Irina Holdevid Psihoterapii scurte

IRINA HOLDEVICI, SCURTE PSIHOTERAPII-l, S ne rezolvm problemele de

via rapid i eficient, EDITURA CERES, ISBN 973-40-0474-3, Bucureti, 2000
n viaa fiecrui om pot exista momente cand acesta se simte nesigur, trist, dezorientat.
De multe ori, aceast stare este echivalent cu scderea randamentului n activitate,
probleme in familie i n sodetate. Aceasta nu nseamn ins c este vorba de o boal
psihic, d doar de o criz de moment ce se poate dle-pi de cele mai multe ori doar cu
ajutor psi-hologic, fr medicamente. A lsa s se permanentize o astfel de starepoate
duce la fixarea unor modele de conduit dezadaptativ, situaie n care interveniile
viitoare vor fi mai dificile ide mai lung durat. Nu pentru toate problemele noastre
este necesar s facem terapie de lung durat, costisitoare sub aspect financiar i al
timpului, pentru c multe probleme se pot rezolva uor i efident, prin psihoterapii
scurte centrate pe simptom.Trebuie s pornim de la convingerea c fiecare dintre noi
dispune de suficiente resurse interioare de autoreglare i auto-vindecare.
CUPRINS
Cuvnt nainte 5
Capitolul l PLEDOARIE PENTRU PSIHOTERAPIA DE SCURTA DURATA 7
Capitolul 2 PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA DURATA 14
Capitolul 3 PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE I COGNITIVE 29
Capitolul 4 HIPNOZA PERMISIVA 56
Capitolul 5 PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVISTA. 88
Capitolul 6 PSIHOTERAPIA SCURTA. CONSTRUCTIVIST-STRATEGICA. 111
Capitolul 7 METAFORELE I ROLUL LOR IN PSIHOTERAPIA SCURTA 170
Capitolul 8 CONDITIILE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE 188
Bibliografie selectiv 200
Cartea "Psihoterap scurte" ii propune s prezinte o serie de tehnici de psihoterapie i
autoreglare a comportamentului, tehnici foarte precise, centrate nu numai pe
reducerea unor simptome psihice i psihosomatice, ci i pe diminuarea
consecinelor nedorite ale stresului i pe rezolvarea problemelor de via.
Lucrarea este o premiera n literatura psihologic romneasc, deoarece pn n prezent
au fost editate fie tratate de psihoterapie, fie monografii dedicate unor coli
psihoterapeutice bine cunoscute i precis delimitate. Dac pn nu de mult psihanaliza a
reprezentat metoda psiho-terapeutic cea mai larg rspandit i cea mai valorizat,
la ora actual n rile Europei Occidentale, precum i n Statele Unite, se manifest tot
mai mult tendina de scurt durat, mai puin costisitoare i cu rezultate evidente.
Autoarea, profesor universitar, cu peste 25 de ani de experient, psihoterapeut i
psiholog specializat n optimizarea performanelor umane, recunoscut n ar i n
strintate, a publicat mai mult de15 cri n domeniile hipnozei clinice, relaxrii,
psihoterapiei cognitiv-comportamentale i a autoreglar psihice. n carte sunt
abordate terapiile analitice de scurt durat, tehnicile terapeutice cognitivcomportamentale, hipnoza modern, precum i metodele strategice utilizate n
psihoterapia de familie. Unele dintre metodele descrise de autoare se aplica n
cabinetele spedalizate de.psihoterapie, n timp ce altele pot fi utilizate personal, sub

forma de tehnici de management al stresului, de ctre orice persoan care dorete s fie
mai sntoas i mai eficient.
Cartea "Psihoterap scurte" reprezint o lectur agreabil, care imbin rigoarea i stilul
academic cu aplicaiile practice i studiile de caz, tratate personal de autoare sau
preluate din literatura de spedalitate. Lucrarea se adreseaz psihologilor, medicilor,
studenilor la medicin i psihologie, precum i tuturor celor interesai s se
autocunoasc i s se autoperfecioneze.
Prof. univ. dr. Mihai Epuraneajdtoted 1o PLEDOARIE PENTRU PSIHOTERAPIA DE
SCURlA DURAlA () psihoterapie efidenta trebuie sa fie scurta i preelsa Lazarus i
Fay (1990). O edin de psihoterapie nu trebuie sa contina teste inutile, metode
redundante, pauze prelungite sau discursuri nefo1ositoare. Aceasta nu inseamna ca
terapeutul trebuie sa omita detalii importante sau sa nu aplice o anumita tehnica doar
din dorinta de a scurta terapia (2eig i Gill ian, 1990, p. 37). Reducerea duratei terapiei
are la baz i ratiuni de ordin etic, deoarece numai terapeutii lipsiti de profesionalism
pot prelungi la nesfrit terapia, nerezolvand cazul i crend dependente ale padentului.
Referindu-se la psihoterapia scurta, H0YT (1989) subliniaza faptul ca "scurt inseamna
nu mai mult decat este necesar". Din aceasta afirmatie putem trage concluzia ca nu
putem stabili o durata optima pentru psihoterapie; astfel, de pilda, o psihoterapie care a
durat ase 1uni, dar in care au avut loc doar doua edinte, poate fi considerata mai
scurta decat o terapie care a durat doua 1uni, cu edinte bisptamanale..
Conceptul de psihoterapie scurta este de data relativ recenta, deoarece pana nu demult,
psihana1iza, a carei durata era in mediede 2-3 ani, era considerata tehnica
psihoterapeutica dominanta, multe persoane avand chiar tendinta de a confunda
psihanaliza cu psihoterapia, in general. Cu toate acestea, psihoterapia scurta a aparut pe
terenul psihanalizei i a imbracat forma terapiilor dinamice de scurta durata. Astazi, se
includ in cadrul psihoterapiilor scurte i alte sisteme terapeutice moderne, cum ar fi
terapia ericksonian, teraple comportamentale, cognitive, terapia rationalemotiva, terapia stratcgica sau terapia prin interventie paradoxala.
Lazarus i Fay (1990) sunt de parere ca psihoterapia de lunga durata nu este numai
incfidenta, fiind lipsita de precizie i insuficient focalizata, ci chiar nociva, deoarece
intarete imaginea de sine patologic a pacientului. Aceiai autori sustin ca un avantaj
major al terapiei scurte este i faptul ca, daca terapia nu da rezultatele scontate, macar
se poate afla acest lucru mai devreme.
Howar i Mycrs (1987) subliniaza ca factorii care au tacutposibila interventia de seurta
durata incununata de sueces sunt: abordarca terapeutic foealizata pc problema;
abordarile pc prindplc Invatar; abordarca sistemic In psihoterapie; sucecsele rapidc
obtinute prin intermediul interventlorfarmacologiee.Astfcl, de pilda, multe caricrc
artistiee sau sportive au fostdistruse de traeul de scena, dei subieet urmasera
programepsihoterapeutiee Intinse pe luni sau ani, in timp ee alte persoane aurczolvat
aeeste probleme luand 0 singura doza de sub stante beta-bloeante Inainte de a-i juca
rolul (B ran t i g a:n, B Iant i g a ni J 0 s e ph, 1982).CRITERIUL TEMPORAL iN
PSIHOTERAPIA SCURTAPsihotcrapia scurta poate impliea 0 singura edinta (B I 0 0
m ,1981) sau poatc merge pana la 40-50 de edinte, eu 0 medic de 20.Astfel, terapia
rational-emotiva a lui E is (1989) durcaza intre5 i 50 de edinte, in timp ce Man n,
Go I d man (1982) iH 0 row i t z (1984) sunt de parcre ca numarul optim ar fi de12

edinte de psihoterapie.Well s (1982) considera ca daca 0 cura terapeutica este

mailunga de 15 edinte, nu mai poate fi yorba de terapie scurta, in timpce multe
organizat de sanatate mintala din S.U.A., care luereazapc baza de asigurari, considcra
ca psihoterapia trebuie sa dureze injur de 20 de edinte (L a z a r u s i Fay,
1990).Psihoterap scurteIn cazul psihoterapiei scurte se pune i problema duratei
uneiedinte de psihoterapie. Dadi initial se considera, pe baza experienteipsihanalitice,
ca 0 edinta standard trebuie sa dureze 50 de minute,la ora actuaHi exisHi i autori care
se refera la edinte de 10-20 deminute (G 0 u I din g i Go u I din g, 1979, Bar ton,
1965;Dr e i b I a t i We a the rl y, 1965; K 0 e g I e r i Can non,1966).Adept
psihoterapiei realizate intr-o singura edinta lucreaza, ingeneral, cu padentulintre 90 i
120 de minute, dei exista i unclevariante de psihoterapie maraton, care constau intr-o
singura edintacare dureaza 10 ore (B ere n b au m, 1969).Un alt factor temporal
important 11rcprezinta i intervalul dintrcedintele de psihoterapie. Exista terapeuti care
lucreaza de doua oripe saptamana, alt saptamana1 sau terapeuti care ii
intalncscpadent 0 data la catcva luni. Din neferidre, acest factor cstcreglat mai putin de
obiectivele terapiei, cat de considerentceconomlce.H a ley (1990) sustine ca pentru a
practica 0 terapie de lungadurata, terapeutul nu are nevoie de abilitati spedale, pcntru ca
clinvata timp de luni i ani de zile, pe pielca padentului, prin incercarci eroare, cum sa
realizeze psihoterapia.Mai mult, psihoterapia de lunga durata a aparut pentru
caterpeut nu sunt capabili sa-i vindece mai repede padcnt.In acelai timp, se poate
spune insa ca i un psihotcrapeutispedalizati in terapie scurta nu sunt capabili sa-i
mentina padento perioada mai indelungata:Unul dintre putin terapeuti care a avut
curajul sa discute deschismaniera in care un terapeut poate impiedica un padent sa sc
ducala altdneva a fost Milton Erickson (dt. Halley, 1990,p. 3). Astfel, de pilda, acesta 11
asculta cu atentie pe padentul-client i apoi revenea astfel:,,$tiu cat de greu iti este sa
vorbeti despre asta; daca va trebuis-o iei de la capat in alta parte, va fi i mai dureros
pentru dumneata".Durata psihoterapiei este deosebit de importanta pentru client,iar in
tarile ocddentale, companle de asigurari limiteaza aceastadurata.
Deoarece psihoterapia reprezinta, in acelai timp, 0 vocatie i 0afacerc, este clar ca
terapeutului convine sa catige mai muItmentinand clientul in terapie un timp mai
indelungat.In acelai timp, terapeut spedalizati in demersuri de lungadurata considera
ca terapia lor este mai profunda i producemodificari de durata la nivelul personalitat
clientilor, ill timp ceterapia scurta arc un caracter superfidal.Drept raspuns, partizan
tcrapiei scurte subliniaza ca nu a fostgasita nid 0 corelatie intre durata terapiei i
succesul acesteia.PcntIu a ilustra faptul ca terapia de lunga durata nu este de celemai
muIte ori efident, Hall e y (1990) relateaza urmatoareaintamplare. EI se afla intr-un
restaurant la Paris, unde a intlnit uncuplu cu care a intrat in yorba. Sotul a afirmat ca a
urmat 0 terapieanalitica timp de 12 ani, iar sotia timp de 8 ani, amb cu mai
mnlteedinte pc saptamna. H a 11e y le-a adresat intrebarea daca psiho-terapia Ie-a
rezolvat problemelc, la care sot au rspuns firesc"Bindnteles c nu, altfel nu am fi
continuat".Autorul i-a intrebat, in continuare, daca ar recomandapsihotcrapia urmata i
altor persoane, la care cei doi au raspuns:"Desigur, toata lumea trebuie sa faca
psihoterapie".Am avut i in practica noastra un caz in care terapia de lungadurata nu ia dovedit utilitatea. Astfel, 0 tnara studenOi la arteplastice, suferind de agorafobie, s-a
prezentat la cabinet pentruajutor, facand urmatoarea afirmatie:"Am urmat trei ani de
psihanaliziL Mi-a placut foarte mult, amaflat multe despre mine i am inccput sa pictez
mai matur, dar totnu pot sa merg singura pc strada".Problema tinerd a fost rezolvata cu
succes in 6 edinte dehipnoterapie.In ultim 20 de ani s-au produs progrese remarcabile
in domeniulpsihotcrapiei.La ora actuala nu mai putcm vorbi de ctiva psihoterapeuti

carese ocupa de ctiva clicnti bogati, aflati in irnpas, psihoterapia devenindaproape 0

industrie, in care lucreaza psihologi, psihiatri, asistentisodali sau psihopedagogi.ExisHi,
de asemenea, nenumarate coli de psihoterapie in afarade psihanaliza, psihoterapie
comportamentala cognitiva, rational-emotiva, de familie, strategica, hipnoterapie
non,directiva, consiliereterapeutica etc.Psihoterapia de scurta durata este mult mai
solidtanta pentruterapeut, acesta propunandu-i un obiectiv concret i urmarind saobtina
rezultate palpabile.Astfel, de pilda, in cursul primului interviu, terapeutul trcbuiesa
depuna eforturi pentru a afla care este problcma padentului ipentru a gasi 0 metoda
efidenta de interventie, acesta avand sardnade a formula problema i de a trasa
padentului sardnile terapeutice.A doua intalnire evidentiaza modul in care a reactionat
subiectulla instructiunile administrate de terapeut, terapeutul realizandmodifidiri Ia
nivelul respectivelor instructiuni. In cursul celei de-atreia edinte de psihoterapie sunt
de ateptat modificari pozitive incomportamentul c1ientului, moment In care se marete
intervaluldintre edinte, iar terapeutul pomete in cautarea unor noi padenti.Mai mult,
In cadrul terapiei scurte, este necesara cunoatereamai multor metode i tehnid de
interventie, in timp ce terapia delunga durata are la baza doar 0 singura
tehnica.Psihoterapia de lunga durata pune accentul pe explicat,interpretarile
reprezentand instrumentul terapeutic de baza, in timpce demersurile de scurta durata se
axeaza pc instructiuni, avand uncaracter mai directiv.Mai preds, terapia de lunga durata
11ajuta pe padent sa inteleagaIn ce consta problema sa, 111 timp ce obiectivul terapiei
scurte estcsolutionarea problemei.Un aIt dezavantaj al terapiei de lunga durata consta In
faptul crelatia transferential dintre padent i terapeut se poate prelungifoarte mult,
un devenind un fel de "toxicomani" ai psihoterapiei,acetia avand tendinta de a
transforma terapia intr-o "prietenieplatit" .Desigur, exista i situat cand se recomanda
0 terapie de lungadurata, ca In cazurile padentilor re1ativ normali care doresc sa
scautoperfectioneze, in cazul psihopatilor care au eomis acte antiso-dale i care trebuie
sa se supuna psihoterapiei prin hoHirare10Psihoterap scurte Psihoterap scurte
DEMERSUL PSIHOTERAPEUTIC CENTRAT PE REZOLVAREA DE PROBLEME
judecatoreasca (acqtia trebuie tinuti un timp mai indelungat subobservatie, pentru a fi
siguri ca fapta nu se va repeta), in cazul incare este necesara tabilizarea unui cuplu sau
a unei famil sau incazul unor famil unde unul din mcmbri este psihotic.H a e y
(1990) este de parere ca plata terapeutului ar trebui sase faca nu aHHin functie de
numarul de edinte, cat de rezultatulterapiei, respectiv ameliorarea sau disparitia
simptomului. 0 astfelde abordare ar conduce la 0 mai buna pregatire a terapeutului i
la ,o mai clara focalizare a demersului psihoterapeutie in directia rezol-var
problemelor padentilor.H 0 y t (1989) considera ca mesajul care se ascunde de fapt
inspatcle conceptului de psihoterapie scurta este urmatorul: "nupierdeti timpul; prindeti
momentul potrivit pentru a actiona".Centrarea pc rezolvarea de probleme i focalizarea
demersuluitcrapeutic pentru a gasi solutia optima sunt binc ilustrate de modclulstrategic
in psihoterapia de familie, model propus de S h a z e r icolaborator sai din cadrul
Centrului de Psihoterapie de Familiedin Milwankee, Wisconsin.Modelul respectiv
impca 0 stransa relatie de colaborare dintreclient i terapeut, acordarea unei
importante reduse detallor ifocalizarca pe acele comportamente pe care clientul Ie
manifestadeja i care au 0 conotatie pozitiva.La z a r u s i Fay (1990) au pus, la randul
lor, la punct unsistem de psihoterapie scurta cuprinzand 12 edinte i care aredrept scop
focalizarea demersului pentru remedierea prindpalclorproblemc pc care Ie prczinta
clientul.Pcntru a ilustra cfidenta acestui demers, autor prezinta un cazin care
psihoterapia a fost incununata de succes.o fcmeic foarte agresiva, de 36 de ani, s-a

prczentat lapsihoterapie pcntru urmiHoarelc probleme: "toti ma urasc, sotulmeu vrea sa

divorteze, parint i sora mea nu vorbese cu mine,13sunt pe calc sa-mi pierd servidul,
iar unica mea prietena s-amutat in aIt ora pentru a nu mai auzi de mine".Clienta era
foarte inteligenta, vioaie, activa i aproape simpatica,dei stilul ei interpersonal era
dezastruos.Ea s-a adresat terapeutului pe un ton rastit, amenintandu-I
cudegetul:"Asculta, mai bine l-ai chema aid pe sotul meu i i-ai spune diunele din
lucrurile pe care Ie face ma calea pc nervi".Cu permisiunea clientei, terapeutul a solidtat
informat inlegatura cu ea de la ceilalti terapeuti pe la care mai fusese i careo
etichetasedi "psihotica i periculoasa".Unul dintre terapeuti (0 femeie) a relatat faptul ca
la ultimaedinta de psihoterapie, clienta a mucat-o i acesta a fost motivul"terminar
terapiei".InterogaHi fnd, clienta a oferit urmatoarea explicatie:"La edinta respectiva
de psihoterapie ma aflam impreuna cu sotulmeu, care fcea remard nepotrivite la adresa
mea, remard pe careterapeuta Ie tolera. M-am enervat i i-am dat sotului "un ghiont".
Casa intelegeti cum s-au desfaurat lucrurile, trebuie sa va spun easotul meu are
"centura neagra" la karate, 1,90 m inaltime, 96kilograme, in timp ce eu am 1,65
inaltime i 59 kg. Dna dr. N. asarit in pidoare, a inceput sa strige ca dezaproba violenta
fizica; m-a apucat de brat ncercand sa ma imobilizeze, m-a zgariat. Atundam mucato" (dupa L a z a r u s i Fay, 1990, p. 44).In urma interviului clinic, terapeutul a ajuns
la concluzia capadenta nu este nid psihotica, nid periculo asa, d doar ca s-a lasatprinsa
in cateva din capcanele interpersonale descrise de Fay(1990), dintre care enumeram: a
critica, a blama, a te autojustifica,a acuza, a amenina, a dori sa ai totdeauna dreptate, a
utiliza unlimbaj cu indirditura emoionala negativa, a da ordine cu preamulta uurinta,
sfaturi i indrumari care nu iti sunt cerutc.Aa cum am mai subliniat, clienta era
inteligenta i avea 0 bunacapadtate de invatare, care a ajutat-o sa-i insueasca, in cele
12edinte de psihotcrapic, nite modalitati efidente de a intra in rclatcu ceilalti. La
sfaritul terapiei, clienta a marturisit ca a devenitchiar "populara".Psihoterap
scurtePsihoterap scurte12illI
PSIHOTERAPLE ANALITICE DE SCURTA DURATA?lee g g 1e (1990) sublinia
faptul ca. insui F r e u d, in-temeietorul psihanalizd, despre care tim cu to ca are 0
duratafoarte indelungata, este i precursorul teraplor scurte.Astfel, in 1906, el I-a
vindecat pc dirijorul B run 0 Wa 1t e rde 0 paralizie a braului drept in numai ase
edine de psihoterapie,iar compozitorul Gus t a v M a hIe r a fost vindecat de 0
tulburarede dinamica sexuala intr-o singura :;;edinta de psihoterapie care adurat 4.Cu
toate acestea, F r e u d a eonstatat faptul ca in cazul multorpadenti, analiza dura mult
timp, in uncle cazuri aceasta fndnelimitata.Preocupat de durata curei psihanalitice, F r
e u d a publicat spresfr:;;itul viet lucrarea "Analiza eLlfinal ,vi analiza fara
sfdrit"(1937). Cu toate acestea, 0 cura psihanalitica nu poate dura
lanesfr:;;it,problema terapiei ramanand inca l1erezolvata in psihanalizaelasica.F r cud
(dt. Me g g 1e, 1990) a gasit 0 oarecare explicatie aprelungir excesive a curei
psihanalitice chiar in faptul c ajunseseo personalitate recunoscuta, care avea succes.La
inceputul carierei sale, el trebuia sa lupte mai mult pentru aconvil1ge pe ceilalti in
legtura cu validitatea tratamentuluipsihoterapeutic.o data devenit celebru, paden
doreau tot mai mult sa urmezeterapia :;;ierau tot mai tentati sa mearga mai
inprofunzime in ceeacc prive:;;te sondarea incon:;;tientului, fapt ce a condus la
apariiaanalizelor interminabile.Aflat in acest punct, F r e u d trebuia sa-i convinga pe
padcntinu sa urmeze psihoterapia, d sa incheie cura psihoterapeutica.La sfaritul
carierei sale, S i g m un d F r e u d marturisetcfaptul ca de mai multe ori a mcut
incercarea eroica de a fixa untermen pentru terminarea psihoterapiei. Incercand acest
lucru, el numcea altceva decat sa foreze rezistenele padentului. Dei nu gascanid 0

acoperire teoretica pentru acest demers, F r e u d a constatatca, in unele cazuri, fixarea

unui termen limita conduce la 0 vindecarecu efecte durabile.Aceasta constatare a
devenit 0 banalitate pentru terapeuspedalizai in demersuri de scurta durata, care tiu
ca fixarea undlimite de timp reprezinHi un puternic factor motivator pentru padent.In
loc sa-:;;i concentreze atenia asupra gasir unei explicatteoretice care sa. stea la baza
respectivei constaHiri, F r e u d s-apreocupat de studiul motive lor care contribuie la
prelungirea cureipsihanalitice.Astfel, in loc sa-:;;i puna intrebarea "cum sa terminam
0psihoterapie?", el se intreba "de ce nu reuim sa incheiem 0 curapsihanalitica?" (M
egg Ie, 1990), trecand in revista obstacolelecare stau in faa indeplinir obiectivului
terapiei, obstacole pe careIe considera insurmontabile.Aceste obstacole sunt
urmatoarele (dupa M egg 1e, 1990,p.43):1. Destinul. F r e u d considera ca insai
conditia umanareprezinta un obstacol in calea psihanalizei. Asdel, fi lui Adamtrebuie
sa munceasca din greu, sufera i mor, iar fccle Evei nasdn dureri.Din acest motiv, orice
psihoterapie, indiferent cat de valoroasaar fi, nu poate rezolva toate problemele
omenir.2. Coneeptele teoretiee ale psihanalizei, denumite de F r e Lldprin termenul de
"metapsihologie". Conform interpretarpsihanalizei, cura psihoterapeutic nu se poate
incheia atund candanumii factori de natura cantitativa se impotrivesc vindecar:
forapulsiunilor instinctive, violenta psihotraumelor suferite, putereamecanismelor de
aparare ale ego-ului.
Raportul dintre tendinlele instinctive i forla ego-ului. Incazul in care padentul arc un
ego slab, psihanaliza poate eua.Astfcl, exista anumite perioade de viata, cand
tendintele instinctivesunt dcosebit de puternice, ca, de pi Ida, in adolescenta, i
estenevoie de un ego foarte puternic pentru a Ie stapani.4. Violenla psihotraumelor.
Acestea pot sa fie atat de puternicein plan real incat depaesc posibilitatile oricarei
interventterapeutice, mai ales daca subiectul are i un ego slab.Trebuie subliniat ca,
pana in momentul in care a rucut respectiveleafirmati i, F r e u d subestima
psihotraumele reale, acordand 0atentie deosebita fantasmelor de natura inconticnta.in
acelai timp, cl a fost nevoit sa recunoasca faptul ea psihanalizada rezultate mai bune
atund cand stresul la carc a fost supussubiectul este real i nu imaginar.Astfel, este mai
uor de tratat 0 persoana care a fost agresatasexual in eopilarie, decat 0 isterica.5.
Mecanismele de aparare ale ego-ului. Ego-ul copilului ainvatat sa eonsidere
revendicarile pulsionale ale id-ului (in-contientului) ca reprezentand amenintari
impotriva carora trebuicsa sc apere construind mecanisme defensive de natura
incontienta.Daca sunt prea puternice, aceste mecanisme de aparare modificachiar
structura ego-ului, retragandu-i disponibilitatile adaptative irucandu-l inaccesibil
interventiei terapeutice.Ego-ul va reaqiona la orice posibilitate de schimbare,
abordandvindecarea ca pc 0 noua amenintare.Dinacest motiv, analistul, dupa ce I-a
ajutat pc padent sa rcaducaincontnta continuturi de natura incontienta, ar trebui sa se
ocupede intarirea cgo-ului, pentru a evita punerea in aqiune arilecanismelor defensive
eare pot bloca psihanaliza. Va urma 0 nouaabordare a id-ului (incontientului), i apoi 0
noua tentativa deanaliza a ego-ului. Acest demels este insa epuizant pentrupsihanalist,
mecanismele de aparare prea puterniee putand aveacatig de cauza.6. Existenla
instinctului morl (thanato. In zonelc incontienteIlU salaluiete numai libido-ul,
instinct al viet, d i forte distruc-tive, indreptate in directia disolutiei fntei umane.
Acestea sunt denu-mite de F I e u d prin termenul de "thanatos" sau instinct al mort.F I
e u d este de parere ca atund cand padentul opune rezistdltaIa vindecare sau se simte
chiar mai rau, este pus in actiunc accstinstinct, care a depait in intensitate instinctul
viet (Eros).7. Particularitajile personalitaj analistului. Un aIt factor carecontribuie Ia
prelungirea curei psihanalitice 11reprezinta "IlevrozapsihoterapeutuIui" .Cand

rezistentele padentului interactioneaza cu cele aleterapeutuIui, psihoterapia nu mai

poate inregistra progrese i, dinacest motiv, F I e u d considera ca este necesara analiza
personalaa terapeutului.Trecand in revista aceste obstacole, F I e u d considera ca
singurasolutie a problemei duratei curd terapeutice este una de naturaintuitiva, aeeasta
putand fi rezolvata in plan practic.San dol Fer e n e z i, unul din diseipol lui F r e u d,
aintreprins 0 serie. de eercetari menite sa conduca Ia scurtarea durateipsihoterapiei,
sublinnd faptul ca psihanalistul ar putea fi mai activin timpul demersului terapeutic.
Astfel, a luat natere "psihanalizaactiva", care, conform prindplor freudiene este
antipsihanaliza,pentru ea nu permite asodatlor libere sa se deruleze spontan,conform
dinamic viet psihice a padentului. Mai mult,psihoterapeutul nu-i mai pastreaza
neutralitatea, d 11bulverscazapc padent, silindu-l sa asodeze cat mai repede i sa ajunga
laesenta problemei.Fer e n c z i este de parere ca atund cand padentul nu exprimaacele
fantez pc care terapeutul crede ca ar trebui sa Ie exprimc,acesta din urma trebuie sa Ie
provoace. De asemenea, autoruIeonsidera ca padent care vorbesc despre psihotraumele
copilarid,chiar Ie-au trait cu adevarat i ca nu este yorba doar de exprimareasimbolica a
unor dorinte de natura incontienta. Mai mult,psihotraumele actuale au un rol important
in structurarea tulburarnevrotice i, din acest motiv, ele trebuie luate in considerare
decatre psihanalist.Alte particularitati ale demersului psihoterapeutic al luiFer e n c z i
constau din stabilirea relativ rapida a termenului dc16Psihoterap scurtePsihoterap
scurte 17 incheiere a curd psihanalitiee, astfel incat subiectul sa tie ca arcla dispozitie
un timp limitat, pre cum i in aeordarea und afectiunireale padentului, autorul
abandonand raceala caracteristicapsihanalizei c1asice.o t toR a n k estc un alt
psihanalist disident. Acest autorconsidera ca traumatismul sufcrit de copil la natere are
0 importantamai mare in cvolutia psihica a adultului, comparativ cu complexullui
Ocdip. Autorul subJiniaza ca suferinta psihica a adultului estein mare masura provocata
de parasirea pantecelui matern, angoasai conflictele tdte de subiect avillld la baza
separarea.Drcpt consednta, psihoterapcutul se substituie mamd, ghideazatimp de noua
luni padentul i apoi se separa de acesta, adudllld pclumc un nou "copil", mai
cchilibrat.In anul 1922, Ran k i F c I e n c z i publica 0 lucrare comuna,denumita
"Dezvoltarea psihanalizei ", luerare in care se aduc eritidpsihanalizei c1asice.M egg I e
(J 990) estc de parcrc ca in accasta lucrare se aflagermencJc vtoarelor psihoterap de
seurta durata, autor respeetiviadresandu-se astfel psihanaJitilor ortodoei: "Reflectati
prea mult,nu va ocupati de paeientul rcal i inlocuiti demersul terapeutic cuteoria.
Important este ca padentul sa traiasca cu adcvarat, sa realizezeexpcriente sub
indrumarea terapcutului i nu sa titi, daca este vorbadc un transfer, de 0 abreactie
(descarearea emotionaHi) sau de unproces de inteleetualizare. Va folositi de padenti
pentru a analizaratiunile care v-au impins sa alegeti aceasta meserie, in loc sa
fitipreocupati de a-i elibera de suferinta. SimpJificati, scurtati i nu vamai contemplati
propriul ombilic" (p. 37, dt. M c g g Ie, 1990).o data desprins de sub influenta lui F I e
u d, Ran k va reveni]a prcocuparilc sale filosofice din tinerete, feluand Icctura
operelorlui N i c t z s c he, S c hop en h au e I i D a r win.Psihanaliza elaborata de el va
fi centrata in jurul conceptului devointa, psihoterapia reprezentillld un pioces de
confruntare intrevointa terapeutului i cea a padentului, succesul curd fnd
asiguratatund cand acesta din urma reuete sa-i mobiJizeze vointa proprie.Vointa
padentului trebuie redirectionata, de la aspectcle destructiveproducatoare de nevroza,
spre aspectele creatoare i integratoareale psihicului sau, autorul avand incredere in
tendintele pozitiveale ego-ului.Pornind de la ideile lui Ran k , toate teraple anaJitice de
scurtadurata au inceput sa acorde 0 atentie deosebita motivatiei padentuluipentru
terapie.Wi I h elm Rei c h , medic sexolog, ii incepe i el cariera capsihanalist, dar
abandoneaza rapid metodele freudiene, pe care Icconsidera prea lungi i lipsite de

rezultat.EI subliniaza faptul ca procesul de contientizare a conflictelorincontiente nu

conduce in mod automat la vindecare, cOl1siderandpsihanaliza un demelS de lux,
potrivit doar pentru oamen bogati.Rei c h era de parere ca mizeria sodala care conduce
a la violuri,incesturi sau sinudderi reprezinta 0 cauza tot atat de importanta ainstalar
tulburarilor nevrotice, ca i conflictelc din mica copilaric.F r cud era de parere ca
refularea pulsiunilor de natura scxualaeste indispensabila pentru constituirea unei lumi
dvilizatc,dezvoltar tntelor, artelor i filosofiei. Tendintele ineonticl1te,inacceptabile
sunt astfel sublimate, energia speeifica acestora fndorientata spre obiective mai
nobile.In dezaeord cu F I e u d , Rei c h considera ca in realitateconditle de viata
frustreaza pe oamen saraei de un minimumde satisfa<;tie pulsionala. Aceasta frustratie
Ie sadicete capadtati Iesexuale, profesionale i sodale. Autorul este de parere ca
traireaplenara a sexualWit genitale conduce la feridre i la 0 vcritabiladvilizatie,
refularea sexuala neavand alt 101 decat cel de a protejasodetatea capitalista.Om de
cultura de orientare comunista, Rei c h afirma casexualitatea reprezinta a problema
poJitica pc care partidele ar trebuis-oaiba in vedere in cadrul programelor lor.E este
unul din pionier planificar familiale, al igienei sexuale,a libertat avortului i
metodelor contraceptive.Aceste idei 11 fac sa fie ostradzat de catre
psihanaliti.Preocupat de durata psihoterapiei, Rei c h se intereseaza desexualitatea
reala a padentilor sai, pre cum i de tensiunile muscularedin diverse zone ale corpului,
ajungand la concluzia ca exista 0interrelatie intre localizarea tensiunilor musculare i
tipul de tulburare psihica, trupul reprezentand oglinda conflictelor psihiceale
subiectului. Astfel, zona in care se observa incordarea muscularane da indicat in
legatura cu natura refular (incordarea din zonabazinului ne da indicat in legatura eu
existcnta unei refulari asexualitat gcnitale). Mai tarziu, Rei c h a pus la punct un
sistemde cxerdt fizice care vor fi ulterior preluate i dezvoltate de adepttehnidlor
bioenergetice.Autollll, inf1uentat sc pare de uncle teor cu caracter ezoteric,considera
contractle i relaxarile diferitclor glllpe musculare cafnd expresia und energ
cosmice, pc care 0 denumea "orgon" icare pcnetreaza organismul, il conectcaza la sol
i se raspandetein univcrs. Unitatea de baza a acestei energ cste denumita deR c i c h
"bion".Libera drculatie a energlor in organism inseamna sanatate, intimp ce blocarea
acestora, datorita supraincordarilor musculareconduce la nevroza.Tehnica
psihoterapeutica utilizata de el consta din relaxareazonelor musculare care blocheaza
libera drculatie a energlor dininteriollll corpului uman.In anull946, doi autori
americani, Alexander i French,publica 0 lucrare consacrata terapiei analitice de scurta
durata:"Terapia psihanalitica: prindp i aplicaf ", lucrare in cadllllcarda se regasesc
critidle majore aduse psihanalizei clasice: preamultc interpretari intelectualiste i
insufidenta atentie aeordatapadentului real.Mai mult, autor sunt de parere ca durata
eurei psihanalitice nucoreleaza nid cu profunzimea, nid cu efidenta aeesteia.
Terapeutulpoate actiona in profullzimea psihismului paeientului, eeea ceconteaza, fnd
intensitatea incarcatur emotionale a edintelor depsihoterapie. Atund cand padentul
retraiete intens 0 seena dincopilarie in timpul edinei de psihoterapie, el va primi un
rasptmsdin partea terapeutului care nu este parintele sau, ei 0 persoanaegala. Din aeest
motiv, padentul se va conflllnta euo alta reactie, ,decat aceea eu care s-a conflllntat in
eopilarie i pc baza eareias-au structurat anumite clemente ale personalitat
sale.MODELUl PSIHOTERAPEUTI( Al LUI PETER SIFNEOS (1972; 1981)Profesor
de psihiatrie la Universitatea Harvard, S i fn e 0 s abenefidat de cuceririle nozografiei
psihiatrice mod erne, bazandu-scpc notiunile spedfice Manualului Diagnostic i
Statistic al Asodatid.Psihiatrilor Americani (D.S.M. I), precum i pc
cuceririlefarmacoterapiei.21Psihoterap scurteA I e x and e r nu neaga faptul ca
padentul transfera asupraterapeutului anumite senti mente destinate de fapt unor

figuriparentale. Acest transfer servete la crearea und interrelat dintrepadent i

terapeut, interrelatie care ereeaza 0 ambianta prop icepentru retrairea unar experiente
trecute, padentul remardlnd c nuse af1a in fata tatalui. In felul acesta, padentul ii
poate eorcctaatitudinile rigide i anaeronice, ego-ul sau devenind mai suplu.Abardata in
acest mod, terapia devine 0 experienta emotional acu earacter eoreetiv i nu atat 0
tehniea de sondare a ineontientuluipentru dezgroparea unor tendinte refulate.Astfel, A
I e x and e r va acorda mai multa atentie intcractiunterapeut - paeient, in detrimentul
analizei propriu-zise.Terapeutul eentrat pe aeeasta orielltare adopta 0 atitudinc
maiactiva. El este 0 persoana concreta, eare intervine in diseutie,ineurajeaza sau se
opune padentului, utilizand, dupa caz, psihanalizaclasica sau abordarile directe.A I e x
and e r insista, de asemenea, asupra abordar ncyoilorreale ale subiectului, iar daea
relatia transferentiala nu erasatisfcatoare pentru demersul terapeutie, autorul sugera
padcntuluisa traiasca noiexperiente de viata: sa divorteze, sa schimbe servidul,loeuinta
etc.lata ce aduce nou terapia propusa de Ale x and e r Me g g Ie,1990, p. 46:
interaetiunea reala i comuniearea dintre terapeut i paeicnt; luarca in eonsidcratie a
mediului real de viata in care se micpaeientul; elaborarea unui plan tactie dupa eare
sa se conduea terapia.
Conceptul central al sistemului sail psihoterapcutic este eel de"criza
emotionala".Autorul eonsidera ca noi toti travers am pc pareursul viet noastreo serie
de crize emotionalc pc care Ie rezolvam. Un numar limitatde persoane au nevoie de un
psihoterapeut pentru a-i ajuta sadepa$easca aceste crize.Fiecare individ reactioneaza in
mod diferit la aeelca$i evenimentcde viata, avand 0 structura psihica $i 0 istorie
personala diferite.o criza psihologica se constituie dupa modclul und reactchimice,
pentru formarea ei fnd necesare mai multe sub stante inproport diferite,
catalizatori.Exista situat stresante evidente pentru toata lumea, cum ar firazboaiele,
catastrofele naturale sau aceidentale, in timp ee alteletrec neobservate, putand parea
chiar benefice, ca de pi Ida, 0promovare in plan profcsional, care il face pc subiectul in
cauza sase simta depa$it de evenimente.Persoana in cauza va trai 0 stare de furie,
depresie sau anxietate.Acestc stari afective negative sc intensifica, semnaland
individuluifaptul ca ceva nu este in regula eu el. Astfel, subiectul intra in cecace autorul
nume$te eriza emotionala. Acesta fie va depa$i eriza,reaction and de 0 maniera
adaptativa $i devenind mai matur, fie,dimpotriva, nu reu$e$te $i recurge la un model de
comportamentdczadaptativ, cand simptomele se agravcaza, oferindu-i 0
solutieprovizorie la problema sa. Daea nid a$a criza nu cste rezolvata,simptomele se
VOlfixa, conducand la cristalizarea und nevrozestructurale.S i f n e 0 s (1972) este de
parere ca acest concept de crizaemotionala explica ntreaga psihopatologie. Interventle
psiho-tcrapeutice de scurta durata realizate in plina criza emotionala previnstructurarea
nevrozei, daca padentul va solidta sprijin in momentulrespectiv.Solidtarea sprijinului
este determinata fie de factori predpitatoriacddentali (sfatul unui prieten, 0 tentativa de
suidd), dar, maifrecvent, de prezenta anxietat puternice de care padentul dore$tesa sc
elibereze.Autorul considera di anxietatea putcrnica reprezinta, in acela$itimp, 0
motivatie puternidi de a iC$i din criza.S i f n e 0 s considera di prognosticul este mai
favorabil atundcand padentul prezinta 0 varietate de simptome (eand depresie,cand
anxietate, cand irasdbilitate), decat atund cand un subiect sccramponeaza in mod rigid
de 0 singura modalitate dezadaptativa dea face fata stresului. Padentul care ii "alege"
mai multe tipuri desimptome manifesta un eomportament mai creativ i, a$a cum agasit
solut dezadaptative la problemele sale, el va fi capabil sadescopere i unele cu caracter
adaptativ.De asemenea, prognosticul va fi mai bun in cazul in care subiectulgasete
resursele adaptative in el insui $i nu in imprejudiriexterioare.Autollll utilizeaza $i

conceptele psihologiei cognitive de"dependenta de camp" i "focalizare interna sau

externa".Un dintre padenti sunt mai fragili psihic comparativ cu a1t,datorita unor
cauze de natura biologica, genetica sau datorita unddezvoltari afective perturbate de un
mediu neprielnic. Pentru acqtisubiecti, pe care cel mai mic stres dezorganizeaza, este
indicatao tehnica bazata pe asigurare psihologica $i suport afectiv.Incurajandu-i,
terapeutul va incerca sa-i ajute sa descoperccauzele psihologice care stau la baza
simptomelor lor, daca ei suntcapabili sa inteleaga natura psihidi a problemelor lor,
doresc sacolaboreze cu terapeutul $i pastreaza un minimum de adaptarcsodala.In cazul
acestor padenti se aplica psihoterapia anxiolitica dcscurta durata, care dureaza de la
doua luni pana la un an.Exista insa $i padenti care nu indeplinesc nid macaI
conditlemeJitionate $i care sunt prea perturbati, izolati, dezadaptati, incapabilisa
inteleaga sensul unei psihoterap. In astfel de situat, terapeutultrebuie sa se
multumeasdi doar cu acordarea unui sprijin pentrudepairea situatiei de criza, sprijin
care va dura intre una $i doualuni.AJti padenti au nevoie sa fie sustinuti pe parcursul
intreg lorvieti sau macaI pe perioade lungi de timp i care au nevoie de22Psihoterap
scurte psihoterapie anxiolitica pe termen lung, situatie in care este necesaraspitalizarea
i administrarea unui tratament psihiatric.Terapeutul asigura in permanenta pe padent,
furnizandu-iacestuia sfaturi, luand dedzle in locullui, evidentnd obiectiveleterpiei,
precum i modalitatile concrete de atingere a acestora.In acelai timp, terapeutul
examineaza impreuna cu padentuldestaurarea crizei emotionale a acestuia, adresand
intrebari de genulurmator:"Este acest eveniment previzibil?""Care sunt sentimentele pc
care Ie-a declanat in dvs?"Apoi, padentul este pregatit pentru a infrunta vtorul,
primindinstructiuni de genul urmator:"Am analizat impreuna ce ar fi trebuit sa faceti in
situatia carea trecut. lnevitabil va yeti mai intalni in vtor cu alte situatncprcvazute la
care yeti aplica cele invatate impreuna in cursulterapiei. lmaginati-va acum 0 situatie
neprevazuta i cautati sa vavizualizati, actionand intr-o manicra adaptativa".Terapia
scurta prin provocarea anxietad (S if n e 0 s, 1972).Exista i alte categor de padenti
care, dei pc moment sunt blocatide actiunea stresului, dau dovada de 0 mai mare forta
a ego-ului.Acctia fac de obicei fata situatlor neprevazute ale existentei.Acuzele lor
sunt spedfice, la fel ca i problemele lor emotionalc.Anxietatea lor este puternica, dar
nu-i dezorganizeaza total.In aceste situat, terapeutul poate sa-i propuna obiective
maiambitioase i sa se foloseasca de energia produsa de anxietate pentrua-i ajuta pc
acqti padenti sa-i depaeasca criza emotion ala. Acestlllcru se realizeaza prin
intermediul "terapiei scurte cu provocarede anxictate", care dureaza de la doua la
douasprezece luni (inmedic intrc 3 i 5 luni).Alltorul a pus la punct i 0 varianta
ultraprescurtata denumita"interventie de criza" i care dureaza doua luni.In cadrul
acestui demers psihoterapeutic, terapeutul va atacafrontal reactle dezadaptative ale
clientului, react care stau labaza formar simptomelor, precum i "solutle" rigide
adoptate deacesta in trecut pentru a-i rezolva problemele. Aceasta abordaredirecta are
un caracter anxiogen.Ulterior, terapeutul se va eomporta ca un pedagog, explicanduipadentului de ce masurile pe care le-a luat anterior, pentru a depaicriza, au dat un
rezultat contrar. In continuare, padentul este invatatsa antidpeze situatle vtoare care ar
putea genera dificultatisimilare eu cele care au aqionat in situatia prezenta.S i fn e 0 s
(dt. Me g g 1e, 1990, p. 49) a elaborat de fapt douamodele psihoterapeutice, unul
anxiolitic, iar cellalt anxiogcn,ambele putand avea 0 durata lunga, scurta sau foarte
scurta.Trebuie subliniat faptul ca provocarea sau calmarea anxietatreprezinta doua
demersuri opuse, care se adreseaza unor categordiferite de populatie. Astfel, dad
terapeutul, supraestimand fortaego-ului clientului sau, il abordeaza frontal, acesta va
suferi 0 caderepsihica. In acelai timp, daca acesta va subestima forta padentuluii
11sustine afectiv, acesta se va refugia in starea patologica datoritaprezcntei benefidului

secundar de a fi protejat de catre psiho-terapeut.Din acest motiv, autorul propune 0

selectie foarte riguroasa apadentilor care pot suporta psihoterapia provocatoare de
anxietate.Cei care nu intrunesc aceste criter vor benefida de
psihoterapiaanxiolitica.Criterle de selectie implica nivelul inteligentei,
abilitatilcsodale, precum i capadtatea padentului de a percepe fenomcnclcpsihologice.
Acesta trebuie sa fie capabil sa enunte un simptomcentral, care sa reprezinte un fel de
axa pc care se va construidemersul terapeutic de scurta durata. Mai mult, acesta va
trebui safie puternic motivat de a-i depai situatia de criza printr-un efortpersonal de
autoexplorare i comprehensiune a proprlor salcprobleme.o data selectionat, padentul
va fi supus unui demers psiho-pedagogic, in cadrul caruia acestuia i se explica faptul ca
in spatclcproblemei sau simptomului sau prindpal se ascund conflictcemotionale mai
vechi, pc care trebuie sa Ie contientizeze, pentrua deveni mai obiectiv in raport cu
propria persoana. Se alcatuietcapoi in detaliu istoria viet padentului, istorie care esty
tradusa inconceptelepsihopatologiei freudiene. In urma confruntar dintre simptomul
dominant, istoria vietsubiectului i teoria psihanalitica, se nate in mintea terapeutului
0ipoteza cu privire la natura posibila a conflictului incontient alpadcntului.o data
stabilita ipoteza psihodinamica, este momentul sa inceapatcrapia. La inceputul
tratamentului, padcntul este entuziasmat dedcfinirca problemei, definire la care partidpa
aetiv, il apreeiazafoarte mult pc psihoterapeut, pc care il considera inteligent i iipune
mari sperante in psihoterapie. Psihoterapeutul va exploataimediat aceste
sentimente.Devenind sigur de faptul ca padentul este bine ancorat inprocesul
psihoterapeutic i bine fixat asupra terapeutului, aeestadin urma i1 va ataea frontal,
punand () seric dc intrebari care seadreseaza direct procesului conflictual. In cazul in
care psiho-tcrapeutul a nimcrit tinta, padentul devine din ce in ce mai anxios.In caz
contrar, terapeutul va rcpeta demcrsul pana cand anxietateapadentului va crcte,
elemente1c conflictualc vor fi agitate, panacand acestea vor patrunde in contnta
subicctului. Apoi, terapeutul11va confrunta pe padent cu rcactlc sale emotionalc,
sublinndcaracterul lor irational i repetitiv, precum i relatia dintre acestctrairi afective
i interactiunile cu figurile parentale din copiHirie.Astfel, la subiect se va
produce ."insight" -ul, care implidi 0iluminare, atat in plan intelectual, cat i in plan
afectiv, subiectulajungand la convingerea clara i profunda ca a intcles naturatulburar
sale. Rezolvarea problemei provoaca puternice sentimentede satisfactie i de eliberare
emotionala.In finalul terapiei, psihoterapeutul va fi tentat de a sonda, incontinuarc,
profunzimile incontientului subiectului, dar va rezistaacestei tentat, deoarece este
yorba de un demers de scurta durata,cu obiective limitate. In acelai timp, el va ajuta
padentul savcrbalizeze scntimentele pe care Ie incearca (sentimente
pozitiveamestecatecu sentimente de abandon), explidindu-i acestuia caccea cc a invatat
in timpul psihoterapiei va servi pentm a devenipropriul sau psihoterapeut in cursul
altor incercri ale vict, pentmca in acest moment el tie cum sa rezolve 0 criza
emotionala.Me g g 1e (1990) face cateva observat cu pnVlrc la modelulterapeutic
propus de S i f n e 0 s :Este evident faptul c seIcctia padentilor nu estc inutila,
padenttrebuind sa dea dovada de 0 anumita forta a ego-ului i sa nu aibatulburari de
personalitate. In aeelai timp, terapeutul trebuie sacontientizeze in cursu 1 analizei
personale tendintele sale sadice,pentm ca, altfel, demersul psihoterapeutic se va
transforma intr-olupta .S i fn e 0 s (1972) insista asupra aspectului edueativ al
terapieipropuse de el. Aceasta se desfaoara sub forma unui dialog"socratic", in cadml
cruia padentul se autodezvaluie treptat.Modelul psihopedagogic va avea tendinta de a
inlocui tot mai multmodelul medical, in majoritatea demersurilor psihoterapeutice
descurta durata."Insight"-ul (iluminarea) la care trebuie sa ajunga padentul nuare doar
un caracter eminamente inteleetual, d i emotional.Subiectul s-a eliberat de conflicte

pentm ca a inteles cauzele acestorai pentm c traiete sentimentul ca aeeasta intylegere

are un caracterreal.Incheierea terapiei, propunand padentului sa devina proprilllsau
psihoterapeut, este spedfica teraplor de scurta durata. Astfel,de pi Ida, un
hipnoterapeut va putea termina terapia propunandpadentilor sa practice autohipnoza.Ajutandu-i pe padenti sa depaeasca 0 eriza cxistentiala,psihoterapia propusa
de S i fn eo s va avea, prin contaminare, efectebenefice i in aIte sfere ale viet i
activitat acestora.Examinand rezuItatele sistemului sau psihoterapeutic, S i f n c 0
ssubliniaza faptul ca aeesta are efecte moderate asupra simptomelor,dar produce
modificari psihodinamice de mai mare profunzime.Automl subliniaza ca un padenti,
dupa ce au incheiat terapia,. nu"doresc" sa abandoneze in totalitate simptomelc lor, pc
carc lcconsidera ca pe 0 solutie de viata, preferand sa Ie tina cumva inrezerva.. Multi
padenti, la care demersul psihoterapeutic a reuit, afirmafaptul c au senzatia ca s-au
nascut a doua oara. Acest lucru nuinseamna aItceva decat ca a fost creat cadml propice,
in care clientlll . Psiholerap sowleii poate mobiliza mai U$or disponibilitatilc creativc
latcnte aleincon$tientului, a$a cum subliniau, mai tarziu, psihoterapcut dcorientare
ericksoniana.ALTE SISTEME PSIHOTERAPEUTICE ANALlTlCE DE SCURTA
DURATAToate acestea au in comun 0 abordarc psihodinamica a bolpsihicc. Astfel,
tcrapcutul va cauta in spatele simptomelorpadentului un conflict de natura incon$ticnta
asupra caruia safocal izcze demcrsul psihoterapeutic. Tcrapeutul ii stabi1c$te
ipotezautilizand 0 grila conceptuala psihanalitica $i, aceasta 0 data stabilita,cl va
construi planul de desta$urare al demersului terapeutic.Tipurile de conflicte asupra
carora se ecntreaza tcrapia difera dela autor la autor.Astfel, K u r t L c win interprcteaza
totul prin prismaconceptelor de culpabilitatc i masochism, Man n prin
intermediulconllictelor de separare = individuare, iar D a van 10 a se eentreazadoar
asupra complexului Oedip. Exista insa $i autori care I$i impunmai putine limite,
abordand confliete diverse.Durata psihoterapiei variaza $i ea, un terapeuti fixand
dinainteun termen limita, iar alt stabilindu-l pc pal"curs. Dc pilda, Man nconsidcra ca
sunt necesare 12 edinte de psihoterapie, iarD a van I 0 0, 20.In acc1a$i timp,
psihanali$t de orientare mai progresista suntmai activi i intervin mai mult In cadrul
interactiun cu paeientuI,renuntandla regula "de fier" a ncutralitat $i a asodatlor
libere.Padentul nu mai estc liber sa vorbeasca despre tot ce-i trece princap, tara control,
d este readus de ditre terapeut la problemaccntrala, Indata ce tinde sa divagheze.Pozitia
clasica in care padentul este Intins pc canapea $itcrapeutul se afla In spatele lui tindc tot
mai mult sa fie inlocuita,in cadrul teraplor analitiee scurte, cu pozitia fata In fata,
carefavorizeaza interactiunea activa dintre padent $i terapeut.PSIHOTERAPLE
COMPORTAMENTALE I COGNITIVE;4bordarea eomportamentalista in
psihotcrapie Ineepe 0 dataeu Wa t s n (1925), care a provoeat, pentru prima oara In
moddeiberat 0 reaetie de teama la un copil de cateva luni In prczcntaqnui $obolan alb,
asoend prezentarea animalului cu un zgomotputernic. La putin timp, copiluI a inceput
sa se teama de alte animaleeu blana $i chiar de obiecte din plu$.Cativa ani mai tarziu,
Mar y C o.v e r Jon e s, 0 eleva a luiWa t son, a reu$it, dimpotriva, sa vindece un copil
de 2 ani ijumatate de 0 fobie de animale miei, prin exemplul personal i prinapropierea
gradata de copil a unui iepure aIb pana cand acesta areu$it sa-l atinga $i sa se joace cu
el. Aeesta este, de fapt, prindpiuldeconditionar, spedfic psihoterapiei
comportamentale.. Pornind de la aceste date, psiholog comportamentali$ti
sustinafirmatia ca anxietatea nu are la baza conflicte incol1$tiente, ascunse,d
reprezinHi doar 0 teama conditionata. Nevroza devine In conceptiaaeestor autori 0
modalitate de reaetie invatata.Dupa numeroase stud experimentale ale multor
cercetatori,stud realizate pe animale, apare In 1952 $i 0 lucrarc de psihotcrapie.
comportamentala, apartinand lui E y s c n c k, lucrare In care accstasustine ca prin

metoda respectiv sc pot vindcca, In aproximativdoi ani, doua din trei ncvroze.Astfel,
pentru a-$i dovedi superioritatea, psihanaliza ar fi trcbuitsa raporteze un procent de
vindeeare de peste 60%, ceca ce eraimposibil. Legea Intarir negative este utilizata de
terapeutcomportamentali$ti pentru a expliea instalarea nevrozelor la om.Astfel, de
pilda, 0 persoana agorafobica Incepe sa perceapa strada
TEHNIDLE PSIHOTERAPIEI COMPORTAMENTALE (dup Meggle, 1990)ca fnd
un loc periculos. Persoana respectiva "invat" sa ram anaacasa, pentru a scapa de
disconfortul pc care il resimte cand se aflapc strada. Pentru a vindeca 0 astfel de
persoana, trebuie sa actionamin directia blocar posibi litat ei de a se refugia in easa i
s-oconfruntam progresiv cu stimul anxiogeni (strada), pana candreactia anxioasa se
stingc. Comportamentalit utilizeaza in terapiei prindpiul intaririlor pozitive.Astfel,
de pi Ida, in cazul paeientilor schizofreni, terapeutul vaalcatui 0 lista de comportamentc
dezirabile: sa se plimbe de douaori pc zi, sa pastreze igiena personal a, sa faca ordine in
camera etc.Pentru fiecare astfcl de comportament pozitiv, padentul va primiun jeton
care poate fi schimbat pc un obiect dorit de aeesta: duleiuri,produse eosmetiee,
imbracaminte etc. I se poate oferi padentuluicontra jetonului i un alt tip de
reeompensa, cum ar fi 0 plimbarein afara spitalului.Tehnico expunerldeea de baza a
acestui sistem terapeutic consta in a confruntapc padent cu obiectul anxietat sale, pfma
la disparitia star afectivencgative. Exista mai multe variante ale acestei tehnid.a)
Tehnica desensibilizar sistematice a lui Wolpe (1950).Padentul este instruit de terapeut
sa elaboreze 0 ierarhie care sacuprinda intre 10 i 20 de situat care produc anxietate.
Acesteasunt evaluate de el pc 0 scala de la 0 (relaxare totala) la 100(panica extrema) i
sunt aranjate in ordine erescatoare, in functiede anxietatea pc care 0 declaneaza. In
cazul in care padentulsufcra de mai multe fob, se VOl construi ierarh de
situatanxiogene pentru fieeare dintre acestea. Ulterior, in trei pana ladnd edinte,
paientul va invata 0 tehnica de relaxare, dupa metodalui J a cob son.Experienta noastra
clinica demonstreaza faptul ca se obtinrezultate net superioare prin utilizarea primclor
exereit de relaxaredin eadrul antrenamentului autogen al lui S e h u 1t z. 0
data31Psihoterap scurtefamiliarizat cu relaxarea, padentul va incepe sa
practicedesensibilizarea sistematica.Aflat in stare de relaxare, padentul va incepe prin
a-i imaginao scena placuta, la care se va putea intoarce ori de cate ori va dori.Apoi,
terapeutul va cere sa-f;i imagineze prima situatie anxiogena(cea mai uoara). Daca
padentul devine anxios, procedeul imaginativse va intrerupe f;ise va relua relaxarea.
Situatia anxiogena trebuierepetata in plan imaginal pana cand nu mai declaneaza niei
un felde anxietate, dupa care se trece la urmatoarea situatie din cadrulierarhiei. 0
f;edinta de psihoterapie dureaza in jur de 20 de minute.Desensibilizarea poate fi
realizata f;n plan real, subieetul fndghidat progresiv sa se apropie tot mai mult de
stimuli care produeteama.Asfel, unui copil eu fobie de caini i se pot prezenta pozc
eucaini, animale de plu, alte animale mid cu blana, catei blanzi f;itreptat animale tot
mai mari. Fiecare pre zen tare este urmata de 0intarire pozitiva (bomboane, juear).Din
neferieire, desensibilizarea in plan real nu se poate utilizain toate situatle ca, de pi Ida,
in cazul fobiei de zbor eu avionul;ea este costisitoare sub aspect finandal f;ial timpului,
iar speeialitconsidera ca pentru un subiecti, ea poate fi excesiv de anxiogena.b)
Tehnica imersiun (flooding) implica confruntarea directa ibrutal a a padentului cu
situatia anxiogena, fad ca acesta sa aibaposibilitatea sa iasa din aceasta.Me g g 1e
(1990, p. 59) relateaza faptul ca a avut un paeient eufobie de locuri inalte: etaje
superioare, poduri, pasarele, balcoaneetc., aeesta suferind i de ejaculare precoce. Ca
multi alti fobid,padentul eonsuma 0 mare cantitate de alcool pentru a face fataanxietat
sale. Tulburarile aeestuia durau de mai bine dcdndsprezece ,ani i aveau efecte negative

asupra viet profesionalci de familie. In urma unei spitalizari, paeientul a renuntat la

alcool,iar foble f;i ejacularea preeoce au disparut pentru cateva luni,dupa care au
revenit.In aCtfasta situatie, terapeutul a fost nevoit sa rezolve problcmafoarte repede
pentru ca altfel padentul risca sa se apuce din nou debautura. Acesta a abordat mai intai
problema sexuala in maniera urmtoare: cl i-a explicat padcntului ca sotia sa nu
realizcaza catde difidl este un act sexual pentru un barb at care trebuie sa fadio scrie de
micari epuizante intr-o pozitie incordata, dupa care sesimtc "golit" total. Ar fi mai bine
s-o lase pe sotie deasupra, sa"mul1ceasca" i ca, pentru a vedea cum este, iar el sa stea
ca unlcnc cu mainile sub cap. Padentul nu a putut ncga faptul ca actulsexual rcprezinta
0 dificultate pentru un barbat, pentru ca el sufereade ejaculare precoce. Terapeutul a
profitat de aceasta acceptare ia rcetichetat problema: actul sexual nu mai este 0
performanta, do corvoada obositoare, cum ar fi taiatul lemnelor. In acelai timp,estc
introdusa 0 satisfaetie noua, cea a razbunar nevinovate, careface sa dispara anxietatea
lcgata de performanta i ejaculareaprecoce.Apoi a fost abordat problema fobiei de
loeuri inaltc. Astfel, eli-a cerut padentului sa se urce pe un dig foartc inalt din port i
saramana acolo timp de 45 de minute, dupa care sa-i tclefonezepsihoterapeutului.
Padentul a relatat faptul ca primele 10 minuteau fost Ingrozitoare, mai ales datorita
faptului ca oamen se Intrebauce face individul acela care sta intcpenit pc dig. Treptat,
musculaturapadentului s-a relaxat i senzatia de ameteala a disparut. Padentulu-a rneut
chiar pUicere sa respire aerul mar i sa priveasca vapoarelein largo Intorcandu-se
acasa, padentul a fost prins Intr-un blocaj detrafic pc un pod. Feridt fnd de faptul ca a
trecut cu bine proba,in momentul in care a simtit ca i se declan;;eaza criza, a Inceput
sarada i i-a spus: "iar incep sa-mi fac singur figuri". Incepand dinacel moment, fobia
s-a vindecat.Me g g Ie (1990) subliniaza faptul ca, pentru a fi efidenta,imersiunea
(cufundarea) In situatia generatoare de anxietate trebuiesa fie sufident de lunga. In
acelai timp, bazandu-se pc experientaclinidi, autorul subliniaza ca in cazul unor fob
multiple, efectulterapeutic are frecvent tendinta de a se generaliza.c) Tehnica imploziei.
Metoda imersiun poate avea lac "in vivo"(In plan real) sau In imaginatie (M ark s,
1990). Aceasta din urmapoart nume1e de "implozie".Terapeutul va descrie padentului
situatia anxiogena i cereacestuia sa i-o reprezinte mental. Reactia anxioasa apate,
crete,se stabilizeaza ;;i apoi descrete. Si in acest caz, expunerea in planimaginar
trebuie sa dureze un timp mai indelungat, de la 45 minutepana la trei ore (M egg 1e,
1990).De fiecare data cand se luereaza cu aceasta tehnica, se puneproblema transferar
rezultatelor in planul viet reale, pentru ca demulte ori acest transfer nu se produce. Me
g g 1e (1990) este deparere ca pentru a depai aceasta dificultate este necesara
fieutizarea ambelor metode, fie aplicarea hipnozei.d) Efectele expuner pot fi fadlitate
daca se demonstreaza, prinexemplul personal, confruntarea cu stimulul anxiogen.
Aceastareprezinta metoda modelar. Modelul poate fi oferit de catreterapeut, 0
persoana apropiata paeientului sau de un subiect filmat,care arata modul in eare s-a
eliberat de fobia sa.e) Antrenamentul asertiv. Termenul de asertivitate a fost introdusin
psihoterapia americana in jurul anilor 70, de catre W 01 p e ;;iLazarus (dt. Meggle,
1990, p:JJ3) i se refera la acelcomportament prin eare subieetul ii sustine punctul de
vederepersonal, de regula diferit de cel al interlocutorului, cu curaj ifermitate, clar tara
agresivitate. Persoanele insufieient de asertivenu se simt in largul lor in situat soeiale
obinuite. Lor Ie este jenasa se targuiasca in piata, nu au curajul sa spuna vanzatorului
ca le-adat greit restul, nu lupta pentru drepturile lor, nu pot spune "nu"cand se cere
ceva i se simt prost, atund cand trebuie sa faca 0observatie unui subaltern.In cazul
aeestor padenti, terapeutul va alege un numar de situatsodale la care padentul are
dificultati ;;i Ie va ierarhiza in functiecle anxietatea pe care 0 produc, ca ;;i in cazul
desensibilizarsistematice. Antrenamentul propriu-zis se realizeaza sub formajocului de

rol i are clrept scop a-I invata pe padent sa reactionezeacleevat in funetie de situatie,
mra vreun efort sau emotie exageratiLLa ineeputul terapiei, paeientul va juea propriuI
sau rol, in timpee terapeutul 11va juea pc eel al interloeutorului (cle pilcla, pe eelal
efului ierarhie). Dupa jucarea scenei, terapeutul i grupulapredaza eomportamentul
subiectului, insistand asupra aspectelorpozitive ale acestuia. Defieientele sunt subliniate
intr-un modrational i non-punitiv. Intr-o etara ulterioara se inverseaza rolurile:
paeicntul va juea rolul efului, iar terapeutul pc cel al pacientului.in fclul acesta
subicctul, care prezinta probleme, sc va identifica custaTile emotionale ale personajului
de care se teme, ceca ce vareprczenta pentru el 0 noutate. In acelai timp, jucfmdu-i
rolul,terapeutul va oferi paeientului un nou model de eomportament.Apoi, padentul ii
va relua tolul i scena se va juca din nou,inversarile de roluri tacandu-se ori dc cate ori
se simte nevoia,punandu-se in evidenta progresele obtinute.Pentru a verifica cele
invatate, terapeutul va trasa padentului 0sardna in plan real, pc care s-o execute dupa
incheierea edintei depsihoterapie. In edinta urmatoare se discuta modul in care a
fostindeplinita sardna. Daca ea a fost indeplinita doar partial sau nu afast realizata
dcloc, se revine la jocurile de rol. In cazul in caresardna a fost binc indeplinita, sc trecc
la situatia urmatoarc dincadrul icrarhid stabilite initial.In cadrul antrenamcntului asertiv,
incepe sa se manifeste inl1uentapsihoterapiei urnaniste asupra celei comportamentalc.
Astfel,terapeutul va aeorda 0 atcntie deosebita comportarnentului non-verbal al
padentului, pentm a evidentia progresele terapiei. Astfel,vacca tremuratoare, ezitanta va
devcni ferma i sigura; pozitia vadeveni relaxata; figura crispata se va destinde, iar
subiectul vaajunge sa-i priveasca interlocutorul in ochi. Toate aceste aspeetevor fi
notate i evaluate de catre terapeut. Mai mult, un speeialitn tempie asertiva s-au
inspirat din Gestalt-terapie i i-au incurajatpc clicnt lor sa se bata cu perne, sa-i atinga
pc ceilalti i sa se laseatini sau sa exerseze contactul vizual cu interlocutorul.Jocurile
de 101 pot fi extinse in mod nelimitat, in functie decreativitatea psihoterapeutului,
modeland aspecte tot mai diverseale rcalitat sodale.M egg I e (1990) considera ca
acest gen de terapie se deosebetede orienti:irile terapeutice urnaniste doar prin faptul
ca se utilizeazaevaluarile i autoevaluarile cuantificabile ale
comportamentuluipadentului. Intregul demers psihoterapeutic dureaza pana la 20
deedinte i se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, dar iomerilor in cautare
de locuri de munca, oamenilor de afaceri sauoamenilor politid, dornid de
afirmare.Psihologia cognitiva se ocupa de modalitatile de procesare intern aa
informatiei i ii are sursele de inspiratie in modelele oferite deinteligenta artifidala,
focalizandu-se asupra a ceea ce sepetrece increierul subiectului, intre stimulul exterior"
i reactiacomportamentala de raspuns.Prindpiul de baza al acestei abordari terapeutice
consta in faptulca informatia externa este filtrata prin prisma schemel or cognitivede
natura incontienta ale subiectului. Aceste scheme structureazaconceptia despre lume a
individului, accepta anumite informat, Ierefuza sau Ie deformeaza pe altele. Schemele
cognitive nu suntaltceva decat sistemele de credinte i atitudini care formeaza
stilulpersonal de evaluare a realitat spedfice subiectului.Acest sistem de atitudini i
credinte a fost dezvoltat in copilriein functie de interactiunile cu figurile parentale i
de psihotraumclesuferite. Astfel, de pda, un copil ai cami parinti I-au abandonat
iipoate forma 0 schema cognitiva de genul urmator:"Daca am fost abandonat inseamna
ca sunt lipsit de valoare ieu sunt vinovat de faptul ca ceilalti ma parasesc" (M egg 1e,
1990,p. 68). Schema cognitiva rmane in stare latent a, dar, de fiecaredata, cand adultul
se va simti singur sau va trili 0 situatie dcdespartire, el se va simti trist i vinovat tara sa
inteleaga de cc. Inacest caz, evenimentul actual va reactiva vechea schema
cognitivaincontienta, care va declana sentimentele de tristete i vinovatie.Problema
terapeutului consta in a avea acces la schemele cogni-tive pentru a Ie modifica i

aceasta nu se poate realiza decat studndmanifestarile lor contiente (M egg 1e,

1990):1. Procese1e cognitive (operatle logice) pc care Ie folosetepadentul pentm a
deveni deprimat sau anxios, pentm a pIasa 0situatie oarecare in tiparele schemei sale
cognitive.2. Evenimentele cognitive care nu sunt altceva decat gandurilei imaginile
automate care vin in minte subiectuluiatund candse simte deprimat sau anxios i care
sunt rezultatul interactiun"schema" - proces cognitiv i stau la baza tulburarilor
emotionalei de comportament.
TERAPLE COGNITIVE35
Meggie (1990, p. 70) relateaza cazul unei padente care sufereade dispareunie (durere in
timpul actului sexual). Aceasta manifestadispozitie depresiva de aproximativ un an i
punea la indoialacalitatile sale de sotie. Padenta fusese victima unui viol la varstade 7
ani, dar ca nu reuea sa identifice legatura cauzala dintrctrauma suferita i tulburarile
sexuale actuale pentru ca vaginismuli depresia au survenit dupa multi ani de disnide
feridta, padentaavand i doi cop.Tulburarea sexuala se manifesta totdeauna in acelai
mod:padenta dorea foarte mult sa faca dragoste cu sotul ei, se exdta,vaginul se lubrefia,
dar imediat ea era cuprinsa de senti mente detristete i teama, vaginul redevenea uscat
ipenetratia devenea foartedureroasa.Terapeutul i-a cerut sa se concetreze asupra seenei
relatlorsexuale i sa observe dac inaintea aparitiei star afective negativenu-i apare
vreo imagine sau vreun gand. Padenta a identificatimaginea fotografica a violului
suferit. Depistarea gdndurilor auto-mate este foarte uti/a in cadrul psihoteraplor de
scurta durata.Dupa ce padenta a identificat imagine a violului, ea a sesizat
legaturadintre trauma suferita in copilarie i problemele actuale.Terapeutul a indus
hipnoza, i-a sugerat padentei sa. retraiascascena respectiva i apoi sa actioneze voluntar
asupra amintir res-pective, modificand-o. Ea a reevaluat dedzle ei din copilrie i
aadoptat altele, mai potrivite pentru varsta adulta. Vindecareacompleta a avut loc in
apte edinte de psihoterapie.Psihoterapia eognitiva abordeaza tulburarea padentului ca
pe 0problema ce trebuie rezolvata. La fel ca un cercetator, psiho-terapeutul cognitivist
va aduna date, va emite 0 ipotez de lucru io va verifica in practica, evaluand
rezultatcle demersului sau.Terapia este foarte bine structurata i cuprinde intre 15 i 22
deedinte de aproximativ 0 ora. Demersul terapeutic se intinde pe uninterval de 3-4
luni, iar intervalele dintre edinte sunt rigurosplanificate.Astfel, de pilda, in cazul
tratamentului tulburar depresive(nevrotice), tratamentul se realizeaza in trei etape:1.
Rezolvarea problemei inactivitat padentului prin intermedi ulunor tehnid
comportamentale.Psihoterap scurteIn cazul tulburrilor psihopatologice, schemele
eogmtlve au 0forta de aetiune foarte puternic i pun in aetiune un fel de logicaproprie
subiectului, logie aflata la baza unor distorsionari cogni-tive.Astfel, de pilda,
depresivul nu va retine dintr-o situatie decatacce clemente care vin sa-i confirme faptul
c este lipsit de valoare,ignorand toatc aspeetele pozitive, iar anxiosul nu va retine
dinrealitate dedit aeele informat care sugereaza pericole.Aeest fellomell poarta numele
de abstragere selectiva.Alte mecanisme spedfice logic patologice care
producdistorsionari cognitive sunt: Inferenta arbitrara care consta in a trage 0
concluzie tara carationamentul sa dispuna de un termen mediu din care sadecurga, sau a
trage concluz impotriva oricarei evidente; Suprageneralizarea implidl extinderea
abuziva a uneiexperiente neferidte, acddentale asupra altor situat care nuau legatura cu
experienta rcspeetiva; Amplificarea sau diminuarea semnifieatiei unoI
evenimente(astfel, de pilda, 0 persoana depresiva va avea tendinta sa-iamplifice
eecurile i sa minimalizeze succesele); Personalizarea se refera la faptul ca subiectul
ii asumaresponsabilitatea unoI evenimente exterioare care nu au nido legatura cu

persoana sa (se simtc vinovat de nenorodrilecare se petrec pc lume); Tipul de gandire

dihotomic, care il face pc subiect sa cvaluezelucrurile in termen de alb-negru. Astfel,
paranoicul paresa-i spuna: "eu sunt celmai competent, iar ceilalti sunt totinite
illcompetenti", iar depresivul va gandi: "eu sunt celmancompetent i toti ceilalti sunt
competenti".Gandurile i imaginile automate se declaneaza foarte rapid ise manifesta
undeva la margine a campului contntei i, din acestmotiv, padentul trebuie sa faca
eforturi spedale pentru a Ie idelltificainainte ca ele sa produca stare a afectiva negativa,
perturb area insfera comportamentala i apoi sa dispara. Terapeutul il va ghida pepadent
sa-i concentreze atentia asupra acestora i sa Ieautoevalueze.
Sprijinirea pacientului sa identifice gandurile negative auto-mate, care stau la baza
starilor depresive i modificarea acestora.3. Oescoperirea i modificarea schemelor
cognitive, care producdeclanarea gandurilor automate.o data diagnosticul stabilit,
terapeutul i padentul rezumaproblema i consedntele acesteia in planul viet cotidiene.
Apoitcrapeutul va explica prindple teoriei i psihoterapiei cognitive.Se trece, in
continuare, la defalcarea problemd in particomponente, care sunt ierarhizate in ordinea
prioritatilor.Se alege apoi un obiectiv uor de atins, terapeutul ajutandu-l pepadent sa
formuleze 0 ipoteza i s-o verifice in practica, ca inexemplul urmator (M egg Ie, 1990,
p. 71):"Spuneti ca nu puteti sa va concentrati deloc. Oar daca v-a daun ziar, cate
randuri credeti ca ati putea sa dtiti?"Padentul se gandete i raspunde ca probabil nu va
putea dti 20de randuri, poate doar 15.Acesta va fi pus in situatia de a-i verifica ipoteza
i daca reuqtesa dteasca 25 de randuri, acest mic succes 11va ajuta sa continueterapia.
In felul acesta, padentul s-a familiarizat cu metodaautoexperimentar.In continuare i se
traseaza ca sardna pentru acasa sa-imonitorizeze activitatile cotidiene in scris i sa
dteasca 0 carte sauo broura de terapie cognitiva.faza preliminara a terapiei dureaza
doua edinte.In edinta a treia, terapeutul va face inca 0 trecere in revista
asimptomelor .i va studia jurnalul personal al padentului. Apoi,acesta va explica
padentului modulin care structurile cognitiveinflyenteaza emotle i
comportamentul.Incepand din acest moment, psihoterapeutul i padentul incepdemersul
terapeutic propriu-zis. Cei doi cad de acord asupra uneiactivitati de rutina, abandonata
de padent din cauza depresiei: aface ordine in casa, in dulap, a spala rufele etc. Daca
activitatearespectiva i se pare padentului prea greu de realizat, el 0 va efectuala inceput
in plan imaginativ. In acest mod, pot sa fie evidentiatei obstacolele care stau in calea
realizar sardn, obstacole caresunt discutate impreuna cu terapeutul.Acest.fl va oferi
padentului programe de activitate tot mai com-plexe.Padentul va trebui sa-i
monitorizeze acasa toate activitatile,acordand 0 nota de la 0 la 5 pentru nivelul
stapanir de sine ipentru gradul de satisfactie pe care 11 obtine. In acelai timp,
eltrebuie sa inregistreze cu multa predzie i situatle in care aparemotle negative.La
edinta vtoare de psihoterapie, dupa ce s-a discutat modulde Indeplinire a sardnilor
pentru acasa, se trece la identificareagandurilorautomate negative care 11fac pesubiect
sa se simta tristi blocheaza actiunile. Pentru a realiza acest lucru, padentultrebuie sai reaminteasca una din situatle pe care le-a inregistrat,prin intermediul adresarunor
intrebri in detaliu, prin retrairea inplan imaginativ a respectivei situat sau prin
realizarea unor jocuride rol.Prezentam in cele ce urmeaza un exemplu (dupa M egg 1c ,
1990, p. 72):Terapeutul: Mi-ali povestit ca atund cand eful v-a inapoiatdosarul la care
ali mundt doua saptamani, fara sa va adreseze uncuvant, v-ali simlit deprimata. Nu ali
mancat seam i ali zacut inpat, fara sa facefi nimic. Aa este?Padenta: Da, chiar
aaTerapeutul: Simplul fapt ca vi s-a returnat un dosar, fara sa vise spuna un cuvant nu
explica depresia care v-a cuprins. Estevorba, mai curand, de modul n care ali
interpretat situalia.P.: Probabil.T.: Pentru a ne fi mai clar, hai sa refacem situalia. Eu

sunt efitldvs. Eu stau in pidoare, dvs. stali jos i eu va dau dosarul. lata-I.P.: Nu aa Cu
bralul mai leapan.T.: Aa?P.: DaT.: Eu tac i va ntind dosarul. La ce va gandili acum?
P.: EI ma crede incapabila. Tot ce fac este prost. Nidodata nuvoi fi capabila sa fac un
lucru bun. Din cauza asta nid nu reU$escsa ma casatoresc.
T: Faarte bine. V-atl adresat tat acest discurs interior, care erade fapt, impotriva
dumneavaastra. Nu credeti cum va ca discursulacesta v-a deprimat mai mutt dedit
situadia in sine?Padenta este astfcl antrenaUi sa-i identifice gandurile
negativedisfunqionale. Ea va realiza acest lucru in timpul edintei depsihoterapie i
apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluare realizata de Be c k(1987) i care
cuprinde urmatoareleaspccte: situatle-problema; emotle negative,. asodate i
intensitatea acestora exprimatanumerIC; gandurile negative, automate legate de
situatle respective.Acelai tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor
rationale,pe. care subicctul va invata sa Ie opuna celor negative, automate,precum i a
efectului acestora asupra starilor emotionale igandurilor automate.Timp de
aproximativ 10 edinte, padentul va exersa identificareai modifiearea gandurilor
negative. Terapeutul il va invata sa Ieexamineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor
de plauzibilitatei sa gaseasca i alte interpretari posibile pentru situatiaproblema.padentul poate interoga i alte persoane cu privire la ceea cefac ele in situat
similare, poate observa comportamentul altorpersoane sau se poate transpune, din nou,
in situatle respective,pentru a-i observa propriul comportament. Se poate continua,
deasemenea, i jocul de rol, pentru a-I ajuta pc padent sa descoperei alte alternative de
intcrpretare ale unei situat date.Astfel, de pda, in cazul descris mai sus, exista mai
multeposibilitati:Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ipersoana ca
atare.Examinand aceasta posibilitate, padenta poate descoperiurmatoarele a$pecte: ca
eful nu a spus nimic pentru ca el erapreocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui
nid nu exprilllaostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoareaipotezei
2.Jpateza 2: Seful era preocupat de altceva.Jpoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea
tare, vazand cateste de ocupat.Jpoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.Padenta
in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-le unpro cent care sa reflecte
probabilitatea ca ele sa fie adevaratc:1. Raportul meu era lipsit de valoare (30%);2.
Seful era preocupat de alte lucruri (70%);3. $efulnu voia sa ma deranjeze (80%);4.
$eful nu se simtea bine (10%).Concluzia pe care 0 trage padenta va fi c ipotezele 2 i 3
parmai plauzibile.In viata cotidiana, padentul se va antrena permanent sacontracareze
gandurile sale negative automate.In fiecare edinta de psihoterapie se verifica modul in
care s-aueonsolidat deprinderile de eombatere a gandurilor negative.Majoritatea
terapeutilor recomanda i utilizarea unor tehnid decretere a efidentei personale:
relaxare musculara i psihica,utilizarea terapiei prin muzic sau jocuri de rol pentru
antrenareacomportamentului asertiv.Spre sfaqitul psihoterapiei, in edintele 16-18,
terapeutuI vaaborda schema eognitiva incontienta sau convingerea cu caractergeneral,
care sta Ia baza declanar gandurilor negative automate.Astfel, de pilda, in cazul
padentei descrise de Me g g 1e .(1990),regula sau convingerea disfunctionala este
urmatoarea:"Dac ea nu este agreata in totalitate de eful ei sau de orice altbarbat
inseamna ca ea nu are nid 0 valoare".Psihoterapeut de orientare cognitivista au alcatuit
liste carecontin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspandite lapersoanele
deprimate i care se refera la: asumarea unor obligatabsolute i inumane, nevoia de a fi
apf(bati in totalitate, nevoiabsolutiste de dragoste, de perfectiune, de reuita.Al be r t
ElI i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-tional-emotive (RET), a evidentiat cateva
tipuri de credinte abso-lutiste ("trebuie cu orice pre") cu care oamen se
autoperturbapermanent (dupa Meggle, 1990, p. 74):

T: Faarte bine. V-ati adresat tat acest disnlls interior, care erade fapt, impotriva
dumneavaastra. Nu credeti cum va ca discursulacesta v-a deprimat mai mult dedit
siluatia in sine?Padenta este astfel antrenata sa-i identifice gandurile
negativedisfunctionale. Ea va realiza acest lucru in timpul edintei depsihoterapie i
apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluare realizata de B e c k (1987) i
care cuprinde urmatoareleaspecte: situatle-problema; emotle negative,. asodate i
intensitatea acestora exprimaHinumcrlc; gandurile negative, automate legate de
situatle respective.Acelai tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor
rationale,pc. carc subiectul va invata sa Ie opuna cclor negative, automate,precum i a
efcctului acestora asupra starilor emotion ale igandurilor automate.Timp de
aproximativ I0 edinte, padentul va exersa identificareai modificarea gandurilor
negative. Terapeutul 11 va invata sa Ieexamineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor
de plauzibilitatei sa gaseasca i alte interpretari posibile pentru situatiaproblema.padentul poate interoga i alte pcrsoane cu privire la ceea cefac ele In situat
similare, poate observa comportamentul altorpersoane sau sepoate transpune, din nou,
in situatle respective,pentru a-i observa propriul comportament. Se poate continua,
deasemenea, i jocul de rol, pentru a-I ajuta pe padent sa descoperei alte alternative de
interpretare ale unei situat date.Astfe1, de pilda, in cazul descris mai sus, exista mai
multeposibilitati:lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ipersoana ca
atare.Examinand aceasHi posibilitate, padenta poate descoperiurmatoare1e aspecte: ca
eful nu a spus nimic pentru ca el erapreocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui
nid nu exprimaostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoareaipotezei
2.lpateza 2: Seful era preocupat de altceva.Ipoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea
tare, vazand cateste de ocupata.Ipoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.Padenta
in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-Ic unprocent care sa reflecte
probabilitatea ca ele sa fie adevarate:L Raportul meu era lips it de valoare (30%);2.
Seful era preocupat de alte lucruri (70%);3. Seful nu voia sa ma deranjeze (80%);4.
Seful nu se simtea bine (10%).Concluzia pe care 0 trage padenta va fi ca ipotezele 2 i
3 parmai plauzibile.In viata cotidiana, padentul se va antrena permanent sacontracareze
gndurile sale negative automate.In fiecare edinta de psihoterapie se verifica modul in
care s-auconsolidat deprinderile de combatere a gandurilor negative.Majoritatea
terapeutilor recomanda i utilizarea unor tehnid decretere a efidentei personale:
relaxare musculara i psihica,utilizarea terapiei prin muzica sau jocuri de rol pentru
antrenareacomportamentului asertiv.Spre sfritul psihoterapiei, in edintele 16--18,
terapeutul vaaborda schema cognitiva incontienta sau convingerea cu caractergeneral,
care sta la baza declanar gndurilor negative automate.Astfel, de pilda, in cazul
padentei descrise de M egg I e(1990),regula sau convingerea disfunctionala este
urmatoarea:"Daca ea nu este agreata in totalitate de eful ei sau de orice altbarbat
inseamna ca ea nu are nid 0 valoare".Psihoterapeut de orientare cognitivista au alcatuit
liste carecontin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspndite lapersoanele
deprimate i care se refera la: asumarea unor obligatabsolute i inumane, nevoia de a fi
aprQ.bati in totalitate, nevoiabsolutiste de dragoste, de perfectiune, de reuita.Al be r t
E 11 i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-tional-emotive(RET), a evidentiat cteva
tipuri de credinte abso-lutiste ("trebuie cu orice pre") cu care oamen se
autoperturbapermanent (dupa Megg1e, 1990, p. 74):
Dezavantaje1. Perfectionismul meu ma facesa fiu anxios (8).2. Ma critic pre a sever i
acestlucru ma face sa pierd sa-tisfactia lucrului realizat (10).3. Critidle celorlalti ma
deprimasau ma determina sa devinagresiv (10).4. Pentru ca am tendinta de aevita
critidlc, pierd prtea lorconstructiva i nu ma potperfectiona (5).5. Nu profit de

succesele mele,pentru ca, imediat ce inre-gistrez un eec, sunt umbritetoate succesele

mek anterioare(10).6. Devin intolerant i hipercriticfata de ceilalti 10."Trebuie sa fiu
bun, perfect, pentru ca altfel nu valorez nimic";"Toti ceilalti trebuie sa fie buni i sa se
poarte ireproabil cumine. Daca ei nu se comporta astfel, inseamna ca nu
merit"."Conditle economice, politice, sodale i de mediu in care traiesctrebuie sa fie
astfel aranjate ineat sa mi se indeplineasca toatedorintelc" ."Oare nu este ingrozitor
faptul ca aceste condit sunt rele i mafrustreaza?""Nu pot sa suport acest lucru"."Nu
pot sa fiu feridt in condit atat de rele, mai bine masinudd". data descoperita schema
cognitiva de gandire ncgativa,psihoterapeut cognitiviti au pus la punct strateg de
contracararea acesteia.Astfel, de pilda, se pot apreda avantajele i dezavantajele
unuimod de gandire perfectionist (dupa B 1a c kbur n i Cot t r a u x ,1988, p. 100101):Avantaje:1. Acest mod de a gandi i de ama comporta ma determina saincerc sa
fac totul mai bine(9).2. Ceca ce lucrez, este de calitate(9).3. Din acest motiv, nu sunt
lene(4).4. Gasesc mereu ceva interesantde fcut (9).Total = 31 p.7. Pentru ca reuesc
rareori sa facceva cu adevarat perfect, tra-iesc mereu 0 stare de ins a-tisfactie (10).Total
= 63 p.Concluzie: Aceasta atitudine este in mod evident in dezavantajulmeu; pot dedde
s-o modific sau sa renunt la ea.Faeand bilantul, padentul ajunge la concluzia ca
atitudinearespectiva are costuri prea ridicate i se dedde s-o l11odifice.Un autori
cognitiviti atrag atentia padentilor asupra faptuluica modul negativ de gandire este
rezult.atul unui contract pe careI-au fcut acetia in copilarie i ca acum este cazul ca
acest contractsa fie renegodat. La incheierea terapiei, psihoterapeutul trebuie safie sigur
ca padentul a inteles bine prindple terapiei cognitive ica poate aplica in mod
independent metodele acesteia.Psihoterapia raional-emotiva (RET) are multe elemente
comunecu teraple cognitive i cognitiv-comportamentale.ElI i s (1977) explica ABCul modului irational de gandire,care genereaza perturbari psihice.Un eveniment negativ
activ (As) activeaza lasubiect gandurileirationale (iBs), conducand la un comportament
irational deautoperturbare C (consednte emotion ale i comportamentale).Autorul ataca
frontal de la prima edinta de psihoterapie acestmod de gandire irationa1, bazat pe
imperative categorice: "trebuie",prin metode foarte diferite, dintre care unele foarte
nonconformiste.Astfel, de pilda, unui padent timid i se poate trasa drept sarC
(inaterapeutica sa realizeze anumite actiuni ridicole In public. Deoareceumorul nu
lipsete, foarie curand padentul va gasi chiar o satisfactiein realizarea aetiunilor
respective i chiar in inventarea altora noi(sa poarte osete de culori diferite, sa sara
lntr-un pidor in statiade autobuz in fata und doamne in varsta etc.). ElI i s (1977) nu
neg1ijeaza Insa nid mctodele cognitiviste maitraditionale,. de lupta impotriva
gandurilor negative prin metodacontraargumentar. Autorul arata ca exista multe
modalitati prin intermediul carompsihoterapeu pot ajuta pe client lor sa se simta
mai bine, dar majoritatea acestor intervent aqioneaza doar pe termen scurt. Client se
simt mai bine, dar nu se vindedi (Ellis, 1972 a), ameliorarea simptomelor avand un
caracter temporar. Cand client se simt mai bine, ei sunt putin anxioi,
deprimati,culpabili, furioi, manifesta, intr-o masura mai redusa, com-portamentul fobic
i se simt mai feridti. In cazul in care are lodnsa procesul de vindecare, client nu
numai di se simt mai bine,d indeplincsc i urmatoarele condit: ii mentin echilibrul
emotional o perioada mai lunga de timp; devin mai putin perturbati i autodefensivi in
legatura cu multeaspecte ale existentei, depaind sfera simptomelor pentru cares-au
prezentat la psihoterapie; atund cand, in mod ocazional, traiesc din nou
sentimenteperturbatoarc i se comporta dezadaptativ, ei tiu sa faca fataacestor
sentimentc i conduite in mod efident i rapid; deoarece sunt capabili sa invete lectia
psihoterapiei, ei potaplica in practica cele invatate, devenind nite persoane maiputin

perturbate, cu tendinta spre autoactualizare. Ellis (1990) realizeaza distinctia intre a te

simti mai bine ia fi vindecat.
TEHNID CARE it POT FACE PE PADENT SA SE SIMlA MAl DINE1. Caldura i
suportul afedivAbordarea padentilor, mai ales a celor depresivi i a celor careau 0
imagine scazuta cu privire la propria persoana, cu suport $icaldura afectiva, face mai
capabili sa infrunte dificultatile viet,in aceste condit ei progresand mai repede in
cadrul demersuluipsihoterapeutic. Deoarece multi dintre ace$ti subieqi au 0
nevoieputernica de dragoste i aprobare, credintele lor irationale cu privirela faptul ca
dneva trebuie neaparat sa aiM grija de ei i sa-i iubeasca,pentru ca altfel se simt lipsiti
de valoare, nu face decat sa fieintarite in urma unui astfe1 de tratament, ei devenind
dependenti deterapeut sau se produce fenomenul prin care terapeutul devine "unprieten
pUitit" (S c h 0 fie I d, 1964), consednta acestui fenomenfnd prelungirea exagerata a
terapiei.2. Furnizorea de asigurari i incurajariDeoarece multi clienti se simt neadecvati
i nu au incredere inposibilitatile lor de succes i din acest motiv se autoblameaza,
dadterapeutulle va adresa complimente in legatura cu inteligenta i cuaspectul lor
exterior, subiect se vor simti mai bine i vor puteaobtine succese in profesie i chiar in
dragoste.Aceasta abordare insa Ie poate intari i credinta irationala ca dtrebuie intai sa
aiM succese i abia apoi sa se accepte pc ei ini$i.Aceasta tehnica se poate lesnc
transforma intr-un "bumerang", pentruea asigurarile i incurajarile vor ajuta sa
actioneze mai efident,dar in momentul in care au euat din nou, ei se vor intoarce
lavechea lor imagine negativa in legatura eu ei in$ii.3. Furnizarea de sfaturi i
rezolvarea de problemeClient, la psihoterapie, se vor simti mai bine $i atund
candprimesc sfaturi intelepte sau sunt ajutati sa-i rezolve prob1eme1ecare framanta,
probleme ee tin de $coala, locul de munca sau desfera relationala.Este insa evident
faptul ca $i aceasta tehnica nu va face deditsa-i determine pe c1ienti sa devina i mai
dependenti de terapeut,in loc sa-i rezolve singuri problemele de viata. Mai mult,
acqtiase vor simti bine, doar atund dnd dificultati1e lor sunt rezolvate$i vor recadea in
nevroza, atund dnd se confrunta Cll situat carenu pot fi solutionate.4. Explicotle i
"insight" ui legate de problemele trecuteFrecvent, psihoterapeut manifesta tendinta de
a explica pe scurtclientilor originea diverse10r trairi pe care Ie manifesta ace$tia.
Depda, Ie explica faptul ca i$i detest a partenerul, pentru ca acesta s-acomportat a$a
cum s-au comportat parint cu el sau ca modul abuziv in care s-a comportat mama sau
tatal vitreg cu ei, determina sase comporte brutal cu propr cop.Indiferent daca
aeeste explicat sunt corecte sau eronate, padentIe iau ca atare i au impresia ea ajung
sa se inteleaga mai bine pcd il1iii ca ceva s-a modificat in comportamentullor
dezaprobativ.Aceste insight-uri (iluminari), chiar daca au la baza fapte reale,nu arata
clientilor de ce anume reuesc ei sa se dezorganizeze inasemenea masura pentm nite
fapte trecute, nu ajuta sa afle deee au Hirat dupa ei in viata adulta neplacerile
copilariei, cumprocqdeaza sa Ie mentina active i cum ii pot modifica, in
prezent,atitudinile autoperturbatoare. Din acest motiv, explicatle i"insigh"-urile
respective, dei pot fi productive pe termen seurt, nupro due efecte de duraHi in planul
psihoterapiei.5. Catharsis-ul i abreacfiaAjutarea clientului sa intre in legatura cu
proprle sentimenteascunse de anxietate i ostilitate va produce 0 descarcare a
tensiunemotionale acumulate, i acesta se va simti mai bine.Daca insa terapeutul nu
are acces la ceea ce se ascunde in spateleacestor sentimente reprimate, catharsis-ul nu
va face decat saintensifice trairile afective negative (mai ales cand este yorba defurie)
sau, in cel mai bun caz, se va produce doar 0 descarcaretemporara (Ellis, 1977; 1988.
Travis, 1983), iar atitudineaclientului bazata pe anxietate sau pe agresivitate nu se va
modificasan, dimpotriva, va putea fi exacerbata.6. Gandirea pozitiva i imageria

mentalInca de la autosugestle prescrise de C 0 u e, in 1923, multiterapeuti au cautat

sa-i ajute pe padent lor, cultivandu-le gandireapozitiva i imageria orientata spre
sucees. S-a dovedit ca aceastametoda da rezultate rapide, dar din neferidre, cu caracter
temporar,pentm ca gandirea pozitiva da subiectului sl?erante in legatura cuobiective sau
performante adesea greu de atins. In acelai timp, tehnicaintarete convingerea
disfunctionala a padentului ca el trebuie, cuarice pret, sa obtina performante inalte
pentm a se autoaccepta.7. intririle i sancfiunilePrindple intarir i sanctiunilor sunt
spedfice psihoterapieicomportamentale, pusa la punct de Wa t son (1920) i
perfectionataapoi de Ski n n e r (1971) i W 01 p e (1982).Aceste prindp aufost
utilizate pentm a modifica starile afective i comportamenteledisfunctionale i dau
rezultate bune mai ales in terapia toxicomanilorsau a altor comportamente
dezadaptative (ca de pilda, in cazulbulimiei, fumatului sau alcoolismului indpient).Din
pacate insa nid in acest caz, rezultatele nu sunt de dUrata.Adesea, 0 astfel de abordare
determina pe subiecti sa faca ceeace trebuie pentm motive exterioare, cum ar fi
obtinerea uneirecompense sau evitarea unei pedepse.Ell i s este de parere ca aceasta
tehnica nu face dedit sa incurajezeegocentrismul, orientarea hedonista i toleranta
scazuHi la frustratiea subiectilor, defecte depersonalitate care stau de obicei la baza
undconduite adictive, spedfice toxicomaniei. Atund cand se utilizeazadrept intarire,
aprobarea terapeutului sau a altei persoane, subiectau tendinta de a deveni mai
sugestibili, de a gandi mai putin cu propriullor cap, devenind i mai perturbati (E 11is,
1983).TEHNID DE TERAPIE SCURTA CARE il FAC PE SUBIECTISA SE
VINDECE (ELLIS, 1990) .Metodele care il fae pe client doar sa se simta bine, fara
saprogreseze, nu pro due 0 schimbare atitudinala de durata, sehimbarecare sa atinga
conceptia filozofiea despre lume iviata a clientului isa dezvolte la acesta 0 capadtate
de autoreglare a starilor sale psihice.Ell i s (1990) considera ca tehnidle de vindecare pe
care Iepropune sunt de fapt nWe modalitati de autoajutorare ("self-help").1.
Contientizarea propriei autoperturbriPadent trebuie sa inteleaga faptul ca nu atat
imprejurarileexterioare, factor situationali actuali sau care au actionat incopilarie
produc perturbarile emotionale, ei modul in care acetia se raporteaza la imprejurarile
de viata reprezinta cauza reala aperturbr psihice.Oamen sunt cei care se dedd sa
interpreteze intr-un mod negativi frustrant evenimentele psihotraumatizante timpur
sau actuale,nefacand altceva dedit sa se autoperturbe. Autorul este de parereca fnta
umana are capadtatea de a se autocontrola emotional, darmajoritatea oamenilor refuza
cu incpatanare sa faca acest lucru ipersista in eroarea lor.[n eazul in care terapeutul
reuete sa-i faca pe padenti saintelcaga faptul ca ei se perturb singuri i ca ei pot
dedde faradificultate sa nu 0 mai faea, acesta Ie poate arata calea pe caretrehuie s-o
urmeze pentru a se elibera de simptomele lor (E 11is,1962; 1973; 1988).2.lnfelegerea
modului dogmatic de gondire bazat pe "trebuie cu oricepref sa..."Psihoterapia rationalemotiva (RET) postuleaza faptul ca oamense autoperturba nu numai datorita unoI
percept ijudecati nerealistei negative, aa cum subliniaza spedalit in terapie cognitiv-comportamentala, d i prin fonnarea unoI cerinte i imperativeabsolutiste (Ellis,
1962; 1973; 1985 a; b; 1987 a, b; Ellis iHarper, 1975).Psihoterapeutul spedalizat In
terapie rational-emotiva va sesizarapid faptul ca subiect anxioi, deprimati sau furioi
ii fixeaza inmod contient sau incontient imperative categorice ("trebuie- t ")neapara sa ....o data ce au intelcs acest mecanism autoperturbator, padentprimesc
"cheia care poate deschide poarta" spre 0 schimbareprofunda a: personalitat.3.
Comboterea prin intermediul orgumentr adive a gandurilor irafionaleia imperativelor
categoriceo data ce terapeutu11-a convins pe padent ca acesta se perturbasingur, nutrind
credinte irationale i avfmd cerinte nerealiste mperative fata de sine, fata de ceila1ti i
fata de viata, acesta 11poate invata sa utilizeze modul tntific de gandire pentru a-

nvinge convingerile dogmatice, autoperturbatoare. Astfel, padentVOl fi invatati sa-i

adreseze intrebri cu caracter provocativ:"De unde t ca va fi un dezastru daca nu vei
avea doar notebune la facultate?""De ce ar trebui sa ai doar note bune?""De ce prieten
tai trebuie sa fie neaparat drag uti cu tine, pentruca altfel va fi sfaritul lum?""Unde
scrie ca, pentro faptul ca ai fost respins de persoanaiubita, eti complet lipsit de valoare
i nu meriti sa f iubit denimeni?" etc.In felul acesta, client VOl invata sa lupte
impotriva gandurilorirationale, prin intermediul carora se autosaboteaza i trag
concluzlipsite de sens, care Ie produc stari afective negative i tulburarinevrotice (E
11is, 1988; Ell is, 1990).4. lehnica reanalizr unor comportamente-problemOamen
se perturba pe ei inii, in spedal, pentm doua motivcprindpale: problemele ego-ului,
care 11fac pe subiect sa se denigreze inpennanenta, pentro c nu are performante
sufident de marisau pentru c nu obtine sufidenta aprobare de la ceilalti; toleranta
redusa la frustratie, care face sa doreasca in modabsolut anumite lucruri i sa
considere ca nu pot trai daca nuau ceea ce Ii doresc. Toleranta scazuta la fmstratie
determinain acelai timp sa soli dte gratificat imediate, iar in absentaacestora, subiect
se refugiaza in comportamente de-zaprobative compulsive, cum ar fi
alcoolismul,bulimia saufumatu1. Este evident ca aceste deprinderi ofera 0 relaxare
pemoment, insa cu efecte negative pe termen lung.o metoda simpHi, spedfica terapiei
rational-emotive, metoda ce ajuta pe subiecti sa abandoneze acest gen de
comportamenteadictive consta In a-I solidta pe acetia sa noteze Intr-un jurnal catmai
multe dezavantaje ale comportamentului compulsiv, precum iavantajele renuntar la
acesta. Apoi, acetia trebuie sa rev ada zilnic