COMUNICAREA EFICIENTA : ASCULTAREA

Dintre abilitatile de comunicare ascultarea este cea mai importanta , acesteia alaturandu-i-se comunicarea non-verbala.Comunicarea inseamna mai mult decat a transmite un mesaj celuilalt si a primi feed-back.Inseamna in primul rand , a asculta.Capacitatea de a asculta difera de la o persoana la alta.Aceasta depinde si de scopul comunicarii cu celalalt. Daca se urmareste , doar transmiterea de mesaje , atunci ascultarea va fi ,pasiva, deficitara , aproape inexistenta. In al doilea rand, daca esti interesat sa vezi si dincolo , de mesajul transmis de emitator, folosind empatia , atunci ascultarea va fi activa.Un bun ascultator aude si vede mai mult decat se transmite prin vorba. Ascultarea este de fapt, o arta , cu avantaje si dezavantaje.O data invata aceasta arta ,ne putem imbunatatii relatiile cu ceilalti .Putem avea relatii armonioase cu cei din jur si castigam aprecierea acestora. De exemplu , persoana respectiva poate sa vina la tine si a doua oara si a treia ora, pentru ca stie ca o asculti.Aceasta gaseste un refugiu in tine. Un bun ascultator , nu tine seama de varsta , sexul, statutul secial al persoanei in cauza.Cu totii simtim nevoia sa fim ascultati ,oricat de neinsemnat ar parea subiectul conversatiei.Se poate intampla sa nu fiu interesata, de subiect dar il(o) ascult pentru ca stiu ca are nevoie de acest lucru. Ascultarea poate fi: pasiva , activa si critica. a) Ascultarea pasiva ce este generatoare de comportamente mai putin productive, care influenteaza nefavorabil modul de desfasurare a comunicarii. -ascultatorul lenes are un comportament pasiv, se recepteaza mesajele dar nu se atribuie semnificatii mesajului. -ascultatorul prefacut nu-si manifesta intentia de a fi activ si doar mimeaza o ascultare activa din cauza unor posibile consecinte aparute in cazul in care s-ar descoperii. -ascultatorul nesigur este preocupat de mesajele potentiale pe care ascultatorul le-ar putea transmite in retur vorbitorului -ascultatorul egocentric este obiectivat intr-un comportament de ascultare extrem de selectiv, el confera atentie sporita numai mesajelor cu referire directa la persoana acestuia, in timp ce mesajele de alta natura sunt ignorate in totalitate. -ascultatorul competitiv echivaleaza acest proces cu o competitie autentica. b) Ascultarea activa induce ascultatorului un inalt grad de activism mental. Ea se realizeaza: -in vederea informarii ce sete o modalitate extrem de frecventa care poate fi intalnita in cele mai variate contexte, o informare ce poate avea un efect pozitiv sau generator de disfunctionalitati.

Obiectivele ce pot fi urmarite sunt: identificarea ideii principale, identificarea materialului de sustinere (ilustrari si exemplificari), formarea unei scheme mentale (cuplarea ideii principale cu elemente ilustratoare), corelarea continutului prezentat cu experienta personala a ascultatorului, identificarea asemanarilor si deosebirilor existente intre continutul comunicarii si informatile deja cunoscute de catre ascultator si necesitatea intrebarilor si parafrazarilor. Ascultarea activa reduce stresul si frustrarea din viata partenerului.Milioane de oameni se pierd si au de suferit pentru ca nimeni nui asculta.Tot despre ascultare activa este vorba atunci cand cel care care asculta a invatat din istorisirea auzita.Prin ascultare nu doar asculti pe cel de langa tine, ci aflii alte lucruri pe care nu le stiai, inveti din experienta persoanei respective, si te imbogatesti sufleteste. Asculatrea activa contribuie la formarea imaginii corecte de sine , a celui care este ascultat.Incurajat sa vorbeasca el se va simti relaxat, eliberat de frica si faptul ca-i acordam incredere in propriile posibilitati il va face sa-si gaseasca singur raspunsul la problemele pe care le are. Formele ascultarii active mai des folosite: 1.De sprijin scopul acesteia este acela de al incuraja pe ascultator sa vorbeasca pentru a afla ce gandeste In principiu cu cat acaesta vorbeste mai mult cu atat aflati mai multe 2.De raspuns- la acare recurgeti atunci cand trebuie sa consolidati relatia.Si acest tip de ascultare va permite sa culegeti informatii utile , principalul rol il are participarea la comunicare. 3.De asimilare- la care recugem cand doriti sa obtinem inforrmatii asupra unor fapte si evenimente complexe.Acest tip de ascultare este recomandata mai ales pentru situatiile de grup, la care nu suntem angajati personal in dialog. c)ascultare critica presupune desprindera ideii principale si identificarea materialului de sustinere printr-un alt mod de raportare a ascultatorului la informatile pe care le receptioneaza. Ascultarea critica este mai buna decat ascultarea in vederea informarii deoarece are si caracteristici in plus. Caracteristicile acestei ascultari ce ii dau o eficienta maxima sunt: stabilirea motivelor vorbitorului, manifestarea unor indoieli referitoare la autenticitatea informatilor transmise, realizarea unei disocieri intre fapte si opinii, recunoasterea inclinatilor personale (aceasta apare datorita mesajelor disonante) si evaluarea mesajului (realizarea unor aprecieri in legatura cu natura informatilor care au facut obiectul ascultarii, ce depind de parerile si prezicerile in legatura cu materialul). In functie de natura motivelor vorbitorului, unele dezirabile, altele indezirabile, ascultatorul poate sa-si formeze o parere despre credibilitatea vorbitorului si sa actioneze in cunostinta de cauza la solicitarile acestuia. Informatia are o anumita perioada de timp in care este retinuta in functie de credibilitatea sursei si modul de redare al informatiilor.Astfel este verificata veridicitatea informaiei prin opinii, modalitati subiective de raportare a vorbitorului la aceste date. Opinile pot fi mai autorizate sau neautorizate in functie de componentele pe care le poseda emitatorul in legatura cu informatile care urmeaza a fi transmise in actul comunicarii.

Teste efectuate cu privire la ascultare au demonstrat ca o persoan obinuit i poate aminti numai 50 % din ceea ce a ascultat (dac este chestionat imediat) i numai 25% dup 2 luni.

Greseli in procesul ascultarii active: Ca orice forma de comunicare ascultarea are si puctele ei slabe.Este vorba de greselile care se pot produce in acest proces de comunicare.Pentru o ascultare activa este nevoie de exercitii, pentru a aculta cu rabdare , persoanele cu care vorbim. Un alt mod de a gresi , in ascultarea activa este: - sa tratam cu superficialitate ceea ce ni se spune. - sa ironizam sau sa privim cu dispret pe cei care sunt afectati de anumite stari. - sa ignoram sau sa minimalizam sentimentele persoanei . - sa intrerupem pe cel care vorbeste. Cei 6 pasi pentru a deveni un bun(a) ascultator(e) : 1.Ascultatorul inainte de a spune ceva, asculta problema in discutie pana la capat. 2Ascultatorul face o pauza, sugerand astfel comprehensiune si atentie pentru problema discutata. 3.Ascultatorul bun nu respinge integral parerile celulilalt, dand dreptate interlocutorului in anumite privinte. 4.Ascultatorul isi prezinta punctul de vedere, apeland la baldete si calm in voce, argumentandu-l cu acuratete. 5.Ascultatorul in acceptiunea s-a e bine sa includa o parere favorabila despre o terta persoana cu notorietate, astfel incat sa-si poata inradacina pozitia convingatoare fata de interlocutor. 6.Un ascultator bun ofera onorabila alternativa ca interlocutorul sa renunte la ideea initiala ajutandu-l cu gasirea unor scuze care sa-l faca mai putin vinovat sau chiar sa arunce vina asupra altui factor. Un ascultator bun va fi capabil de decodificarea mesajului.Codurile selectate transmiterea mesajului sunt: cuvintele , gesturile , un cadou, o imagine, etc.Aceasta decodificare pe care o transmite mesagerul poate conduce la un mesaj diferit creat de noi prin decodificarea facuta.Un ascultator bun va clarifica impresia pe care si-a facut-o din interpretarea mesajului. Constantin Dupu spune ca : raspunsul demonstreaza daca persoana care a vorbit a fost auzita.Raspunsul meu, la intrebarea pusa de cel(a) pe care o ascult, poate sa fie total opus intrebarii respective.Asta demonstreaza ca nu am fost o ascultatoare activa.Nu am tinut cont , de nevoile celui care m-i se adresa. Abilitatea de a asculta, este influentata si de temperamentul persoanei in cauza. Sanguicul este un guraliv exuberant, nvalnic. Pentru un sanguin, jocul preferat este statul de vorb, fiindu-i foarte uor s domine conversaiile.

Parc o for dinluntrul su l mpinge s vorbeasc, s ocupe poziia central i s spun poveti lungi i de efect. Aceast dorin nestvilit de a vorbi l face s fie un asculttor slab. O concentrare a atentiei doar de scurt durat i faptul c poate fi uor distras slbesc i mai mult capacitatea sa de a asculta. Adesea, sanguinul vorbete nainte de a gndi. Colericul este un alt extrovertit, care vorbete i el liber, dar mai chibzuit dect sanguinuL Colericului nu-i plac povetile lungi i detaliate ale sanguinului. El poate s spun aceeai poveste, dar srind peste detaliile nesemnificative, rmnnd la subiect i cutnd esena. Spre deosebire de sanguin, nu se las prea uor nduioat i poate fi insensibil la nevoile celorlali. Punctul su forte const n capacitatea de a conduce, poziie n care i este uor s ia decizii, att pentru el, ct i pentru ceilali. De multe ori, colericul pare ncpnat, ngmfat i autoritar.Prin firea lui puternica si uneori intoleranta , colericul nu este un bun ascultator. MelancoliculMelancolicul, primul dintre cei doi introvertii, este dotat cu o

excepional gndire analitic. Mintea sa iscoditoare are capacitatea de a lua o situaie, de a o diseca i de a o examina pe toate prile. Dup ce s-a gndit i a analizat lucrurile cu atenie, vorbete. n timp ce colericul gsete detaliile ca fiind plictisitoare, melancolicul le gsete interesante. Este caracterizat de o varietate de stri sufleteti fluctuante, oscilnd ntre maxime i minime. Uneori, melancolicul este retras, deprimat i irascibil, iar alteori, exuberant, prietenos i extrovertit.Datorita firii sale analitice , si pentru ca se bazeaza mai multe pe sentimente, melacolicul detine rabdarea necesara pentru a asculta ceea ce are de spus receptorul.Aceasta il face un bun ascultator.
Flegmaticul Flegmaticul este un vorbitor necombativ, tcut, lent i mai chibzuit. Maniera sa calm l face s se mnie foarte greu; n loc de aceasta, va face orice ca s evite confruntrile neplcute. Motto-ul su este Pace cu orice pre. Cu toate c rareori d impresia c ar fi agitat, simte emoia mai intens dect las s se vad. Nu rde niciodat zgomotos i ridic tonul foarte greu. Expresia feei sale este cel mai dificil de descifrat, deoarece poate avea un chip ca de piatr. D impresia c este distant i insensibil. Nu se implic n ceea ce-l nconjoar si rareori ofer informatii fr s fie mboldit. Flegmaticul are o gndire ordonat i este capabil de o analiz minuioas i de deducie. Spre deosebire de temperamentul melancolic, care este n permanent schimbare, Ilegmaticui este ntotdeauna acelai: demn de ncredere i statornicie.Datorita faptului ca flagmaticul este linistit si rabdator ca si melancolicul , acesta este capabil sa asculte pe cel(a) de langa el, fara a-si impune punctul de vedere .Ceea ce-l face un bun ascultator.

Concluzie : Modalitatea pe care o folosim pentru a asculta , tine de mai

multi factori.Unii factori sunt de natura psihologica , altii tin de modul de ascultare al fiecaruia dintre noi.Persoanele cu un temperament , mai linistit, sunt mai dispusi sa asculte ceea ce are de spus emitatorul.In timp ce persoanele cu un temperament , mai activ , au o disponibilitate spre ascultare mai redusa.Desi nu suntem bun ascultatori putem invata , trebuie doar sa vrem acest lucru.Nu este usor , de obtinut , uneori iti trebuie un munte de vointa pentru a putea sa asculti pe cineva, fara sa-i raspunzi dupa

ce acesta a spus o fraza.Cu timpul, insa , aceasta abilitate va veni de la sine , fara prea mare efort.

BIBLIOGRAFIE:

Constantin Nemteanu, Comunicare sau instrainare?Cum comunicam?, Editura Gnosis , 1996, Bucuresti

sa

Ion OvidiuPanisoara Comunicarea Eficienta, editia aIII-a revizuita si adaugita, Editura Polirom, 2006, Bucuresti http://www.familiamea.md/tipul-temperamental