Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eugen Borcoci
Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Facultatea Electronica, Telecommunicatii si Informatiei
Eugen.Borcoci@elcom.pub.ro
Slide 1
Cuprins
Anexe
Slide 2
Cuprins
Slide 3
Cuprins
3. Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 4
Cuprins
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
• Principalele functiuni algoritmi si mecanisme elementare necesare
pentru controlul fluxurilor media din punct de vedere al diferentierii
serviciilor si rezervarii de resurse
• Clasificarea traficului
• Functii de "policing", masurare si marcare
• Mecansime de modelare a traficului
• Manevrarea cozilor multiple si managementul de memorie
• Planificarea extragerii pachetelor
• Controlul admisiei, rezervarea de resurse, rutarea cu constrangeri.
5.Arhitecturi orientate QoS
• Arhitecturi care integreaza in sisteme cu facilitati “capat la capat”
elementele dezvoltate in capitolul 4
• Servicii "best effort“
• Servicii diferentiate, Servicii integrate
• Servicii cu provizionare a resurselor si garantii de calitate
• Sisteme multi-domeniu si managementul QoS.
• Aspecte specifice pentru tehnologii "wireless" si mobilitate.
Slide 5
Cuprins
6.Protocoale de control al transportului si semnalizari pentru
fluxuri multimedia
• Principiile si specificarea principalelor protocoale pentru controlul
sesiunilor media si al calitatii serviciilor
• Protocolul RSVP
• Tehnologii MPLS folosite pentru transportul fluxurilor cu garantii de calitate
• Protocolul SIP
• Protocoale pentru transport in timp real (RTP, RTCP)
• Protocoale de semnalizare in VoD.
• Utilizarea HTTP in aplicatii media
• Exemple din VOIP, VoD, Video streaming, IPTV
Slide 6
Cuprins
Slide 7
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.1 Introducere
1.2 Nivele functionale
1.3 Modelul de referinţă OSI –sumar
1.4 Arhitectura TCP/IP
1.5 Tehnologia MPLS
Slide 8
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Principii
Standardizare : ITU-T, 3GPP, TISPAN, IETF, ETSI, IEEE
Origine: Telecom , s-au def. mai multe plane arhitecturale
IETF (TCP/IP- Internet) stiva originala mono-plan
Azi: se recunoaste utilitatea stivelor multiplan
Motive:
Retelele reale executa
transferul datelor utilizatorului
resursele retelei trebuie controlate (rute, link-uri, buffere, etc.)
• pe termen scurt; pe termen mediu-lung
• serviciile de conectivitate si de nivel inalt trebuie controlate pe
termen scurt si lung
Exemple de arh. Multi-plan (DPl + CPl + MPl):
ITU-T: ISDN, BISDN, NGN
ETSI, 3GPP, TISPAN: GSM(2G), 3G IMS
IEEE: WiMax, 3GPP-LTE
motivatie: filozofia de conceptie telecom a privit de la bun inceput in mod
separat datele utilizatorului (voce, video, audio) in raport cu informatia de
control si mng. (semnalizari, rutare, etc.)
Slide 10
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Flux de control
Plan Management
Plan Date
Plan Control
Control Resurse
Inter si Intra domeniu
Strat Transport
Inter-domeniu
Mng. de Res. si trafic
Acces si “Core”
Intra-domeniu
Mng. de Res. si trafic
Acces si “Core”
Slide 12
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6. Arhitecturi cu plane multiple
Service Plane
Inter-domain
manager
Management Plane
Control Plane
Data Plane
CC ANP NP SP CP/CS
Slide 13
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Elemente de semnalizare
Semnalizari : transporta cerinte functionale si/sau de performanta ale
aplicatiilor si sau retelelor; rezerva si aloca resurse in retea; descoperire rute;
mesaje de control in general; sgn. legate de necesitati QoS
Clasificarea semnalizarilor- criiterii :
Dupa locul de amplasare al informatiilor de semnalizare
in_band (in banda) sau out_of_ band (in afara benzii)
Dupa raportul dintre canalul de semnalizare si calea de date (aceasta este
valabila doar pentru out_of_band)
path-coupled (cuplate cu calea de date) sau decoupled ( pe canale logice
separate)
Dupa asocierea semnalizarilor cu fluxurile logice de date
- pe canal individual sau pe canal comun ( common channel)
Exista si semnalizari ne-asociate cu fluxurile de date, schimbate intre
managerii de retea sau servcii pentru gestuiune de resurse, descoperire de
vecini, coordonare, SLA, etc.
Slide 14
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Elemente de semnalizare
Exemple:
in banda :
informatii de control in pachete TCP, IP, MPLS
semnalizari DTMF in retele telefonice, etc.
in afara benzii :
“path coupled” : RSVP ( protocol pentru rezevare de resurse in TCP/IP)
“path decoupled” SS7- in ISDN, GSM- pe canal comun
Slide 15
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
( English)
Next Generation Networks (> 2000)
Standardization Players
ATIS NGN FG: Alliance for Telecommunication Industry Solutions, Next Generation
Networks Focus Group - USA
Slide 16
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Next Generation Networks
NGN
packet-based network (IP based)
able to provide Telecommunication multiple services
able to make use of multiple broadband,
QoS-enabled transport technologies
service-related functions are independent from underlying transport-related
technologies.
enables unfettered access for users to networks and to competing service
providers and/or services of their choice.
supports generalized mobility which will allow consistent and ubiquitous
provision of services to users.
Slide 17
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Next Generation Networks
Slide 18
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Next Generation Networks
NGN characteristics
NGN: new telecommunications network for broadband fixed access
• facilitates convergence of networks and services
• enables different business models across access, core network and service domains
• it is an IP based network
• IETF Session Initiation Protocol (SIP) will be used for call & session control
•3GPP release 6 (2004) IMS will be the base for NGN IP Multimedia Subsystem
• enables any IP access to Operator IMS; from
Mobile domain
Home domain
Enterprise domain
• enables service mobility
• enables interworking towards circuit switched networks
• maintains Service Operator control for IMS signaling & media traffic
Slide 19
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Next Generation Networks
Fig. 1-3 NGN generic – simplified architecture
Management
SCN Applications and Plane
Service Level
Control
Plane
Transport Level
INTERNET User (Data)
Plane
Slide 20
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Next Generation Networks
oThe NGN functions are divided into
Fig. 1-4 NGN –layered functional architecture
service and transport strata according to
Recommendation Y.2011.
oEnd-user functions are connected to the
NGN by the user-to-network interface
(UNI),
oOther networks are interconnected
through the network-to-network
interface (NNI).
Clear identification of the UNI and
NNI is important to accommodate a
wide variety of off-the-shelf
customer equipment while
maintaining business boundaries
and demarcation points in the NGN
environment.
oThe application-to-network interface
(ANI) forms a boundary with respect to
third-party application providers.
Slide 21
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Examples (english)
Long Term evolution Architecture ( LTE/4G)
Evolution: GSM UMTS Earlier 3GPP LTE
LT E started as a project in 2004 by telecom body (3GPP).
SAE (System Architecture Evolution) is the corresponding evolution of the
GPRS/3G packet core network evolution.
The term LTE is typically used to represent both LTE and SAE
Why LTE?? : A rapid increase of mobile data usage and emergence of new
applications such as MMOG (Multimedia Online Gaming), mobile TV, Web
2.0, streaming contents 3GPP worked on the LTE for 4G mobile.
Slide 22
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Examples (english)
Long Term evolution Architecture ( LTE/4G)
High level architecture
Three main components:
User Equipment (UE).
Evolved UMTS Terrestrial Radio Access Network (E-UTRAN).
Evolved Packet Core (EPC).
• EPC communicates with packet data networks in the outside world such as
the internet, private corporate networks or the IP multimedia subsystem.
The interfaces : Uu, S1 and SGi
Slide 23
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Examples (english)
Long Term evolution Architecture ( LTE/4G)
Fig. 1-5 Layered architecture ( L1, L2)
Mgmt
Pl
Slide 24
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
(english)
Software Defined Network (SDN) Basic Architecture
Slide 25
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Control
API
Plane
Control Network OS
Network Services Layer
( decoupled control logic)
Infrastructure Layer
Abstraction layer
Network Data
Network …
Element Plane
Element Flow Table
Switch
Slide 26
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
SDN Basic Architecture (cont’d)
Control Plane
Control Applications/Program
• operates on view of network :
• performs different functions ( routing, traffic engineering, QoS, security, etc.)
• Input: global network view (graph/database)
• Output: configuration of each network device
• Control program is not a distributed system
• Abstraction hides details of distributed state
Network OS: distributed system that creates a consistent, global and up-to-date
network view
• In SDN it runs can on controllers ( servers) in the network
• It creates the “lower layer” of the Control Plane
• Examples: NOX, ONIX, Trema, Beacon, Maestro, …
Slide 27
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
SDN ( cont’d)
Advantages
Centralization allows:
To alter network behavior in real-time and faster deploy new applications and network services
(hours, days not weeks or months as today).
flexibility to configure, manage, secure, and optimize network resources via dynamic, automated
SDN programs ( not waiting for vendors) .
APIs facilitate implementation of:
common network services: routing, multicast, security, access control, bandwidth management,
QoS, traffic engineering, processor and storage optimization, energy usage
policy management, custom tailored to meet business objectives
Easy to define and enforce consistent policies across both wired and wireless connections on
a campus
SDN control and applications layers, business apps can operate on an abstraction of the network,
leveraging network services and capabilities without being tied to the details of their implementation
Manage the entire network : intelligent orchestration and provisioning systems
Slide 28
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
SDN (cont’d)
Problems/drawbacks/open issues
Centralization
(single point of failures)- reliability
Real time capability of network control
horizontal and vertical scalability
backward compatibility
security
Manufacturers/operator resiliency
etc.
Slide 29
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
(English)
Network Function Virtualisation (NFV) – summary
NFV –objectives
reduce the time to market of new services
improve network service provisioning flexibility.
NFV decouples the SW implementation of network functions (NF) from the
underlying HW by using virtualisation technologies and current off-the-shelf
(COTS) programmable HW (general-purpose servers, storage, software switches)
Improve the flexibility in assigning VNFs to HW : a better vertical and horizontal
system scalability
Decoupling the networking functionalities from location (flexibility, dynamiciy)
Network-related functions, e.g.:
network load balancing, network address translation (NAT), firewalling, intrusion
detection domain name service, caching, base station functions, etc., can be
implemented in software and deployed on general purpose servers
Virtual Network Functions (VNF) – basic elements
VNF will cooperate with traditional Physical Network Functions (PNF)
The main actor involved in NFV specs development : ETSI NFV Group Global (operators-initiated)
ETSI Industry Specification Group (ISG): 200 members (2014) including 28 Tier-1 carriers (and
mobile operators), service providers, cable industry entities
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 30
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
(English)
Network Function Virtualisation (NFV) – summary (cont’d)
ETSI has defined the NFV framework as totality of all entities, reference points (RP),
information models and other constructs defined by the specs (ETSI ISG NFV).
The SW and HW are decoupled: a network element is no longer a collection of integrated
HW+SW modules; they may evolve independenly
Functional Blocks (FB)
A Network Function (NF) is defined as an FB within a network infrastructure having
well-defined external I/Fs
well-defined functional behaviour (today a NF is often a network node or physical
appliance).
NFV separates NFs from the HW they run on, by using virtual HW abstraction
This allows to reassign and share the infrastructure resources. The HW and SW
can perform different functions at various times
The HW resources are already in place and installed at some Network Function
Virtualisation Infrastructure (NFVI) – Points of Presence (PoPs)
the actual NF software instantiation can be automated
A Network Point of Presence (N-PoP) is a location where a NF is implemented as either
a PNF or a VNF
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 31
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Hardware
Computing Storage Network
Resources
NFV Management
and Orchestration
Slide 32
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 33
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 34
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Network Function Virtualisation – ETSI- summary (cont’d)
NFV Use Cases (UC)
The NFVI supports multiple UCs and fields
Support for a multi-tenant infrastructure
NFV - using standard IT virtualisation it may support multiple use cases and fields of
application simultaneously
UC examples
Cloud –related : NFVI as a Service, VNF as a Service, Service Chains (VNF
Forwarding Graphs)
Mobility-related UCs: virtualisation of the Mobile Core Network and/or of the Mobile
Base Stations.
Content Delivery Networks
Virtualisation of the Home Environment and Virtualisation of the Fixed Access
Network Functions.
Slide 35
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Network Function Virtualisation – ETSI- summary (cont’d)
NFV Use Cases (UC)
Slide 36
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Network Function Virtualisation – ETSI- summary (cont’d)
NFV Use Cases (UC)
Slide 37
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Network Function Virtualisation – ETSI- summary (cont’d)
SDN versus NFV (Fig. 1-8)
SDN and NFV are complementary technologies
They can be used independently or in cooperation
SDN acts horizontally by separating architectural planes ( DPl --- CPl+MPl)
NFV acts vertically – by realizing through SW many functions that currently are
implemented through dedicated HW +SW
Consequences
Management SDN and NFV can be considered as
SDN : separation P lane “orthogonal”
DPl --- CPl, M Pl They can be used independently
Control
Plane However SDN and NFV can
cooperate (strong current trend)
Any SDN functional blocks (in
SW DPl or CPL/MPL) can be
realised as VNFs
NFV: m oves down the border
between SW /HW
User (Data)
( by virtu alisation)
SDN-type control can be used
Plane HW
in the NFV environment ( e.g.
to control the paths between
VNFs)
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 38
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 39
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 40
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 41
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 42
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 43
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
100 X in user data rate reaching a peak terminal data rate ≥ 10Gb/s
1/5 X in E2E latency reaching 5 ms for e.g. tactile Internet and radio link
latency reaching a target ≤ 1 ms, e.g. for Vehicle to Vehicle (V2V)
communication
Slide 44
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
See: A.Galis, 5G Architecture Viewpoints H2020 5G PPP Infrastructure Association July 2016, August
2017, https://5g-ppp.eu/white-papers/
Slide 45
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Source: Panwar N., Sharma S., Singh A. K. ,A Survey on 5G: The Next Generation of Mobile Communication’.
Accepted in Elsevier Physical Communication, 4 Nov 2015, http://arxiv.org/pdf/1511.01643v1.pdf
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 46
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 47
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
Slide 48
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Protocoale
adaugate la
Future Internet?
stiva initiala Complexitate/ (more intelligent networks)
Intelligenta E.g. Content aware networks
Concept clasic
T Retea T
Slide 49
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Concepte Content Aware Networking (CAN)/Network Aware Applications (NAA)
Abordarea traditionala
Modul in care informatia (continutul), este prelucrata la nivelele superioare este
total independent de modul de transport
Aceasta a dat posibilitatea
• dezvoltarii serviciilor de nivel inalt si aplicatiilor indpendent de
transport - > actori independenti pe piata comunicatiilor
• modularitatii arhitecturilor (separare puternica a straturilor)
Intrebare: pot fi servite mai bine fluxurile aplicatiilor ( inclusiv – media) daca se
introduce mai multa inteligenta in retea? ( dar totusi sa se pastreze o modularitate
suficienta)
CAN : ajustarea alocarii resurselor la nivel retea bazat pe informatii (limitate) asupra
naturii fluxurilor transportate- in particular tipul de continut) si prelucrari differentiate
privind modul de transport ( nota: neutralitatea retelei nu mai este totala)
Slide 50
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Concepte CAN/NAA (cont)
Avantaje:
Optimizarea transportului in functie de tipul continutului transferat
Optimizari la nivelul servcii/aplicatii pe baza unor informatii privind tipul de
transport
Probleme:
Se incalca partial conceptele arh. traditionale
Creste volumul de prelucrari in nodurile de retea (rutere)
Applications/Services
Applications/Services
(network awareness)
Transport/Network
Transport/Network (Content awareness)
Stiva CAN-NAA
Stiva traditionala
Slide 51
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Slide 52
1.Arhitecturi stratificate ale retelelor integrate
1.7 Dezvoltari arhitecturale recente
Exemplu:Concepte CCN (abordare revolutionara)
-Se propune o noua “talie subtire” in Internet: Application Applications:
browser chat,
-IP “chunks of named content” file stream:
Security
Content chunks
Strategy
P2P, ..
TCP, UDP, … UDP
IP Intra-domain routing:OSPF, ..
Inter-domain routing: BGP, ...
(placed here to show their
role)
Data link Any Layer 2
Slide 53
Cuprins
Slide 54
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Multimedia : continut informational ce combina si interactioneaza cu formate
multiple al datelor media, de ex. text, semnal vocal, audio, imagini, grafica,
animatie si cu posibile formate de documente.
Slide 55
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Impact asupra arhitecturilor si tehnologiilor:
cooperare intre tehnologii heterogene
infrastructure multi-domeniu care sa coopereze
QoS si QoE « Quality of Experience »
fara garantii (servicii “Over the Top” )
cu garantii
• de diferite nivele ( deterministe, statistice, ..)
• in mod flexibil/la cerere
Securitatea informatiei ( cofidentialitate, autenticitate, incredere, autorizare, DRM)
Scalabilitate pentru sisteme mari si comunitati largi ( ex. IPTV)
Flexibilitate pentru dezvoltarea de noi servicii
Noi paradigme de comunicatie :
P2P
servicii in “fascicul/pachet” “3-play, 4-play”- ( live sau la cerere)
comunitati foarte mari de utilizatori
retele sociale
Servicii - cloud
Infrastructuri de retea pentru distributie MM:
Private ( ale operatorilor telecom ) “proprietary” – “Wall gardened” – cu control strict pentru
QoS/sec. – dar costisitoare
Exemple: “Content Delivery Networks”, “IPTV networks”
Utilizarea infrastructurilor publice (OTT) (folosind acccesul uzual cu conectivitate IP Internet)
Deocamdata – in practica - fara garantii QoS
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 56
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Tendinte curente:
MM – dezvoltare continua ( servcii, aplicatii, distributie)
- invatamant la distanta AVC, VoIP, VoD/IPTV, servicii combinate, mesagerie ( text, audio,
voce, video),aplicatii de colaborare in grup, kiosks, divertisment, etc.
Nota: o aplicatie complexa poate folosi mai multe servicii de nivel inalt in aceeasi
sesiune: ex. VoIP + text + “streaming video” + FTP
Evolutia MM:
avantaj datorita tehnicilor de compresie/codare
TV analog si radio analogic digital
Rezolutie mai buna, interactivitate, imunitate la perturbatii mai buna
Internet bazat pe IP distributie MM in mediu comercial si rezidential
retele « core » - de regula –resurse suficiente ( nu neaparat) – FO
ultima/prima « mila » - retele de acces (AN) – probleme QoS, dar exista progrese
semnificative ,
ex. IEEE 802.11 : - 1, 2, 11, 54, 200 Mb/s – standarde succesive
IEEE 802.16, 4G/LTE
Slide 57
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Slide 58
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Componente functionale principale pentru aplicatii MM in retea
Generarea si compresia datelor ( codarea sursei) pentru sursele MM ( vocal, audio,
imagini, video)
diferite terminale trebuie sa poata decoda siruri de biti comprimate
de aceea: std. Int’l pentru compresie si interoperabilitate
Pachetizarea fluxurilor comprimate si transport prin retea
o a doua componenta majora relativa la QoS - include intarzierea, fluctuatia
acesteia, pierderile de pachete, gradul de asigurare a benzii
- evaluarea QoS: la nivelul aplicatiei sau la nivel retea ( necesar “mapping”)
- probleme in “last/first mile”: diferte tehnologii pentru ANs
diferite terminale cu capabilitati diferite
fixe/portabile/mobile
CPU, Mem., etc diferite
Problema de transport:
- integrarea fir/fara_fir, pentru tehnologii heterogene (in “wireless QoS se
degradeaza mai frecvent: inteferenta, zgomot, fading, reflexii multiple rata mai mare
de pierderi ( e.g rata de erori: FO—10-9, canal radio 10-4)
- au fost necesare mecanisme suplim. ptr QoS instalate in niv 1 -..apl.
Slide 59
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Modele comerciale (“business models”)
Definesc actorii ce coopereaza intr-un lant complex pentru oferirea de servicii MM
Functii, reponsabilitati
Inte actori se pot stabili contracte de servicii “Service Level Agreements – SLA”)
Static “off-line”
Dinamic – daca exista protocoale de negociere
Clienti/Utilizatori ( “Customers/Users”)
Client ( “Customer- C”)
Utilizator final ( “End User- EU”)
Furnizori de servicii ( “Providers”)
Furnizor de servicii de nivel inalt (“High Level) Service Providers (SP”)
Furnizor de servicii de conectivitate la nivel retea “IP Network Providers (NP)”
Furnizor de servicii de conectivitate la nivel fizic( Physical Connectivity Providers (PHYP - or
PHY Infrastructure Providers”)
Intermediari (“Resellers RS”)
Furnizori de continut (“Content Providers –CP”)
Recent: noi actori
Furnizor de servicii de conectivitate virtuala ( Virtual Network Provider – VNP)
Operator de retea virtuala (Virtual Network Operator – VNO)
Cloud Computing
Cloud Provider, Cloud Consumer, Cloud Carrier, Cloud auditor, Cloud Broker
Slide 60
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
1.6 Arhitecturi cu plane multiple
Figura 2-1 Exemplu de arhitectura multi-plan: sistem pentru distributie de fluxuri media .
Service Content
Provider Provider
SM&RM SM&RM
NP1 NP2
Content
Consumers
NP3 Content
Server
General objectives:
•to Offer high level services: Video on Demand (VoD), Streaming, E-learning, Multimedia distribution, IPTV
(basically uni-directional)
•over heterogeneous network technology and Over multiple independent domains
•to manage, in an integrated way the whole chain of protected content handling transport and delivery to
user terminals across heterogeneous networks, while offering QoS-enabled services
methods of QoS control:
oprovisioning (offline and online)
oadaptation of flows to network capabilities
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 61
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Modele comerciale (“business models”)
Sagetile indica interactiuni intre actori
Content
Provider
HIGH LEVEL
(HIGH LEVEL) SERVICE
RESELLER
SERVICE PROVIDER N
PROVIDER 1
.....
IP NETWORK IP NETWORK
CUSTOMER ..... PROVIDER M
PROVIDER 1
PHYSICAL PHYSICAL
USER
CONNECTIVITY ..... CONNECTIVITY
USER PROVIDER 1 PROVIDER P
USER
May be joined
PROVIDER/
within the same
OPERATOR 1
entity
Figura 2-2 Exemplu: Model comercial generic pentru servicii media oferite cu transport peste retele IP
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 62
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Modele comerciale (“business models”)
- numerotarea indica secventa temporala a actiunilor avand ca scop final constructia
unei conducte logice cu garantii de QoS
SERVICE 1 CONTENT
PROVIDER M ANAGER
3.n
3.1 3.2
3.1
5
3.2 … 3.n 2
IP NETWORK
IP NETWORK PROVIDER N
PROVIDER N 6 Data
CONTENT
SERVER
CUSTOM ER PHYSICAL
PHYSICAL
CONNECTIVITY CONNECTIVITY
…
PROVIDER
PROVIDER CONTENT
PROVIDER
USER PROVIDER
PROVIDER
Slide 63
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.1 Communicatii multimedia in retea
Adaptarea fluxurilor MM (reglajul benzii asociate) : la sursa, sau in nodurile de
retea
Continutul MM in aplicatiile MM in retea : inter-operabil; mng trebuie sa fie
simplu si flexibil, continut MM standardizat si capabil de adaptare; DRM
trebuie asigurat in sistem
Caracteristici ale distributiei de continut MM:
mod controlat ; 1-la-1 sau multicast/anycast; “Live” sau la cerere; pe
support al diferitelor ANs
Slide 64
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Exista o gama larga de aplicatii : muzica descarcata pe terminal ( fix/mobil), IPTV,
mobile TV, AVC, VoIP, VoD, invatamant la dfistanta ( set complex de aplicatii A/V si de
date), simulari distribuite, jocuri, etc.
Descarcare de fisiere si “streaming” – comunicatie r.t unidirectionala
“Basic Download” (“download-and-play client”)
Applicatiile de “downloading”, conventionale sunt asemanatoare cu FTP
Ex. Download :MP3, fisier video prin BitTorrent, podcast ( “pull” technology: un site
WEB este explorat periodic pentru a gasi continut MM nou)
Caracteristici:
Avantaje
robustete nativa ( protocoale de nivel inalt pot recupera erorile)
caracter n.r.t ( nu sunt deci probleme de QoS)
singura cerinta este corectitudinea info- asigurata de catre protocoale de nivel inalt
(e.g. TCP)
aplicatiile “download” sunt adaptate la comportamentul “best effort” al niv. IP.
aplicabile modelului C-S sau P2P
fisierul este memorat si refolosit
pot fi folosite Servere standard
Dezavantaje/probleme
Nu pot fi folosite in aplicatii t.r
necesar: buffer mare de mem.( ex. Pentru info video codata MPEG-4)
timp mare pentru”download” (pentru a memora complet fiserul)
flexib. limitata pentru utilizatori, operatori, proiectanti de aplicatii.
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 65
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Aplicatii in mod flux (Legacy streaming)
Alternativa la “downloading”
Mod de lucru:
separarea sirului de biti in segmente “chunks” ( pachete)
pachetele sunt transmise continuu dar independent unele de altele
(periodic)
model de comunicatie: sincrona, adica Tx si Rx sunt simultan active
Avantaje:
rec. poate decoda imediat si reda (“play”) fluxul
intarziere mica observata de utilizator
flexibilitate mare ( difuzare, potrivit pentru timp real/live sau VoD,
comunicatie de grup (multicast)
necesar de memorie: redus
Dezavantaje/probleme:
limite de timp ferme “hard deadline” (pentru receptia pachetelor)
sensitivitate la QoS: gradul de asigurare a benzii, intarziere, fluctuatia
acesteia, pierderi
constrangeri dure pentru transport, uneori greu de satisfacut – in special
in “wireless”
necesita media-servere specializate (cost mai mare)
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 66
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Mod flux (streaming) la cerere sau cu difuzare (broadcast)
Clasificare MM dupa criteriul “E2E delay tolerance”
Interactive audio si VoIP < 200 ms E2E delay
Live broadcast (non-interactive, ex. Internet radio) < ~secunde - E2E delay
Streaming media on demand (interactivitate moderata < ~2-3 s)
Aceste clase au caracteristici f. diferite d.p.d.v. BDLJ (“bandwidth, delay, jitter and loss”)
Pentru aplicatii ce necesita intarziere mica dar au debit binar redus (ex. VoIP) – se pot
aplica doar metode de crestere a rezilientei la erori – fara feedback pe canalul de trs.
Pentru aplicatii ce admit intarzieri mari dar au banda mare - se poate utiliza un set
complet de tehnici de recuperare dupa erori ( FEC, retransmisie)
Codificarea
online- pentru aplicatii r.t. sau “live”
offline- pentru streaming sau VoD
“Online encoding” avantaje/probleme:
canalul de comunicatie poate fi monitorizat iar codarea poate fi adaptiva (avantaj)
caracter de timp real ( constituie o problema)
Slide 67
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Evolutions (summary-English)
Legacy Streaming vs. Progressive Download vs. HTTP Streaming
Examples of Applications:
Adobe’s Flash Media Service,
Microsoft’s Windows Media Service,
Apple’s Quicktime, or
RealNetworks’ Helix Service
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 68
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Evolutions (summary-English)
Legacy Streaming vs. Progressive Download vs. HTTP Streaming
Hypertext Transfer Protocol (HTTP) short overview
HTTP is used to deliver data (HTML files, image files, query results, etc.) on the World
Wide Web (i.e. internet) since 1990
largely used standard
today it is used for many purposes as well using extensions of its request methods,
error codes, and headers
Slide 69
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
HTTP-short overview (cont’d)
Basic HTTP Features
Connectionless:
Basic functioning HTTP/1.0 :
• The HTTP client, i.e., a browser initiates a HTTP request
• after a request is made, the client disconnects from the server and waits for a
response
• server processes the request and re-establishes the connection with the client
to send a response back
media independent:
any type of data can be sent by HTTP as long as both the client and the server
know how to handle the data content.
It is required for the client as well as the server to specify the content type using
appropriate Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME)-type.
stateless:
is connectionless and it is a direct result of HTTP being a stateless protocol
The server and client are aware of each other only during a current request
• Afterwards, both of them forget about each other
Due to this nature of the protocol, neither the client nor the browser can retain
information between different requests across the web pages.
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 70
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
HTTP-short overview (cont’d)
Basic HTTP Features
Multipurpose Internet Mail Extensions (MIME) Internet std. that extends the format of
email to support:
Text in character sets other than ASCII
Non-text attachments: audio, video, images, application programs etc.
Message bodies with multiple parts
Header information in non-ASCII character sets
Virtually all human-written Internet email and a large proportion of automated email is
transmitted via SMTP in MIME format
MIME RFCs : RFC 2045, 2046, 2047, 4288, 4289 ,2049; with the integration with SMTP
email specified in detail in RFC 1521 and RFC 1522.
MIME extended usage
the content types defined by MIME stds are useful for HTTP for the WWW
Servers insert the MIME header at the beginning of any Web transmission
Clients use this content type or media type header to select an appropriate viewer application for
the type of data the header indicates
Some of these viewers are built into the Web client or browser (for example, almost all browsers
come with GIF and JPEG-compressed image viewers as well as the ability to handle HTML files).
Slide 71
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
HTTP-short overview (cont’d)
Basic HTTP Features
Slide 72
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
HTTP-short overview (cont’d)
HTTP definition presumes an underlying and reliable transport layer protocol, and
TCP is commonly used
But it can be adapted to use unreliable protocols such as the UDP
Example: in HTTPU and Simple Service Discovery Protocol (SSDP).
HTTP resources are identified and located on the network by Uniform Resource
Locators (URLs), using the Uniform Resource Identifiers (URI's) schemes http and
https.
URIs and hyperlinks in HTML documents form inter-linked hypertext documents
The most common form of URI is the URL frequently referred to informally as a web
address
HTTP/1.1 is a revision of the original HTTP (HTTP/1.0).
HTTP/1.0 – inefficiency : a separate connection to the same server is made for every
resource request (establishment of TCP connections -considerable overhead)
HTTP/1.1
It can reuse a connection multiple times to download images, scripts, stylesheets
(expresses the presentation of structured documents), etc. after the page has been
delivered.
HTTP/1.1 communications have less latency
Many RFCs exist for HTTP
HTTP/2 was published as RFC 7540 in May 2015.
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 73
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
HTTP-short overview (cont’d)
HTTPS (also called HTTP over TLS, HTTP over SSL
and HTTP Secure) is a HTTP extension protocol for
secure communication
HTTPS consists of communication over HTTP
within a connection encrypted by Transport
Layer Security, or its predecessor, Secure
Sockets Layer.
HTTPS: authentication of the visited website
and protection of the privacy and integrity of the
exchanged data.
Because HTTPS piggybacks HTTP entirely on
top of TLS, the entirety of the underlying HTTP
protocol can be encrypted
This includes the request URL (which
particular web page was requested), query Fig. 2-5 SSL/TLS Layer between
parameters, headers, and cookies (which HTTP and TCP
often contain identity information about the
user).
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 74
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Evolutions (summary-English)
Legacy Streaming vs. Progressive Download vs. HTTP Streaming
HTTP –based progressive download.
utilizes the common HTTP protocol to send files, but is not true streaming
HTTP is used by all Web servers (such as Microsoft® Internet Information Server)
an usual Web browser such as Internet Explorer or…. is typically used to access
web sites hosted on the server.
the entire media file is downloaded, but allows the client to begin displaying the
content as it is received ( after filling reasonably a buffer)
typically, the file is sent faster than the client is consuming the content, thus a
progressively larger buffer should be created
The same technology can be used for distributing media files containing video and
audio.
Examples : Windows Media Player or Real Player
Slide 75
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Evolutions (summary-English)
Legacy Streaming vs. Progressive Download vs. HTTP Streaming
Slide 76
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Evolutions (summary-English)
Cons/problems
Need to encode multiple bit rates
Generally requires an updated or new player
Need a special streaming server
Often requires updated security and authentication
Live events generally require hardware based encoding
Slide 77
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Evolutions (summary-English)
Progressive Download
Pros
Uses any HTTP server to send content
Leverages (substantial) efficiencies from any HTTP cache infrastructure
(scalability and cost)
Accelerated start can greatly reduce video startup times (due to buffer)
Minimal training for support and implementation
File can be downloaded while viewed for later file-sharing
Cons
Requires a buffer be filled prior to playback (can be offset with accelerated start)
Playback bit rate is set at start (unless proprietary solution is used)
Poor for live events (unless proprietary solution is used)
Slide 78
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Evolutions (summary-English)
Cons
Need to encode multiple bit rates
Generally requires an updated or new player
Often requires updated security and authentication
Live events generally require hardware based encoding
Slide 79
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Moduri de comunicatie
Multicast:
problema managementului de grup ( inregistrare, aduagare /eliminare membri,
dinamica grupului in timpul sesiunii, drepturi ale participantilor, etc.)
QoS – f. important in comunicatiile interactive
Group members
Multicast Multicast
Multicast
Broadcast panel Symmetric
unicast 1 - to - n
1-to-m conference
n<=m
Slide 80
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Influenta retelei de acces (AN) asupra communicatiei
(AN) (cu/fara fir) constituie “first/last mile” intr-un lant MM de tip E2E
QoS – influentat semnificativ de catre caracteristicile AN ( control/mgmt. de resurse)
Azi- necesal b. larga pentru multe comunicatii MM
Table cu caracteristici tipice de AN
Last mile -Connectivity Services/Networks
Acronym/Std Full name Data rates
Slide 81
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Slide 82
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.2.Caracteristici ale aplicatiilor MM
Current multimedia delivery techniques across managed and unmanaged IP networks (Fig.2-7)
Source: A.Blair et.al., “A Unified Architecture for Video Delivery Over the Internet”
https://www.researchgate.net/publication/277982749
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 83
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.3. Exemple de aplicatii/servicii MM POTS
VoIP POTS
Exemple of infrastructuri capabile de a
transporta fluxuri VOIP VoIP
Slide 84
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.3. Exemple de aplicatii/servicii MM
IPTV
Slide 85
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.3. Exemple de aplicatii/servicii MM
Video on Demand (VoD)
Componente:
Appl. Server, Client Video Server
Farm
Application Server
Client
5 2 Core Network
Client Client
1
Slide 86
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Source: C.Timmerer, “Over the Top Content Delivery: State of the Art and Challenges Ahead”,
2015, http://www.slideshare.net/christian.timmerer
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 87
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Slide 88
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Different representations
of the same chunk
Source: C. Timmerer and C. Griwodz, “Dynamic adaptive streaming over HTTP: from content
creation to consumption”, Proc.of the 20th ACM Int’l Conf.on Multimedia (MM '12), Nara, Japan,
Oct./Nov. 2012.
Examples of Adaptive Bit Rate Streaming technologies
Dynamic Adaptive Streaming over HTTP (DASH)
Apple HTTP Live Streaming (HLS)
Microsoft Individualized-Integrated Book (IIB) Smooth Streaming
Adobe HTTP Dynamic Streaming
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 89
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Source: C.Timmerer, “Over the Top Content Delivery: State of the Art and Challenges Ahead”,
2015, http://www.slideshare.net/christian.timmerer
Slide 90
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
If network capacity
• is underestimated, the user will receive the video with lower
quality, even though the current network condition allows a higher
quality of video to be delivered
• is overestimated the player picks a video bit rate greater than
network capacity video plays back faster than downloaded rate
video buffer depletion video pauses
Slide 91
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Source: T.Lohmar et al., "Delivering content with LTE Broadcast", Ericsson Review, Feb. 2013
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 92
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Serverele “Edge” –plasate strategic -> scade sarcina pe link-uri; se reduce sarcina
de transport a retelei prin distributia geografica optima serverelor
Capacitatea agregata a serverelor este - de regula- mai mare decat capacitatea
retelei “backbone” -> cresterea numarului de utilizatori concurenti
CDN redirecteaza cererile (traficul) catre diverse servere “edge” cu scopurile:
optimizarea capacitatii per client – individual sau de grup
Mecanisme auxiliare
• se furnizeaza imagini asupra sarcinii de t.r.
• statistici
• evidentierea regiunilor active
• rapoarte despre situatia utilizatorilor
Slide 93
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Productivitatea TCP -> impact asupra pierderilor, latentei, etc. -> CDN trebuie
sa aplice algoritmi inteligenti de plasare a serverelor in apropierea grupurilor
relevante de utilizatori
CDN
ofera fiabilitate; pot livra continut HD cu QoS ridicat
pot furniza info asupra gradului de utilizare al obiectelor media - aceste info
servesc la redistribuirea continutului in servere “edge”
Slide 94
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
Content/services provided by a CDN ( English)
Source: Al-M.K. Pathan and R. Buyya, A Taxonomy and Survey of Content Delivery Networks, Grid Computing and
Distributed Systems (GRIDS) Laboratory ( Fig. 2-16)
Slide 95
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
CDN Arhitecture ( English)
Content delivery functional components
Origin server
A set of edge servers (surrogates) to replicate content
Request-routing component
• It will direct user requests to edge servers
• Interact with the distribution component to keep an up-to-date
view of content
Content distribution component
• Moves content from the origin to edge servers and ensures
consistency
Accounting component
• Maintains logs of client accesses and records usage of the
servers and media objects
• Assists in traffic reporting and usage-based billing
Slide 96
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
CDN Architecture (Fig. 2-17)( English)
Slide 97
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
CDN Architecture – variant for VoD (Fig. 2-18) ( English)
Source: DVEO: Introduction to CDN and VOD Principles Overview (Rev 1.7)
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 98
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
CDN Architecture – variant for VoD ( English)
Servers:
Origin Server
Very large capacity storage server ; the source content is placed here
It houses the VOD Media Library and is the repository of the primary
copy of all available content, or media assets
An external content management system
• controls what content is stored in the library
• makes the content metadata available to video service operator
head-end systems, such as middleware and electronic program
guide (EPG) servers, for presentation to the users.
Slide 99
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
CDN Architecture – variant for VoD ( English)
Servers:
Regional Cache Server
Large capacity, distributed proxy caches are placed in the regional layer for
delivering often-requested ("popular") downstream content from cache, to
reduce the load on the central site
Content is pulled reactively from the origin server in response to user
requests, or proactively as determined by policy
Content is delivered downstream on request
Redundant servers can be configured depending on downstream load and
available bandwidth from the central library
Edge Streamers
Medium-capacity, high-bandwidth caching edge streamers deliver popular
content from cache to the UDP last mile delivery components with precise
timing and user playback control
Content is pulled reactively from the origin or regional cache server in
response to user requests, or proactively as determined by policy
Content is delivered to the users under VOD back office control.
In the case of content requested infrequently, it is streamed through to the end
clients without caching.
Slide 100
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
CDN Architecture – variant for VoD ( English)
VOD Service Models
Multiple copies of a program are broadcast at short time intervals (typically 10–20
minutes) providing convenience for viewers, who can watch the program without
needing to tune in at a scheduled point in time
This type of service is bandwidth intensive and is generally provided only by large
operators with a great deal of network capacity
Slide 101
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN Architecture – variant for VoD ( English)
VOD Service Models
Push VOD
is a technique used
by a number of broadcasters on systems that lack two-way
connectivity to provide true VOD,
and by broadcasters wishing to optimize their video streaming
infrastructure by pre-loading the most popular content on the
consumer device, typically a personal video recorder (PVR).
The PVR will be used to store a selection of content, often transmitted in
spare network capacity overnight or all day long at low bandwidth
Users can watch the downloaded content at the time they desire,
immediately and without any buffering issue
Slide 102
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
CDN Architecture – variant for VoD ( English)
VOD Service Models
IVOD (Interactive VOD)
is the standard version of VOD services where consumers have the following
features at their disposal: play/resume, stop, pause, jump forward, ….
Slide 103
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
Global CDN Arhitecture example (Fig. 2-19) (English)
Source: Al-M.K. Pathan and R. Buyya, A Taxonomy and Survey of Content Delivery Networks,
Grid Computing and Distributed Systems (GRIDS) Laboratory
Slide 104
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
CDN
Examples: ( English)
“Free CDNs”:
Coral CDN,coBlitz (a subproject of CoDeeN), FreeCast, MediaBlog, PeerCast
PPLive, PPStream, QQLive
“Commercial CDNs”:
Akamai Technologies, Amazon CloudFront, CacheFly, CDNetworks
(PantherExpress), Chinacache, Cotendo, EdgeCast Networks, Highwinds
Network Group, Internap, Level 3 Communications, Limelight Networks, PEER 1,
Windows Azure
Slide 105
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
AKAMAI access
1. User enters “www.xyz.com”
2. Browser requests IP address for www.xyz.com
3. DNS returns IP address
4. Browser requests HTML
5. CP web server returns page with Akamaized
URLs
6. Browser obtains IP address of optimal Akamai
server for embedded objects
7. Browser obtains objects from optimal Akamai
server
Slide 106
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.3. Exemple de aplicatii/servicii MM ( English)
Caching in cellular networks – example (Fig. 2-21)
Typical and generalized mobile network architectures: a) typical UMTS and LTE network
infrastructure; b) general mobile network incorporating caching at different layers.
Source: Xiaofei Wang, , et.al., “Cache in the Air: Exploiting Content Caching and Delivery Techniques for 5G
Systems”, IEEE Communications Magazine , February 2014
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 107
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2.3. Exemple de aplicatii/servicii MM
Caching in cellular networks – example
Where to cache?:
In the evolved packet core (EPC)
EPC consists of (among many other nodes)
the serving gateway (S-GW),
packet data network gateway (P-GW),
mobility management entity (MME) in LTE networks
Slide 108
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Slide 109
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
2
Content
Measurements
source 1
3
5a
Probing 4
5b
End User
Network
Content
source 2
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 110
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Slide 111
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Multi-objective optimization problems (Fig. 2-23)
Graphical illustration of the design space and Pareto front
Example: x = (server, path); n= 2, x ∈ Z2
The paths and servers are identified through some positive integer indexes
f(x) = (F1, F2) = (srv_load, Busy_path bandwidth), m= 2
“Tools” :
Multi-criteria Decision Algorithms (MCDA) ,
Evolutionary Multi-criteria Optimization Algorithms (EMOA)
Slide 112
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
However, media corporations including CBS, the BBC, Vevo, Hulu, and other
organisations offer some material via YouTube (as part of the YouTube
partnership program)
Unregistered users can watch videos, and registered users can upload
videos to their channels
Slide 113
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Example of a media distribution system : YouTube ( summary)
Technology details : WebM, H.264/MPEG-4 AVC, and Adobe Flash Video
WebM is an open, royalty-free, media file format designed for the web
It defines the file container structure, video and audio formats.
WebM files consist of video streams compressed with the VP8 or VP9 video
codecs and audio streams compressed with the Vorbis or Opus audio codecs
The emergence of the Alliance for Open Media, and its support for the
ongoing development of the successor AV1, of which Google is a part, led to
growing interest in the format.
Slide 114
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Example of a media distribution system : YouTube ( summary)
Technology details : WebM, H.264/MPEG-4 AVC, and Adobe Flash Video
Advanced Video Coding (AVC), also referred to as H.264 or MPEG-4 Part 10,
AVC, is a video compression standard based on block-oriented, motion-
compensated integer-DCT coding
It is the most used format for the recording, compression, and distribution of
video content, used by 91% of video industry developers (2019)
It supports resolutions up to and including 8K UHD
• 8K UHD (7680 × 4320) is the highest resolution defined in the Rec. 2020
UHDTV standard
High Efficiency Video Coding (HEVC), also known as H.265 and MPEG-H Part 2
successor to the (AVC, H.264, or MPEG-4 Part 10).
In comparison with AVC, HEVC offers from 25% to 50% better data
compression at the same level of video quality
resolutions up to 8192×4320, including 8K UHD
unlike the 8-bit AVC, HEVC's higher fidelity Main10 profile has been
incorporated into nearly all supporting hardware.
HEVC is competing with the royalty-free AV1 coding format for standardization
by the video standard working group NetVC of the IETF
Slide 115
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Slide 116
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Example of a media distribution system : YouTube ( summary)
( cont’d)
Evolution
Initially: YouTube videos on a PC required the Adobe Flash Player plug-in to be
installed in the browser
2010: new experimental version of the site that used the built-in multimedia
capabilities of web browsers supporting the HTML5 standard
videos can be viewed without requiring Adobe Flash Player or any other
plug-in to be installed
The YouTube site had a page that allowed supported browsers to opt into the
HTML5 trial
Only browsers that supported HTML5 Video using the H.264 or WebM
formats could play the videos, and not all videos on the site were available
January 2015: YouTube announced that HTML5 will be the default playback
method on supported browsers.
Supported browsers include Google Chrome, Safari 8, and Internet
Explorer
YouTube experimented with (MPEG-DASH)
Currently they are using Adobe Dynamic Streaming for Flash
Slide 117
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
These include video formats such as MPEG-4, MPEG, VOB, and WMV
Videos with progressive scanning or interlaced scanning can be uploaded, but for
the best video quality, YouTube suggests interlaced videos be de-interlaced
before uploading
Slide 118
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Web browsers receive HTML documents from a webserver or from local storage and
render them into multimedia web pages
HTML describes the structure of a web page semantically and originally included cues for
the appearance of the document
Slide 119
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
Slide 120
2.Aplicatii si servicii orientate multimedia
HTML5
Includes detailed processing models to encourage more interoperable
implementations
it extends, improves and rationalizes the markup available for documents
introduces markup and APIs for complex web applications
is also a candidate for cross-platform mobile applications, because it
includes features designed with low-powered devices in mind
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 121
Cuprins
Slide 122
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Conceptul de calitate a serviciilor [ Quality of Services (QoS)] in retele de pachete:
Un mod de prioritizare si tratare in retea a anumitor fluxuri de trafic
De ce e necesar control QoS?
Aplicatii sensibile la : gradul de asigurare al benzii, pierderi, intraziere, fluctuatia
intarzierii ( “bandwidth, loss, delay, jitter”)
Componente:
Non- ajustabile ( ex. t. propagare , t. de comutare, etc.)
Ajustabile ( asociate cu congestia pe link-uri, buffer-e)
Congestia in retele cu alocare dinamica a resurselor (de pachete) – fenomen tipic
Solutii
Supra-provizionarea de resurse (over-provisioning) (dar nu e intotdeauna o
solutie)
Exista mereu aplicatii care vor consuma banda, oricat de mare ar fi
In retele AN – solutie evident scumpa
Control al traficului in retea
Mai complicat dar ofera avantaje: garantii posibile de diferite grade
Problema “neutralitatii” retelelor Internet- deschisa: trafic P2P( ~50-70%) ,
video – trafic, ..)
Internet Traditional “Best effort”
Complexitatea- exista in masinile de margine
Reteaua de transport- simpla , flexibila ( rutere)
Consecinta: cresterea traficului in retea - > impact prin scaderea QoS (intarziere,
pierderi banda medie, jitter)
Probleme pentru aplicatii t.r.
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 123
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Obiective ale tehnologiilor IP-QoS
Slide 124
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
3.1 Tipuri de aplicatii
Elastice (oportuniste)
Consuma cata banda e disponibila, dar pot functiona acceptabil daca e
asigurat un miminm de banda
Exemple: www , email, ftp, news,..
Tipuri:
Cerere/raspuns:•client server, NFS, RPC, distributed computing, ...
Interactive, fiabile: short www transactions, telnet, database access,
ftp−control, Xwindow,
Batch: ftp, remote backup, long http transactions, news transfers, ...
Mod flux ( “streaming”)
E nevoie de o banda minima garantata si de alte cerinte ( intarziere maxim
admisibila, fluctuatia maxima a acesteia)
–Conversationale
• “voice over IP” (VoIP), or sau videoconferinta peste IP
– Interactive
• simulari distribuite, jocuri in retea, VoD interactiv
– Non−interactive (flux continuu de informatii : VoD-non-interactiv,
invatamant la distanta, difuzare audio/video, stiri la cerere, etc.)
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 125
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 126
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 127
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Parametri QoS si de trafic la nivel retea
Traffic
Peak Data Rate (PDR)
Average Data Rate
Sustainable Data Rate with burst tolerance
Minimum Data Rate
Frame rate with max. frame size
Slide 128
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Exemplu: modelul “On-off”
Flow 1 cell buffer server
Flow 2 S ON OFF ON
Flow n cells
Statistical mux
burst of cells
Figure 3-1 Multiplexare statistica pentru fluxuri de tip of ON/OFF in cazul segmentarii
fluxurilor in mini-pachete de lungime constanta (“celule’)- ex. tehnologia ATM
ATM: Asynchronous Transfer Mode- tehnologie de nivel 2- precursor al MPLS, in
care informatia e segmentata in celule de lungime constanta si care sunt transmise pe
canale logice virtuale definite de etichete (nu se mai dezvolta azi)
ON – intervale de activitate
OFF – intervale de tacere
- rata constanta de generare de celule in intervalul in the ON interval- [cell/s]
PCR – Peak Cell Rate =
S – server
–rata de serviciu a lui S: = 1/ C (C=“service time” = timp necesar pentru a transmite
o celula)
- In cazul multiplexarii a N fluxuri identice, pot sa apara pierderi de celule
- “buffer size” – valoare importanta in proiectare
- Se poate folosi “traffic shaping” – pentru a “netezi “ traficul
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 129
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Tipuri de trafic caracterizate global:
VBR, CBR, UBR
Constant Bit Rate ( CBR)
voce, video –fara compresie
CBR – necesita banda constanta, garantata si intarziere constanta limitata
Nota: traficul CBR poate deveni VBR in urma transportului prin retea- efect
negativ evident cu impact puternic asupra QoS la receptie
(datorita cozilor de asteptare in rutere)
Slide 130
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete (English)
Some technologies can assure dedicated resources for different classes of traffic
Example 1:
IEEE 802.16 (access technology – basis for WiMAX)
Note: IEEE 802.16 has a controlled MAC ( not random access)
802.16 scheduling services:
Unsolicited Grant Services (UGS)
Constant Bit Rate (CBR) services,e.g.:T1/E1 emulation, (VoIP) without silence
suppression
Real-Time Polling Services (rtPS)
for services that periodically generate rt VBR and variable size data packets
(e.g. MPEG video or VoIP without silence suppression)
offers guaranteed minimum rate and guaranteed delay.
Non-Real-Time Polling Services (nrtPS)
for nrt services that require variable size data grant burst types on a regular
basis
Best Effort (BE) Services
BE services are typically provided by the Internet today for Web surfing.
New: Enhanced Real-Time Variable Rate (ertPS) - 802.16e
for VOIP services with variable packet sizes as opposed to fixed packet sizes –
typically, with silence suppression
This can support applications such as Skype
Slide 131
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete (English)
Some technologies can assure dedicated resources for different classes of traffic
Example 2- similar to Example 1
Long Term Evolution (LTE/4G) :
QoS Class Identifier (QCI) is a mechanism used in (LTE) networks to ensure
bearer traffic is allocated appropriate (QoS).
Different bearer traffic requires different QoS and therefore different QCI values.
LTE - QoS
LTE supports E2E hard QoS, with guaranteed bit rate (GBR) for radio bearers.
Various levels of QoS can be applied to LTE traffic for different applications.
Because the LT E MAC is fully scheduled ( not random access) QoS is a natural fit
Evolved Packet System (EPS) bearers provide 1-to-1 correspondence with RLC
radio bearers and provide support for Traffic Flow Templates (TFT).
There are four types of EPS bearers:
• GBR Bearer: resources permanently allocated –after admission control
• Non-GBR Bearer no admission control
• Dedicated Bearer associated with specific TFT (GBR or non-GBR)
• Default Bearer Non GBR, catch-all for unassigned traffic
Examples of the QoS parameters
Guaranteed Bit Rate (GBR)
non-Guaranteed Bit Rate (non-GBR)
Priority Handling
Packet Delay Budget
Packet Error Loss rate. E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 132
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete (English)
Example 2: Long Term Evolution (LTE) Tab 3-1
standardized characteristics -3GPP TS 23.203 standard "Policy and Charging Control
Architecture"
QCI Resource Priority Packet Delay Packet Example Services
Type Level Budget Error Loss
Rate
(NOTE 2)
1 2 100 ms 10-2 Conversational Voice
Slide 133
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete (English)
Example 2: Long Term Evolution (LTE) Tab 3-1
standardized characteristics -3GPP TS 23.203 standard "Policy and Charging Control
Architecture"
QCI Resource Priority Packet Delay Packet Error Example Services
Type Level Budget Loss Rate
70 5.5 200 ms 10-6 Mission Critical Data (e.g. example services are the
same as QCI 6/8/9)
Slide 134
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Mecanisme pentru controlul traficului
Timp de
raspuns Planificarea capacitatilor
Provizionare de resurse
Termen lung Reconfigurari de topologie
( sapt., luni) logica(trunchiuri de traffic)
Repartizare echilibrata de trafic
Control al admsiei
Durata unei apelurilor/conexiunilor
conexiuni
( sec., min.,
ore) Rutare cu constrangeri pentru
apeluri/conexiuni Codare dinamica la sursa
Slide 135
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Mecanisme pentru controlul traficului
Slide 136
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 137
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
3.3 Cerinte QoS
Parametri QoS ai aplicatiei (Application QoS parameters)
Descriu parametri de performanta ai aplicatiei SW (e.g. frecventa cadre,
dimensiune cadre video, rezolutie posibila, etc.)- in concordanta cu
posibilitatile resurselor HW/SW
acestia se pot negocia E2E ( daca e posibil) intre entitatile de capat
implicate - sub forma unui contract la nivel aplicatie
Resurse ale terminalului (End/User system (terminal) “specific resource
parameters –UT”)
Memorie, CPU, baterie ( mobile), etc. – parametri dati - pentru un anumit
tip de terminal deci nu se pot negocia
Pot determina politici specifice ale UT si management privind rezervarea
de resurse
Slide 138
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele
de pachete
User
Figure 3-3 Relatii intre seturi de parametri QoS
PqoS ( or QoE)
mapping
Slide 139
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 140
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
3.3 Cerinte QoS - exemple
Banda necesara
Origin Rec. Type Codec bit rate Voice Look ahead Algorithm Intrisic
(kbps) Frame (ms) (ms) Delay(ms) Quality
G.711 PCM 64 94.3
16 0.125 0 0.125 44.3
G.726 24 69.3
G.727 ADPCM
32 87.3
ITU-T 40 0.125 0 0.125 92.3
G.728 LD-CELP 12.8 0.625 0 0.625 74.3
16 87.3
G.729 CS-ACELP 8 10 5 15 84.3
G.723 ACELP 5.3 30 7.5 37.5 75.3
MP-MLQ 6.3 79.3
ETSI GSM- RPE-LTP 13 20 0 20 74.3
FR
GSM- VSELP 5.6 20 0 20 71.3
HR
GSM- ACELP 12.2 20 0 20 89.3
EFR
Slide 141
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 142
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
3.3 Cerinte QoS
Exemple de standarde traditionale pentru aplicatii AV. Familia de std. H
Network N-ISDN PSTN ISO Ethernet Packet-switched B-ISDN (ATM) B-ISDN (ATM)
IEEE802.9
Multimedia H.320 H.324 H.320 H.323 H.321 H.310
standard
Audio/voice
Audio/voice G.711 (M) G.723.1(M) G.711 (M) G.711 (M) G.711 (M) MPEG1(M)
G.722 G.729 G.722 G.722 G.722 G.711 (M)
G.728 G.728 G.728 G.728 G.722
G.723.1 G.728
G.729
Audio rates, 64 5,3-6,3 64 64 64 N x 64
Kbps 48-64 8 48-64 48-64 48-64 64
16 48-64
16 16 5,3-6,3 16 16
8
Video H.261 (M) H.261 (M) H.261 (M) H.261 (M) H.261 (M) H.262 (M)
standards H.263 (M) H.263 (M) (MPEG-2)
H.261 (M)
Data T.120 T.120 T.120 T.120 T.120 T.120
Multiplex H.221 (M) H.223 (M) H.221 (M) H.225.0(M) H.221 (M) H.222.0(M)
H.222.1(M)
Control H.242 (M) H.245 (M) H.242 (M) H.245 (M) H.242 (M) H.245 (M)
Signalling Q.931 Q.931 H.225.0 Q.931 Q.931
(Q.931)
Slide 143
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
3.3 Cerinte QoS ( Wikipedia)- Examples- Older video compression standards (English)
CIF (Common Intermediate Format), also known as FCIF (Full Common Intermediate Format), is a
format used to standardize the horizontal and vertical resolutions in pixels of YCbCr sequences in
video signals, commonly used in video teleconferencing systems.
It was first proposed in the H.261 standard.
CIF was designed to be easy to convert to PAL or NTSC standards.
CIF defines a video sequence with a resolution of 352 × 288 like PAL
Source Input Format, a frame rate of 30000/1001 (roughly 29.97) frames
like NTSC, with colour encoded using YCbCr 4:2:0.
QCIF means "Quarter CIF".
To have one fourth of the area, as "quarter" implies, the height and width of the frame are halved.
× CIF) and 16CIF (16×
Terms also used are SQCIF (Sub Quarter CIF, sometimes subQCIF), 4CIF (4× ×
CIF).
Slide 144
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Coding algorithm : able to operate at video bit rates between 40 kbit/s and 2 Mbit/s
It supports two video frame sizes:
CIF (352x288 luma with 176x144 chroma) and
QCIF (176x144 with 88x72 chroma) using a 4:2:0 sampling scheme.
It also has a backward-compatible trick for sending still images with 704x576
luma resolution and 352x288 chroma resolution (added in 1993).
All subsequent int’l video coding standards (MPEG-1 Part 2, H.262/MPEG-2 Part 2,
H.263, MPEG-4 Part 2, H.264/MPEG-4 Part 10, and HEVC) have been based closely
on the H.261 design
Note: first version H.261 was missing some significant elements necessary to make
it a complete interoperability specification
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 145
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
H.263 in applications on the internet: much Flash Video content (YouTube, Google Video,
MySpace, etc.) used to be encoded in Sorenson Spark format (an uncomplete
implementation of H.263).
Enhancements:
H.263v2 (also known as H.263+ or H.263 1998), MPEG-4 Part 2
H.263v3 (also known as H.263++ or H.263 2000).
MPEG-4 Part 2 is H.263 compatible in the sense that basic "baseline" H.263 bitstreams are
correctly decoded by an MPEG-4 Video decoder
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 146
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 147
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 148
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 149
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
Slide 150
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele de
pachete
3.3 Cerinte QoS
Pierderile (“packet loss “)
situatia in care pachetele nu ajung la destinatie datorita diverselor cauze
(eronare si eliminare, congestie, defecte de rutare, etc.)
In retele TCP/IP fixe pierderile se datoreaza in principal congestiei sau
eliminarii de pachete ca urmare a unor politici de management
In retele wireless pierderile se datoreaza in principal calitatii slabe a canalelor
radio
Tehnici de prevenire/tratare a pierderilor
Controlul de flux
Controlul congestiei
Intarzierea (E2E)
Componente ale intarzierii:
intarziere de pachetizare- timp de transformare a unui flux in pachete-
depinde de viteza de esantionare si dimensiunea pachetelor
timp de asteptare in cozi- f. variabila ( in rutere)-
principala componenta asupra careia lucreaza tehnicile QoS
prioritizarea pachetelor – influenteaza calitatea
de procesare in vederea dirijarii ( neglijabila)
de transmisie (serializare)- depinde de viteza link-ului si lungimea
pachetului
de propagare pe link fizic- constanta fizica
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 151
3.Cerinte ale transportului fluxurilor media prin retele
de pachete
500 Internet
Comunicatia vocala sau AVC sunt
400
milliseconds
printre cele mai restrictive (relative la Intranet
300 G.711
intarziere E2E) dintre cele de timp
200
real, datorita interactivitatii 100
Fluctuatia de 0
intarziere”Jitter”
Excellent
Good
Perfect
Bad
Annoying
Acceptable
Unusable
Variatia intarzierii E2E
Anumite aplicatii r.t nu tolereaza decat un
jitter redus
Protocolul TCP functioneaza prost in
conditii de jitter din cauza mecanismului cu Probability Mean cell transfer delay
fereastra density
Maximum cell transfer delay
(maxCTD)
Peak-to-peak cell delay variation ( pp-CDV)
Maximum cell transfer delay (max CTD) Fixed Cell lost or delivered too late
delay (out of QoS limits)
Cell Loss Ratio (CLR) pp-CDV
CTD
Slide 152
Cuprins
Slide 153
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Plan de control (CPl) – stabilirea cailor (rute) pentru trafic, rezervare de resurse
(rezervare logica si nu fizica precum in retele cu comutatie de circuite) , control al
admisiei cererilor
Plan de date (DPl) – transportul datelor utilizatorului dar cu aplicarea functiilor:
clasificare, marcare, verificarea indeplinirii unor reguli si masuri corespunzatoare
(policing), modelare de trafic, management de buffer-e, controlul si evitarea congestiei,
organizarea cozilor de pachete si planificarea extragerii pe link de iesire
Plan de Management (MPl) - operare, administrare, si management de
traffic:monitorizare, stabilrea politicilor, realizarea contractelor (“Service Level
Agreement SLA), restabilirea serviciilor (“service restoration”).
Slide 154
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 155
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 156
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 157
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Avantaje IntServ :
E2E- garantii ( banda, ..) per-flux- emuleaza canal fizic telecom
Coopereaza cu orice tehnologie L2
Conserva conceptele de baza TCP/IP
Extensibil la multicast
Rezervarea e dinamica, - urmareste automat schimbarea de ruta daca e cazul-
diferenta majora fata de telecom
Poate coopera cu alte tehnologii: DiffServ, MPLS
Probleme si dezavantaje :
Complexitate mare
Rutere – “Statefull”- trebuie sa memoreze toate fluxurile
Scalabilitate scazuta
Rezervarea fiind dinamica ( ruterele sunt “soft-state’) – este necesar “refresh” al
rezervarii pentru fiecare flux in parte
Consecinta: IntServ se aplica mai mult la periferia retelelor mari (in acces) si
mai putin sau deloc in retele “core”
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 158
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 159
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Dezavantaje-probleme
Nu exista rezervare
Nu e o tehnologie completa (nu e nici E2E nici nu ofera garantii cantitative- ci este
doar un set de mecanisme de prioritizare cu tratare relativ diferita pentru diferite
clase de servicii
Pentru a deveni o tehnologie completa ar fi necesar un manager de resurse de
domeniu si functie AC.
Granularitate grosiera
Slide 160
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 161
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 162
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 163
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Schemele QM difera prin criteriile aplicate in vederea eliminarii pachetelor si locul din coada
unde se face eliminarea
De ex. din capul cozii sau de la sfarsitul ei
Criteriu uzual de eliminare a unor pachete
Atingerea unei dimensiuni max. admisibile a cozii
• Tinde sa mentina cozile pline ceea ce duce la congestie in cazul unor fluxuri de trafic cu
intermitenta mare (“bursty”) de aceea politicile acestea trebuie corelate cu
mecanismele de tratare a congestiei
• Politica preventiva ( Active Queue Mgmt. - Random Early Detection (RED))
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 164
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 165
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 166
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 167
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 168
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 169
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 170
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 171
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Rezervarea de resurse
Reprezinta atribuirea unui set de resurse pentru anumite fluxuri
Slide 172
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 173
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
4.1 Cadrul arhitectural QoS in retele IP
Sumar al functiilor necesare pentru suport QoS –Management Plane
Contracte de servicii (“Service Level Agreements” – SLA)
Exemplu de SLA pentru un servciu MM cu garantii QoS stabilit intre un “End User” si un
“Service Provider”
SLA Element/Clause Attributes/Parameters Description
Resource Digital Item Id Identifier for the Digital Item
Scope Addresses User end-point, Content end-point
Type of service Premium or Olympic Service User perception
Service schedule & Service invocation time/date Content delivery start and stop
Activation time times
Application level MPEG-7 Media Information and Application performance
(Traffic and Media Format, Service Class requirements
Performance) canonical meanings
requirements/constraints
Terminal capability MPEG-21 Terminals Descriptor Terminal capability constraints
(codecs, processing power)
Connectivity/Access Access Networks information Last-mile connectivity information
(MPEG-21 Network Condition
descriptor)
Availability Guarantees Reliability, Outages, Interface Guarantees for service invocation
throughput
Reliability Guarantees Mean downtime (MDT), Mean Service guarantees in terms of
time to repair/patch (MTTR) reliability
Security Authentication & authorisation Information required for using the
parameters etc. service and accessing the content
Billing By DI content, SP contract, etc. Cost and payment aspects
Others
Slide 174
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
4.1 Cadrul arhitectural QoS in retele IP
Sumar al functiilor necesare pentru suport QoS –Management Plane
Contracte de servicii (“Service Level Agreements” – SLA)
Exemplu de SLS pentru un serviciu de conectivitate cu garantii QoS pentru transport MM
stabilit intre un “High Level Service Provider” si “Network Provider”
Slide 175
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 176
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 178
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
P o lic y M a n a g e n t
Tool
P o lic y S to rin g
S e rv ic e
In principiu orice
functie ar putea fi
G e n e ric P o lic y
C onsum er condusa prin politici
F u n c tio n a l F u n c tio n a l
… F u n c tio n a l
b lo c k (P D P ) b lo c k (P D P ) b lo c k (P D P )
Slide 179
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
Slide 180
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
Statistice
Cantitative
• mai slabe ca cele “hard”- se garanteaza anumite caracteristici
cantitative dar cu o probabilitate mai mica decat 1
• Se pot asocia cu valori minime garantate determinist
• seturi limitate de adrese sursa-destinatie
Calitative (loose):
• se dau garantii de tip “better than BE” dar fara valori cantitative- de ex.
De tip “olimpic” adica Platina, aur, argint, etc.
• Se pot referi la orice pereche sursa- destinatie
Fara garantii ( “Best effort”)
Performanta QoS depinde foarte mult de incarcarea cu trafic a
retelei
Problem actuala in dezbatere:
“Neutralitatea in Internet”
Este permisa discriminarea si tratarea diferentiata a fluxurilor
Pareri pro si contra- problema nu e inca solutionata.
Slide 181
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
IPRouting
Routing Masurare traficului si
Routing Routing protocol marcarea/modificarea Alg. de acceptare
protocol Protocol messages marcarii in buffer
messages (logical view) Flux de
(logical view) intrare
Meter and
“Routing marker Buffer Scheduler
Table IP” “Policing” acceptance
Clasiffier
Queues Link
Packets
iesire
Modelare
“Forwarding
I/F Table”
.
. Pachete eliminate
Packet processing
I/F Determina fluxul sau clasa Intarzie pachetele care nu Organizarea logica a Planificarea ordinii de
caruia partine un anumit satisfac regulile de intrare extragere a pachetelor
buffer-elor
pachet
Figura 4-5.1 Arhitectura unui ruter Figura 4-5.2 Arhitectura unui ruter
conventional capabil QoS
Slide 182
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
4.2 Mecanisme de control de traffic in planul de date pentru QoS
4.2.3 Mecanisme la nivel IP
Best Effort
Un ruter BE
Accepta pachete pe I/F de intrare
Cosulta Tabelul de dirijare
Memoreaza pachetul in coada FIFO asociata link-ului de iesire
Transmite pachetul; nu retine nici o informatie despre acest pachet ( state-less)
Singura cerinta: echitate ( « fairness »)
Principiul Max-Min
Sa se asigure fiecarui flux de trafic maximum de banda posibila dar impartita egal intre fluxuri
daca sunt mai multe pe acelasi segment
Definitia matematica
graph (N, L) cu capacitati de transmisie asociate link-urilor
Cl = capacitatea unui link l L
Fluxurile sunt date ca rute in graf
P = set de fluxuri
Problema: pentru un graf dat si un set de fluxuri, sa se gaseasca un vector de alocare cu
rate rp (capacitate de transmisie) pentru orice flux p P ,
Notatii:
Pentru orice l L, fie Fl = rp,
Suma se face peste acele cai p care contin link l
Vector de alocare r = {rp | p P} – spunem ca e fezabil daca
rp 0, p P; Fl Cl, l L
Definitia echitatii max-min fairness:
“r = {rp | p P} este max-min echitabil, daca e fezabil si pentru fiecare p P, rp nu poate
fi crescut fara a descreste rp’ pentru alte fluxuri care circula pe unele segmente de ruta in
comun cu fluxul dat
Slide 183
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
4.2 Mecanisme de control de traffic in planul de date pentru QoS
4.2.3 Mecanisme la nivel IP
Best Effort- Max Min
General algoritm :
1. Allocate 0 Mbps for each source
2. Equally increment the allocation to each source until one link becomes saturated. Now,
each source i which uses the saturated link receives an allocation:
ri= Link_Bandwidth/no_of_sources using this bottleneck link.
3.Increase equally the allocation of all the sources which do not use a saturated link until
another link becomes saturated.
4. Repeat, always incrementing the allocation of the sources which do not use a saturated
link, until all sources use at least one of the saturated links.
Exemplu:
1.Start r1=0, r2=0, …r5=0
2. Pe L5: r1 + r3 + r5 1; set r1=r3=r5 = 1/3, satureaza L5
3. Pe L3: se poate creste r4 =2/3, caci r1 + r4 = 1/3 + 2/3 1
4. Pe L4: se poate creste r2 =1; nici un alt flux nu mai este pe L4
Note:
rk = 1/3 + 1 + 1/3 + 2/3 + 1/3 = 2.66
Utilizarea Link-ului : U1= 1/3, U2 = 1/3, U3=1, U4=1 , U5=1;
Uavg = 3.66/5 = 0.73
Slide 184
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 185
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 186
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Pd
1 Packet arrival :
Compute(avg);
if (avg < min_th) then { /*no congestion, accept packet*/}
Pmax else if (min_th avg < Max_th )
Avg
Drop Min_th
then {/* near congestion, probabilistic drop*/
min_th Max_th
Compute_prob(Pd);
Max_th
Discard_packet_with_probability(Pd);}
accept Probabilistic
drop
Drop all Buf_Size else if (Max_th avg) then {discard packet;}
Slide 187
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Arrival of packet:
if (Pack.Type = H) then { /* high priority packet*/ Th
if (Buf.Fill < Buf.Size) then accept_pack();}
else discard_pack();} Buf_Size
RED cu ponderi
Principiu :
N algoritmi RED in paralel
Primul decide acceptare pachetelor cu prioritatea N ( cea mai mare)
Al doilea pentru N-1, etc.
….
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 188
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Pd Pmax(H)
avg(all)
1
min_th(L) Max_th(L) min_th(H) Max_th(H)
Pmax(L)
Pmax(H) Umplerea e calculate pentru toate pachetele
avg(all)
Referinte RED
1) S. Floyd, V. Jacobson, Random Early Detection gateways for congestion avoidance, IEEE/ACM
Trans. Networking, V1, N4, 1993, pp. 397−413
2) Braden at al., Recommendations on Queue Management and Congestion Avoidance in the Internet,
RFC 2309, April 1998
3) S. Doran. Red analysis. available from http://adm.ebone.net/~smd/red−1.html, 1998.
4) B. Reynolds. RED analysis for congested network core and customer egress. In Presented at
NANOG, January 1999. available from http://engr.qual.net/papers/reddraft.html.
5) M. May, J. Bolot, C. Diot, and B. Lyles. Reasons not to deploy RED.
6) In IWQoS’99, London, June 1999. preprint available from
7) http://199.2.52.7/PEOPLE/diot/.
8) G. Iannaccone, M. May, and C. Diot. Aggregate traffic performance with active queue management
and drop from tail. ACM Computer Communications Review, 31(3):4−−13, July 2001.
9) M. Christiansen, K. Jeffay, D. Ott, and F. Donelson Smith. Tuning RED for web traffic. In ACM
SIGCOMM2000, August 2000.
10) D. Lin and R. Morris. Dynamics of random early detection. In SIGCOMM 97, pages 137−−145,
Cannes, France, September1997.
11) http://www.cisco.com/univercd/cc/td/doc/product/software/ios120/12cgcr/qos_c/qcpart3/qcwred.htm
Slide 190
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 191
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 192
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Marcare probabilistica
marcarea probabilistica a pachetelor in exces este proportionala cu gradul de depasire a
ratei minime
Adaptat la comportament TCP
Dificil a gasi modele matematice de analiza
Posibil a extinde mecanismmul la mai multe nivele de pachete decat garantate si in exces
Algorithm:
if (Ravg Rmin) then { /* packet is guaranteed */ }
else { Pdrop= (Ravg – Rmin)/ Ravg ; /*mark with Pdrop probability packet the packet as
being in excess */}
References
1. Fang et al., A Time sliding window three color marker (TSWTCM), Internet draft
draft−fang−diffserv−tc−tswtcm−00.txt, October 1999
2. Clark and Fang, Explicit Allocation of Best Effort packet delivery service, IEEE/ACM
transactions on networking, August 1998, vol 6, N 4,pp.362−373
Slide 193
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 194
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Fluxuri de nivel L4
Slide 195
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 196
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
IP-H Higher-H Data Original packet Figure 4-15 Incapsularea in tunel ESP
New IP-H ESP-H IP-H Higher-H Data ESP-T A-ESP
encripted
Tunnelled packet
in
Non accessible data
ESP tunnel
inside the tunnel IP-H – IP header
Higher –H – higher layer headers (TCP/UDP, RTP, etc.)
New-IP_H new IP header of the tunnel
ESP-H – ESP Header
ESP-T - ESP Trailer
A-ESP – Authentication ESP field
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 197
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 198
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
Slide 199
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
Antetul MPLS
Campul EXP cu 3 biti LABEL
20 Bit
EXP
3
S
1
TTL
8
Header MPLS
The exact use of this field was not defined by these documents, except
to state that it was to be "reserved for experimental use".
The intended use of the EXP field was as a "Class of Service" (CoS) field,
it was not named a CoS field because the CoS use was not sufficiently
defined at that time. Today a number of standards documents define
its usage as a CoS field.
Slide 200
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 201
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 202
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 203
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
token generator
4.2 Mecanisme de control de traffic in planul de date pentru M= measuring
QoS algorithm
rate R
4.2.5 Verificarea ( Traffic Policing - TP) si modelarea
(Shaping - TS) traficului Bucket size
Modelul de baza Token Bucket B
Current fill
TB – definitia formala a unei ratei de transfer (c= credit) Conforming
componente TB : burst size, mean rate, time interval (Tc) packets (pass)
mean rate = burst size / time interval
arriving
packets
Mean rate = Committed Information Rate (CIR): arata M
traficul mediu per unitate de timp
Non-conforming Discard/mark
Burst size =Committed Burst (Bc) size: specifica packets
lungimea maxim admisa a unei rafale [biti/octeti]
Time interval – interval de masura
Figure 4-21 Modelul de baza
TB - implementabil simplu pentru a masura rata de Token Bucket
intrare
R - average rate [ bytes/sec]
T – perioada intre 2 token-uri succesive ( ~1/R)
Slide 204
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 205
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
F1, F2 – fluxuri controlate fiecare de TB Figure 4-22 Multiplexarea a doua fluxuri controlate de TB
TB (R1, B1), TB (R2, B2),
multiplexate in acelasi buffer de iesire
cu Rout rata de iesire Flow 1
Output buffer
TB(R1, B1)
(F1)
Exemplu Numeric:
R1 = 1/40, B1 = 5 units; TB(R2, B2)
Flow 2
R2 = 1/2, B2 = 2 units; Rout = 1 (F2)
F1 + F2
Out 1 a 2 b 3 4 c 5 d e f g
Burst on F2 = 2
Burst on F2 = 4 on output flow!
Slide 206
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
Slide 207
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 208
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Algoritm:
Figure 4-24 Marker cu doua rate si trei culori
Peak Bucket filling
Initialization: cp=PBS; Buffer-e de jetoane – sunt separate
Every 1/PIR second do {if(cp<PBS) then cp=cp+1; }
Parametri
Committed Bucket filling Committed Information Rate (CIR)
Initialization: c=CBS; Committed Burst Size (CBS)
Peak Information Rate (PIR)
Every 1/CIR second do { if(c<CBS) then c=c+1; }
Peak Burst Size (EBS)
Slide 209
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Algoritm (continuare)
Slide 210
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 211
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Masoara
PR - Peak Pate, AR - Average Rate, BS - Burst Size
token generator
rate AR
Bucket size
token
BS generator
rate PR
Slide 212
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 213
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
(1)
B r =b/T
c1=B
c2
L1 (2) Volumul total
de traffic
Panta R este c4= L3 transmis
data de viteza
interfetei de iesire c3
(3) Variatia
Avem: R >= r
creditului c
t
t2 t3
t1 L2 L3
L1
P3 poate fi transmis in
(c3- L3 <0)Pachetul P3 acest moment caci c a
va fi intarziat pana ce devenit = L3
se mai acumuleaza credit T3 =L3/R
t
Transmisia
pachetelor P2
P1 P2
Slide 214
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Creditul poate fi consumat oricand in intervalul T- deci rata instantanee poate fi mai
mare decat rata medie B/T
Viteza de transmisie a unui pachet depinde de viteza interfetei spre nivelul inferior
Rmax = ‘rate’ = viteza interfetei [bps]. Anvelopa de trafic este o funcţie în scară :
A(t) = 2B + t / T B
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 215
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
B1 R =B/T
(2)
2B
3B
2B Trafic real
Rmax
t
T 2T 3T
Slide 216
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 217
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
c(t), V(t)
(1) Volumul total de
traffic transmis V(t)
B
c1=B
Panta R este L1
data de viteza c2
interfetei spre L4
(2) Variatia
nivelul inferior creditului c(t)
Avem: R >= r
c3 B
t
t2 t3
t1 L2 L3 T L4
B1 L1 2T
T3 =L3/R
t
Transmisia
pachetelor P2
P1 P3 P4
Referinte
1. See J. Heinanen and R. Guerin, A Single Rate Three Color Marker, RFC2697, Sept. 1999
2. J. Heinanen and R. Guerin, A Two Rate Three Color Marker, RFC 2698,Sept. 1999
3. O.Bonaventure and S.De Cnodder. A rate adaptive shaper for differentiated services. Internet
RFC2963, October 2000.
4. S. Vegesna, IP Quality of Service, Cisco Press, 2001
Slide 219
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
4.2 Mecanisme de control de traffic in planul de date pentru QoS
4.2.6 Planificarea extragerii pachetelor (Scheduling)- pe link de iesire
Policing
Buffer
Meter acceptance
Input flows and Output buffer
algorithm
Marker
Figure 4-32 Diagrama functionala a
Classifier
Unui ruter cu planificator simplu
Shaping
Dropped
packets
Masurare traficului si
marcarea/modificarea Alg. de acceptare
marcarii in buffer
Flux de
intrare
Meter and
marker Buffer Scheduler
“Policing” acceptance
Clasiffier
Queues Link
Modelare
iesire Figure 4-33 Diagrama functionala a
unui ruter cu planificator complex
Pachete eliminate
Determina fluxul sau clasa Intarzie pachetele care nu Organizarea logica a Planificarea ordinii de
caruia partine un anumit satisfac regulile de intrare extragere a pachetelor
buffer-elor
pachet
Slide 220
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 221
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
FM
active flow
Slide 222
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Exemplu PS
F1, F2, F3 –fluxuri
B = banda totala ( normata) = capacitatea linkului = 1
L = lungime relativa pentru a transmite un pachet daca ar avea alocata intreaga
banda = 1
Ipoteze simplificatoare:
Momente de sosire: T, 2T, 3T, …
.
Advantage PS
daca nu sunt pierderi, PS asigura planificare conform principiului max-min
Dezavantaje/Probleme PS
Solutie ideala greu implementabila
Se recurge la aproximari
Slide 223
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Exemplu PS P0 P1 P2 P3
L=1 F1
P0 P1
time
L=2 F2
P0
L=1 F3
B T
1
P0/F1 P1/F1 P2/F1 P3/F1 P1/F2
2./3
P0/F3
1/2
P0/F2 P1/F2
1/3
P0/F2
Slide 224
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
N cozi Q1, Q2, …QN pentru N fluxuri F1, F2, …FN, servite circular:
Q1 Q2 … QN Q1..
Avantaje: usor de implementat, ofera protectie si echitate pentru trafic BE dar numai
daca daca pachetele sunt de lungimi comparabile
Echitatea e asigurata dosar in medie pe intervale mai mari de timp decat durata
unui pachet
Dezavantaj: pachetele lungi monopolizeaza capacitatea link-ului
P0 P1 P2 P3
L=1 F1
Unfairness - a longer packet
P0 P1 can monopolize the output link-
L=2 F2
P0
L=1 F3
P0 P0 P0 P1 P1 P2 P3
F1 F1 F1 time
F1 F2 F3 F2
Slide 225
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Initialization:
For i=1 to N do { Ci = 0; }
credit
Repeat forever F1 F1 Cannot be sent yet
(not enough credit)
{ For i=1 to N do
{Ci = Ci + ; /*increase credit each time Cyclic visit of
when a queue is visited*/ F2 F2 the queues
( bring credit)
while [(Ci > 0) and not_empty(Qi )
and length(first_pachet) < Ci) Input
do flows
FN
{move_first_packet_in_output_link_queue( ); FN
Can be sent
Ci = Ci- length(first_pachet); (enough credit)
}
if (empty(Qi)) then Ci =0; /* not used
credit is cancelled if the queue is empty*/ Figure 4-34 “Deficit Round Robin” - principiu
}
}
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 226
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Runda 1 de explorare :
Q1 are 3 pachete cu lungimi 200, 600, 1300: Primul credit increment aduce
1000 unitati , deci se pot extrage succesiv din Q1: 200, 600; credit ramas =
200, deci al treilea pachet nu poate fi inca transmis
Q2 vid – nu primeste credit
Q3 are 2 pachete cu lungimi 600, 1100; se poate transmite 600 iar 1100
inca asteapta nou credit ( credit ramas dupa trs. primului pachet = 400)
…etc.
Slide 227
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
4.2 Mecanisme de control de traffic in planul de date pentru QoS
4.2.6 Planificarea extragerii pachetelor (Scheduling)- pe link de iesire-BE
Deficit Round Robin DRR
R ound 1 2200
1 2 0 0 - n o t e n o u g h c re d it fo r 1 3 0 0
1000 l e n g th p a c k e t
F1 C1 2 0 0 - l e f t a f te r 2 0 0 , 6 0 0 a r e o u tp u t
1000
Q 2 - e m p ty – c re d it is z e ro
F2 C2
1000 1400
400
F3 C3
1000
1000
F4 C4 Q 4 - is e m p t y – c r e d i t i s c a n c e l l e d
1 2 3 4 1 2 3 4 1
Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1
Slide 228
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Scop:
Support eficient pentru fluxuri cu banda min si max garantata
Ofera garantii si de intarziere
Protectie intre fluxuri
Implementabil la viteze mari
Slide 229
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 230
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Exemplu numeric:
N=4, M=3, V = {(1,0,1,0), (1,1,1,0), (1,1,0,1)}
wi k = 8, for i =1, ..M, k = 1,..N
W1 = 3/8, W2= 2/8, W3 = 2/8, W4 = 1/8
Slide 231
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Referinte
A.Parekh and R.Gallagher. A generalized processor sharing approach to flow
control : the single node case. IEEE/ACM Transactions on
Networking,1(3):346−−357, 1993.
A.Parekh and R.Gallagher. A generalized processor sharing approach to flow
control − the multiple node case. IEEE/ACM Transactions on Networking,
2(2):137−−150, 1996.
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 232
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Notatii:
Bi – banda pentru Qi
Vi : var. de stare asociata cu Qi
Slide 233
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 234
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
0+3 =3 3+3 =6
L3=3 F3
B3=1 P1
P0
P0 P0 P0 P1 P1 P1 P2 P2
Output F1 F3 F2 F1 F2 F3 F1 F2 timp
B=3
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Tt=L/B=3/3=1
Slide 235
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
0+4 = 4 4+4 =8
L3=4 F3 timp
B3=1 P1
P0
P P0 P0 P P1 P P1 P2
Output 0 F3 1 2 F3 F2
F2 F F2
B= 4 F F
1 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Slide 236
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Scenariu 3 L3=3
B3=1
F3 P0 P1 P2
P0 P0 P1 P1 P0 P1 P2 P2 P3
Output F2 F3 F3 F1 F3 F1
F1 F2 F1
B=3
timp
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Slide 237
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul
QoS
4.2 Mecanisme de control de traffic in planul de date pentru QoS
4.2.6 Planificarea extragerii pachetelor (Scheduling)- pe link de iesire
Banda garantata Weighted Fair Queuing – VFQ(2)
P0 P0 P1 P1 P2 P0 P2 P1 P3 P2
Output F1 F2 F1 F2 F1 F3 F2 F3 F1 F3
B=3
0 2 3 5 8 timp
1 4 6 7
Slide 238
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
F1 Q1
F2 V2=0
Q2
V3=0
F3 Q3
Slide 239
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
P0 P0 P1 P1 P2 P0 P3 P2 P1 P2
Output
B=3 F1 F2 F1 F2 F1 F3 F1 F2 F3 F3
0 2 3 5
time
1 4 6 7 8
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 240
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Slide 241
4.Functiuni, algoritmi si mecanisme pentru controlul QoS
Referinte
1. A.Parekh and R.Gallagher. A generalized processor sharing approach to flow control : the single
node case. IEEE/ACM Transactions on Networking, (3):346−−357, 1993.
2. A.Parekh and R.Gallagher. A generalized processor sharing approach to flow control − the
multiple node case. IEEE/ACM Transactions on Networking,2(2):137−−150, 1996.
3. L.Zhang. VirtualClock: A new traffic control algorithm for packet switching.ACM Transactions on
Computing Systems, 9(2):101−−124, May 1991.
4. J.Roberts. Virtual spacing for flexible traffic control. International Journal of Communication
Systems, 7:307--318, 1994.
5. J.Roberts, U.Mocci, and J.Virtamo, editors. Weighted Fair Queueing, chapter6, pages 173--187.
Number 1155 in Lecture Notes in Computer Science. Springer Verlag, 1996.
6. S.Golestani. A self-clocked fair queuing scheme for broadband applications.In IEEE
INFOCOM94, pages 636--646, 1994.
7. Source : H. Zhang, Service disciplines for guaranteed performance service in packet switching
networks, Proc. IEEE, Vol 83, No 10, October 1995
8. S. Keshav, An engineering approach to computer networking : ATM networks, the Internet and
the Telephone network, Addison Wesley, 1997
Slide 242
Cuprins
Slide 243
5.Arhitecturi orientate QoS
5.1 Tehnologii cu Servicii Integrate ( Integrated Services – IntServ)
Vezi si Cap. 4
Scop:
Garantii hard ( banda , intarziere, jitter ) pentru fluxuri de nivel 4 specificate
Pentru unicast/mcast
Offer QoS for unicast and multicast communication
Nu modifica celelalte protcoale TCP/IP
Fluxurile BE pot coexista
Metoda:
Se specifica
CE transmite sursa (sender) : (Rate,MTU,etc.)—numite TSpec
CE doreste receptorul : (Bandwidth,Path MTU, etc.)—numite RSpec
-CUM se face semnalizarea
RSVP is the Signalling Protocol for IntServ
Fiecare flux de nivel 4 (TCP sau UDP) va informa un punct de margine din
retea ( edge point) despre necesitatile sale QoS
Se face sgn. intre noduri de retea ( rutere)
Specificand caracteristicile fluxurilor generate, cererile receptoarelor
Se face AC in fiecare ruter conform starii curente
IETF RFC 1633
Abordare revolutionara la vremea respectiva ( ~1995)
Incercare de a transforma reteaua IP intr-una cu rezervare
Filozofie per flux
Note: Host
Rezervarea in IntServ R2 src
Host
Unidirectional dest
R4
Unicast/multicast R6 ES
semnifica simultan: rezervare logica ES R1
+ alocare de resurse R3 R5 Data Flow
Avantaje:
Modificarea dinamica a rezervarii
Compatibilitate cu rutarea dinamica din IP
Tenologie E2E
Granularitate fina
Garantii puternice per-flux
Dezavantaje:
Necesitate refresh overhead
Memorie mare in rutere- “non-scalable”
Concluzie: IntServ nu este eficient in retele “Core”
RESV
caracteristici de trafic PATH)
ce va fi generat
R 1 fin d s N e xt h o p R E S V fo llo w s th e s a m e
N o re s e rva tio n ro u te a s P A T H
RESV – cerere de la PATH)
Receptor
Id e m a s in R 1 PATH)
P A T H s p e c ifie s flo w
RESVconf- confirmare a n d th e a m o u n t o f
tra ffic (T S P E C )
a rezervarii D S T e s ta b lis h th e
Q o S re q u ire m e n ts
fo r th is flo w
RESV
RESV
R 2 c a n re s e rv e R E S V c a rrie s D S T
re s o u rc e s fo r re q u e s t fo r R 2 to re se rve
R 2 -D S T re s o u rc e s o n th e
RESVconf s e g m e n t R 2 -> D S T
R ESVconf
R ESVconf
RSVP
simplificat
D a ta
RESVtear
LSP
PATH :
End of LSP: RD RB
Traffic description RE
Label request
RD
RA
RC
RESV:
RESV: Label L1
PATH RESV:
Reserved
Label L3 Label L2
RESV Reserved resources
Reserved
resources resources
R R4
R R5
R
Source t t
Internet/ R5
Intranet R6 R R
R7 Source
PATH
RESV
PATH : RB
Traffic RD
description
RESV RE D1
RESV
S1 RA RESV
RESV
RC
PATH : RB
Traffic RD
description
RESV RE D1
RESV RESV
S1 RA
RESV
RC
PATH
RESV
D2 D2 executa “join”
RESV[2B]
RESV[2B] RESV[B]
RB D1
RD
RESV[4B]
RE D2
Figure 5-13 Agregarea cererilor RSVP
RESV
S1 RA
RESV[2B]
RC RE
RESV[4B] RESV[2B]
PATH[4B] RESV[4B] RESV[2B]
D3
D4
Cazuri
1 sursa - N receptoare
N surse – M receptoare
N surse/receptoare ( conferinta simetrica)
Referinta [1] Olivier Bonaventure, Traffic control and Quality of Service (QoS) in IP networks, 2000
URL : http://www.infonet.fundp.ac.be
Referinta [1] Olivier Bonaventure, Traffic control and Quality of Service (QoS) in IP networks, 2000
URL : http://www.infonet.fundp.ac.be
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 259
5.Arhitecturi orientate QoS
5.1 Tehnologii cu Servicii Integrate (
Integrated Services – IntServ)
Imbunatatirea scalabilitatii
Ruterele din “bacbone” executa
refresh agregat si sumarizat
Se trimit PATH/RESV modificati
cu identificatori
se trimit PATH/RESV
nemodificati- improspatati prin
referinta
Figure 5-15 Imbunatatirea scalabilitatii
RSVP prin referinte de “refresh” [ 1]
Mesaje SRefresh
Contine mai multe summarized
PATH/RESV - sumarizate
SRefresh – trimis hop-by-hop
Srefresh poate fi confirmat
optional
Admission Admission
Control Control
Plane 5-19 Principle of IntServ
Figure
Control Control
Plane
Appl.
Data Data
No No
reservation reservation
Classifier Classifier
+ Packet + Packet
TF Scheduler TF Scheduler
Reservation Reservation
Enforcement Enforcement
Data Plane Data Plane
SRC A DST B
PATH (TSPEC, ADSPEC)
Implementari posibile
Planificator cu prioritati cu “per-flow policing “ pentru a limita traficul CL
Doua cozi: layer 4 CL flow, BE
pachete non conforme CLvor fi eliminate sau tratate BE
Planificator WFQ per-flux (Per-flow WFQ-like scheduler)
Cozi:
• 1 – flux de nivel L4 CL
• 1- pentru toate fluxurile BE sau mai multe BE
Planificator WFQ per-clasa ( Per-class WFQ-like scheduler)
2 cozi : 1- flux L4 CL flow, 1 –pentru BE
Se aplica “per flow policing” pentru a detecta pachete neconforme
Contra:
“Overhead” pentru retele mari: semnalizari si stare
Necesar “refresh”Constant refresh messages
Clasificarea per-flux, “policing” “scheduling” – costisitoare daca sunt facute per
flux
Domenii DiffServ CR CR
ER – Edge Router ER ES
BR – Border Router BR BR
ES ER
ES – End System CR CR
CR – Core Router
Figure 5-20 Domenii DiffServ
Terminologie DiffServ
Profil de trafic (Traffic profile) - descrie proprietati temporale ale fuxurilor de trafic ( ex. Rate,
burst size)
Micro-flux (Micro-flow ) (Layer 4 flow) – set de pachete caracterizat prin
(source address, source port, destination address, destination port , protocol id)
Fascicul de trafic ( Traffic stream )- un set semnificativ d.p.d.v. administrativ ce contine mai
multe micro-fluxuri ce travereseaza un segment de cale.
Aceste fluxuri au fost selectate de catre un clasificator
Conditionare a traficului (Traffic conditioning) – functii care determina aplicarea unui set de
reguli specificate in TCA. Se refera la metering, marking, shaping, and policing.
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 270
5.Arhitecturi orientate QoS
5.2 Tehnologii DiffServ
Terminologie generala (cont)
Serviciu ( de conectivitate) - tratament global al unui subset din trafic in domeniu
DS sau E2E
Entitate capabila DS (DS-compliant entity) – nod/dispozitiv ce cunoaste functiile
DS conform standardelor
Camp DS (DS field )- octetul ToS in antetul IPv4 sau “IPv6 Traffic Class octet”
interpretat in conformitate cu std. DiffServ. (“DSCP field” codeaza the “DS
codepoint”)
Agregat de comportament (DS behavior aggregate (BA) )- o colectie de
pachete cu acelasi DSCP ce parcurg un link in aceeasi directie
Comportament per nod- (Per-Hop-Behavior (PHB) ) – comportamentul
observabil din exterior al unui nod aplicat unui - “DS behavior aggregate”
Grup PHB (PHB group)- un set de n ≥ 1 PHB care au sens numai daca sunt
specificate si implementate simultan, datorita unei constrangeri comune ce se
aplica la toate PHB, din set ( ex. Servirea cozilor, politici de mng. al cozilor)
Un grup PHB = bloc functional ce permite un set de comportamente specificate
impreuna (ex. patru prioritati de eliminare (drop) a pachetelor). Un PHB este un
caz special de PHB –grup.
DS codepoint (DSCP) - valoare specifica ce identifica o clasa de servcii si
selecteaza un PHB
Mecanism - algoritm specific sau operatie
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 271
5.Arhitecturi orientate QoS
5.2 Tehnologii DiffServ
Terminologie (cont)
Domerniu DS (DS domain) - set contiguu de noduri ce indeplinesc o politica
comuna si definitii PHB comune
Nod DS de frontiera (DS boundary node) - conecteaza domniul DS cu altele
Nod DS de iesire/intrare (DS egress/ingress node) – un nod DS de frontiera prin
care iese/intra traficul din/in domeniul DS
Nod DS interior – nu e nici intrare nici iesire
Regiune DS (DS region) - set de domenii DS of contiguu
Domeniu in aval/amonte Downstream/Upstream DS domain
Nod traditional (Legacy node) – implementeaza “ IPv4 Precedence” asa cum e
definita in [RFC791, RFC1812] dar nu e “DS-compliant”
“Provider DS domain - the DS-capable provider of services to a source domain”
Link de frontiera (Boundary link) leaga doua domenii
Domeniu sursa (Source domain) - contine nodurile surse de trafic
Politica de provizionare a serviciului (Service Provisioning Policy) – politica ce
defineste conditionarea traficului si asocierea fasciculelor de trafic (streams) la BA-uri
Terminologie (cont)
Traffic conditioner (TCd)-
entitate ce contine (meters, markers, droppers, shapers)
de regula e instalat in noduri frontiera
poate modifica marcajul unui pachet
MF Classifier – clasificator multi-field
Behaviour Aggregate (BA) classifier- selecteaza pachet bazat doar pe cod DS
Meter – masoara proprietati temporale ale traficului ( vezi cap. 4)
Marker – marcheaza sau modifica marcajele pentru pachete (DSCP de ex.)
Dropper- elimina pachete – bazat pe reguli(politici)
Shaper- reduce intermitenta traficului ( vezi cap. 4)
Referinta [1] Olivier Bonaventure, Traffic control and Quality of Service (QoS) in IP networks, 2000
URL : http://www.infonet.fundp.ac.be
Traffic
Conditioner
Shaper
Meter
Shaper/
Classifier Dropper
Classifier
Marker
Marker
Traffic Dropper
Conditioner Meter
Figura 5-24 Clasificator si Traffic Conditioner – Figura 5-25 Generalizare pentru Traffic Conditioner
in” Edge Router”- diagrama logica
( RFC 2475)
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 276
5.Arhitecturi orientate QoS
5.2 Tehnologii DiffServ
Provizionarea Serviciilor Diferentiate
SLA – specifica serviciul furnizat de domeniul DS si « scope » in care e valid
SLA
Reteaua se angajeaza sa furnizeze perf. specificate in anumite intervale de
timp si pentru fluxurile de trafic specificate
NP defineste DSCP pentru fiecare serviciu
Rol principal ER: clasificarea L3 (+DSCP), L4 + DSCP, etc.
ER poate aplica in urma clasificarii : « dropping, shaping, marking » - vezi slide
anterior
Dirijarea pachetelor in ER, CR, BR: « buffer acceptance, queuing, scheduling »
- se bazeaza doar pe valoarea DSCP
In BR :
functii similare cu ER dar de regula viteza mare de lucru inter-domeniu
Poate fi necesara re-marcarea caci diferite domenii DS pot folosi valori
diferite pentru aceeasi clasa de servicii
DS Do main A DS Domain B
CR CR
ER ES
Figure 5-26 Provizionarea in DS
BR BR
ES ER
CR CR
SLA
Planificator WFQ
Ex: CS7- 50%, CS6- 20%, CS5 – 10%, etc.
• WFQ asigura protectie intre fluxuri
• Implementare complexa
• Necesita cunoasterea caracteristicilor de trafic pentru diferite clase
Traffic that exceeds this limit MUST be discarded. This maximum EF rate,
and burst size if appropriate, MUST be settable by a network admin
(using whatever mechanism the node supports for non-volatile
configuration). The min and max rates may be the same and configured by
a single parameter”
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 281
5.Arhitecturi orientate QoS
5.2 Tehnologii DiffServ
Implementarea claselor de servicii DS
EF
Clasificarea grosiera a traficului : EF si non-EF
In fiecre nod trebuie configurata o rata R_EF
traficul trebuie servit cu rata efectiva ≥ R_EF, independent de alte fluxuri
ER:- limiteaza traficul EF la valoare configurata
‘Policing” = “drop” sau “shaping”
PHB:
determina R_EF pentru firecare link
Configureaza scheduler pentru rata ≥ R_EF
BR- la fel ca ER dar cu re-marcare
Exemple:
Priority queuing scheduler (PQ)
• 2 cozi EF si non EF
• Policing pe EF ( cu mecanism TB)
WFQ – scheduler
• 2 cozi EF si non EF
• Intarzierea e mai mare decat la PQ
• Rata link = R; coada 1: R ≥ R_EF; coada 2: rata L-R
• Policing – in general nu e strict necesar ( din cauza principiului WFQ)
• Traficul pe fiecare link trebuie totusi monitorizat periodic, pentru a asigura ca rata
EF nu e mai mare decat R_EF si ca pierderile sunt mici pentru fluxul EF
Referinta: Implementing Quality of Service Policies with DSCP, Document ID: 10103
http://www.cisco.com/application/pdf/paws/10103/dscpvalues.pdf
Referinta: Implementing Quality of Service Policies with DSCP, Document ID: 10103
http://www.cisco.com/application/pdf/paws/10103/dscpvalues.pdf
Precedence Level
CS7 – routing and L2 keep alive; CS6- routing protocol; CS5- EF; CS4, 3, 2, 1 -…; CS0- BE
http://www.cisco.com/en/US/i/200001-300000/220001-230000/227001-228000/227133.jpg
E.Borcoci ETTI 2019-2020
Slide 284
5.Arhitecturi orientate QoS
5.2 Tehnologii DiffServ
Concluzii
Advantages
Scalabilitate buna ( stateless rutere, nu sunt prelucrari per-flux in reteua
core
Nu implica semnalizari cu protocoale speciale
Implementare mai simpla decat IntServ
Tehnologie matura – larg raspandita in echipamentele constructorilor
Dezavantaje /limitari
Nu asigura garantii E2E
Ofera doar garantii relative in principal
Nu exista rezervare explicita, nu exista AC preventiv
Necesita un manager de resurse al domeniului (Bandwidth manager) – si
AC pentru a devni tehnologie completa
Slide 287
5.Arhitecturi orientate QoS
CCN Concepts
Current network evolve mainly to content distribution and
retrieval
Traditional networking : connections based on hosts locations
(need mapping what -> where).
IP Intra-domain routing:OSPF, ..
Inter-domain routing: BGP, ...
(placed here to show their
role)
Data link Any Layer 2
Slide 290
5.Arhitecturi orientate QoS
Strategy layer
• makes dynamic optimization choices - to best exploit
multiple connectivity under changing conditions
Security Layer
CCN secures the content objects rather than the connections
over which it travels ( this is to be discussed more..)
• avoiding many of the host-based vulnerabilities of current
IP networking
Slide 291
5.Arhitecturi orientate QoS
Fig. 5-30
CCN Concepts (cont’d)
CCN Naming
CCN names :opaque, binary objects Name_1
Interest packet
composed of some (explicitly
specified) number of components
Hierarchical structure of names => Name_11 Name_12
the above prefix match is equivalent Data
packet
to
Data_Packet is in the name subtree Name_121 Name_122
Slide 296
5.Arhitecturi orientate QoS
Slide 297
5.Arhitecturi orientate QoS
Slide 298
5.Arhitecturi orientate QoS
Slide 299
5.Arhitecturi orientate QoS
Slide 300
5.Arhitecturi orientate QoS
Slide 301
5.Arhitecturi orientate QoS
Slide 302
7. Anexe
multi-plan Ha
R1 R2
Hb
flexibilitate
Concepte de baza : Ha
Protocol
Hb
Principii fundamentale:
- nivelul N ofera lui N+1 un set de servicii
- accesibile prin puncte de acces la servicii (SAP = “Service Access Point”);
- implementarea serviciului: de catre protocol asociat nivelului inferior serviciului
-primitive de serviciu - transportă info între nivele adiacente
- interfata dintre nivele ascunde detaliile de realizare a functiilor unui nivel
Protocol
N
N
Conexiune de
N-1 Nivel N-1
Mediu fizic
Nota: principiul cuplajului slab intre nivele nu mai este pastrat azi in totalitate:
Ex. 1 Optimizare internivel – in special in L1-L3 – tehnologii „wireless”
Scop: performante mai bune prin cooperarea L1- L2 - L3
Ex. 2 „Content aware networking” and Network aware applications”- tendinta
recenta ce introduce mai multa inteligenmta la nivel L3 si cupleaza astfel straturile
de transport cu cele de aplicatii.
Comunicaţia între entităţi omoloage
Cu conexiune de nivel N ( notata cu C(N)) - asociere logică între n 1 SAP(N)
conexiunile se termină în SAP prin capete de conexiune
comunicaţia pe o conexiune : simplex , semiduplex, duplex
Fara conexiune ( pe baza adreselor celor doua entitati)
R e te a
PA
Figura 1-5 Identificarea unui punct de acces
la servicii pe baza adresei globale
1.4 ArhitecturaTCP/IP
Modelul OSI - ramas doar un model de referinta.
Motive:
model prea rigid
arhitecturi - anterioare sau dezvoltate odată cu OSI-RM (ex. TCP/IP)
numar de nivele prea mare
Arhitectura TCP/IP – diferita de OSI
succes in practica: INTERNET - colectie de retele interconectate bazate
pe stiva TCP/IP
mai simpla si mai practica
dezvoltarea – impulsionata de de piata (www, P2P, MM,etc.)
IETF – organizatia principala de standardizare
Explicatia succesului stivei TCP/IP
avansul tehnnologiei micro-electronice scaderea drastica a pretului de
cost al terminalelor si cresterea gradului lor de inteligenta; un terminal
actual = calculator ( inclusiv mobile)
Posibilitatate de integrare a serviciilor : stive arh. in terminal de tip
„calculator”
aplicatii populare: www, P2P, VoIP, VoD,MM, retele sociale, IPTV
Management si control
SNMP – Simple Network Management Protocol- aplicatrie de management
ICMPv.4, v.6 – Internet Control Messages Protocol
DHCP- Dynamic Host Configuration Protcol
1.4 ArhitecturaTCP/IP
Real time stream and QoS related protocols:
RTP – Real Time Protocol ( transfer and synchronising real time
streams data)
RTCP – Real Time Control Protocol – auxiliary to RTP ( tranfer
of control info)
RSVP – Resource Reservation Protocol
Semnalizari si control: ( nivel aplicatie)
NSIS – Next Step in Signalling –transport semnalizari
SIP – Session Initiation Protocol- initiere si control sesiune in
VOIP, AVC
SDP – Session Description Protocol- auxiliar la SIP
LDP – Label Distribution Protocol ( pentru MPLS)
DHCP – Dynamic Host Configuration Protocol
1.4 ArhitecturaTCP/IP
Protocoale – “middleware” :
P2P = Peer to peer
Ex. Gnutella, Napster , BitTorrent, etc
Securitate, Control acces Fig. 1-7 Exemple de protcoale in stiva TCP/IP
(*1) – nu sunt protocoale de transport;
IPSec- nivel 3
sunt folosite in cooperare cu IP - pe nivel retea
TLS- nivel 4
AAA- Authentication, Authorization Accounting( aplicatie)
Video
MIME Voice Multicast
BGP FTP protocols RIP
(*1) Telnet HTTP SMTP RTCP RTP SNMP (*) BOOTP RSVP
OSPF ICMP,
TCP (Connection oriented) UDP (Connectionless) (*1) IGMP
(*2)
IP (Connectionless)
IP (Connectionless)
RARP ARP ARP RARP
ICMP IGMP
Network
ARP IP RARP
LLC
MAC
Convergenta (CS)
PMD
În fiecare nod MPLS (comutator) următor, dirijarea pachetului etichetat, se face apoi
prin comutaţie de etichete, pe baza unui tabel de comutaţie a etichetelor, conform
relaţiei:
(port_intrare, etichetă_intrare) (port_ieşire, etichetă_ieşire),
La ieşirea din domeniul MPLS şi reintrarea într-un domeniu IP, etichetele sunt
eliminate de către ruterul de ieşire, care dirijează în continuare pachetul prin
”forwarding” tradiţional.
MPLS : sub-nivel arhitectural intermediar între nivelul 2-3; se păstrează
implementările existente pentru nivelele DL şi N.
Pentru a aloca etichete segmentelor (link-urilor) este nevoie de informaţii de rutare.
MPLS este că admite informaţii furnizate de orice tip de protocol de rutare, de de unde şi
numele de „multiprotocol”.
Application
Transport TCP, UDP
Internet layer IP, ICMP, IGMP,
OSPF, etc.
MPLS sublayer
Data link layer (LLC) + MAC
Physical layer