Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUVANT INAINTE
Acest manual se adreseazq tuturor acelora care doresc sq contribuie la formarea voluntarilor
care urmeazq sq ac]ioneze \n domeniul acordqrii primului ajutor premedical.
Sperqm cq manualul va constitui un sprijin pentru to]i cei interesa]i, cq va contribui la
\mbogq]irea cuno[tin]elor \n domeniu [i va duce, \n final, la armonizarea modalitq]ilor de ac]iune ale
Societq]ii Na]ionale de Cruce Ro[ie din Rom`nia \n domeniul acordqrii primului ajutor, astfel \nc`t
acestea sq fie acelea[i la nivelul \ntregii ]qri.
Men]ionqm cq manualul prezintq tehnicile moderne de acordare a primului ajutor premedical
care respectq normele europene \n domeniu.
Vq mul]umim tuturor pentru tot ceea ce a]i fqcut [i ve]i face \n continuare ca voluntari ai
Crucii Ro[ii Rom`ne.
Nimic nu poate rqsplqti mai bine eforturile dumneavoastrq ca salvarea unei vie]i omene[ti.
Dar:
CUPRINS
Apoi ac]ionezi:
1
Primele minute dupq un accident sunt de multe ori hotqr`toare pentru supravie]uirea
accidentatului [i pentru limitarea urmqrilor accidentului. Dacq, direct la locul accidentului se acordq
corect primul ajutor, se previne agravarea situa]iei [i cresc [ansele ca tratamentul medical care va
urma, sq reu[eascq.
Primul ajutor este numele comun al tuturor ac]iunilor salvatoare de via]q pe care le aplici la
locul unui accident sau dacq cineva se \mbolnqve[te brusc. Scopul primului ajutor este ca, \n
a[teptarea ambulan]ei, sq fie men]inute func]iile vitale.
Poate sq dureze 5 minute sau o orq p`nq c`nd sose[te ambulan]a. |n a[teptarea ambulan]ei,
ac]iunile tale de prim ajutor sunt importante.
C`nd cineva \nceteazq sq mai respire, deja dupq 3-4 minute apare riscul unei leziuni permanente a
creierului. O s`ngerare puternicq cu \ncetarea circula]iei poate pune \n pericol via]a. De aceea
trebuiesc luate mqsuri imediat. Ajutorul tqu \n primele minute critice poate salva o via]q.
2
CMYK
C`nd sunt rqni]i oameni, situa]ia este de multe ori stresantq [i neplqcutq. Este un mare
avantaj dacq ne vom putea purta calm [i metodic - vom inspira \ncredere.
Cu c`t sunt mai multe persoane care ajutq, rezultatul va fi mai bun, dacq ele coopereazq. Este
un mare avantaj dacq cineva ia comanda. Aceasta va \mpiedica apari]ia unei situa]ii haotice [i
\nt`rzierea ajutorului.
Situa]ia concretq va hotqr\ \ntotdeauna cum sq ac]ionezi \n cazul unui accident [i \n ce ordine
sq dai ajutor. Trebuie sq ]ii cont de numqrul accidenta]ilor, tipul de rqni, numqrul persoanelor care
ajutq, etc.
Dacq e[ti printre primii care ajung la locul unui accident, trebuie sq observi care este situa]ia
\n ansamblu. Prive[te \n jur pentru a verifica dacq locul este sigur.
A T E N } I O N E A Z Q -II P E C E I L A L } I !
Aten]ioneazq al]i participan]i la traficul rutier (de exemplu) pentru a preveni noi accidente.
Parcheazq \n siguran]q, aprinde luminile de pozi]ie, plaseazq triunghiuri semnalizatoare la o distan]q
care asigurq avertizarea altor participan]i la trafic. Dacq un accidentat se aflq \ntr-o situa]ie care
amenin]q via]a, cu risc de foc, explozie sau cu riscul de a fi cqlcat de ma[ini, el va trebui scos din
zona de risc.
3
CMYK
C`nd mai mul]i oameni sunt rqni]i, trebuie sq observi rapid cine are nevoie primul de
ajutor. Fq-]i o pqrere prin urmqtoarele ac]iuni:
P R I V E { T E (uitq-te)
A S C U L T Q (vorbe[te, ascultq)
S I M T E (atinge)
Primul ajutoor:
G`nde[te-te la faptul cq accidenta]ii care se fac auzi]i prin ]ipete, strigqte, nu sunt \ntotdeauna cei
care au nevoie primii de ajutor.
Cheamq ambulan]a c`t de repede po]i [i \]i permite situa]ia. Dacq sunte]i mai multe persoane care
ajutq, cineva poate sq dea alarma imediat dupq ce a]i dat primul ajutor salvator.
4
CMYK
CONTINUQ AJUTORUL
5
Atunci c`nd dai telefon pentru a chema ambulan]a, rqspunde un operator de la Dispecerat.Tot
ce ai de facut este sq spui ce s-a \nt`mplat. Operatorul \]i va pune apoi \ntrebqrile necesare pentru a
afla de ce fel de ajutor este nevoie. Rqspunde c`t se poate de clar [i de concis. Atunci c`nd este mare
aglomera]ie pe linia telefonicq, poate dura cqtva timp p`nq rqspunde Dispeceratul. Nu pune
receptorul \n furcq chiar dacq secundele par nesf`r[ite.
Centrala rqspunde \ntotdeauna.
- ce s-a \nt`mplat ;
- de la ce numqr de telefon suni;
- unde s-a produs accidentul;
- c`te persoane sunt rqnite;
- cum se simt rqni]ii;
- dacq cineva este prins sub o greutate.
6
STAREA DE INCONSTIENTA
7
C`nd gqse[ti o persoanq care pare lipsitq de via]q este important sq cercetezi ce s-a \ntqmplat,
pentru ca sq po]i acorda ajutor \n modul cel mai eficient. Un prim pas important \nainte de a acorda
ajutor este sq te asiguri cq nu te supui pe tine \nsu]i unui pericol vital. Prive[te \n jur [i controleazq
dacq locul este sigur!
GAZE
8
CMYK
Dacq este posibil, lasq persoana \n pozi]ia \n care o gqse[ti. Scutur-o u[or de umeri [i
\ntreabq: "Cum te sim]i?".
PRIVE{TE
ASCULTQ
SIMTE
9
CMYK
10
CMYK
Ruleaza persoana pe o parte, cqtre tine. |ndoaie-i genunchiul de deasupra \n unghi aproape drept.
Dacq este posibil, rqm`i l`ngq persoana fqrq cuno[tin]q. Roagq pe altcineva sq cheme ambu-
lan]a. |ncearcq sq \mpiedici pierderea cqldurii corpului, de exemplu prin \nvelirea corpului cu o
pqturq sau cu o hainq.
11
CMYK
Atunci c`nd o persoanq fqrq cuno[tin]q este \ntinsq pe burtq, riscul de sufocare este mic. Cu
mici ajustqri, prin a-i trage capul pe spate, poti sq-i eliberezi cqile respiratorii.
12
CMYK
RESPIRATIA
Corpul are nevoie de o aprovizionare continuq cu oxigen. O parte din oxigenul con]inut \n
aer trece \n sqnge prin plqm`ni.
Apoi este transportat de s`nge la diferitele organe din corp.
S`ngele circulq \n corp fiind pompat de inimq.
La persoana fqrq cuno[tin]q to]i mu[chii se relaxeazq, inclusiv limba. Partea posterioarq a
limbii poate atunci sq cadq u[or \napoi bloc`nd astfel cqile respiratorii.
Asta se \ntqmplq atunci c`nd o persoanq fqrq cuno[tin]q este \ntinsq pe spate. De aceea un
accidentat trebuie \ntotdeauna sq fie ajutat cu eliberarea cqilor respiratorii pentru a putea respira
singur.
13
CMYK
Atunci c`nd tragem capul pe spate, mandibula se ridicq [i cqile respiratorii se elibereazq.
14
CMYK
VERIFICAREA RESPIRATIEI
A[eazq o m`nq pe frunte. Plaseazq apoi douq degete ale celeilalte m`ini pe partea osoasq a
bqrbiei.
Apleacq-te cqtre accidentat, cu obrazul aproape de gura lui [i cu privirea \ndreptatq cqtre
torace.
PRIVE{TE
ASCULTQ
SIMTE
15
CMYK
Persoana care este lipsitq de cuno[tin]q [i nu respirq - stop respirator - are nevoie de ajutor.
.Ca sq respire trebuie sq \ncepi respira]ia gurq la gurq. Dacq e[ti singur:
Dacq sunt mai mul]i oameni la locul accidentului: roagq pe unul din ei sq cheme ambulan]a
\n timp ce tu faci insuflqrile.
16
CMYK
|ndepqrteazq-]i gura dupq ce ai insuflat aer. Ridicq-]i capul. |n timp ce accidentatul expirq [i toracele
i se lasq \n jos, pregqte[te-te pentru o nouq insuflare: trage aer \n piept.
Dacq gura este rqnitq [i este imposibil sq sufli prin ea, astupq gura [i suflq prin nas.
17
CMYK
CIRCULATIA SANGUINA
S`ngele circulq \n corp datoritq efectului de pompq al inimii. Prin circula]ia sanguinq celulele
sunt continuu alimentate cu oxigen [i produsele reziduale, de exemplu dioxidul de carbon, sunt
evacuate.
S`ngele este pompat cu mare presiune din jumqtatea st`ngq a inimii cqtre toate pqr]ile
corpului, de circa 70 de ori pe minut. Dupq fiecare pompare urmeazq un val de presiune - puls.
Dacq inima se opre[te, toate organele vor fi rapid vqtqmate de lipsa de oxigen. Organul cel
mai sensibil este creierul: deja dupq 10-15 secunde dispar cuno[tin]a, respira]ia [i contrac]ia
muscularq.
18
CMYK
19
CMYK
VERIFICAREA PULSULUI
}ine cu o m`nq capul tras pe spate. Cu cealaltq m`nq controleazq pulsul. A[eazq arqtqtorul
[i degetul mijlociu pe laringe.
Alunecq cu degetele \n jos [i pu]in lateral p`nq la ad`ncitura de l`ngq mu[chiul oblic al
g`tului.
Controleazq dacq existq puls, cu v`rful degetelor, timp de minimum 5 secunde, maxim 10
secunde.
Dacq nu sim]i puls trebuie sq porne[ti de la premiza cq inima s-a oprit.
Pulsul se verificq cu degetul arqtqtor [i mijlociu, nu cu degetul mare.
Pulsul
FACTORI PERTURBATORI
STOP CARDIAC
20
MASAJ CARDIAC
Dacq gqse[ti o persoanq fqrq cuno[tin]q care are at`t stop respirator c`t [i stop cardiac,
trebuie sq faci at`t RESPIRA}IE ARTIFICIALQ (pentru a men]ine respira]ia) c`t [i MASAJ
CARDIAC (pentru a men]ine circula]ia sanguinq).
Ai grijq ca accidentatul sq se afle cu fa]a \n sus [i pe o suprafa]q tare, \nainte de a \ncepe salvarea
inimq-plqm`ni.
Inima este amplasatq sub stern, pu]in mai spre partea din st`nga a pieptului. Ea ajunge p`nq
la marginea arcului costal, dar nu p`nq la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid).
21
CMYK
22
CMYK
7. Apleacq-]i corpul \n fa]q, astfel \ncqt umerii sq se afle deasupra locului de compresie.
Apasq cu bra]ele drepte, fqrq a \ndoi coatele. Folose[te propria ta greutate pentru a apqsa
sternul cca 4-5 cm.
Fq 15 compresii \n timp ce numeri: una [i doua [i trei…[i a[a mai departe p`nq la …[i zece,
unsprezece, doisprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece.
|ntre compresii lasq sternul sq se ridice de tot fqrq sq ridici m`na de pe el.
Atunci c`nd apqsqm \n jos sternul 4-5 cm, presiunea \n cavitatea toracicq cre[te. Ca urmare,
s`ngele este pompat \n corp, circul`nd printre altele [i prin creier.
Atunci c`nd, \ntre compresii, oprim apqsarea sternului, el \si reia pozi]ia ini]ialq. Presiunea
\n cavitatea toracicq scade. Alt s`nge vine spre inimq [i plqm`ni, prelu`nd oxigen la urmatoarea
insuflare.
23
CMYK
R E S U S C I T A R E A C A R D I O -R
RESPIRATORIE
"Datoritq faptului cq unul dintre cei care m-aau gqsit a [tiut sq-m
mi acorde imediat ajutorul
inimq-pplqm`ni, sunt astqzi \n via]q."
|n fiecare an nenumqra]i oameni fac stop cardiac. Este ca un "scurt circuit" care face ca inima
sq se opreascq. Dacq persoana prime[te ajutor imediat, [ansele sq i se salveze via]a sunt mari. Tin`nd
cont cq unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasq, la locul de muncq [i \n situa]ii cotidiene,
via]a lor depinde concret de faptul cq cei din jur [tiu sau nu sq acorde salvarea "inimq-plqm`ni"
(masaj cardiac [i respira]ie artificialq).
C`nd are loc un stop cardiac, situa]ia este urgentq! Cu fiecare minut care trece scad [ansele
de supravie]uire. Deja dupq 4-6 minute corpul, [i mai ales creierul, au suferit vqtqmqri permanente.
De aceea este de o importan]a vitalq sq se cheme ajutor imediat, iar salvarea inimq-plqm`ni
sq se \nceapa \n a[teptarea ambulan]ei.
Salvarea inimq-plqm`ni acordatq repede poate \ntre]ine respira]ia [i circula]ia sanguinq [i \n
acest fel poate salva via]a \n a[teptarea unui ajutor specializat.
Cu c`t [tiu mai mul]i oameni sq efectueze corect manevre de respira]ie artificialq [i masaj
cardiac, cu at`t mai multe vie]i pot fi salvate.
- 10-12 insufla]ii
- 80-100 compresii ale pieptului
24
Accidente \n reanimare
Vqrsqtura
Insufla]ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge \n stomac, cauz`nd voma.
|n acest caz, \ntoarce]i accidentatul pe o parte [i curq]a]i-i gura. Continua]i apoi procedura de reani-
mare.
Hiperventila]ia salvatorului
Cauze : salvatorul inspirq mai mult aer dec`t este necesar [i de aceea \i scade nivelul bioxidului de
carbon din s`nge.
Salvatorul \[i va ]ine respira]ia c`teva momente - p`nq la dispari]ia acestor semne.
Dupa aceasta reanimarea va continua.
25
S A L V A R E A I N I M A -P
PLAMANI
ATEN}IE!
Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie se efectueazq 3-4 ore pentru accidenta]ii care au stat
mult timp la temperaturi scqzute.
Cu tratamentul potrivit, inima poate sq re`nceapq sq batq. De multe ori este nevoie de un [oc elec-
tric asupra inimii - o defibrilare - pe care o poate efectua personalul ambulan]ei. Cu c`t se efectueazq
mai devreme tratamentul, cu at`t sunt mai mari [ansele de reu[itq.
Cu c`t mai rapid accidentatul ajunge la spital, cu at`t mai rapid se poate acorda tratament medical
avansat.
26
P A R T I C U L A R I T Q } I A L E R E S U S C I T Q R I I C A R D I O -R
RESPIRA -
TORII LA COPIL
Respira]ia artificialq
La copiii foarte mici, gura persoanei care acordq primul ajutor trebuie sq acopere at`t gura c`t [i
nasul acestuia.
Insufla]i numai cantitatea de aer necesarq care sq producq ridicarea pieptului.
Numqrul de insufla]ii pe minut este pentru :
- sugari : 20
- copii 1-7 ani : 15
- copii peste 7 ani : 12
Circula]ia artificialq
Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi fqcute cu o singurq m`nq, iar \n cazul copi-
ilor foarte mici cu douq degete: mijlociul [i arqtqtorul, apqsate pe mijlocul sternului care va fi presat
\n interior, cu aproximativ 1-2 cm.
27
28
SALVAREA INIMQ-P
PLQMANI ACORDATQ RAPID CRE{TE {ANSELE DE
SUPRAVIETUIRE
|nceperea rapidq a salvqrii inimq-plqm`ni cre[te [ansele de supravie]uire de 2-3 ori \n com-
para]ie cu acele cazuri c`nd nu se face nimic p`nq la sosirea ambulan]ei. De aceea este important ca
manevrele de salvare sq fie cunoscute de c`t mai mul]i oameni.
29
CMYK
Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri strqine: ne "\necqm". C`nd un adult se \neacq este
de cele mai multe ori vorba de o bucq]icq de m`ncare care a intrat pe trahee \n loc de esofag. Acest
lucru se poate \nt`mpla oricui.
At`t timp c`t persoana respectivq respirq, ea poate de cele mai multe ori sq tu[eascq. Este cel
mai bun mod de a disloca corpul strqin din trahee. Dacq persoana respectivq \nceteazq sq respire este
nevoie de ajutor imediat.
|n g`t cqile aerului [i ale hranei se \ntretaie. C`nd \nghi]im, epiglota se \nchide peste laringe
pentru ca hrana sq nu ia o cale gre[itq. C`teodatq se \nt`mplq ca epiglota sq nu ]inq pasul, mai ales
atunci c`nd \nghi]im [i respirqm \n acela[i timp. Atunci este u[or sq "ne \necqm".
30
CMYK
PRIMUL AJUTOR
Apleacq persoana \n fa]q. Plaseazq-te \n spatele ei cu bra]ele \n jurul mijlocului, str`nge pumn
una din m`ini [i plaseazq partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului, \ntre coaste [i ombilic.
Apucq \ncheietura pumnului cu cealaltq m`nq si apasq \nauntru [i \n sus. Aceasta va produce
o cre[tere a presiunii din plqm`ni care poate sq disloce obstacolul.
Modul \n care se ]in m`inile (a[a-numita manevrq "Heimlich") atunci c`nd dai primul ajutor
unei persoane care s-a \necat cu ceva.
C`teodatq este nevoie de mai multe apqsqri pentru a disloca obiectul \n]epenit.
Dacq obiectul nu poate fi dislocat [i persoana nu respirq [i \[i pierde cuno[tin]a, \ncearcq sq insufli
aer pe l`ngq obstacol prin respira]ia gurq la gurq.
2. LOVITURA |N SPATE
Plaseazq-te \n spatele accidentatului. Cu latul palmei aplicq o loviturq \n spate, \ntre omopla]i.
31
CMYK
3. METODA COMBINATQ
A[eza]i o palmq peste cealaltq pe stern [i apqsa]i co[ul pieptului \n jos aproximativ 4 cm.
PARTICULARITQ}I LA COPIL
Semne
Primul ajutor
· Copiii mici se apucq cu o m`nq de picioare, tin`ndu-se cu fa]a \n jos. |n aceastq pozi]ie i se vor
aplica lovituri \ntre omopla]i cu palma celeilalte mqini.
· Copiii mai mari pot fi ]inu]i apleca]i peste antebra], cu capul [i trunchiul \nspre fa]q [i li se vor
aplica lovituri, cu palma, \ntre omopla]i.
32
HEMORAGIA
S`ngele este pompat de cqtre inimq \n artere. Acestea se ramificq treptat p`nq la vasele
capilare din diferitele organe [i ]esuturi. De acolo, s`ngele trece prin vene \napoi la inimq.
1. Hemoragia prin lezarea unei artere - s`ngele ]`[ne[te din ranq \n ritmul pulsului.
2. Hemoragia prin lezarea unei vene - s`ngele curge \n [uvoi continuu.
3. Vqtqmarea vaselor capilare (cel mai obi[nuit accident) - s`ngele se scurge \ncet din ranq.
|n caz de hemoragii mari, existq \ntotdeauna riscul opririi circula]iei sanguine. Aceastq
situa]ie pune \n pericol via]a [i trebuie \ntotdeauna prevenitq.
33
CMYK
Atunci c`nd circula]ia sanguinq nu acoperq nevoia de oxigen a corpului vorbim de o circu-
la]ie sanguinq nesatisfqcqtoare. Este o stare gravq care poate rapid sq afecteze [ansele de
supravie]uire ale accidentatului.
Lipsa de oxigen face ca celulele sq fie vqtqmate sau sq moarq. Creierul poate sq fie definitiv
vqtqmat deja dupq 4-6 minute de \ntrerupere a alimentqrii cu oxigen. Pielea [i mu[chii pot \nsq sq
supravie]uiascq c`teva ore fqrq oxigen, fqrq a fi vqtqmate. Pentru a proteja organele cele mai sensi-
bile, corpul are mecanisme de apqrare care intrq \n func]iune atunci c`nd circula]ia este nesatisfqcq-
toare. Inima compenseazq prin a pompa mai repede. S`ngele este distribuit \n special cqtre creier,
inimq [i plqm`ni.
Dacq starea se agraveazq [i corpul nu reu[e[te sq compenseze circula]ia nesatisfqcqtoare,
via]a accidentatului va fi rapid pusq \n pericol. De aceea, tot ajutorul trebuie acordat c`t mai rapid.
- transpira]ie rece;
- paloare;
- lipsa de putere;
- nelini[te;
- sete ;
- respira]ie rapidq, superficialq;
- puls accelerat.
34
CMYK
AUTOPROTEC}IE
S`ngele poate sq constituie o cale de contaminare pentru anumite boli cum ar fi hepatita,
SIDA.
Salvatorul va evita contactul cu s`ngele accidentatului prin folosirea m`nu[ilor imperme-
abile: plastic, cauciuc sau prin introducerea m`inii \ntr-o pungq de plastic.
De asemeni se poate evita contactul cu s`ngele accidentatului prin aplicarea unui strat gros de
]esaturq pe zona s`nger`ndq peste care se \nfq[oarq pansamentul.
A[eazq-l pe accidentat la orizontalq [i cu membrele inferioare mai sus dec`t linia corpului.
A[eazq o pqturq sau o piesq de \mbrqcqminte deasupra sa pentru a evita pierderea cqldurii din corp.
Ac]ioneazq cu grijq [i \ncearcq sq-l lini[te[ti pe accidentat.
Nu-i da niciodatq de bqut.
35
CMYK
Po]i face un material care preseazq rana dintr-un material improvizat - de exemplu un ciorap,
un fular sau o bucatq de p`nzq din \mbrqcqminte. Ruleazq materialul, a[eazq-l peste pansamentul
compresiv ini]ial [i \nfq[oarq de c`teva ori de jur \mprejur.
Presiunea o vei ob]ine \nfq[ur`nd str`ns [i fqc`nd un nod direct deasupra rqnii. Dacq
hemoragia nu se opre[te - mai adaugq pansament, dar lasq primul pansament la locul lui.
Dacq ai fqcut un pansament prea str`ns, apar amor]eli, \n]epqturi sau pielea devine albq [i
rece. |n acest caz este mai bine sq desfaci pansamentul [i sq-l la[i mai lejer, p`nq c`nd culoarea [i
sim]ul tactil revin.
Material care
preseazq
Fixarea
materialului Compresa
presant
Fixarea
compresei
Pansament
Vase de
s`nge
36
CMYK
Atunci c`nd o parte a corpului este smulsq (ex: m`nq, picior ), s`ngerarea nu este foarte mare
la \nceput. Fii \nsa pregqtit pentru o s`ngerare mare dupq un scurt timp, datoritq faptului cq vasele
sanguine care au fost rupte ini]ial se str`ng, pentru ca apoi sq se dilate.
Un pansament care str`nge este aplicat numai pentru a evita pierderea totalq a s`ngelui atun-
ci c`nd o parte a corpului a fost smulsq [i hemoragia nu poate fi opritq cu altfel de pansament. Aplicq
un pansament lat c`t mai aproape posibil de ranq [i str`nge-l p`nq se opre[te hemoragia. Uitq-te la
ceas [i noteazq ora.
|n timpul transportului cqtre spital, dacq se poate, partea smulsq a corpului este bine sq fie pqstratq:
- uscatq
- rece
Pune partea respectivq a corpului \ntr-o pungq de plastic \nchisq. A[eazq apoi punga \ntr-o altq pungq
de plastic pe care o umpli cu ghea]q. |nchide [i punga exterioarq.
37
RANI
Date de bazq
PIELEA
Pielea protejeazq \mpotriva mediului \nconjurqtor, este organ senzorial [i are rol \n reglarea
temperaturii corpului.
Pielea are mai multe straturi: epiderma, derma [i strat subcutanat.
Rqnile sunt leziuni ale pielii [i mucoaselor. Leziunile pot sq afecteze [i alte ]esuturi, de ex.
nervi, mu[chi, vase de s`nge, tendoane, organe interne.
Gravitatea unei rqni depinde de locul ei pe corp, ad`ncimea [i natura ei.
Afl`nd cum s-a produs rana, pot fi direct evaluate unele riscuri.
Dacq nu e[ti sigur cq rana trebuie cusutq sau doar bandajatq, ia legqtura cu personal medical.
38
Tqieturile sau rqnile ad`nci implicq riscul de leziuni ale nervilor [i tendoanelor. Acestea se
pot manifesta prin \n]epqturi / amor]ire [i sim] tactil scqzut. Partea vqtqmatq a corpului poate fi greu
de mi[cat. |n cazul unei asemenea leziuni, trebuie controlat sim]ul tactil [i capacitatea de mi[care.
|n]epqturile, mu[cqturile [i zg`rieturile se pot infecta u[or. |ngrijirea atentq a rqnii poate
mic[ora acest risc. Aceste rqni prezintq un risc crescut de infec]ie cu tetanos. Bacteriile care produc
tetanosul se gqsesc \n primul r`nd \n pqm`nt. Ele pot fi transmise [i prin mu[cqturi de animale. Toata
lumea poate fi vaccinatq \mpotriva tetanosului dacq se prezintq la medic.
|n cazul rqnilor unor pqr]i deosebit de sensibile ale corpului, este nevoie de \ngrijire medicalq
pentru a \mpiedica lezarea func]ionalitq]ii regiunii respective [i pentru a mic[ora riscul unor
cicatrici inestetice. Este vorba de leziuni ale mqinilor, labelor picioarelor, la bra]e, la picioare, la
nivelul organelor genitale si al anusului.
39
RQNI DEOSEBITE
Rqnile \nso]ite de hemoragie prin interesarea vaselor de s`nge de la acest nivel: artera
carotidq [i/sau vena jugularq sunt deosebit de grave prin pierderea rapidq a unei cantitq]i mari de
s`nge.
Primul ajutor
Sunt acele rqni \n care agentul cauzal (sticla, a[chii de lemn, bucq]i de metal etc.) rqm`ne
\nfipt \n ranq.
Primul ajutor
Se acoperq rana cu ]esqtura curatq iar deasupra se a[eazq bandaje \n asa fel \nc`t acestea sq nu
preseze corpul strqin.
Rqnile profunde pot avea drept consecin]q colapsul plqm`nilor. O astfel de persoanq are
dificultq]i \n respira]ie.
Primul ajutor
Rana se acoperq cu un plasture chirurgical sau o compresq curatq peste care se a[eazq un material
care sq nu permitq ie[irea aerului prin plagq.
40
Dupq aceea se face un bandaj circular care sq \nconjoare \ntreaga cavitate toracicq.
Dupq acordarea primului ajutor accidentatul con[tient este a[ezat sprijinit, cu torsul ridicat, iar acci-
dentatul incon[tient se a[eazq \n pozi]ie lateralq stabilq cu partea rqnitq \n jos.
O astfel de ranq poate sq fie \nso]itq de sec]ionarea intestinelor [i/sau de ie[irea intestinelor
afarq.
|n aceastq situa]ie nu se va \ncerca introducerea intestinelor \n plagq.
Se vor aplica comprese sau ]esqturq curatq pe toatq zona rqnitq, dupq care se va bandaja
circular, nu prea strqns, abdomenul.
Pentru a limita presiunea pe intestine [i pentru a-i alina durerea, accidentatul se a[eazq \n
pozi]ie \nclinatq, cu torsul u[or ridicat [i cu genunchii \ndoi]i.
Cqnd existq pericol de \ntrerupere a circula]iei sqngelui a[eazq-l cu membrele inferioare mai
sus dec`t linia corpului.
Rana ad`ncq \n zona internq a coapsei cu sec]ionarea vaselor de s`nge duce la o hemoragie
serioasq, cu pierderea rapidq a unei cantitq]i mari de s`nge.
Primul ajutor
1. Se cere sprijinul unei alte persoane, care va fi rugatq sq apese puternic, cu pumnul strqns, \n
regiunea inferioarq a abdomenului deasupra rqdqcinii membrului inferior afectat. Se executq astfel o
compresie a vaselor de s`nge deasupra locului unde acestea sunt rupte.
2. Se ridicq partea s`nger`ndq (coapsa) mai sus de linia corpului [i se efectueazq un pansament com-
presiv (vezi hemoragiile).
41
· Rqni pe care le po]i \ngriji singur, de ex. zg`rieturi sau tqieturi u[oare:
- Spalq-te pe m`ini \nainte de a curq]a rana. Toate rqnile care apar accidental sunt mai mult sau
mai pu]in murdare.
- Spalq rana [i ]esutul din jur dinspre interior spre exterior.
- Folose[te sqpun [i apq, de preferin]q curgqtoare.
- Spalq p`nq ce rana apare curatq. Apropie marginile rqnii.
- Acoperq cu un pansament de protec]ie.
42
Scopul este sq fii pregqtit de ac]iune atunci c`nd cineva are nevoie de primul ajutor pentru
leziuni ale extremitq]ilor: membre superioare [i inferioare.
Capitolul cuprinde:
- entorsa
- luxa]ia
- fractura
Date de bazq
Extremitq]ile, bra]ele [i picioarele sunt construite din oase, articula]ii, tendoane, mu[chi.
Scheletul are func]ia de a ]ine corpul drept [i de a proteja organele interne. Toate pqr]ile
scheletului sunt acoperite de periost. Acesta este strqbqtut de o mul]ime de vase de s`nge [i nervi [i
este de aceea foarte sensibil la durere. Pqr]ile scheletului sunt unite prin articula]ii. Suprafa]a \nchei-
eturilor este acoperitq de cartilaj. |ntre suprafe]ele articula]iilor se gqse[te fluidul sinovial care gre-
seazq articula]iile. De multe ori, articula]ia este \ntqritq cu ligamente. Mu[chii sunt fixa]i pe schelet
prin tendoane. Contrac]iile mu[chilor produc mi[cqri ale pqr]ilor scheletului.
Dacq una din aceste pqr]i este lezatq, \ntreaga func]ie a pqr]ii respective a corpului va fi afec-
tatq. Semnele caracteristice sunt de cele mai multe ori la fel, indiferent de care tip de ]esut a fost vqtq-
mat. Gradul de gravitate variazq.
43
CMYK
O \ncheieturq este stabilizatq de ligamente. Acestea pot sq se alungeascq sau sq se rupq dacq
sunt supuse unor presiuni mari, [i afecteazq cel mai des \ncheieturile picioarelor.
Primul ajutoor
Plaseazq partea accidentatq mai sus dec`t corpul. Dacq este posibil, r`ce[te \ncheietura afectatq (ex:
o pungq de ghea]q).
44
CMYK
LUXA}IA
Este o leziune \n care nu mai existq contact normal \ntre suprafe]ele oaselor \n \ncheieturq.
FRACTURA
O fracturq nu implicq numai o vqtqmare a osului propriu-zis, ci [i a pqr]ilor moi din jur. |n
cazul unei fracturi, pierderea de s`nge poate fi masivq.
G`nde[te-te la riscul \ntreruperii circula]iei sanguine (vezi semnele de \ntrerupere a
circula]iei sanguine).
Vqtqmarea pqr]ilor moi are consecin]e asupra vindecqrii fracturii.
Timpul de vindecare este cu at`t mai lung cu c`t este mai extinsq vqtqmarea pqr]ilor moi.
Este foarte important sq se evite miscqri inutile ale membrului fracturat, pentru a nu \nrqutq]i
o leziune. Accidentatul \ncearcq de cele mai multe ori singur sq adopte pozi]ia cea mai pu]in
dureroasq.
45
CMYK
La o fracturq deschisq, pielea este lezatq. Existq o deschidere cqtre exterior, cu risc de infec]ie. O
asemenea ranq trebuie \ntotdeauna sq fie acoperitq cu pansament.
Cheamq salvarea!
Sugestii…
47
Date de baza
Coloana vertebralq este formatq din vertebre [i discuri intervertebrale (cartilagii), numite [i
discuri. {irul de vertebre formeazq un canal protector \n jurul mqduvei spinqrii. |ntre vertebre trec
acei nervi care conduc impulsuri de la [i cqtre toate pqr]ile corpului.
Coloana vertebralq este stabilizatq cu ajutorul tendoanelor [i muschilor.
|n caz de vqtqmqri la g`t sau ceafq, pot fi dislocate sau sparte vertebre sau discuri, turtind [i
vqtqm`nd nervii [i maduva spinqrii. Aceasta se poate manifesta sub formq de amor]eli, \n]epqturi [i
eventual paralizie a acelor pqr]i ale corpului care primesc impulsurile de la nervii afecta]i.
Persoana accidentatq poate acuza durere \n spate, \n zona coloanei vertebrale si dupq caz,
simte amor]eli sau nu mai poate sq-[i mi[te m`inile [i picioarele.
48
CMYK
Dacq este necesar ca persoana sq fie deplasatq, o persoanq \i va sprijini g`tul [i capul. Capul
va fi deplasat astfel \nc`t sa fie men]inut pe linia coloanei vertebrale.
49
CMYK
|n cazul accidentelor de automobil, uneori capul este aruncat rapid \nainte-\napoi \ntr-un mod
exagerat, "efectul de bici". Asta se \nt`mplq atunci c`nd lovitura vine direct din fa]q sau din spate.
Pentru a elibera cqile respiratorii avem voie sa tragem capul spre spate, dar \n nici un caz spre fa]q
sau sq-l \nv`rtim .
O leziune gravq a mqduvei spinqrii la nivelul cefei poate da paralizia tuturor pqr]ilor corpu-
lui mai jos de leziune, pot fi afectate [i organele respiratorii. Efectele pot fi permanente.
Testeazq capacitatea de mi[care rug`ndu-l pe accidentat sq mi[te m`inile [i picioarele.
Controleazq sim]ul tactil prin a-l atinge pe accidentat de ex.: pe un deget [i \ntreb`ndu-l care deget
este atins.
SEMNE
-durere
-amor]eli
-\n]epqturi
-dispari]ia sim]ului tactil
-lipsa de putere
-paralizia
Alte cauze ale acestor simptome pot fi dislocqrile vertebrelor sau ale discurilor interverte-
brale. Hernia de disc este un exemplu de asemenea stare, c`nd un disc intervertebral poate apqsa pe
mqduva spinqrii sau pe o rqdqcina nervoasq, provoc`nd dureri care de multe ori radiazq pe un mem-
bru inferior.
50
CMYK
PRIMUL AJUTOR
51
Apucq lejer unul sau ambele bra]e ale accidentatului dinspre spate.
}ine degetele adunate [i m`inile depqrtate av`nd antebra]ele \n contact cu laturile toracelui acciden-
tatului.
52
CMYK
ARSURI
Scopul este sq [tii sq ac]ionezi pentru a putea acorda primul ajutor \n caz de arsuri.
Date de bazq
Atunci c`nd un ]esut este supus unei temperaturi ridicate, apare o leziune localq a acestuia.
Vasele de s`nge din jur se dilatq [i apare o \nro[ire, inflamare [i cre[terea temperaturii. Pierderea de
lichide \n cazul arsurilor poate fi mare. Riscul infectqrii unei rqni produse prin arsurq este de ase-
meni mare.
Gravitatea unei arsuri depinde de suprafa]a afectatq si profunzimea arsurii.
Leziunea par]ialq a pielii, unde numai ]esutul superior al pielii este vqtqmat. |n cazul leziunii
celei mai superficiale, doar partea exterioarq a ]esutului superior al pielii, ]esutul cornos, este vqtq-
mat. Cea mai obi[nuitq cauzq este expunerea la soare puternic. Pielea s-a \nro[it (gradul 1). Leziunea
se vindecq dupq c`teva zile [i nu rqm`n cicatrici.
La o leziune mai ad`ncq, este caracteristicq formarea bq[icilor (gradul 2). O cauzq obi[nuitq
este arsura cu apq fierbinte. Imediat apare durerea. Dacq rana nu se infecteazq, aceastq leziune se vin-
decq fqrq cicatrice.
Arsura poate pqtrunde [i mai ad`nc \n straturile pielii.
53
CMYK
Leziunea \n profunzime, c`nd toate straturile pielii sunt afectate ( gradul 3 ). Este provocatq
de multe ori de foc, substan]e chimice [i curent electric, dacq acesta trece prin corp. Culoarea leziu-
nii este alb-galben-maron, lipse[te senza]ia de durere.
Leziunile care afecteazq toate straturile pielii dau \ntotdeauna cicatrici.
Rqce[te cu apq rece timp de minimum 15 minute. Continuq [i mai mult dacq ajutq. Apa rece
\mpiedicq arsura sq pqtrundq \n ad`ncime [i mic[oreazq durerea.
Dacq nu existq destulq apq, udq un prosop [i acoperq rana cu el.
|n cazul \n care hainele iau foc - stinge focul cu apq sau \nqbu[q-l cu o pqturq sau o hainq. }ine minte
cq este bine sq acoperi cu pqtura de la cap la picioare.
Dacq a luat foc ulei \ntr-o oalq,de ex., focul trebuie stins prin a pune un capac deasupra. Dacq turn-
qm apa direct pe foc poate sq se producq o explozie. Dq la o parte oala de pe foc.
|n cazul arsurilor chimice se spalq abundent pielea cu apq pentru a \ndepqrta cqt mai mult din sub-
stan]a chimicq.
NU \ndepqrta]i \mbrqcqmintea dec`t dacq aceasta fumegq sau este \mbibatq cu substan]e chimice
- Zonele \nro[ite sau cu bq[ici care sunt la fel de mari sau mai mari dec`t palma accidentatului
(cca 1% din suprafa]a corpului).
- Arsuri mai mici dec`t palma, dar care afecteazq zone deosebit de sensibile ale corpului, \n
special fa]a, g`tul, peste \ncheieturi, m`inile, labele picioarelor, \n jurul anusului [i al organelor
genitale.
- Arsurile care afecteazq pielea \n \ntregime.
- Toate arsurile cauzate de electricitate.
54
CMYK
Dacq arsura acoperq o suprafa]q mai mare dec`t bra]ul accidentatului (cca 10% din suprafa]a corpu-
lui), sau dacq accidentatul [i-a pierdut cuno[tin]a, cheamq ambulan]a.
NU
U - aplica]i pe zoona arsq: ulei, za] de cafea, o]et, etc.
- \ntrerupe curentul
- dacq nu este posibilq \ntreruperea curentului, scoate victima de sub influen]a curentului
trqg`nd-o de haine, dacq acestea nu sunt ude
- \ndepqrteazq cablul electric aflat sub tensiune folosind materiale rqu conducqtoare de
electricitate, cum ar fi: lemnul uscat, materialul plastic.
Acoperq rana cu pansament sau altq p`nzq curatq. - vei preveni \ntreruperea circula]iei s`ngelui!
55
CMYK
Sugestii…
Exerseazq stingerea focului \n haine, \ntreaga procedurq. |nqbu[q focul - rqce[te zona arsq cu apq -
pune pansament.
G`nde[te-te…
-cum po]i evita arsurile de ex. acasq sau la locul de muncq.
-care factori fac ca o arsurq sq constituie un risc de \nrqutq]ire a circula]iei.
56
DEGERATURI
Cauze:
Tipuri de deggerqturi:
Semne:
- degerqturile superficiale:
- degerqturile profunde
Primul ajutor
|n cazul degerqturilor superficiale se poate ac]iona pe loc, pielea degeratq se \ncqlze[te prin punerea
ei \n contact cu pielea care are temperatura normalq, m`inile se pun la subsuoarq, bqrbia [i urechile
se a[eazq \n palme, picioarele se a[eazq l`ngq abdomenul salvatorului.
Contactul cu pielea caldq se men]ine p`nq c`nd pielea afectatq \[i recapqtq culoarea normalq.
57
CMYK
58
INECUL
Cauze:
Coonsecin]e:
Primul ajutoor:
1. Victima rqsturnatq cu fa]a \n jos este prinsq de salvator pe la spate de abdomen, cu m`inile fqcute
chingq, ridicatq de la sol [i scuturatq pentru ca apa sq se scurgq \n afarq
2. Dacq respirq, victima este culcatq apoi pe sol, cu abdomenul \n jos [i cu capul a[ezat pe o parte
59
DURERI IN PIEPT
Durerile \n piept apar de cele mai multe ori atunci c`nd este lipsq de oxigen \n mu[chiul
inimii. Misiunea inimii este aceea de a pompa s`ngele cqtre toate celulele corpului. Mu[chiul inimii
prime[te oxigen [i hranq prin vasele coronare. Vasele coronare pot fi astupate, mic[or`ndu-se astfel
alimentarea cu s`nge a mu[chiului inimii. |n caz de efort intelectual / activitate fizicq, mu[chiul
inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Din cauza vaselor coronare astupate, apare o
lipsq de oxigen \n mu[chiul inimii. Persoana \n cauzq are dureri \n piept.
INFARCTUL CARDIAC
Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totalq a unui vas coronar, av`nd ca urmare vqtq-
marea mu[chiului inimii.
Infarctul cardiac este o boalq des int`lnitq. Ea poate duce la stop cardiac. Jumqtate din cei care
decedeazq din cauza unui infarct cardiac mor \nainte de a ajunge la spital.
60
CMYK
61
Bolile inimii [i ale vaselor sanguine sunt o mare problemq a sqnqtq]ii oamenilor.
Ilustra]ia aratq c`]iva dintre cei mai obi[nui]i factori de risc care pot duce la boli ale vaselor
coronare.
|n ziua de astqzi, propria alegere a unui stil de via]q ne afecteazq sqnqtatea. De multe ori,
chiar schimbqri mici ale stilului de via]q au ca efect faptul cq ne sim]im mai bine [i \n afarq de asta
ele ne pot ridica calitatea vie]ii.
Astqzi [tim cu certitudine cq schimbarea anumitor obi[nuin]e poate preveni apari]ia bolilor
de inimq.
62
CMYK
COMOTIA CEREBRALA
Lovirea craniului poate produce leziuni. Ea poate provoca o como]ie cerebralq. Aprecierea
gravitq]ii leziunilor se poate face simplu dupq durata perturbqrii cuno[tin]ei.
- pierdere de scurtq sau lungq duratq a cuno[tin]ei. Amnezia (pierderea memoriei) poate fi unul din-
tre semne
- durere de cap
- grea]q [i vqrsqturi
Pierderea cuno[tin]ei apare la c`teva minute, ore, p`nq la c`teva zile dupq accident. Este de
multe ori semn al unei hemoragii sub cutia cranianq, \ntre meninge [i os sau \n creier.
63
A.V.C.
Primul ajutoor
64
CMYK
DIABETUL
Un diabetic are o lipsq totalq sau par]ialq de insulinq. Tratamentul diabetului constq \n
administrarea insulinei dupq nevoia persoanei respective, un regim alimentar potrivit [i o activitate
fizicq regulatq.
C`teodatq, cantitatea de insulinq administratq poate sq fie prea mare pentru necesitq]ile
persoanei. Nivelul de zahqr din s`nge scade [i persoana se simte rqu. Existq un surplus de insulinq
\n s`nge.
Insulinq Zahqr
Zahqr Insulinq
Persoane cu diabet pot sq cadq sau sq \[i piardq cuno[tin]a brusc. Motivul este de cele mai
multe ori un surplus de insulinq care poate duce la pierderea cuno[tin]ei, numitq \n acest caz comq.
- Paloare;
- Tremurqturi;
- Transpira]ie rece;
- Iritare;
- Pierderea cuno[tin]ei.
65
CMYK
Primul ajutoor
66
EPILEPSIA
Epilepsia este denumirea unei tulburqri a func]iei creierului. |n anumite celule ale creierului
au loc descqrcqri electrice anormale. Dupq zona creierului unde au loc aceste descqrcqri, aspectul
atacului poate sq varieze mult. Atunci c`nd este afectatq partea creierului care coordoneazq mi[cqrile
corpului, apar contrac]ii \n mu[chi. Atacurile pot sq aparq de la o singurq datq \n decursul \ntregii
vie]i, p`nq la mai multe ori pe zi.
Primul ajutor
- Rqm`i calm - atacul trece de cele mai multe ori \n decurs de c`teva minute
- Cheamq personal medical dacq au avut loc vqtqmqri, atacuri lungi [i repetate sau dacq persoana nu
a mai avut atacuri \nainte.
67
- m`inile se vor spqla cu apq [i sqpun \nainte de interventie, dacq este timp, dar obligatoriu dupq
acordarea primului ajutor, chiar dacq au fost protejate de mqnu[i
- petele de s`nge de pe piele se vor spqla de asemeni cu apq [i sqpun. Dacq s`ngele este proiectat \n
ochi sau gurq se va spqla abundent cu apq
- se vor acoperi plqgile - un pansament trebuie aplicat neapqrat pe ranq
- se evitq contactul direct cu s`ngele accidentatului
- salvatorul \nsu[i se rqne[te: lasq s`ngele sq curgq pu]in din plagq, apoi spalq zona cu apq [i sqpun,
apoi se dezinfecteazq, dacq e posibil [i se aplicq un pansament
|n tot ceea ce face salvatorul, voluntar de Cruce Rosie, trebuie sq fie un model de solicitudine,
respect, bunq credin]q [i altruism.
|n nici un caz nu va refuza acordarea primului ajutor de teama contaminqrii cu virusul HIV.
68
TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR
Scoaterea imediatq a victimei unui accident de la locul dramei este indispensabilq pentru stabilirea
gravitq]ii ac]iunilor, pentru instituirea rapidq a mqsurilor de prim ajutor, ca [i pentru \ndepqrtarea
riscului unei noi accidentqri (incendiul ma[inii dacq a fost un accident auto, prqbu[irea unui zid dupq
cutremur etc.). dacq la locul accidentului pot pqtrunde trei sau mai mul]i salvatori, apucarea,
ridicarea [i transportul victimei se va face dupq unul din modelele de interven]ie pe care le vom
descrie mai t`rziu.
Interven]ia devine mult mai dificilq c`nd accidentatul se aflq \ntr-un spa]iu \nchis [i str`mt \n care
nu pot pqtrunde dec`t unul sau doi salvatori. Vom exemplifica trei dintre situa]iile de acest gen:
Dupq deschiderea sau tqierea portierei se introduce un bra] al salvatorului pe sub bra]ul dinspre
portierq al accidentatului, strecurqnd m`na pe sub bqrbia acestuia. Bqrbia se apucq cu putere iar
capul rqnitului se \mpinge pu]in \n spate. Cel de-al doilea bra] al salvatorului \nconjoara pe la spate
talia rqnitului - iar mqna se strecoarq pe sub celqlalt bra] al accidentatului pentru a apuca cu putere
pumnul membrului superior al acestuia. |n acest mod accidentatul este apucat ferm [i poate fi tras
spre portiera deschisq, unde poate intra \n ac]iune un al doilea salvator.
2. Scoaterea unui accidentat \n stare de incon[tien]q de sub o ma[inq sau de sub materiale care s-au
prqbusit, acoperindu-l.
69
CMYK
Dacq victima este a[ezatq pe spate, cu picioarele cqtre salvator, ea va fi pur [i simplu trasq de
picioare.
Dacq victima este a[ezatq cu capul spre salvator, acesta va trece antebra]ul drept pe sub axila dreap-
tq a accidentatului, pentru a-i apuca cu putere pumnul st`ng. |n aceastq pozi]ie, capul rqnitului se
sprijinq pe umqrul salvatorului, se retrage cu spatele - t`r`nd astfel [i accidentatul.
|n acela[i mod se poate interveni [i \n scoaterea unui accidentat printr-un sau dintr-un tunel \ngust
[i cu tavanul foarte jos.
3. Dacq \ntr-o situa]ie similarq (tunel \ngust, cu tavanul foarte jos) salvatorul trebuie sq \nainteze, se
va proceda \n felul urmqtor: dacq accidentatul este prqbu[it cu fa]a \n jos, el va fi rqsturnat cu fa]a \n
sus. Ambele m`ini ale rqnitului vor fi legate \ntre ele cu o e[arfa [i astfel vor fi petrecute, ca un
colier, peste ceafa salvatorului. Acesta, asezat cqlare peste accidentat, sprijinit \n m`ini [i \n
genunchi, va putea \nainta tqr`nd dupq el rqnitul.
70
CMYK
B. TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI
a) Rqnitul este sus]inut numai pe umqrul drept al salvatorului. Cu m`na dreaptq, salvatorul \si petrece
antebra]ul prin fa]q [i apucq genunchii rqnitului care at`rna pe spatele lui. Cu m`na st`ngq
salvatorul \[i asigurq priza, sus]in`nd cotul st`ng al rqnitului.
b) Rqnitul este rqsturnat peste ceafa [i umerii salvatorului care echilibreazq greutatea acestuia
]in`ndu-l cu ambele m`ini, de pumnul [i respectiv bra]ul st`ng sau drept al accidentatului.
Bine\n]eles pentru acest tip de transport, salvatorul trebuie sq fie un bqrbat puternic, cu for]a fizicq
necesarq pentru a-l ridica \nt`i pe umqr, pentru a-l sus]ine [i transporta.
C`nd accidentatul este \n stare de con[tien]q, lucrurile sunt mai simple. Dacq accidentatul are o greu-
tate corporalq mai micq (este un copil sau o femeie u[oarq) - poate fi ]inut \n bra]e cu o m`nq petre-
cutq \n jurul spatelui [i cu cea de-a doua sub genunchi. Poate fi [i mai u[or, c`nd accidentatul poate
fi ]inut pe spate - termenul popular fiind "\n c`rcq".
|n aceste pozi]ii accidentatul \[i ajutq salvatorul prin faptul cq se sus]ine [i el cu ambele membre
superioare de g`tul acestuia.
c) Trecerea de cqtre un singur salvator peste parapet, se poate face cu ajutorul unui artificiu. |n
timpul c`t este culcat la pqm`nt, picioarele \i sunt ridicate pe un suport improvizat. Fiind apucat
de talie este transportat de cqtre douq persoane.
a) O pozi]ie de transportat este: apucat de mijloc - pe sub axile de cqtre salvatorul care merge
\n spate, [i apucat de genunchi de cqtre salvatorul care merge \n fa]q
71
CMYK
b) O variantq a acestui fel de transport este posibilq c`nd sunt trei salvatori. |n aceastq situa]ie ei pot
transporta douq victime concomitent. Doi dintre salvatori apucq fiecare accidentat de talie, \n timp
ce al treilea salvator ]ine \n fiecare m`nq de o parte [i de alta a taliei ambele picioare ale celor doi
accidenta]i.
c) Mult mai usor, doi salvatori pot transporta accidentatul a[ezat pe un scaun cu speteazq. Salvatorul
din spate sus]ine speteaza scaunului, \n timp ce salvatorul din fa]q sus]ine picioarele din fa]q ale
aceluia[i scaun.
a) Poate fi transportat, salvatorii fqc`nd un scaun cu toate cele patru m`ini sau cu trei m`ini. |n prima
pozi]ie accidentatul trebuie sq fie suficient de prezent ca sq se sus]inq cu ambele bra]e petrecute
pe dupq g`tul celor doi salvatori.
|n pozi]ia a doua, form`nd scaunul pe care se a[eazq bolnavul prin \mpreunarea a numai trei m`ini,
rqm`ne liberq a patra m`nq a unuia dintre salvatori - m`na cu care se sprijinq spatele accidentatului.
72
CMYK
b) Doi salvatori pot transporta accidentatul pe o chingq petrecutq pe dupq g`tul lor [i care folose[te
mijlocul ei ca scaun de transport.
Accidentatul a[ezat pe chingq \[i men]ine echilibrul sus]in`ndu-se cu cele douq bra]e pe dupq g`tul
salvatorilor.
Transportul cu targa
C`nd avem nevoie de o targq cu blat tare, poate fi folositq orice platformq rigidq (placq de lemn, u[q).
C`nd ea poate sq fie moale, targa poate fi improvizatq prin \mbrqcarea a douq stinghii lungi [i
rezistente, cu douq haine, un palton sau o pqturq groasq ale cqror margini laterale sunt \mpreunate [i
fixate cu ace de siguran]q.
De obicei, mai ales \n anotimpurile rqcoroase, peste targq trebuie sq se a[eze oblic un pled care sq
poatq, prin pliere, sq \mbrace accidentatul.
Ridicarea se face pqstr`nd corpul victimei c`t se poate de drept. Primul salvator sus]ine toracele
accidentatului. Al doilea salvator sus]ine fesa [i coapsele. A[ezat pe targq [i \nvelit cu un pled -
accidentatul trebuie sq fie legat de aceasta cu trei chingi care se trec pe sub targq [i peste gleznele,
coapsele [i bazinul accidentatului.
M`nerele de la extremitq]ile tqrgii sunt prinse solid de extremitq]ile c`te unei chingi a cqror parte de
mijloc este petrecutq pe dupq g`tul salvatorilor. Am`ndoi salvatorii culcq c`te un genunchi la pqm`nt
[i se ridicq \n picioare absolut sincron, la comanda "aten]ie - ridicat". Pentru ca \n timpul \naintqrii
mersul sq fie c`t mai lin, pa[ii celor doi salvatori trebuie sa fie asincroni. Pornirea o face salvatorul
din fa]q cu piciorul st`ng, iar salvatorul din spate cu piciorul drept. Acest asincronism se men]ine pe
tot parcursul transportului.
Pentru ca trecerea bolnavului de pe sol pe targq sq se facq c`t mai lin, salvatorul dinspre capul
accidentatului va privi cqtre picioarele lui, \n timp ce urmqtorii doi salvatori se vor a[eza invers, cu
fa]a cqtre capul accidentatului. Cei trei salvatori se vor a[eza cu picioarele de o parte [i de alta a tqrgii
[i vor apuca accidentatul de bazin.
|n cazul \n care accidentatul are o greutate mare iar salvatorii nu au for]q suficientq, ridicarea se
poate face: salvatorul din mijloc apucq de bluza [i cordonul pantalonilor accidentatului, salvatorul
din spate apucq cu putere pantalonii victimei la nivelul genunchiului [i al gambei iar cel de-al treilea
\i va sus]ine capul [i umerii. La comanda "aten]ie-ridicat-a[ezat"se ac]ioneazq sincron.
C`nd spa]iul este mai mic to]i trei salvatorii se pot a[eza pe aceea[i parte a bolnavului proced`nd \n
acela[i fel ca la tehnica descrisq \nainte. |n acest procedeu, denumit "\n lingurq", la comandq,
accidentatul este ridicat pe genunchii salvatorilor - dupq care ei se ridicq \n picioare [i fac c`]iva pa[i
p`nq la targq.
73
O variantq de tehnicq este aceea de a a[eza bolnavul \n lungul tqrgii. Pentru ridicarea accidentatului
de la sol sunt folosi]i trei salvatori. Primul, cu fa]a cqtre picioarele victimei, sus]ine ceafa [i umerii,
al doilea [i al treilea sunt a[eza]i invers cu fa]a cqtre primul salvator [i sus]in,unul bazinul iar celqlalt
coapsele [i gamba accidentatului.
Cei trei salvatori stau cu picioarele a[ezate de o parte [i de cealaltq a accidentatului. La comanda
cunoscutq victima este ridicatq de la sol, moment \n care al patrulea salvator \mpinge targa sub
accidentat.
|ntr-o altq variantq , salvatorii se a[eazq de o parte [i de cealaltq parte a accidentatului. M`inile celor
patru sunt a[ezate alternant pe toatq lungimea corpului victimei . Salvatorii stau cu un genunche pe
pqm`nt. Ei ridicq simultan, la comandq, accidentatul [i-l a[eazq pe targq.
74
CMYK
C`nd se urcq o scarq, salvatorul din fa]q ]ine targa cu bra]ele \ntinse jos, \n timp ce salvatorul din
spate, ridicq capetele tqrgii pe umeri. Scopul este de a men]ine targa [i accidentatul c`t mai
orizontal. La cobor`rea scqrilor se procedeaza invers.
C`nd se trece targa peste un parapet, capetele tqrgii se a[eazq pe parapet, unul sau doi salvatori sar
peste el [i trag targa - p`nq ce aceasta ajunge sq se sprijine pe parapet cu bra]ele din spate. |n acest
moment sar parapetul [i salvatorul sau salvatorii din spate - dupq care preiau integral targa [i merg
mai departe. {i \n cazul transportqrii pe targq de cqtre patru salvatori - cei care ]in barele din fa]q [i
din spate vor pq[i \n contratimp. Ceilal]i doi vor sus]ine targa la mijlocul ei - a[eza]i de o parte [i de
alta a acesteia.
Pozi]ia bolnavului pe targq \n func]ie de tipul de accident suferit [i de gravitatea stqrii generale.
Daca blatul tqrgii este tare, accidentatul este a[ezat pe spate, cu un sul fqcut dintr-o altq pqturq
a[ezatq sub zona dureroasq a spatelui, transversal fatq de targq.
Dacq blatul tqrgii este moale este preferabil ca bolnavul sq fie a[ezat pe burtq. |n aceastq pozi]ie -
corpii vertebrali sunt \ndepartati \ntre ei, fapt care \mpiedicq agravarea tasqrii lor [i ca urmare
compresiunea asupra mqduvei spinqrii. |n fracturile coloanei cervicale (g`t)
- este bine ca umerii pacientului sq fie imobiliza]i cu o chingq trecutq peste acesta [i pe sub targq,
\n timp ce capul trebuie sq fie [i el imobilizat: fie legat [i el de targq cu o chingq, fie fixat \ntre
douq obiecte grele (cqr]i etc.). Astqzi se folosesc pe ambulan]e ni[te gulere tari speciale - care au
menirea sq imobilizeze provizoriu g`tul, \n a[a fel \nc`t capul sq nu se poatq mi[ca fa]q de umeri.
Pentru ca durerile abdominale sq scadq, musculatura abdominalq trebuie relaxatq, iar acest lucru se
ob]ine ridic`nd pu]in toracele pe o pernq [i \ndoind (flect`nd) genunchii peste un sul fqcut dintr-o
pqturq.
75
Trebuie a[eza]i cu membrele inferioare ridicate cu aproximativ 30 de grade fa]q de planul tqrgii.
{i \n acest moment trebuie sq facem tot posibilul pentru a men]ine pozi]ia orizontalq a tqrgii peste
obstacole.
|n ceea ce prive[te mijlocul de transport, trebuie men]ionat cq numai autosanitarele pot sq asigure
securitatea accidentatului p`nq la spital.
Chiar o \nt`rziere de 20-30 minute p`nq la sosirea unei autosanitare este compensatq cu larghe]q de
confortul [i asigurarea medicalq pe care aceasta o oferq pe timpul transportului.
Numai \n cazul \n care sosirea unei autosanitare este imposibilq sau nu poate fi realizatq dec`t cu o
\nt`rziere mare, se poate apela pentru transport la alte tipuri de autovehicule: turisme, camioane.
Cqru]a trebuie evitatq pe c`t posibil pentru cq prin lipsa amortizoarelor, poate agrava situa]ia
accidentatului p`nq la riscul decesului.
76
- Eu sunt cauza?
- Ce se va \ntqmpla la spital?
- Voi fi internat?
- Ce s-a \nt`mplat cu ceilal]i?
- Ce vor spune cei de acasq?
77
CMYK