Sunteți pe pagina 1din 21

In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 2 pct.

45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 3 din 26 ianuarie 2006 al Comitetului tehnic de specialitate CTS12 si nr. 5 din 29 mai 2006 al Comitetului tehnic de coordonare generala, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin:

ORDIN nr. 1731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementarii tehnice "Specificatie tehnica privind protectiile elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06

Se aproba reglementarea tehnica "Specificatie tehnica privind protectiile elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi - cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06, elaborata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 1

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii.

Art. 2

La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare isi inceteaza aplicabilitatea. -****Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Radu Mircea Berceanu

Art. 3

ANEXA nr. 1: SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND PROTECTIILE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA
SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND PROTECTIILE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA Indicativ: ST 049-06

1.1.Obiect si domeniu de aplicare

CAPITOLUL 1: PREVEDERI GENERALE

1.1.1.Prezenta specificatie tehnica are ca obiect stabilirea cerintelor si criteriilor de performanta ale protectiilor elementelor de constructii din lemn utilizate la constructii civile, industriale si agrozootehnice impotriva agentilor agresivi. Prevederile specifice din prezenta specificatie tehnica se aplica pentru a raspunde cerintei implicite privind durabilitatea, cu referire in special la cerinta esentiala "rezistenta si stabilitate", respectiv mentinerea valorilor caracteristicilor implicate in aceasta cerinta ale elementelor structurale din lemn, in conditiile actiunii agentilor agresivi din mediul inconjurator. 1.1.2.Specificatia tehnica stabileste cerintele, criteriile si nivelurile de performanta privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn expuse actiunii mediilor agresive atmosferice.

1.1.3.Specificatia tehnica nu se refera la: - constructiile/elementele din lemn ingropate in sol; - constructiile/elementele din lemn imersate partial sau total in solutii sau lichide agresive. 1.1.4.Specificatia tehnica nu are ca obiect sisteme speciale de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva focului (protectia ignifuga). 1.1.5.Specificatia tehnica se adreseaza in principal specialistilor din unitatile de proiectare, verificatorilor de proiecte, executantilor lucrarilor de protectie, putand fi utilizata si de catre producatorii de materiale de protectie pentru adaptarea produselor la nivelul cerintelor din domeniul constructiilor. 1.2.Terminologie 1.2.1.In prezenta specificatie tehnica sunt utilizati urmatorii termeni de specialitate: - agent agresiv: factor de mediu, de natura fizica, chimica sau biologica, ce actioneaza distructiv asupra constructiei din lemn sau a diverselor sale parti componente, provocand degradarea lemnului; - ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a degrada lemnul; - ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza si lignina, producand degradarea lemnului; - degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice, mecanice si/sau biochimice ale lemnului sub actiunea agentilor agresivi fizici, chimici si biologici; - durabilitatea lemnului: ansamblu de proprietati (fizice, chimice, mecanice etc.) naturale sau conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le poseda lemnul de o anumita specie si care ii permite sa reziste la un atac, de o anumita intensitate, provocat de anumiti agenti fizici, chimici si biologici; - durabilitate naturala: rezistenta intrinseca a lemnului la atacurile unor agenti agresivi, in absenta oricarui tratament de protectie; - durabilitatea sistemelor de protectie: durata de viata estimata a unui sistem de protectie aplicat pe suprafata suportului pana la prima lucrare de refacere completa a protectiei. Nota: Durata de viata estimata nu constituie o durata de garantie. - insecte xilofage: insecte capabile de a degrada lemnul; - mediu agresiv: mediu care contine unul sau mai multi agenti agresivi; - prag de eficacitate mediu: valoare aritmetica medie intre limitele superioara si inferioara ale pragului de eficacitate definite in standardul european de incercare biologica la care se refera; - preconizare de aplicare data de producator: cantitate de produs de protectie a lemnului impregnata in epruveta corespunzatoare cantitatii medii de produs pe care o recomanda producatorul ca necesara si posibila de aplicare in zona (zonele) analizata (analizate); - procedeu de tratament de suprafata: procedeu care nu contine nici o caracteristica sau tehnologie speciala care sa aiba ca obiect modificarea rezistentei naturale a lemnului la patrunderea unui produs de protectie a lemnului pregatit pentru intrebuintare; Nota: Astfel de procedee includ de exemplu peliculizarea si procedeele tip stropire si imersie de scurta durata in care contactul lemnului cu produsul de protectie dureaza numai cateva minute; - procedeu de tratament prin impregnare: procedeu care are caracteristici sau tehnologii destinate sa modifice rezistenta naturala a lemnului la patrunderea unui produs de protectie a lemnului pregatit pentru intrebuintare; Nota: Astfel de procedee includ de exemplu tehnicile utilizate in mod curent cum ar fi procedeele de tratament prin difuzie si procedeul dublu-vid si vid-presiune. - produs de protectie: produs lichid sau sub forma de pasta sau pulbere, care aplicat pe un suport formeaza un film cu calitati de protectie, decorative si/sau specifice; - sistem de protectie: ansamblul straturilor din produsele de protectie aplicate pe o suprafata suport, pentru a realiza protectia acesteia impotriva agentilor agresivi; - strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protectie; - strat intermediar: strat situat intre primul strat si stratul de finisare; - strat primar: primul strat al unui sistem de protectie aplicat pe un suport; - suport: suprafata pe care a fost sau trebuie sa fie aplicat un produs/sistem de protectie;

- valoare de referinta biologica: cantitate in grame pe metru patrat sau in kilograme pe metru cub de produs de protectie a lemnului determinata intr-o incercare pentru a asigura o protectie eficace impotriva agentului biologic specific la care se face referire. - valoare maxima de aplicare: cantitate maxima (in grame pe metru patrat sau in kilograme pe metru cub) de produs de protectie a lemnului care poate fi aplicata pe epruvetele de lemn intr-o incercare biologica speciala; 1.2.2.In SR EN 1001-1 si 2, SR EN 599-1, SR EN 927 si STAS 9302/7, sunt definiti alti termeni de specialitate privind protectia lemnului impotriva agentilor biologici 1.3.Lista documentelor normative de referinta 1.3.1.Standardele la care se face referire in aceasta specificatie tehnica, standarde care se refera la clasificari, criterii de performanta, metode de determinare/incercare s.a. sunt prezentate in continuare, in ordine alfanumerica. 1.SR 9302/2-94 - Protectia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu produse de protectie chimica solubile in apa. 2.SR 9302/8 1994: Protectia lemnului. Prelevarea esantioanelor de lemn impregnat industrial si confectionarea epruvetelor in vederea incercarilor biologice. 3.SR EN 20-1: 1998 Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii protectoare fata de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata (Metoda de laborator). 4.SR EN 20-2: 2002 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii protectoare fata de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament in profunzime (Metoda de laborator). 5.SR EN 46-1:2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive impotriva larvelor recent ecluzate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de laborator). 6.SR EN 47: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate impotriva larvelor Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de laborator). 7.SR EN 49-1: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii de protectie fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata. (Metoda de laborator). 8.SR EN 49-2: 2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii de protectie fata de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire a larvelor. Partea 2: Tratament in profunzime. (Metoda de laborator). 9.SR EN 73:1995 impreuna cu SR EN 73:1995/AC:2003- Produse de protectie a lemnului, incercari de imbatranire accelerata a lemnului tratat inainte de incercari biologice, incercare de evaporare. 10.SR EN 84:2000 - Produse de protectie a lemnului. Incercari de imbatranire accelerata a lemnului tratat inainte de incercari biologice. Incercare la spalare. 11.SR EN 113:2003 impreuna cu SR EN 113:2003/Al:2004 - Produse de protectie a lemnului. Metoda de incercare pentru determinarea eficacitatii protectoare fata de ciupercile basidiomycetes lignicole. Determinarea pragului de eficacitate. 12.SR EN 117:2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate impotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metoda de laborator). 13.SR EN 152-1:1995 - Metode de incercare ale produselor de protectie a lemnului. Metoda de laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui tratament de protectie a lemnului prelucrat impotriva albastrelii fungicide. Partea 1: Aplicare prin periere. 14.SR EN 152-2:1995 impreuna cu SR EN 152-2:1995/AC1:2004 - Metode de incercare ale produselor de protectie a lemnului. Metoda de laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui tratament de protectie a lemnului prelucrat impotriva albastrelii fungicide. Partea 2: Aplicare prin alte metode decat perierea. 15.SR EN 252:1995 impreuna cu SR EN 252:1995/AC:2003 - Incercarea in poligon pentru determinarea eficacitatii de protectie a unui produs de protectie a lemnului in contact cu solul. 16.SR EN 275:1995 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii de protectie impotriva organismelor marine sfredelitoare. 17.SR EN 322:1996 Placi pe baza de lemn. Determinare a umiditatii.

18.SR EN 330:1997 - Produse de protectie a lemnului. Incercari in camp pentru determinare a eficacitatii de protectie a unui produs de protectie a lemnului pentru folosire cu o acoperire si in afara contactului cu solul. Metoda cu imbinare in L. 19.SR EN 335-1:1997 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de risc de atac biologic. Partea 1: Generalitati. 20.SR EN 335-2:2002 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de risc de atac biologic. Partea 2: Aplicatie la lemnul masiv. 21.SR EN 350-1:1997 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de incercare si de clasificare a durabilitatii naturale a lemnului. 22.SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturala a lemnului si de impregnabilitate a esentelor de lemn alese dupa importanta lor europeana. 23.SR EN 351-1:2001 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse de protectie. Partea 1: Clasificarea patrunderii si retinerii de produse de protectie. 24.SR EN 351-2:2001 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse de protectie. Partea 2: Ghid de esantionare pentru analiza lemnului tratat cu produse de protectie. 25.SR EN 599-1:1998 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 1: Specificatii pentru clasele de risc. 26.SR EN 599-2:1998 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 2: Clasificare si etichetare. 27.SR ENV 807:2003 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii fata de microorganisme de putregai moale si de alte microorganisme ale solului. 28.SR ENV 839:2003 - Produse de protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii preventive fata de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafata. 29.SR EN 927-1:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 1: Clasificare si selectie. 30.SR ENV 927-2:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 2: Criterii de performanta. 31.SR EN 927-3:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 3: incercarea la imbatranire naturala. 32.SR EN 927-4:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 4: Determinarea permeabilitatii la vapori de apa. 33.SR EN 927-5:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 5: Determinarea permeabilitatii la apa lichida. 34.SR EN 971-1:2001 - Vopsele si lacuri. Termeni si definitii pentru produsele de vopsire. Partea 1: Termeni generali. 35.SR EN 1001-1:2006 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1: Lista termenilor echivalenti. 36.SR EN 1001-2:2006 - Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 2: Vocabular. 37.SR EN 13442:2003 - Pardoseli si parchet de lemn si lambriuri si placari de lemn. Determinarea rezistentei la agenti chimici. 38.SR EN 60068-2-5:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari - incercarea Sa: Radiatie solara artificiala la nivelul solului. 39.SR EN 60068-2-14:2001 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari - incercarea N: Variatii de temperatura. 40.SR EN 60068-2-33:2002 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari. Ghid pentru incercari la variatii de temperatura.

41.SR EN 60068-2-78:2004 - Incercari de mediu. Partea 2-78. Incercari. Incercarea Cab. Caldura umeda continua. 42.SR EN ISO 1518: 2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la zgariere. 43.SR EN ISO 2409:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj. 44.SR EN ISO 2812-1:1996 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la lichide. Metode generale. 45.SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la tractiune. 46.SR EN ISO 4628-1: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere generala si sistemul de notare. 47.SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de basicare. 48.SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare. 49.SR EN ISO 4628-5: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere. 50.SR EN ISO 4628-6:2003 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive. 51.SR EN ISO 6270-1:2002 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate. Partea 1: Condensarea continua. 52.SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele si lacuri. Incercari de deformare rapida (rezistenta la soc). Partea 1: incercarea prin caderea unei mase cu penetrator cu suprafata mare. 53.SR ISO 4618-1: 1994 Vopsele si lacuri. Vocabular. Termeni generali. 54.SR ISO 11503:1997 Vopsele lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate (condensare repetata). 55.STAS 2925 - 86 - Protectia lemnului din constructii impotriva atacului ciupercilor si insectelor xilofage. 56.STAS 9302/1-88 - Protectia lemnului. Prescriptii generale de protectie chimica. 57.STAS 9302/4 88 - Protectia lemnului. Tratamente de suprafata. Prescriptii tehnice. 58.STAS 9302/5 - 90 - Protectia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu antiseptici uleiosi. Prescriptii tehnice. 59.STAS 9302/7 - 88 - Protectia lemnului. Terminologie. 60.STAS 10787 -77 - Protectia lemnului. Determinarea eficacitatii substantelor hidrofuge. 1.3.2.Reglementarile tehnice la care se face referire in aceasta specificatie tehnica sunt urmatoarele: - NP 005-03: Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96); - GP 111-04: Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel. - GE 053-04: Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel.

2.1.Agenti agresivi care actioneaza asupra constructiilor din lemn

CAPITOLUL 2: CONDITII DE EXPLOATARE SI DE EXPUNERE

2.1.1.Agentii agresivi chimici si biologici care actioneaza asupra constructiilor din lemn sau a elementelor sale componente se clasifica dupa natura si sursa lor de producere, asa cum se arata in mod explicativ, in tabelul 2.1. Tabelul 2.1.
Nr. crt. Sursa: Natura din interiorul constructiei din exteriorul constructiei din atmosfera
(2)

din sol

1 1. 1.1. Apa

2 Agenti chimici - apa de distributie - ape uzate - condens - infiltratii

4 - umiditatea aerului - precipitatii

5 - ape de suprafata - ape subterane - ape minerale

1.2. Acizi

gaze, vapori si solutii de: - clor, bioxid de sulf, oxizi de azot - acizi minerali (acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic etc.) - acizi organici (acid acetic, acid formic acid oxalic etc.), - fenoli - aldehide etc.

gaze si vapori de - acid carbonic substante cu - acid humic etc. caracter acid (vezi col. 3)

1.3. Baze

vapori, solutii si particule solide de: - hidroxid de sodiu - hidroxid de potasiu - lesii - vascoza, celuloza - uree - amine - detergenti etc.

vapori si particule solide de substante cu caracter bazic(vezi col. 3)

solutii si particule solide de substante cu caracter bazic (vezi col. 3)

1.4. Saruri (acide, neutre, bazice)

vapori, solutii si particule solide de: - carbonati si bicarbonati - sulfati, sulfuri, sulfiti - cloruri, hipocloriti, clor ati - fluoruri - azotati - cromati si bicromati - cianuri - formiati - saruri complexe (NP, NPK) - dezinfectanti etc.

vapori si particule solide de saruri(vezi col. 3)

solutii si particule solide de saruri. (vezi col. 3)

1.5. Materii chimice pulverulente

particule solide de: - zguri - cenusi - carbune - pirite etc.

particule solide de: - zguri - cenusi - negru de fum - carbune - pirite - fosforite etc. -

2.

Agenti biologici (SR EN 335-1:1997, STAS 2925-86) - ciuperci basidiomicete de putregai tare (cubic si fibros) - ciuperci de putregai moale b) Ciuperci care coloreaza lemnul - ciuperci de albastrire - ciuperci de mucegai - Hylotreupes a) Ciuperci care distrug lemnul

2.1. Ciuperci lignicole

2.2. Insecte xilofage

a) Coleoptera (Coleoptere)

bajulus (Capricornul casei) - Anobium punctatum (Carii mici) - Xestobium rufovillosum (Carii mari) - Lyctus brunneus (Lyctus) - Hesperophanes spp.

b) Isoptera(Termite)

- Reticulitermes lucifugus - Reticulitermes santonensis

2.3. Daunatori marini


*(1) *(2)

- Limooria spp. - Teredo spp.

agenti agresivi proveniti din procesul tehnologic agenti agresivi proveniti din atmosfera si din sol (surse de poluare) 2.1.2.Stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in care se va amplasa o constructie noua din lemn se face de catre proiectant, pe baza analizei mediului exterior si a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenta, natura si concentratia agentilor agresivi (chimici si biologici, inclusiv umiditatea relativa si temperatura aerului) care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediul interior. 2.1.3.Pentru stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in care este amplasata o constructie din lemn aflata in exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative si cantitative de agenti agresivi (chimici si biologici) si ale umiditatii relative si temperaturii aerului, atat pentru interior, cat si pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate in domeniu si inscrise in buletine de analiza. 2.1.4.Se vor prevedea masuri pentru reducerea agresivitatii mediului prin schimbarea sau modernizarea tehnologiei de fabricatie din interiorul constructiei sau, in caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz in parte. 2.2.Clase de exploatare 2.2.1.Din punctul de vedere al conditiilor in care se exploateaza elementele de constructie din lemn, se definesc urmatoarele clase de exploatare (standardul de referinta este SR EN 335-1, NP 00503): - clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 2 C si a unei umiditati relative a aerului sub 65%; - clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 2C si a unei umiditati relative a aerului intre 65% si 80%; - clasa 3 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 2C si a unei umiditati relative a aerului peste 80%. 2.2.2.La elementele de constructii din lemn exploatate in clasa 1, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 12%, iar la cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 20%. 2.3.Conditii de expunere 2.3.1.Clasificarea produselor/sistemelor de protectie prin vopsire a elementelor de constructii din lemn trebuie sa se faca conform conditiilor de expunere care intervin prin factorii relativi la constructia propriu-zisa si la conditiile climatice. Rezulta trei tipuri de expunere: - slaba; - medie;

- puternica, cum se prezinta in tabelul 2.2. (standardul de referinta este SR EN 927-1). Tabelul 2.2
Constructie Adapostita Partial adapostita Neadapostita slaba slaba medie Tip de expunere in conditii climatice temperate slaba medie puternica aspre medie puternica puternica extreme

2.4.Clase de risc de atac biologic 2.4.1.Pentru lemnul utilizat in constructii sunt definite cinci clase de risc de atac biologic (standardul de referinta este SR EN 335-1, NP 005-03): - clasa de risc 1 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu exista pericolul de umezire care sa favorizeze aparitia si dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, scari interioare, grinzi si stalpi aparenti, parchet); - clasa de risc 2 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde umiditatea ridicata a mediului poate conduce la o umezire ocazionala, dar nepersistenta, respectiv unde sunt conditii minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperis: capriori, grinzi, stalpi, astereala, sipci, pereti interiori); - clasa de risc 3 - lemnul utilizat in constructii cu risc de atac biologic de catre ciupercile xilofage, in situatii in care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% si/sau alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, traverse si montanti de pereti exteriori, pereti din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scari exterioare, balustrade etc); - clasa de risc 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului biologic, care este in permanent contact cu solul (piloti pentru fundatii, talpi inferioare pe pamant sau pe socluri de zidarie, grinzi, traverse) sau care este permanent expus la intemperii fara a fi protejat prin vopsire (site si sindrile de acoperisuri); - clasa de risc 5 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului biologic, care este expus in permanenta la apa sarata. 2.4.2.In tabelul 2.3 se prezinta clasele de risc pentru domeniile de utilizare a lemnului. Tabelul 2.3
Clasa Domenii de utilizare ale lemnului de risc 1 2 3 4 5 Fara contact cu solul, sub adapost, fara risc de umezire Fara contact cu solul, sub adapost, cu risc de umezire Fara contact cu solul, neacoperit In contact cu solul sau cu apa dulce In apa sarata Conditii de expunere la umezire a lemnului in opera Nu Ocazional Frecvent Permanent Permanent Aparitia agentilor biologici Ciuperci Da Da Da Insecte Da Da Da Da Daunatori marini Da

Cerintele privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi se refera la toate componentele care intervin in realizarea protectiilor, precum si in asigurarea durabilitatii acestora, si anume: a)elementele pe care se aplica sistemul de protectie; b)sistemul de protectie in sine; c)produsele de protectie utilizate; Aceste cerinte se prezinta in trei categorii principale:

CAPITOLUL 3: CERINTE PRIVIND SISTEMELE DE PROTECTIE APLICATE PE SUPRAFATA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI

(i)cerinte esentiale; (ii)cerinte functionale; (iii)cerinte privind punerea in opera (tehnologice). 3.1.Cerinte esentiale Dintre cele sase cerinte esentiale, trei au obiect in ceea ce priveste sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi: a)securitate in incendiu; b)igiena, sanatate si mediu inconjurator; c)siguranta in exploatare. Celelalte trei cerinte esentiale (rezistenta mecanica si stabilitate; protectie impotriva zgomotului si economie de energie si izolare termica) nu au obiect in acest domeniu. 3.2.Cerinte functionale privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii Cerintele functionale privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi sunt urmatoarele: a)rezistenta la agenti agresivi biologici; b)rezistenta la agenti agresivi fizico-chimici; c)rezistenta la solicitari mecanice; d)impregnabilitate; e)aspect corespunzator; f)compatibilitate alimentara (daca este cazul). 3.3.Cerinte privind punerea in opera (tehnologice) a sistemelor de protectie Cerintele privind punerea in opera se refera la ansamblul activitatilor si rezultatelor acestora privind realizarea sistemelor de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi. Aceste cerinte sunt: a)asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor; b)conformitatea frontului de lucru; c)conformitatea modului de lucru cu tehnologiile si/sau procedeele prevazute; d)conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si atestarea conformitatii produselor utilizate. Criteriile de performanta asociate acestor categorii de cerinte sunt prezentate in tabelul 3.1. Tabelul 3.1.
Nr. crt. 1 a) 1. b) 2. 3. 4. c) 5. Cerinte si criterii de performanta 2 Securitate la incendiu Reactie la foc Incadrarea in Euroclase de reactie la foc A1-F sau A1fl-Fel (dupa caz) tabelul 4.2, nr. crt. 6 tabelul 4.2, nr. crt. 7 declaratia producatorului produselor de protectie In cazul utilizarii la pardoseli pct. 1.3.1 d) Modul de determinare 3 I. CERINTE ESENTIALE Observatii 4

Igiena, sanatate si mediu inconjurator Permeabilitate la apa Rezistenta la umiditate Emisii de substante periculoase Siguranta in exploatare Rezistenta la alunecare

II. CERINTE FUNCTIONALE a) 6. b) 7. Rezistenta la agenti biologici Eficacitate Rezistenta la agenti fizico-chimici tabelul 4.2, nr. crt. 7 Rezistenta la umiditate a) in general b) in zonele de contact cu piesele metalice de asamblare si de prindere Rezistenta la spalare Rezistenta la caldura Rezistenta la variatii de temperatura Rezistenta la radiatii UV Rezistenta la agenti agresivi chimici Rezistenta la solicitari mecanice Aderenta la suport Rezistenta la lovire Rezistenta la zgariere Impregnabilitate Patrundere Retinere Aspect Uniformitatea culorii Textura/luciu suprafata Posibilitatea curatarii, intretinerii Compatibilitate alimentara Conformitatea cu cerintele sanitare aviz sanitar in cazul contactului cu produse alimentare conform prescriptii date de producatorul produsului de protectie SR EN 351-1 tabelele 4.6 si 4.7 (SR EN 351-1, SR EN 599-1) se refera numai la protectiile prin impregnare tabelul 4.2, nr. crt. 1 si 2 tabelul 4.2, nr. crt. 3 tabelul 4.2, nr. crt. 4 se refera numai la protectiile prin vopsire pct. 5.7 tabelul 4.2, nr. crt. 8 tabelul 4.2, nr. crt. 9 tabelul 4.2, nr. crt. 10 tabelul 4.2, nr. crt. 11 si la cerinta B, nr. crt. 4 Tabelele 4.3 - 4.7

8. 9. 10. 11. 12. 13. c) 14. 15. 16. d) 17. 18. e) 19. 20. 21. f) 22.

Rezistenta la imbatranire naturala tabelul 4.2, nr. crt. 5

III. CERINTE PRIVIND PUNEREA IN OPERA (TEHNOLOGICE) a) 23. 24. Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor Existenta documentatiei tehnice Aprovizionarea produselor de protectie - verificare expert - insusire beneficiar si executant - conformitatea cu prevederile din proiect - documente privind calitatea si, dupa caz, agrementul tehnic

25.

organizare lucrari de catre executant, Asigurare accese, facilitati si masuri de igiena, protectia muncii verificata de beneficiar siPSI Conformitatea frontului de lucru Starea suprafetei a) forma b) rugozitate c) umiditate Integritatea materialului (suportului) Conditionari prealabile (suport si materiale de protectie) Documente privind calitatea conform proiectului si prescriptiilor producatorului produselor de protectie

b) 26.

27. 28. 29.

conform proiect sau, dupa caz, expertizare tehnica conform proiectului si prescriptiilor producatorului produselor de protectie receptia frontului de lucru, conform conditiilor din proiect si celor din specificatia producatorului produselor de

protectie c) 30. Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile si/sau procedeele prevazute Caracteristicile echipamentelor, a conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie si reglementarilor utilajelor si a dispozitivelor aplicabile utilizate Clasificarea/atestarea personalului conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie si reglementarilor aplicabile Respecatrea timpilor/duratelor tehnologice Respectarea tratamentelor specifice Asigurarea conditiilor de mediu ambiant la executarea lucrarilor: a) temperatura b) umiditate c) alte conditii conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie

31.

32. 33. 34.

d) 35.

Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si atestarea conformitatii produselor utilizate Existenta standardului de produs sau a agrementului tehnic (daca este cazul) verificarea domeniului de utilizare cu conditiile din proiect pct. l.3.1.b)

36.

verificare la aprovizionare (a se vedea si Documente privind calitatea nr. crt. 24) produselor de protectie utilizate fac referire la sistemul de atestare a calitatii aplicat

3.4.Durabilitatea sistemelor de protectie 3.4.1.Sistemele de protectie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de constructii pe care sunt aplicate, trebuie sa aiba asigurata, la randul lor, o buna durabilitate. In acest sens, pe langa caracteristicile care permit evaluarea durabilitatii in conditii normale, trebuie avute in vedere, prin masuri constructive si, dupa caz, masuri suplimentare conditiile si zonele cu expunere deosebita, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind aratate in cap. 5. 3.4.2.Pentru elementele de constructii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul durabilitatii sunt cele in care se folosesc elemente metalice pentru imbinari si fixari/prinderi. Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel: a)contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scaderea temperaturii, cu cresterea umiditatii in zona metalului; b)in spatiul dintre metal si lemn, care nu este etans, umiditatea sporita se mentine, cu valori variabile, perioade mai indelungate; c)in conditiile aratate, sunt favorizate atat actiunea agresiva asupra lemnului, cat si coroziunea pieselor metalice in zona respectiva. Protectia anticoroziva a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de constructii din lemn se va face in conformitate cu prevederile din "Ghidul de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" - GP 111-04 si din "Ghidul de executie privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" - GE 053-04. In cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de protectie anticoroziva pe suprafata suportului de otel nu este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oteluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilitatii inlocuirii elementelor degradate datorita coroziunii. 3.4.3.Realizarea sistemelor de protectie trebuie sa aiba in vedere, sub acest aspect, urmatoarele: a)executarea sistemelor de protectie, pe elementele componente, inainte de montarea acestora;

b)acordarea unei atentii deosebite asupra zonelor care se vor acoperi la montare (parti din lemn suprapuse si cele pe care se monteaza placi metalice), zone in care protectiile devin lucrari ascunse.

CAPITOLUL 4: CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANTA SUPORTUL DIN LEMN SI PENTRU SISTEMELE DE PROTECTIE

PENTRU

4.1.Criterii si niveluri de performanta pentru stratul suport Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de stratul suport de lemn pe suprafata caruia se aplica sistemele de protectie impotriva agentilor chimici si biologici sunt prezentate in tabelul 4.1. Tabelul 4.1
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Criterii de performanta Rugozitatea suprafetei Umiditate Temperatura Continutul de impuritati (praf, saruri, uleiuri, grasimi etc.) Defecte de suprafata (fisuri, goluri etc.) Metoda de determinare (standard de referinta) SR EN 322 vizual U.M. % C Niveluri de performanta corespunzatoare naturii suportului si tipului de produs/sistem de protectie - max. 12(1) - clasa 1 de exploatare - max. 20(1) - clasa 2 de exploatare min.: + 5(1) max.: + 40 lipsa
(1)

5.
*(1)

vizual

lipsa

daca in fisa produsului de protectie nu se specifica altfel 4.2.Criterii si niveluri de performanta pentru sistemele de protectie impotriva agentilor fizico-chimici 4.2.1.Principalele criterii si niveluri de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca sistemele de protectie impotriva agentilor chimici aplicate pe suprafetele de lemn, in functie de conditiile de expunere, precum si metodele de determinare (evaluare si/sau verificare a performantelor acestora), sunt prezentate in tabelul 4.2. In tabelul nr. 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanta sub forma de valori concrete pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul de protectie. Experienta a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obtine o protectie eficienta a lemnului impotriva agentilor chimici. Tabelul 4.2
Nr. crt. 1 1. 2. 3. Criterii de performanta 2 Aderenta la suport metoda grilei(1) Aderenta la suport metoda smulgerii(2) Metoda de determinare (standard de referinta) 3 SR EN ISO 2409 SR EN ISO 4624 U.M. 4 nivel MPa cm Niveluri de performanta pentru conditii de expunere slaba 5 1 min. 0,5 min. 40 medie 6 0 min. 1,0 min. 60 puternica 7 0 min. 1,0 min. 60

SR EN ISO 6272-1 Rezistenta la lovire (3) (inaltimea minima de cadere a mase de 500 g, la care apar amprente cu fisuri) Rezistenta la zgariere (greutatea minima la care apar fisuri fine) SR EN ISO 1518

4.

min. 250

min. 300

min. 400

5.

Rezistenta la imbatranire SR EN 927-3 naturala

luni

12

12

12

6. 7. 8. 9.

Permeabilitate la apa SR EN 927-5 lichida (absorbtia de apa) Rezistenta la umiditate Rezistenta la caldura si umiditate Rezistenta la variatii de temperatura SR ISO 11503 SR EN ISO 6270-1 SRHD 323.2.3 S2 SR EN 60068-2-14 SR EN 60.068- 233 SR EN 60068- 2-5 SR EN ISO 2812-1

g/m2 ore ore cicluri

<250 min. 240 min. 240 min. 25

< 175 min. 480 min. 480 min. 56

< 175 min. 720 min. 720 min. 56

10. Rezistenta la radiatii UV


(4)

cicluri ore

min. 56 min. 24

min. 56 min. 168

min. 56 min. 168

11. Rezistenta la agenti agresivi chimici 12. Conformitate cu cerinte sanitare


*(1)

Necesar pentru protectiile care pot veni alimentare in contact direct cu produse

Metoda grilei se utilizeaza pentru determinarea aderentei acoperirilor de protectie cu grosimi de pana la 250 microni. *(2) Metoda smulgerii se utilizeaza pentru determinarea aderentei acoperirilor de protectie cu grosimi de peste 250 microni. *(3) Determinarea nu se efectueaza pentru acoperiri de protectie cu deformabilitate ridicata. *(4) Determinarea se efectueaza pentru acoperiri de protectie aplicate la exterior sau la interior, daca sunt supuse tehnologic, unor asemenea actiuni. 4.3.Criterii si niveluri de performanta pentru protectiile impotriva agentilor biologici 4.3.1.Principalele criterii de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca atat produsele de protectie preventiva a lemnului impotriva agentilor biologici, in functie de clasa de risc biologic, de tipul de procedeu de tratament (de suprafata, prin impregnare), de specia de lemn, precum si de agentul agresiv biologic (ciuperci, insecte), cat si metodele de determinare a performantelor acestora, sunt prezentate in tabelele 4.3 ....4.7 (standardul de referinta este SR EN 599 - 1). Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 1 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul 4.3
Clasa de risc Cod Cerinte minime pentru incercarile cu insecte spp. Tip de procedeu de tratament Hylotrupes bajulus (H) Tratament de Tip de suprafata incercare Incercare la uzura Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru valoarea de referinta biologica Tratament prin Tip de incercare incercare la uzura SR EN 46-1 Fie Anobium punctatum (A) SR EN 49-1 Lycius brunneuns (L) SR EN 20-1 Sau Alte insecte spp (I) SR EN 46-1 sau (A) sau (L) Termite (T) SR EN 118 Incercari suplimentare sau locale

1.

SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC 200 g/m2 (cufundare sau pipeta) 200 g/m2 (cufundare sau pipeta) 200 g/m2 (cufundare sau pipeta) nici o larva vie sau insecta iesita la sfarsitul incercarii SR EN 20-2 200 g/m2 (cufundare sau pipeta) doza de aplicare ceruta 200 ml/m2

nici o larva 100% mortalitate la vie la sfarsitul sfarsitul incercarii incercarii SR EN 47 SR EN 49-2

nici un atac 100% mortalitate la cu cotatie >2; unul sfarsitul singur = 2 incercarii SR EN 47 sau SR EN 117 (A) sau (L)

SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73 +AC

Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru valoarea de referinta biologica

p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.f. pentru alburn de pin alburn de pin stejar alburn de pin alburn de silvestru silvestru silvestru pin silvestru 100% mortalitate (b.s.e.) nici o larva vie la sfarsitul incercarii (b.s.e.) 100% nici o larva mortalitate vie sau insecta iesita (b.s.e.) la sfarsitul incercarii (b.s.e.) nici un atac cu cotatie >2; unul singur = 2

Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 2 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul 4.4
Clasa de risc Cod 2 Tip de procedeu de tratament propus Tratament de Tip de incercare suprafata Cerinte minime fata de ciuperci Bazidiomicete SR EN 113 (fara C.versicolor) Incercari suplimentare sau locale Albastreala (B) Insecte spp. (I) Termite (T)

Incercare la uzura SR EN 73+AC Valoare maxima de aplicare in incercare 100 kg/m3

Daca este SR EN 152-1 Daca este necesar se necesar se adauga cele clasa 1 SR EN de la clasa 1 73+AC 200 g/m2

Criteriu pentru p.e.m. pentru valoarea de ciuperca cea mai referinta biologica agresiva

la sfarsitul incercarii nici o cotatie >2 zona fara albastru min. 1,0 mm medie > 1,5 mm SR EN 152- Daca este necesar se 2+ACI adauga cele SR EN de la clasa 1 73+AC conform specificatiilor comerciale ale fabricantului la sfarsitul incercarii nici o cotatie >2 zona fara albastru min. 1,0 mm medie > 1,5 mm Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1

Tratament prin impregnare

Tip de incercare

SR EN 113 (fara C.versicolor)

incercare la uzura SR EN 73+AC Valoare maxima de aplicare in incercare p.a.p. pentru alburn de pin silvestru

p.e.m. pentru Criteriu pentru ciuperca cea mai valoarea de referinta biologica agresiva

Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 3 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul 4.5
Cerinte minime fata de ciuperci/incercari pe teren Clasa Tip de procedeu de dense tratament propus Cod Fie Sau produse de protectie utilizate cu acoperire (C) Incercari suplimentare sau locale

Bazidiomicete Bazidiomicete

Incercari Coriolus Incercari pe teren versicolor pe teren (FC) (V)

Albastru (B)

Insecte Termite spp (T) (I)

Tratament Tip de de incercare suprafata

SR EN 113 (fara C. versicolor)

SR EN 113 (fara C. versicolor)

SR EN 330

SR EN 330

SR EN SR EN 152-1 113pe album de pin silvestru si/sau fag

Daca Incercare SR EN 73+AC SR EN 73+AC > 5 ani > 5 ani SR EN SR EN 152-1 Daca este este se la uzura si SR EN 84 de de 73+AC si necesar adauga separat expunere expunere SR EN 84 separat se cele de 100 kg/m3 Valoare 100 kg/m3 p.a.p. p.a.p. 100 200 g/m2 adauga la clasa cele de 1 + SR maxima kg/m3 la clasa EN84 de 1 + SR aplicare EN 84 in incercare Criteriu p.e.m. pentru p.e.m. pentru dupa 5 ciuperca cea ciuperca cea ani. Vn, pentru valoarea mai agresiva mai agresiva Ve si Vi egale de sau mai referinta bune biologica decat pentru produsul de referinta si R2 egal sau mai bun ca R2R Tratament Tip de prin incercare impregnare SR EN 113 (fara C. versicolor) SR EN 113 (fara C. versicolor) SR EN 330 dupa 5 ani. Vn, Ve si Vi egale sau mai bune decat pentru produsul de referinta si R2TP egal sau mai bun ca R2E SR EN 330 p.e.m. la sfarsitul incercarii nici o cotatie >2 zona fara albastru min. 1,0 mm medie > 1,5 mm

Daca SR EN SR EN 152-2 Daca 113 pe este necesar se album de necesar adauga pin se silvestru adauga cele de si/sau cele de la clasa fag la clasa 1 + SR incercare SR EN 73 SR EN 73+AC > 5 ani > 5 ani SR EN SR EN 152-2 1 + SR EN84 EN 84 la uzura +AC si SR EN de de 73+AC si expunere expunere SR EN 84 84 separat separat Valoare p.a.p. pentru p.a.p. pentru maxima album de pin album de pin silvestru silvestru de aplicare in incercare p.a.p. p.a.p. conform p.a.p. pentru specificatiilor album de comerciale pin sau ale fag fabricantului p.e.m. la sfarsitul incercarii nici o cotatie >2 zona fara albastru min. 1,0 mm medie > 1,5 mm

Criteriu p.e.m. pentru p.e.m. pentru dupa 5 pentru ciuperca cea ciuperca cea ani. Vn, valoarea mai agresiva mai agresiva Ve si Vi de egale referinta sau mai biologica bune decat pentru produsul de referinta si R2TP egal sau mai bun ca R2R

dupa 5 ani. Vn, Ve si Vi egale sau mai bune decat pentru produsul de referinta si R2TP egal sau mai bun ca R2E

Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 4 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul 4.6
Clasa de risc Cod 4. Tip de procedeu de tratament propus Tratament de suprafata Cerinte minime fata de ciuperci Bazidiomicete Putregai moale Incercari suplimentare sau locale Incercari de camp (F) Albastru (B) Insecte spp (I) Termite (T)

Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare Tip de pentru clasa de risc 4 incercare la uzura incercare Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru valoarea de referinta biologica

Tratament prin Tip de impregnare incercare

SR EN 113cu SR EN C.versicolor V807 pe alburn de pin silvestru si/sau fag SR EN 73+AC SR EN si SR EN 84 V807 separat p.a.p. pentru p.a.p. alburn de pin silvestru p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresiva (inclusiv C.versicolor) Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru incercarea I si incercarea II

SR EN 252+AC

Daca este necesar se adauga cele de la clasa 3

Incercare la uzura Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru valoarea de referinta biologica

> 5 ani de expunere p.a.p.

Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84

Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84

dupa 5 ani media rsn P/0,75 si a rin P/0,17

Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru clasa de risc 5 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul 4.7
Clasa de risc Cod 5 Cerinte minime fata de ciuperci/incercari pe teren Bazidiomicete Tratament de suprafata Tip de incercare Incercare la uzura Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru Putregai moale Incercari suplimentare sau locale incercari de camp (F) FN si/sau FS

Tip de procedeu de tratament propus

Albastru (B)

Insecte spp (I)

Termite (T)

Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare pentru clasa de risc 5

valoarea de referinta biologica Tratament prin Tip de impregnare incercare SR EN 113cu SR EN C.versicolor V807 pe album de pin silvestru si/sau fag SR EN 73+AC SR EN si SR EN 84 V807 separat p.a.p. pentru p.a.p. album de pin silvestru p.e.m. pentru ciuperca cea mai agresiva (inclusiv C. versicolor) Cel mai ridicat dintre r.e.m. dedus pentru incercarea I si incercarea II SR EN 275 Daca este necesar se adauga cele de la clasa 3 Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84 Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84

Incercare la uzura Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru valoarea de referinta biologica

> 5 ani de expunere p.a.p.

dupa 5 ani media rsnP/0,75 si a rinP/0,17

Note: 1.Simboluri si abrevieri (standardul de referinta este SR EN 599-1): spp - specii de insecte; p.a.p. - preconizare de aplicare data de producator; b.s.e - limita superioara a pragului de eficacitate, asa cum e definit in standardul armonizat de incercare biologica de referinta; p.e.m. - prag de eficacitate mediu; Vn - clasificare medie nominala pentru repetitiile dupa un examen nedistructiv (standardul de referinta este SR EN 330); Ve - clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele exterioare si a celor vizibile in interiorul asamblarii dupa un examen nedistructiv (standardul de referinta este SR EN 330); Vi - clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele realizate prin decupare dupa un examen distructiv (standardul de referinta este SR EN 330); R2TF - numar de repetitii tratate cu produsul de protectie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinta este SR EN 330); R2R - numar de repetitii tratate cu produsul de protectie de referinta cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de referinta este SR EN 330; rsnP - retinere a produsului de protectie a lemnului mai mare decat cea nominala; rinP - retinere a produsului de protectie a lemnului mai mica decat cea nominala. 2.Daca in tabelele 4.3 ...4.7 se prevede ca produsul de protectie a lemnului sa fie rezistent la incercarile de spalare si/sau de evaporare, incercarile prevazute in standardul de referinta SR EN 73 trebuie efectuate separat. 3.Utilizand criteriul potrivit pentru valoarea de referinta biologica (v.r.b.) precizata in tabelele 4.3 ...4.7, v.r.b. trebuie stabilita pentru fiecare incercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decat valoarea maxima de aplicare (v.m.a.) data. 4.In standardele armonizate de incercare biologica care prevad calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie sa fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu exceptia urmatoarelor cazuri: a)in incercarile cu insecte (standardele de referinta sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR EN 49-2) daca mortalitatea la limita inferioara a pragului de eficacitate ester mai mica de 80%, limita superioara trebuie luata ca valoare de referinta biologica (v.r.b.);

b)in incercarile prevazute in standardul de referinta SR EN 113 daca pierderea de masa medie la limita inferioara a pragului de eficacitate este mai mare de 10%, limita superioara a pragului trebuie luata ca valoare de referinta biologica (v.r.b.); c)in incercarea I prevazuta in standardul de referinta SR ENV 807. 5.Daca conditiile locale cer ca produsul de protectie a lemnului sa prezinte o eficacitate biologica suplimentara, sau trebuie sa raspunda declaratiilor producatorului sau conditiilor celor care emit prescriptii, produsul trebuie incercat conform incercarilor suplimentare sau locale de referinta in tabelele 4.3 ...4.7. 4.3.2.Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate biologica fata de unul din cazurile: a)- oricare din insectele pentru care protectia este ceruta; b)- insecta cea mai putin sensibila la acest produs; c)- Hylotrupes bajulus, in calitate de insecta reprezentativa. 4.3.3.Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate fata de ciupercile bazidiomicete lignicole, dupa uzura (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate produsele la care se cere o activitate insecticida, ele trebuie sa prezinte eficacitate fata de agentii biologici de referire, demonstrata prin incercarile corespunzatoare pentru clasa de risc 1. 4.3.4.Pentru clasa de risc biologic 3, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate pentru: a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor; b)- agenti biologici la care se refera produsul, demonstrata prin incercarile pentru clasa de risc 2. 4.3.5.Pentru clasa de risc biologic 4, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate pentru: a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag si/sau pin silvestru; b)- putregai moale. 4.3.6.Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare,trebuie sa prezinte eficacitate pentru: a)- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag si/sau pin silvestru; b)- putregai moale; c)- daunatori marini dupa o perioada minima de 5 ani. 4.3.7.In anexa (informativa) se prezinta un exemplu de sistem de descriere a eficacitatii produselor de protectie a lemnului impotriva agentilor biologici (standardul de referinta este SR EN 599-2).

CAPITOLUL 5: PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE A SISTEMELOR DE PROTECTIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN SUPUSE ACTIUNII AGENTILOR AGRESIVI
5.1.Sistemele de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici si biologici se vor alege in functie de natura si starea suportului de lemn, de natura si agresivitatea mediului, de durabilitatea estimata a protectiei si de considerente economice. Protectia elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici este, de regula, cu atat mai economica, cu cat are o durabilitate mai ridicata, deoarece astfel se reduc la minimum lucrarile de intre tinere/refac ere a protectiei pe durata de serviciu a constructiei.

5.2.Elementele de constructii din lemn expuse la actiunea agentilor agresivi si care, dupa montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja in asa fel incat, pe durata de serviciu a constructiei sa nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de protectie pe suprafata suportului din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia elementelor de constructii dintr-un material rezistent la actiunea agentilor chimici, asigurarea posibilitatii inlocuirii elementelor degradate s.a. 5.3.Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de stratul suport de lemn pe suprafata caruia se aplica sistemele de protectie sunt precizate la pct. 4.1. (tabelul 4.1) 5.4.Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie indeplinite de sistemele de protectie, in functie de tipul agentilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2. si 4.3 (tabelele 4.2 si 4.3). 5.5.Alcatuirea generala a sistemelor de protectie prin vopsire a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici include urmatoarele straturi succesive: a)- strat primar (grund); b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea); c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email). Stratul primar de grund are rolul de a patrunde in stratul superficial al suportului de lemn si de a imbunatati aderenta straturilor de protectie ulterioare la suport. Stratul(urile) intermediar(e) de protectie, are (au) rolul de a asigura o buna aderenta si o impermeabilitate la agenti agresivi. Stratul(urile) final(e) de protectie are (au) rolul de a asigura o rezistenta chimica ridicata la actiunea agentilor agresivi si o buna rezistenta la radiatii ultraviolete. Totodata are (au) un rol decorativ. 5.6.Aplicarea produselor de protectie (grund, vopsea, email) din alcatuirea sistemelor de protectie se efectueaza prin urmatoarele procedee principale: - aplicarea cu pensula; - aplicarea cu ruloul; - aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fara aer (airless). 5.7.Produsele de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor biologici (ciuperci lignicole si insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinatii de produse chimice, cu actiune fungicida si insecticida. Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protectie a lemnului se clasifica in; produse de protectie solubile in apa; produse de protectie solubile in solventi organici. Din punct de vedere al lavabilitatii (dupa o perioada de fixare de doua ... sase saptamani), produsele de protectie a lemnului se clasifica in: produse lavabile; produse greu lavabile; produse nelavabile. Din punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protectie se clasifica conform tabelului 5.1.( standardul de referinta este STAS 9302/1) Tabelul 5.1.
Procedeu de protectie chimica a lemnului Vid-presiune Vid-presiune-vid Vid-presiune atmosferica Vid-presiune Mod de aplicare Impregnare in profunzime la presiuni diferite de presiunea atmosferica Domeniul de aplicare Produse de protectie

In conditii de utilizare in exterior, Produse solubile in apa in aer liber, in contact cu solul, in (nelavabile sau greu lavabile) subteran, in mediu acvatic, in conditii de deteriorare accelerata, pentru materiale lemnoase usor impregnabile cu grosime de maxim 30 mm

atmosferica-vid Bai calde-reci Bai simple Imersie Pulverizare Pensulare Impregnare in profunzime la presiune atmosferica Tratamente de suprafata In conditii de umiditate relativa a Produse solubile in apa aerului sub 70% sau fara contact Produse solubile in solventi cu solul organici In conditii de utilizare in interior sau exterior sub protectia unui acoperis Produse solubile in apa Produse solubile in solventi organici

5.8.La aplicarea produselor/sistemelor de protectie a elementelor de constructie din lemn trebuie sa se respecte reglementarile in vigoare privind protectia mediului inconjurator, masurile de protectia muncii si masurile privind prevenirea incendiilor. 5.9.Durabilitatea sistemelor de protectie aplicate pe suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor chimici este determinata de urmatorii factori: - conceptia structurii; - calitatea produselor folosite pentru protectie; - starea initiala a suportului; - eficacitatea pregatirii suportului; - conditiile de aplicare; - calitatea aplicarii; - conditiile de expunere dupa aplicare.

ANEXA nr. 11: (informativa) EXEMPLUL UNUI SISTEM DE DESCRIERE A EFICACITATII PRODUSELOR DE PROTECTIE A LEMNULUI IMPOTRIVA AGENTILOR BIOLOGICI (standardul de referinta este SR EN 599-2)
NUMELE PRODUSULUI DE PROTECTIE............................................................................................ 1. Conditii minime de incercare cerute -1) 1 Lemn corespunzator: Rasinoase Foioase Incercare in camp 2)

CLASA DE RISC 2 3 4 5

3)

2. Eficacitate suplimentara 2.1. Ciuperci - Coriolus versicolor - Foioase Lemn corespunzator - Rasinoase - Albastrire pe timpul cat lemnul este pus in opera 2.2. Insecte - Hylotrupes bajulus -

- Lyctus brunneus -Anobium punctatum 2.3. Termite 2.4. Incercari in camp SR EN 330 clasa 3 (FC) SR EN 252 clasa 4 (F) 3. Spalare la alegere SR EN 84 numai pentru tratament de suprafata (toate incercarile biologice) Procedee de aplicare
4)

- Tratament de suprafata Valoare critica g/m2 - Impregnare Valoare critica kg/m3 xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx

xx

xx

xx

xx

Se marcheaza casutele corespunzatoare in cazul clasei de risc, cu eficacitate corespunzatoare. - Nu se aplica la aceasta clasa de risc. 1) A se vedea tabelul 4.3. 2) Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 330) pentru intrebuintare in clasa 3 cu acoperire sunt codificate FC 3) Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare in clasa 5 ape de Nord sunt codificate FN Produsele de incercare in camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare in clasa 5 ape de Sud sunt codificate FS 4) Punct 4: Se inscriu valorile cerute in locul xx. Publicat in Monitorul Oficial cu numrul 932 din data de 16 noiembrie 2006