Sunteți pe pagina 1din 40

CALITATEA SERVICIILOR VOCE VIDEO INTEGRATE

PE SUPORTUL

REŢELELOR

Pag 1

Ethernet-IP

1. Introducere

Dezvoltarea si diversificarea serviciilor în reteaua Internet (Intranet) şi în special a serviciilor sensibile la alocarea de bandă si la întârzieri (voce prin Internet-VoIP, videoconferinţă, aplicaţii interactive) au impus dezvoltarea unor tehnologii care să permită controlul şi garantarea calităţii serviciilor (QoS-Quality of Service). Eficienţa acestor tehnologii este evaluată prin măsurători QoS.

Definiţiile pentru calitatea serviciului (QoS) şi performanţa reţelei (NP) sunt date în Rec. E.800/ITU-T. Calitatea serviciilor (QoS = Quality of Service) determină gradul de satisfacere, din punctul de vedere al utilizatorului, pentru serviciul oferit. QoS poate fi determinat prin metode subiective sau obiective, folosind în acest scop ca unitate de măsură R (Rating) cu valori între 0 - 100%, sau MOS (Mean Opinion Score) cu valori între 0-5. Din punctul de vedere al reţelei, este necesar să fie luaţi în considerare factorii care pot produce degradarea QoS, care pot fi:

- distorsiuni introduse de comutaţia de

pierderea de pachete;

pachete:

întârzieri,

variaţia

întârzierii,

- distorsiuni neliniare care includ şi codarea cu rate binare reduse, timpul de propagare,

atenuarea (dependentă de frecvenţă), zgomotul circuitelor, zgomotul mediului înconjurător, erori de transmisie, efectul local, ecoul, etc. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor în reţeaua Internet şi în

special a serviciilor sensibile la alocarea de bandăşi la întârzieri (voce prin Internet, videoconferinţă, aplicaţii interactive) au impus dezvoltarea unor tehnologii care să permită controlul şi garantarea calităţii serviciilor (QoS - Quality of Service). Eficienţa acestor tehnologii este evaluată prin măsurători QoS.

2. Definirea QoS (Quality of Service) şi a NP (Network Performance)

Definiţiile pentru calitatea serviciului (QoS) şi performanţa reţelei (NP) sunt date în Rec.

E.800/ITU-T.

Calitatea serviciului (QoS = Quality of Service) reprezintă efectul colectiv al performanţelor serviciului, prin care se determină gradul de satisfacere, din punctul de vedere al utilizatorului, pentru serviciul oferit.

Performanţa reţelei (NP = Network Performance) reprezintă capacitatea reţelei sau a unei porţiuni a unei reţele de a realiza funcţiile referitoare la comunicaţia între utilizatori: accesul la serviciul solicitat, stabilirea comunicaţiei, asigurarea calităţii comunicaţiei.

A. Calitatea serviciului (QoS - Quality of Service) depinde de următorii parametri:

A.1. Performanţa suportului serviciului este apreciată prin următorii parametri:

- timpul de furnizare a serviciului (durata între momentul cererii serviciului şi momentul finalizării accesului la serviciu);

Pag 2

- probabilitatea de taxare eronată; - integritatea taxării.

de taxare eronată; - integritatea taxării. Fig. 1. Definiţii: QoS şi NP (ITU -T Rec. E.800)

Fig. 1. Definiţii: QoS şi NP (ITU-T Rec. E.800)

A.2. Performanţa operabilităţii serviciului indicăflexibilitatea în utilizarea şi operarea unui serviciu şi este evaluată prin următorii parametri:

-probabilitatea de eroare determinată de utilizatorul care încearcă să folosească serviciul; -probabilitatea de eroare introdusă de utilizator prin transmiterea greşită a numărului la o tentativă de apel; -probabilitatea de abandonare a serviciului de către utilizator. A.3. Serviabilitatea este evaluată prin următorii parametri:

. Performanţa accesibilităţii la serviciu, care este evaluată prin:

- timpul mediu de acces la serviciu;

- accesibilitatea la reţea;

- accesibilitatea la conexiune;

- probabilitatea de transmisie inacceptabilă;

- probabilitatea de a nu primi un ton valid;

- probabilitatea de rutare eronată.

. Performanţa reţinerii serviciului este abilitatea de a menţine accesul la serviciu în condiţiile date, pe durata cerută. Performanţa reţinerii serviciului este dată de:

- probabilitatea menţinerii serviciului pentru o durată de timp;

- probabilitatea de menţinere a conexiunii, fără întreruperi;

Pag 3

- probabilitatea de eliberare prematură.

. Performanţa integrităţii serviciului indicăgradul în care un serviciu este furnizat fără imperfecţiuni excesive şi poate fi apreciat prin următorii parametri:

 

-

întreruperea serviciului;

-

timpul între întreruperi:;

-

timpul mediu între întreruperi (MTBI = Mean Time Between

Interruptions);

-

durata întreruperii;

-

durata medie a întreruperii (MID = Mean Interruption Duration).

A.4.

Performanţa securităţii serviciului indică gradul de protecţie împotriva monitorizării neautorizate, a utilizării frauduloase, a greşelilor umane şi a dezastrelor naturale.

Serviabilitatea serviciului depinde de performanţa reţelei, care indică abilitatea reţelei de a furniza funcţiile necesare pentru asigurarea comunicaţiei între utilizatori.

B. Performanţa reţelei (NP = Netwrok Performance) depinde de capacitatea acesteia de a trata traficul oferit. Aceasta depinde de:

- planificarea reţelei de comunicaţii;

- performanţa accesibilităţii la funcţiile de asigurarea a comunicaţiilor;

- performanţa transmisiei şi propagării informaţiei prin reţea.

B.1.

Performanţa planificării reţelei este responsabilăde definirea corectă a resurselor necesare tratării corecte a traficului real şi furnizării serivciilor solicitate de utilizatori. Planificarea reţelei trebuie să aibă în vedere asigurarea administrării corecte prin includerea resurselor şi mecanismelor de operare şi întreţinere corespunzătoare.

B.2. Performanţa accesibilităţii depinde de:

.

Performanţa fiabilităţii evaluată prin:

-

rata deranjamentelor;

-

intensitatea deranjamentelor;

-

MTBF (Mean Time Between Failures) - timpul mediu între douăderanjamente.

.

Performanţa întreţinerii evaluată prin:

-

MDT (Mean Down Time) - timpul mediu al defecţiunilor;

-

MART (Mean Active Repair Time) - timpul de reparare mediu;

-

MTTR (Mean Time To Restoration) -timpul mediu de restaurare.

.

Performanţa suportului de întreţinere.

B.3. Performanţa transmisiei este dată de gradul de reproducere a semnalului transmis prin sistemele de telecomunicaţii. Aceasta poate fi evaluată prin:

- BER (Bit Error Ratio) - rata erorilor de biţi;

- rata secundelor eronate; -performanţa propagării.

3. Criterii de apreciere a calităţii serviciilor (QoS) asigurate prin

Pag 4

reţeaua Internet

QoS are semnificaţii diferite din punctul de vedere al utilizatorului şi al reţelei.

QoS văzut din punctul de vedere al utilizatorului are în vedere:

adapabilitatea reţelei pentru a asigura performanţa aplicaţiilor dorită de utilizatori. accesul la comunicaţii de voce, video şi date.

QoS şi NP văzute din punctul de vedere al reţelei IP trebuie să asigure controlul parametrilor care pot influenţa performanţa fiecărui tip de aplicaţie:

- largimea de bandă (bandwidth);

- întârzierea (delay);

- variaţia întârzierii (jitter);

- pierderea de pachete (packet loss).

Cerinţele QoS pot fi evaluate în funcţie de:

-Cerinţele privind QoS din partea utilizatorilor de servicii;

- QoS oferit sau planificat de ISP (Internet Service Provider);

- QoS asigurat de ISP;

- Percepţia QoS a utilizatorului.

Criteriile QoS sunt determinate având în vedere punctul de vedere al utilizatorului de serviciu. Pentru fiecare criteriu QoS sunt identificaţi parametrii utilizaţi în evaluarea QoS. În standardul ETSI TR 102 276 sunt definite categoriile de criterii privind calitatea serviciului (QoS) de acces la Internet, denumite categoriile A, B, C, D.

Categoria A cuprinde, în principal, "criterii tehnice" care interesează cele mai multe segmente ale populaţiei care utilizează Internetul. Aceste criterii sunt:

Numărul de tentative necesare pentru conectarea la ISP, inclusiv accesarea serviciului

(login);

Frecvenţa întreruperii conexiunii pe durata utilizării serviciului (după login); Viteza conexiunii, în aval (downstream); Durata ieşirii din funcţiune a reţelei IS P (Internet Service Provider), inclusiv ieşirile din funcţiune parţiale; Numărul tentativelor de conectare (login) pe durata orei celei mai încărcate din săptămână.

Criteriile din categoria A se referă la performanţele tehnice ale accesului la Internet. Ele au o legătură directă cu echipamentele şi infrastructura reţelei de acces la Internet.

Categoria B cuprinde următoarele criterii tehnice:

- Întârzierea transmiterii pachetelor (IPTD = IP Transfer Delay);

- Pierderea de pachete (IPLR = IP Loss Ratio);

- Jitter (IPDV = IP Delay Variation).

Criteriile categoriei B se referă la aspecte de performanţă tehnice, care sunt utile utilizatorilor avizaţi sau operatorilor pentru elaborarea SLA (Service Level Agreement Contract asupra nivelului serviciului).

Pag 5

Categoria C cuprinde, în principal „criterii operaţionale" care interesează cele mai multe segmente ale populaţiei care utilizează Internetul. Aceste criterii sunt:

timpul de dare în funcţiune a unui serviciu; profesionismul asistenţei tehnice; calitatea prezentării facturii; timpul de rezolvare al reclamaţiilor.

Categoria D cuprinde criterii care interesează clienţii potenţiali, care se informeazăasupra alegerii unui furnizor de servicii (ISP = Internet Service Provider). Aceste criterii sunt:

- opţiuni oferite clienţilor şi tarifarea serviciilor;

- numărul de adrese de poştă electronică (e-mail);

- detalii relevante pentru e-mail (mărime, capacitate de memorare, timp de memorare);

- spaţiu web (disponibilitate şi condiţii);

- asistenţă tehnică (disponibilitate şi condiţii);

- modalităţi de partajare a datelor;

- controlul „spam"-urilor (disponibilitate şi condiţii);

- controlul viruşilor (disponibilitate şi condiţii); •oferte de securitate (disponibilitate şi

condiţii);

- interacţiunea cu alte ISP.

Criteriile categoriei D sunt esenţiale pentru informarea unui potenţial client, care este interesat de alegerea unui furnizor de servicii, a cărui ofertă să fie optimă în raport cu cerinţele clientului respectiv.

4. Consideraţii privind QoS şi NP

Entităţile participante la realizarea şi consumarea unui serviciu de comunicaţie sunt:

Clientul (customer): partea care plăteşte pentru serviciul de telecomunicaţie asigurat. Furnizorul de reţea (network provider): o organizaţie care oferă o reţea pentru asigurarea serviciilor de telecomunicaţii. Dacă aceeaşi organizaţie oferăşi serviciile, aceasta devine şi furnizor de servicii. Furnizorul de servicii (service provider): o organizaţie care oferăservicii de telecomunicaţii clienţilor şi/sau utilizatorilor. Un furnizor de servicii poate să nu fie în acelaşi timp şi furnizor de reţea. Utilizator (user): partea care foloseşte serviciile de telecomunicaţii oferite.

QoS oferit de furnizorul reţelei reprezintă nivelul de calitate care poate fi pus la dispoziţia utilizatorului/clientului, de către furnizorul serviciului. Nivelul de calitate este exprimat prin valorile atributelor parametrilor QoS. Aceşti parametri sunt de obicei stabiliţi astfel încât să fie înţeleşi de utilizatori/clienţi. Fiecare serviciu trebuie să beneficieze de propriul său set de parametri QoS. QoS realizat de furnizorul serviciului reprezintă o „declaraţie" asupra nivelului de calitate realizat de acesta. Acesta se exprimă prin valori ale atributelor parametrilor QoS oferit. Aceste valori de performanţă sunt specificate pentru o perioadă dată de timp.

Pag 6

Fig.2 Relaţii între client, furnizor de serviciu şi furnizor de reţea privind calitatea serviciilor -

Fig.2

Relaţii între client, furnizor de serviciu şi furnizor de reţea privind calitatea serviciilor - QoS

QoS perceput de utilizatori/clienţi se exprimăprin nivelul de calitate perceput de aceştia. QoS perceput este exprimat, de obicei, în funcţie de gra dul de satisfacere a cerinţelor utilizatorului şi nu prin termeni tehnici. Termenii tehnici pot fi exprimaţi în situaţiile în care utilizatorul/clientul este capabil să-i înţeleagăşi să-i folosească. QoS perceput este evaluat prin supraveghere de către client şi prin comentariile proprii ale utilizatorului/clientului referitoare la nivelul serviciului. Un utilizator/client nu este preocupat de modul în care operatorul îi asigurăun anumit serviciu sau de oricare dintre aspectele interne ale structurii şi funcţionării reţelei, ci doar de calitatea end-toend a serviciului.

4.1. Imperfecţiuni ale reţelei de telecomunicaţii care afectează calitatea serviciului telefonic (End-to-End).

Calitatea transmisiei vocii printr -o conexiune în reţeaua de telecomunicaţii este influenţată de imperfecţiunile circuitului de comunicaţie.

prezentarea

imperfecţiunilor introduse de reţele care pot afecta calitatea vorbirii. Sunt prezentate tehnologiile care privesc:

Evoluţia

reţelelor

de

comunicaţii

prezentată

în

fig.3

este

asociată

cu

Reţele cu comutaţe de circuite; Reţelele analogice; Reţelele digitale cu componentele lor; Sisteme de transmisie digitală; Sisteme de comutaţie digitală Reţele de comunicaţii fixe PSTN (Public Switching Telecommunication Network); Reţele de comunicaţii mobile. Reţele cu comutaţie de pachete folosite pentru comunicaţii telefonice:

Voce pachetizată;

VoIP (Voice over IP).

Pag 7

Fig.3 Imperfecţiuni care afectează calitatea transmisiei vocii Se constată din fig.3 că parametrii de imperfecţiune

Fig.3 Imperfecţiuni care afectează calitatea transmisiei vocii

Se constată din fig.3 că parametrii de imperfecţiune care afectează calitatea aplicaţiilor telefonice sunt:

- distorsiunile analogice;

- distorsiunile introduse de codare;

- zgomotul;

- întârzierea (delay) / ecoul;

- pierderile de pachete sau pachetele recepţionate eronat în reţeaua cu comutaţie de pachete.

Ponderea şi tipul imperfecţiunilor care afectează QoS pentru comunicaţiile vocale sunt specifice fiecărei tehnologii. Se constată de asemenea căpentru VoIP, parametrii ca re afectează în mod decisiv QoS sunt întârzierea, schema de codare şi pierderea de pachete. Pentru a asigura servicii multimedia şi VoIP prin reţelele IP se impune tratarea diferenţiată a serviciilor şi asigurarea priorităţii transmiterii pachetelor pentru aplicaţiile de voce, video sau de date interactive în vederea reducerii întârzierilor şi a variaţiei întârzierilor pachetelor pentru aplicaţiile de timp real. Pentru garantarea calităţii serviciilor se impune controlul acestor imperfecţiuni, ceea ce impune utilizarea de protocoale de semnalizări prin intermediul cărora să se poată transmite cerinţele QoS specifice aplicaţiei şi pentru a realiza controlul QoS în reţea. De asemenea trebuie realizată o tratare diferenţiată a pachetelor, adecvatăcerinţelor aplicaţiilor care transmit aceste pachete.

4.2. Cerinţele de performanţă impuse reţelelor IP

Reţelele IP trebuie să asigure QoS adecvat pentru diferitele aplicaţii oferite utilizatorilor. Parametri reţelei care afectează QoS sunt: întârzierea (delay), pierderea de pachete (packet loss), variaţia întârzierii (jitter).

Pag 8

Întârzierea (Delay) Fig. 4 Profile de trafic şi cerinţe de bază ale QoS Delay- ul

Întârzierea (Delay)

Fig. 4

Profile de trafic şi cerinţe de bază ale QoS

Delay-ul reprezintă întârzierea transmiterii unui pachet, care este măsurată ca diferenţa dintre timpul la care este recepţionat şi timpul la care a fost transmis pachetul. Acesta are impact direct asupra QoS şi include întârzierile introduse de terminal, reţea şi servere. Întârzierea este determinată de:

serializarea informaţiei unui pachet în linkul de transmisie, care este dependentă de lărgimea de bandă a linkului şi de dimensiunea pachetului de transmis; timpul de propagare, care depinde de mediul de transmisie folosit şi de distanţă; timpul de comutaţie, care reprezintă diferenţa de timp între momentul recepţiei unui pachet şi momentul începerii transmisiei în linkul de ieşire. În reţelele congestionate creşte întârzierea datorită creşterii timpului de aşteptare în cozile de aşteptare din nodurile reţelei.

Jitter-ul

Variaţia întârzierii (jitter) este un parametru foarte important la nivel de transport în reţelele de date datorită variaţiei întârzierii pachetelor individuale, care afecteazăsemnificativ calitatea serviciilor de timp real (voce, video, servicii conversaţionale). Eliminarea sau reducerea jitterului se obţine în mod obişnuit prin folosirea unui buffer la recepţie, din care datele vor fi extrase la intervale egale din punctul de vedere al utilizatorului. Totuşi, în acest mod va rezulta o creştere a întârzie rii.

Pag 9

Pierderea de informaţie

Pierderea informaţiei are efect direct asupra calităţii informaţiei prezentatăutilizatorului. Pierderea informaţiei poate fi determinată de erorile de bit sau pierderile de pachete. O pierdere de informaţie poate fi introdusă de codarea semnalelor media (voce, video) pentru o transmisie mai eficientă(ex. Codec de voce de rată binarăredusă).

4.3. Elemente specifice QoS şi NP

Tabelul 1. Distincţia între QoS şi NP (conform ITU-T Rec.1.350)

QoS (Quality of service)

NP (Network Performante)

Orientat pe utilizator

Orientat pe furnizor

Atribute de servicii

Atribute ale elementului de conexiune

Focalizat pe efecte observabile de către utilizator

Focalizat pe planificare, dezvoltare, operare şi întreţinere

Între punctele de acces ale serviciului

Capabilităţi "End-to-End" sau ale elementelor de conexiune ale reţelei

Tabelul 2. Legătura dintre parametrii QoS şi NP ai reţelei

Tipul de

Elemente care determină calitatea serviciului

Elemente care certificăperformanţa reţelei

serviciu

 

calitate subiectivă (funcţie de

pierderea continuităţii din cauza

vârstă, sex, limbă etc.);

întârzierilor sau a întreruperilor;

recunoaşterea interlocutorului;

întârzieri pe calea vocală în cele două sensuri;

Servicii

calitatea naturaleţii vorbirii;

vocale

uşurinţa în realizarea

convorbiri dublate;

conversaţiei;

perceperea mai multor

perceperea ecourilor;

convorbiri

întreruperi în convorbire.

zgomot de fond.

 

întârzieri în buclă;

rata erorilor de bit; viteza de transfer a informaţiei; întârzierea de transfer;

Servicii de

durata transferului datelor;

transmisii

modul de transfer nealterat;

de date

procentajul de erori de transmisie.

variaţia întârzierii;

 

probabilitatea de pierderi.

Pag 10

Servicii de

-întârzierea de livrare a mesajului; -probabilitatea de eroare a mesajului; probabilitatea de livrare la o adresă greşită; modul de transfer nealterat; probabilitatea de pierdere a mesajului.

precizia de realizare a livrării mesajului;

mesagerie

parametrii referitori la transmisia de date.

 

întârzierea de transmisie; modul de transfer nealterat; rezoluţia transmisiei realizate (linii eronate).

rata erorilor de bit; linii eronate; variaţia de întârziere; întârzierea de transmisie.

Serviciu

facsimil

Servicii

 

multimedia

distorsionarea sincronizării între componentele media.

parametrii referitori la transmisia de date.

5. Calitatea serviciilor definită din punctul de vedere al utilizatorilor

5.1. Clase QoS în raport cu parametrii R (Rating) şi MOS (Mean Opinion Score)

QoS (Quality od Service) indică gradul de satisfacţie al utilizatorului pentru servicii şi aplicaţii particulare. Utilizatorul nu este interesat de modul de implementare al serviciului. Acesta este interesat de parametri de performanţă din punctul de vedere al utilizatorului, care constăîn:

asigurarea corectă a serviciului; evaluarea efectelor perceptibile (ex. pentru voce inteligibilitatea, naturaleţe, tărie); independenţa serviciilor de arhitectura sau tehnologia reţelei; posibilitatea măsurării subiective sau obiective a QoS; relaţia cu parametri de performanţă ai reţelei; accesul utilizatorului la servicii prin furnizorii de servicii.

Categorile de apreciere a calităţii transmisiei vocii sunt definite în ITU-T Rec.G. 107 în raport cu parametrul R (Rating) evaluat prin măsurători subiective sau obiective ale QoS.

Tabelul 3. Categorii QoS definite prin Rec. G.107/ITU-T

R (Rating)

100-90

90-80

80-70

70-60

60-0

 

Cea mai

       

Categoria QoS pentru voce

bună

Bună

Medie

Redusă

Slabă

Pag 11

Pentru aprecierea calităţii comunicaţiilor telefonice poate fi folosit MOS (Mean Opinion Score) (ITU-T Rec. P.800), care poate avea valori între 1 şi 5.

Tabelul 4. Valori MOS recomandate de ITU-T Rec. P.800

MOS

Calitatea vorbirii

Efortul de ascultare

5

Excelentă

Ascultare relaxată. Nu necesită efort

4

Bună

Atenţie necesară. Efortul de ascultare este redus.

3

Satisfăcătoare

Necesită efort moderat

2

Slabă

Necesită efort considerabil

1

Foarte slabă

Nu e posibilă înţelegerea, indiferent de efort

MOS (Mean Opinion Score) este un parametru care permite o estimare a calităţii comunicaţiei pe durata convorbirilor telefonice.

Calitatea comunicaţiei telefonice este influenţată de:

calitatea semnalului recepţionat la destinaţie, care este afectat de zgomot şi de distorsiunea semnalului vocal introduse de reţea; nivelul semnalului de ecou; calitatea interacţiunii, calitate asociată cu alternanţa vorbirii şi ascultării, influenţatăde întârzierea end-to-end şi de zgomot; zgomotul recepţionat de ambele părţi aflate în convorbire.

Tabelul 5. Ghid pentru relaţia dintre valorile R si MOS (Table B.l/G. 107)

R (limita inferioară)

MOS (limita

Satisfacţia utilizatorului

inferioară)

90

4.34

Foarte mulţumit

80

4.03

Mulţumit

70

3.60

Unii utilizatori sunt nemulţumiţi

60

3.10

Mulţi utilizatori sunt nemulţumiţi

50

2.58

Aproape toţi utilizatorii sunt nemulţumiţi

5.2. Modele de evaluare a End-to-End QoS

Evaluarea calităţii serviciilor se poate realiza prin măsurători subiective sau obiective. End-to-end QoS în sistemele de comunicaţii poate fi analizată din următoarele puncte de vedere:

Calitatea setării apelurilor (call set-up quality); Calitatea comunicaţiei.

Calitatea setării apelurilor este caracterizată în principal de timpul perceput de utilizator ca

Pag 12

răspuns al solicitării serviciului. Acesta reprezintă timpul din momentul terminării comenzii chemătorului (formarea numărului chemat, introducerea adresei de e-mail, etc.) până în momentul recepţiei informaţiei privind progresul apelului. Calitatea comunicaţiei este caracterizată de parametrul R definit ca rating al calitătii transmisiei globale (Overall transmission quality rating) care exprimă calitatea end-to-end de la gura transmiţătorului semnalului acustic la urechea celui care recepţionează semnalul acustic. Rating-ul R se determină conform modelului E definit în ITU-T Rec. G.107.

5.2.1. Modelul E (ITU-T Rec. 107) privind conexiunea de referinţă pentru definirea R (Rating) calităţii servicilor

ITU-T a definit prin Rec.G.107 o metodă de evaluare subiectivă a calităţii comunicaţiilor, care foloseşte un indicator R (Rating). Modelul care stă la baza măsurătorii R (Rating) este prezentat în

fig.4.

Parametrii care trebuie luaţi in considerare în măsurătorile QoS (ITU- T P.830) sunt următorii:

nivelul semnalului la intrarea codecului; nivelul la ascultare în măsurătorile subiective; erorile în canalul de transmisie între un coder şi un decoder; rata binară a codecului; transcodarea; adaptarea ratei de bit între coder şi decoder dacă acestea folosesc rate binare diferite; zgomotul mediului la sursa de semnal; întârzierea şi variaţia întârzierii.

sursa de semnal; întârzierea şi variaţia întârzierii. Fig. 5 Conexiune de referinţă pentru modelul E (ITU

Fig. 5

Conexiune de referinţă pentru modelul E (ITU-T Rec. G.107)

Modelul E ia în considerare toţi parametri de transmisie care pot afecta calitatea serviciu lui. Rating-ul R poate fi calculat cu relaţia:

R = Ro ls Id le

+ A

unde

oRo reprezintăraportul semnal pe zgomot, luând in considerare sursele de zgomot care pot fi: zgomotul introdus de circuite şi zgomotul din încăperea sursei de semnal acustic; oIs este un factor care combină toate imperfecţiunile care pot apare simultan cu semnalul

vocal;

oId reprezintă imperfecţiunile determinate de întârziere; Pag 13

ole defineşte imperfecţiunile echipamentului cauzate de codecurile cu ratăbinară redusă. Acesta include de asemenea imperfecţiunile care determină pierderea de pachete; oA este un factor de avantaj care compenseazăfactorii de imperfecţiune şi este determinat de tipul de acces al utilizatorului la reţea.

Tabelul 6. Factor de avantaj A (Table l/G. 107)

Sistem de comunicaţii

A = valoarea maximă

Convenţional (acces prin fire de cupru)

0

Mobilitate în reţelele celulare de arie redusă

5

Mobilitate în arii geografice sau deplasare în vehicule

10

Acces la locaţii greu accesibile (ex. Prin conexiuni multi- hop)

20

Factorul de rating R poate lua valori între 0 şi 100, unde R = 0 reprezintă o calitate foarte proastă, iar R = 100 reprezintă o calitate foarte bună. Modelul E furnizează o estimare statistică a măsurătorilor de calitate.

5.2.2. Calitatea vorbirii determinată subiectiv

MOS poate fi determinat prin efectuarea de teste subiective, bazate pe exprimarea opiniei privind calitatea serviciului de către persoana care ascultă semnalul transmis prin sistem, în condiţii determinate. Media valorilor opiniilor exprimate de un număr relativ mare de persoane va fi scorul opiniei medii (MOS).

relativ mare de persoane va fi scorul opiniei medii (MOS). Fig. 6 Principiul măsurătorilor MOS subiective

Fig. 6 Principiul măsurătorilor MOS subiective

Aceste măsurători pot fi folosite pentru evaluarea imperfecţiunilor introduse de diverse tipuri de CODEC-uri, ca de exemplu: le (Equipment Impairment Factor).

5.2.3. Calitatea vorbirii determinată obiectiv

Pentru a măsura calitatea transmisiei vocii este necesar să se elimine procedurile complicate şi costisitoare de determinare subiectivăşi să se dezvolte şi săse utilizeze metode obiective.

Pag 14

În fig.6. se prezintă principiul măsurării scorului opiniei medii (MOS) folosind metoda obiectivă de evaluare a calităţii vorbirii prin ascultare (MOS-LQO = Mean Opinion Score - Listening only Quality Objective).

= Mean Opinion Score - Listening only Quality Objective). Fig. 7 Principiul măsurătorilor MOS obiective Fig.

Fig. 7 Principiul măsurătorilor MOS obiective

Objective). Fig. 7 Principiul măsurătorilor MOS obiective Fig. 8 Metode de determinare a End-to-End QoS Metodele

Fig. 8 Metode de determinare a End-to-End QoS

Metodele obiective de evaluare a calităţii vorbirii se pot împărţi în trei categorii:

Metode comparative = metode bazate pe compararea semnalului vocal transmis cu o referinţă cunoscută (ex. Metoda PESQ ITU-T Rec. P.862); Metode de estimare absolută= metode care nu folosesc un semnal de referinţă (ex. INMD ITU-T Rec. P.561); Modele de Rating de transmisie = metode care determină o calitate a vorbirii estimată în funcţie de cunoştinţele despre reţea (ETSI ETR 250, ITU-T Rec.G.107).

Pag 15

Fig. 9 Metode de evaluare a End-to-End QoS Metoda obiectivă PESQ de determinare a QoS

Fig. 9 Metode de evaluare a End-to-End QoS

Metoda obiectivă PESQ de determinare a QoS

Standardul internaţional folosit în prezent pentru evaluarea obiectivă a QoS este PESQ (Perceptual Evaluation of Speech Quality) - ITU-T Rec. P.862 Măsurarea calităţii vorbirii poate fi realizată prin folosirea unui semnal transmis care poate fi un semnal vocal adecvat sau un semnal de test. Semnalul trebuie să aibă o duratăde cel puţin 8-10 secunde. Măsurătorile obiective MOS folosesc un model de recepţie, care realizeazăcomparaţia semnalelor generate de sursăcu cele recepţionate la destinaţie luând în c onsiderare concepte psiho-auditive şi perceptuale pentru realizarea unui model obiectiv de evaluare a semnalelor acustice recepţionate la destinaţie. PESQ (Perceptual Evaluation of Speech Quality) este o metodă obiectivă de determinare a QoS, aplicabilă măsurătorilor end-to-end QoS şi măsurătorilor CODEC-urilor. PESQ compară semnalul transmis de sursă la intrarea în reţea cu semnalul degradat obţinut la ieşire ca rezultat al trecerii semnalului sursei prin sistemul de comunicaţii.

Într-o primă etapă

se compară cele două

semnale pentru

determinarea degradării

introdusăde întârzierea semnalului în sistemul de comunicaţii.

Pag 16

PESQ utilizeazăun model perceptual pentru compararea semnalelor la emisie şi recepţie. Baza acestui proces constă

PESQ utilizeazăun model perceptual pentru compararea semnalelor la emisie şi recepţie. Baza acestui proces constă în transformarea semnalelor de origine (de intrare) şi de ieşire (degradat) în reprezentări interne care iau în considerare reprezentarea psihofizică a semnalelor audio în sistemul auditiv uman.

psihofizică a semnalelor audio în sistemul auditiv uman . Modelul cognitiv este folosit pentru evaluarea MOS

Modelul cognitiv este folosit pentru evaluarea MOS (Mean Opinion Score).

estimată prin separarea degradărilor din semnalul de intrare, care pot fi degradări liniare,

degradări neliniare, degradări introduse de codec.

Referinţa este

Se detecteazăşi se interpolează cadrele

Pag 17

pierdute în VoIP. Se reconstituie referinţa care este folosită ca intrare pentru evaluarea calităţii. Se evalueazăimpactul codecului asupra calităţii vorbirii.

Se evalueazăimpactul codecului asupra calităţii vorbirii. Fig.12 (P.862) - Metode de testare a calităţii

Fig.12 (P.862) - Metode de testare a calităţii comunicaţiei în absenţa şi prezenţa zgomotului

Se pot evalua parametrii controlaţi pe termen lung pentru semnalul de

intrare: zgomot, activitatea vocală, interferenţă, ecou.

calităţii vorbirii (PESQ) poate lua în considerare zgomotul de fond sau zgomotul introdus de mediu. Metoda de testare implică compararea semnalului generat de

sursă cu semnalul transmis prin sistemul de comunicaţii.

Evaluarea perceptuală a

5.2.4. Estimarea MOS prin folosirea modelului E

ITU-T a definit o metodă de evaluare subiectivă a calităţii comunicaţiilor prin Rec.G.107, care foloseşte un indicator R (Rating). Modelul care stăla baza măsurătorii R (Rating) este prezentat in

fig.12.

baza măsurătorii R (Rating) este prezentat in fig.12. Fig. 13 Modelul E definit în Rec. G.107

Fig. 13 Modelul E definit în Rec. G.107 poate fi folosit pentru determinarea MOS, dacăse realizează coversia R (Rating) în MOS.

Pag 18

6. Calitatea serviciilor definită din punctul de vedere al reţelei IP

6.1. Semnificaţia claselor QoS

Rec.Y. 1541/ITU-T cuantifică cerinţele QoS ale utilizatorilor în cerinţe pentru reţeaua IP prin intermediul atributelor terminalului şi reţelei IP, care afectează direct calitatea comunicaţiei. Aceste atribute sunt următoarele:

Întârzierea de transfer a pachetelor (delay); Variaţia întârzierii (jitter); Pierderea de pachete exprimatăprin raportul între pachetele recepţionate eronat şi numărul total de pachete transmise.

eronat şi numărul total de pachete transmise. Clasele Qo6 stabilesc cerinţele majore ale aplicaţiilor

Clasele Qo6 stabilesc cerinţele majore ale aplicaţiilor utilizatorilor impuse reţelei IP. Aceste cerinţe pot fi comunicate elementelor reţelei prin semnalizări. Reţelele IP pot asigura calitatea serviciilor (QoS) prin implementarea în reţeaua IP a mecanismelor QoS. Se obţin în acest fel reţele IP cu controlul QoS (pe care le vom numi reţele IP - QoS).

QoS cu aplicaţiile utilizatorilor şi cu

performanţele impuse reţelelor IP. Clasele QoS sunt asociate cu mecanismele de control al calităţii

ITU-T a definit

un ghid de asociere a claselor

Pag 19

serviciului (QoS) în reţelele de transport, ceea ce implică:

controlul alocării resurselor în segmentele reţelei; semnalizări între segmentele reţelei pentru asigurarea obiectivelor de performanţă ale reţelei şi End-to-End QoS; monitorizarea performanţei reţelei IP QoS şi a calităţii serviciilor (QoS);

• optimizarea utilizării reţelei IP prin evitarea congestiei şi încărcării cât mai uniforme a reţelei IP.

Obiectivele se aplică reţelelor IP publice. Furnizorul îşi ia angajamentul faţă de utilizator sau faţă de alţi operatori de reţea să îndrume pachetele în reţea astfel încât săîndeplinească fiecare din obiectele de calitate convenite prin SLA (Service Le vel Agreement). Fiecare furnizor de reţea poate opta pentru furnizarea unei performanţe mai bune decât aceste obiective. Fiecare clasă QoS de reţea este caracterizată printr-o combinaţie de valori limităale parametrilor de performanţă.

Tabelul 7. Ghid de aplicare a claselor QoS (Table 2/Y.1541)

Clasa

   

Tehnici de

QoS

Aplicaţie (example)

Mecanisme utilizate în nod

reţea

 

Servicii în timp real, sensibile

 

Constrângeri la rutare şi distanţă

0

la jitter, interacţiune mare (VoIP, Videoconferinţă)

Cozi de aşteptare cu servire preferenţială.

 

Servicii în timp real, sensibile

Constrângeri reduse la rutare şi distanţă

1

la jitter, interactive (VoIP, Videoconferinţă).

 
 

Servicii de date-tranzacţii,

 

Constrângeri la rutare şi distanţă

2

interactivi tate mare (Signalling)

Cozi de aşteptare separate, prioritate la pierderi

 

Servicii de date-tranzacţii,

Constrângeri reduse la rutare şi distanţă

3

interactivitate redusă

 
 

Aplicaţii cu pierderi mici

Cozi de aşteptare lungi, prioritate la pierderi

 

4

(tranzacţii scurte, video streaming)

Orice rută /cale

5

Aplicaţii tradiţionale în reţelele IP

Cozi de aşteptare separate (prioritate redusă)

Orice rută /cale

Tabelul 8. Obiectivele de performanţă ale reţelei IP (ITU -T Rec.Y.1541).

Clase QoS

Parametru de

performanţă al

reţelei

Class 0

Class 1

Class 2

Class 3

Class 4

Class 5

Nespeci-

ficată

IPTD

< 100 ms

< 400 ms

< 100 ms

< 400 ms

< 1 s

U

< 50 ms

U

U

U

U

IPDV < 50 ms

Pag 20

1PLR

< 1 x 10-3 (Note 4)

1 x 10-3 (Note 4)

1 x 10-3

1 x 10-3

1 x 10-3

U

IPER

1 x IO"4

U

IPDV = IP packet Delay Variation IPER = IP packet Error Ratio

IPLR = IP packet Loss

 

Ratio

IPTD = IP Packet Transfer Delay

 

Cisco defineşte un set de clase, prezentate în tabelul 9, care poate fi folosit în configurările automate QoS (Tim Szigeti, End -to-End QoS Network Design- Cisco Press).

Tabelul 9. Clase QoS definite de CISCO

Numele clasei AutoQoS

Tip de trafic

IP Routing

Trafic de control reţea (ex. trafic generat de protocolul de rutare)

Interactive voice

Trafic de voce interactiv

Interactive video

Trafic video interactiv

Steaming video

Trafic media streaming

Telephony signaling

Semnalizare telefonicăşi trafic de control

Transactional-Interactive

Aplicaţii de date tranzacţionale de tip client-server sau aplicaţii de mesagerie interactivă

Network Management

Trafic de management al reţelei

Bulk data

Servcii de date relativ non-interactive, trafic web, ftp, operaţii de sincronizare baze de date, bâckup, distribuţie conţinut video

Scavenger

Servicii cu cerinţe reduse QoS, fărăgarantarea benzii , pentru aplicaţii de divertisment (ex. jocuri)

Best Effort

Trafic fără cerinţe QoS. Clasă implicită pentru traficul de date

Evoluţia în timp a claselor de serviciu este prezentată în fig. 14.

Clasă implicită pentru traficul de date Evoluţia în timp a claselor de serviciu este prezentată în

Pag 21

6.2. Exemple de atribute ale performanţelor pentru serviciile IP

Serviciile care pot fi oferite de reţelele IP sunt foarte diverse şi impun condiţii de lucru diferite reţelei în vederea asigurării QoS dorit de utilizatori. Din acest punct de vedere a fost necesarăo clasificare a acestor servicii în raport cu cerinţele Q oS impuse reţelelor IP. O analiză a acestor cerinţe pentru clasele QoS este prezentată în tabelul 2.10, conform Rec.Y.1241/ITU -T. Pentru fiecare clasă QoS sunt date exemple de servicii oferite clienţilor/utilizatorilor.

Tabelul 10. Exemple de atribute ale performanţelor pentru serviciile IP

Clase de servicii în reţelele IP

Servicii în reţelele IP

Atribute ale performanţei garantate pentru servicii prin reţelele IP

Comunicare

Telefonia prin Internet, Video conferinţă, Video telefonie, Jocuri interactive

Pierdere, întârziere, variaţie a întârzierii

Comerţ electronic prin Internet Schimb valutar electronic

Pierdere

Logare de la distantă

Nu există

Transmisia

Voice e-mail Internet fax Video e-mail Group e-mail

 

mesajelor

Nu există

Recuperarea

Navigare Web Recepţia ştirilor Descărcare de fişiere

Nu există

informaţiilor

Video la cerere

Pierdere şi variaţie a întârzierii

Distribuţia serviciului fără un control al prezentării individuale

Ziar electronic Ştiri pe Internet

Nu există

Transmisie în direct

Pierdere

Distribuţia serviciului cu un control al prezentării individuale

Ştiri la cerere Video la cerere

Pierdere şi variaţie a întârzierii

6.3. Cerinţele QoSpentru aplicaţii de voce, video şi date

6.3.1. Cerinţele QoS pentru VoIP

Pag 22

Pentru realizarea de comunicaţii telefonice prin reţeaua IP sunt necesare douăcategorii de trafic: trafic pentru transportul semnalului vocal şi trafic de semnalizări necesar pentru controlul conexiunii virtuale şi rezervarea de resurse.

a. Transportul traficului de voce

Telefonia asigură comunicaţii vocale bidirecţionale. Calitatea comunicaţiei telefonice este influenţată de întârziere (delay) prin apariţia ecoului (întârziere de ordinul a zeci de milisecunde) şi prin impactul dinamic conversaţional (întârziere de ordinul a câteva sute de milisecunde). Urechea umană este foarte intolerantă la jitter (scade foarte mult inteligibilitatea), astfel căpentru toate serviciile de voce, jitterul trebuie îndepărtat prin buffer (de -jittering buffer) în terminalul receptor. Cerinţele de pierderi de informaţii sunt mai puţin importante pentru comunicaţii vocale. În sistemele de comunicaţii bazate pe reţele IP, sursele de degradare a informaţiei sunt compresia vocii în codecurile de rată binară redusăşi pierderile de pachete. Traficul de voce impune următoarele cerinţe QoS specifice:

Marcarea pachetelor de voce în vederea tratării prioritare a acestor pachete; Pierderile de pachete < 1% ; Întârzierea de la chemător la chemat (mouth to ear) <150 msec; Variaţia întârzierii (jitter) medie < 30 msec; Banda garantatădepinde de schema de codare şi de overhead-ul introdus de nivelul 2. Aceasta poate fi între 21 şi 320 Kbps.

Pierderea unui pachet înseamnă pierderea tuturor octeţilor de voce conţinuţi în pachet, ceea ce afectează calitatea convorbiri. Din acest motiv, atunci când se folosesc mecanisme de prevenire a congestiei reţelei prin aruncarea aleatorii de pachete într-o reţea (RED Random Early Detection), acesta nu va fi folosit pentru pachetele de voce. Singurele pierderi de pachete de voce vor fi cele determinate de erorile de biţi la nivel 2 sau erori în reţea.

Întârzierea (delay) poate determina o degradare a calităţii vocii dacă depăşeşte valoare de 150 msec. întârzierea unui pachet de date este determinată de:

- Codarea/decodarea semnalului vocal;

- Propagarea pachetelor prin reţea;

- Serializare;

- Introducerea şi extragerea pachetelor în cozile de aşteptare (queuing) în/din:

Rutere,

Comutatoare,

♥ Jitter buffer în echipamentul terminal de recepţie.

- Timpul necesar procesării în vederea comutării sau îndrumării pachetelor în cozile de

aşteptare.

ITU-T G.114 indică întârzierea totală maximă recomandată de 150 msec, dar testele de laborator arată că MOS (Mean Opinion Score) nu se modifică semnificativ pentru o întârziere totală de 200 msec. În cazul utillizării de scheme de codare cu interval de pachetizare mare (ex. 30 msec) atunci cerinţele privind întârzierile introduse de reţea (150 msec - codec delay) devin mai restrictive, datorită întârzierii mari introdusă de codarea-decodarea vocii.

Pag 23

Tabelul 11

Schema ele

Frame size

Lookahead

Întârzierea introdusă de codare/decodare (msec)

codare

(msec)

PT 10

PT 20 msec

PT 30 msec

msec

G.711

0,125 μs

0

20

40

60

G.726

 

0

20

40

60

G.728

 

0

20

40

60

G.729

10

5

25

45

65

GSM

20

0

 

- 40

-

G.723.1

30 msec

7,5

 

- -

67,5

PT = Pachetizing Time

Jitter

Jitter-ul reprezintă variaţia întârzierii pachetelor în reţea, care este determinatăde timpul de aşteptare al pachetului în cozile de aşteptare, care depinde de gradul de încărcare al reţelei. Octeţii de voce trebuie redaţi la recepţie cu o întârziere co nstantă de 125 μs pentru a realiza reconstituirea corectă a semnalului analogic de voce. Este deci necesar să se memoreze pachetele de voce într-un buffer numit jitter buffer din care să se realizeze extragerea sincronă a octeţilor de voce. Alegerea dimensiunii pentru jitter buffer trebuie făcută prin realizarea unui compromis între întârziere şi pierderea de pachete. Dacăjitter buffer are dimensiune mare, atunci creşte întârzierea, ceea ce înseamnă un buget pentru delay-ul reţelei mai restrictiv. Dacăjitter buffer are dimensiune mică, este posibilă apariţia de pierderi de pachete atunci când bufferul este plin.

Bandwidth

Banda necesarăpentru transmiterea semnalului vocal depinde de:

schema de codare folosită; intervalul de pachetizare; tipul nivelul 2 folosit (802.1Q Ethernet, ppp /Point-to-Point Protocol/, FR /Frame Relay/, ATM); Varianta IP (Internet Protocol) folosită: IPv4 (header = 20 octeţi), IPv6 (header = 40

octeţi).

Mesageria vocală

Mesageria vocală asigură memorarea şi redarea la cerere a unui mesaj vocal.

Pag 24

Important pentru QoS privind mesageria vocală este faptul că serviciul este tolerant la întârzieri.

b. Trafic de semnalizare

Semnalizările pentru controlul apelurilor sunt necesare pentru:

Setarea conexiunii prin utilizarea de protocoale de semnalizare (H.225.0 şi

H.245 sau SIP (Session Initiation Protocol); Transmiterea cerinţelor QoS ale aplicaţiei de voce, rezervarea şi controlul stării de rezervare a resurselor necesare comunicaţiei telefonice (ex. Utilizarea protocolului RSVP).

Semnalizările pentru apelurile telefonice sunt comunicaţii de date interne reţelei, care impun cerinţe privind asigurarea transmiterii corecte a datelor, ceea ce înseamnă că la nivel de transport trebuie folosit protocolul TCP (Transmission Control Protocol) care permite detecţia şi corecţia erorilor de transmisie. Pentru reducerea timpului de stabilire a conexiunii este necesar ca acest trafic să nu fie supus unei politici agresive de aruncare pachete atunci când reţeaua este supraîncărcată. Se propune în consecinţă crearea unei clase speciale pentru acest tip de semnalizări , cu un tratament adecvat în reţea.

6.3.2. Cerinţele QoS pentru video

Traficul video poate fi: videoconferinţă (interactive video) sau streamimg video.

a. Video interactiv

Videotelefonia este o aplicaţie de comunicaţii de voce şi video, bidirecţională. Am bele aplicaţii de voce şi video, care sunt aplicaţii de timp real, impun aceleaşi condiţii privind întârzierea, variaţia întârzierii şi pierderile de informaţii, dar în plus trebuie să se asigure sincronizarea semnalelor audio şi video. Ochiul uman este tolerant la unele pierderi de informaţii, astfel căun grad limitat de pierderi este acceptabil. Acesta depinde de codarea folosităşi de protecţia la erori folosită. Codecurile MPEG-4 asigură o calitate video acceptabilăcu o rată de pierdere a cadrelor de maxim 1%. Cerinţele QoS pentru video interactiv sunt următoarele:

Pierderile de pachete < 1% ; Întârzierea de la sursă la destinaţie < 150 msec; Variaţia întârzierii (jitter) medie < 30 msec; Banda garantată pentru prioritate minimă este dată de dimensiunea sesiunii de videoconferinţă plus 20% (ex. pentru a sesiune cu 384 kbps se cere o bandă de 460 kbps).

Traficul de videoconferinţă foloseşte pachete de dimensiunea variabilăşi de asemenea rata de transmisie a pachetelor este variabilă. Payload-ul pachetelor de videoconferinţă include eşantioane de voce şi video.

b. Streaming video

Streaming video este în general unidirecţional.

Pag 25

Streaming video este o aplicaţie cu cerinţe QoS mai mici faţă de videoconferinţă, deoarece aceasta este mai puţin sensibilă la întârzieri (delay de ordinul secundelor). În cazul în care streaming video conţine aplicaţii e-learning sau impune cerinţe multicast, atunci se cere garantarea serviciului.

6.3.3. Cerinţele QoS pentru aplicaţiile de date

Aplicaţiile de date existente în Internet sunt foarte numeroase. Ele există în diverse forme şi dimensiuni. Necesitatea asigurării QoS pentru comunicaţiile de date a condus la definirea a patru clase pentru traficul de date în funcţie de caracteristicile şi cerinţele acestora. Aceste clase sunt :

Best Effort Bulk Data Transactional Data/Interactive Data Mission-Critical Data.

Best Effort

Best Effort este clasa implicită pentru traficul de date. Având în vedere numărul mare de aplicaţii de date asociate acestei clase, este necesar să se asigure o bandă minimă pentru aceste aplicaţii. Altfel, dacă aceste aplicaţii nu sunt acceptate de reţea, rezultă o creştere a numărului de apeluri pentru conectarea utilizatorilor frustaţi. Din acest motiv se recomandă ca banda rezervatăpentru serviciile Best Effort săfie cel puţin 25% din banda linkului.

Bulk Data

Clasa Bulk Data este folosită pentru aplicaţiile relativ non-interactive, mai puţin sensibile la aruncarea de pachete. Astfel de aplicaţii includ: ftp, e-mail, operaţii de backup, sincronizarea bazei de date, distribuţie conţinut video. Traficul Bulk Data are garantată o bandă moderată. In perioadele în care reţeaua este mai puţin încărcată, aplicaţiile Bulk Data pot folosi banda nefolosită la un moment dat, ceea ce duce la mărirea vitezei de operare.

Transactional Data/Interactive Data

Clasa Transactional Data / Interactive Data combină două tipuri similare de aplicaţii: aplicaţiile de date tranzacţionale de tip client-server şi aplicaţiile de mesagerie interactive. Pentru această clasă QoS de date trebuie să se realizeze o garantare adecvatăa benzii pentru asigurarea interopearbilităţii.

Mission-Critical Data

date

tranzacţionale cu cea mai mare prioritate pentru ea (ex. aduce cele mai mari venituri). Traficul pentru Mission-Critical data trebuie să aibă garantată o bandă adecvată pentru a suporta interactivitatea.

Pag 26

Pentru fiecare societate se defineşte o clasă de serviciu

pentru

aplicaţiile de

Fig. 14 6.3.4. Cerinţe QoS pentru planul de control Traficul planului de control include traficul

Fig. 14

6.3.4. Cerinţe QoS pentru planul de control

Traficul planului de control include traficul de rutare IP şi traficul de management al reţelei. Acesta trebuie tratat ca un trafic cu cerinţe critice QoS pentru a asigura operarea corectă a reţelei IP. Sistemele moderne folosesc clase de serviciu dedicate pentru traficul IP routing (CS6/CS = Class of Service/) şi traficul de management al reţelei (CS2). Ambele tipuri de trafic sunt protejate explicit prin garantarea unei benzi minime.

6.3.5. Clasa aplicaţiilor de divertisment (Scavenger Class)

Aplicaţiile atribuite acestei clase sunt de regulă orientate pe divertisment (jocuri, video de divertisment). Ele au o importanţă foarte redusă sau nu au nici o contribuţie la obiectivele societăţii. Traficul Scavenger are asociată o bandă minimă. Banda este accesibilă numai dacă nu existăcongestie. Este posibilă folosirea benzii nefolosite în reţea la un moment dat. Se obţine astfel un serviciu care este inferior serviciului Best Effort.

6.4. Clasificarea cer inţelor de performanţă în categorii QoS

În fig. 15 şi tabelele 11 - 16 sunt prezentate cerinţele QoS pentru reţea având în vedere diverse categorii de servicii.

Pag 27

Fig. 15. Cerinţele QoS pentru reţea având în vedere diverse categorii de servicii Tabelul 12.

Fig. 15. Cerinţele QoS pentru reţea având în vedere diverse categorii de servicii

Tabelul 12. Model pentru categorii QoS (Rec. G.1010/ITU-T)

Toleranţe la

Voce-video

Mesagerie

Streaming audio şi video

Fax

erori

conversaţionale

voce-video

 

Comandă -

Tranzacţii (ex.

   

control

(ex.

E-commerce,

Încărcare

Telnet,

jocuri

www,

fişiere (ex.

SMS, Usergroups

interactive)

browsing,

FTP)

Email access)

Intoleranţe la

erori

Interactive (delay << 1 s)

Interactive (delay << 1 s)

Sensibile (delay ~ 2 s)

Sensibile (delay ~ 2 s)

Potrivite (delay ~ 10 s)

Potrivite (delay ~ 10 s)

Non/critice (delay >> 10 s)

Non/critice (delay >> 10 s)

Tabelul 13 (Rec.G.lOlO/ITU-T) - Performanţe pentru aplicaţii audio şi video

   

Rate de

   

Rata de

Aplicaţie

transfer

Delay

Jitter

pierdere de

tipice

pachete

 

Voce -

 

<150 ms preferat < 400 ms limita max.

   

Audio

conversaţional

4-64

<

1

 

3%

kbit/s

ms

<

Audio

Mesagerie

4-32

<1 s -redare <2 s - înregistrare

<

1

<3%

Vocală

kbit/s

ms

 

Streaming audio de înaltă calitate

16-128

 

« 1

 

Audio

kbit/s

< 10 s

ms

< 1%

Video

Videofonie

16-384

< 150 ms preferat < 400 ms limit max.

   

(*)

kbit/s

< 1%

Pag 28

16-384

kbit/s

Video

Difuziune

< 10 s

< 1%

(*) Sincronizare voce-video (< 80 ms)

Tabelul 14 (Rec.G.lOlO/ITU-T) - Performanţe pentru aplicaţii de date

     

Cantitatea

   

Aplicaţie

Grad de

simetrie

tipică de

date

întârziere

(Delay)

Pierdere

pachete

 

Web-browsing - HTML

Uni

 

<

2 s /

 

Data

direcţional

~10 KB

acceptabilă

Zero

   

Uni -

10 KB-

<15 s

 

Data

Transfer date

direcţional

10MB

preferată<60 s

Zero

acceptabilă

Data

Servicii

 

< 10 KB

<

2 s preferată<

Zero

tranzacţionale

Bidirecţional

4

s acceptabilă

Data

Comandă /control

Bidirecţional

~ 1 KB

< 250 ms

Zero

Data

Transfer imagini

Uni -

< 100 KB

< 15 s preferată<

Zero

direcţional

60 s acceptabilă

Data

Jocuri interactive

Bidirecţional

< 1 KB

<

200 ms

Zero

Data

Telnet

 

Uni -

< 1 KB

 

Zero

direcţional

<

200 ms

Data

E-mail

(server

Uni

< 10 KB

<

2 s preferată<

Zero

access)

direcţional

4

s acceptabilă

 

E-mail

(server to

Uni

     

Data

server transfer)

direcţional

< 10 KB

Mai multe minute

Zero

Data

Fax

("real-time")

Uni

~ 10 KB

<

30 s/pagină

<10-6

direcţional

BER

 

Fax (store & forward)

Uni

   

<10-6

Data

direcţional

~ 10 KB

Mai multe minute

BER

Data

Tranzacţii cu

Uni

<

10 KB

<

30 s

Zero

prioritate redusă

direcţional

   
   

Uni

     

Data

Usenet

direcţional

>1 MB

Mai multe minute

Zero

Tabelul 15 . Jitterul şi pierderile de pachete

Categorie de degradare

Pierdere de pachete

Jitter de vârf

Perfect

0

0

Bun

<3%

75 ms

Mediu

<15 %

125

ms

Slab

>20%

225

ms

Pag 29

Tabelul 16. Recomandări QoS Standard

PHB

DSCP

Valoare

Referință

Protocol

Configurație

DSCP

recomandat

EF

EF

101110

RFC 3246

Voce

Admission control

interactiva

=

RSVP

Queuing

= priority

Semnalizare

Class Selector 3

011000

RFC 2474

SIP,

 

Queuing = rate

voce/video

sectiune

H.323, etc.

based

Small

4.2.2

guaranteed

minimum rate

Active queue

management =

WRED

AF4

AF41

100010

RFC 2597

Video

Admission control

AF42

100100

interactiv

=

RSVP Queuing =

AF43

100110

si

rate based

Active

voce

 

queue

asociata

management =

DSCP-based

WRED

Streaming

Class Selector 4

100000

RFC 2474

proprietar

Admission control = RSVP

video

sectiune

4.2.2

 

Queuing = rate

based

Active

queue

management =

WRED

Altele

Default or Class Selector 0

000000

RFC 2474

Trafic

 

Queuing = rate

sectiune

nespecificat

based

Minimal

 

4.1

bandwidth

guarantee

Active

queue management

 

or

Per-flow fair

queuing

Active

queue management = WRED

 

Pag 30

 

7. Concluzii. Aplicaţii QoS.

Cererile QoS pentru traficul din reţelele IP peste ATM, în particular pentru datele codate, sunt pretenţioase şi greu de obţinut. Multe din cererile pentru o transmisie ideală sunt contradictorii pentru cererile şi caracteristicile reţelelor de comunicaţie. Trebuie asigurat un mecanism de securitate pentru a preveni apariţia unor atacuri de tip DoS (Denial of Service) prin rezervarea de resurse peste capacitatea reţelei. Soluţiile de reducere a complexităţii negocierii QoS derivă din activitatea de predicţie. Mecanismele de asigurare a QoS trebuie săfie implementate cu predilecţie spre marginea reţelei, unde fluxurile de date sunt mai puţine şi unde se pot implementa algoritmi mai sofisticaţi, păstrându-se pe cât posibil centrul reţelei neschimbat.

La comutatoarele ATM protocolul MPLS asigură suport suplimentar pentru controlul (QoS)- MPLS fiind complementară cu tehnologii QoS specifice din Internet (IntServ, Diffserv). Astfel clasificarea şi prioritizarea traficului în funcţie de DSCP -ul acordat fiecarui serviciu realizându-se pe tot parcusul acestuia prin reţea. Acest lucru este posibil prin implementarea pe comutatoarele MSS 7k a DifServ , (mijlocul prin care se asigura QoS în reţelele IP). Maparea între valorile octetului DifServ şi cozile de emisie pentru cartelele ATM (4 cozi) şi Ethernet (8 cozi) realizându-se conform tabelului de mai jos:

d Rtr/1 DifferentiatedServicesDomain/* PerHopBehavior/*

Rtr/1 Dsd/* Phb/*

+====+====+------+----+----+----+----+---+------+----+---+---

|Dsd |Phb |operTc|sc8q|sc4q|sc3q|sc2q|cos|operDp|dscp|tos|hex

+====+====+------+----+----+----+----+---+------+----+---+---

|ms

|df

|standa|

0|

0|

0|

0|

0|high

|

0|

0| 00

|ms |af11|bronze|

 

1|

1|

1|

0|

1|low

|

10| 40| 28

|ms |af12|bronze|

1|

1|

1|

0|

1|medium|

12| 48| 30

|ms |af13|bronze|

1|

1|

1|

0|

1|high

|

14| 56| 38

|ms |af21|silver|

2|

1|

1|

0|

1|low

|

18| 72| 48

|ms |af22|silver|

2|

1|

1|

0|

1|medium|

20| 80| 50

|ms |af23|silver|

2|

1|

1|

0|

1|high

|

22| 88| 58

|ms |af31|gold

|

3|

1|

1|

0|

1|low

|

26|104| 68

|ms |af32|gold

|

3|

1|

1|

0|

1|medium| 28|112| 70

|ms |af33|gold

|

3|

1|

1|

0|

1|high

|

30|120| 78

|ms |af41|platin|

4|

1|

1|

0|

1|low

|

34|136| 88

|ms |af42|platin|

4|

1|

1|

0|

1|medium| 36|144| 90

|ms |af43|platin|

4|

1|

1|

0|

1|high

|

38|152| 98

|ms

|ef

|premiu|

6|

3|

2|

1|

3|low

|

46|184| B8

|ms |cs1 |bronze|

 

1|

1|

1|

0|

1|low

|

8| 32| 20

|ms |cs2 |silver|

2|

1|

1|

0|

1|low

|

16| 64| 40

|ms

|cs3 |gold

|

3|

1|

1|

0|

1|low

|

24| 96| 60

|ms |cs4 |platin|

4|

1|

1|

0|

1|low

|

32|128| 80

|ms |cs5 |premiu|

6|

3|

2|

1|

3|low

|

40|160| A0

|ms |cs6 |networ|

5|

2|

2|

0|

2|low

|

48|192| C0

|ms |cs7 |critic|

7|

2|

2|

0|

2|low

|

56|224| E0

ok

2013-10-16 15:39:40.03

Pag 31

d -p Rtr/1 Dsd/* Phb/*

Rtr/1 Dsd/* Phb/*

+====+====+------+------+----------------------------------------

|Dsd |Phb |

tc

|

dp |Response

+====+====+------+------+----------------------------------------

|standa|high |

|ms |af11|bronze|low

|ms |af12|bronze|medium|

|ms |af13|bronze|high |

|

|ms |af22|silver|medium|

|ms |af23|silver|high |

|ms |af31|gold |low

|ms |af32|gold |medium|

|

|ms |af21|silver|low

|ms

|

|df

|ms |af33|gold

|high

|

|ms |af41|platin|low

|

|ms |af42|platin|medium| |ms |af43|platin|high |

|ms |ef |premiu|low

|

|ms |cs1 |bronze|low

|

|ms |cs2 |silver|low

|

|ms |cs3 |gold |low

|

|ms |cs4 |platin|low

|

|ms |cs5 |premiu|low

|

|ms |cs6 |networ|low

|

|ms |cs7 |critic|low

|

ok

2013-10-16 12:37:12.58

d Rtr/1 DifferentiatedServicesDomain/* TrafficClass/* Rtr/1 Dsd/* Tc/*

+====+======+----+----+----+----+----------------------------------------

|Dsd | Tc |oper|oper|oper|oper|Response

|

|

|Sc8q|Sc4q|Sc3q|Sc2q|

+====+======+----+----+----+----+----------------------------------------

|ms |standa|

 

0|

0|

0|

0|

|ms |bronze|

1|

1|

1|

0|

|ms |silver|

2|

1|

1|

0|

|ms

|gold

|

3|

1|

1|

0|

|ms |platin|

4|

1|

1|

0|

|ms |premiu|

6|

3|

2|

1|

|ms |networ|

5|

2|

2|

0|

|ms |critic|

7|

2|

2|

0|

ok

2013-10-16 15:59:29.99

Aplicaţii implementate cu QoS folosite în reţeaua ATM Într-o retea ATM exista multe soluţii pentru implementarea unui QoS foarte bun aceasta depinzand în mare masura şi de tehnologia care se foloseşte la nivelul 3, tehnologia ATM functionand la nivelul 2. În primul rand un serviciu poate avea o garanţie mai mare a fiabilităţii transmiterii lui prin reteaua ATM prin configurarea lui. Tehnologia ATM suporta mai multe tipuri de servicii:

Pag 32

CBR (constant bit rate)

- cel mai simplu tip de trafic (voce);

- are cea mai mare prioritate în retea pentru ca este sensibil la întârzieri;

- are un trafic aproape periodic;

- are nevoie sa se specifice doar PCR (PCR=SCR);

VBR(variable bit rate)

- un tip de trafic puţin mai complicat: rata de bit variază cu timpul (compresie video de ex.);

- are nevoie sa i se specifice PCR, SCR si burst-urile;

- are urmatoarea prioritate dupa CBR;

- are doua versiuni: real-time (rt) si non-real-time (nrt);

ABR (available bit rate)

- tip de trafic impredictibil: traficul doreăte să folosească atât de multă sau oricât de puţină bandă ar fi disponibilă;

- de obicei are rata de bit variabilă;

- se mai numeşte trafic de tip “elastic” ;

- are urmatoarea prioritate ca şi serviciu;

UBR(unspecified bit rate):

- tipul de serviciu care nu garantează nimic;

- are cea mai mică prioritate din toate serviciile enunţate;

În continuare se vor prezenta câteva scheme în care se configureaza QoS pe echipamente ATM MSS cu diferite tehnici. Sesiunea de mai jos prezintă instanţele mai multor circuite virtuale aflate pe o interfaţă ATM din comutatorul ATM.

d atmif/* vcc/*

AtmIf/* Vcc/* Use -noTabular to see the many hidden attributes.

+=====+==========+-----+----+-----+------+-------+----------+------+------

| cdir |opStat |

+=====+==========+-----+----+-----+------+-------+----------+------+------

|AtmIf|

|

|

Vcc

|osiAd|osiO|osiUs| cpt |distrbt|

| min |per | age |

|

|

nlvs

|

|

3|0.5

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|notApp|unknow

|

3|1.106

|unlck|ena |busy |segmen|pointT |

0|notApp|unknow

|

90|0.5

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|notApp|unknow

|

90|0.18

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|notApp|unknow

|

90|0.665

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|toLink|unknow

|

11 |101.104

|unlck|ena |busy |segmen|pointT |

0|notApp|unknow

|

11 |102.100

|unlck|ena |busy |segmen|pointT |

0|notApp|unknow

|

11 |112.100

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|notApp|unknow

|

11 |112.101

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0 |notApp|unknow

|

11 |112.104

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|notApp|unknow

|

1764|0.5

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|notApp|unknow

|

1764|0.704

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|toLink|unknow

|

1764|0.715

|unlck|ena |busy |connec|pointT |

0|toLink|unknow

ok

2013-10-01 11:01:30.76

40> d atmif/90 vcc/0.32 AtmIf/90 Vcc/0.32 adminState = unlocked

operationalState = enabled

usageState

= busy

Pag 33

connectionPointType = connectionEndPoint

distributionType

= pointToPoint

numLeaves

= 0

callDirection

= notApplicable

operStatus

= unknown

localFailureCause

= noFailure

= no segLinkSideLoopbackState = unknown

troubled

segSwitchSideLoopbackState = notApplicable

endToEndLoopbackState

= unknown

rxOamCellCongestionState

= good

aisState

= good

rdiState

= good

txCell

= 387363209

txCellClp

= 12405

txCellDiscard

= 0

txCellDiscardClp

= 0

txFrameDiscard

= 7

txFrameDiscardClp

= 0

rxCell

= 349192322

rxCellClp

= 0

rxCellDiscard

= 0

rxCellDiscardClp

= 0

rxFrameDiscard

= 0

rxFrameDiscardClp

= 0

ok

rxUpcViolationOnEnforcer1 = 0 cells

rxUpcViolationOnEnforcer2 = 0 cells

rxAal5FrameError

rxAal5FrameAbort

lastMinimumCtd

lastMaximumCtd

lastAverageCtd

currentCtd

lastCtdSampleSize

= 0 = 0 = noMeasurement = noMeasurement = noMeasurement = noMeasurement = 0

2013-10-01 11:02:28.00

42> d atmif/90 vcc/0.5 AtmIf/90 Vcc/0.5

adminState = unlocked operationalState = enabled

usageState

connectionPointType = connectionEndPoint

= busy

distributionType

= pointToPoint

numLeaves

= 0

callDirection

= notApplicable

operStatus

= unknown

localFailureCause

= noFailure

troubled

= no

segLinkSideLoopbackState = unknown segSwitchSideLoopbackState = notApplicable

endToEndLoopbackState

= unknown

rxOamCellCongestionState

= good

aisState

= good

rdiState

= good

txCell

= 1152669

txCellClp

= 0

txCellDiscard

= 0

txCellDiscardClp

= 0

txFrameDiscard

= 0

txFrameDiscardClp

= 0

rxCell

= 1579477

rxCellClp

= 0

rxCellDiscard

= 0

rxCellDiscardClp

= 0

rxFrameDiscard

= 0

rxFrameDiscardClp

= 0

ok

rxUpcViolationOnEnforcer1 = 0 cells rxUpcViolationOnEnforcer2 = 0 cells

rxAal5FrameError

rxAal5FrameAbort

lastMinimumCtd

lastMaximumCtd

lastAverageCtd

currentCtd

lastCtdSampleSize

= 0 = 0 = noMeasurement = noMeasurement = noMeasurement = noMeasurement = 0

2013-10-01 11:03:15.61

43> d atmif/90 vcc/0.665

AtmIf/90 Vcc/0.665 adminState = unlocked operationalState = enabled

= busy

connectionPointType = connectionEndPoint

usageState

distributionType

= pointToPoint

numLeaves

= 0

callDirection

= toLink

operStatus

= unknown

localFailureCause

= noFailure

= no segLinkSideLoopbackState = unknown

troubled

segSwitchSideLoopbackState = notApplicable

endToEndLoopbackState

= unknown

rxOamCellCongestionState

= good

aisState

= good

rdiState

= good

txCell

= 17190924

txCellClp

= 17190924

txCellDiscard

= 0

txCellDiscardClp

= 0

txFrameDiscard

= 0

txFrameDiscardClp

= 0

rxCell

= 2223648

rxCellClp

= 2223648

rxCellDiscard

= 0

rxCellDiscardClp

= 0

rxFrameDiscard

= 0

rxFrameDiscardClp

= 0

ok

rxUpcViolationOnEnforcer1 = 0 cells rxUpcViolationOnEnforcer2 = 0 cells

rxAal5FrameError

rxAal5FrameAbort

lastMinimumCtd

lastMaximumCtd

lastAverageCtd

currentCtd

lastCtdSampleSize

= 0 = 0 = noMeasurement = noMeasurement = noMeasurement = noMeasurement = 0

2013-10-01 11:04:04.80

În următoarea configuratie este prezentat un circuit virtual ATM cu instanţa 0.32 si parametrii de trafic setati. Tx traffic description parameter este setat la 50.000 celule ATM ceea ce presupune ca pe transmisia echipamentului banda este limitata la 50.000 celule.Tot ceea ce depaseste aceasta valoare pe transmisie este aruncat. 50.000 X 48octeti X 8biti=19200000 bps =19 Mbps

Pe partea de recepţie se observă că se face aceeasi limitare. Tipul de serviciu ATM folosit pentru aceasta conexiune este nrt-VBR. FwdQos parameters sunt parametri setabili pentru un bun QoS unde se vor seta cell delay variation, cell loss ratio - doi parametri importanţi în luarea deciziei dacă un pachet este aruncat sau nu.

d

-p atmif/90

vcc/0.32

vcd tm

44> d -p atmif/90 vcc/0.32 AtmIf/90 Vcc/0.32 Vcd Tm txTrafficDescType = 3

vcd tm

txTrafficDescParm = 1 : 50000

2 :

0

3 :

0

4 :

0

5 :

0

txQueueLimit

holdingPriority

rxTrafficDescType = sameAsTx rxTrafficDescParm = 1 : 0

= sameAsCa

= 2

2

3

4

5

:

:

:

:

0

0

0

0

atmServiceCategory = rtVariableBitRate

trafficShaping

unshapedTransmitQueueing = sameAsCa

= sameAsCa

weight

= sameAsCa

forceTagging

= sameAsCa

usageParameterControl

= sameAsCa

fwdQosClass

= 0

fwdQosParameters

= cdv : 16777215 ctd : 16777215

bwdQosClass

bwdQosParameters

255

= sameAsFwd = cdv : 16777215

255

clr :

clr :

bearerClassBbc

= derivedFromServiceCategory

transferCapabilityBbc

= derivedFromServiceCategory

clippingBbc

= no

bestEffort

= derivedFromServiceCategory

txPacketWiseDiscard

= disabled

txWredMode

= disabled

txWredThreshold

= 25 %

rxPacketWiseDiscard

= disabled

abrConnectionType

= sameAsCa

ok

2013-10-01 11:05:57.62

Pag 36

d fruni/* dlci/*

46> d fruni/* dlci/*

FrUni/* Dlci/* Use -noTabular to see the many hidden attributes.

+==========+====+-----+----+-----+------+------+------+------+--------+----

|

FrUni

|Dlci|osiAd|osiO|osiUs| abti |abrt i | abfi |abrfi |loopback|n203

|

|

|

|

| min |per | age | |

|

|

|

|

|

|

|

|

|

| State

|

|octe

|

ts

+==========+====+-----+----+-----+------+------+------+------+--------+----

| 1| 991|unlck|ena |busy |active|notApp|active|notApp|off

|2100

| 116| 16|unlck|dis |idle |inacti|pvcSpv|active|notApp|off

|2100

| 116| 17|unlck|dis |idle |inacti|pvcSpv|active|notApp|off

|2100

| 5329| 16|unlck|ena |busy |active|notApp|active|notApp|off

|2100

| 5329| 17|unlck|ena |busy |active|notApp|active|notApp|off 2013-10-01 11:06:41.16

ok

|2100

Urmatoarea configuraţie prezintă un circuit frame relay unde limitarea benzii

nu se mai face în numar de celule ca la un circuit ATM ci limitarea se face direct în Kbps. CIR (Commited Information Rate) este setat la 512000 bit/s = 512 kbps. Toate celelalte atribute arata starea active a circuitelor frame relay.

47> d fruni/116 dlci/16 FrUni/116 Dlci/16 adminState = unlocked

operationalState = disabled

usageState

availabilityStatus = =

proceduralStatus

= idle

controlStatus

=

alarmStatus

=

standbyStatus

= notSet

unknownStatus

= false

aBitStatusToIf

= inactive

aBitReasonToIf

= pvcSpvcDown

aBitStatusFromIf

= active

aBitReasonFromIf

= notApplicable

loopbackState

= off

maximumFrameSize

= 2100 octets

committedInformationRate = 512000 bit/s

committedBurstSize

excessBurstSize

measurementInterval

accounting

emissionPriorityToIf

transferPriorityToNetwork = 0 transferPriorityFromNetwork = 0

= 512000 bits = 0 bits = 1000 msec = on = 0

correlationTag

= ""

frmToIf

= 0

fecnFrmToIf

= 0

becnFrmToIf

= 0

bciToSubnet

= 0

Pag 37

deFrmToIf

= 0

discCongestedToIf

= 0

discDeCongestedToIf

= 0

frmFromIf

= 0

fecnFrmFromIf

= 0

becnFrmFromIf

= 0

fciFromSubnet

= 0

bciFromSubnet

= 0

deFrmFromIf

= 0

excessFrmFromIf

= 0

discExcessFromIf

= 0

discFrameAbit

= 0

discCongestedFromIf

= 0

discDeCongestedFromIf

= 0

errorShortFrmFromIf

= 0

errorLongFrmFromIf

= 0

becnFrmSetByService

= 0

bytesToIf

= 0

deBytesToIf

= 0

discCongestedToIfBytes

= 0

discDeCongestedToIfBytes

= 0

bytesFromIf

= 0

deBytesFromIf

= 0

excessBytesFromIf

= 0

discExcessFromIfBytes

= 0