum ~i in legatura cu medicatia administrata ~i cu efeetele
"Durerea de cap dispare complet ~i pentru totdeauna" acesteia.
"Hemoragia se opre~te imediat" In absenta acestor' informatii, hipnoterapeutul poate aetiona
"Vasele de sange sunt relaxate ~i lini~tite" etc. negativ asupra mecanismelor de aparare, precum ~i asupra procesului
Utilizarea aces tor sugestii da rezultate bune la unii subieqi, la de vindecare. Din acest motiv, hipnoterapeutul trebuie sa se integreze
care putem obtine pe aceasta eale disparitia ecfaleei, oprirea unei armonios in cadrul echipei terapeutice care lucreaza cu pacientul.
hemoragii sau sdiderea tensiunii arteriale. Un aspect foarte important pe care trebuie sa-l avem in vedere,
Cu toate aces tea, exista cazuri in care comuniearea prea directa atunci cand lucram pentru a diminua durerea, consta in a-i invata pe
conduce la activarea rezistentelor subiectilor. Din acest motiv, pacienti sa detecteze semnalele dureroase, care au menirea de a-I pune
Mil ton E r i c k son utiliza in psihoterapie, mai ales, sugestiile in garda in legatura cu evolutia procesului patologie, semnale caff
indirecte. capata un caracter mai discret atunci cand se actioneaza asupra durerii.
Astfel, de pi Ida, in loc sa spunem subiectului aflat in hipnoza: o alta problema 0 reprezinta individualizarea interventici
"inchide cartea ~i du-te sa bei un pahar de suc", am putea sugera psihoterapeutice, in functie de situatia ~i de. personalitatea fiecarui
ceva de tipul urmator: "Atunci dind cite~ti 0 carte interesanta, pacient.
fruntea ta se Incalzqte u~cir... Este 0 senzatie placuta ~i
confortabila... ~i ai dori sa mai savurezi pentru un timp aceasta PRO.cEDEE HIPNOTICE DE CONTROL A DURER II
stare, sa fumezi 0 tigara... sa bei un pahar de sue ... sau sa faci (DUPA MILTON ERICKSON, 1979)
altceva Nu ~tiu dadi Iti vei oferi aceasHi placere acum sau poate
dupa ce mai cite~ti 2-3 pagini, pentru ca amanarea unci placeri 0 • Sugestii directe. Acestea sunt valabile pentru un numar limitat
face ~i mai mare ..." (M egg 1e, 1990, p. 122). de pacienti ~i chiar daca actioneaza eficient, aetiunea lor nu este de
durata. lata cateva exemple de astfel de sugestii:
HIPNOZA ERICKSONIANA iN COMBATEREA DURERII
"Durerea dispare complet din zona X".
"Nu trebuie sa mai simti nimic in zona X".
R 0 x ann a E r i c k son K 1 e i n (1990), fiiea marelui • Abordarea hipnotica indirecta cu caracter permisiv. Aceste
psihoterapeut Mil ton E r i c k son, considera cii durerea sugestii sunt similare in continut cu cele directe, diferenta constand
reprezinta un fenomen care face parte din existenta noastra. Aeeasta doar in modalitatea in care informatia este oferita. Aceasta poate fi
reprezinta 0 problema, este neplaeuta, dar poate fi ameliorata ~i nu o metafora sau arice alta tehnidi indirecta de sugestionare, ca de
trebuie sa ne distruga viata. pilda:
Mil ton E r i c k son (1967) a pus la punct 11 tipuri de "Nu ar fi bine sa-ti imaginezi ca piciorul tau se odihne~te pc 0
interventii terapeutice In stare de hipnoza pentru combaterea durerii. saltea de puf?" (Roxanna Erickson, 1990).
Aceste interventii aplicate in hipnoza reprezinta mijloace • Amnezia post-hipnotica. Se poate sugera amnezia partiala
ajutatoare care se adauga demersurilor medicale ~i psihoterapeutice, selectiva sau completa cu privire la episodul dureros, mai ales atunci
specifice fiecarui pacient in parte ~i cu care formeaza un tot unitar. cand pacientul trebuie sa continue tratamentul care Ii creeaza
82
Psihoterapii scurte 83
Psihoterapii scurte

disconfort. Acest fenomen are loc uneori ~i in mod spontan, atunci • Disocierea hipnotica. Dezorientarea in raport cu timpul ~i cu
cand pacientii se lasa absorbiti de evenimente externe, carti, filme propria persoana poate produce subiectului un sentiment de confort
sau competitii sportive.
psihic. Pacientul poate fi orientat in timp spre 0 etapa timpurie a
• Analgezia hipnotica. Prin sugestii directe se poate sugera bolii, cand durerea nu era atat de puternica.
scnzatia de amorteala in zona respectiva. In mod indirect, se vor Dezorientarea in raport cu propriul corp se refera la sugcrarea
evoca imagini care sa sugereze faptul ca subiectului i se pun cuburi faptului ca pacientul se separa de corpul sau (este ca in cazul
de gheata, ca pe zona respectiva curge un ~uvoi de apa rece, ca dedublarii din practicile ezoterice).
poarta manu~i de protectie etc. • Reinterpretarea in stare de hipnoza a experienlelor dureroase.
Se poate, de asemenea, focaliza atentia pacientului pe 0 senzatie Pentru a realiza aceasta reinterpretare, pacientul trebuie sa fie pe
placuta, de confort, in membrul sau organul pereche. deplin con~tient la inceput de durerca sa.
• Anestezia hipnotica. Anestezia reprezinta procesul de abolire Milt 0 n E r i c k son (1967/1980) a propus 0 serie de sugestii
completa a durerii. pentru a transforma 0 experienta dureroasa foarte puternica intr-un
Mil ton E r i c k son (1967) considera ca cea mai buna metoda disconfort moderat. Astfel, de pilda, durerea profunda, taioasa ~i
indirecta de inducere a anesteziei consta in construirea unei situatii sacaitoare a fost transformata de terapeut intr-o experienta neplacuHi
psihologice opuse celei in care se traie~te durerea. de balansare intr-o barca pe marea furtunoasa.
R 0 x ann a E r i c k son (1990) relatcaza cazul unui subiect • Distorsionarea timpului in hipnoza. Tehnica a fost elaborata
caruia ii fusese strivit piciorul ~i care avea dureri in mu~chi, tendoane initial de L y n n. Coo per ~i a fost apoi perfectionata de Coo per
~i in articulatia genunchiului. Acesta s-a relaxat ~i ~i-a imaginat ca ~i Mil ton E r i c k son in cadrul lucrarii "Distorsionarea timpului
piciorul sau, fiind serios lovit, are ~i nervii afectati ~i, drept urmare in hipnoza" (1959).
nu are cum sa-I doara. Rezultatul a fost ca subiectul a suportat Procedeul implica manipularea timpului subiectiv, pacientilor
foarte bine interventia de aplicare a aparatului ghipsat ~i nu a avut sugerandu-li-se sa traiasca intervalele nedureroase ca fiind mai lungi,
dureri nici zilele urmatoare. iar cele dureroase ca fiind mai scurte. Aceasta metoda se utilizeaza,
• Substitutia de simptom. 0 modalitate frecvent utilizata de de regula, impreuna cu sugerarea amneziei pentru durerile suferite
in trecut.
Mil ton E r i c k son ~i de discipolii acestuia consta in sugerarea
faptului ca durerea se transforma in mancarime. In felul acesta ~i • Diminuarea gradata a senzaliilor dureroase. Pacientului aflat
continutul emotional asociat durerii se modifica prin modificarea in hipnoza i se administreaza sugestii de reducere progresiva a
modului in care este perceputa durerea. durerii, la inceput cu 1% pentru urmatoarea ora, apoi tot mai mult.
• Deplasarea senzaliei de durere. In stare de hipnoza se
sugcreaza faptul ca senzatia de durere se muta in alta zona a corpului. CONCRETIZAREA 51MPTOMELOR 51 MANIPULAREA LOR TERAPEUTlcA
Mil ton E r i c k son (1967) citeaza cazul unei paciente cu cancer iN TERAPIA' ERICK50NIANA
metastazat la care a indus hipnoza ~i i-a sugerat ca durerea din
zona abdomenului se deplaseaza in mana stanga. Prin comutarea Metoda concretizarii simptomelor i~i are originea in lucrarile lui
atentiei in alta zona a corpului, pacienta va \lobandi un sentiment Milton Erickson (1980 a).
de autocontrol, iar amenintarea, legata de 0 parte centrala a corpului S y d n e y R 0 s e n (1990) a utilizat aceasta tehnica cu pacienti
va fi redusa prin intermediul distantei .. aflati in stare de hipnoza carora le-a sugerat, de pilda, "sa lase" in
84 Psihoterapii scurte 85
Psihoterapii scurte

cabinetul terapeutului problemele-simptom. Astfel, pacientilor Ii "batutul in lemn", purtarea de amulete, talismane sau in actiunile
s-a spus di vor lucra impreuna cu terapeutul asupra problemelor intreprinse de ~amani sau vrajitori.
profunde care ii deranjeaza, iar in intervalul dintre ~edintele de R 0 s e n (1990) este de parere ca simbolizarea ~i concretizarea
psihoterapie, pacientii vor trebui sa-~i desfa~oare existenta d.t mai sunt procese foarte asemanatoare, diferenta dintre ele fiind doar
confortabil, fad sa se gandeasca la problemcle respective. cantitativa.
Procesul concretizarii ~i manipularii simptomelor se explica prin Autorul a avut 0 pacienta care avea tendinta sa-~i concrctizcze
faptul ca subiectii hipnotizati iau adesea "ad literam" cele spuse de trairile chiar in afara hipnozei. Pacienta se simtea distrusa, deoarcce
terapeut (M i 1ton E r i c k son, 1980 b). fusese respinsa de un baiat care ii placea. Terapeutul i-a cerut sa
Un studiu mai recent realizat de M c Cue ~i M c Cue (1988) inchida ochii ~i sa observe ceea ce vede ~i ceea ce simte, la carc
a demonstrat faptul ca aceasta tendinta spre literalism depinde ~i de aceasta a relatat ca vede cuvantul "love" (dragoste) spart in doua:
modul in care au fost formulate sugestiile. Astfel, subiectii lui si1aba "ve" s-a desprins de silaba ,,10" ~i a cazut. Pacienta a afirmat
Mil ton E r i c Ieson au luat lucrurile "ad literam" pentru ca ca se simte trista, lipsita de speranta, inerta. Terapeutul i-a sugerat
terapeutul se a~tepta la acest lucru, cunoscut fiind faptul ca subiectii apoi sa repare mental cuvantul "love" ~i foarte repede pacienta a
aflati inhipnoza au tendinta de a reactiona in functie de ceea ce ei inceput sa se simta mai bine.
considera a fi expectatiile terapeutului. Concretizarea simptomelor da rezultate foarte bune la pacientii
In orice caz, pacientii aflati in hipnoza au, probabil, datorita ce sufera de depresie, fobii, anxietate sau dureri, deoarece multi
particularitatilor transei hipnotice, capacitatea de a reactiona la nivel dintre ace~ti pacienti au tendinta de a descrie in termeni concreti
concret, asemanator cu deficientii mintali sau cu unii psihotici. suferintele lor: un pacient deprimat va descrie faptul ca poarta 0
R 0 s e n (1990) este de parere ca, in bcneficiul terapiei, se poate greutate pe umeri sau ca se simte incoltit, iar un pacient anxios
testa capacitatea de a reactiona la nivel concret. afirma ca "se simte prins intr-o capcana".
Se poate cere, de pilda, subiectului sa-~i imagineze 0 culoare In cursul procesului terapeutic, terapeutul nu trebuie sa creeze
sau 0 forma care este asociatacu un simptom sau cu 0 particularitatc imagini noi, ci doar sa actioneze asupra imaginilor elaborate de
a acestuia. pacient. Atunci cand concretizare:;t simptomelor nu are loc in mod
Procesu1 de concretizare este facilitat ~i de ghidarea pacientului spontan, terapeutul va interveni in mod direct, solicitand pacientului
sa se concentreze asupra simptomului sau:
spre concentrarea pe detalii specifice difcritelor modalitati
senzoriale. "In timp ce te concentrezi asupra durerii tale, poti sa-mi spui ce
forma are ea, sau ce culoare?"
o data ce subiectul a reu~it sa concretizeze simptomul, aceasta
"Durerea ta se mi~ca sau ramane neclintita?"
abilitate va fi utilizata in scop terapeutic. Simptomul, 0 data
"Simti caldura sau racoare?"
concretizat, va putea fi modificat sub aspectul formei, culorii,
"Ce imagini iti vin in minte cand te gande~ti la ea?".
localizarii, functiei etc. Astfel, un pacient cu dureri de cap, aflat in
Ulterior, terapeutul va crea reprezentari prin intermediul carora
hipnoza, va putea vizualiza durerea sa de cap sub forma unei bile
durerea, exprimata in imagini concrete, este plasata intr-o racheta
de culoare ro~ie, bila care se rostogole~te de pe varful unui deal,
sau in nace1a unui ba10n care se departeaza, este ingropata sau
departe de capul acestuia. Tendinta spre concretizare s-a manifestat arsa etc.
in mod spontan de-a lungul timpu1ui, aceasta fiind specifica un or
Se pot utiliza ~i tehnici de programare neurolingvistica (N.L.P.)
procedee magice, de vindecare sau de autoprotectie, cum ar fi prin intermediul carora se poate reduce in plan mentalluminozitatea
86
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 87

unci imagini sau se poate trece de la 0 culoare foarte vie la 0


(tumora) poate fi transformata, in imaginatie, prin procedeAetehnice
culoare estompata. sau magice intr-un animal mai slab sau intr-unul neagresiv. In acela~i
La fel ca ~i in cazul unei situatii fobice, unde un cuvant sau 0 timp, este bine ca substantele injectate in cursul chimioterapiei sa
imagine poate produce panica, la fel, prin asociere, un cuvant sau fie vizualizate in sens pozitiv ca fiind laptele care hrane~te sau
un obiect concret va putea dec1an~a reactii adaptative (La fel ca in "fluide vindecatoare".
cazul obiceiului de a "bate in lemn" pentru a indeparta 0 situatie
amenintatoare ). Prezenture de cuz (Rosen, p. 264)
Astfel, de pilda, pacientilor care sufera de ataeuri de panica li
Pacient cu durere abdominala.
sc poate da instructajul sa ia contact cu propriul lor eu interior,
apropiind palmele una de cealalta. In felul acesta pacientul utilizeaza Terapeutul: "Ce culoare iti vine in minte atunci dnd tc
propriul sau corp ca pc 0 resursa concreta. Elementele din mediul concentrezi asupra durerii tale? Ro~u? Gande~te-te la un obiect sau
la mai multe obiecte care sunt colorate in ro~u!".
inconjurator pot fi utilizate ~i ele in cali tate de resurse pentru
concretizare. Aerul poate fi trait ca exprimand lini~te, pace, calm Pacientul: "Un pix".
~i acest lucru este foarte util in terapia tulburarilor anxioase, a T: "Un pix ro~u? Are ~i pasta ro~ie?".
P: "Da!".
fumatului sau in orice situatie in care este bine sa sugeram
T: "Imagineaza-ti cii iei pixul ro~u ~i scrii cu ro~u cuvintele
subiectului ca introduce un element in corpul sau, dupa modelul:
"Inspira calm, energie, vigoare etc." pace, confort. Sau poate preferi sa mazgale~ti pfma dnd pasta ro~ic
se termina?
In acela~i timp, a bea apa reprezinta un act care poate fi asociat
Atunci dnd pasta ro~ie s-a terminat, ar fi bine sa te intrebi: Oare
cu senzatiile de relaxare, implinire, purificare.
nu a disparut ~i durerea din abdomenul meu, 0 data cu pasta ro~ic?
Cea mai bun a modalitate de a descoperi resursele care vor
Cand vei simti mai putina durere, ridica degetul aratator d~ept.
contribui la inlaturarea sau inlocuirea simptomului eonsta in a
Atunci dnd vei fi gata, vei putea ie~i din transa ~i vei lasa in
solicita subiectulsa caute in interiorul sau clemente apartinand urma ta pixul r()~m~i durerea. De aCUrll incolo vei scrie numai cu
invatarii incon~tiente, intorcandu-se in timp la perioada dnd se cerneala albastra ~i te vei simti invaluit intr-o culoare albastra,
simtea in siguranta, destins, lini~tit, increzator.
lini~titoare. Arunca to ate problemele care te-au suparat intr-o gaud
Imaginile care ii· vin in minte pacientului vor fi utilizate ca
neagra. Trebuie sa fii convins cii vei reu~i. Meriti sa fii fericit. Nu
declan~atoare posthipnotice pentru starile pozitive programate de scrie nicaieri cii nu vei reu~i, iar daca scrie, noi putem ~terge. Poti
terapeut: senzatia de lini~te, care ii apare in minte unci paciente inlocui cele scrise cu alte lucruri bune, scrise in cerneala albastra!".
dnd i~i aminte~te cum se juca in copilarie cu papu~a, poate fi T: (Dupa ce pacientul a ie~it din trans a) "Cum tesimti acum'?".
transferata asupra unui alt obiect cu care pacientul vine in contact P: "Bine. Nu ma mai doare!".
in prezent. T: ,,$i nu am lucrat decat 10 minute!".
Concretizarea resurselor este un procedeu uti I ~i la pacientii cu P: "Mi-a fost tare rau inainte!".
cancer sau alte afectiuni grave. Fortele imunostimulatoare sau fortele
de vindecare pot fi vizualizate sub forma unor anima Ie (rechini Tehnica de concretizare a simptomelor este 0 tehnidi utila, dar
alba~tri) sau ca raze laser. Cancerul, la randul sau, poate fi vizualizat ea nu reprezinta dedt unu1 din multiplele procedee terapeutice,
ca un animal salbatic ce trebuie imblanzit, mancat de un alt animal care pot fi utilizate in cadru1 unui demers psihotcrapeutic mai
mai mare sau redus, datorita actiunii unor raze laser. Monstrul complex.
89
Psihoterapii scurte

Modelul psihoterapiei constructiviste reprezinta un demel'S


~tiintific, deoareee se caracterizeaza prin transparenta, posibilitatca
de verificare publica a rezultatelor ~i eoncordanta dintre supozitiile
teoretice ~i metodele de interventie psihoterapeutica apticate asupra
subieetului.
PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVIST A Pentru a intelege bazele teoretice cognitiv-constructiviste care
stau la baza aeestui sistem psihoterapeutie, autorul pome~tc de la
eoneeptia lui Bat e son (1972), conform careia convingcrile
noastre, de regula necon~tientizate, cu privire la lumea extcrioara,
determina modul nostru de a aetiona in lume ~i, la randul sau,
iZ'sihoterapia constructivisHi se refera la un model psiho- modul nostru de a simti ~i de a aetiona influenteaza convingerile ~i
terapeutic strategic elaborat de N a r don e (1996) ~i care se aplica conceptiile despre lume ~i viata.
in special in tratamentul tulburarilor anxioase, mai ales fobice. Psihoterapia strategica urmare~te sa produca modificari in ceca
Programul de psihoterapie propus cuprinde un ansamblu de ee prive~te modalitatile in care oamenii ~i-au construit "realitati Ie"
tehnici, prin intermediul carora terapeutul produce 0 modificare in disfunctionale. Pentru a reu~i acest lucru, primul pas pentm tcrapcut
organizarea relational a, cognitiva ~i emotionala care sta la baza inseamna intelegerea ~i adoptarea stilului de gandire al pacicntului
fonnuHirii ~i mentinerii fobiilor simple ~i generalizate. ~i abia apoi, pornindu-se de la aceasta "rezonanta" psihoafcctiva se
Tratamentul psihoterapeutic este de scurta durata, rezultatele poate trece la mobilizarea resurselor interioare ale subiectului.
acestuia putand fi evaluate imediat. Criteriul de valid are al psihoterapiei 11reprezinta, conform acestci
Tehnica terapeutica propriu-zisa se refera la modificarea ori~ntari pragmatice, redueerea sau disparitia simptomelor.
perceptiilor ~i reprezeiltarilor pc care Ie are clientul cu privire la In urma aplicarii modelului terapeutic, elaborat de N a I' don e
propria persoana, la lumea extema ~i la ceilalti, mai precis este (1996) pe un numar de 52 de pacienti suferind de tulburari obsesive
yorba de restructurarea schemelor relationale care sustin ~i valideaza ~i fobice, s-au obtinut rezultate pozitive in 86% din cazuri, intr-un
trairile cu caracter fobic. timp relativ scurt (14 ~edinte de psihoterapie).
Procedeele utilizate se caracterizeaza prin claritate, preeizie ~i Principiul interventiei terapeutice construetiv-strategicc poate fi
caracterul controlat al rezultatelor, care pot fi apreciate in mod ilustrat intr-un mod sugestiv de 0 povestire specifica traditici
obiectiv nu numai de terapeut, ei ~i de client. islamiee:
Obiectivul pragmatic al psihoterapiei consta in destructurarea "La moartea sa, Ali Baba a lasat drept mo~tenire 39 de camilc
modalitatilor dc adapt are ~i a solutiilor patologice elaborate de celor 4 fii ai sai. Testamentul prevedea urmatoarele: 0 jumatate din
pacient, care au drept scop punerea in actiune a unoI' mecanisme camile va reveni fiului celui mare, un sfert eelui de-al doilca, 0
dcfensive, de aparare impotriva anxietatii. optime celui de-al treilea ~i 0 zeeime mezinului.
In elaborarea metodelor ~i tehnicilor sale, N a r don e se bazeaza Cei patru fii nu puteau cadea de acord asupra impartelii ~i s-au
mai ales pc studiile ~colii de la Palo Alto, reprezentata in special pus pe cearta. Problema a fast rezolvata de un inteJept care calatorca
de Wa t z I a w i c k ~i We a k I and, prceum ~i de eele ale lui pe 0 camHa ~i care, atras de zgomot, a intervenit in disputa. Acesta
Mil ton E r i c k son , care utiliza adesea in psiho- a descoperit solutia intr-un mod aproape magic: el a adaugat propria
terapie a~a-numita "hipnoza tara trans a" (S a 1v i ni, 1996). camiUi eelor 39 ~i a rncut impartirea pomind de la 40 de camile. In
90 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 91

fclul accsta, fratelc eel mare a primit 20 de camile, al doilea 10, al Psihoterapia constructivista nu este de acord cu abordari teoretice
trcilea 5, iar eel mai mic 4. Apoi intcleptul a incalecat pe camila de tipul celor prezentate mai sus. Conform acestei perspective,
sa ~i-a plecat mai departe" (E i g en, 1990, p. 40). problemele umane sunt considerate ca un produs al interactiunii
Inteleptul oriental a rezolvat problema adaugand ceva ce era dintre subiect ~i realitate. Sistemele complexe de reprczentari ~i
absolut nccesar pcntru moment, dar care, 0 data solutia gasita, nu constructe cognitive cu privire la propria. persoana ~i la lumea
mai cra uti!. externa elaborate de subiect capata, la subiectii care sufera de
In acela~i mod, tratand un pacient fobic, tcrapcutul adauga un tulburari anxioase, forme disfunctionale.
anumit element in continutul comunicariipentru a gasi in mod Psihoterapeutii care imbd1ti~eaza aceasta orientare sunt interesati
rapid ~i cficient solutia, element care i~i pierde semnificatia 0 data sa afle cum functioneaza problema-simptom ~i nu motivul pentru
cu disparitia simptomului. care aceasta a aparut.
Acest gen de interventie nu este decat aparcnt magica, ea Tulburarile anxioase obsesive ~i fob ice sunt diagnostic ate pc
bazandu-se pe un demers structurat de rezolvare de probleme, demers baza interviului clinic direct cu pacientu!.
ce consta in adaptarea creativa la imprejurari pentru a sparge cercul Pentru a evita realizarea unor profetii autoimplinite, terapeutul
vicios al comportamentelor psihopatologice auto-alimentate. utilizeaza, pentru a desemna simptomele respective, termenul de
"problema" ~i nu de boala psihica. In acest mod se poate construi
mai u~or 0 realitate psihoterapeutica orientata in directia gasirii
DEFINIREA 51 DES(RIEREA FORMELOR GRAVE DE ANXIETATE, solutiei .
. PANICA ~I FOBIE

N a r don e (1996) este dc parcrc ca termenii rcspectivi ar trebui CLASIFICAREA TULBURARILOR FOBICE DUPA D.S.M. III.R. (1987)
cxplicati mai bine, deoarece in mod frecvent ei sunt utilizati pentru (NARDONE, 1996, p. 43)
a descrie un numar marc de realitati psihologice ~i comportamentale,
cxplicate in mod diferit de catre diver~i teoreticieni. Criterii de diagnostic:
Astfel, un psihanalist va explica anxietatea ca fiind efectul unci
psihotraume nerezolvatc din copilarie, un comportamentalist, ca pe 1. Sindromul atacului de panid:
o forma de comportament invatat, un terapeut de familie ca pe un a) Subiectul traie~te unul sau mai multe atacuri de panica. Acestea
produs al unei interactiuni familiale disfunctionale, iar un survin brusc, sunt imprevizibile, au durata limitata ~i nu sunt direct
cxperentialist va considera anxietatea ca expresia angoasei omului legate de expunerea la situatii care produc in mod obi~nuit anxietate
in fata existentei. sau de situatii in care persoana este observata direct de catrc
Abordarile descrise ne amintesc de metafora indiana care descrie altCineva.
patru orbi care ating un elefant. Fiecare dintre ei atinge 0 parte b) Pentru a diagnostica sindromul atacului de panica, subiectul
difcrita din trupul elefantului ~i sustine cu tarie ca partea descrisa trebuie sa fi suferit cel putin patru atacuri ce corespund criteriului
de el reprezinta "adevarul" cu privire la structura elefantului (cel de mai sus ~i care au avut loc in decurs de aproximativ patru
care atinge trompa spune ca elefantul este ceva lung ~i elastic, cel saptamani sau sa fi trait unul sau mai mUlte atacuri, urmate de
care il atinge pe 0 latura spune ca elefantul reprezinta 0 mas a aproximativ 0 luna, in care subiectul manifesta 0 teama persistenta
uria~a de carne ~i piele etc.). legata de faptul ca s-ar putea produce un nou atac.
92 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

c) In cursul atacului de panidi, pacientul trebuie sa prezinte cel teama conduce la reducerea deplasarilor subiectului sau la nevoia
putin patru din simptomele urmatoare: ca acesta sa fie in permanenta insotit de ci'itre altcineva, atunci
• di ficultiiti de respiratie (dispnee) sau senzatie de sufocare; cand se deplaseazii. In afara casei, subiectul se confruntii cu situatii
• ameteli, senzatie de instabilitate sau de le~in; generatoare de agorafobie, fapt ce-i provoacii 0 anxietate intensa.
• palpitatii (tahicardie); Aeeste situatii apar atunci dind persoana se afla singurii in afara
• tremuraturi sau spasme musculare; locuintei, in aglomeratie, la 0 co ada, pe un pod sau intr-un mijloc
• transpiratie; de transport.
• senzatie de strangulare; b) Apar tulburiiri care riispund criteriilor ataeului de panieii.
• greata sau jena in regiunea abdominala; Severitatea comportamentului de evitare la agorafobic:
• sentimente de derealizare sau depersonalizare (senzatia ci'i nu U~oara: subieetul manifestii un comportament de evitare precis
mai este aceea~i persoana ~i ca lumea s-a modificat); delimitat, avand altfel un mod de viatii relativ normal (se deplaseazii
• amortcli, furnieaturi (parestezii); singur' doar la serviciu sau unde este absolut necesar).
• bufeuri de ciildura sau senzatia de frig; Moderata: evitarea conduce la limitari in 11?odul de viatii al
• dureri sau jena la nivelul toraeclui; subiectului (poate piirasi domiciliul tarii a fi insotit, dar nu poatc
• teama ci'i va muri; parcurge mai mult de cativa kilometri).
• teama cii va innebuni sau ca va comite un act necontrolat.
Severa: evitarea il imobilizeazii total pe subiect la domiciliu,
d) eel putin patru din simptomele mentionate au aparut brusc ~i acesta fiind incapabil sii se deplaseze neinsotit.
s-au accentuat in unnatoarele zece minute.
Remisiunea partialii: subiectulnu mai prezintii actual mente nici
e) Nu poate fi stabilita 0 cauzii organica a tulburiirii (ca, de
un comportament de evitare de tip agorafobic, dar a prezentat astfel
pi Ida, 0 intoxicatie cu amfetamina, cofeina sau hipertiroidie).
de comportamente in ultimele ~ase luni.
Formele clinice ale atacului de panica:
3. Sindromul agorafobie fara ataeuri de panica:
Forma u~oara: toate atacurile care au avut loc in cursul ultimei
a) subiectul prezintii comportament agorafobic;
luni s-au caracterizat prin mai putin de patru simptome.
Forma moderata: b) nu se inregistreaza nici 0 tulburare specifica atacului de panica.
4. Sindromol obsesiv-eompulsiv:
=> in cursu I ultimei luni to ate ataeurile s-au caracterizat printr-
a) Obsesii:
un numar limitat de simptome;
=> Idei, ganduri, impulsuri sau reprezentiiri recurente ~i
=> in ultima lunii, gravitatea atacurilor de panica se situeaza
intre nivelul de atac u~or ~i atac sever. persistente care cel putin la debutul bolii, sunt resimtite de
Forma severa: in ultima luna, subiectul a suferit cel putin opt catre subiect ca intruzive ~i absurde (Exemplu: 0 mama poate
atacuri de panici'i. fi bantuitiide ideea obsesivii cii i~i va ucide copilul pe care
Remisiune partiala: in ultimele ~ase luni nu s-a inregistrat nici il adorii).
un atac de paniciisau simptome caracteristice acestuia. => Subiectul depune eforturi sustinute pentru a ignora sau pentru
2. Sindromul agorafobic co ataeuri de panid: a reprima gandurile sau impulsiunile obsesive sau pentru a
a) Agorafobia: subiectul prezinta teama de a se afla in locuri Ie neutraliza prin intermediul altor ganduri sau actiuni.
sau in situatii de uncle ar fi dificil (sau jenant) sa iasii sau in care => Subiectul con~tientizeazii faptul ca obsesiile sunt produsul
nu ar putea beneficia de ajutor in caz de atac de panica. Aceastii propriei sale inchipuiri, nefiindu-i impuse din afariL
94 Psihoterapii .I'curte Psihoterapii scurte 95

=> Continutul obsesiilor nu este legat de gandurile, impulsiunile predispuse la acest tip de afectiune. Situatiile stresante cu caracter
sau reprezentarile care au dec\an~at tulburarea (dad prezinta psihosocial influenteaza, la randul lor, aparitia bolii.
o tulburare a conduitci alimentare, obsesiile nu vor fi legate b) 0 examinare somatiea minutioasa nu evidentiaza nici un fel
de hrana, dad utilizcaza 0 substanta psiho-activa, obsesiile de tulburare organica. Cu toate acestea, pacientii nu ered ceca ce
nu sunt legate de drog etc.). ]i se spune ~i i~i sustin in continuare convingerea ca sunt bo]navi.
b) Compulsiunile: c) Teama ca sufera de 0 boala grava persista ~i dupa ce medicii
=> Sunt comportamente repetitive, intentionale, desfii~urate dupa au dat toate asigurarile subieetului.
reguli bine stabilite, cu caracter stereotip ~i reprezinta 0 d) Simptomele tulburarii hipocondriaee dureaza eel putin ~ase
reactie a subiectului la aparitia obsesiei. luni.
=> Comportamentele respective au drept scop de a neutraliza Modelul psihoterapeutic prapus de N a r don e (1996) a fost
sau de a impiedica 0 senzatie de disconfort sau 0 situatie cu elaborat in urma unor studii clinice, realizate pe 152 de subiecti
caracter redutabil. Cu to ate acestea, activitatile respective tratati in cadrul Centrului de Terapie Strategiea din Arezzo, in
nu au legatura logica cu scopul propus (de a preveni sau perioada 1988-1990.
neutraliza), sau se manifesta in execs.
=> Subiectul recunoa~te faptul ca ceca cc face el este excesiv
FORMAREA ~I MENJiNEREA TULBURARILOR FOBICE
sau absurd (acest lueru nu este insa va]abil pentru eopiii mai
miei sau pentru persoane]e ale caror idei obsesive sunt
suprainvestite, ca in cazul obsesiilor cu continut religios). Atunci cand oamenii se refera la 0 problema psiho]ogica este
c) Obsesiile ~'i compulsiunile sunt insotite de sentimente de normal sa ne intrebam de ce a aparut respectiva problema. La baza
disconfort, de 0 pierdere considerabila de timp (oeupa 0 marc parte acestei atitudini mentale se afla un mod de gandire de tip cauzal,
a zilei) sau interfera, in mod semnificativ, eu activitatile cotidiene conform caruia exista totdeauna 0 relatie intre cauza ~i efect.
ale subieetului, cu cele prafesionale sau eu re]atii]e soeia]e ale Conform acestei eonceptii, cauza precede totdeauna efectul, iar in
acestuia .. domeniul psihologic pentru a rezolva 0 problema actual a ar fi absolut
necesara analiza trecutului subiectului.
N a r don e (1996) plaseaza forma fobica a fixarii hipoeondriace
(pc care D.S.M. III.R. 0 plaseaza ]a tulburari]e psihosomatiee) in Acest mod de gandire a condus la conceptii reductioniste in
cadrul tulburarilor care au ]a baza anxietatea, datorita faptului ca psihologie, cum ar fi psihanaliza ~i teoriile comportamenta]iste.
investigatia clinica a evidentiat ]a aee~ti subieeti 0 dinamiea ~tiinta contemporana s-a indepartat insa de acest model
perceptiva ~i reactionala de tip obsesivo-fobic. explicativ, adoptand conceptul de cauzalitate eirculara.
5. Tulburarea hipocondriaca:
In mod concret, aceasta orientare se reflecta in atitudinea
a) Bo]navul prezinta teama $i eonvingerea ea sufera de 0 ma]adie psihoterapeutului care, intrebat fiind de clientii sai in legatura cu
grava, datorata interpretarii eranate a anumitor senzatii sau simptome cauza fobiilor ~i obsesiilor, trebuie sa ]e explice faptul ca a cunoa~te
fizice, pe care Ie crede semne ale bolii respective. respectivele cauze nu este nici neeesar, niei util pentm a Ie vindeca.
Varsta medic de aparitie a tulburarii respective se situeaza intre Mai precis, nu este util sa cunoa~tem modu] in care s-au format
20 ~i 30 de ani. In general, tulburarea imbraca 0 forma cronidi cu ~i au evoluat in timp obsesiile ~i fobiile, ei modul in care sistemele
aparitia ~i disparitia simptomclor, de~i exista ~i uncle cazuri de de perceptii ~i reactii disfunetionale, in raport cu anumiti stimuli,
vindecare. Persoanele care au avut in familie bolnavi, sunt mai functioneaza in prezent.
97
96 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

Din perspectiva gasirii unor solutii la problemele de viata ale fie doar de simple ganduri dubitative, de tipul: "s-ar putea sa mi
pacientilor, terapeutul trebuie sa inlocuiasca intrebarea "din ee cauza se faca rau". Se pare ca ace~ti subiecti au cazut intr-o eapcana
a aparut problema respectiva?" cu intrebarea "cum functioneaza psihologica la fel ca ~i miriapodul din povestea lui N a r don e ~i
procesele psihice pentru a mentine problema-simptom?". Watzlawick (1990):
N a r don e (1996) sustine punetul de vedere. cognitiv-eom- "Gandindu-se la dificultatea de a-~i mi~ca simultan cele 100 de
portamentalist conform caruia tulburarile fob ice ~i obsesive nu se picioare ~i dorind Sa controleze modul in care se mi~di aces tea,
datorcaza unorpsihotraume din copilaria timpurie, nu au 0 cauza miriapodul s-a gasit in imposibilitatea de a se mai deplasa"
de natura biologica, ele instalandu-se, in mod treptat, prin (Nardone, 1996, p. 61).
intermediul acumularii progresive a unci tensiuni cmotionale induse Ceea ce fixeaza 0 simptomatologie cu caracter fobic nu cste
prin autosugestie, care conduce la "eonstruirea" primului atac de evenimcntul initial, ci ccea ce intreprinde persoana respcctiva pentru
panid. Pornindu-se de la acesta, se elaboreaza un set de secvente evitarea anxietatii.
pcrceptiv-comportamentale cu caracter disfunctional. Studiile clinice Comportamentele pe care Ie pune in actiune subiectul pentru a
reatizate asupra unui numar impresionant de cazuri au demonstrat scapa de teama reprezinta un felde solutii "deja inccrcate" ~i carc
di tulburarile fob ice severe au aparut ~i s-au complicat treptat, nu duc decat la accentuarea, agravarea ~i generalizarea simpto-
avfmd ca punct" de pornirc gandurile, indoielile ~i reprezentarile matologiei. Rezultatul este ca persoana va atinge pana la urma
legate de teama de imbolnavire. Aceste ganduri ~i reprezentari au stadiul de "neajutorare dobiindita" sau de blocaj total. Acest concept
aparut fie intampUitor, fie in legatura cu trairea unci situatii u~oare, de "neajutorare dobiindita" a fost studiat de psihologii cognitivi~ti
bazate pc 0 teama de imbolnavire justificata. ~i desemneaza starea patologica in care individul nu mai poate
In primul eaz, gandurile pacientului au fost de tipul urmator: controla evenimentele ~i situatiile, stare perceputa de subiect ca
"daca vreodata ma voi simti rau atunci cand ma aflu in multime sau fiind de natura interioara. Consecintele acestei stari sunt: dispozitie
departe de casa, cine ma va ajuta? ... ma voi face de ras ..." etc. depresiva, reacJii de teama acute sau cronice ~i/sau recurgerea la
Trcptat, aceste ganduri cu caracter dubitativ se transforma in a~a-numitele ritualuri obsesive cu ajutorul carora subiectul crede
adevarate "fixatii" agorafobice, subiectii ineepand sa declan~eze ca ar putea controla evenimentele de care se teme (S a I v i n i ,
comportamente deevitare in raport cu toti stimulii care ar fi putut 1971).
dec1an~a astfel de ganduri sau emotii. Mai exact, ace~tia ineep sa Pentru a clarifica felul in care punerea in actiune a modului de
se tcama dc toatc rcactiilc fiziologice (tahicardice, dificultati solutionare a unci probleme nu fac.e decat sa mentina problema,
respiratorii, transpiratii, ameteli, confuzie etc.) pc care Ie declan~eaza yom da un exemplu coneret (N a r don e, 1996):
anumite situatii de viata. o persoana care se teme sa iasa singura din casa, va recurge in
In cel de-al doilea eaz, acela~i proces se declan~eaza pornindu-se general la doua solutii. Prima solutie va consta in cvitarea tuturor
de Ja un prim episod de teama cu simptome psihosomatice. situatiilor in care ea s-ar putea afla singura in afara cascio Treptat,
Observand faptul ca la anumite situatii ce proquc reactii emotionale acest gen de eomportament va conduce la evitarea aproape a tuturor
puternice, subiectii declan~eaza comportamentul de evitare a actiunilor care sc dcsta~oara in afara casei. Acest gen de evitare
respectivelor situatii sau incearca sa-~i controleze voluntar reactiile generalizata va avea drept consecinta sciiderca pragului de
emotionale, fapt ce conduce la agravarea simptomelor. dec1an~are a fricii, in a~a fel incat eforturilc, pe care Ie intreprinde
Observatiile c1inice au evidentiat faptul ca formele grave de subiectul, pentru a controla situatiile periculoase prin intermediul
tulburari fobice au fost declan~ate fie de evenimente nesemnificative, evitarii acestora, nu face decat sa sporeasca frecventa situatiilor
08 Psihoterapii scurle
Psihoterapii scurle 00

respective in a~a fel ineat subiectul va incepe sa declan~eze atacuri


de panica, ehiar atunci dind se af1a foarte aproape de casa. Astfel, Interventia terapeutica trebuie sa produca modificari concrete in
domeniul perceptiei ~i reactiei subiectului in raport cu situatia
solutia deja incereata are un efeet retroactiv asupra problemei,
complieand-o. anxiogena.
Al doilea tip de solutie gas ita de subiectii care sufera de tulburari o data ce modificarea s-a produs, strategia terapeutica trebuie
anxioase grave consta in a solicita ajutor din partea anturajului. sa-l ajute pc subiect sa-~i mobilizeze toate disponibilitiitilc afective
Ace~tia sunt deosebit de inventivi in a construi adevarate retele, ~i comportamentale ~i sii-i redea acestuia Increderea in fortelc
formate din persoane care i-ar putea ajutain cazul unui atac de propm.
panica. Dar, ~i aceasta solutie laborioasa va conduce treptat la
agravarea simptomului. Ori de cate ori pcrsmina in cauza solicita
MODELUL DE PSIHOTERAPIE STRATEGlcA ELABORAT DE NARDONE (1996)
sau prime~te un ajutor, ea prime~te, in acela~i timp, un dublu mesaj:
"te ajut ~i te protejez pentru ca tin la tine";
Modificarea realitatii psihologice rigide, care sUi la baza
"te ajut ~i te protejez pentru ca e~ti foarte bolnav".
comportamentelor de tip fobic,este dificilii, dar nu imposibila.
Repetarea continua a acestui mesaj confirma tot mai mult
Dificultatea consta In aceea ca, a gasi 0 solutie eficienta, intr-un
"gravitatea" bolii subiectului ~i, prin mecanismul "profetiei
timp relativ scurt, implica dirijarea subiectului intr-un astfel de
autoimplinite", simptomele sale se agraveaza.
Astfel, cele doua "solutii deja incercate" de subiectul anxios mod incat acesta sa-~i modifice, nu numai propriile actiuni, ci ~i
con due la instal area unei secvente comportamentale circulare, care modul in care percepe realitatea, iar pentru a realiza aeest lucru
II prind infr-un fel de capcana psihologica, in cadrul careia tentativcle este necesara modificarea modalitatii in care acesta i~i organizeazii
informatiile.
de a rezolva problema nu fac decat s-o amplifice (K e e n e y, 1985).
In acest context, elementul care declan~eaza formarea sistemului Pentru a nu declan~a rezistentele pacientului, modul de abordarc
"perceptie-reactie de tip fobic" (N a r don e , 1996) nu are 0 relatie al acestuia trebuie sa aiba un caracter indirect, bazat pc utilizarea
cauzala directa cu aparitia simptomului, ci are mai curand un caracter sugestiilor, instructiunilor paradoxale, a capeanelor de comunicare,
intampliitor, legat de triiirea accidentalii a unci stari de teama reala a reetichetarilor ~i a prescriptiilor de tip comportamental.
sau imaginara. Prezentam planul modelului de psihoterapie scurta, construe-
Pentru a sparge "cercul vicios" in care se mi~ca subiectul fobic tivist-strategiea, pentru tulburarile obsesive ~i fobiee (N a r don e ,
sunt necesare acele interventii care au drept scop nu modificarea 1991, p. 62).
reactiilor comportamentale ale pacientului, ci modificarea Etapa I (prima ~edinta).
structurilor cognitive ale acestuia, mai ales a modului lor de Obiective:
percepere a realitatii.
I. Definirea problemei ~i ca~tigarea increderii paeientului.
Caracteristicile unci astfel de interventii psihoterapeutice sunt
2. Realizarea unui aeord cu paeientul asupra obiectivelor
urmatoarele (N a r don e, 1996, p. 80):
psihoterapiei. Construirea relatiei psihoterapeutiee;
Interventia trebuie sa distruga cercul viciosde tip homeostatic,
intarirea increderii ~i cii~tigarea eolaborarii pacientului.
format intre persistenta problemei ~i solutiile "deja incercate".
3. Explorarea sistemului perceptiv-reactional al pacientului
Aceasta trebuie sa conduca la depa~irea rezistentelor fata de ~i redefinirea acestuia.
schimbare, specifice sistemelor af1ate in echilibru homeostatic, tad
4. Construirea unci ipoteze de interventie.
ca subiectul sa-~i dea seama de acest lucru.
5. Prime Ie actiuni cu caracter terapeutic.
10)
100 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

Strategii: Etapa a III-a (lncepand cu ~edinta a ~asea)


1. Tehnica "tracing" -ului. Obiective:
2. Reetichetarea (recadrajul) circulara a problemei. 1, Constatarea prin intermediul experientelor directe a
3. Rcetichetarea circulara a sistemului perceptie-reactie, faptului ca subiectul este capabil sa depa~easca
prccum ~i a solutiilor incercate de paciel1t. problema-simptom.
4. Reetichetarea paradoxa1a. 2. Realizarea progresiva de noi modificari pana dind sunt
5. Tehnica hazata pe confuzie. atinse obiectivele terapeutice despre care s-a convenit
6. Comunicarea metaforica. ca rezolva problema.
7. Il1structiunile il1directe (prescrierile indirecte). 3. Redefinirea modului in care subiectul pereepe relatia
Modul de comunicare cu suhiectul: limbaj hipnotic (utilizal'ea sa eu sine insu~i,cu ceilalti ~icu lumea exterioara.
hipnozei in afara transei, ascultare activa, sugestii non-verbale ~i 4. Consolidarea achizitiilor obtinute.
intluenta personala a terapeutului). 5. Formarea la subiect a unui sistem de perceptie-reactie
suplu in raport eu realitatea.
Etapa a II-a (~edintele 2-5)
Strategii:
Obiective:
I. Prescrieri directe ~i indirecte in sfera comportamentului.
1. Distrugerea sistemului rigid perceptie-reactie ~i solutii 2. Reetichetarea.
incercate de subiect.
3. Prevederea paradoxala a recaderilor.
2, Redefinirea primci schimbari. 4. Redefinirea explicativa a modificarilor obtinute ~i
3. Stimularea altor schimhari progresive. stimularea subiectului sa obtina 0 anumita autonomie
4. Modificarea modului in care clientul percepe realitatea. personala.
Strategii: Comunicarea cu subieetul: limbajul utilizat este din ce in ce mai
1. Reetichetarea (recadrajul): putin hipnotic. Se recurge tot mai putin la rolul intluentei personale
=> paradoxala; a terapeutului ~i a eomunicarii implieite, in vederea stimularii
=> provocativa; indireete a autonomiei personale a subieetului.
=> activarca indoiclii.
2. Prescrieri (instructiuni) in sfera comportamentului: Etapa a IV-a
=> directe;
Obiective:
=> indirecte; Aehizitionarea eompleta de catre pacient a autonomiei personale
=> paradoxale. ~i a tlexibilitatii sistemului pereeptie-reaetie.
3. Comunicare metaforica: Strategii:
=> anecdote; 1. Expliearea in detaliu a demersului psihoterapeutic
=> povestiri; utilizat (redefinirea eognitiva) ~i clarificarea proeesului
=> aforisme. de sehimbare.
4. Redefinirea cognitiva ~i explicativa a modificarilor 2. Responsabilitatea schimharii este atribuita integral
obtinute. resurselor proprii ale pacientului.
Comunicarea cu subiectu1: limbaj hipnotic (hipnoza in absenta 3. Comuniearea eu subieetul: total non-hipnotica, dar
transei) ~i intluenta personala maximaUi a terapeutului. deseriptiva ~i eu earaeter familiar.
]02
Psihoterapii scurte 103
Psihoterapii scurte

STRATEGIA PSIHOTERAPEUTlcA UTILIZATA iN (AZUL AGORAFOBIEI


In finalul terapiei, se dau explicatii precise legate de modul in
care a actionat aceasta.
Pentru a sparge rapid cercul vicios bazat pe perceptie-reactie al In cel~ ce urmeaza, prezentam in detaliu etapele procesului
agorafobicului, terapeutul va aplica 0 serie de proccdee tactice care psihoterapeutic.
se Inscriu Intr-un plan strategic mai general.
La inceput, terapeutul va pune accent pe modul de destructurare Etapa I
a respectivului cerc vicios, bazat pc solutiile deja incercate de Prima ~edinta de psihoterapie are 0 importanta deosebita pentru
pacientul agorafobic: evitarea ~i solicitarea de sprijin. pacientii agorafobici. Ace~tia simt 0 nevoie imperioasa de a-~i
Tehnica utilizata consUi Intr-o prescriere indirecta, bazata pe 0 rezolva problema ~i, din acest motiv, ei sunt extrem de receptivi
procedura de tip sugestiv, menita sa distraga atentia pacientului de ~i sugestibili, dar, in cazul in care nu au obtinut imediat 0 confirmare
la simptomul sau. Se aplica, de asemenea, ~i 0 reetichetare cu ca sunt pe drumul cel bun, ei VOl' parasi terapia ~i VOl' recurge la
alte .solutii.
caracter strategic care va avea drept scop utilizarea simptomului
(teama) In vederea provocarii unei modificari in sfera com- Din acest motiv, interventia psihoterapeutica trebuie inceputii
cat mai repede, utilizand receptivitatea aces tor subiecti ca pc un
portamcntala (subiectul va fi astfel directionat, incat sa se teama sa
primeasca ajutor). instrument al psihoterapiei.
Astfel, dupa ce a ascultat cu atentie descrierea problemei
Mai precis, cele doua stratcgii sunt:
pacientului, utilizand un stil de comunicare bazat pc imitatie ~i pe
]. Orientarea atentiei spre un element nescmnificativ, in timp ce intrarea in rezonanta cu modalitatile senzoriale de receptarc ~i
se realizeaza 0 interventie esentiala; prelucrare a informatiei de catre pacient, precum ~i cu mimic a ~i
2. Utilizarea fortei simptomului pentru anularea acestuia. pantomimica acestuia, terapeutul va aplica prima tehnica de
Pacientului i se cere sa-~i exacerbczc simptomul In mod deliberat interventie: reetichetarea in vederea modificarii sistemului de relatii
in cadrul unei secvcnte psihoterapeutice ritualizate, cu elemente interpersonale, utilizate in mod obi~nuit de un pacient fobic, sistem
spatio-temporale precise, in care acesta trebuie sa indeplineasca care mentine problema-simptom. Terapeutul va pune accentul pc
anumite actiuni prescrise prin intermediul sugestiilor. modul in care i~i percepe un subiect propria realitate ~i pe reactiile
Prescrierea simptomului 11va determina, in mod paradoxal, pe sale obi~nuite. Pacientului i se va explica faptul ca problema sa
pacient sa capete control asupra acestuia ~i va conduce, in final, la este cea care 11 determinii sa ceara ajutor de la alte persoane, dar
disparitia sa. Dupa spargerea cercului vicios al comportamentului ca ajutorul ~i suportul venit de la ceilalti nu pot rezolva situatia. I
agorafobic, se va trece la realizarea unoI' confruntari directe cu se va preciza, de asemenea, faptul ca nu trebuie sa conteze pe
situatiile anxiogene, sub indrumarea terapeutului. Aceste experiente sprijinul din partea celorlalti ~i chiar mai mult, ca ajutorul primit
VOl' dovedi pacientului faptul ca poate face fata foarte bine oricarei este foarte periculos ~i poate sa-i agraveze starea.
situatii, care inainte Ii producea teama. Terapeutul va explica in detaliu, pe un ton sugestiv, modul in
Confruntarea se realizeaza initial prin intermediul sugestiilor, care familia ~i prietenii pacientului au devenit parte integranta a
astfel incat pacientul sa intre in situatia' anxiogena aproape tara comportamentului disfunctional. Prin intermediul ajutorului acordat,
sa-~i dea seama, realizand faptul ca a trecut cu bine proba abia membrii familiei ~i prietenii nu fac decat sa confirme incompetenta
dupa ce aceasta s-a incheiat. Strategia psihoterapeutica implidi, de :;;idependenta pacientului. Se precizeaza insa ca, in momentul de
fata, pacientul nu este inca in masura sa se descurce tara sprijinul
asemenea, ~i activarea disponibilitatilor latente ale subiectilor. altcuiva.
105
]04 Psihoterapii sClirte Psihoterapii scurte

Aceasta reetichetare are rolul de a canaliza teama pacientului A doua ~edinta incepe, de regula, cu urmatoarea afirmatie a
1ntr-o alta directie, reprezentand, in acela~i timp, ~i 0 incitare la 0 pacientului:
reactie care va contribui la destructurarea sistemului disfunctional "Doctore, Imi cer scuze, dar nu am fiicut ceea ce mi-ati spus,
de relatii interpersonale ale subiectului fobic. dar, curios lucru, saptaroana treeuta nu am avut nici un fel de criza"
Redefinind ajutorul in termenii unui factor care agraveaza boala, sau:
se va modifica perspectiva pacientului asupra relatiilor sale "M-am simtit mult mai bine. Am mai avut eateva momente
interpersona1e, care nu vor mai fi privite ca un fel de "colac de critiee, dar, in mod ineredibil,in momentulln care notam In jurnal,
salvare", ci ca ceva nociv ~i foarte periculos. In felul acesta, va anxietatea ~i starile proaste dispareau ca prin farmec".
aparea la subiect teama de a fi ajutat. Totodata, forta simptomului Aproape toti padentii afirmau ca in saptamana care a trecut nu
(teama) este reorientata in directia distrugerii retelei de sprijin eu au solicitat niei un fel de ajutor nici de la prieteni, nici de la
caractcr patologic. familie. Se eonstata astfel ca modul rigid al pacientuluide a percepe
Terapeutul va sublinia inca 0 data faptul ca, indiferent de cele realitatea a fost destructurat, iar retelele de sustinere in plan
diseutate, el nu crede ca pacientul nu se poate lipsi total de ajutor psihosocial, care produceau efecte contrare scopului pentru care au
din afara in stadiul initial al terapiei. In acest caz, se apliea 0 fost puse in actiune, au fost anulate. Metaforie vorbind, "vraja s-a
afirmatie paradoxala care are rolul de a spori receptivitatea rupt" (N a r don e, 1996).
pacientului, care va avea tendinta de a demonstra terapeutului faptul Explieatia acestui fenomen este urmatoarea: eomutarea atentiei
ca se poate dispensa imediat de ajutorul nociv ~i ca dore~te sa
pacientului de la simptome la sarcina de Indeplinit, a permis
eolaboreze cu acesta pentru a-~i rezolva problema.
pacientului sa se deta$eze de solutiile stereotipe deja incercate.
Dupa aceasta prima interventie, care ocupa cea mai mare parte
Obligatia de a nota eu con$tiinciozitate gandurile ~i evenimentele
a primei ~edinte de psihoterapie, se administreaza prima instructiune
modifica atitudinea pacientului in raport eu anxietatea.
eomportamentala, ca tema pentru aeasa. Sarcina este atat de dificiH'i ineat elibereaza psihicul subiectului
Terapeutul va dec1ara in mod fals ea, pentru moment, ne aflam
de teama. Mai mult, pacientul incepe Sa ereada ca solicitarea
doar in faza de tatonare ~i ea sarcina trasata trebuie indeplinita "ad-
literam" pentru a permite 0 mai buna apreciere a situatiei. Aeeasta ajutorului va agrava boala $i, in felul acesta, 0 stare de teama este
Inloeuita cu alta ~i mai puternica.
stratagema este utilizata pentru a impied-iea pc paeient sa ineeree sa
evalueze efectele indeplinirii sarcinii, pentru ca 0 atentie prea mare Etapa a II·a
acordata acesteia i-ar putea reduce din eficienta. Instructiunea se In eursul eelei de-a doua $edinte de psihoterapie, terapeutul
administreaza in termenii urmatori: "De fiecare data dnd simtiti ca
aseulta relatarea pacientului $i apoi intare$te efectul tehnieilor
va cuprinde eriza (atacul de panica) ~i teama dumneavoastra se
anterior aplieate prin intermediul redefinirii situatiei:
accentueaza, scoateti un jurnal din buzunar ~i notati in detaliu tot
"lata ea problema dvs. nu este atat de ingrozitoare cum parea,
cc se petrece. Faceti cu con~tiinciozitate acest lucru, chiar daca va
daca 0 interventie ne1nsemnata a fost suficienta pentru a modifiea
cuprindc panica de mai multe ori pc zi. La ~edinta viitoare imi yeti
situatia. eu alte euvinte, problemele dvs. nu sunt niei insolubile,
lasa paginile completate pentru a putea sa Ie studiez. Jurnalul
niei inevitabile. A$a cum ati dovedit-o, sunteti intr-adevar capabil
respcctiv este elaborat de terapeut ~i cuprinde formulare foarte
~ de sehimbare". Se insista asupra acestei redefiniri pe tot parcursul
plicticoase in care pacientul trebuie sa noteze data, locul, situatia,
gandurile care Ii vin in minte, pre cum ~i simptomele resimtite.
J¥,
t:f
eelei de-a doua $edinte de psihoterapie.

1
106 Psihoterapii scurte IO?
Psihoterapii scurte

Atunci cand sistemul rigid de reac!ii disfunc!ionale a fost Interesant este faptul ca cea mai mare parte dintre pacientii care
dcstructurat, terapeutul va intari increderea pacientului in propriile au avut cele doua tipuri de reactii nu au mai avut nici un atac de
sale forte. panica in afara jumatatii de ora programate, iar ceilalti au mai avut
Modul de percepere a realitatii pacientului va incepe sa se momente rare ~i scurte de panica, pe care Ie-au putut controla cu
mo~ifice de la unul disfunctional spre unul mai adecvat. u~urinta.
In cazul in care reactiile pacientului la prime Ie demersuri In $edinta urmatoare, terapeutul asculta relatarea pacientului ,$i
tcrapeutice au fost pozitive, sc trece la etapa a doua a programului. apoi redefine$te situatia in termenii unei schimbari benefice. In
In caz contrar, sc mai adrninistreaza indicatia terapeutidi timp de cazul reactiei specifice primului tip, se spune:
Inca 0 saptamana ~i sc redefine~te situatia in cursul celei de-a treia "A~a cum ati avut ocazia sa constatati, problema dvs. i~i pierde
~cdinte de psihoterapic. din acuitate, atunci cand 0 provocati in mod voluntar. Dupa cum
In ultimele minute ale §edintci a doua se administreaza 0 noua probabil $titi, psihicul nostru functioneaza uneori in mod paradoxal
interventie cornportamentala paradoxala: $i nu in acord cu principiile bunului simt. Sunteti pe cale sa invatati
"Pentru ca in ultima ~edinta de psihoterapie ati reu~it aHit de sa nu mai dideti in capcana propriei tulburari $i a solutiilor deja
bine sa luptati impotriva problemei dvs., va voi cere sa faceti ceva incercate, care nu fac decat sa complice problema in loc s-o rezolve".
ce vi se va parea ~i mai absurd decat ceea ce ati facut pana acum. Pentru reactia de tipul al doilea, terapeutul se va adresa
Trebuie, in mod obligatoriu, sa indepliniti ceea ce va cer. Cred ca pacientului astfeI:
v-am ca~tigat intrucatva increderea, nu-i a~a? Presupun ca aveti pe . "Va felicit! Ati invatat sa modulati ~i sa modificati voluntar
acasa un ceas de~teptator cu 0 sonerie ingrozitoare. In fiecare zi, la simptomeIe, puteti la fel de bine sa Ie faceti sa dispara sau sa Ie
ora la care yom conveni, yeti potrivi acel ceas in a~a fel incat sa
reduceti. Cu cat reu$iti mai bine sa provocati simptomele timp de
sune peste 0 ora. Timp de 0 jumatate de ora va trebui sa va inchideti o jumatate de ora, cu atat reu$iti sa Ie controlati mai bine tot restul
intr-o camera, sa va a$ezati intr-un fotoliu, sa incercati sa va simtiti zilei".
cat mai rau $i sa va ganditi la cele mai rele lucruri in legatura cu
Prin intermediul ambelor instructaje, terapeutul intentioneaza sa
problema dvs. Va trebui sa va concentrati asupra fricilor celor mai
intareasca increderea pacientului in posibilitatea schimbarii, precul11
teribile, pana cand va yeti provoca, In mod voluntar, 0 criza de
$i faptul ca el este pe cale sa achizitioneze noi strategii eficiente,
panica. Veti ramane in stare a respectiva timp de 0 jumatate de ora,
care 11 vor putea ajuta in viitor sa infrunte frica.
pana cand suna ceasul. In acel moment opriti exerci!iul, mergeti la
In felul acesta, pacientul a obtinut dovezi incontestabile cu privire
baie, unde va barbieriti (va spalati pe tata) $i apoi va reluati treburile
zilnice". la faptul ca ceea ce face el impreuna cu terapeutul se dovede~te
eficient, fapt ce contribuie la inUirirea colaborarii dintre cei doi $i
Aceasta instructiune poate avea doua tipuri de efecte posibile:
I. "Doctore, nu am reu$it sa intru total in rol. Am incercat, dar produce alte modificari progresive in ceea ce prive~te modul in
mi s-aparut atat de caraghios ca mi-a venit sa rad. Curios care pacientul percepe realitatea.
lucru, in loc sa ma simt. speriat, m-am simtit lini~tit". Terapeutul trebuie sa fie foarte atent pentru a atribui meritelc
2. "Doctore, am reu~it sa fac ceca ce rni~ati cerut $i am trait schimbarii doar capacitatilor pacientului, prezentiindu-se pe sine
acelea$i senzatii pe care Ie-am avut inainte sa vin la doar ca pe un strateg, care utilizeaza anumite metode ce au menirea
dumneavoastra. A fost tare neplacut $i chiar am plans la un de a scoate la lumina disponibilitati ce exista deja in pacient, dar
moment dat. Bine ca a sunat ceasul $i totul a luat sfiir$it". pe care acesta nu a $tiut atunci cum sa Ie utilizeze.
lOR Psihoterapii scltrte Psihoterapii sCllrte 109

Prin intermediul acestui demers, terapeutul va intari increderea centrul ora~ului. Mergeti in piata ~i alegeti miirul eel mai mare, eel
in competenta personala a pacientului ~i va ameliora imaginea lui mai ro~u ~i eel mai copt. Nu eumparati decat acel mar ~i aduceti-1
despre sine, ceca ce este foarte important pentru pacientii care s-au 1'1mine 1'1cabinet. Eu voi fi ocupat, a~a ca bateti 1'1 u~a, eu voi
crezut totdeauna incompetenti, familia ~i prietcnii intarindu-Ie desehide, imi lasati marul pe care il voi manca 1'1pranz. Ne rcvedem
aceasta opinie. 1'1~edinta viitoare".
In aeela~i timp, se inlatura ~i posibilitatea ca interventia Majoritatea pacientilor se prezinta zambind 1'1 cabinet ~i aduc
tcrapcutului sa poata fi considerata "magica". psihoterapeutului cate un mar frumos. Lucrurile nu se opresc insa
Dupa eateva saptamani, situatia s-a modificat in mod radical, aici, pentru ca pacientii incep sa iasa din casa ~i se aventureaza in
simptomele invalidante disparand 1'1majoritatca pacicntilo!. Cu toate locuri tot mai indepartate. Aceasta instruetiune ajuta pacientii sa se
acestca, pacientii nu pot fi considerati inca vindecati. In aeeasta expuna unei situatii anxiogene, pentru ca atentia lor a fast
ctapa cstc importanta diminuan:a reactiei euforice, punand persoana directionata in alta parte ~i anume in directia indelinirii unci actiuni
In garda in Icgatura eu pericolcle unci vindecari prea rapide. mai eomplexe. 0
data ce au realizat cele indicate, pacientii i~i dau
Este esential ea pacientul sa inteleaga faptul ca daca se grabe~te, seama ca au depa~it teama. Ei ajung sa inteleaga sensul stratagemei
riscii sa recada in capcana vechilor problemc. De asemenea, este dar ~i-au dovedit lor in~i~i, prin intermediul unei actiuni practice,
important sa sc consolidczc ceea ce s-a obtinut deja. fap!ul ca sunt capabili sa-~i depa~easca dificultati1e.
Etapa a III-a In cazul desensibilizarii comportamentale clasice, se inregistreaza
'Ide sea e~ecuri pentru ca pacientii refuza Sa indeplineasca sarcinilc
In aceastii etapa se planifica interventiile comportamentale indi-
comportamentale directe.
recte, care vor face ca pacientul sa se expuna progresiv ~i gradat
In aceasta etapa a terapiei, tratamentul evolueaza datorita
unor situatii anxiogene.
Tehnica este oarecum aseman~Hoare cu desensibilizarea indeplinirii gradate 'lunar sarcini de confruntare eu situatii tot mai
anxiogene. Lista respectivelor situatii este realizata de eomun 'Icard
sistematica, difcrenta fata de accasta din urma eonstand in aceea cii
eu pacientul.
pentru fiecare prescriere indireeta, terapeutul va inventa 0 sugestie
Dupa fiecare sarcina, terapeutul va redefini in termeni pozitivi
specifica, menita sa ajute pe subiect sa indeplineasca sarcina
calitatile reale de care a dat dovada pacientul eand s-a confruntat
anxiogcna.
cu 0 situatie, care alta data i-ar fi declan~at 0 criza anxioasii.
lata un exemplu (dupa Nardone, 1996, p. 103):
Pe masura ce tratamentul progreseaza, instruetiunile ~i sugestiile
"Foarte bine. Pentru ca ati reu~it foarte bine sa faceti tot ce
eare insotesc indeplinirea sarcinii vor trebui reduse, Uisand loc
v-am spus, yeti putea face ~i mai mult. A~a cum spunea un intelept,
f instructiunilor comportamentale directe.
"cea mai 'buna calc de a ie~i de undeva este sa mergi inainte". 1 Pacientii ajung pana 1'1urma sa afirme ca se simt in stare sa faca
Altfel spus, yom trece prin mijloctll fricilor dumneavoastra. Incepand f
fata, tara probleme, tuturor situatiilor care inainte ii speriau.
de astazi ~i pana la ~edinta viitoare yeti proceda exact a~a cum va
spun: sambata 1'1ora 10 va yeti imbraca pentru a ie~i din easa. Yeti
merge pana la u~a ~i, inainte de a 0 deschide, yeti face 0 pirueta.
II Etapa a IV-a
Aceasta etapa are loc in cadrul ultimei ~edinte de psihoterapie.
Apoi deschideti u~a, ie~iti ~i repetati pirueta. Coborati pana 1'1u~a Obiectivul acesteia consta in consolidarea definitiva a autostimei,
blocului, repetati pirueta, deschideti u~a blocului, repetati pirueta, pre cum ~i a sentimentului autonomiei pacientului. In acest scop,
deschideti u~a ~i ie~iti ~i mai faceti 0 pirueta, dupa eare porniti spre terapeutul realizeaza 0 recapitulare in detaliu a eelor petreeute in
110 Psihoterapii scurte

decursul ~edin~clor de psihoterapie, precum ~i 0 explica~ie a


procesului terapeutic ~i a modului in care func~ioneaza fiecare
procedcu in parte.
Tcrapeutul va pune un accent deosebit pe faptul ca schimbarea
s-a produs datorita talentului deosebit al pacientului, terapeutul
nefacand altceva dedit sa activeze disponibilita~ile latente existente PSIHOTERAPIA SCURTA CONSTRUCTIVIST-STRATEGICA
in pacient.
Terapia se incheie subliniindu-se faptul ca pacientul a inva~at
sa-~i utilizeze calita~ile personale ~i, de acum incolo, nu mai are
nevoie de terapeut.
~cest model terapeutic apar~ine lui S h a z e r (l 985). Inca din
anul 1969, de cand a inceput sa se ocupe de psihoterapia scurta,
Shazer era framantat de ideea cum ar putea decide mai binc ce
tehnica terapeutica sa aplice ~i la care sa rcnun~e. AHit speciali~tilor,
cat !,'i clientilor nu Ie este foarte clar ce anume inseamna 0
psihoterapie de scurta durata. Pentm unii speciali!,'ti, 0 terapie scurta
dureaza 10 ~edinte, pentm altii 25 sau chiar 50 (M a I an, 1976).
Weakland ~i colab. (1974) au ajuns, in urma unor studii, la
concluzia ca 72% dintre pacien~ii trata~i de ei au atins obiectivcle
terapiei, in medie cam in !,'apte !,'edinte.
De asemenea, F ish e r (1980, 1984) a comparat rezultatele
terapiei cu 6, 12 !,'icu numar mai mare de !,'edinte $i nu a identificat
diferen~e semnificative in ceea ce prive!,'te ameliorarea pacien~ilor.
S h a z e r (1985) considera ca 0 terapie scurta se caracterizeaza
nu numai prin faptul ca este limitaUi in timp, cat !,'iprin faptul ca
, rezolva problema cu care s-a prezentat clientul !,'i nu "macina" in
gol acelea!,'i dificulta~i, tara a ajunge la vreo concluzie.
Mil ton E r i c k son descrie cazul unui barb at de 59 de ani
! care prezenta 0 paralizie isterica a bra~ului drept !,'irisca, din acest
t motiv, pierderea serviciului. Terapeutul i-a spus pacientului ca sufera
j
de un sindromprogresiv, care va .conduce la triiirea senza~iei de
i amo~eala in spate, atunci dnd mana va lucra. A!,'a cum a fost de
a~teptat, paralizia a "progresat", pana dnd pacientului i-a in~epenit
o zona a spatelui, in timp ce mana a inceput sa functioneze normal.
In acest caz a fost yorba de substituirea unei i~finnita~i de tip
nevrotic, cu alta infirmitate comparabiIa care insa nu conducea la
112 Psiholerapii scurle 113
Psiholerapii scurle

incapacitatea de mundi a subiectului. Pornind de la acest caz, utiliza confuzia mai ales pentm a induce mai u~or hipnoza. Aceasta
S h a z c r trage concluzia di mecanismul cheie al psihoterapiei scurte tehnica se refera la faptul ca terapeutul stabile~te relatia terapeutica
consta in utilizarea a ceea ce aduce cu sine clientul, in a~a fel incat ~i solicita cooperarea pacientului, provocand ~i utilizand confuzia
acesta sa ajunga la un mod de viata satisfacator. in a~a fel incat nevoia acestuia de a gasi un sens in situatia
Dupa aproximativ 15 ani de studii, S h a z e r (1985) a ajuns la terapeutica este fmstrata, fortandu-se astfel subiectul sa-~i fixeze
concluzia ca, pcntru ca 0 interventie terapeutica sa fie incununata un obiectiv.
de succes, nu este necesar sa avem informatii in detaliu in legatura In psihoterapia de cuplu Se intampla foarte frecvent ca fiecare
cu simptomele ~i nici macar nu trebuie sa stabilim precis cum dintre parteneri sa aiba pareri diferite in legatura cu problema ;;i cu
anume se mentin respectivele simptome, ~i aeest lucru s~a dovedit cine anume ar trebui sa se schimbe ~i in ce fel. 0 data ce obicctivclc
adevarat, de~i contrazice simtul comun. au fost precizate clar, chiar daca acestea nu au un caracter mutual,
Observatiile au aratat ca orice alt tip de comportament nou intr-o se creeaza conditiile pentm rezolvarea problemei, solutiile izvorand
situatie problematica poate conduce la gasirea de solutii. Cu alte in mod spontan ~i intr-un timp scurt.
cuvinte, ceea ce conteaza este ca persoana care prezinta situatia A treia conditie a unci interventii terapeutice eficiente consta in
problematica sa realizeze ceva dij'erit, chiar dadi respectivul aceea ca interventia trebuie sa utilizeze aceea~i harta mcntala, prin
comportament pare irational, bizar, irelevant sau chiar comic. intermediul careia a fost descris.a problema simptom (accla$i sistcm
o alta conditie a eficientie terapiei scurte consta in indi- de concepte, reprezentari, simboluri).
vidualizarea demersului terapeutic pentru fieeare client in parte. A patra conditie a reu~itei terapiei 0 constituie caracterul indi-
Astfel, de pilda, unui pacient cu insomnii, care nu obi~nuia sa rect al demersului terapeutie, in cadml caruia simpt9mul estc
citeasca, i sc poate da sarcina paradoxala sa nu doarma, iar unui acceptat ca atare ~i devine 0 parte a solutiei.
copil neatent la leetii, sa faca un numar cat mai mare de gre~eli. Astfel, S h a z e r citeaza cazuJ unui preot care s-a prczcntat Ja
Dupa cum se poate constata, in cazurile mentionate este yorba psihoterapie afirmand ca ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. In urma
de cunoscuta tehnica a prcscrierii simptomului. Cu toate acestea, interviului clinic a rezultat faptuJ ca preotul era foarte interesat de
terapcutului poate sa nu~i fie totdeauna clar ce aspect al simptomului arhitectura ~i picturiJe din biserici. Terapeutul i-a reeomandat sa
ar trcbui prcscris, pcntru a se ajunge la solutia terapeutidi, viziteze dit mai multe biserici ~i sa faea fotografii pentm un prieten
prcscrierea realizandu-se, de multe ori, pc baze intuitive. care Jucra Ja un album de arta. Aflandu-se la un moment dat intr-una
In gcneral, terapeutii spccializati in tempic scurta au tendinta de din bisericile in care fotografia, preotuJ ~i-a regasitdin nou credinta.
a se centra asupra unor simptome clar definite ~i de a-~i propune Este evident faptul ca obiectivul unci tcrapii eficiente nu este
scopuri limitate ~i prescrise. Cu toate acestea, majoritatea clientilor atat eJiminarea simptomeJor, cat, mai aJes, ajutarea sa-~i atinga in
nu-~i cxprima astfel problemele, chiar ~i atunci cand sunt ajutati de mod spontan obiectivele dezirabile.
terapeut. Dimpotriva, ace;;tia vin cu plangeri foarte vagi ~i nedefinite, o aWi problema care impiedica progresul terapiei 0 reprczinta
iar pentru astfel de subiecti ilici macar nu este clar daca problema rezistentele clientuJui. Pentm inlaturarea acc;stora, S h a z e r (1985)
lor a fost rezolvata sau nu. Din acest motiv, fara obiective precis procedeaza in felul urmator: la inceput, conecteaza prezentul cu
definite, nu se poate aprecia succesul terapiei. , viitoml ignoriind trecutul, apoi adreseaza complimente clientului
Pentm a-I determina pe pacienti sa-~i clarifice scopurile ~i pentm ceea ce face bine ~i in foJosul sau ~i, abia dupa Ce acesta s-a
obiectivele, S h a z e r (1985) a pus la punct 0 tehnica bazata pc convins ca terapeutul se afla de partea sa, se pot da sugestii in
confuzie ~i inspirata din studiile lui Mil ton E r i c k son, eare legatura cu ceva nou care ar trebui facut ~i care ar fi uti 1 clientului.
114 Psihoterapii sClIrte Psihoterapii scurte lIS

o aWi ideca interesanta pe care 0 sustine S h a z e r (1985) consHi In mod ipotetic, simptomul este construit de pacient intr-o
In accea ca pentru a avea rezultate in tcrapie sunt necesare doar maniera "totul sau nimic"; (Wa t z 1a w i c k, 1983).
schimbari mici ~'i obiective rezonabile. Speciali$tii in terapia de De exemp1u, enurezisul rcprezinta un comportament freevent ~i
j~l1)1iliesunt de parcrc ca 0 schimbare cat de mica in comportamentul relativ raspanditprintre eopii in difeiite circum stante ~i acesta devine
unci pcrsoane va produce modificari de comportament la toate adesea simptom.
eclclalte persoane cu care aceasta interactioneaza. Atunei cand copilul urineaza in pat, parintele adopta 0 decizie
Studiile clinicc au demonstrat ca, cu cat obiectivele teraplel in legatura cu modul in care trebuie privit acest comportament:
sunt mai pretentioase, cu atat exista mai multe $anse ca terapeutul comportament normal sau comportament problematic. Daci'i decizia
~i clientul sa quezc in atingerea acestora. este ca avem de-a face cu un comportament normal, atunci lucruri Ie
Tinand seama de aeeasta observatie, care rezulta din caracterul
merg inainte, in timp ce in cazul in car~ decizia este comportament
sistcmatic £11 terapiei de familie, S h a z e r (1985) considera ca
patologic, apare problema daca este yorba de un simptom fiziologic,
pcntru rezolvarea unei probleme care privqte cup1ul sau familia nu
etapa urmatoare fiind evidenta, $i anume tratament medicamentos,
cstc obligatorie prezenta tuturor cclor implicati 1£1 $edinta de
care de ce1e mai multe ori se dovede$te nesatisrncator. In cazul in
psihoterap·ie.
care alegerea este ca e yorba despre 0 problema psihologica sc
pune problema daca este yorba de un copil "rau" sau bolnav psihic.
ACUZELE PACIENTILOR
In unele familii, ambii parinti cad de acord in legatura cu 0
anumita optiune, dar in majoritatea cazurilor un parinte manifesta
Terapeutii trebuie sa construiasdi ni~te ipoteze in legatura cu
o optiune $i celalalt alta. Se poate intampla ca unul din parinti sa
modul in care pacientii i$i construiesc simptomcle ~i p1angeri1e, de
aiba dreptate $i atunci este urmat un demers terapeutic. In cazul in
aiei derivand modalitatea de a e1abora solutia.
care optiunea primului parinte s-a dovedit eronata, celalalt incearca
Aceste ipoteze vor functiona ca un fel de reguli pentru a elabora
sa rezolve problema-simptom.
demersul terapeutic de solutionarc a problemelor clientului.
Se pune problema "cine este vinovat de aparitia simptomului?".
Astfel, de pilda, sa prcsupunem ca tcrapeutu1 considera ca
Poate fi yorba de gre$eala copilului sau a parintilor. In cazul in
simptomul indepline$te 0 functie sistemica de a mentine familia
care este yorba de doi parinti, poate fi gre~eala mamei sau gre$eala
impreuna. In acest caz, el va trebui sa planifice un dcmers in cadrul tatalui.
caruia familia sa poata ramane uniHi, dar in absenta simptomului.
Astfel, simptomul se construie$te in moduri diferite in functie
de optiunea in legatura cu a cui este vina sau cum s-a structurat
Ipotezo nr. 1 simptomul.
Acuzelc $i simptomele conduc 1£1 comportamentu1 pus in actiune
de conceptia de viata a clientu1ui. Prima treapta in~onstruirea unui Ipotezo nr. 2
simptom este relativ simpla, dC$i consecintele sunt adesea
disproportionate. Astfel, frecvcnt, oamenii afirma ca se comporta Simptomele se mentin datorita ideii clientilor ca ceea ce au
in maniera A, ·de~i terapeutul cste convins ca varianta corecta este decis ei sa intreprinda in legatura cu problema aparuta (simptomul)
non-A. "A" pare sa reprezinte singura varianta logica ~i, in acela~i reprezinta singurul lucru logic $i corect care trebuie intreprins.
timp, unica alegere. Astfel, clientii se afla cumva prin$i intr-o capcana care ii obliga sa
Psihoterapii SClirte 117
116 Psihoterapii sClirte

sc comporte tot mai mult in modul in care se comporta In cazul in care sunt mai multe persoane care se adreseaza
(Wa t z 1a w i c k ct al. 1974) datorita faptului ca "i~i interzic" terapeutului, acestea pot sa cada de acord sau nu cu privire la
ecalalta varianta.. definirea, importanta sau semnificatia oricaruia dintre elementele
Astfel, in eadrul unui sistcr'n familiar, simptomul imbraea un mai sus mentionate.
earaetcr circular. In functie de situatie, u.nele clemente pot fi mai pertinente sau
o data ce decizia considerata coreeta a fast luata (de exemplu, mai legate intre ele decat altele. Astfel, de pilda, multi clienti sc
in eazul enurezisul), clientii incearcii sa rczolve problema. Astfel, plang de faptul ca se simt deprimati. Unii dintre ace~tia vor fi
dad se eonsidera. ca copilul urineaza in pat dinadins, atunci el capabili sa descrie aspectele comportamentale ale acestei situatii,
trcbuic tot mai mult pedepsit, iar pcdcpsele VOl' imbraea multe in timp ce pentru altii va fi dificil sau imposibil, dar ace~tia din
forme, mai alcs pentru ca ele nu dau rezultate. In felul acesta, urma se vor centra pc aspectele involuntare ale problcmci.
pcdepseJc sunt urmate de comportamentul problema. ~i com- Sunt clienti care vor descrie cu u~urinta persoancle semnificative
portamentul problcnia. estc urmat de pedepse, deoarece persoanele care accentueaza problema-simptom, in timp ce altii nu reu~esc
in eauza considera. ca, a~a cum am aratat, alegcrea lor este singura acest lucru. De asemenea, sunt subiecti care sunt capabili sa
coreeta.
depisteze "cauzele" care au produs simptomul, in timp cc altii nu
sunt capabili s-o faca.
TRANSFORMAREA ACUZELOR iN PROBLEME In timpul interviului terapeutic, terapeutul trebuie sa adreseze
intrebari legate de toate aspectele mentionate mai sus, inccrcfmd sa
Clientii se prezinta. la cabinetul de psihoterapie cu plangeri foarte defineasca problema astfel incat solutia sa poata fi intrevazuta ~i
eomplexe, care includ multe clemente. S h a z e r (1985, p. 27) ~i construita.
eolaboratorii ajung la concluzia ca "plangerile" clientilor se refera, De~i nu exista 0 relatie liniara intre structurarea problemelor
in general, la urmatoarele aspecte: ~i structurarea interventiilor, totu~i elementele pe care clientii Ic
• 0 sccventa comportamentala. accentueaza foarte mult pot sugera germenele solutiei. Astfel, de
• 0 semnificatie conferita situatiei. pilda, daca simptomul este descris ca manifestandu-se doar Intr-un
• Freeventa eu care se produce simptomul. anum it loc, atunci sarcina terapeutica trasata trebuie sa se
• Localizarea conditiilor fizice in care se produce simptomul. desfii~oare in alt loc, pentru a asigura 0 diferenta in structurarea
• Gradul in care simptomul este involuntar. situatiei.
• Persoanele semnificative care sunt implicatc in producerea Astfel, un cuplu relateaza faptul ca certurile au loc totdeauna in
eomportamentului problematic in mod voluntar sau involuntar. bucatarie, caz in care terapeutul Ie poate prescrie sa se certe in
• Problema legata de "cine" sau "ce anume" este de vina.
dormitor (interventie paradoxala), fapt ce se poate sfftqi cu 0
• Factorii de mediu: serviciu, statu! socio-economic, locuinta.
etc. experienta sexualii reu~ita.
In cazul in care simptomul implica relatia cu 0 persoana care nu
• Probleme fiziologice sau sHiri emotionale implicate.
• Trecutul. se aflii in cabinetul de psihoterapie, problema majora care se pune
• Predictii in legatura cu viitorul ~i este cum va ajla persoana respectiva faptul ca s-a produs 0
schimbare majora.
• Expectatii eu caraeter utopie.
118 Psiho(erapii scur(e 119
Psihoterapii scur(e

TRANSFORMAREA SIMPTOMELOR (PLANGERILOR) iN SOLUJII A~a cum am mai subliniat, terapeutul este cel care identifidi in
TERAPEUTI{E SHAlER (1985, P. 30) cele din urma "poarta" ~i calea care este cea mai potrivita tinand
seama de natura simptomului.
Astfel, de pilda, daca pacientul se plange ca este deprimat datorita
!.,
Sarell1l
~ trecutului sau ~i nu este capabil sa depa~easca aceasta situatie,
terapeutul va trebui sa aiba in vedere limbajul in care i~i descrie

Ce diferenlii va
terapeutice
1\.

Secven1'ii
, "
" Reeadrajul
altei "etichete")
Atribuire de
(Acordarea I! . acesta problcmele, In exemplul nostru apare in mod clar faptul cii
depresia are un caracter involuntar, se refera la actiunilc trecute ale
clientului sau la alte persoane. In acest caz ar fi potrivite doua
"chei" (interventii terapeutice):
fi pentru ei? eomportamentalii semnifieatii __ -. Exceptii de la regulii
• prescrierea simptomului: terapeutul ii cere clientului sa devina
Implicarea altor ".freevenla compor-
persoane tamentului
~i mai depresiv (in felul acesta simptomul i~i va pierde
1 semnificative "Problemii" caracterul involuntar ~i va tin de sa disparii);
Ciind va fi • reetichetarea (reframing), care implica acordarea unci noi
Gradul de
rezolvatii Cine (ce) este de semnificatii depresiei, in a~a fel incat clientul va ajunge la
invol untaritate
problema +- - - vipit? ~ concluzia ca este mai indicat sa nu mai fie dcprimat.
vinoviitiei ~ M6diultnconJ'uriitor Stiiri fiziologice
Distinctia intre cele doua solutii terapeutice nu este cea care va
Noi
tI' •.~~ ~ Loealizarea
. fizicii a Trecutul
indica cum ar fi mai bine sa se procedeze.
problemei
localiziirl Pentru a fi cat mai sigur ca va merge pe drumul corcct, tcrapeutul
Predictii utopice Predictii pentru P""ri"" "rlomUIU' va trebui sa adune cat mai multe informatii cu privirc la cei 12
. Succesele treeute
viitor factori constitutivi ai problemei, cat ~i despre ce anume 11face pc
1 client sa riimana prins in capcana simptomului.
Schimbiiri Noi expectatii S h a z e r (1985) atrage insa atentia asupra faptului ca nici prca
I11l11ore multa informatie nu este indicata, deoarece poate produce confuzic.
t
j ~ Problema care se pune. este:
"De cat de multa informatie avem nevoie?"
"Ce fel de informatie este utila?"
Ccle 12 tehnici terapeutice pot fi asemanate cu ni~te porti care
conduc la solutionarea problemelor-simptom. GASIREA SOLUJIEI TERAPEUTICE
Fieeare acuza este diferita $i solutia potentiali'i fi gasita
deschizand poarta care are cheia cea mai accesibila. Ipoteza or. 3
Diferitele "porti" pot conducc J.a aceea~i salutie sau la solutii S pie gel $i L inn (1969) subliniaza faptul ca pentru a initia
diferite $i aceea$i poarta poate, la randul ei, conduce la solutii rezolvarea problemei simptom este necesara initierea unor schimbari
diferite. minimale (sarcina terapeutului), iar schimbarile majore viitaare var
Terapeutul impreuna cu clientul trebuiesa descopere impreuna fi generate de client (efectul bulgarelui de zapada care se rostogole$te
care este poarta cea mai accesibiHi. depe un deal).
120 121
Psihoterapii ,I'curte Psihoterapii scurte

Modul in care arc loc schimbarea terapeutica este asemanatoare Tncercand sa stabileasca un obiectiv terapeutic minimal,
cu situatia in care 0 eroare mica poate conduce la 0 consecinta terapeutul i-a adresat urmatoarea lntrebare:
catastrofala. "Ce crezi ca se va petrece, loana, atunci cand tu te vei raporta
Pentru a se elibera de simptom, clientul sau c1ientii trebuie sa cumult mai calm §i mai rezonabil la copiii tai?"
sparga cercul vicios in care se invartesc. Aceasta lntrebare stabile§te obiectivul terapiei: un com-
De pilda, parintii unui copil enuretic trebuie sa inceteze sa repete portament mai calm §i mai rezonabilln loc de obiectivul imposibil
1a ilesfaqit acela~i tip de comportament. Astfel, daca orice alta de atins: sa nu mai tip niciodata la copii.
solutic in afara de pedeapsa a fost exc\usa in cadrul deciziei timpurii, Acest lnceput trebuie sa fie con§tientizat de clienta.
tocmai c\cmentele excluse of era ~ansa de rezolvare a problemei. Apoi, terapeutul i-a cerut acesteia sa decida In mod aleator
Aeeste variante de comportament exc\use ar putea fi: recompensarea ("sa dea cu banul'} cand sa tipe la copii §i cand sa nu 0 faca §i
copilului cand nu a urinat in pat, ignorarea faptului ca acesta urineaza sa-i trateze calm §i rezonabil §i sa remarce, pe baza rezultatelor
III pat sau solicitarea ca micul pacient sa-~i spele cearceafurile obtinute, cand §i cum sa procedeze. Clienta a relatat ca uneori
l11urdare.
tipetele dadeau rezultatele cele mai bune, alteori nu.
Cheia problemei consta in aceea ca orice comportament nou Tn felul acesta, terapeutul nu numai ca a lntreprins ceva, dar
trebuie sa fie suficient de diferit de ceea ce s-a petreeut inainte.
a §i transformat obiectivul terapeutic lntr-o sugestie. Tn acela§i
Astfel, In demersul de cautare a noului raspuns, terapeutul va
timp, el a procedat In a§a fellncat solutia sa para a fi generata
trebui sa sc orientcze dupa exceptiilc de la conduita obi~nuita a mai mult de client decat de terapeut.
clientului (copilul poate urina in pat in anumite zile ~i in altele nu,
Atunci cand dna Tomescu s-a prezentat la psihoterapie,
In anumite conditii etc.).
problema ei era ca tipa tot timpul §i dore§te sa nu mai tipe deloc,
Accste comportamente de exceptie trec, de regula, neobservate
iar eforturile ei de-a nu mai tipa s-au dovedit lipsite de succes
pentru ca diferentele. sunt prea mici la prima vedere, dar acestea
reprezinta exact informatiile de care terapeutul are nevoie. §i frustrante. Este evident ca obiectivul clientei avea un caracter
nerealist, pentru ca orice mama tipa din cand In cand la copiii
De pilda, acesta trebuie sa identifice difcrentele existente intre
mici.
l110delul de cOl11portament din cadrul sistemului familial, dnd
sil11ptomul se produce ~i eel dnd simptomul nu se produce ~i apoi, Sugestia terapeutica de a decide aleator cand sa tipe §i cand
pe baza acestor diferente trebuie construita solutia terapeutica ("care sa manifeste un comportament calm §i rezonabil va transforma
cste diferenta dintre situatia cand eopilul urineaza in pat ~i cea in situatia problematica din "sau una sau alta", In "una §i alta" din
care acesta nu 0 face"; "ce l110dificari se inregistreaza in familie modalitatile comportamentale, cu alte cuvinte, ea poate §i sa
cand nu sc produce sil11ptomul?"; "care sunt modificarile in strige §i sa se comporte calm, In functie de ceea ce va decide
atitudinea parintilor fata de copil atunci dnd nu are lac ea.
cOl11portamentul problema?" ete.). a data ce clienta a decis sa manifeste un comportament
aleator, copiii nu au mai considerat comportamentul ei previzibil
Dna Tomescu s-a prezentat la psihoterapie pentru ca era de §i drept consecinta comportamentele lor, care 0 determinau pe
parere ca nu §tie cum\ sa se poarte cu copiii sai (S h a z e r, mama sa tipe, au scazut In frecventa §i In intensitate.
1987). Ea considera ca ar trebui sa nu mai tipe deloc la ei, In urmatoarele trei saptamani, strigatele mamei au capatat 0
pentru ca strigatele sale nu dadeau nici un rezultat §i ea se noua semnificatie: "mama este foarte ocupata atunci cand nu
simtea frustrata. este calma §i rezonabila".
122 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 123

Aeest demers terapeutie i-a oferit c/ientei un mare grad de Un nou sistem de referinta (reetichetarea) trebuie sa fie doar
libertate in eeea ee prive§te natura eomportamentelor sale. sugerat clientului ~i noul eomportament bazat pe respeetivul nou
Atat eomportamentul de a striga, cat §i eel de a nu striga sistem de referinta va genera rezolvarea problemei de catre client.
reprezinta reae(ii aeceptabile. Desigur, a nu striga implica 0 serie Dun c k e r (1945) a realizat un experiment care iIustreaza rnodul
de comportamente care pot fi etichetate astfel: "a fi ctJlm §i 'in care noul sistem de referinta (noi definitii, noi semnificatii)
rezonabi/". influenteaza ceea ce se va petrece: un grup de subiecti a primit
Decizia de a nu striga atunci cand in mod normal ar fi trebuit urmatoarele materiale: chibrituri, lumanari ~i pioneze, fieearc dintre
sa strige va reprezenta modificarea minimala care poate conduce materiale aflandu-se in cate 0 cutie de carton. Al doilea grup a
la solu(ionarea problemei. primit ace1ea~i materiale, dar nu in cutii. Sarcina a constat in
Acest demers psihoterapeutic accepta clienta a§a cum este montarea lumanarii vertical (pe un postament) pentru a lumina. S-a
ea: nu este admonestata pentru ca se comporta intr-un anumit constatat ca subiectii din grupu1 al doilea au rezolvat problema
fel, nu i se cere sa se schimbe §i nu conduce la rezistente. mult mai repede decat cei din primul grup.
Se pare ca pentru grupul 1, cutiile au fast definite ca ambalajc,
Idcca in lcgiHura eu cc anume trcbuic modificat dcriva din opinia 'in timp ce pentru grupul al do ilea, acestea, necon!inand nimic, au
clicntului cu privire la modul in eare va arita realitatea tara fost mai repede identificate cu ni~te postamentc potentialc.
problcma-simptom. Din acest experiment rezulta faptul ca sistemele de referin!a
In timpul intcrviului terapcutic, terapcutul ~i coterapeutii vor (modurile de a vedea ~i de a defini 0 situatie) ~i etichetelc ata~atc
cauta sa claboreze un scenariu in care sa apara modul in care sc va acesteia dicteaza mai muIt sau mai putin ceea ce noi vedem sau
prezenta situatia, atunci dnd obiectivul terapeutic a fost deja atins. intreprindem. Mai exact, punctul nostru de vedere determina ceca
Astfel, daca oprirea comportamentului copilului enuretic nu va ce se va intampla ~i acest lucru nu este valabil numai in arti'i ~i
modifica nimic din relatii1e dintre parin!i ~i copil, probabil va ~tiinta, ei ~i 'in viata cotidiana. Astfel, sistemele de referin!a ~i
modifica imaginea parintilor asupra copilului ~i a acestuia din urma etichetele reprezinta expectatii care ne ajuHi sa dimensionam ~i sa
asupra parintilor. organizam lumea. Orice fenomen concret poate avea diferite etichete,
Solutia va consta probabil in demersul reatribuirii de semnificatii, ceea ce inseamna ca poate fi privit 'in functie de diferite sistcme de
sau a celui legat de problema "cinc estc vinovat" sau de une1e referinta.
aspecte legate de mediul inconjurator. Astfel, este pc deplin posibil ea eticheta "copilul ~tie ce sa faca
Indiferent de situatia specifica, terapcutul trcbuic sa cunoasca pentru a nu urina 'in pat", poate fi adesea suficienta pentru a initia
ce semnificatie atribuie clientul simptomului sau. Adcsea, aceasta schimbari 'in modelul comportamental existent.
semnificatie este descoperita atullei cand clientul este intrebat cum Exista 0 varietate de modalitati prin intermediul carora terapeutul
vor arata luerurile in cazul cand problema va fi rezolvata. poate sa produca acceptarea ~i utilizarea respectivului sistel)l de
In cazul etiehctei "copil rau", absen!a cnurezisului nu estc referinta. Astfel, familia poate fi solicitata sa observe ce este diferit
suficienta, pentru ca familia va considcra cii accsta va face altceva 'in serile dinaintea situatiei cand simptomul nu sc produce sau cc
la fel de rau. este specific diminetilor de dupa 0 noapte 'in care copilul nu a
odata ce terapeutul a identificat accste etichete (atribuiri) manifestat simptomul. De asemenea, ci pot fi solicitati fiecare sa
negative, acesta poate realiza reetichetarea, substituind atribuirile prevada'in secret daca va fi 0 noapte' cand se va produce simptomul
ncgative eu uncle pozitive (S h a z e r, 1982 a). sau 0 noapte 'in care acesta nu se va produce.
124 Psihoterapii sClwle 125
Psihoterapii SClirte

Raspunsurile la astt"d de sarcini trebuie sa conduca la constatarea care au inceput s-o trateze in mod diferit. Rezu/tatul a fost ca ea
unor diferente pe baza carora se va c1adi urmatoarea interventie a fost capabila sa atraga barbatii pe care ii considera interesanti.
terapeutica. In ultima §edinta de psihoterapie, clienta a afirmat: "acum nu
o sarcina minimal a, dar deloc simpla pentru un terapeut 111 prima mai las handicapul meu sa ma transforme intr-o infirma".
~cdinta de psihoterapie ~i poate ~i in cursul altor ~edinte, este sa Eticheta "infirma" determina modul ei de a aborda oamenii §i
produca la client un anumit dubiu in legatura cu sistemul de referinta situatiile, in timp ce noua eticheta, §i anume aceea de "persoana
sau cu cticheta pusa situatici problematice ~i cu comportamentul ce puternica" a ajutat-o sa dezvolte un nou tip de comportament,
deri va din acestea. care a condus la reactii gratificante din partea celorlalti, acest
Astfel, dadi familia va ajungc sa se indoiasca de faptul ca feed-back ajutand-o sa-§i mentina noul model comportamental.
rcspcctivul copil urincaza totdcauna in pat, atunci comportamentul Acest exemplu ilustreaza caracterul interactional al sistemelor
altcrnativ va dcvcni po sibil. In acela~i timp, daca mcmbrii familici de referinta §i al "etichetelor".
se VOl' comporta diferit ~i VOl' observa diferentelc (ce se inHimpla Astfel, cu cat ea se purta mai mult ca 0 in firm a (ascunzand
cfmd copilul nu prezinta simptomul), atunci ace~tia VOl' ajunge sa carja), cu atat oamenii 0 priveau mai mult ca pe 0 infirma §i
se indoiasca in legiltura eu sistemul initial de referinta (eticheta), cercul vicios continua la nesfan:;it. in momentul in care ea a
pc baza caruia au abordat problcma. Sistcmele de referinta ~i inceput sa se comporte diferit (i§i expunea bastoanele origi-
comportamentcle intcractioneaza ~i sc dcfincsc unul pc celalalt. nale), ceilalti au inceput s-o priveasca ca pe 0 persoana sigura
de sine §i §i-au modificat comportamentul fata de ea.
Forfa sistemului de referinta sau a etichetei reiese clar din Desigur, descoperirea· noului sistem de referinta reprezinta
cazul clientei (S h a z e r, 1979) care i§i descrie situatia in urmatorii sarcina psihoterapeutului §i acesta trebuie sa fie sigur (in limitele
termeni: "am lasat handicapul meu sa ma infirmizeze". rezonabile) ca noua eticheta se va potrivi clientului §i ca noul
Este vorba de 0 tanara care a suferit de poliomielita in model de comportament adoptat de acesta va fi intarit de ceilalti.
Trebuie facula precizarea ca, de§i comportamentele eficiente
copilarie, iar la ora actuala trebuia sa poarte proteze pentru
§i diferite se declan§eaza intamplator, alegerea a ce anume
sustinerea picioarelor §i se sprijinea de 0 carja in timpul mersului.
trebuie realizat in mod diferit nu este 0 chestiune de §ansa, ci
Clienta era de parere ca s-a adaptat handicapului sau pentru ca
reprezinta sarcina terapeutului.
era a§a de cand se §tia. Cu toate acestea, ea era respinsa de
De exemplu, daca paclenta in cauza §i-ar fl rupt carja §i ar
barbatii care 0 interesau §i considera ca handicaput era de vina
fi utilizat in mod accidental un baston Interesant ca aspect, dar
pentru acest lucru. La inceputul terapiei, ea a afirmat pentru
ar fi continuat s8-1 ascunda, aeest lucru nu ar fl fost relevant sub
prima oara ca se simte deprimata din pricina handicapului sau. aspectul modulul in care era perceputa de cellalti.
Ea avea 0 imagine de sine proasta §i se autoaprecia a§a cum Terapia prln Intermedlul "reetichetarii" ofera clientului un fel
crfJdea ca este apreciata de ceilalti. Pentru a-§i reduce handicapul, de oglinda care il ajuta sa vada lucrurile Tn mod direrlt.
ea a inceput sa ascunda carja atunci cand se afla in lume. De§i unei sltuatii I se pot aplica mal multe et/chete, nu toate
Interventia realizata de (S h a z e r, 1979 a fost focalizata acestea actloneaza la fel, unele contrlbulnd la aparitia ul1ui
tocmai pe eforturTe clientei de a-§i ascunde carja. I s-a sugerat comportament adaptativ, altele nu.
sa poarte bastoane de forme §i culori neobi§nuite, pe care sa Ie
expuna deschis in rata celorlalti. Acest gen de comportament Speciali~tii In psihoterapia scurta acorda 0 atentie speciala
sugera tarie psihica, facand 0 impresie pozitiva asupra celorlalti, caracterului holistic ~i sistemic al simptomului ~i demersului
126 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 127

tcrapcutic. Astfcl, 0 modificare in cadrul unuia din elementele terapeutica asupra copilului singur este eficienta doar daca accsta
sistemului de relatii interpersonale va afecta celclalte clemente ~i dore~te sa se debaraseze de simptom din motive personale.
rclatii ~i, bineinteles, sistemul in intregime. In cazul in care parintii utilizeaza 0 alta etichetare, punand
Astfel, dadi 0 singura pcrsoana se va comporta in mod diferit, enurezisul eopilului pc seama certurilor dintre ei, atunei este eficient
se va "sparge" deprinderea eolectiva de a interactiona. sa se luereze doar cu parintii ~i oprirea interactiunilor conflictuale
Astfel, dad parintii copilului vor decide (a) este 0 problema dintre ace~tia va duce cu probabilitate mare la disparitia simptomului
sau (b) capilul este normal, sau (a) copilul este rau sau(b) copilul copilului.
estc bolnav, sau (a) este 0 problema fiziologica sau (b) psihologid, Exista situatii cand doar mama se prezinta la psihoterapie, punand
atunci 0 modificare a relatiilor dintre parinti poate servi ca punct problema secventei enurezis - certuri in familie. Aceasta poate
de plccare pcntru oprirea comportamentului simptomatic. Nu afirma faptul ca sotul ei nu este interesat de problema pentru ca el
importa prea mult dad certurile parintilor produc enurezisul la considera enurezisul ca fiind un comportament normal ~i ca dad
copil sau daca enurezisul copilului ii face sa se certe, nici dad sotia ar privi lucrurile "corect", ambele probleme (enurezisul ~i
tcrapcutul considera ca simptomul este menit sa-i tina pc parinti certurile) vor disparea de la sine.
impreuna, ci doar faptul ca enurezisul ~i certurilc dintre parinti In aceasta situatie, psihoterapeutul trebuie 5-0 ajute sa-~i modifice
sunt legate intre cle. reactiile la enurezisul copilului. Daca ea aecentueaza secvcnta
Secventa comportamentalil este urmatoarea: "enurezis - certuri", atunci focalizarea initiala a terapiei va fi asupra
(1) cu cat copilul urineazamai mult in pat, cu atat parintii sc reactiei sale la enurezisul copilului, iar daca ea va accentua secventa
ccarta mai mult ~i "certurile conduc la enurezis", atunci obiectivul initial al terapiei
va fi modificarea comportamentului ei in relatia cu sotul.
(2) cu cat parintii se ccarta mai mult, cu atat copilul urincaza
Un alt aspect important al terapiei scurte, care asigura eficienta
mai mult in pat.
acesteia consta in crearea la pacient a unor expectatii pozitive in
Conceptia holistica porne~te de la premisa ca oprirea certurilor
legatura cu schimbarea.
va conduce la disparitia simptomului, dupa cum disparitia
Odata ce terapeutul a creat la client expectatii pozitive legate de
simptomului va conduce la eliminarea certurilor.
faptul ca luerurile vor arata in mod diferit, a doua problema care
Deoarece sistemul de referinta ~i seeventele comportamentale se pune este ce anume a~teapta elientul sa fie diferit dupa ce
sunt legate intre cle, demersul terapeutic va fi diferit in functie de simptomul a disparut, cunoscut fiind faptul ca ceea ce a~teptam sa
modul in care familia abordeaza problem(i. se intample influenteaza modul nostru de a ne comporta.
Astfcl, de pi Ida, daca familia considera ca enurezisul copilului Astfel, dad cineva a~teapta sa se petread ceva diferit, atunci
conduce la certuri ~i eticheteaza situatia astfel: "enurezisul este pare firesc sa intreprinda ceva diferit.
rezultatul bolii sau faptului ca este yorba de un copil rau", atunci
este necesar ca terapeutul sa lucreze cu intreaga familie deodata ~i
sa intrerupa secventa patologica de comportament, introducand noi SCHEME ~I PLANURI DE INTERVENTIE
comportamente intre perioada de timp in care se produce enurezisul
~i cea in care au loc certurile sau intre perioada de certuri ~i cea Studiind lucrarile ~i cazurile clinice ale lui Mil ton
in care simptomul se produce. E r i c k son, terapeutul incepator se intreaba adesea ce se ascundc
Actiunea terapeutica doar asupra parintilor nu este eficienta daca de fapt in spate Ie demersului intuitiv ~i aparent irational al genialului
ace~tia considera d doar copilul este vinovat de simptom. Actiunea terapeut.
129
12X Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte

orientare ericksoniana "capcanii sau legiiturii dubla"· (B ate son,


Solutiile oferite clientilor sai par adesea de domeniul magiei sau
Jackson, Haley ~i Weakland, 1956, Watzlawick,
absurdului, dc~i la 0 analiza mai atenta se observa ca acesta se
Be a vi n ~i J a c k son, 1967).
conducca dupa ni~tc principii teoretice care insa pare au ascunse
Realizand schema bazata pe legaturi duble a acestei relatii de
unci priviri superficiale.
cuplu, rezuWi:
Problema care se pune mai ales pentru terapeutii ineepatori este
1) utilizarea drogurilor distruge disthoria; conflictele ~i certuri Ie,
aeeea de a putea aplica uncle reguli relativ clare cazurilor concrete.
unele din ele in legatura cu drogurile sunt in continua erqtere;
Odata cu cforturilc intreprinsc de H a ley ~i We a k 1and
2) dar utilizarea drogurilor ii scute~te pe soti de plictiseala, astfel
(E r i c k son, H a ley ~i We a k I and, 1967), multe din incat dad abandoneaza utilizarea drogurilor, ciisatoria lor se
dcmersurile terapeutice ale lui Mil ton E I' i c k son au fost va destrama;
sistematizate ~i organizatc in scheme-harti, aplicabile ~i in alte
3) evitarea acestei capcane ar putea fi realizata prin intermediu]
situatii, macar intr-o anumitii masura. separarii, dar acest lucru doresc sa-l evite ambii partcneri;
Bat est 0 n (1979) formuleaza ideca conform careia, pentru situatia continua sa ramana nerezolvaHi de mult timp;
aceea~i situatic clinica (secventa patologica de comportament) pot 4) cre~terea consumului de cocaina ar putea fi 0 solutic de
fi formulate scheme diferitc, evident fiind faptul cii aeestea se scapare pI' in aceea ca ei s-ar simti mai relaxati, dar atunci
complctcaza reciproc, de unde rczulta ~i avantajul activitatii eerturile in legatura cu utilizarea drogurilor se VOl' accentua
terapcutice in echipii. ~i VOl' tinde sa distruga mariajul.
Un cuplu a fost trim is la psihoterapie de catre consilierul In probleme A~a eum se prczinta situatia, cuplul pare condamnat sa pcrpetuczc
de droguri pentru ca acesta considera ca problema lor maritala la nesfiir~it acela~i cerc vicios ..
fmpiedica tratamentul toxicomaniei. Ambii soti utilizau cocaina de trei ConsuWlndu-se cu echipa, terapeutul Ie-a prezentat urmatorul
sau de mai multe ori pe saptamana §i acest lucru se petrecea de mai mesaj de interventie inca de la prima ~edintii terapeuticii:
multi ani (S h a z e r, 1985 p. 50). Sotia, Jane, considera ca utilizarea
.,Avefi 0 problema (Wa tz I a w i c k ~i al. 1967, p. 52).
comuna a drogului Ie distrugea casatoria §i dorea sa se lase de droguri
pentru a salva casnicia. Problema maritala era, In conceptia ei, legata
Ni se pare, Ralph, ca problema voastra maritala esle exacerbatii
de simptomele produse de consumul de droguri. Sotul, Ralph, nu
de consumul de droguri sau este chiar creata de droguri. Poale ca
considera consumul de droguri ca fiind 0 problema reala. Problema ar trebui sa oprifi consumul de droguri pentru a vedea ee se
de care se plangea el erau certurile lor freCl/ente, care se sfar§eau intampla. Day, pe de alta parte, noi suntem de acord eu tine, Jane.
adesea cu violente fizice, precum §i discutiile permanente In legatura ca daca vefi opri eonsumul de droguri nu WI va mai ramane nilnie.
cu drogurile. EI era de parere ca trebuiau oprite certurile §i conflictele Si nu veti avea timp sa creati ceva inainte ca mariajul vostru sa se
pentru a sa/va casnicia. destrame. Pe scurt, nu ~'tim ce dracu veti face.
In acela,\'i timp, ambii erau de acord in urmatoarele probleme: Va sugerez sa va gdndifi la ceea ce v-am spus ,vi sa va decidefi
(J) utilizarea drogurilor ii elibera de plictiscala pc care ambii cum vefi acfiona". mai intdi".
o suporlau prost !>'i(2) oprirea consurnului de droguri putea duce Schema hazata pe legaturi duhle (Wa t z I a w i c k !>'iaI, J 967)
la des·trarnarea disnTciei, la care amandoi fineau mult, pentru ca contine mesaje de intervenfie care implica ideea ca lerapeutul vede
in afara de droguri, ei aveau relativ puline lucruri in com un. relafia eclor doi astfel:
(1) oprirea consumului de droguri ar ji necesara pentru salvarea
Acest tip de oscilatie intre "da" sau "nu" in ceea ce prive~te
casniciei;
oprirea consumului de droguri a fost denumita de terapeutii de
i30 Psihoterapii sClirte
Psihoterapii scurte ]3\

(2) continuarea consumului de droguri ar jt necesara pentru


PRINCIPIUL OCKHAM (SHAlER, 1988)
salvarea casniciei;
(3) ambele alternative de mai sus pot conduce la destramarea
clisniciei; Wi II i a m de 0 c kh am, filosof din seeoluI 14, spline a ea
"daea un Iueru poate fi realizat eu mijIoaee mai putine este inutil
(4) orice alternativa la care cei doi S-QU gandit contine tn sine
sa fie reaIizat cu m~jloaee mai multe".
un mare risc pentru casnide;
Accst sfat cste deosebit de important pentru psihoterapeutii
(5) ei ar trebui sa mtreprinda 0 acflune la care nu s-au giindit.
speeializati in terapii de scurta duratii, eare trebuie sa gaseasea eea
Plina la ,~edinfa urmatoare de psihoterapie, Ralph ~'i Jane au
mai simpla explicatie $i· interventie care se potrive$te.
redus consumul de droguri eu doua treimi, de,s'i utilizarea acestora
Pentru a respecta criteriul eficientei, schema situatiei terapeutiee
unna acela,s'i model. UlteriOl~jaril a comenta acest lucru, cei doi
trebuie sa reprezinte 0 imagine in oglinda a situatiei patologice.
au inifiat ,vi alte activit(lfi noi, atlit tn com un, cat ,vi separat.
Conceptul de "schema in oglinda" in psihoterapia scurta apartinc
De.data aceasta, mesajulfitrnizat de echipa terapeutica s-a centrat lui Bateston $i a1., 1956.
tn iurul temerilor terapeufllor m legatura eu 0 posibila reeadere. Aceste scheme "in oglinda" bazate pe legaturi dub1e sunt impor-
o saptamfll1a mai Uirziu, Jane $i Ralph au raportat faptul ca au tante eel putin din trei motive:
climinat total drogurilc $i continuau activitati noi, at at in comun, cat 1) problema simptom este descrisa ca avand un caracter
$i separat. interpersonal, :rara referire la ceca ee se petrece in psihicul
Mesajul ulterior .de intervcntie se refcrca, de asemenea, la teama celor doi parteneri;
1n legi'itura cu recaderea, in special la eilt de repede se va produce 2) problema simptom este descrisa ca avand loc intr-un anumit
accasta. context, care faciliteaza definirea comportamentelor $i
Contactele ulterioarc care s-au intins pc 0 durata de 6 luni $i apoi 3) modelul de interventie terapeutica (modalitatea) de a actiona
un an, au indieat faptul ea nu a avut loe niei un fel de reeadere. cu promptitudine este realizata pe baza acelora$i criterii
Cuplul a relatat ca re!atiile in familie s-au imbllnatatit, atat in contextuale $i interactionale a~a cum sunt ele interpretate de
aetivitatilc comllne, cat $i 1n eele individllalc. catre psihoterapeut.
Mesajul terapeutic eauta sa redefineasca situatia in a$a fel incat Sub aspect metaforic, interventia de tip capcana sau legiitura
sa sugereze cuplului faptu] ca sunt necesare ni$te aqiuni dij'erite, dubIa, poate fi asemanata cu 0 cheie care se potrive$te unui lacat.
eare sa nu se refere nici la continuarea eonsumului de droguri, niei Importanta este insa elaborarea unor astfel de interventii (chei)
la oprirea acestuia. In acela$i timp, se sugereaza in mod implicit care sa se potriveasca mai multor situatii asemanatoare (lacate).
ideea ca oprirea consumului de droguri este neeesara, dar nu pentru Ceea ce este interesant la acest gen de psihoterapiescurta, cste
ci'i aeeasta va putea salva casnicia. afirmatia lui S h a z e r (1985) care spunea ca nu este neaparat sa
Situatia este definita de terapeut astfel in cat 'sa se sugereze faptul cunoi?ti in detaIiu structura "lacatului" pentru a gasi "cheia" potrivita.
ca eei doi trebuie sa creeze eeva pentru a-$i salva casnieia. Deoarece "pIangerile" (acuzeIe) clientilor sunt constructii com-
Este evident faptul ca aeeasta interventic incearea sa introduca plexe $i interventiile terapeutice trebuie sa fie la fel de eompIexc,
pentru ca, daca acestea ar fi simple, clientii le-ar descoperi singuri.
un nou element (0 nona problema) $i anume aceca de a intreprinde
Dar, ai?a cum sublinia M il ton E r i e k son (1985), de cele mai
eeva diferit pentru a salva mariajuI, in fclul aeesta putandu-se sparge
eereul vieios. multe ori, clientii nu $tiu exact care este problema $i din acest
motiv nu pot descoperi nici solutia.
132 133
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

Cu toatc accstea, speciali~tii in psihotcrapic scurta izbutesc sa Clientii care se prezinta la terapie sunt cantonati in problemele
rezolve probJemele complexe ale clientilor rapid, eficient ~i prin Jor datorita conceptiei lor cu privire la acestea (Ei privesc "sticla"
intermcdiuJ unor intervcn~ii minimale. Secrctul consta doar in aceea pc jumatate goala).
ca interventia trebuie sa sc potriveasca cu natura problemei. Tcrapeutul care dore~te sa-l ajute pc client trebuie sa adopte 0
Pentru a fi adcc.vata (potriviHi) situatiei clinice, interventia atitudine prin care nici sa nu-l aprobe, nici sa nu-l contrazica, ci sa
psihoterapeutica trebuie sa se. bazeze pe: gaseasca eventual 0 a treia varianta viabila.
(1) Pereeptia ~i interpretarca pe care 0 realizeaza terapeutul A~a cum arata Milton Erickson (dupa Shazer, 1985,
asupra structurii simptomelor (acuzelor) clientilor. p. 66), "pacientii vinla terapeut pentru ca nu ~tiu exact de C0 vin.
(2) Perceptia pc care 0 arc terapcutul in legatura cu ctichetarca Ei au probleme, pentru ca altfel nu ar fi venit, dar, deoarece nu ~tiu
pe care 0 realizeaza c1icntul in legatura eu problema sa (cum anume exact care sunt problemele lor, ei nu Ie pot comunica terapeutuJui.
o interpreteaza), in a~a fel incat de aici sa izvorasca solutia. Ei pot face doar relatari confuze in legatura cu nemultumirilc Jor.
Interventia trebuie sa fie adecvata in a~a fcl ineat Terapeutul asculta ceea ce spun ace~tia, bazfmdu-se pe experienta
(3) sa se potriveasca schemei de reprezentare a problemei ~i sa, nu ii este clar despre ce este vorba, dar este con~tient de faptul
(4) sa se potriveasca conceptiei clientului despre lume, cu ca nu ii este claro Si, in aceste eonditii, terapeutul trebuie sa induca
precizarea insa ca aecsta trebuie sa contina in sine 0 diferenta care schimbarea la clientul sau, macar 0 mica schimbare, pentru ca acesta
sa conduca la 0 solutie satisflicatoare. a~teapta schimbarea. Pacientul va accepta orice midi schimbare ~i
aceasta schimbare se va accentua in acord cu expectatiile ~i nevoile
sale. Acest proces este asemanator celui in care un bulgarc de
COOPERAREA - (ONDIJIE A TERAPIEI EFICIENTE zapada se rostogole~te de pe un deal, marindu-sedin ce in ce mai
mult, pana cand se transforma intr-o avalan~a (dupa Go r don ~i
Schimbarea terapeutica reprczinta un proces interactional, proces Meyers-Anderson, 1981, p. 16-17).
care 11implica atat pc client cat ~i pe terapeut ~i nu 0 actiune pc Este evident faptul ca, pentru a gasi solutia, terapeutul trcbuic
cafe 0 intreprindc terapcutul asupra clientului care 0 suporta in sa adopte un stil interactional de cooperare cu clientul sau.
mod pasiv. Dupa ce a luat decizia referitoare la natura problemci ~i a alcatuit
Actiunea psihoterapeutica nu se aseamana eu 0 interventie schema demersului terapeutic, psihoterapeutul va trasa clientului
chirurgieala sau eu repararea unui televizor, tinand seama mai ales prima sarcina pentru acasa.
de faptul ca paeientii niei nu-~i prezinta problema in mod clar, cuo Schemail ajuHl pe terapeut cum sa raspunda solicitariJor ~i
eticheta preeisa, ci sub forma procesuala, ei in~i~i at1andu-se, atunci reactiilor clientului intr-o maniera cooperativa.
eand se prezinta la terapeut, intr-un proces permanent de redefinire Mai precis, in prima ~edinta de psihoterapie, terapeutul traseaza
~i claritate a acesteia (E mer son ~i Me s sin g e r, 1977). clientului 0 tema concreta pentru acasa ~i dad aceasta este indeplinita
ClientuJ ~i terapeutul trebuie sa eonstruiasca impreunasituatia exact, atunci este util sa se traseze 0 noua sarcina concreta.
problematica ~i sa gaseasca solutia acesteia. In cazul in care clientul relateaza ca nu ~i-a indeplinit sarcina
Clicntul este eel care initiaza procesuI de schimbarc prin simplul pentru acasa, atunci este indicat sa nu se mai traseze 0 alta sarcina
fapt ca se prczintii cu problema sa la terapeut. Deoarecc, pacientii in respectiva ~edin!a de psihoterapie.
dcfinesc problema lor ea pc ccva ce nu poate fi rezolvat (de aceea Daca pacientul raporteaza ca a adus unele modificari sarcinii
apeleaza la ajutor), noua definire a problemei, realizata impreuna trasate, atunci terapeutul va trasa 0 Doua sarcina care sa fie foartc
cu terapeutul, trebuie sa imp lice faptul ca problema este rezolvabila. u~or modificabiHi sau sarcina care sa implice 0 alegere.
134
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 135

Cand relatarea c1ientului este vaga sau confuza, ~i sarcina care clientul coopereaza ~i apoi sa-~i conduca interventia in functie
terapeutica trasata trebuie sa aiba un caracter vag ~i confuz. de aceasta maniera. Relatarile c1ientului din cursul ~edintelor viitoarc
Accasta inseamna de fapt ca aqiunea terapeutului trebuie sa fie
11 inforl11eaza pc terapeut in legatura cu stilul de cooperare al
in acord cu raspunsul c1ientului, totul desta~urandu-se ascmanator
clicntului ~i terapeutul i~i modifica, daca cstc cazul, modul de
cu un joc de tenis. Actiunea tcrapeutului, a~a cum spuneam, trebuie
interventie.
sa corespunda reactiei clicntului, dar sa fie suficient de diferita
pcntru a producc 0 modificare. In demersurile sale ulterioare, 5 h a z e r (1985) ~i echipa sa au
ajuns la concluzia ca stilul cooperativ gen "meci de tenis" trcbuie
ReaJizata in accst mod, prina ~edinta de psihoterapie are un
cumva depa~it, insensul ca acesta trebuie sa initiezc (sa produca)
caractcr diagnostic, terapeutul incercand sa descopere l11aniera in
anumite reactii la clientii sili.
Cu toate acestea, accentul in prima ~edinta, este pus pe stabilirca

!
Prima interven(ie (sarcina)
raportului ~i pc initierea cooperarii cu clientul.
Ceea ce trebuie sa realizeze terapeutul este sa modcleze proccsul

//l\~
Relatarea cu privire la reac(ie schil11barii in a~a fel incat, procesul de schimbare sa ia 0 astfel dc
directie indit c1ientul sa-~i rezolve problema. Contextul terapeutic
trebuie utilizat in mod constructiv in a~a fel incat sa sc creeze fa
client expectafia cu privire fa 0 schimbare observabWi.
Daca e Daca e Dadi Daca Daca nu
In loc sa activeze rezistentele, respectiv declan~area luptci
indeplinita modificata implica reaqioneaza c1ient-terapeut sau schimbare-non-schimbare (5 h a z e r, 1979 c;
indepline~te
(direct) ca atare opozi(ic vag sarCIna 1982 a), abordarea lui 5 h a z e r are, a~a cum am mai subliniat, un
caracter cooperativ.
Trebuie sa avem in vedere faptul ca notiunea de rezistenta nu
1 1 1 1 1 reprezinta dedit 0 metafora care descrie anumite cOl11portamcnte
Atunci trebuie
indirectc
sarcina
sarCInI
un
sa
trebuie
Atllnci
sarcini
traseaza Iescsa
caracter
aiba
Atunci
trasatc
modificabilc
care
vag sa
Raspuns
potential
imp lice sau
un Atunci
i(ia
ta care se petree in contextul terapiei. Mai precis, daca terapeutul se
nu se
1 traseaza
a~teapta la rezistente din partca clientului, atunci el nu va scsiza
SarCInI sau
incerciirile acestuia de cooperare, in schimb, dad el soJicitii
1 se dau cooperarea, rezistentele nu se VOl'manifesta.
sarcini Atunci cand c1ientii se prezinta la psihbterapie' cu problemelc
op(ionale lor, expectatiile lor pentru vii tor sunt ca lucrurile VOl'merge "din
sau indirecte rau in mai rau". Fieeare incercare nereu~ita de rezolvare a problel11ei

!
Raspuns
conduce la intarirea expectatiilor legate de e~ec ~i, astfel, pacientii
ajung sa evalueze problema lor ca fiind 0 problema nerezolvata.
Modificarea acestor e):(pectatii se va produce atunci cand sc va
produce 0 anumita schimbare In conditiile ce caracterizeaza situatia
problematica. Terapeutul, ca sursa investita cu autoritate, trebuie sa
Shazer (1985, p. 68)
modifice aceste expectatii ~i sa genereze schimbarea.
136
Psihoterapii scurtc Psihoterapii scurte 137

Astfel, de pilda, un cuplu s-a prezentat la terapie pentru ca cci Mil ton E r i c k son aborda fiecarc pacient cu expectatia di
doi soti se certau in continuu. Dc fiecare data ei i~i promiteau lor schimbarca n1.1 este doar posibila, ci inevitabila, terapeutul
insu~i, parintilor, prietenilor ca vor inceta sa se mai eerte, dar de comportandu-se ell atata incredere, ca ~i cum ar fi fost foarte surprins
fiecare data 0 luau de la capat.~· dadi schimbarea Uti ar fi avut loc (H ale y, 1967 a).
Atunci cand terapeutul i-a solieitat pc cei doi soti certareti sa-~i o data create expcctatiile pozitive in legatura cu schimbarea,
dcscrie viata lor in comun, terapeutul a valorizat pozitiv tot ceca ce aceasta se va produce cu adevarat.
realizau cei doi ~i care era benefic pentru ambii (adresiind compli- Dqi acest clemers terapeutic nu tine seama de trecut (ca
mente sau mesaje de incurajare), fapt ce a reprezentat 0 prima psihanaliza), totu~i se pot utiliza anumite clemente legate de
treapta in eonstruirea expectatiilor pozitive in legatura cu viitorul sueeesele trecute, exp1ieabile sau accidentale, pentru a cre~te
lor in calitate de cuplu. increderea in sine a clientului ~i pentru a contribui la construirea
Desigur, in cadrul oricarui cuplu mai exista momente de dezacord setL}lui de expeetatii pozitive cu privire 1a vii tor.
sau de cearta, situatie in care terapeutul i~i va formula interventia In psihoterapia scurta, terapeutu1 a~teapta ~i este sigur di
astfel incilt eventualelc diseutii in contradietoriu sa nu mai capete schimbarea se va produce rapid.
un caracter problematic, ci sa fie privite ea aspecte normale ale
existentei.
lEHNICA BIlE! DE CRISTAL
Terapeutul specializat in terapia scurta trebuie sa reactioneze la
orice mica sehimbare pc care s-o interpreteze ca un semn ca lucrurile
merg spre binc. Nu importa dacii unica schimbare reprezinta un Aceasta tehnica a fost pusa la punct de Mil ton E r i c k son,
comportament nou sau diferit, 0 exceptie de la regula genera1a de care a utilizat-o pentru 0 varietate de prob1eme.
concluita a clientului sau ceva ce aparent nu are nici 0 lcgatura cu Aceasta tehl1icii este utilizata pentru a realiza 0 proiectare in
simptomul. Orice schimbare reprezinta 0 c1iferenta pe baza ciireia viitor a pacientului, intr-un vii tor fericit, in care sil11ptomul sau
se poate construi solutia terapeutica. problema nn l11ai exista.
In orice caz, orice schimbare va reprezenta un pas in directia Tehnica se poate ap1ica atilt in trans a hipnotica, dar ~i in afara
construirii unui nou set de expectatii, care va conduce la rezolvarea aeesteia (S h a z e r, 1985). eu ajutorul acestei tehnici, clientuli~i
problemei. Terapeutul trebuie sa utilizeze orice sehimbare spontana construie~te propria solutie care poate apoi sa scrvcasca ghidarii
in comportamentul clientului, chiar daca aceasta nu reprezinta procesului terapcutic.
consecinta c1erllersului terapeutic. A~a cum a conecput S h a z e r (1985), tehnica aceasta a constat
A~aellmsubliniaMilton Erickson (cit. Haley, 1976b, initial din vizualizarea mai multor bile de cristal.
p. 406), "obiectivul psihoterapiei este de a-I ajuta pe paeient in I se cere c1ientului sa vizualizeze i11 prima bila de cristal 0
modlll eel mai adeevat, potrivit ~i acceptabil. al11intire plikutii din trecut, pc care a uitat-o. Aflilndu-se in transa
In aeordarea acestui ajutor, terapcutul trebuie sa-i acorde hipnotica, acesta este solicitat sa descrie amintirea respectiva cu
clientului deplin respect ~i sa utilizeze orice face sau prezinta acesta cat mai multe detalii, acordand 0 atentie deosebita mai ales la ceca
din urma. Accentul tr~buie sa cada, mai ales, pc ceca ce face ee fae cele1alte persoane. Apoi amintirea este a~ezata 1a locul ei ~i
pacientul in prezent ~i pe ce va face el in vii tor ~i nu pc ceca ce c1ientul este seos din transa.
s-a petrecut in trecutul inclepartat. Sensul psihoterapiei trebuie sa Aeeasta prima ctapa serve9te unnatoare1or obiective:
fie adaptarea pacientului pentm prezent ~i viitor". a) sa-l familiarizeze pe e1ient eu tehnica bilei de cristal;
Psihoterapii SClirte Psihoterapii scurte 139

b) sa se eoneentreze asupra comportamentului propriu ~i asupra lOCum VOl' arata luerurile pentru tine ~i pentru eeilalti atunei
comportamcntului celorlal!i; eand problema ta va fi rezolvata?"
c) sa realizeze faptul ca lucrurilc uitate pot fi actualizate,. dupa Foarte multe persoane sunt capabile sa realizeze 0 proiectie
cum ~i invers, eele memorate pot fi uitate. pozitiva in viitor ~i in afara transei hipnotiee.
Tehnica se repeta de mai multe ori pfma dind pacientul sc Ceea ce este important este ea paeientul, 0 data ee a realizat
familiarizeaza cu aceasta. imaginea vietii sale viitoare in absenta simptomului, va intreprinde
A doua treapta implica reinducerea transei ~i solicitarea clientului ceva diferit, in mod spontan, astfel ineat viziunea eu privirc la
sa vizualizeze in bila de cristal un eveniment recent, dar pe care I-a viitor sa devina realitate. Deoarece este relativ difieil de prognozat
uitat in mod surprinzi'itor. variante incununate de succes in domeniul problemelor umane, estc
Se sugereaza clientului ea respectivul eveniment sa reprezinte indicat ca terapeutul ~i clientul sa eonstruiasca impreuna solutii
un succes recent sau 0 situatie care sa fie 0 exceptie de la alternative de rezolvare a situatiei pentru care a fost solicitata terapia.
eomportamentul simptomatie. Indiferent in ce consta amintirea, i se
cere clientului sa-~i descrie propriul comportament, preeum ~i D-na lonescu a solicitat hipnoza pentru ca aceasta a ajutat-o
comportamcntul eelorlalte persoane implicate in situatie. Dupa pe mama ei sa se lase de fumat dupa 25 de ani. Clienta, mama
incheierea transei, terapeutul reorienteaza discutia spre subiectcle a doi copii mici (sub §ase ani), suferea de atacuri de panica §i
abordate imiinte de inducerea transei. s-a prezentat la psihoterapie pentru ca mama ei a refuzat s-o
Etapa a treia este cea mai importanta pentru ca in cursul acestcia mai insoteasca permanent la cumparaturi.
clientul cste orientat catre vii tor. Pacienta a divor(at in urma cu trei ani §i de atunci, datorita
La inceput, dupa inducerca transei, trcccrea timpului cste deserisa atacuri/or de panica, trebuia sa fie permanent insotita in ora§ de
in detaliu ~i apoi aceasta este astfel dirijata incat sa devina tot mai mama, prieteni sau vecini. Aceasta a solicitat ajutorul pentru ca
vaga. Clientului i se cere sa priveasca in bi la de eristal, tara sa se atacuri/e de panica se amplificau tot mai mult §i se temea ca-§i
specifice faptul ca estc yorba de 0 anumita data sau ora ~i atunei va pierde prietenii, pentru ca ii sacaia prea mult, §i ca vecinii var
cand va reveni din transa sa-~i aminteasca faptul ca a rczolvat incepe s-o evite. in momentul prezentarii la terapie ea nu se
pozitiv problema. temea doar sa mearga la piata, ci in orice aft loc aglomerat.
In etapa a patra, bila de cristal cste utilizata pcntru ca pacicntul Temerile ei Ii influentau tot mai muft viata §i ea a inceput sa se
sa-~i aminteasca ~i modul in care a rczolvat problcma, reactiile sale simla singura §i izolata. in acela§i timp, ea nu putea cunoa§te
la acest proces, prceum ~i reactiilc celorlalte pcrsoanc implicate. barbati pentru ca se temea sa intre in situatiile in care i-ar putea
Clientul este apoi scos din transa, reorientat spre realitate ~i se cunoa§te.
discuta dcspre ceva ce nu are legatura cu problema ~i cu vizualizarea in afara de daua atacuri de panica pe care le-a prezentat
in bi la de crista!. imediat dupa div0r(, pacienta nu a mai avut nici unul, pentru ea
Utilizandu-se aeeasta tehnicii, de regula, clientul gilse~te singur nu s-a mai expus nici unei situatii anxiogene, ea deplasandu-se
soJutia, dupa un anumit timp ~i, adesea, solutia gas ita nu este eea in permanenta insatita de cineva.
imaginata in transa hipnotiei'l. Etapa intai §i a doua a terapiei au durat patru §edinte. La
Ulterior, S h a z e't (1985) a ineeput sa utilizcze tehniea ~i in inceput, vizualizari/e ei in bi/a de crista I pareau ni§te filme realizate
afara transei hipnotice, solicitandu-i subiectului sa vizualizeze in de altcineva. Chiar dupa ce s-a obi§nuit cu tehniea, pacientei ii
stare de veghe raspunsul la intrebarea: venea greu sa descrie ce se intampla exact in scena respectiva.
140 Psilioterapii scurte Psihoterapii scurte 141

La un moment dat, terapeutul s-a dee/arat mUltumit, deoarece s-a decis sa-~i rezolve problema pentru a dovedi tuturor ca s-au
clienta a trait 0 situatie psiho-sociala ca fiind incununata de In~elat.
succes. Domnul Radulescu s-a straduit atat de tare sa intre In hipnoza,
in §edinta a cincea s-a trecut la etapele trei §i patru. Clienta Ineat abia la a treia ~edin\a a reu~it Cll adevarat acest lucru.
a avut unele dificultati fn etapa a patra, a ie§it spontan din transa, Acesta facea sport, baschet, pe eare-Ilua foarte tare In serios.
dar a reintrat fn transa tot fn mod spontan. La sfar§itul §edintei, in perioada aceea, echipa din care facea parte a cazut de pe
e/ienta a zambit §i a adresat multumiri terapeutului. La §edinta loeul trei pe loeul opt In campionat, datorita ratarilor sale la
urmatoare, ea a relatat faptul ca fn cursul ultimei saptamani a aruncarile la co~. Pacientul a urmarit Inregistrarile video eu
mers singura la piata, a simtit ca atacul de panica tinde s-o meciurile respective pentru a vedea ce anume a gre$it. Terapeutul
cuprinda, dar nu i-a permis sa puna stapanire pe ea. Oupa a i-a sugerat ca ar fi mai bine sa se vizualizeze pe sine marcand
treia ie§ire nefnsotita, temeri/e ei au disparut complet §i nu au corect, dar, din pacate, nu existau inregistrari video cu aruncari
mai aparut timp de un an de zile, dupa care pacienta a fost reu~ite.
scoasa din evidenta. Pacienta a relatat faptul ca ceea ce a vazut Terapeutul a indus hipnoza, cerandu-i sa Inchida ochii, sa se
fn bila de cristal nu era deplasarea ei la piata §i ca solutia i-a . imagineze pe terenul de baschet $i sa-$i reprezinte imaginile,
parut mult mai simpla decat s-ar fi 8§teptat. sunetele, mirosurile $i senza\iile fizice asociate cu prezen\a sa
pe teren. $edin\a de hipnoza s-a terminat dupa ce c1ientul ~i-a
0-1. Radulescu, tanar inginer, de 27 de ani, s-a prezentat la reprezentat doua aruncari reu~ite.
psihoterapie pentru tulburari de dinamica sexuala: nu a mai avut La $edin\a urmatoare, clientul a raportat faptul ca s-a
erectie de cinci ani. Cu doi ani fnainte, acesta a divortat de sotie, comportat bine pe terenul de sport $i a fast gata pentru 0 noua
aceasta plecand fn strainatate pentru a face cariera profesionala. inductie hipnotica, In cursul careia i s-a sugerat sa-$i aminteasca
Pacientul punea divortul pe seama dificultatii sale de erectie, aruncarile reu$ite la CO$. Apoi a fost utilizata tehnica bilei de
dar, In acela§i timp, considera ca difieultatile sale au stat §i fn cristal, cerandu-i-se sa-$i aminteasca un act sexual reu$it. La
calea carie rei sotiei sale, altHa timp cat au fost casMoriti. Aeesta
sfar$itul :;>edin\ei, pacientul a declarat: "daca $i aceasta bila de
se a§tepta ca dupa divort, devenind mai liber §i mai aetiv sub
cristal functioneaza a$a cum a func\ionat cealalta, In seara
aspect social, dificultatile sale sa dispara, ceea ce nu s-a
aceasta rezolv problema!". Terapeutul i-a sugerat sa nu fie chiar
fntamplat. in ultimii cinei ani, pacientul a urmat diverse tipuri de
atat de sigur de acest lucru. Din pacate, intalnirea nu a mai avut
psihoterapie, atat singur, cat §i fmpreuna cu fosta sotie. Oe§i nu
loc, a$a ca pacientul nu a putut sa-$i verifice cu acel prilej
se mai simtea deprimat, pacientul prezenta fn continuare problema
predic\ia. $edin\a urmatoare de psihoterapie a fost utilizata pentru
respectiva, fapt ce I-a determinat sa solicite hipnoza. inainte de
a proiecta succesul pentru 0 perioada nedeterminata din viitor.
cei cinci ani, paeientul nu a prezentat nici un fel de difieultati
sexuale. Problema s-a instalat fn al trei/ea an de casnicie. Apoi bila de cristal a fost din nou folosita pentru a retn3i succesele
§i e§ecurile Intalnite In drumul catre rezolvarea totala a problemei
Pacientul a discutat de multe ori despre aceasta problema cu
sale.
terapeutul sau §i cu aoua femei cu care se fntalnea din cand fn
Deoarece, clientul avea tendin\a de a se stradui prea tare,
cando Cu totii au ajuns la concluzia ca acesta nutrea un
terapeutul s-a temut ca acesta va interpreta orice e§ec ca pe 0
resentiment pentru cariera stralucita a sotiei sale §i poate chiar
ura femei/e. Pacientului nu i-a convenit cone/uzia respectiva §i catastrofa §i, din acest motiv, a sugerat ideea ca §i e§ecul face

i
142
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 143

parte din drumul spinos catre succesul deplin (prevederea convinsa ca In fundul suf/etului SEW acesta 0 iube§te, dar, dintr-un
recaderilor). Peste trei saptamani, clientul a relatat despre primul motiv sau altul, era incapabil sa i-o arate.
succes, care a mai fost umIat de doua e§ecuri. Dupa un an, Terapeutul i-a prezentat Paulei urmatorul mesaj ca re-
clientul $i noua sotie s-au prezentat la psihoterapie pentru prezentand prima treapta a tehnicii bilei de cristal:
problemele pe care Ie aveau cu educatia copilului §i au relatat "in primul rand se pare ca tu §i Marian tineti suficient de mult
ca viata sexuala merge perfect. unul la cela/alt pentru ca altfel nu ati fi alocat acest timp
tratamentului a ceea ce voi numiti gelozie. Gred ca ge-
Marian a trimis-o pe Paula la psihoterapie pentru ca gelozia lozia"reprezinta modalitatea prin care tu Ifi manife§ti dragostea
acesteia devenise insuportabila (caz adaptat dupa S h a z e r, pentru Marian. De fapt, se pare ca tu manife§ti suficienta afectiune
1985). pentru amandoi.
Terapeutul a constatat ca §i pentru ea gelozia reprezenta 0 Analizand ceea ce ai spus, ma lntreb daca tu Incetezi sa-ti
problema. in cursul primului interviu terapeutic acesta a intrebat-o mai manife§ti atata afectiune In public, de unde vor §tii ceilalti ca
"de unde va afla Marian ca problema ta este rezolvata?". voi apartineti unul celuilalt?
Din discutii a rezultat faptul ca Marian era un tanar lini§tit, incepand de acum §i pana data vii/oare, a§ dori sa-ti aminte§ti
care abia daca scotea cateva cuvinte In societate. Totul era In de momentele cand Marian ti-a aratat afectiunea pe care 0 poarta
regula Insa pana cand acesta se adresa unei femei. in acest In inima sa §i anume cand §i unde se simte el suficient de In
moment, Paula declan§8 0 scem~ §i pleca acasa. Glienta largul sau pentru a 0 face".
considera ca problema va fi rezolvata atunci cand Marian va La §edintele urmatoare, Paula a descris In detaliu rarele ocazii
putea vorbi unei femei In prezenta sotiei sale, fara ca aceasta cand sotul i-a aratat afectiune. Ea s-a bucurat ca i-a fost trasata
din urma sa se lnfurie .. acest fel de sarcina pentru ca aproape ca uitase de evenimentele
Terapeutul a Intrebat-o daca ea ar trebui sa-§i modifice respective. Glienta §i-a amintit, de asemenea, ca lncrederea pe
sentimentele sau daca ar fi suficient daca ea §i-ar manifesta care i-o arata Marian In calitate de partener de afaceri reprezenta
intr-o mai mica masura sentimentele de gelozie. Paula a spus un alt semn ca acestuia Ii pasa de ea. Gei doi erau atat de
ca Marian nu va sesiza diferenta §i ca acest lucru ar fi suficient. fericiti sa lucreze lmpreuna incat Paula ar fi acceptat chiar sa
in momentul respectiv, Paula se afla In Bucure§ti doar pentru renunte la relatia de dragoste daca ar fi fost necesar, pentru a
a-§i rezolva problema, ea fiind doar In contact telefonic cu Marian. pastra relatia de munca. Glienta a afirmat §i faptul ca s-a gandit
Gei doi sperau ca psihoterapia va salva relatia dintre ei §i au mai bine §i ca, lntr-adevar, terapeutul are dreptate. Marian nu~i
decis ca ea sa revina acasa doar dupa ce problema va fi arata suficienta afectiune §i ea lncerca sa utilizeze gelozia pentru
rezolvata. Deoarece, partenerii nu se vedeau unul pe celalalt, a-I provoca sa··i acorde atentia §i dragostea pe care §i-o dorea.
era greu de ghicit cand va fi momentul ca Paula sa se lntoarca Paula considera ca problema va fi rezolvata atunci cand Marian
acasa. Paula a afirmat ca acel moment ar fi cand ea va da un Ii va arata In mod spontan afectiune sau Ii va spune: "te, iubesc".
telefon neanuntat, nu-I va gasi acasa pe Marian §i nu se va in continuare, clienta §i terapeutul au discutat despre mijloacele
enerva. Interesant este faptul ca sotul nu i-a dat pana In prezent pe care ea le-ar putea utiliza pentru a scoate la ivea/a afectiunea
nici un motiv de gelozie Paulei, singura problema fiind faptul ca care credea ca e ascunsa In sufletul lui Marian.
el can versa cu alte femei. Din interviu a rezultat faptul ca Marian Terapeutul i-a prezentat urmatorul mesaj care implica, de
nu-i dadea sotiei atentia pe care aceasta §i-o dorea. Ea era asemenea, utilizarea bilei de cristal:
144 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 145

"Tn primul rand ma fntreb ee se va intampla daca tu nu-ti vei Aceasta afirmatie a convins-o ca merge pe un drum coreet §i
mai manifesta gelozia pentru a proteja relatia ta de afaceri. Marian ca se poate descurca §i daca relatia lor va lua sfan}it.
s-ar putea sa reactioneze. in acela§i timp, cred ca un in finalul terapiei, terapeutul i-a transmis urmatoruf mesaj:
comportament pasiv nu este suficient, pentru ca Marian ar putea "Sunt impresionat de decizia ta precum §i de faptuf ca ai
crede ca nu-ti pasa, ca ti-ai pierdut interesuf pentru el. pus-o in ap/icatie atat de repede. Ceea ce ai afirmat astazi ma
in al doilea rand, ar trebui sa te comporti mai enigmatic pentru face sa ered ca poate Marian nu este demnde tine §i de
a-I provoca gelozia fara sa faei de fapt nimic. afeetiunea ta. Nu sunt insa sigur ca luerurile stau chiar a§a,
in al treilea rand, probabil ca ar trebui sa fii pasiva §i pentru ea poate eeea ee eredeai ea este aseuns in suffetullui
seducatoare in aeela§i timp, fapt ce i-ar pulea declan§a Marian se affa eu adevarat aeolo, dar daea nu poti scoate la
iveala sentimentele lui eomportandu-te in mod pasiv, poate ca
exprimarea afeetiunii.
a§a stau lucrurile. Ma intreb daca e§ti dispusa sa a§tepti ani
incepand de acum §i pana la §edinta viitoare a§ dori sa te
intregi p€ma cand iti va acorda un mie semn de dragoste ?".
gande§ti la diferentele pe care Ie vor produce aceste trei schimbari
La acest mesaj, elienta a raspuns:
in relatia voastra.
"Sunt dispusa sa a§tept eateva saptamani, poate chiar cateva
Imagineaza-ti eum va reactiona el atunci cand tu vei face funi, dar in nici un caz ani de zile". Din relatarile unei rude
eeva diferit".
apropiate eei doi se af/au inca impreuna dupa §ase lunl.
Dupa trei zile, elienta a revenit la psihoterapie afirmand ea a
vizualizat in bila de cristal un viitor eare nu-f includea pe Marian. Exemplele prezentate mai sus evidentiaza faptul ca, fie ca se uti-
La inceput ea a fost §oeata de aceasta idee, dar cu cat 5e lizeaza transa, fie ca nu, ~edintele de psihoterapie scurta seamana cu
gandea mai mult la aceasta, cu aWt S9 sifptea mai u§urata: ceea ce se petrece in hipnoza pentru ea modifica atitudinile ~imodelele
"daca ef nu 0 iubea, ea nu trebuia sa ramana eu el". Gandindu-se obi~nuite de comportament prin utilizarea unar sugestii indirecte,
mai bine, ea a decis ca nu-i va mai spune ,;te iubesc" cand Ii va
acestea dec1an~and noi tipuri de asociatii ~i actualizand dispo-
telefona din nou §i va fi atenta daea va aparea vreo diferenta.
nibilitatile latente ale pacientului pentru a implementa anumite scopuri
De asemenea, eiienta a decis ca va pleca acasa pentru ca daca
terapeutice" (dupa E r i c k san, R ass i ~i R 0 s s i , 1976, p. 20).
Marian nu-i va arata in mod spontan afectiunea, atunci ea va §ti
Detectivul Hercule Pairot, personajul romanelor Agathei Chris-
ca s-a in§efat in privinta sentimentelor lu! fala de ea. Ea a hotarat
tie, spunea ca metoda sa cansta din a asculta martorii ~i suspectii,
ca nu-i va acorda afectiunea §i nu se va eomporta seducator §i
misterios. in cazul in care el rlU simte nevaia sa-i arate ca tine pana dnd ace~tia ii spun ceea ce el dore~te sa afle. Din cele auzite,
la ea, ea nu va mai eauta sa provoaee la. ef manifestarea detectivul eonstruia 0 realitate care 11 conducea la solutionarea
cazurilor la care lucra.
afeetiunii.
De asemenea. ea s-a hotarat sa nu mai manifeste niei In acela~i mod, in cursul interviului preliminar, terapeutul trebuic
sentimente de gelozie. sa-l asculte pe client pentru ca acesta este eel care-i va furniza
La urmatoarea convorbire telefonica ea nu i-a mai spus ea if cheia rezolvarii problemei.
iube§te §i niei el nu i-a spus nimic. S h a z e r (1985) subliniaza faptul "cii fiecare pacient poarta eu
Dupa doua zile, Paula i-a telefonat spunandu-i ca se intoarce sine cheia problemei sale", terapeutul avand doar sarcina de a
acasa §i el i-a raspuns: "E bine. Fam simtit /ipsa". asculta. /
146 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 147

Terapeutul trebuie sa-l ghideze pc client sa abordeze toate stabileasca impreuna cu clientul obiectivele terapiei, deoarece, in
problemele, sa extraga elementele necesare construirii solutiei absenta acestora, nici unul dintre cei doi nu $tie daca demersul a
terapeutice. In timp ce terapeutul se retrage, clientul este lasat sa fost sau nu incununat de succes.
a~tepte in eabinetul de psihoterapie ~i aeesta se intreaba: "oare ee S h a z e r (1985) prezinta urmatoarea regula a terapiei seurte
ii va spune terapeutul atunei cand va reveni?" Aeeasta pauza are un (p. 93):
earacter hipnotic (sugestiv), seopul ei fiind punerea in aetiune a "Terapeutul trebuie sa $tie ce sa nu faca, iar ceea ce a facut
atenfiei expectante, care arata ca intr-adevar clientul a~teapta solutia clientul pana atunci reprezinta exemplul cel mai clar de ce anume
de la terapeutul sau. Acesta reprezinta momentul administrarii nu trebuie facut".
sugestiilor indireete de redirectionare ~i schimbare a sistemului de Deoarece, clientii au de cele mai multe ori dificultati in stabilirea
rcfcrinta in care sc mi~ea clientul (E r i c k son $i R 0 s s i, 1979). scopurilor, terapeutul este cel care "construie$te" problema in a$a
Pentru facilitarea introducerii sugestiilor terapeutice, terapeutul
fel incat obiectivul pentru viitor sa rezulte in mod claro
incepc prin a adrcsa complimente clientului in legatura cu ceca ee Tehnica bilei de cristal (E ri c k son, 1954 a $i S h a z e r, 1978
face acesta in mod pozitiv pcntru sine insu~i.
a) 11ajuta pc client sa-$i reprezinte lumea atunci cand problema sa
Aceste complimente pot sa aiM, dar pot tot atat de bine sa nu
va fi rezolvata $i ceea ce acesta a$teapta sa se intample va determina
aiM nimiccomun cu problema simptom. Obiectivul adresarii de
ceea ce se va intampla cu adevarat. Acela$i mecanism functioneaza
complirnente consta in formarea setului de raspunsuri afirmative
$i in mentinerea simptomului pentru ca daca ne a$teptam ca "acel
(Erickson ~ial., 1976;Erickson ~iRossi, 1979;Shazer,
1982 a), care faciliteaza crearea la client a unui set atitudinal lucru rau" sa se repete la nesfar$it, expectatiile noastre se vor
favorabil acceptarii noului. indeplini (B erg e r, Co hen $i Z el die h, 1966).
Direetivele, sarcinile ~i sugestiile indirecte actioneaza in acela$i Schimbarea se va produce daea se vor modi fica intr-o anumita
mod cu sugestiile post-hipnotice ~i acestea sunt adesea conectate masura eonditiile $i expeetatiile subieetului.
eu anumite evenimente careservesc drept declan~atori pentru a Atunci cand obieetivul terapiei este definit, clientul va a$tepta
.pune in actiune un comportament diferit. sa se produca eeva diferit $i aeeasta reprezinta un punet de pleeare
Setul de raspunsuri pozitive ("da") 11ajuta pc client sa accepte pentru modifiearea eomportamentului.
mai u~or interventia terapeutica. Subliniem inca 0 data faptul ca intrebarea: "de unde vei $ti ca
De regula, tenipeutul· afla daca pacientul a acceptat mesajele ~i problema ta este rezolvata?" este crueiala pentru gasirea solutiei
sarcinile sale prin observarea discreta a comportamentului non- terapeutiee efieiente.
verbal al acestuia. Exemplul urmator ilustreaza legatura dintre simptom (plangeri),
In cazul in care clientul evitii contactul vizual, privqte in jos sau eonstruirea problemei, obieetivele $i solutiile potentiale ~i sareinilc
in laturi ~i sta crispat, cu bratele incruci~ate, toate aces tea reprezinta trasate pentru rezolvarea situatiei problematice.
semne ca este putin probabil ca mesajele terapeutice sa fie acceptate.
Familia considera comportamentul/ui Maxine ca fiind "ciudat".
CONSTRUIREA PROBLEMELOR Acesta persista, in ciuda eforturilor fetei de a-I opri. La fnceput,
problema a fost definita ca 0 problema medica/a, apoi ca una
o
data ee este solicitat ajutorul, natura problemei ca ~i solutia psihologica, dar fn nici unul din cazuri nu a fost gasita so/utia.
probabila trebuie' redefinita de ditre terapeut. Acesta trebuie sa Tnacest caz, terapeutuljixeaza obiective sau scopuri alternative.
14X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 149

S-a Incercat, tot fara rezultat, abordarea acesteia ca 0 Marine pe locul Intei, iar sora a considerat ca tatal este eel mai
problema de familie sau ca 0 problema specifica de adolescenta. afectat de simptom.
S h a z e r §i echipa sa au abordat problema prin intermediul Tn urma consultarii cu echipa sa, terapeutul a ajuns la
unor multiple renegocieri §i redefiniri §i In cele din urma au gasit urmatoarea concluzie: toti membrii familiei sunt In acela§i timp In
solutia. mod egal preocupati de simptom §i In mod egal nepreocupati de
Maxine, de 16 ani, sora ei Sally, de 17, §i parintii s-au pre zen tat acesta.
la cabinetul de psihoterapie pentru ca Maxine vomita dupa fie care Pe baza acestei observatii au fost construite urmatoarele
masa. Fata §i familia acesteia eraude parere ca ea ar trebui sa supozitii:
Inteleaga de ce vomita pentru a opri acest comportament. (1) Deoarece membrii familiei interactionau atat de putin In
La Inceput, reactia ei de voma era forfata §i deliberata, dar jurul simptomului, problema nu putea fi descrisa ca reprezentand
cand s-a decis sa opreasca acest comportament a constatat cu "sacrificiul" Maxinei pentru a mentine familia unita. Ipoteza ca
surpriza ca vomita In continuare, In mod automat §i involuntar. reactia de voma ar servi drept scop sa mentina familia unita
Terapeutul a Intrebat-o ce anume va fi diferit daca ea va Inceta cade.
sa vomite §i fata a raspuns ca va putea sa manance ceea ce (2) Deoarece parintii nu erau nici supraimplicati, nici sub-
dore§te sa manence, fara sa aleaga doar acele alimente care implicati, problema nu poate fi rezolvata nici prin aceea ca daca
vor ramane In stomac. De asemenea, ea a afirmat ca sora ei va un membru al familiei subimplicat va deveni mai implicat §i
Inceta s-o necajeasca sau, oricum, a va necaji mai putin. Ea a aceasta ar conduce la solutie.
mai descris §i alte conflicte §i probleme pe care Ie avea cu sora (3) Nu se potrive§te nici ipoteza conform careia simptomul ar
ei, pe care familia 0 considera "fata cea buna". servi pentru a-I face pe parinti sa-§i ia mai In serios rolul de
Tntreaga familie a fost de acord cu faptul ca Maxine era cumva parinti, pentru ca ace§tia din urma cooperau bine, dar fetele se
diferita de restul familiei §i ca era important pentru ea sa fie comportau corespunzator varstei, Invatau bine §i erau destul de
independente.
privita ca a persoana diferita, de§i celorlalti membrii ai familiei nu
Terapeutul putea accepta definitia Maxinei (reactie automata
Ie era pe plac acest lucru.
de voma) §i solutia sugerata de aceasta: sa afle din ce cauza se
Reactia de voma era un fel de "secret" pentru ca nici parintii
Intempla acest lucru, dar familia §i ceilalti terapeuti mai
§i nici sora ei nu §tiau daca §i cand a face.
Incercasera acest tip de abordare, fara succes.
A§a cum aparea la prima vedere, nu era vorba de un pattern
Din acest motiv, terapeutul a decis ca problema va trebui sa
interactional axat In jurul reactiei de voma (daca A, atunci B),
fie definita In mod diferit, ca reprezentand 0 aberatie care scapa
reactia de voma §i atunci comportamentele C §i D.
de sub controlul Maxinei §i fami/iei §i 0 prive§te doar pe Maxine
Mama §i tatal verificau cam 0 data pe saptamana daca ea
§i s-a decis s-o cheme la psihoterapie pe clienta singura.
continua sa vomite, iar sora ei a necajea. Parintii se Intelegeau
Discutii/e cu pacienta au evidentiat faptul ca Maxine facea
bine §i pareau dispu§i sa faca orice pentru a-§i ajuta fiica.
toate lucrurile foarte bine: Invata bine, lucra pentru a ca§tiga
Terapeutul a cerut fiecarui membru al familiei sa aprecieze In
bani, se Intalnea cu baieti §i facea sport. Timp de doua §edinte
ordine ierarhica cine este eel mai deranjat de problema-simptom?
de psihoterapie, terapeutul §i echipa au fncercat sa solutioneze
Fiecare din cei patru a dat un raspuns diferit. Tatal a considerat problema acordand 0 noua semnificatie etichetei "sunt 0 fata
ca mama este cea mai afectata, marna §i Maxine au trecut-o pe diferita de ceilalti":
Psihoterapii scurte 151
150 Psihoterapii scurte

Terapeutul a fost de acord cu ea ca a fi diferit este un lucru Prin intermediul acestei sarcini §i prin angajamentul dEit "Tn
bun §i ca ea trebuie sa se straduiasca Tncontinuare sa fie diferita orb", simptomul involuntar devine voluntar.
§i ca ea va mai simti nevoia sa vomite p{ma cand va descoperi La §edinta urmatoare, fata a adus doar 2 chitante Tn 14 zile.
un nou mod, mai putin nociv, de a fi altfel decat ceilalti. Clienta a aflat acum de ce nu a mai vomitat: 0 costa prea
Aceasta abordare nu a dat rezultate, pentru ca Maxine nu a scump.
gasit 0 noua modalitate de a fi diferita §i s-a autodefinit ea ,,0 Terapeutul a modificat reactia de voma (a cum voluntara) pentru
victima neajutorata a starii de voma!". a modifica relatia (acum involuntara §i costisitoare) cu sora ei.
Reactia de voma se declan§a spontan §i solutia trebuia sa Maxine nu §i-a mai batut capul de ce a vomitat pana atunci, dar
aiba, de asemenea, un caracter spontan. Problema trebuia deci s-a straduit din rasputeri pentru a nu-i mai plati bani surorii sale.
sa fie reco nstruita. Din fericire, Maxine a mai oferit terapeutului Terapeutul a sugerat faptul ca, deoarece ea nu §tie de ce a
$i alte obiective, dintre care unul era legat de relatia cu sora ei. vomitat, s-ar putea sa mai vomite saptamanile urmatoare. Maxine
in cursul celei de-a treia §edinte, terapeutul a intrebat-o pe nu a fost de acord §i i-a demonstrat terapeutului ca se In§eala.
Maxine daca va face ceea ce i se va spune pentru a Tnceta sa Ea a relatat faptul ca nu-i plate§te bani surorii sale §i ca Tntre ele
vomite, fara sa afle de ce vomita §i fara sa se Tntrebe de ce apar mai putine conflicte.
terapeutul i-a cerut sa faca acellucru.
Modelele vechi, involuntare, de comportament au fost
Terapeutul a asigurat-o ca ceea ce i se va cere sa faca va
fi benefic pentru ea §i nu va fi ceva imoral, i1egal, periculos sau
inlocuite cu modele noi, de comportament voluntar, care nu mai
dificil. presupun retragerea.
Echipa terapeutica a decis ca interventia va da rezultate Tn
cazul Tn care Maxine va fi "victima neajutorata" a respectivei SIMPLIFICAREA DEMERSULUI TERAPEUTIC
in terventii.
Maxine a afirmat ca va §ti ca problema este rezolvataatunci
Abordarea psihoterapeutica sistemica postuleaza faptul ca
cand se va modifica relatia cu sora ei. familiile sau orice alte grupuri de subiecti nu reprezinta simple
Terapeutul a construit problema ca fiind de natura inter-
agregate de indivizi izolati, ci reprezinHi sisteme complexe aflate in
personala: una din surori atacand, iar cealalta reactionand Tn
interactiune ~i nu doar 0 suma a partilor componente. Din acest
mod involuntar, Tn mod defensiv, prin retragere.
motiv, schimbarea suferita de unul dintre membrii componenti ai
Terapeutul i-a spus clientei ca nu-i va face pia cere sarcina
sistemului se va repercuta asupra sistemului in ansamblu
terapeutica, dar ca s-a angajat s-o Tndeplineasca.
(Watzlawick ~i aI., 1967).
Pentru a spori expectatiile acesteia, terapeutul i-a spus ca
Aceasta ne permite, pe de-o parte, sa· minimalizam interventia
nu-i va dezvalui Tnca despre ce este vorba, dar ca este ceva
psihoterapeutica, iar, pe de alta parte, sa utilizam complexitatea
"teribil". Sarcina terapeutica a fost urmatoarea:
sistemului in construirea solutiei care insa trebuie sa fie adecvata
incepand de acum, ori de cate ori ea va vomita, ea va trebui
sa-i dea surorii ei 5 dolari fara sa-i of ere nici 0 explicatie §i sa-i rea~tatii sistemice, individuale ~i interpersonale.
In viziunea lui S h a z e r (1985), problemele reprezinta accle
ceara 0 chitanta pentru bani.
aspecte de care se plange clientul ~i asupra carora clientul ~i
Maxine a ramas stupefiata §i a spus ca sora ei 0 va considera
terapeutul pot intreprinde ceva pentru a Ie rezolva.
"nebuna", dar a acceptat sa Tndeplineasca sarcina.

L
152 Psihoterapii scurte 153
Psihoterapii scurte

Daca plangerea este un element in legatura cu care nu se poate Wa t z I a w i c k ~i Coy n e (1980) au descris 0 situatie in care
face nimic, atunci acesta nu reprezinta 0 problema, indiferent cat membrii familiei au venit la psihoterapie pentruca nu puteau suporta
de neplacuta este situatia. ideea ca tatallor a suferit un accident cerebral ~i, datorita depresiei
Sistemul luat in considerare in psihoterapie include: sale, recuperearea era dificila. Terapeutul a actionat asupra celor
1) clientul (cuplul sau familia); prezenti ~i drept consecinta s-a ameliorat ~i depresia tatalui, care
2) problema (plangerea sau simptomul); suferisc accidentul vascular.
3) tcrapeutul ~i eventual co-terapeutii aflati in spatele oglinzii
cu 0 singura fata; Un caz ilustreaza ap/icarea concepfiei sistemice In solufionarea
4) interaetiunile dintre elemcntele mentionate mai sus. unor dificultati maritale. Acestea au fost prezentate de sofie care
Conform conceptiei psihoterapeutice sistemice ~i holiste, s-a prezentat singura la terapie, soful nefiind In nici un fel inclus
schimbarea terapeutica poate incepe din orice punct al sistemului In acest demers.
(8 h a z e I' ~i Mol n a r, 1984 a). Astfel, de piJda, pentru ca solutia in finalul terapiei s-a constatat modificarea comportamentului
sa fie gasita, poate fi necesara 0 schimbare in cadrul echipei sofului ca rezultat la schimbarilor de comportament ale sOfiei.
terapeutice, a l110dului in care accasta abordeaza problel11atica D-na lonescu traia 0 stare de disperare §i panica In legatura
pacicntului, a interrelatiilor l11cmbrilor echipci terapeutice sau chiar cu casnicia ei. Ea se plangea de faptul ca sotul ie§ea adesea fn
a persoanei carc va indeplini rolul dc psihotcrapeut principal. ora§ seara fara ea sau nu venea acasa deloc. Acesta Ii spunea
Acuzelc clientului pot il11brilca forma plangerilor sotului sau ca iese Impreuna cu prietenul sau, care era necasatorit, §i ea 11
sotici in lcgatura cu mariajul, a parintilor sau a unui parintc in credea. Ori de cate ori ea Ii repro§a acest mod de comportare,
lcgatura cu atitudinca ~i comportal11cntul copilului etc. De cele l11ai el fi spunea ca nu are nici un motiv sa-§i faca griji. Drept urmare,
l11ulteori insa numai 0 persoana se prezinta la cabinetul terapeutului, ea accepta situafia respectiva §i chiar Ii dorea "petrecerea
de~i ar trebui sa seprczinte mai multc. Din accst motiv, dad nu ar frumoasa", con§tienta fiind ca indiferent cum va reacfiona ea, el
fi posibila abordarca holista, prezcnta doar a unui element al tot a§a va proceda.
sistcmului perturb at ar reprezenta 0 picdica in calea identificarii Ea ramanea acasa §i suferea de depresie, dureri de stomac,
solutici psihoterapcutice. diaree, crize de plans, dureri de cap §i avea chiar idei suicidare
Trcbuic totu~i subliniat faptul ca persoana care sc prczinta la pe care Insa Ie respingea datorita celor doi cop;; In varsta de 4
psihotcrapic este, de regula, cea cu acuzele ~i ncmultUlnirile cele §i 6 ani.
mai mari ~i, din accst motiv, cca carc dore~te cel mai mult sa Clienta tinea la casnicia ei §i era dispusa sa faca orice pentru
lucrczc cu tcrapeutul pcntru a modi fica ccva in legatura cu aria a 0 pastra §i a 0 face sa funcfioneze. Eaa lncercat sa vorbeasca
pro blematica. cu soful In legatura cu problema ei, sau sa accepte fn mod pasiv
Cu alte cuvintc, punctul de vedere interactional postuleaza faptul ceea ce se petrecea. Constatand ca cicaleala ei nu-I finea acasa,
ca modificarea l110dclului de cOl11portament al oricarui membru al ea s-a prezentat fa psihoterapie fn speranfa ca va gasi 0 solutie
sistcmului (fal11ilic, grup) va conduce implicit la modificari pentru a modifica situafia. C/ientei fi era clar ca orice schimbare
scmnificativc ~i la ccilalti mel11brii ai sistemului. trebuia s-o rea/izeze ea, sotul considerand ca lucrurile mergeau
Accasta supozitie sta la baza cficientei terapiei chiar dad nu se bine. in cazul In care nu reu§ea sa-I determine pe sot sa nu mai
prczinta la ~cdintc toti membrii familiei. Rezolvarca problemei piece, ea I§i dorea macar sa poata accepta plecarile lui fara sa
clicntului nu il11plica deci prczenta intregii familii la psihoterapie. mai sufere.
154 Psihoterapii SClirte 155
Psihoterapii scurte

Dna lonescu §i-a modificat de mai multe ori comportamentul Alt caz i1ustrat de S h a z e r (1988) arata modu1 in care
in speranta ca se va modifica §i comportamentul sotului, ceea schimbarea de1iberaHi produsa 1a 0 persoana poate influcnta nu
ce I-a determinat pe terapeut sa considere ca ea ar fi dispusa numai re1atia marital a, ci ~i un context psihosocial mai 1arg. Sotu1
sa mai incerce §i alte modele de comportament. nu a mai fost chemat 1a psihoterapie pentru ca problema parea sa
Ollonescu era criminalist §i acestor oameni Ie plac misterele. se rezo1ve mult mai bine 1ucrandu-se cu sotia.
Faptul ca el nu §tia ca sotia lui merge la psihoterapie a reprezentat
Cu doua luni inainte de prezentarea la psihoterapie, dl C., Tn
punctul de pornire pentru gasirea solutiei.
varsta de 72 de ani, pensionar at/at In ingrijire la azi/, a suferit
Terapeutul i-a adresat complimente clientei pentru rabdare §i
o cazatura inexplicabi/a care I-a lasat foarte speriat §i cu dureri
pentru ca a fncercat totul pentru a rezolva problema, dar i-a continue. Medicii considerau ca nu existau motive intemeiate
spus ca nu este suficient de misterioasa, pentru ca in orice
pentru faptul ca el nu-§i revenea la nivelul anterior de functionare.
casnicie este nevoie de putin mister. Terapeutul a alcatuit 0 Iista Starea sa a devenit tot mai rea, a pierdut 14 kg, refuza sa
de actiuni pe care dna lonescu trebuia sa Ie fntreprinda pentru coboare din pat, §i-a pierdut interesul pentru lucrurile care Inainte
a parea mai enigmatica: ii faceau pIa cere, a inceput sa fie tot mai irascibil, sa rejecteze
• sa se imbrace frumos §i sa iasa In ora§ fara sa spuna personalul de ingrijire §i sa solicite in permanenta prezenta sotiei
unde se duce, inainte ca sotul sa pIece de acasa; sale .
• sa nu fie acasa la 4 dimineata cand se intorcea sotul etc. fnainte de acest episod, dna C. lucra cu norma intreaga §i
Clienta a fost sfatuita sa nu exagereze §i sa nu Intreprinda ramanea cu sotul ei serile §i In week-end. Cand ea nu putea sa-I
actiuni de genul respectiv prea repede, dar sa se gandeasca la viziteze, el accepta acest lucru daca i se spunea dinainte.
cele sugerate. Oupa cazatura, sotia a raspuns solicitarilor tot mai insistente
Clienta a acceptat indicatiile§i a recunoscut faptul ca acestea ale sotului, crez{md ca astfel acesta se va recupera mai repede,
reprezentau exact opusul a ceea ce facuse ea. pana atunci. dar, spre surprinderea ei, el se simtea tot mai rau. Cu cat ea
La inceputul §edintei urmatoare ea a relatat faptul ca sotul nu incerca mai mult sa-i faca pe plac, cu atat sotul devenea mai
a mai plecat de acasa timp de 0 saptamana. Tn felul acesta, nervos §i 0 so/icita mai mulf. Tn acest punct, dna C. s-a simtit
c/ienta a inceput sa se simta stapana pe situatie. prinsa intr-o capcana: daca nu fI vizita zilnic §i nu facea ceea ce
Tn week-end~ul urmator ea a ie§it singura in ora§ §i s-a intors i se spunea, sotul ei nu numai ca se supara pe ea, dar crea
la unu noaptea §i I-a gasit pe sot a§teptand-o. Cei doi nu au probleme intregului personal, care ise plangea, facand-o sa se
comentat situatia. simta vinovata. At/andu-se in prag de pensie §i temandu-se ca
sotul ii va cere sa stea cu eltoata ziua, ea s-a gandit la
o alta interventie terapeutica a constat in a 0 invata pe clienta
sa-I indemne pe sotul ei sa pIece de acasa §i sa revina cat mai psihoterapie ca la 0 solutie a problemei sale.
tarziu noaptea. Cei doi sati s-au prezentat la psihoterapie, sotul fiind adus
intr-un carucior cu rotile. Tnmamentul in care a intrat in cabinet,
Tn urma interventiei terapeutice, clienta a capatat cel putin
acesta era extrem de furias. EI a negat ca ar §ti despre ce este
. iluzia ca poate controla comportamentul sotului, controlandu-§i
vorba, iar cand i s-a spus, a intrebat "stau aare lucruri/e chiar
propriul comportamenf. Aceasta schimbare incununata de succes
a§a de rau?".
a fost suficienta pentru a conduce la cre§terea increderii in sine
01 C. a refuzat orice discutie §i §i-a impins scaunul cu rotile
a clientei, fapt ce a pus bazele altor schimbari viitoare. afara din cabinet atunci cand ceea ce a auzit nu i-a can venit.
/
156 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 157

Terapeutului §i echipei sale i-a fost clar ca dl C. era un batrEm mai buna §i sa devina mai independent. 01 C. avea nevoie de un
plangaret, descurajat §i furios din cauzC1 dependentei §i fel de provOcare, ca de pi/da, sa dovedeasca faptul ca mai poate
i
neajutorarii sale. Atunci cand s-a spus acest lucru el a parut face ceva pentru sotia sa, a§a cum fflcea Inainte. I s-a sugerCit
mai activ, a negat ca ar fi adevarat, §i-a scos aparatul de auzit sotiei sa renunte putin la modul sau protector de a se comporta
$i §i-a Impins afara scaunul cu fotile. Dna C. a recunoscut faptul §i sa pretinda eEl se simte rau, neajutorata $i sa solicite sprijinul
ca i-a spus a$a ceva mainte caacesta sa cada. dlui C.
Terapeutul a emis ipoteza ca de§i dl C. realiza tot mai multe
La urmatoarea §edinta de psihoterapie, clienta a afirmat faptul
solicitar!, plangeri/e sotiei sale 11 enervau $i Ii sporeau teama ca
se afla In stadiul terminal al boW sale. ca sotul ei a avut 0 saptamana mult mai buna. Pentru prima
data, dupa luni de zile, el a afirmat ca Ii este foame §i a mancat
Cuplului i-a fost furnizat urmatorul mesaj:
m{mcare solida. Tn acela§i timp, el a acceptat sa mearga la
"John, noi suntem foarte impresionati de cat de greu Iti este
fizioterapie §i a lucrat mult pentru a-§i ca$tiga mobi/itatea.
sa ,nduri toate astea §i sa nu fii cu Judith tot timpul, dar In ciuda
acestor necazuri, ti-ai pastrat mintea Intreaga. Inca mai arati ca
Exemplul de mai sus ilustreaza modul in care doua ctichete
un barbat adevarat, carf] §tie ce vrea $i care nu a dat «In primire».
Suntem, de asemenea, impresionati ca dupa 42 de ani de "neajutorat" ~i "persoana care ofera ajutor" pot interactiona In
casnicie tii atat de mult la sotia ta. detrimentul ambelor parti. Comportamentele care se subsumeaza
Judith, ne impresioneaza §i eforturile tale sustinute de a-I fiecarei etichetc tind sa Ie confirme pc ale celeilalte ~i sa produca
face pe John fericit, avand In acela§i timp propria ta viata. Putine un model de escaladare a comportamentului patologic.
femei sunt atat De grijulii §i loiale ca tine.
Credem ca amandoi va aflati Intr-o situatie difici/a §i faptul ca STRATEGIILE TERAPEUTICE EFICIENTE
tu Judith te straduie$ti din rasputeri pentru amandoi, nu numai
pentru tine Insuti, este cu adevarat un lucru deosebit.
Putine Psihoterapeutii specializati In psihoterapie strategica considcra
.. femei sunt atat de altruiste".
ca pentru a gasi solu~ia problemei clientului, terapcutul nu are ncvoie
A fost stabi/ita apoi 0 Intalnire terapeutica doar pentru dna C.,
considerandu-se mai eficient sa se lucreze doar cu aceasta pentru de pre a multe dctalii in legatura cu problema ~i cauzele aparitici
rezolvarea problemei cuplului. acesteia. Intcrventia eficienHi ~i prompta implica initierea unar noi
La urmatoarea §edinta de psihoterapie, dna C. a aparut ca modele de comportament. Natura exacta a tulburarii pare sa IlU
fiind mai putin neajutorata. Ea se temea de faptul ca modificarea aiM atata importanta eata i-au acordat psihanali~tii.
starii sotului ei avea la baza 0 problema organica reala, pe care S h a z e r (1969) a elaborat 0 schema de interventie pomind de
medicii nu au identificat-o sau ca aceasta era un semn ca el la un caz clinic.
refuza sa mai lupte. o tanara a rupt relatia ell prietenul ei, de~i nu dorea acest lucru.
Clienta a mentionat faptul ca ei Ii displacea sa-§i viziteze Luni de zile dupa ruperea legaturii ea era obsedata de acest lucru,
sotul nu numai pentru ca acesta era aWt de pisalog, ci §i pentru avea vise legate de situatia respectiva, se autoacuza ~i Illcerca sit
ca personalul de Ingrijire era suparat pe ea pentru ca nu-I descopere ce anume a gre~it. Fata i~i amintea momentelc pl(k\ll~
determina pe batran sa se poarte mai bine. petrecute impreuna cu prietenul ei, cele neplacute ~i, IlIl1i IIk'N,
Terapeutul a afirmat ca, Inainte ca dl C. sa-i acorde sotiei finalul nea~teptat ~i de ndnteles al relatiei care purcu en tlnd.., 141\

sale mai multa libertate, el va trebui sa capete 0 imagine de sine se trans forme intr-o casatorie.

/
L.
158 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurle 159

Inainte de a se prezenta la terapie, tanara se gandea toata ziua potrivita pentru cuplurile care se cearta tot timpul. Ritualul impliea
numai la aceasta, iar noaptea avea deja co~maruri in legatura cu urmatoarele trepte:
problema ei. 1) Dati cu banul pentru a stabili cine incepe cearta.
Dupa ce terapeutul i-a explicat faptul ci:i era normal sa se 2) Ca~tigatorul va adresa repro~uri partenerului sau timp de 10
gandeasci:i la cele petrecute pentru a depa~i suferinta, acesta i-a minute, vorbind tara intrerupere.
trasat urmatoarele sarcini terapeutice pentru a 0 ajuta sa faci:i fata 3) Partenerul va riposta, la randul sau, tot timp de 10 minute,
cxistentei: dupa care urmeaza:
Ea trebuia sa gaseasea un loe lini~tit, unde sa petreaci:i 0 ora (cel 4) minute de tacere, dupa care se trage din nou la sorti.
mult 0 ora ~i jumatate) ~i sa fie totdeauna aceea~i ora din zi, notand Acest gen de interventie da rezultate mai ales in cazul cuplurilor
toate amintirile placute ~i neplacute legate de fostul pricten. Is-a in care ambii parteneri se plang in acela~i timp de faptul ca ccrturilc
nu mai contenesc.
indicat sa serie in zilele eu sot tot timpul, chiar daea frazele se
repetau identic. In zilele tara sot, la aceea~i ora, ea trebuia sa Schema terapeutica "intreprinde ceva diferit" a fost pus a Ia punct
citeasci:i ceIe scrise ~i apoi sa arda hartiile. de autor in 1978 ~i se potrive~te pentru situatia in care 0 persoana
In eazul in care gandurile nedorite 0 invadau la alte ore alezilei, se pHinge permanent de comportamentulaltei persoane, a tacut tot
ea trebuia sa-~i spuna in gand: "am alte lueruri la care trebuie sa posibilul pentru a rezolva situatia ~i se afla prinsa in cercul vicios
al secventei negative de interactiune care se repeta la nesfar~it.
ma gandesc aeum; ma voi gandi la problemele mele in timpul care
Ie este alocat" sau sa-~i noteze ea trebuie sa se gandeasea la problema Prezentam, pentru exemplificare, mesajul de interventic
terapeutica adresat parintilor unei adolescente ~i, dupa cum se poatc
ei la ora potrivita.
constata, aeesta capata un caracter standardizat (de S h a z e r, 1985,
Dupa trei zile, co~marurile s-au oprit, iar dupa a cincea zi au
p. 123).
disparut ~i gandurile obsesive. Sarcina terapeutici:i a implieat ritualul:
"Incepand de acum ~i pana la intalnirea no astra viitoare, fiecarc
"scrie, eite~te, arde!", mecanismele care stau la baza acestuia fiind
urmatoareIe: dintre voi va trebui sa se comporte diferit decat pana acum, atunci
cand 0 surprindeti pe Ana uitandu-se la televizor, in loc sa faca
I) Gandurile ~i preoeuparile obsesive se obiectiveaza ~i eapata ceea ce are de tacut, indiferent cat de ciudat sau nepotrivit vi se va
un caracter mai eoncret.
parea conportamentul respectiv. Ceea ce importa este doar faptul
2) Pentru pacient este mai u~or sa nu deruleze in minte gandurile ca, 0 data ce v-ati decis, chiar sa faceti ceva diferit".
negative, pentru ea este un timp anume stabilit pentru aeest Aceasta sarcina terapeutica poate fi transferata la 0 varietate de
lucru.
situatii, ea avand un caracter nespecific, clientilor neindicandu-li-se
3) Deoarece, gandurile negative nu mai sunt interzise, paeientului sa intreprinda neaparat ceva anume. Mai mult, nu este neaparat
ii vine u~or sa se gandeasca la alteeva, aeesta capatand un necesar ca terapeutul sa ~tie exact ce anume au intreprins clientii
control asupra lor. sai, sarcina terapeuticafiind foarte eficienta ~i in cazul plangerilor
4) Necazul, tulburarea au tendinta sa se disipeze ~i subieetul vag definite.
incepe sa-~i dea seama ca are ceva mai bun de tacut. Atunci cand clientii i~i formuleaza plangerile, ei descriu, de
Aceasta "reteta" este foarte eficienta in cazuI gandurilor obsesive. regula, actiuni diferite care s-au dovedit ineficiente. Cu toate acestea,
o alta schema terapeutidi pusa la punct de acela~i autor la 0 examinare mai atenta, se poate obseva ea to ate actiunile lor se
(S h a z e r, 1977) poarta denumirea de "lupta structurata" ~i este subsumeaza aceleia~i categorii. Astfel, de pilda, eearta, opririle de
Psihoterapii scurte 161
160 Psihoterapii SCllrte

la prcocuparilc favorite, bataia etc. se incadreaza in categoria mare Dupa ce a inventariat toate motivele pentru care clientii
a pedcpsclor. trebuiau sau nu trebuiau sa se lase de fumat, terapeutul a trasat
Sarcina "faccti ceva diferit" estc potrivita ~i in cazurile in care urmatoarea sarcina terapeutica:
clicntii sc pliing in lcgatura cu ineficienta actiunilor intreprinse de "fncepand de acum §i pana la §edinta viitoare acordati atentie
ci, actiuni care se integrcaza intr-o secvcnta repetitiva de la ceea ce faceti atunci cand rezi§ti tentatiei de a fuma, precum
§i la ceea ce face cela/alt atunci cand depa§e§te nevoia de a
comportament (de pilda, copilul manifesta crize de furie, iar parintii
reaqioncaza merell in acela~i mod). fuma. Unul din terapeuti crede ca tu, mama, te vei lasa prima' de
fumat, in timp ce celalalt terapeut considera ca fiul se va lasa
primul. Noi nu §tim insa cand va veti lasa voi de fumat".
Un baietel de 8 ani prezenta crize de furie atat acasa, cat §i
Peste 0 saptamana, atat mama cat §i fiul au relatat faptul ca
la §coala. Pentru aceasta, el era pus la colt, i se facea morala
au fumat mai putin §i au descris cu multe detalii activitatile alter-
§i uneori era chiar batut, dar nici una din metode nu a dat nici
native pe care Ie-au desfa§urat separat sau impreuna.
un rezultat. Ambii parinti au incercat sa-I recompenseze in
intervalele cand nu avea crizele de furie, dar §i aceasta metoda Terapeutii s-au intrebat din nou cine se va lasa primul. Dupa
s-a dovedit ineficienta. cinci §edinte de psihoterapie, ambii s~au lasat de fumat in acela§i
timp, de§i fiecare a firm a "sus §i tare" ca el a renuntat primulla
Parintii strigau adesea la el cand facea crizele respective.
tigari. De atunci, au trecut patru ani §i nici unul nu s-a mai
La sfar§itul §edintei de psihoterapie, terapeutul le-a spus sa
apucat de fumat.
faca ceva diferit atunci cand Mihai va avea criza. Cand s-a
declan§at criza, tatal i-a dat copilului 0 bomboana, fara sa spuna
un cuvant §i criza s-a oprit. Atunci cand Mihai a faGut criza in INEVITABILITATEA SCHIMBARII
prezenta mamei, aceasta a inceput sa danseze in jurul copilului,
in timp ce acesta urla §i, ca §i in cazul precedent, copitul. s-a Sarcina terapeutica pentru prima ~edinta de psihoterapic:
oprit din tipat §i crizele nu au mai aparut nici acasa, nici la "De acum ~i pana data viitoare a~ dori sa observi ell atentie ~i
§coala. sa descrii ceca ce se petrece in familia ta (viata ta, casatoria ta,
La prima vedere, aceasta solutie pare needucativa, pentru ca prietenia ta etc.) ~i tu ai dori sa continue sa se petreaca" (S h a z e r,
asocierea prajitura - criza de nervi ar putea conduce la intarirea 1984; Shazer ~i Molnar, 1984, b).
comportamentului problematic, dar in practica nu s-a intamplat Aceasta sarcina terapeutidi are menirea sa comute atentia
a§a, pentru ca actiunea nea§teptata a tat~/ui a creat un nou pacientului de la trecut la prezent ~i viitor ~i, in mod implicit, sa
context interpersonal in cadrul caruia copitul nu mai §tia la ce sa activeze expecta!ia schimbarii. De cele mai muIte ori, clientii se
se a§tepte de la tatal sau. Desigur, exista posibilitatea ca, daca a~teapta ca lucrurile sa mearga tot mai rau ~i acest mesaj sugereaza,
Mihai ar fi facut 0 noua criza §i tatal i-ar fi oferit prajitura, aceasta in mod indirect, faptul ca terapeutul ~i echipa sa au expectatii diferitc
actiune sa intareasca modul negativ de a reactiona. S-a dovedit ~i anume: "ceva ce merita sa se petreaca se va petrece cu siguranta"
insa ca actiunea unica §i neobi§nuita a fost incununata de succes. sau, mai concret, "lucrurile bune se petrec deja, fii atent la ele".
Acest mesaj de interventie este foarte adecvat pacientilor ~i
o mama a unui Miat de 15 ani s-a prezentat la psihoterapie familiilor care au simptome ~i obiective descrise in mod vag ~i care
pentru ca atat ea, cat §i fiul ei doreau sa se lase de fU(T1at. se considera victime lipsite de control asupra destinului lor ~i are
162 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 163

mcnirea de a crea, pe baza de autosugestie, a~a-numita "profetie membrii familiei nu putea descrie vreun obiectiv specific pentru
autolmplinita" In legatura cu evcnimentele viitoare. psihoterapie. Tatal dorea ca fiul sa se fntoarca la §coa/a, mama
Fcnomenul carc se produce este asemanator efectului dorea sa fnteleaga care este problema, iar Mickey credea ca
R 0 s en t h a I (1966), care a demonstrat experimental di per- totul s-ar rezolva daca el ar pleca de acasa.
formantcle elevilor cresc foarte mult daca profesorilor care lucreaza Terapeutul a adresat familiei complimente pentru faptul ca toti
cu ci Ii se spune ca ace~tia sunt supradotati, de~i aceasta informatie membrii ei erau dispu§i sa-§i sacrifice timpul pentru a rezolva
nu se bazeaza pc date realQ. problema §i pentru sprijinul pe care aratau dispu§i sa §i-I acorde
In cazul tcrapici, daca se creeaza expectatia ca se va petrece un unul altuia. EI a sugerat §i faptul ca decizia ar trebui amanata,
evcniment pozitiv Intre cele doua ~edinte de psihoterapie, acesta
pentru ca 0 situatie de criza conduce la deeizii proaste. Toti trei
chiar se va petrecc.
au fost de acord cu acest lucru. Apoi terapeutulle-a trasat sarcina
specifica primei §edinte §i i-a indicat tatalui sa nu mai tina arme
o familie s-a prezentat la psihoterapie fn stare de panica fn casa.
(S h 0 z e r 1985), pentru ca parintii, care aveau permis de port
Dupa 0 saptamana familia parea schimbata:
arma, au observat ca le-a disparut un pistol. Dupa ce au cautat
(1) Mickey s-a decis sa se intoarca la §coala, dar sa locuiasca
foarte bine, ei au gasit pistolul fncarcat ascuns printre lucrurile
la camin, (2) unde §i-a gasit singur locul (fn loc sa-i aranjeze
care faceau parte din echipamentul de schi al fiului lor mai mare,
mama sa). Mama a considerat aceasta decizie ca pe un semn
in varsta de 19 ani, respectiv, pe masca de la schi. intrebat fiind,
de maturitate. (3) Baiatul s-a oferit, de asemenea, sa-I ajute pe
acesta a raspuns ca in ten tiona sa-I foloseasca pentru tragere la
tinta. Mama §i-a pus fntrebarea daca fiul intentiona sa se sinucida tata la unele treburi casnice (zugravit) §i a (4) fmparta§it cate
sau sa-§i asasineze parintii, fn timp ce tatal se temea sa nu fie ceva din framantarile sale parintilor, (5) mama a ie§it de mai
utilizat pentru altceva (de pilda, 0 talharie). multe ori fn ora§ pentru Mickey, iar acesta (6) a avut grija, fara
Cu 0 zi inainte Mickey s-a fnscris la colegiu, a platit taxa, de§i ca nimeni sa i-o ceara, de cainii ei cand mama a fntarziat fn
fnainte el f§i exprimase dorinta de a pleca fn Canada fn loc sa ora§.
mearga la §coala. Parintii nu agreau ideea respectiva, dupa cum Acestea au fost evenimentele care s-au intamplat §i despre
nu agreal.f. nici situatia fn care f§i faceau griji fn legatura cu ce care familia dorea sa se repete mereu.
ar putea sa fnsemne pistolul fncarcat. Membrii familiei au considerat evenimentele 2, 3, 4 §i 5 ca
Desigur, deplasarea fn Canada reprezenta un rau mai mic fiind evenimente noi sau diferite de cele petrecute pana atunei.
dectH continua rea crizei, dar ceea ce doreau cu adevarat parintii Interventia terapeutica specifica celei de-a doua §edinte s-a
era ca fiul sa mearga la §coala §i sa-i placa §coala. centrat pe progresele pe care le-a realizat familia, terapeutul
Mama i-a dat fiului un ultimatum: sau va merge la §coala §i atragandu-Ie fnsa atentia asupra unor posibile recaderi.
la psihoterapie sau va pleca de acasa a daua zi. in cazul fn care
baiatul va refuza ambele alternative, mama va fi cea care va In "urma analizei propriilor cazuri reu~ite, precum ~i a cazurilor
pleca de acasa. S-a constatat ca nici unul din cei trei nu cadeau altor colegi terapeuti, S h a z e r (1985) a reu~it sa extraga unele
de acord asupra faptului daca plecarea cuiva de acasa ar putea reguli nescrise,care ghideaza atat formularea problemelor, cat ~i
duce la ceva bun, dar ceva trebuia totu§; fa cut. Nici unul dintre rezolvarea acestora.
164 Psihoterapii sClIrte 165
Psihoterapii scurte

• Succesele trecute
cand comportamentul simptomatie nu se produce, pentru a construi
sarcinile terapeutice.
In majoritatea cazurilor, clientul i~i descrie proble111a-simptom
Astfel, de pilda, doi soti se certau totdeauna joi seara, cand
avand tendinta de gencralizare ~i de accentuare a neajutorarii sale
sotul se intorcea de la piscina. Vineri, ei mai erau inca suparati
in fata unor situatii insunnontabile. Uncori, acesta va evoca, in
unul pe celalalt ~i atunci cand veneau la cina parintii sotului.,
cursu 1 interviului, ~i succcsele trecute, care nu crede ca ar avea
Relatiile dintre ei se indreptau apoi pana joia viitoare.
lcgatura cu situatia sa actuala. Dimpotriva, terapeutul considera ca Sotia, care mai mcuse terapie, a negat ea ar avea vreo atitudinc
aceste succese reprezinta temelia pc care sc poate construi rezolvarea negativa fata de piscina sau fata de socrii.
problemei clientului. Nu este indicat sa se sublinieze diferenta de Povestind despre certurile lor, sotul ~i-a reamintit ca intr-o seara
opinii intrc client ~i terapeut referitor la succesele trecute. cand s-a intors acasa, sotia era in vizita la vecini, iar el s-a cui cat
Ceca ce trebuia sa faca terapeutul este sa stabileasca ni~te lini~tit. Cand aceasta s-a intors acasa, pregatindu-se pentru 0 cearta,
conexiuni sau legaturi intre situatia A (succes in trecut) ~i situatia a fost surprinsa sa-~i gaseasca sotul adormit. In saptamzma respectiva
B (e~ec actual sau problema-simptom), in vederea gasirii solutiei. nu au mai avut loc eerturi.
Astfel, de pilda, 0 tanara s-a plans de faptul ca arc 0 parere Terapeutul a consemnat exceptia ~i a construit sarcinile pentru
proasta desprc ea, fapt ce 0 impiedica sa ia decizii in viata. Chiar acasa pornind de la aceasta: sotia trebuia sa "dea cu banul " in
daca in ccle din urma ea a luat 0 decizic, considera ca nu este in fiecare joi ~i daca se nimerea capul, ea trebuia sa pIece de acasa
stare sa duca la bun sfar~it ceca ce a hotarat. In cursul interviului, inainte de intoarcerea sotului. In cazul in care cadea "banul", ea
clienta a povestit desprc faptul ca prietenul ei obi~nuia sa bea, ca trebuia sa se comporte normal. Sotul trebuia sa noteze intr-un jurnal,
ci ii venea foarte greu sa nu bea impreuna cu el ~i ca in urma cu in detaliu, ce ganduri ii treceau prin minte atunci cand se intorcca
doi ani ea s-a decis,din proprie initiativa, sa se lase de bautura, acasa in fiecare joi. Cei doi soti erau apoi solicitati sa analizeze
dccizie de care s-a tinut, in ciuda nenumaratclor tentatii. diferentele. Aceasta sarcina urma sa provoace diferente in structura
Terapeutul i-a adresat complimente pentru ca s-a lasat de bautura comportamentului indiferent de modul in care cadea banul, pentru
~i ~i-a respectat hotararea, de~i multi alti oameni nu ar fi fost capabili ca sotul se intorcea acasa cu expectatia ca sotia nu va fi prezenta,
de acest lucru. Is-au adresat, in continuare, complimente pentru ca iar aceasta, la nindul ei, i~i modifica modul de comportare normal,
nu se forta sa ia decizii in legatura cu care, in mod incon~tient iar a te purta normal cand ti sespune sa faci acest lucru reprezinta
probabil, nu credea ca sunt bune pentru ea. Cu toate acestea, ea deja un punct de pornire pentru alt comportament.
trebuia sa continue sa se intrebe daca face bine sau nu in legatura In urma tragerii la sorti, urmatoarele doua saptamani sotia nu a
cu fiecare dccizic. Clienta a urmat indicatiile terapeutului ~i in plecat de acasa, iar certurile nu au avut loc. Sotul, care nu ~tia la
ce sa se a~tepte, nu s-a mai gandit neaparat la cearta care va urma.
urmatoarele saptamani a luat doua decizii importante ~i bune.
Urmatoarele saptamani, in loc sa mai "dea cu banul", sotia a faclIl
prajituri ~i certurile de joi seara au incetat pentru totdeauna .
• Excepfiile de 10 regula

Intr-un fel, exceptiile de la regula sunt asemanatoare cu succesele • Regula "sau/sau"

trecute. Deoarece, clientul i~i descrie problema-simptom in termenii


Adesea plangerile clientilor sunt difcritc In mod explicil :-UIII
"totdeauna", terapeutul trebuie sa identifice acele situatii de exceptie
implicit in termenii "eu am dreptatc; tu grc~c~li",
166 Psiholerapii scurte Psihoterapii scurte 167

So!ii care se comporta in felul acesta se simt deosebit de frustra!i • Regula "tertitudinW'
pentru ca ei nu au nici macar iluzia unui posibil compromis.
Atunci cand se prezinta la psihoterapie, fiecare dintre cei doi Deoerece sunt prin~i in capcana propriilor lor simptome, clicn!ii
soli ~i-l dorqte pc terapeut in cali tate de aliat, care sa-i spuna sunt siguri in privin!a detaliilor problemei care ii framanta, cat ~i
celuilalt ca el gre~e~te. in privin!a elementclor care fac problema deranjanta pcntru ci. Ei
In astfel de condi!ii, este contraindicat pentru terapeut sa fie de nu sunt capabili sa-~i exprime "necazul" cu claritate, dar sunt absolut
partea unuia dintre sOli sausa declare ca ambii sunt vinova!i. siguri de limitele problemei, de definirea; precum ~i de scmnifica!ia
Curand dupa nunta, un so! a venit la cabinetul de psihoterapie acesteia. Daca pacientii ar fi mai pu!in siguri de aceste lucruri, ci
pentru a se plange de faptul ca so!ia dorea sa continue sa iasa seara ar cauta solu!ia in afara psihoterapiei.
cu "fetele" 0 data pc saptamana. Din acest motiv, orice dubii legate de fiecare din elementele
ELconsidera ca persoanele indragostite nu ar trebui sa procedeze problemei-simptom pot fi utile terapcutului care dore~te sa gascasca
a~a, ci ar trebui sa-~i petreaca fiecare minut impreuna. Pornind de solu!ia problcmci. In general, faptele nu pot fi puse la indoiala, dar
la aceasta supozi!ie, el a ajuns la concluzia ca so!ia nu-l iubqte cu anumite elemente din context, da.
adevarat. Un barb at in varsta a relatat faptul ca ar fi auzit 0 voce care i-a
La randul ei, so!ia considera ca so!ul ei este excesiv de posesiv spus ca este condamnat. De atunci, relata so!ia sa, el ~edca la
~i ca atunci cand doi oameni se iubcsc, ei trebuie sa aiba increderc fereastra ~i a~tepta sa moara, netacand nimic, de~i nu prezcnta nici
unul in ceLalalt, acest lucru pcrmi!andu-Ie sa fie independen!i unul un simptom. So!ia a incercat sa-l covinga de faptul ca nu a auzit
de celalalt. Si ea a ajuns la conc1uzia ca nu este suficient de iubita. nimic, totul fiind doar un vis. Alte persoane, inc1usiv medicuL de
In acest caz, problema nu este ca so!ul are dreptate ~i so!ia nu, familie, i-au spus ca este "nebun", deoarece doar "nebunii" aud
sau myers. voci. Restul familiei tinea partea so!iei, incercand sa-l convinga de
Comportamentul sc va modifica doar atunci cand terapeutul va faptul ca se in~eala. Pacientul era insa convins de faptul ca cstc
inlocui la cei doi modul de gandire "sau - sau" cu ,,~i - ~i", adica condamnat, de~i nu ~tia exact cand va muri. Exaspcrata, ~i so!ia a
~i so!ul ~i so!ia au dreptate ~i nu au dreptate amandoi. inceput sa creada ca este "nebun".
In astfcl de cazuri, terapeutul trebuie sa dea dreptate ambilor Terapeutul a intrebat-o pc sotie daca sotul ei a fost din totdeauna
soli ~i apoi sa-~i exprime mirarea "oare cum pot doua pozi!ii corecte atat de credul, la care aceasta a raspuns negativ. Tcrapeutul a afirmat
sa duca la a~a ceva?" (Amandoi au dreptate, dar rezultatul este ca de~i nu 11cunoa~te inca prea bine, i se pare ca este 0 persoana
prost). Ajuns in acest punct, terapeutulle traseaza 0 sarcina pentru careia nu ar incerca sa-i yanda 0 ma~ina uzata. Sotia a ras, spunand
acasa pentru a rezolva acest paradox: simultan, cei doi sOli trebuiau ca, intr-adevar, pacientul este 0 persoana careia iti cste grcu sa-i
sa porneasca la plimbare in directii diferite, gandindu-se cu placere vinzi orice. Terapeutul a spus ca impresia sa se confirma, continuand
Lamodul in care se vor sim!i ~i la ceca ce vor face atunci cand vor sa se mire de faptul ca sotul a crezut ceca ce i-a spus vocea. Sotia
fi din nou impreuna. Aceasta interven!ie terapeutica a fost utilizata a mai furnizat numeroase exemple, cand sotul ei nu a vrut sa creada
timp de patru' ~edin!e. Dupa prima ~edin!a, cei doi au relatat faptul ceca ce i s-a sptis.
ca au incetat sa discute in contradictoriu despre problema respectiva. Terapetul a fortat putin nota, mirandu-se tot mai mult de faptul
In finalul terapiei, ei au relatat ca au ajuns sa valorizeze tot mai ca pacientul crede in "voci". In acest moment al terapiei, problema
mult timpul pc care il petreceau impreuna dupa activitati1e pc care nu a mai fost "este pacientul nebun?". Ci "cum a devenit el atat de
credul?".
Ie desta~ura fiecare separat.
Psihoterapii scurte 169
168 Psihoterapii scurte

Accsta a inccput sa aiba indoicli in lcgatura cu vocea ~i sa mai daca ai incerca acesta ... , ce ar fi daca lucrurile s-ar schimba ... "),
faca uncle lucruri in gospodaric. el sade~te samanta indoielii in mintea clientului sau.
Pentm ca terapia scurta sa fie eficienta, terapeutul trebuie sa
creeze la clienttil sau expectatii pozitive in legatura cu schimbarea,
• Regula "cu sus-ul in ios" motiv pentru care cuvantul dadi trebuie sa dispara din afinnatiilc
acestuia.
Terapeutul (S h a z e r, 1985) a primit la cabinetul de psihoterapie
Deci, nu se pune intrebarea "Ce ar fi dad schimbarea sc
o familic cu multiple problcme, familia fiind trimisa de asistenta
sociaIa: bunicul era invalid, tatal bolnav, iar cei doi baieti adolescenti produce?", ci "Cand se va produce schimbarea?".
Atunci dnd in psihoterapie sunt integrati mai multi membrii ai
crau cnuretici ~i avcau problemc ~colarc. In aceste conditii, mama
unei familii, se include 9i intrebarea aditionala: "Cine anume se va
spala toata ziua ccar~afurile murdarc.
modi fica primul?".
Dc~i asistenta sociala a spus ca enurezisul era problema centrala
In situatiile in care este yorba de mai multe problcme-simptom,
a familici, terapcutul a inceput ~cdintadiscutfmd cu mama desprc
terapeutul poate adresa ~i intrebarea: "Care schimbare sc va produce
ccar~afuri, dctergcnti ~i ma~ini de spalat. Foarte curfmd, terapeutul
mai repede?".
a aflat ca mama ~tia 0 multimc de lucruri in Icgatura cu spalatul,
iar tatal era expert in reparat ma~ini de spalat ~i instrumente de
uscarc; Enurezisul nu a fost nici un moment mentionat. Terapeutul
a adrcsat complimente mamei ~i tatalui in legatura cu cuno~tintele
lor 9i Ic-a spus ca toate aceste informatii ~i abilitati se pierd.
Enurezisul rcprezenta doar 0 parte a pattern-lui de comportament
dczadaptativ, cealalta rcprezentfmdu-o spalatul rufelor.
Asistenta sociala a ajutat-o pc mama sa-~i gaseasca un serviciu
ca spalatoreasa profesionista la 0 casa de copii ~i pc tata sa se
angajezc mecanic intr-un atelier de reparatii. Deoarece mama nu
mai avea timp sa spele, enurezisul a disparut atunci dind sarcina
spalarii a fost plasata pe umerii bunicului.
Solutia terapeutica in acest caz a fost construita pornindu-se de
la intrebarea;
"Daca mama nu mai spala, ce se petrece cu cear9afurile
murdare?" .

• Regula "dacu nu or exista dacu"

Problemele patologice insuficient definite se construiesc, de


regula, pornindu-se de la ideea pesimista ca schimbarea este dificila.
Din acest motiv, daca terapeutul se exprima dubitativ ("ce ar fi
Psihoterapii scurte 171

veni acasa ~i va cauta sa-l imbarbateze, a~a cum proceda sotia cu


el. Implicarea tatalui in problema copilului reprezinta metafora
pentru interactiunea sot-sotie. Mai mult, una dintre actiuni 0
inlocuie~te pc cealalta pentru ca, atunci cand tatal 11ajuta pc copil,
sotia nu-l mai ajuta pc sot.
METAFORELE ~I ROLUL LOR iN PSIHOTERAPIA SCURTA
e 10 e Mad a n e s (1990) distinge mai multe functii inte-
ractionale ale metaforei:
1) Functia de comunicare: violenta fiului poate reprezenta
expresia supararii mamei.
2) Functia de substituire a problemei: frustrarea mamei in Icgiitura
el 0 e Mad a n e s (1990) propune un model de psihoterapie cu fiul poate fi 0 metafora pentru frustrarea ei cu privire la
scurta, organizata ~i sistematica, care se incadreaza in demersul comportamentul sotului, puHind chiar inloeui respectiva frustrare.
terapeutie strategic. 3) Functia de a genera apropierea ~i de a intari ata~amentul
Conform abordarii strategice, terapeutul i~i asuma deplina dintre doua persoane: astfel, 0 cearta intre tata ~i fiica poate fi 0
responsabilitate cu privire la tot ce se petrece in cabinetul de metafora pentru disensiunile dintre soti, avand menirea sa mcntina
psihoterapie ~i planifica strategia de interventie pentru fiecare in cuplul unit.
parte, abordand clientul intr-o maniera directa. ,
In situatiile in care comunicarea are un caracter metaforic,
Nu se utilizeaza etichetarile diagnostice ~i nici un caz nu este problemele pacientilor sunt dificil de rezolvat, pentru ca mesajclc
considerat tara sperantii. nu spun ceca ce ele par sa spuna ~i subiectii se afla mereu prin~i
Alte particularitati ale terapiei strategice sunt: in capcana unor secvente repetitive de comportamente patologice.
• utilizarea umorului ca metodii terapeutica; Autoarea descrie patru niveluri de interactiuni familia Ie, cu
• abordarea clientului se realizeazii intr-un context situational mctaforele sale caracteristice, fiecare nivel coresptll1zand unui grup
~i interactional, contextul fiind reprezentat, de regula, de specific de probleme. In acela~i timp, ea prezinta ~i patru strategii
familie; terapeutice impreuna cu metaforele caracteristice respectivclor
• utilizarea comuniciirii indirecte, cu caracter metaforic.
strategii. Uncle din aceste strategii sunt clasice, iar altele sunt
C I 0 e Mad an e s (1990) considerii cii abordarea metaforica
elaborate de auto are (M a den as, 1990).
reprezintii un element central al acestui tip de psihoterapie, pentru
ca mesajele furnizate de clienti nu reprezintii totdeauna ceca ce elc
par a fi. Astfel, de pildii, dacii cineva spune "imi dau dureri de ETAPA I. DOMINAREA ~I CONTROLUL
cap", persoana se poate referi la mai multe feluri de neplaceri.
Speciali~tii in psihoterapie strategicii subliniaza ~i faptul ca, In special la niveluri socioculturale sciizute, oamenii sunt
adesea, un anumit fel de interactiune dintre doua persoane poate , interesati mai ales sa se domine unii pc altii ~i sa lupte pentru
reprezenta 0 metaforii pentru 0 alta interactiune. putere ~i pentru a-~i controla propria viatii ~i viata cc1orlalti.
AstfeI, de pilda, un sot se intoarce aeasii de la serviciu supiirat Datorita unor astfel de motivatii, au loc comportamente de tip
~i ingrijorat, iar sotia sa incearca sa-lineurajeze ~i sii-IIini~teasca. delincvent, consum abuziv de droguri ~i alcool, tulburari de
in cazul in care copilul va prezenta 0 afeetiune dureroasa, tatal va comportament ~i chiar eomportamente bizare. Membrii familiilor au
172 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte ]73

tendinta de a se opune unul altuia in mod antagonist, iar eom- ce va facilita reorientarea acestuia spre un eomportament mal
portamentul simptomatie trebuie privit ea 0 modalitate de a-i domina aeceptabil.
pe ceilalti. Seopul fiecarui membru al familiei este de a domina in Terapeutul va introduce In cursu 1 terapiei meta fora care sa se
interesul sau personal, iar starea afectiva cel mai freevent intalnita In refere la reguli ~i reglementari care conduc la stabilirea adevarului;
astfel de familii Cll probleme este teama, deoarece eontrolul ~i se refera la lini~te, supravietuire, pedepse drepte ~i compensari.
dominatia sunt asigurate prin intermediul intimidarii ~i exploatarii.
Sarcina terapeutului este sa redistribuie puterea intre membrii • Negoderi ~i eonfrade
familiei ~i sa modifice modul in care puterea este utilizata.
Comunicarca in cadrul familiei disfunqionale este eentrata in Negocierile eu pnvlre la utilizarea banilor, cre~terea copiilor,
jurul metaforclor legate de crima, razboi ~i pedepse, iar distanta raporturile cu rudele, timpul liber ~i viata sexuala, reprezinta
dintre rude este prezentata ea 0 separare, cand de fapt aee~tia sunt elementele de baza ale oricarei terapii de familie ..
strans legati unii de ceilalti. Diferentele dintre strueturile de Terapeutulli ajuta pc membrii familiei sa-~i exprime preferinteIc
personalitate ale membrilor familiei sunt considerate atat de mari, ~i sa ajunga la compromisuri reciproce. Rezultatul acestor negocieri
ineat eonflietele par a fi ireeonciliabile, strueturile respective fiind, poate imbraca forma unor contraete scrise Intre membrii familiei.
dc altfcl, foarte asemanatoare. Tehnica negocierii este utila mai ales atunei eand violenta
Astfcl, de pilda, 0 familie s-a prezentat la psihoterapie pentru ca izvora~te din conflictele care au loc din cauza banilor. 0 solutie
fiul in varsta de 15 ani arunca benzina pc langa zidurile casei ~i se posibila este aceea de a incheia un contract cu privire la utilizarea
juca aprinzand chibrituri. banilor, contract care sa deseurajeze violenta. Astfel, de pilda, in
Copilul 0 ameninta pc mama cu bataia ~i se comporta cazul unui sot care se purta violent cu sotia, i s-a cerut acestuia sa
11ccorespunzator in multe privinte. Parintii se purtau urat unul eu puna 100 de dolari la banca ~i apoi s-a negociat un contract prin
celalalt ~i avusesera 111trecut aecese de violenta reciproca. care sotul se obliga sa fie de acord ca daca el i~i va mai lovi sotia,
Tcrapeutul a emis ipoteza ca fiul, fdnd ingrijorat (desigur la aceasta sa dea banii mamei sale sau copiilor din prima casatorie.
nivelul incon~tient) de multiple problemc pc care Ie aveau parintii, Dacapana la sfiir~itul anului sotul nu-~i va mai lovi sotia, cei doi
incerca sa-i ajutc atragandu-le atentia asupra sa. De~i aceasta ipoteza vor utiliza banii pentru a se simti bine In concediu.
era probabil adevarata, urgenta 0 reprezenta Insa conduita Miatului, Exista numeroase variante ale acestei strategii, dar in toate
carc putca da foc casei. eazurile, principiul care sta la baza strategiei respective este simplu
Strategiile terapeutice utilizate 111acest caz au fost corectarea ~i anume sa facem consecintele comportamentului violent mai
ierarhiilor, negocierile ~i contractele, modificarea beneficiilor, neplaeute pentro agresor deeat pentro victima.
precum ~i ritualurile ~i sarcinile terapeutice. C 1 0 e Mad an e s arata ea eerturile In legatura eu banii pot
reprezenta 0 metafora pentro dezaeordurile In legatura eu problemelc
• (orectarea ierarhiei in eadrul familiei sexuale .

In cazul adolescentilor ~i tinerilor cu conduita antisociala sau • Modifjearea benefidilor


lipsita de control ~i cand parintii sunt binevoitori, se poate trasa
sarcina ca bunicii ca aiM grija de copil, pornindu-se de la ideea ca Uneori, actde ostile realizate de catre un membru al familici
varstnieii vor exercita asupra copilului un control mai bland, fapt sUnt reeompensate eu grija ~i atentie. In astfel de situalii cstc ncccsar
174 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 175

sa se inverseze situatia astfel incat ostilitatea unui membru al familiei mentinerea simptomului dedit renuntarea la acesta. Astfcl, ne
sa se transforme in gratificatie ~i nu in suferinta pentru ceilalti. reamintim cazul descris de Hal e y in 1984 (cazul apartine lui
Astfel, de pilda, dacii intr-o familie sunt doi frati, unul rau ~i Mil ton E r i c k son), in care unui pacient cu insomnii rebele i
unul bun, terapeutul trebuie sa aranjeze astfel lucrurile indit de s-a trasat sarcina ca dacii nu adoarme imediat, sa frece parchetul in
fiecare data cfmd fratde rau se poarta udit, cel bun sa primeascii un toata casa. ,
cadou sau un privilegiu special. Mai precis, in loc sa fie pedepsit Sarcina trebuie sa fie mai dificila decat simptomul, dar in acela~i
fratcle cel rau, este recompensat eel bun. In urma unei astfel de timp benefica pentru pacient.
intervcntii, nu numai ca problema prezenta este rezolvata, dar se Sarcinile dificile cu caracter interactional sunt deosebit de
l110dificii ~i relatia dintre frati. interesante.
De pi Ida, i se poate cere unui sot sa faca un dar soacrei sale ori
de dite ori se manifesta comportamentul problema .
• Rituoluri ~i sarcini teropeutice dificile
Deci, sarcina dificila reprezinta ceva ce este dezagreabil pentru
Ritualurile sunt utile pentru realizarea unei tranzitii de la 0 etapa pacient, dar care poate ameliora relatia sa cu ceilalti.
la alta a vietii de familie sau pentru a indica 0 tranzitie la nivdul
unei rc1atii. ETAPA a II-a. NEVOIA DE DRAGOSTE
Scenariul ritualului trebuie sa fie proportional cu severitatea
problemei pentru care cuplul se prezinta la psihoterapie. La nivelul al doilea, pc care autoarea il considera mai inah,
Pentru problemele minorc, se poate indica, de pilda, sarbatorirea
C 10 e Mad a n e s (1990), afirma cii oamenii sunt motivati mai
unci zile de na~tere sau 0 excursie pentru vizitarea rudelor.
Pentru un moment serios de criza marital a este necesar un ritual ales de nevoia de a fi iubiti. Problemele patologice specifice acestui
nivel sunt depresia,anxietatea, fobiile, dezordinile conduitei
de tipul reluarii ceremonialului de ciisatorie.
alimentare ~i singuratatea. Membrii familiei se lupta unul cu celalalt
Ritualurile sunt in mod special utile atunci cand membrii unui
pentru a obtine afectiune ~i nu de putine ori pun in actiune
cuplu sau familii trebuie sa treacii peste lucrurile rele pc care ~i
Ie-au facut unii altora. comportamente autodesctructive.
Astfel, de pilda, un copil se poate comporta astfel incat sa fie
AstfeJ, de pilda, unui cuplu in cadrul caruia sotul ~i-a maltratat
pedepsit pentru a atrage atentia parintilor asupra sa. In acela~i fel,
sotia, iar aceasta a incercat sa-l ucida, i s-a recomandat sa-~i taie
sotia poate dezvolta un simptom invalidant, de pilda, agorafobie,
parul sa-l puna intr-o cutie facuta. dintr-un material de valoare, sa
faca 0 excursie la munte, unde cei doi au fost in timpul logodnei solicitand, in felul acesta, in mod incon~tient desigur, atentia ~i
grija sotului.
~i sa ingroape cutia, ingropand in acela~i timp toate Jucrurile rele
din trecut pe care sotii ~i Ie-au facut unul celuilalt. Stiind unde a Nevoia de a fi iubit poate dezvolta 0 serie de calitati deosebite
fost ingropata cutia continand parul lor, cei doi se puteau intoarce ale fiintei umane, dar poate accentua ~i defectele acesteia, conducand
la egoism ~i spirit distructiv.
oricfmd acoJo pentru a-~i aminti trecutul ~i pentru a nu-l mai repeta.
Aceste ritualuri reprezinta metafore care au rolul de a-i reuni pe Deoarece nevoia de dragoste este adesea frustrata, interrelatiile
membrii cuplului intr-un mod pozitiv. dintre parteneri se caracterizeaza prin solicitari excesive ~i prin
Sarcina terapeutica dificila a fost pus a la punct de Mil ton tendinta de a eritica partenerul. In astfel de situatii, terapeutuJ trebuie
E l' i c k son ~i are menirea de a face mai dificila pentru pacient sa contribuie la ceca ce auto area nume~te redistribuirea dragostei
176 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurle 177

In cadrul familiei, In cadrul ci'ireia comunicarea se centreaza In o tanara bulimica era permanent criticata de tatal ei, medic,
jurul durerii morale, a frustrarii ~i vidului. Adesea, cand unul dintre pentru comportamentul alimentar. Aceasta I~i "pedepsea" tatal
membrii familiei este suparat, celalalt se Imbolnave~te. mancand mult $i ce nu trebuie ~i apoi vomitand ~i luand laxative.
Temele dominante ale conf1ictelor $i preocuparilor familiei sunt TeFapeutul C 1 0 e Mad a n e s (1990) Ie-a trasat sarcina celor
simptol11,ele,problel11ele sexuale sau cele materia Ie, iar eonfruntarea doi sa discute In fiecare zi despre politica, tatal fiind liberal, iar
dirccta este Inlocuita de ~antaj ~i Incercari de manipulare. fiica avand convingeri conservatoare. Cum era ~i firesc, discutiilc
In astfel de situatii, terapeutul trebuie sa deplaseze comunicarea degenerau In cearta, subiectul fiind politica ~i nu deprindcri Ic
la un nivel mai abstract, introducand metafore care sa implice alimentare ale fiicei. Relatia dintre tata ~i fiica a devenit mai
Increderea reciproca, pre cum $i 0 componenta ludica, cu caracter interesanta ~i bulimia a fost depa~ita.
simbolic. o strategie asemanatoare consta In modificarea amintirilor
Problemele interpersonale sunt experimentate prin intermediul timpurii ale unor adulti, referitoare la relatia lor cu parintii. Aceasta
jocului dramatic $i, astfel, ele nu se mai pot transforma In simptome strategie este utila mai ales pentru persoanele care sufera de
somatice. Tehnicile utilizate implica, de regula, prescrierea ritualizata autostima scazuta, deoarece au fost maltratati In copilarie de parinti
a comportamentului problcma. hiperautoritari.
Astfel, de pilda, 0 adolescenta bulimica a primit sarcina Terapeutul Ii spune c1ientului sau ca trebuie sa fi existat 0
terapeutica de a amesteca mancarea Intr-un vas $i de a 0 arunca persoana binevoitoare ~i calda pe care probabil a uitat-o ~i care a
apoi la toaleta In prezenta Intregii familii, In loc sa vomite pe exercitat 0 influenta pozitiva asupra sa In copilarie, astfel
ascuns, iar un sot depresiv a fost sflituit sa se prefaca deprimat, iar explicandu-se trasaturile sale pozitive de astazi. Se sugereaza ideea
sotia, care nu ~tia daca se preface sau nu, trebuia sa-l Incurajeze ca acea persoana ar fi putut fi bunica, 0 matu~a sau poate un profesor.
(Cloe Madanes, 1991, p. 23). Ineet, Incet, persoana I~i va reconstrui amintirea uitata, ne-
Terapeutul Inlocuie~te metaforele legate de dorinta ~i vid interior, amintindu-~i persoana care s-a purtat frumos cu el. In cazul In care
cu cele care exprima siguranta $i bunastarea psihica. Mesajul "este paeientul I~i aminte$te una sau doua scene in care a fost tratat binc,
un joc" va Inlocui mesajul "este suferinti'i". terapeutul ii va spune ea probabil exista ~i alte astfel de amintiri.
Strategiile propuse de C 1 0 e Mad an e s (1990) sunt ur- Daca pacientului ii vin in minte scene negative, i se eere sa Ie
l11atoarele: contracareze eu cele pozitive. Tehnica da rezultate mult l11aibune
In relaxare sau hipnoza .

• Realizarea unor modificari in inteructiunea parinte-copil


• Premiere a simptomelor

Terapeutul observa faptul ca un comportament patologic al Este specificii terapiei prin interventie paradoxala ~i cons(a in
copilului poatc avea functia de a atrage atentia tatalui care este aceea ca daca 0 persoana vine la terapie pentru a se elibera de un
distantcu el. In acest caz, strategia terapeutica este de a-i implica simptom, terapeutul ii cere sa manifeste cat mai mult simptol11ul
pe tata ~i fiu Intr·o activitate pozitiva (de pilda, li se poate trasa respectiv.
sarcina terapeutica sa se joace Impreuna, astfel Incat fiul nu mai Astfel, daca, de pilda, clientu1 are dureri de cap, terapl.:utul ii
are voie sa puna In actiune un comportament patologic pentru a-~i cere sa aibi'i ~i mai multe dureri de cap ~i mai intense, dar la
mentine relatia cu tatal sau). anumite ore sau in locuri dinainte stabilite.
171'\ Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 179

Astfel, unui eopil piroman i se poate eere sa faca focul sub sa sarcina imaginara, eare nu reprezinta alteeva de cat 0 metafora
supravegherea tatalui, de diteva ori pc zi, astfel incat aceasta sa se pentru dificultatile din cadrul cuplului.
trans forme intr-o obligatie, la fcl ea temcle ~colare. Mil ton E r i c k son obi1;)nuia sa istoriseasea pacientilor sai
Pentru cuplurile care se cearta mereu este recomandabila strategia povestiri care contineau in sine solutii posibile ale problemei.
prin care li se cere, la anumite ore ~i in anumite zile, sa procedeze
astfel: unul dintre soti ii va spune celuilaIt timp de zece minute • Mimarea simptomului
toate nemultUlnirile sale, in timp ce celalalt trebuie sa taca ~i doar
sa spuna la sfar~it "imi pare rau draga". In urmatoarele 10 minute, Adesea, simptomul are drept scop obtinerea unui beneficiu
procedura se inverseaza. In felul acesta, seeventa negativa de secundar care este dragostea 1;)iatentia celorlalti.
eomunicarc este blocata. Astfel, un copil poate acuza dureri de stomac pentru a obtine
dragostea ~i atentia mamei, iar un sot depresiv, sprijinul afectiv al
sotiei sale .
• Premiereo unei oeJiuni cu coroeter simbolic
'In asemenea situatii, terapeutul poate solicita copilului sa pretinda
Atunci cand paeientii sunt implicati in actiuni auto destructive, ca are durerea respectiva, iar parintilor sa-l incurajeze ca ~i cum
este indicat sa Ii se prescrie actiuni repetitive care sa simbolizeze durerea ar fi adevarata. Atunci cand beneficiul secundar este obtinut
actul autodestructiv, fiira a avea insa consecintele acestuia. fiira prezenta simptomului, acesta, nemaifiind necesar, va avea
tendinta sa dispara.
De regula, actele autodestructivc au drept scop incercarea de a
pedepsi pe cineva care nu da dovada de suficienta dragoste~i atentie
fata de subiectul in cauza. ETAPA a III-a. A IUBI ~I A PROTEJA
Strategia este utila in cazul bulimiei, tricotilomaniei sau altor
comportamente autoagresive. C 10 e Mad an e s (1990) arata ca la nivel ~i mai elevat,
Astfel, de pilda, in cazul paeientei bulimice descrise de C 10 e oamenii sunt motivati de dorinta de a-i iubi ~i proteja pc ceilalti.
Mad an e s (1991), membrii familiei trebuiau sa cumpcre mancarea Aceasta nevoie poate ~coate la iveala calitati deosebite, cum ar fi
favorita a aeesteia, iar paeienta trebuia sa amesteee, in prezenta compasiunea, generozitatea, bliindetea, dar ~i defecte ca: pose-
t~1l11iliei,toate alimente\e intr-un vas ~i sa Ie arunce la toaleta. sivitatea, dominanta, violenta ~i tendinta de a se amesteca nejustificat
o alta modalitate de a utiliza simbolurile consta in preserierea in vietile celor dragi.
unei povestiri metaforicc. Astfel de situatii apar in cazul parintilor care i~i pedepsesc copiii
Terapeutul va selccta cele mai importante clemente ale situatiei pentru binele lor, a sotului care i~i domina sotia pentru a 0 proteja
problcmatice, Ie transforma intr-o metafora pe care 0 prezinta sau a profesorului care i~i critica mereu elevii pentru a-i face sa
invete mai bine.
elientilor sau le-o traseaza ea sarcina pentru aeasa.
Astfel, de pilda, C 1 0 c Mad an e s (1990) a solicitat unui I~ cazul in care 0 persoana se dovede1;)te incapabila sa aiM grijil
cuplu eare se certa tot timpul sa scrie 0 lucrare in eare sa furnizeze de obiectul dragostei sale, ea va avea tel1dinta de a recurgc la
sfaturi unei intreprinderi imaginare eare dore~te sa-~i rezolve uncle mijloace indirecte de a-~i demonstra grija respectiva.
probleme cum ar fi conflietele la nivelul conducerii sau amenintarea De pi Ida, un copil poate sa-~i mal1ifeste grija ~i afectiunca pcntrll
ca angajatii Val' parasi intreprinderea. Fiecare sot va primi propria parintele sau, distragiindu-i atentia de la necazurilc de la sCl'vicill

J
180 Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte J 81

prin faptul ca prezinta 0 anexietate nejustificata sau tulburari de • Reunirea membrilor familiei
comportament.
Grija parintelui pentru copilul cu probleme ii va distrag~ acestuia Atunci ciind problema familiei este legata de teama de separare
atentia fata de propriile probleme, dar costul acestui tip de de persoana iubita, sarcina terapeutului este sa reuneasca ~i sa
interactiune consta in sacrificarea intereselor ~i placerilor copilului reconcilieze familia ~i sa vindece [anile produse de interactiunile
~i astfel, de~i dragostea este mobilul care declan~eaza 0 astfel de patologice, astfel inciit separarea sa nu mai fie necesara.
secventa comportamentala, starile afective care VOl' domina pacientii Astfel, C 10 e M ad a n e s (1990) citeaza cazul unei paciente
prezentfmd probleme ca: amenintari sau tentative de suicid, tendinte cu atacuri de panica pe care Ie credea legate de relatia ei cu actualul
spre abuz ~i neglijare, obsesii, crize de nervi, tulburari de giindire prieten. Ea era mama a trei baieti mari, care; plecasera de acasa ~i
sau sentimente de culpabilitate. nu au dat nici un semn de viata timp de ciitiva ani. Terapeutul,
Terapeutul are sarcina de a modifica maniera in care membrii impreuna cu fostul sot au ajutat-o sa dea de urma baietilor, care au
familiei i~i acorda dragoste ~i protectie unul celuilalt, pre cum ~i fost invitati la 0 reuniune de familie. Dupa ce a avut loc reconcilierea
cine are grija de cine. familiei, simptomul pacientei a disparut.
Comunicarea intre membrii unei familii cu astfel de probleme Adesea, unul dintre membrii unui cuplu se manifesta iubitor, in'
se centreaza in jurul ideilor de moarte, lipsa de speranta, epuizare, timp ce ceHilalt este rejectant ~i refuza sa vina la terapie. Intr-o
lipsa de control ~i culpabilitate. astfel de situatie, cea mai bun a strategie este invatarea pacientului
Specificul acestor interactiuni consta in aceea ca atunci ciind cum sa-~i recii~tige partenerul, cum sa-l intcleaga, sa-i respecte
un membru al familiei este nefericit, un altul dore~te sa moara. libertatea ~i sa-i ofere acea dragoste de care are nevoie.
Metaforelc utilizate se refcra la faptul ca cineva este inchis, prins
in capcana, ca ~i-a pierdut libcrtatca. Membrii familiei au senzatia
• Schimbarea rolurilor ("cine ajutii pe cine")
ca au picrdut controlul asupra giindurilor ~i vietilor lor, deoarece
aqiunile pe care Ie intrcprind au drept consecinta punerea in Unerori, beneficiul secundaI' al simptomului cste de nutunl
pcricol a vietii celorlalti. altruista, acesta aviind drept scop sa ajute pe cineva.
Parca se isca un fel de competitie intre membrii familiei in o fiica aunei marne depresive poate face 0 tentativil de lIuield.
legatura cu cine este mai autodestructiv ~i mai vinovat. care are menirea de a 0 face pe mama sa rcnun~c III ~h:pn.1l'lhl \1t
Terapeutul trebuie sa induca 0 metafora care sa sugereze dragoste, pentru a-~i ajuta fiica.
umor, fcricirca de a fi impreuna, inversand in acela~i timp ierarhia
Strategia terapeutica se refera la a-i cere 111U1l1td 114 •• pr.tld
referitoare la cine are nevoie de ajutor ~i cine trebuie sa acorde cleprimata, iar fiicei sa se prefaca ca 0 ajutl\, incm'Ajllld~OjJ\WAftd
ajutorul. cu eajocuri sau exprimiindu-~i dcschis drnyulitQlI,LpQtlll
Acesta va construi secvente de interatiune in care copiii sa acorde este ca mama ii cere in mod mascut ujutol' tliCQld",
ajutor parintilor, in felul acesta, membrii suicidari sau dczechilibrati mod mas cat, inceardi 5-0 ajutc prin intcmnodi\ll tII'I••••
ai familiei i~i VOl' reca~tiga autocontrolul ~i VOl' deveni sprijinul
celorlalti.
Sarcina terapeutica face en solicih\nll\ 111.1n.' Il•••••••
h•••
~i ii pune la dispozitie fiicci 0 l1uml~rAnon.•dl.'NGUNAdl.-t1 tV"!il
La acest nivel, cele mai eficiente strategii sunt: mama.
IX2 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 183

oaWi strategie consUi in schimbarea persoanei care va prezerita Astfel, de pilda, unui veteran al razboiului din Vietnam, obscdat
simptomul. Astfel, de pi Ida, intr-o familie in care exista un copil de atrocitatile vazute sau comise, i se poate sugera sa doneze bani
,,1'au" ~i altul bun, i se poate cere ~i copilului bun sa faca unele sau sa lucreze pentru 0 organizatie care se ocupa de fiii orfani ai
prostii pentru ca nu este drept ca fratele cel rau sa-~i atraga oprobiul militarilor cazuti in lupta (C Ie 0 Mad a n e s, 1990, p. p. 31).
Intregii familii ~i sa ajunga pana la urma sa-~i ruineze existenta. o alta strategie consta in "crearea" unor amintiri pozitive.
Exista cupluri care se cearta pentru fel de fel de fleacuri: cine
• Inversarea ierarhiei duce gunoiul, cine spala vasele, cine ~i ce i-a repro~at partenerului
etc. Ace~tia se concentreaza asupra aspectelor negative ale existentei,
Accasta strategie se potrive~te in cazurile in care parintii apar ignorand faptul ca ei tin unul la celalalt.
ca incompetenti, ncajutorati, suferind de boli somatice, consumatori Terapeutul va interveni in mai multe etape.
de alcool sau droguri, abuzivi sau neglijenti fata de copii. La inceput, Ii se va cere sotilor sa-~i aminteasca momentcle cele
Copiii Ii iubesc pe parintii, iar ace~tia nu Ie acorda dragoste ~i mai frumoase petrecute impreuna, apoi terapeutul va accentua faptul
p1'o!ectie. ca 10 ani de acum incolo nu va fi important cum spala vasele, ci
In astfel de situatii, terapeutul va trasa sarcina copilului (sau doar momentele frumoase vor fi retinute.
copiilor) sa aiba grija de un aspect al vietii parintilor, aspect care Terapeutul va 1'ecomanda apoi sotilor sa realizeze impreuna cate
i-a1' putea face pc aee~tia mai fericiti. Copiii ii pot indemna pe un lucm frumos care sa poata reprezenta 0 aminti1'e pozitiva pentru
parintii sa iasa mai des in ora~, Ie pot prepara dejunul sau ii pot mai tarziu.
Indemna sa plece in week-end, terapeutul cerandu-Ie sa vina cu cat
mai 1l1ultesugestii de actiuni care le-ar face placere parintilor. Aceste
ETAPA a IV-a. RESENTIMENTELE ~I IERTAREA
sarcini trebuie sa aiM un caracter ludic ~i sa fie in acord eu varsta
copiilor, astfel incat sa nu reprezinte un efort pentru ei.
La al patrulea nivel, problemele principale care apar in cadrul
familiei tin de resentimente ~i de iertare, conflictele fiind legate de
• ACfiunile pozitive
incest, abuzuri sexuale sau acte de sadism .
Atunci cand oamenii ~i-au produs traume unii altora sau au la
Unii clienti se prezinta la psihoterapie nutrind sentimente baza resentimente, reactii de tip "doliu", minciuna, secretiza1'e,
depresive de inutilitate, culpabilitate $i autodevalorizare, fiind auto-depreciere, izolare $i disociere, principal a traire afectiva fiind
obsedati de ganduri legate de propriullor e~ec sau de lipsa de sens sentimentul de ru~ine legat de faptul ca nu poate ierta ceea ce i s-a
a existentei. intamplat.
In loc' sa-i contrazica, terapeutul trebuie sa Ie spuna ca este In astfel de situatii, terapeutul trebuie sa renegocieze cui ii revine
posibl1 ca ei sa fie lipsiti de valoare $i tocmai pentru ca nu sunt ru~inea, pentru ca de multe ori victimele sunt cele blamate.
importanti ar trebui sa se daruiasca int1'-o masura mai mare altor Comunicarea intre membrii familiei se invarte~te in jurul
persoane pentru care viata arc importanta. Li se recomanda sa aleaga secretului, pentm ca ace$tia se tern ca scmiterea la iveaHi a ceca ce
anuinite persoane, daca este posibil legate de sentimentele lor de s-a petrecut Ie va aduce ~i mai multa ru~ine. Secretizarea II1Sa
culpabilitate, ~i sa faca pentru acestea actiuni anonime cu caracter mentine aliante nepotrivite ~i fac incestul ~i abuzurile sa fie in
ca1'itabil. continuare posibile. Metaforele comunicarii se refera la ignora1'ea

1£-
IR4 Psihoterapii scurte 185
Psihoterapii scurte

$i Iipsa con$tientizarii, empatiei $i responsabilitatii, cei implicati grad at $i in etape, astfel incat, sub indrumarea protectorului, membrii
comportfl11du-se dupa regula "calau-victima". familiei sa poata sa-$i acorde iertarea reciproca. Astfel, daca tatal
Terapeutul va trebui sa introduca metafore referitoare la s-a comportat abuziv fata de fiu, protector poate deveni 0 bunica
spiritualitate $i unitate, prezentand simboluri care se refera la sau un unchi care va urmari ca faptele respective sa nu se mai
compasiune $i la stari afective superioare. Membrii familiei sunt repete. La inceput, familia va fi supravegheata atat de protector, cat
dirijati treapta cu treapta de Ia abuzuri spre comportament reparator $i de serviciile sociale, urmand ca in final sa se ocupe de caz doar
protectorul.
$i spre acordarea protectiei reciproce. Se pune accentul pe realitate
$i responsabilitate, iar ipocrizia $i minciuna sunt inlocuite cu
comunicari deschise $i sincere .
• Acordarea unor reparatii morale (iertare ~i cuinta)
Strategii utilizate in acest stadiu sunt:
Reprezinta 0 strategie utilizata in situatiile in care a existat un
• (rearea unui sistem de referintu pozitiv caz de abuz sexual in familie, produs de un frate mai mare asupra
unuia mai mic, in cazuri de incest intre tata $i fiica, de abuzuri
Aceasta implica ameliorarea calitatii vietii $i ct:earea unei fizice $i chiar in cazul unoI' abuzuri petrecute cu mai mult timp in
atmosfere incarcate afectiv pozitiv. Terapeutul va face eforturi pentru urma. Strategia are efecte terapeutice atat asupra agresorului, cat $i
a ameliora comunicarea, asertivitatea, precum $i capacitatea asupra victimei $i poate suferi astfel de modificari in cat sa se
membrilor familiei de a darui $i de a primi dragoste. Acesta va adreseze doar unuia dintre cei doi.
aminti clientilor sai, ori de cate ori este posibil, ca ei au venit ]a Terapia are loc in trepte. La inceput, terapeutul discuta cu toaUi
psihoterapie animati de dragoste $i compasiune $i ca ei sunt in familia pentru a obtine informatii in legiitura cu cine $i ce i-a Tacut
cautarea unei vieti bune $i a unui mod mai bun de relationare unii altuimembru al familiei. Aceasta $edinta are un efect bcncfic
cu ceilalti. Aceste comentarii VOl' tinde sa opreasca interventiile deoarece este pentru prima data cand membrii familiei discutii
pline de ostilitate ale membrilor familiei unii fata de cei]alti. deschis despre celt petrecute. Apoi, terapeutul il intreabil pe agr()sol'
Aceasta strategie presupune $i utilizarea umorului $i a reducerii de ce fapta sa este rea, iar acesta din urma ii raspunde ca a fost 1II1
la absurd, pentru ca atunci cand oamenii nutresc emotii negative act violent, impotriva religiei, impotriva legii etc.
irationa]e unii fata de ceilalti, introducerea unor comunicari cu Terapeutul va sublinia ca actul respectiv a fost negativ nu nU111111
caracter ludic poate declan$a noi modele comportamentale. pentru motivele mentionate ci $i pentru un alt moliv. ~i IHltlln., ua
a produs durere in sufletul celui agresat, expliciind thptlll ell
• Gasirea unui protector fel, sexualitatea $i spiritualitatea sunt oarecul11 ICj,tlltc fl,
un atac in plan sexual poate fi mai diu dccflll1lt IOn de
In cazurile de abuz sau neglijare, chiar existenta familiei ea un asemenea, un atac in plan sexual produc() 0 dUI't'I'Q 1ft
tot unital' este amenintata. Pentru a rezolva astfe1 de situatii, in sufletul victimei, ci $i in sufletul agl'csmulul p
terapeutul trebuie sa gaseasca 0 persoana puternica $i responsabila, sa faci a$a ceva unci fiinte, mai nlcN untl' Bin
face parte din familia ta. I~ ac()st l1lull1cmt
care sa fie un membru mai indepartat al familiei sau un vecin (nu
terapeutul), ciireia sa i se transfere responsabilitatea in legatura cu ai familiei, care afirma Crt ~i victhllllA"
familia aflata in impas. Acest transfer trebuie sa aibil loc· in mod asculta cu intelegere $i sublinilucA t'ap.\d
Psihoterapii scurte
Psihoterapii scurte 187

durcre suflctcasca mamei victimei, tatalui ~i celorla1ti frati care ar


fost brutalizat candva. De asemenea, pacientul trebuie sa fie
fi dorit sa apere victima.
con~tient de faptul ca zeci de mii de copii au suferit ~i sufera
Apoi terapeutul ii cere agresorului sa se a~eze in genunchi ~i sa
diverse brutalitati ~i ca ceca ce este important cste ca victima sa-~i
ceara iertarc victimei, care poate sa-l ierte dacii dore~te, dar nu este
aducii contributia Ia 111cetarea unor astfe] de dureri ~i nedreptati. Se
obligatoriu sa 0 faca. Dupa ce familia cade de acord asupra faptului urmare~te, cu alte cuvinte, separarea de trecut ~i dezvo]tarca unui
ca rcgretele ~i cainta agresorului sunt sincere, ~i ceilalti membri ai sentiment de ul1itate ~i comuniune cu restul omenirii.
familiei cad in genunchi in fat a victimei, exprimandu-~i regretul de
a nu 0 fi protcjat. In cazul in care victima nu este prezenta, agresorul
i'~i poate exprima regretele ~i fata de restul familiei. In continuare,
terapeutul discuta cu membrii familiei consecintele repetarii unei
astfcl de fapte antisociale, consecintele care ar trebui sa duca la
cxpulzarca vinovatului din cadrul familiei. Terapeutul va gasi apoi
unul sau mai multi protectori pcntru victima. Agresorului i se cere
sa i'ntreprinda ~i 0 actiune concreta cu caracter reparatoriu, ca de
pilda sa doneze ni~te bani pcntru educatia victimei.
Se discuta apoi un program de activitati normale pentru victima
~i agresor, ambii fiind i'ucurajati sa i'utrctina dit mai multe re]atii
socia]c cu persoane de varsta lor.
Inainte de i'ncheierea terapiei, terapeutu] va trebui ti;l, recHideasca
dragostea mamci pentru agresor, s:1-1ajute pe acesta sa-~i acorde
lui i'nsu~i iertarea. Trcbuie sub]iniat, de asemenea, faptul ca victima
uu este responsabila pentru actele agresorului .

• Compusiune ~i unitute

Strategia este utila pentru subiectii traumatizati, care au fost


victime ale unor nedreptati, care sunt obsedati de aceasta situatie
~i care i~i amintesc mereu ~i incearca sa inteleaga ce Ii s-a
i'nHimplat.
Dupa ce terapeutul a ascultat eu caldura ~i lntelegere cele
petrccute, acesta va trebuie sa conduca lucrurile catre 0 incheiere,
astfel ineat paeientul sa-~i directioneze atcntia catre ]ucruri mai
constructive, subliniind faptul ca pacientul are mai multe lucruri in
comun cu terapeutul sau cu prietenii dedit cu copilul din el care a
Psihoterapii scurte 189

Terapeutul: Buna ziua! Cu ce va pot fi de folos?


Clientul: 0, cu nimic. Nu ar fi trebuit sa vin aici.
T' Dar de ce? Aici este un loc pUicut, unde lumea se simte bine.
C: Poate, dar am impresia ca peretii se strang ~i camera devine
tot mai mica.
T' Nu m-am gandit la asta. Ma simt relaxat. Nu ti se pare ca este
(ONDITIILE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE relaxant aici?
C: Nu pot suporta sa stau aici, trebuie neaparat sa ies afara.
T' Hai sa vedem ce este! (terapeutul se apropie de client) Da,
da, acum Inteleg ce se intampla. Intr-adevar, peretii pardi se mi~ca.
?oate di problema cea mai importanta care se ridica In cazul Se mi~ca de parca ar fi ni~te valuri, valurile marii. Iti place marea,
psihoterapiei eonsta In aceea ca multi terapeuti Ineearea sa 0 nu-i a~a?
Incadrczc Intr-un sistem tcoretic coerent, terapia fiind apreciata In C: Da, Imi place.
Cunqie de limbajul conceptual utilizat sau de ~coala terapeutica In T' Mi se pare ca umbrele de 12epereti ii fac sa para ca valurile
cadrul careia a aparut (psihoterapie cognitiv-comportamentala, marii, care se lqvesc de tarm. lmi place sa stau la soare ~i sa
psihotcrapic erieksoniana, terapie seurta, terapie de familie etc.). In privesc valurile. Tie nu-ti 'place? •
felul aeesta, tcrapeutul ~i elientul devin selavii unui model In loe C: Da, Imi place chiar foarte mult.
T' ~i caldura Incaperii se aseamana cu soarele care te face sa te
sa utilizezc respectivul model pentru a servi intercselor clientului.
relaxezi tot mai mult,sa prive~ti valurile ~i sa visezi vise frumoase ...
Lan k ton (1990) introduce notiunea de "terapie efieienta",
~ti ce vreau sa spun, nu-i a~a?
apreeiind valoarea aeesteia In functie de trei criterii:
C: Da, ~tiu. Imi aduc aminte ... (expiratie prelungita urmata de
• relatia client-terapeut;
pauza) ~i Imi pare bine ca am venit aici.
• practica terapcutica;
T' ~i mie imi pare bine. lmi face placere sa stau de yorba ell
• experienta persanala a autorului In ealitate de client ~i terapcut.
tine. Cum te nume~ti?
Faetorii speeifiei relatiei elient-terapeut, care eontribuie la
Conversatia care a urmat a avut ca tema utilizarea drogurilol' dl'
sucecsul psihoterapiei sunt urmatorii (L a n k tan, 1990):
catre client. Acest tip de dialog este specific psihotcrnpici
ericksoniene ~i consta in aceea ca terapeutul "pune Ull piciol' pI>'
infelegerea ~iintolnirea dientului pe terenul sau terenul clientului in timp ce piciorul celalalt ramanI.' pc tcrcnuJ "Au
propriu".
Autarul insista asupra faptului ca abardarea terapeutica trebuie
Dupa ce a fost captata bunavointa clicntului, !lcest" Cldo
sa fie unica pentru fieeare client In parte, a~a cum sublinia In
lucrarile sale Mil tan E r i c k san. Pentru a ilustra madul In ~i motivat sa gaseasca 0 alternativa la problema Sll. nlltll'nAtl
sa-i permita sa-~i actualizeze resursele latentu dc u ruee
care terapeutul 11 InHilnqte pc client pc terenul sau, S t e ph e n
vietii cotidiene. Exemplul prezentat mai SWi ilu"trt
Lan k ton (1990, p. 63) reda urmatorul dialog terapeutie, realizat
care autorul (S t e ph e n Lan k t () n. 19\1O) I'lbOl'ct_
In cadrul primului contact eu un paeient taxieoman.
cu tulburari de perceptie In il1tcl'I'cln~ic ell mocUUllM'
Clientul intra In eabinetul de psihaterapie ~i din modulln care
atitudinea terapeutului implicand cmpat.!znro, Ifl.I\tUl,
se prezinta acesta, rezulta faptul ca el are 0 atitudine negativa fata
motivare ~i ghidare.
de psihaterapie.
100 Psihoterapii scurte 191
Psihoterapii scurte

i
ncredere in sine ~i in ceilalfi eticheta cu earacter limitativ ~i devine 0 realitate. In acela~i mod,
daca acesta decide ca pacientul a facut cea mai buna alegere pentru
Pcntru a fi eficient, terapeutul trebuie sa accepte realitatea pc a face fata existentei, ~i aceasta decizie va tinde sa se trans forme
care 0 prczinta clientul chiar daca aceasta nn corespunde in realitate.
convingerilor sale, el mimand faptul cii este convins de "realitatile" Astfel, terapeutul va crea impreuna cu clientul lumea alegerilor
clientului; ca de pilda, de faptul ca peretii se mi~ca. ~i a limitarilor clientului.
Aceasta empatizare are insa ~i aspecte negative, in sensul ca
tcrapeutul uu va putea empatiza cn violenta, ura ~i actele anti so-
ciale ale unora dintre clienti. (oredarea obiectivelor imaginare ~i a metodelor inefidente de atingere
a acestora
In astfel de cazuri, daei nu se poate evita psihoterapia, este
necesar ca terapeutul sa se protejeze ~i sa-~i priveasca paeientul Adesea, simptomele clientilor rezulta din anumite obiective
printr-un "telescop" ~i nu prin "microscop". imaginare puse in practica pI'in intermediul unoI' l1i.etode ineficiente.
o data stabilita relatia terapeutica, terapeutul va ghida clicntul Astfel, de pilda, un biirbat poate ineerca sa-~i salveze imaginea $i
spre 0 noua lume construita, tinfmdu-se seama de experientele respectul de sine comporti'mdu-se ca 0 persoana geloasa, in speranta
anterioare ale clientilor ~i care implica formarea mior noi atitudini, ca sotia va pHinge, se va scuza ~i-i va marturisi dragostea. Sotia, la
stari ernotionale, comportamente ~i a unor noi moduri de randul ei, poate spera ca sotul va con~tientiza latura tandra ~i slaba
autopercepere ~i autoevaluare a propriei persoane. a personalitatii sale ~i ii va solicita sprijinul, astfel incat ea se va
simti utila. Rezultatele VOl' fi dezastruoase pentru ca ambii utilizeaza
metode gre~ite de atingere a unoI' obiective cu caracter imaginal'.
Sii-i simpatiziim pe dienfii no~tri
Barbatul nu trebuie sa-~i construiasca respectul de sine pc baza
In cazul in care terapeutul nu-~i simpatizeaza clientul, el nu aprecierilor exterioare pe care Ie realizeaza sotia, iar aceasta ar
poate intra in relatie empatica cu acesta ~i nu poate simti ce trebui sa se simta utila datorWi propriilor sale calitati ~i actiuni $i
simte eI. nu pentru cii sotul are nevoie de ea. Fiecare din eei doi partcncri
S t e p hen Lan k ton (1990) estc de parere ea daca nu ne dore~te ceva de la celalalt pentru a completa ceea ce lipSe$tll dill
place ~i nu avem incredere in client, este mai binc sa-l recomandam modul in care i~i percep propria persoana. Ceca ce ar trcbui sii Ihdl
ei ar fi sa modifice aceasta realitate interioara, astfcl Inl:lll plll'lUII
altui terapeut, iar daca acest lucru se intampla prea frecvcnt,
care lipse~te sa nu mai trebuiasca sa vina din extcrior. I)~PliWlll' Iolft
terapeutul insu~i arc nevoie de psihoterapie.
ar fi bine ~i ca ei sa-~i acorde mai multa atentic unlll l.~Clllillilt dM'
doresc ca relatia lor interpersonala sa fie mai bllnn,'
Construirea realitiifii terapeutice Terapeutul trebuie sa-l ajute pe client sa-$i slllhilcfllI\JA0"',
~i sa utilizeze metode adecvate pentru a h: IItiny •.
Atunci cfmd clientii se percep ~i se concep pc ei in~i~i intr-un S t e ph e n Lan k ton (1990) dcscric c"1.u.lun,
mod care ii limiteaza, terapeutul va trebui sa schimbe cu fermitate
pubertate care pretindea ca arc Intlllnirl ell un tUIt,
aceasta atitudine ~i sa-i conduca la solutii terapeutice care nu implica muzicarock prin metode telcpaticc. t~\\ lI.lut ..
limitari ~i pc care ei Ie descopera singuri. care se imbraca biiiete~te $i VOl'bl;ll\ fJU ." •• :
Astfel, de pilda, daca terapeutul decide ca 0 persoana trebuie sa Majoritatea psihiatri]or III' n onn.td,
ia medicamente antidepresive, aceasta constatare se transforma intr-o i-ar fi prescris tratamcnl I1II.l{Jh.um"ft.k~
192 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 193

Terapcutul a fost dc parcre cii fata este perfect nonnala ~i face Utilizate eficient, amintirile legate de experiente anterioare pot
exact ce trebuie sa faca un copil la varsta pubertatii ~i anume contribui la construirea motivatiei pentru actiunile prezente.
"Invati!" sa aiba Intalniri cu pcrsoane de sex opus. Aeeste Incercari Terapeutul Ie solicita adesea clientilor sai aflati In hipnoza sau
reprezentau acte de curaj din partea ei, mai ales datorita faptului cii relaxare sa converseze eu eopilul din interiorul fiintei lor sau sa sc
tatal era pcnsionat medical, nu aducea decat foarte putini bani acasa, relationeze cu parintele "ea ~i cum" scena ar fi reala, pcntru a
nu Intretinea relatii sexuale cu mama fetei de 12 ani, era rece, ostil scoate 1£1 iveala resurse cognitive, afeetive ~i comportamcntalc care
~i chiar agresiv cu familia. sa fie puse I'n actiune I'n situatiile prezente.
In ciuda acestui comportament al tatalui, cele doua fetite (pacienta
avea ~i 0 sora mai mica) se comportau fircsc, numai' ca ele nu
utilizau mijloacele adecvate pentru a ajunge sa aiba Intalniri cu Ajutarea c1ientilor sa-~i miireasca repertoriul de abilitati pentru
baietii. Obiectivul pacientei In cauza avea un caracter imaginar rezolvarea problemelor
(Intalnirea cu un artist), obiectivul put and fi adecvat daca ar fi fost Atunei cand clientii se amelioreaza, interactiunile familiei au
yorba de un tanar de varsta ei.
tendinta de a se cent~a spre altceva deeat spre' simptomul eare a
Abordand In acest fcl problema, terapeutul a deplasat-o din cadrul dispamt ~i este dificil de presupus ce anume va aparea In cadrul
patologicului In sfera normalitatii. aeestor interactiuni pentru a se restabili echilibrul In cadru!
Acesta a lucrat la I'neeput cu parintii, mai ales cu tatal, redandu-i sistemului familial. Membrii familiei sc vor relation a altfcl unii ell
accstuia Incrcderca In sine ~i dirijandu-l In a~a fell'ncat sa acordc eeilalti ~i se va pune problema unoI' noi optiuni comportamcntale
mai multa atentic fiicei salc. Efcetul asupra acestcia a fost cvident, din cadrul procesului de rezolvare de probleme.
fctita Inecpand foarte curand'sa primeasca tclefoancdc la colegi de Strategiile de rezolvare a problemelor din cadrul familiilor, pot
~eoala. fi, de pilda, solicitarea ajutorului, punerea in actiune a unei atitudini
protectoare, discutiile In contradictoriu.
Atunei cand clientii se modificii, ei vor interaetiona 1£1 £lIt niwl
Utilizarea ~edintei de psi hot era pie pentru a motiva dientii in directia
schimbiirii unii eu altii :;;iatunci simptome cum ar fi anxietatea, team a, (kpl't,sIl1.
insomnia, tulburarile sexuale, singuratatea, dependentn ele dW6&lII'l
sau violenta, vor ocupa un lac mai putin important in clldrul
Actiunilc Intreprinse de terapeut In cursul ~edintelor de existentei lor. Probleme patologice eare nu reprezintli 1I11~'ov"do.'.
psihoterapie au ~i menirea de a-I face. pe client sa se raporteze
ineercari inefieiente de atingere a unor seopuri gl'o~jl ~RtulIlIt'"
altfcl la realitatea Inconjuratoare.
Adesea, discutiile ~i comunidirile cu caracter metaforic Ie
vor avea tendinta sa dispara, iar terapeutllJ va tl'cbul MI•• I
client sa-~i rezolve pe alte cai prob!emclc clIl'cnlO,
reamintesc clientilor despre experientele lor trecute. eu toate aeestea,
S t e I' hen Lan k ton (1990) nu insistii pe expcrientelc treeute ~i
pc rclatiilc pc care Ie-au avut ace~tia cu parintii In copiliirie decat Ajutarea c1ientilor so mentina achlzlflli. obUnt'.
In masura In care aceste experiente pot motiva clientul sa priveasca
altfel realitatea prezenta. Astfel, de pilda, exprimarea ostilitatii fata
In eadrul modelului sau, S t (1 ph" nr..,
dc tata In cursul transei hipnotice, 11 poate facc pc clicnt sa fie mai un accent deosebit pe mcnlinol'tlll ltohllUI
se poate realiza prin intcrll10dlul \lnOf -
aservit eu partenerul de viata.
externa, pentru ca atllnc! cAnd ,., •• ,
]04 105
Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte

anumit comportament care este Intarit ~i de societate, respectivul ca problema lor era ca aveau relatii sexuale pre a rare. Terapeutul
comportament va avea tendinta de a se stabiliza. :;;i-aimaginat ca ace:;;tia aveau contacte sexuale la cateva saptamani
Intarirea comportamentelor adaptative nou achizitionate. trebuie :;;ile-a vorbit aproximativ 0 jumatate de ora, avand In minte aceasta
realizata In functie de patru niveluri aflate In interactiune reciproca. supozitie. La un moment dat, terapeutul a simtit ncvoia unei prccizari
Astfel, tcrapeutul trebuie sa aiba In vedere: ~i a Intrebat ee Inteleg ei prin relatii scxuale putin frecvente, la care
1) Trebuinta de evolutie psihica ~i biologica. sotul a raspuns In mod spontan: "de trei ori pc zi".
2) Exceptiile clicntului ~i auto-monitorizarea, autoadministrarea Din aeel moment, terapeutul a inceput sa fie tot mai atent cu
de Intariri pozitivc ~i negative; lucrul asupra imaginii de sine. modul In care clientii W inteleg problema-simptom.
3) Sanctiunilc sociale (din partea familiei ~i persoanelor de
aceca~i varsta).
Stabilirea ~i infelegerea semnificafiei unui contract terapeutic
4) Cerintc sociale cu caracter mai larg (vecini, norme socio-
culturale ). Dupa ce a aflat In ce consta simptomul, terapeutul nu trebuie sit
In masura In care se realizeaza 0 concordanta Intre trebuintele traga imediat eoncluzia ca pacientul dore~te sa se modifice.
~i sanctiunile specifice diferitelor niveluri, se poate obtine ~i mentine Problema cea mai fecvent IntiUnita in cursul psihoterapiei consta
stare a de sanatate fizidi ~i psihica. In aceea ca terapeutii nu pot preciza ce anume cred clientii ca
o psihoterapie eficienUi va trebui sa ajute clientiisa achizitioneze trebuie sa realizeze In cursul psihoterapiei. Din acest motiv,
sau sa utilizcze abilitati din sfera perceptiva, cognitiva, afectiva :;;i terapeutii nu ~tiu In ce directie sa-~i Indrepte energia, iar clientii se
comportamentala, care sa raspunda trebuintelor de evolutie :;;i comporta relativ indiferent fata de ceea ce se petrece In ~edinta de
autorealizare, precum ~i de solicitarile ecosistemului. psihoterapie, nu se gandesc la terapie cand se afla in afara
Terapia trebuie astfel conceputa Incat sa contribuie la producerea cabinetului ~i nu-:;;i Indeplinesc sarcinile pentru casa.
unor schimbiiri specifice :;;ievidente la toate nivelurile mentionate, Stabilirea unui contract referitor la obiectivul general al terapiei
mai precis sa genereze noi sentimente, sa Inlocuiasca gandurile precizeaza ce anume crede clientul ca va obtine daca va atinge
negative, disfunctionale eu altele pozitive~ sa produca modifieari la obiectivul respectiv.
nivelul imaginii de sine, sa consolideze noi roluri soeiale ~i sa Terapeutul nu trebuie sa faca presupuneri, ci sa obtina informatii
reorganizeze structurile familiale. precise. Astfel, daea 0 clienta afim1a ca dore~te sa scape de mama ei,
acesta trebuie sa-i adreseze 0 Intrebare de tipul urmator: "de ce dore~te
sa faca lucrul acesta?", iar daea pacienta raspunde ca dore~te sa se
FACTOR II CRE~TERII EFICIENTEI PSIHOTERAPIEI (LANKTON, 1990)
elibereze de anxietate, de asemenea, terapeutul nu trebuie sa presupuna
ca este mai bine sa scapi de anxietate, ci sa aprofundeze problema,
Identificarea problemelor
Intreband: "ce ai dori sa faci atunci cand te vei simti mai putin anxi-
Dc eele mai multe ori, elientii i~i exprima plangerile sau oasa?" sau: "de ce crezi ca ar fi mai bine sa simti mai putina anxietate?".
simptomele in termeni vagi,situatie In care terapeutul trebuie sa fie Stephen Lankton (1990) este de parere ca terapeutul
mai riguros In ghidarea aeestora In directia formularii clare a trebuiesa continue cu Intrebiirile pana cand clientul Intelege exact
problemelor. ce anume dore:;;te.
Astfel, de pilda, Lan k ton (1990, p. 70) citeaza urmatorul caz Aceasta abordare este :;;imai utila atunci cand ne confruntam ell
de psihoterapie de euplu. Doi soti s-au prezentat la cabinetafirmand probleme emotionale. Astfel, dad pacienta plange :;;i spune ca
196 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 197

trebuie sa se desparta de mama ei, terapeutul nu trebuie sa ereada vrea sa fie mai putin anxios la facultate, dar in cele din urma a
dl ~tie in ce consta problema, ci sa continue' astfel: decis ca nici nu vrea sa urmeze 0 facultate,iar alt client spunea ca
"Tn pari suparata dind spui ca trebuie sa te desparti de mama ar dori sa se simta mai putin tensionat la locul de muncii, in final
ta, Pliingi daca mai simti nevoia s-o faci, dar explica-mi ce intelegi rezultiind ea el nu dorea sa ramana in acel serviciu.
prin a te desparti ~i de ce vrei sa faci a~a ceva". In astfel de cazuri, terapeutul nu trebuie sa se multumeasca doar
cu solicitarea initiala, ci sa provoace clientul a obtine date
Adivarea dienfilor suplimentare.
Astfel, de pilda, terapeutul at trebui sa adreseze intrebari de
lntrebarea "de ce vrei sa faci acest lucru?" se refera la cauza pentru tipul: "nu inteleg de ce aceasta reprezinta 0 problema?" sau "flU
care situatia respectiva reprezinta 0 problema ~i contribuie la activarea te-ai gandit sa nu faci acest lucru deloc?" (sa ramai la facultate, sa
tendintelor de cautare interioara ale clientilor. Aceasta energie psihica te muti, sa te casatore~ti etc.).
pus a in actiune de subiecti trebuie speculata de terapeut care Ie poate Desigur, aceasta nu inseamna cii terapeutul ar trebui sa sugereze
cere, de pilda, sa realizeze sareini pentm acasa. cu prea multi'i u!lurinta divorturi sau schimbari de cariera.
S t e p hen Lan k ton (1990) a constatat ca orice actiune, cat Dimpotrivli, in cazul in care clientul se arata prea entuziasmat de
de neinsemnata, pe care 0 realizeaza clientul intre ~edintele de astfel de idei, terapeutul trebuie sa devina ~i mai circumspect ~i sa
terapie ~i care reprezinta un mic pas in directia schimbarii, amplifica continue investigatiile.
rczultatul procesarii terapeutului din cadrul ~edintei urmatoare.
Astfcl, de pilda, unui pacient care se simtea nesigur de sine,
terapeutul i-a dat 0 amuleta reprezentiind 0 papu~a indiana ~i i-a Utilizarea sardllilor terapeutice

indicat s-o poarte asupra sa in cursu 1 saptamiinii urmatoare. La


Adesea, terapeutii plaseaza problemele c1ientilor in sfera
urmatoarea intiilnire terapeuticii, pacientul a afirmat ca a ajuns la
patologicului din dorinta de a intelege mai bine problemele lor ~i
concluzia ca atiita timp cat dispune de mecanismul imaginatiei nu de a-i ajuta.
are de cc sa se simta rau.
Aceasta atitudine plaseaza terapeutul in situatia iluzorie cii ~tie
Prin intermediul aces tor sarcini terapeutice, care implica
care este cauza tulburarii, acesta angajandu-se intr-un demers eronat,
realizarea unor mici modifici'iri in existenta lor, clientii i~imodifica
~i atitudinile fata de existenta ~i fata de propria persoana, eontribuind de convingere a clientului sa se incadreze in tiparele stabilite, in
mod artificial, de el.
la intarirea motivatiei care i-a adus la psihoterapie. Se ajunge astfel
la depa~irea pasivitatii care demobilizeaza, adesea, ~i terapeutul. In fclul acesta, sunt activate rezistentele clientilor, care tin ca
Un client motivat devine activ, iar activismul sau 11ajuta pe terapeut statutul lor de fiinta unica sa fie respectal.
sa realizeze 0 terapie eficienta. Pentm a se evita "etichetarile", terapeutul va trebui sa culeaga
informatii in mod indirect, subtil ~i metaforic, :lara a distruge relatia
terapeutica ~i responsivitatea clientului.
Provocarea dienfilor pentru a obfine informofii suplimentore Terapeutii care sunt capabili sa sesizeze mesajele non-verbale
nu vor fi nevoiti sa adreseze intrebari suparatoare de genul: "cum
S t e p hen Lan k ton (1990) relateaza faptul ca adesea clientii te-ai simtit atunci cand te-a parasit sotia?" sau "ce te-ai hotarat sa
pun probleme vagi, greu de definil. Astfel un tanar afirma ca ar faci dupa ce ai dizut la examenul de admitere la facultate?".

__ l~ ~_~u_~~ __ ~_~ ~ __ ~_~ __ ~ J


198 PsillOterapii scurte Psihoterapii scurte 199

Desigur, terapeutul are nevoie de raspunsuri la intrebari de acest 3) Sa nu etieheteze paeientul, pentru c'a aeesta reprezinta un om
fel, dar este de dorit sa Ie obtina in mod. indirect, tara a-i face pe viu ~i nu 0 entitate nozografidi (boala, sindrom) ~i sa nu-i stabileasca
elienti sa aiM impresia di sunt animale de experienta. acestuia criterii exterioare ~i artificiale de sanatate ~i eficienta.
4) Sa fie omenos ~i sa aiM simtul umorului.
Siobilireo unor obiective spedfice penlru psiholeropie

S t c p hen Lan k ton (1990) subliniaza faptul ca este necesar


sa sc stabilcasca nu numai obicctivele generale, a~a cum sUnt ele
exprimate in cadrul contractului terapeutic, ci ~i obiective precise
pcntru fiecare ~edinta de psihoterapie.
Astfel, daca obiectivul final poate fi ajutarea parintilor sa se
deseurce eu un eopil eu tulburari de eomportament, obiective pentru
fiecare ~edinta de psihoterapie pot fi urmatoarcle:
=> ajutarea parintilor sa simHi bucuria ca au un eopil;
=> invatarea aeestora sa-~i exprime liber sentimentele de
bueurie, suparare, mandrie;
=> ajutarea aeestora sa-~i exprime eerintele in mod cIar ~i ferm
ete.

CAlITATILE UNUI TERAPEUT EFICIENT, A~A CUM SUNT APRECIATE


DE PACIENTI
(L a n k Ion, 1990)

Autorul subliniaza faptul ca majoritatea clientilor prefera ca


tcrapeutul lor sa aiba urmatoarele ealitati:
I) Sa fie fermeeator, simpatie ~i sa-i stimuleze in plan psihologie.
I Terapeutul nu trebuie sa fie pisalog, plieticos, agresiv sau sa
dadaeeasea paeientii. Aeesta trebuie sa aibii 111ultiiincredere in sine,
sa fie ehiar putin misterios, introdudind putina ambiguitate ~i
suspans in cadrul demersului terapeutic.
In aeela~i timp, terapeutul trebuie sa fie egalul clientului, dar
sa-i merite respeetui.
2) Sa-l ajute pe client sa se eonfrunte eu realitatea prezenta ~i
viitoare, sa para interesat de aeeasta ~i sa nu fie excesiv de preoeupat
de amintirile $i experientele trecute ale acestuia.
12. La z a r us, A, A., Fay, A, Brief psychoterapy: tautology or oxy maron"!
in zeig, 1. K.; Gilligan, S. G. (cds.). Brief Therapy; myths, methods and
metaphors, Bruner/Mazel, Publishers, New York, 1990.
13. Lankton, Carol, Lankton, St., The answer within: a clinical
framework of Ericksonian hypnotherapy, Brunner/Mazel, Publishers, New
York, 1983.
14. Madanes, Cloe, Strategies and metaphors in Brief Psych aterapy. in
zeig. J. K. Gilligan, S. G. (eds.). Brief Therapy; myths, methods and methapors,
Brunner/Maze!, Publishers, New York, 1990.
15. Me g g Ie, D., Les therapies breves, Retz, Paris, 1990.
16. N a r don e, G., Peu/; panique, phobies. Un modele de strategie breve pour
une resolution rapide des problemes. L'esprit du Temps, Psychologic, 1996.
17. R 0 s en, S., Concretizing of symptoms and their manipulation, in zeig,
1. K. Gilligan, S. G. (eds.). Brief therapy; myths, methods and methapors,
Brunner/Mazel, Publishers, New York, 1990.
I. DeS h a z e r, S., Keys of solution in Brief therapy, W. W. Norton and
Company: New York, London, 1985.
i
2. Ell is, A; G r e g e r, R., Handbook of rationale therapy. Springer Corp.;
New York, 1977.
3. Ell is, A; How Can P,\~Vchological Treatment to be briefer and better? .-
The rationale-emotive approach to brief therapy, in zeig, 1. K., Gillian, S. G.
(cds.). Myths, methods and metaphors, Brunner/Mazel, Publishers, New York,
1990.
4. God in, J., La Nouvelle Hypnose: vocahulaire principes et methode. Intro-
duction a l'hypnotherapie ericksonl1iene. Albin Michel, Paris, 1992.
5. H 0 Ide vie i, I r in a, Psihoterapia - Un tratament fara medicamente.
Editura Ceres, Bucure~ti, 1993.
6. H 0 Ide vie i, I r i n a, Elemente de psihoterapie. Editura All, ed. a III-a
reviizuta ~i adaugita, Bucure~ti, 1998.
7. H 0 Ide vi c i, i I r n a, Psihoterapia tulburiirilor anxioase: sii ne eliberam
de ji'ici. obsesii ~'ifobii. Editura Ceres, Bucure~ti, 1998.
8. H 0 Ide v i c i, I r i n a, Sugestiologie ~'i terapie sugestiva. Editura Victor,
Bucure~ti, 1995 ..
i
9. H 0 Ide vie i, I r n a, Gandirea pozitivii. Ghid terapeutic de terapie
rational-ell/otiva. Editura Stiin\a ~i Tehnica, Bucure~ti, 1999.
10. H 0 Ide vie i, I r i n a, Ion, And r e e a, Ion, B., Psihoterapii mo-
den/e: noua hipnoza ericksoniana, Editura !.N.!., Bucure~ti, 1997.
11. Lan k ton, S 1. R., Just do good therapy, in zeig. J. K.; Gilligan S. G.
(eds.). Brief therapy; Myths, metyhods and methaphors, Bruner/Mazel,
Publishers, New York, 1990.
Tiparit la S.C. UNIVERSUL a.A.