Note de curs

Administrare rețele de calculatoare

(titular curs, prof.univ. Ion Bolun)

1 ADMINISTRAREA REȚELELOR DE CALCULATOARE – GENERALITĂȚI

2 CALITATEA SERVICIILOR - PERFORMANȚA REȚELELOR
2.1 Caracteristici ale rețelelor de calculatoare
Calitatea serviciilor depinde de caracteristicile RC.
Două categorii de caracteristici ale RC:
a) din punctul de vedere al utilizatorilor;
b) sub aspectul intern al reţelei înseşi (stăpânilor rețelei).
Caracteristicile RC sub aspectul intern al reţelei înseşi (stăpânilor) sunt orientate la
satisfacerea cerințelor utilizatorilor privind serviciile prestate.
2.1.1 Caracteristici din punctul de vedere al utilizatorilor
Gama serviciilor (telnet, ftp, i-poșta, web, audio, video, i-comerț, etc.);
Costul serviciilor;
Calitatea serviciilor:
 durata de răspuns la cerere;
 neîntârzierea pentru cererile în timp real;
 indicatori temporali de calitate a traficului izocron;
 disponibilitatea serviciilor;
 fiabilitatea prestării serviciilor;
 securitatea serviciilor.
În funcție de necesități, indicii de calitate pot fi diferențiați. De exemplu, pentru trafic
izocron la nivel de pachete de date, se folosesc și așa indici ca: reținerea, întârzierea și variația
duratei reținerii pachetelor.
2.1.2 Caracteristici RC sub aspectul intern al reţelei înseşi (stăpânilor)
Gama serviciilor prestate.
Capacitatea RC (volum lucrări, număr utilizatori, …).
Scalabilitatea RC.
Caracteristicile componentelor RI:
 productivitatea stațiilor, serverelor, ruterelor, comutatoarelor, etc.;
 capacitatea canalelor de transfer date (viteza de transfer date).
Topologia RC.
Tehnologii de cooperare a resurselor RI.
Configurarea reușită a mijloacelor RC.
Gestiunea rațională a folosirii resurselor.
Gradul de folosire a resurselor RI.
Securitatea accesului și a folosirii resurselor RI.

1
 2.2 Servicii de rețea
1. Terminal virtual.
2. Execuţie de sarcini la distanţă.
3. Acces, gestiune şi transfer de fişiere.
4. Poşta electronică.
5. Web.
6. Știri.
7. Forumuri.
8. De căutare a informaţiei.
9. Audio, inclusiv muzică, convorbiri.
10. Video, inclusiv videoconferinţe, TV.
11. Comerţ electronic (intermediere),
12. Procesare nor.
13. Procesare grilă ş.a.

2.3 Calitatea serviciilor de rețea

2.3.1 Despre calitatea prestării serviciilor de rețea
Serviciile de rețea sunt realizate prin fluxuri de pachete între stațiile sursă și destinație.
Fiecare flux este constituit dintr-un șir de pachete ce conțin datele unui mesaj de transmis între
stațiile sursă și destinație și este identificat prin adresa sursă, portul sursă, adresa destinație,
portul destinație și ID al protocolului.
Din punctul de vedere al înaintării prin rețea, fiecare flux poate fi caracterizat, de exemplu,
prin patru parametri primari:
 lățimea de bandă necesară;
 reținerea medie a pachetelor în rețea;
 fluctuația (varierea) reținerii medii a pachetelor în rețea;
 fiabilitatea transferului pachetelor (pierderi, erori).
În rețelele ATM, de exemplu, în funcție de cerințele de calitate, fluxurile de pachete se
clasifică în 4 categorii:
 rată de transfer constantă (de exemplu convorbiri telefonice);
 rată de transfer variabilă în timp real (de exemplu videoconferință compresată);
 rată de transfer variabilă (de exemplu, TV-IP);
 rată de transfer disponibilă (de exemplu, FTP).

2
 2.3.2 Exemple de cerințe generice privind calitatea prestării serviciilor de rețea

2.3.3 Calitatea serviciilor (QoS): esență, definiție

Calitatea serviciilor este una din caracteristicile de bază ale unei RI. QoS (Quality of Services)
determină gradul de satisfacere a necesităților utilizatorilor rețelei în procesări de date.
Definiția calității serviciului pentru rețele telefonice și ISDN, conform Rec. E800 a ITU-T
(1994): „Efectul colectiv de performanță a serviciului care determină gradul de satisfacere a
unui utilizator al serviciului” (eng.: The collective effect of service performance which determine
the degree of satisfaction of a user of the service).
ISDN se folosește pentru transferuri de date, voce și chiar videoconferințe. Astfel că definiția
în cauză poate fi extinsă și asupra RC.
Capabilitatea QoS: abilitatea de a oferi prioritate diferită diferitelor cereri sau de a garanta
un anumit nivel de performanță fiecărui flux de cereri ale utilizatorilor.

3
 Deși diverși indicatori de calitate a serviciilor prestate de rețele de comunicație și cele de
calculatoare se folosesc încă de la lansarea primelor rețele, pentru prima dată un document
oficial, în care apare și abrevierea QoS, este publicat în 1994 de ITU.
2.3.4 Calitatea serviciilor din punctul de vedere al utilizatorilor
Calitatea serviciilor din punctul de vedere al utilizatorilor poate fi apreciată în baza
caracteristicilor RI respective și anume (s. 3.1.1, slide-ul 23):
 durata de răspuns la cererea de îndeplinire a unei lucrări;
 neîntârzierea pentru cererile în timp real;
 indicatori temporali de calitate a traficului izocron;
 disponibilitatea serviciilor;
 fiabilitatea prestării serviciilor, inclusiv rata pierderii de pachete și rata erorilor;
 securitatea serviciilor.
Totodată, utilizatorii pot avea păreri diferite privind valorile cantitative ale acestor
caracteristici. De aceea în acest scop se practică măsurători subiective (sondaje) îmbinate cu
cele obiective a claselor de calitate QoS.
În cazul măsurătorilor prin sondaje, ITU-T aplică doi parametri: R (Rating) cu valori între 0 și
100% și MOS (Mean Opinion Score) cu valori în intervalul [1; 5].
Nivelul de satisfacție a utilizatorului privind un serviciu de rețea depinde de calitatea
serviciului, adică de percepția acestuia asupra următoarelor performanțe generice ale serviciulu
(Rec. E.800 a ITU-T):
 suportul;
 operabilitatea;
 serviabilitatea;
 securitatea.
Performanța de Suport al serviciului - Abilitatea furnizorului de a oferi un serviciu de rețea și
de a asista la utilizarea acestuia (Rec. E.800 a ITU-T). Ca indici de performanță se folosește
timpul mediu de furnizare a serviciului ș.a.
Performanța de Operabilitate a serviciului - Abilitatea serviciului de a fi operat cu succes și
ușor de către un utilizator. Ca indici de performanță se folosesc: probabilitatea de eroare a
utilizatorului în operarea serviciului; probabilitatea de abandon a serviciului de către utilizator,
etc.
Performanța de Serviabilitate - Abilitatea serviciului de a fi prestat, la solicitarea
utilizatorului, fără vreo deteriorare excesivă pentru o durată cerută, în limitele toleranțelor
specificate și în alte condiții.
Performanța de Securitate a serviciului – gradul de protecție a serviciului împotriva
monitorizării neautorizate, a utilizării frauduloase, a insuficienței dăunătoare, a utilizării
incorecte, a greșelilor umane și a dezastrelor naturale.
Performanța de Serviabilitate
Partea leului privind asigurarea calității serviciilor pentru utilizatori revine Performanței de
Serviabilitate. Aceasta cuprinde trei aspecte definite de termenii de performanță:
 Accesibilitatea serviciului. Ca indici de performanță se folosesc: timpul mediu de acces la
serviciu, probabilitatea de rutare eronată ș.a.;
4
  Menținerea (Retainability) serviciului în stare de operare. Ca indici de performanță se
folosesc: probabilitatea menținerii serviciului pentru o durată de timp dată ș.a.;
 Integritatea serviciului. Ca indici de (ne)performanță se folosesc: durata medie a unei
întreruperi a serviciului, durata medie între întreruperi ș.a.

2.4 Performanța rețelelor de calculatoare

Toate cele patru performanțe ale serviciilor (suportul; operabilitatea; serviabilitatea și
securitatea) depind de performanța rețelei, serviabilitatea fiind cel mai mult afectată de
aceasta.
Din punctul de vedere al furnizorului, performanța rețelei este un concept prin care
caracteristicile rețelei pot fi definite, măsurate și controlate pentru a obține un nivel
satisfăcător al calității serviciilor.
Prin Performanța rețelei se are în vedere „Capacitatea rețelei de a realiza funcțiile ce țin de
deservirea i-cererilor utilizatorilor”.
Este la latitudinea furnizorului de servicii să combine diferiți parametri de performanță ai
rețelei în așa fel, încât atât cerințele economice ale Furnizorului de Servicii, cât și satisfacția
Utilizatorului să fie îndeplinite.
Performanța unei rețele se determină de așa caracteristici ca:
 Performanța de Traficabilitate (Tratare a traficului) - Capacitatea rețelei de a satisface o
cerere de trafic de anumite caracteristici, în condițiile interne date;
 Performanța de Taxare - Probabilitatea ca rețeaua să taxeze corect serviciul prestat
conform tipului, destinației, orei și duratei.
Performanța de Traficabilitate se determină de caracteristicile de performanță:
 Resurse și Facilități ale rețelei;
 Disponibilitatea serviciilor de rețea;
 Capacitatea transferului de date și a procesărilor ce țin de prestarea serviciului.
Prin Resurse și Facilități ale rețelei se au în vedere performanțele de:
 Planificare a funcționării și a folosirii resurselor rețelei;
 Furnizare a serviciilor de rețea;
 Administrare a rețelei.
Performanța de Disponibilitate a serviciilor de rețea - Abilitatea rețelei de a fi în stare să
efectueze o funcție necesară într-un anumit moment sau interval de timp, în condițiile că
resursele externe, dacă este necesar, sunt furnizate. Ea cuprinde performanțele de:
 fiabilitate (a componentelor și a rețelei în ansamblu);
 întreținere;
 suport al întreținerii - Abilitatea organizației de întreținere de a furniza, la cerere,
resursele necesare pentru mentenanța unei componente, în conformitate cu o politică de
întreținere dată.
Performanța de Fiabilitate se evaluează prin:
 rata căderilor (deranjamentelor );
 rata medie a căderilor;
 rata medie până la prima cădere ș.a.
Performanța de Întreținere se evaluează prin:
5
 durata de reparare a unei defecțiuni/de restabilire a funcționalității;
 durata medie de restabilire a funcționalității după o cădere ș.a.
Performanța de Transmisie se evaluează prin:
 capacitatea transmisiei;
 rata erorilor (de exemplu, BER) ș.a.

2.5 QoS și performanța RI conform Rec. E.800 a ITU-T

QoS
(Calitatea serviciului)

Performanța de Performanța de Performanța de Performanța de Performanța de Performanța de

Suport al Operabilitate a Accesibilitate a Menținere a Integritate a Securitate a
serviciului serviciului serviciului serviciului serviciului serviciului
Serviabilitatea
QoS – Calitatea serviciilor
NP – Performanța rețelei
Performanța de Performanța de
Taxare Traficabilitate

Performanța de Performanța de
Planificare Disponibilitate Performanța de
Procesare
Performanța de
Furnizare a
serviciului Performanța de
Performanța de Transmisie
Performanța de Performanța de Performanța de
Suport al
Administrare Fiabilitate Întreținere
întreținerii Procesare și
Resurse și facilități Disponibilitate transmisie

2.6 Etape QoS

6
 2.7 Criterii de apreciere a calității serviciilor
2.7.1 QoS din punctul de vedere al utilizatorului și cel al administratorului
QoS are semnificații diferite din punctul de vedere al utilizatorului și cel al administratorului
rețelei.
Din punctul de vedere al utilizatorului, QoS are în vedere:
 gama serviciilor de rețea necesare;
 asigurarea de către rețea a performanței necesare aplicațiilor.
Din punctul de vedere al administratorului rețelei, setările QoS și NP trebuie să asigure
controlul parametrilor ce influențează performanța aplicațiilor:
 lățimea de bandă (bandwidth);
 reținerea pachetelor în sistem (delay);
 fluctuația (variația) reținerii pachetelor în sistem (jitter);
 rata de pachete pierdute (packet loss).
2.7.2 Cele patru abordări privind evaluarea QoS conform Rec. G.1000 a ITU-T
Disting patru abordări privind evaluarea QoS *ITU-T Rec. G.1000]:
 cerințele QoS din punctul de vedere al utilizatorilor de servicii;
 QoS oferit (planificat, prevăzut) de furnizorul de servicii;
 QoS asigurat de furnizorul de servicii;
 QoS perceput de utilizator.
Relațiile între aceste abordări sunt prezentate în figura

Cerințele QoS ale utilizatorului

Cerințele QoS ale utilizatorului specifică nivelul de calitate necesar unui anumit serviciu și
pot fi exprimate într-un limbaj non-tehnic. Clientul nu este preocupat de modul în care este
furnizat un anumit serviciu sau de aspectele legate de proiectarea internă a rețelei, ci numai de
calitatea serviciilor end-to-end (capăt-la-capăt). Din punctul de vedere al clientului, calitatea
serviciului este exprimată prin parametri care:
 reflectă efectele percepute de utilizatori;
 nu depind, prin definirea lor, de proiectarea internă a rețelei;
 iau în considerare doar aspectele serviciului din punctul de vedere al utilizatorului;
 pot fi asigurați utilizatorilor de către furnizor în termeni contractuali (SLA – Service Layer
Agreement);

7
  sunt descriși în termeni independenți de rețea în termeni ușor de înțeles atât de
utilizator, cât și de furnizor.
QoS oferit de furnizorul de servicii
QoS oferit de furnizorul de servicii specifică nivelul de calitate pe care se așteaptă să îl ofere
utilizatorilor. Nivelul calității este exprimat prin valorile atribuite parametrilor QoS. Această
formă de QoS este folosită pentru planificare (specificarea sistemelor de măsurare) și, de
asemenea, pentru Acordurile privind nivelul serviciilor (SLA).
Fiecare serviciu ar putea avea un set propriu de parametri QoS. Furnizorul de servicii poate
exprima QoS-ul oferit în termeni non-tehnici în beneficiul clienților și în termeni tehnici pentru
utilizare în cadrul companiei.
De exemplu, furnizorul poate declara că disponibilitatea serviciului de telefonie IP este
planificată să fie de cel puțin 99,95% per an, nu mai mult de 3 pauze per an, fiecare din care de
cel mult 15 minute.
QoS asigurat de furnizorul de servicii
QoS asigurat de furnizorul de servicii este nivelul de calitate obținut și livrat utilizatorului.
Acesta se exprimă prin valorile atribuite parametrilor, care trebuiă să fie aceleași cu cele
specificate pentru QoS oferit, astfel încât cele două să poată fi comparate pentru a determina
ce a fost efectiv realizat pentru a evalua nivelul de performanță obținut.
De exemplu, furnizorul poate anunța că disponibilitatea serviciului de telefonie IP în
trimestrul precedent a fost de 99,98%, cu o pauză de serviciu de 10 minute.
QoS perceput de utilizator
QoS perceput de utilizatori exprimă nivelul de calitate pe care ei "cred" că l-au experimentat.
Acest QoS este exprimat, de obicei, în termeni de grad de satisfacție și nu în termeni tehnici.
QoS perceput este evaluat prin sondaje în rândul utilizatorilor.
Rezultatele obținute pot fi utilizate de furnizor pentru determinarea satisfacției utilizatorilor
privind calitatea serviciilor și luarea de măsuri aferente în caz de necesitate.
2.7.3 Criterii QoS recomandate de ETSI pentru utilizatori
Criteriile QoS, recomandate de ETSI (ETSI TR 102 276) pentru utilizatori în alegerea și
monitorizarea performanței unui ISP, sunt grupate în patru categorii: A, B, C și D.
Categoria A cuprinde, în principal, criterii QoS tehnice, acestea formând setul criteriilor de
bază:
 numărul de tentative necesare pentru conectare la serviciu (login);
 frecvența pierderii conectivității în timpul utilizării serviciului;
 viteza de transfer date în aval (downstream);
 durata pauzelor (ieșirii din funcțiune) a serviciului;
 numărul de tentative de conectare (login) în timpul celei mai încărcate ore din
săptămână.
Categoria B cuprinde criterii QoS tehnice utile utilizatorilor avizați și operatorilor unor rețele
mari, inclusiv pentru elaborarea SLA:
 latență – reținerea pachetelor în rețea (IPTD – IP Transfer Delay);
 rata pierderii de pachete (IPLR – IP Loss Ratio);
 fluctuația (varierea) latenței (jitter, IPDV – IP Delay Variation).
8
 Categoria C cuprinde, în principal, criterii QoS „operaționale”, de interes pentru majoritatea
utilizatorilor Internet:
 ușurința punerii în funcțiune a serviciului;
 profesionalismul asistenței tehnice;
 calitatea facturării;
 timpul de rezolvare a reclamațiilor.
Categoria D cuprinde criterii QoS, esențiale pentru informarea potențialilor utilizatori
interesați de alegerea unui furnizor de servicii:
 opțiuni oferite clientului, inclusiv tarifarea serviciilor.
 numărul de adrese de i-poștă.
 caracteristici ale serviciului de i-poștă: dimensiune mesaj, capacitatea de memorare,
timpul de stocare ș,a.;
 disponibilitate și condiții pentru spațiul web;
 disponibilitatea și condițiile asistenței tehnice;
 practici de protecție a datelor;
 disponibilitatea și condițiile de control al „spam-ului”;
 disponibilitatea și condițiile de control al i-virușilor;
 disponibilitatea și condițiile pentru controlul parental;
 disponibilitatea și condițiile pentru ofertele de securitate;
 interacțiunea cu alți furnizori;
 reziduuri după dezinstalarea softului furnizorului.

2.8 Aplicații și cerințe QoS conform Rec. G.1010 a ITU-T

2.8.1 Caracteristici ale aplicațiilor audio și video
Cerințe QoS pentru VoIP
Telefonia este un serviciu de comunicații vocale bidirecționale. De menționat că urechea
umană este foarte sensibilă la variația reținerii.
Traficul de voce impune următoarele cerințe QoS:
 tratarea prioritară a pachetelor;
 rata pierderilor de pachete ≤ 1%;
 reținerea pachetelor „capăt-la-capăt” ≤ 150 ms;
 variația medie (jitter) a reținerii pachetelor ≤ 30 ms;
 lățimea de bandă garantată necesară 21-320 Kbps, în funcție schema de codare,
dimensiunea antetelor pachetelor ș.a.
Cerințe QoS pentru video
Traficul video poate fi:
 video interactiv (videoconferință, videotelefonie) – este bidirecțional;
 video flux denumit și video streaming (de exemplu, TV IP) – este unidirecțional;
Cerințele QoS pentru video interactiv sunt:
 rata pierderilor de pachete ≤ 1%;
 reținerea pachetelor „capăt-la-capăt” ≤ 150 ms;
 variația medie (jitter) a reținerii pachetelor ≤ 30 ms;

9
  lățimea de bandă garantată necesară pentru prioritate minimă se determină de
dimensiunea sesiunii de videoconferință plus 20%. De exemplu, pentru o sesiune cu 384
Kbps se cere o bandă de 400 Kbps.
Traficul de videoconferință include eșantioane de voce și video și folosește pachete de
dimensiune variabilă. De asemenea, rata de transmisie a pachetelor este una variabilă.
Cerințele QoS pentru video flux sunt mai joase comparativ cu cele pentru video interactiv,
deoarece acesta este mai puțin sensibil la rețineri. În cazul în care video fluxul este realizat
pentru i-instruire (e-learning) sau este multiadresat (multicast), atunci se cere garantarea
serviciului.
Caracteristici ale aplicațiilor audio și video conform Rec. G.1010 a ITU-T

2.8.2 Caracteristici ale aplicațiilor de date

Cerințe QoS pentru traficul de date
Aplicațiile de date sunt foarte diverse. De aceea, în funcție de caracteristicile și, respectiv,
cerințele traficului de date, au fost definite patru clase distincte:
 Best Effort;
 Bulk Data;
 Transactional Data/Interactive Data;
 Mission-Critical Data.
Best Effort (Cel mai bun efort) este clasa implicită pentru traficul de date. Aplicațiile, traficul
de date al cărora se referă la această clasă, nu au cerințe deosebite privind reținerea. Totuși,
este necesar să se asigure pentru acesta o bandă suficientă. Se recomandă ca banda rezervată
pentru serviciile Best Effort să fie de cel puțin 25% din banda totală.
10
 Clasa Bulk Data (Date în vrac) este folosită pentru aplicațiile relativ non-interactive, mai puțin
sensibile la aruncarea de pachete, inclusiv: i-poșta, operații de copii de rezervă (backup),
sincronizarea bazelor de date și distribuția de conținut video. Pentru traficul Bulk Data se
garantează o bandă moderată, în funcție de necesități.
Clasa Transactional Data/Interactive Data (Date tranzacționale/Date interactive) este folosită
pentru aplicațiile de date tranzacționale de tip client-server și aplicațiile de mesagerie
interactive. Această clasă de trafic trebuie să fie asigurată cu o bandă adecvată, pentru a
suporta interoperabilitatea.
Clasa Mission-Critical Data (Date critice-misiune) este folosită pentru aplicațiile de date
tranzacționale de cea mai mare prioritate/ importanță. Acestei clase de trafic trebuie să-i fie
garantată o bandă adecvată, pentru a suporta interactivitatea.
Caracteristici aplicații de date conform Rec. G.1010 a ITU-T

2.8.3 Cerințe QoS pentru Planul de control și trafic Scavinger

Cerințe QoS pentru Planul de control
La clasa Planului de control se referă traficul de rutare și traficul de gestiune a rețelei.
Acestea trebuie tratate ca trafic cu cerințe critice QoS, pentru a asigura operarea corectă a
11
rețelei. În acest scop se folosesc clase de serviciu dedicate: CS6 (CS - Class of Service) - pentru
traficul de rutare IP și CS2 - pentru traficul de gestiune a rețelei. Ambele tipuri de trafic sunt
protejate explicit prin garantarea unei benzi minime necesare.
Cerințe QoS pentru trafic Scavinger
Clasa Scavinger este serviciu inferior celui Best Effort în ce privește cerințele QoS. Acesta
este folosit, de obicei, pentru aplicațiile de divertisment (jocuri, video de divertisment, etc.).
Aplicațiile în cauză au o importanță, cel mult, foarte redusă.
Marcarea pachetelor de clasa Scavinger poate fi folosită pentru a distinge traficul non-în-
profil/anormal de cel în-profil/normal.
Traficul Scavinger are asociată o bandă minimă. Banda este accesibilă doar dacă nu există
congestie. Este posibilă folosirea benzii neutilizate în rețea la un moment dat.
2.8.4 Cerințe-categorii QoS conform ITU-T
În Rec. G.1010 a ITU-T sunt distinse opt categorii de servicii de rețea, serviciile din cadrul
fiecăreia din care sunt apropiate după cerințele QoS: voce și video conversațională; mesageria
voce/video; audio/video flux; fax; comandă control; tranzacții electronice (i-comerț, acces i-
poștă, etc.); măsurări, descărcări (FTP, imagini, etc.); de fundal (Usenet ș.a.).

Cerințe QoS

12
Cerințe QoS → model pentru categorii QoS

2.9 Operarea generală a QoS

13