Sunteți pe pagina 1din 8

1.NECESITATEA STUDIERII DREPTULUI COMPARAT. 2.DIFICULTATILR STUDIERII DREPTULUI COMPARAT. 3.PROBLEME ACTUALE ALE DREPTULUI COMPARAT.

Victor Dan Zltescu definete dreptul comparat ca fiind ,,Un ansamblu de procedee potrivit crora se realizeaz compararea unor norme , unor reglementri , unor instituii sau unor sisteme juridice naionale cu norme, reglementri , instituii sau sisteme juridice din alte ri n scopul de a evidenia asemnrile i deosebirile dintre ele i a propune mbuntirea unora sau altora.Dreptul comparat cunoaste urmatoarele trei etape de dezvoltare:1)1800-1850. primele incercari in aceasta perioada au fost facute de catre scoala germana. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca cunoasterea dreptului strain ajuta la ameliorarea dreptului national. Scopul este de a largi cunostintele juristilor national asupra principalelor coduri, legi si reforme juridice straine. Montesque este primul intermediar intre dreptul german si dreptul strain.2)1850-1900 au aparut primele reviste de drept comparat. Dreptul comparat este disciplina de studio in universitati. In aceasta perioada apar societatile de legislatia comparata cu raspindirea in intreaga Europa care aveau ca scop: de a aduna material referitoare la dreptyul strain; de a face traduceri; de a asigura o mai buna cunoastere a dreptului strain.3)1900-1950.In1900 a avut loc congresul de la paris, al carui obective principale sunt:sa elucideze si sa studieze definitiile si metodele dreptului comparat. Cei mai cunoscuti compaatisti din aceasta perioada sunt: Lamber,Georgio Del Vecchio etc.Dreptul comparat este o tiin care analizeaz legturile dintre sietemele juridice existente n comunitaea internaional.Compararea drepturilor pune in lumina nu numai ceea ce acestea au deosebit zona de divergenta dar si ceea ce le aseamana sau este identic,o zona de convergenta. Principala caracteristica a dreptului comparat din zilele noastre consta in universalismul pe care l-a dobindit,in imprejurarea ca el ia in considerare toate sistemele ale umanitatii contemporane. Rolul dreptului comparat se releva in functiile acestuia:1)functia de cunoastere a dreptului national.2)functia normativa.Dreptul comparat are un aport insemnat si in perfectionarea legislatiilor nationale.Adoptarea unei legi nu trebuie sa aiba loc decit dupa cunoasterea experientei, dobindita in alte tari in problem similare.3)functia stiintifica.4)functia de a contribui la unificarea legislatiilor.Dificultatile dreptului comparat se manifesta prin urmatorul aspect: dreptul comparat studiaza totalitea sistemelor juridice ale lumii, problema in cazul de fata consta in surplusul de materie excesiva, care trebuie sa o asimilezi;pentru a face comparative specialistii trebuie sa dispuna de un sir de cunostinte asupra legislatiilor nationale ale fiecarui stat studiat.

4.FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA.PERIOADA DREPTULUI CUTUMIAR. n panorama sistemelor de drept contemporan o importan deosebit i aparine marelui sistem de drept romano-germanic, este rspndit astzi nu numai n Europa, ci i n America Central i de Sud, precum i n Africa.Sistemul de drept romano germanic se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi definitorii: 1)i are originea n dreptul roman.2)predomin dreptul scris.3)predomin dreptul codificat.4)sistemul normelor juridice sunt grupate n funcie de obiectul i metoda de reglementare n ramuri i instituii juridice.5)actul normativ este principalul izvor de drept.Sistemul de drept romano-germanic include sistemele francez i german i cele nrudite cu acestea. Atit sistemul francez cit si sistemul german au remarcat evidente deosebiri de mentalitate, de mod de abordare a fenomenului juridic, de terminologie i chiar de coninut al unor instituii. Cele dou sisteme naionale au o bogat motenire comun provenit din dreptul roman pe de o parte, din dreptul cutumiar germanic, care a influenat nu doar legislaia modern german, dar i cutumele franceze ce au stat la baza codificrilor napoleoniene pe de alt parte. In ambele sisteme rolul de izvor de drept permanent l joac legea. Momentul apariiei dreptului romano-germanic se situeaz n secolul al XIII al erei noastre. R.David, elementele juridice au existat i nainte de aceast dat. Existau i cutumele aplicabile peste tot n Europa, dintre care rolul preponderent l-au avut cutumele franceze i germane. Procesul de receptare a dreptului roman s-a lovit astfel de fora cutumei. Desigur , acestea reprezentau nite colecii de cutume cu caracter fragmentar care erau alese i sistematizate de jurisconsuli. 5.FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA.PERIOADA LEGISLATIVA. JURISPRUDENTA.DOCTRINA. coala dreptului natural a obinut n aceast privin succese deosebite. A fost recunoscut faptul c sfera dreptului trebuia s cuprind relaiile ntre guvernani i guvernai, ntre administraie i persoanele particulare. n acest sens dreptul roman face distincia n drept public i drept privat, dar totui dreptul public era lsat la o parte i cea mai mare atenie a fost acordat dreptului privat. coala dreptului natural dezvolt dreptul administrativ, dreptul constituional , dreptul penal .a. Al doilea succes remarcabil al colii naturaliste a fost codificarea. Codificarea la acea epoc consta n elaborarea unui drept care s convin societii moderne i care n consecin s fie aplicat de tribunale. Codificarea a pus capt arhaismelor i n acelai timp a numeroaselor cutume existente. Pentru ca codificarea s se bucure de succes ea avea nevoie ca dou condiii s fie ntrunite, n primul rnd ea trebuia s reprezinte opera unui suveran iluminat care s consacre principiile noi ale justiiei, libertii i a demnitii indivizilor. Pe de alt parte, ea trebuia ca aceast oper de codificare s fie realizat ntr-o ar mare care s exercite asupra altora o influen deosebit n acest sens. Rolul jurisprudenei n rile familiei romano-germanice , nu poate fi precizat dect n legtur cu cel al legii. Care n-ar fi contribuia adus de jurispruden n

familia romano-germanic, ea este cu totul de alt ordin dect cel al legislatorului. Legislatorul stabilete cadrul ordinii juridice i doar el stabilete regulile de drept n cadrul crora care se va dezvolta jurisprudena. Jurisprudena nu creeaz reguli de drept. ntre regulile de drept create de legislator i regulile ce decurg din jurispruden exist diferene importante. n al doilea rnd, regulile create de jurispruden n-au aceiai autoritate ca i cele create de legislator i nu pot fi aplicate deoarece judectorul le-a aplicat anterior. Doctrina. O anumit perioad de timp doctrina a fost izvorul fundamental de drept, doar recent ea a fost substituit de lege odat cu ideile democratice i codificarea. 6 FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA.SISTEME DE DREPT NEEROPENE. America. Coloniile spaniole, portugheze, franceze i olandeze din America, stabilite pe teritorii practic nelocuite sau a cror civilizaii erau gata s dispar, au acceptat n mod natural concepiile juridice caracteristice familiei romano-germanice. La nceput exista pe aceste teritorii un drept foarte primitiv, dar odat cu dezvoltarea Americii, dreptul practic existent a nceput s se apropie de dreptul savant, adic acel drept doctrinar care era studiat n universitile din America.Africa i Madagascar. Raspindirea familiei de drept romano-germanic a avut loc n egal msur n Africa i Madagascar ca consecin a colonizrii. n aceste ri nu exista nici un sistem de drept elaborat i structura tribal existent n genere paraliza evoluia dreptului. n aceste regiuni a fost importat chiar i noiunea de drept de ctre puterile occidentale. Statele foste colonii ale imperiului francez, Zair, Ruanda, Burundi i Somalie i fostele colonii spaniole i portugheze aparin astfel familiei de dre pt romano-germanic. Asia i Indonezia. Familia romano-germanic are adepi i in Asia si Indonezia.ncepnd cu anul 1839, Turcia a cutat n modelul codurilor europene a formul de modernizare a dreptului su. Rmnnd fidel tradiiei musulmane pn la rzboiul din 1914, ea a ncercat de atunci s resping aceast tradiie i a adoptat n anul 1926 Codul elveian al obligaiilor i de atunci aparine la familia romano -germanic. Celelalte state arabe au fost mai puin revoluionare. Peninsula Arab a fost supus influenei romano-germanice. Influena englez i american a fost puternic n Arabia Saudit i Emirate, dar legturile petroliere au favorizat schimburile cu rile din sistemul romano germanic. O anumit influen a aprut doar n unele ramuri de drept. Astfel, Kuweitul a adoptat un cod de comer dup cel egiptean, influenat i el la rndul su de dreptul francez. Legturi puternice cu familia romano -germanic exist n Japonia, Taiwan. 7. FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA STRUCTURA DREPTULUI. In toate rile familiei romano-germanice tiina juridic grupeaz face distincia n drept public i drept privat. Raporturile ce se stabilesc ntre guvernani i guvernai pun probleme caracteristice i de aceasta ele cer o reglementare diferit dect cea dintre persoanele private.Interesul general i interesele persoanelor private nu pot fi plasate pe acelai cntar. Noi perspective n dezvoltarea dreptului public au aprut odat cu apariia doctrinelor afirmnd existena drepturilor naturale ale omului n secolul XIX aducnd dup sine instaurarea n aceste ri a unor regimuri democratice.

n interiorul dreptului public ca i n dreptul privat regsim n toate rile familiei romano-germanice aceleai ramuri fundamentale: drept constituional, drept administrativ, drept internaional public, drept penal, drept de procedur, drept civil i drept comercial, dreptul muncii. Regsim asemnri i n instituii i concepte, astfel nct nu exist dificulti majore la traducerea din francez n german sau alte limbi a termenilor din vocabularul juridic. Aceast asemnare bineneles ofer o posibilitate de a nelege drepturile diferitor ri. Chiar dac unele noiuni difer noi putem foarte uor s ne dm seama despre ce merge vorba i s plasm noua noiune la locul ei, s-i nelegem natura . Explicaia acestei uniti de noiuni vine de la faptul c n toat Europa continental tiina dreptului s-a bazat mai multe secole pe aceleai concepte ce provin din dreptul roman i din dreptul canonic.Chiar dac vorbim despre o asemnare n dreptul public i n dreptul privat, nu trebuie s uitm de existena unor categorii sau noiuni diferite n cadrul acestui sistem. De exemplu, in alte ri, ca Germania, Elveia i Mexic exist un drept federal i un drept cantonal. Anumite instituii sunt cunoscute doar n unele state, pe cnd n altele nu. De exemplu, Suedia cunoate instituia de ombudsman, n ultimul timp aceast noiune apare i n dreptul nostru. Pentru a nelege factorul care aduce la unitatea familiei este necesar s atragem atenie i la un alt punct de vedere: felul n care este conceput regula de drept. Regula de drept se prezint, este caracterizat, analizat n acelai mod n rile familiei romano-germanice ca o regul de conduit, care permite legislatorului s intervin mai eficace pentru corectarea unor anumite comportamente sau s orienteze societatea la anumite scopu ri puse. Un cod n concepia romano-germanic, nu trebuie s ncerce s rezolve toate problemele concrete care se prezint n practic: rolul su este de a prescrie reguli suficient de generale, care vor fi uor cunoscute i descoperite. Autorul regulii de drept nu trebuie s se sforeze n a reglementa detaliile deoarece el este incapabil s prevad varietatea tuturor cazurilor concrete care se vor prezenta n practic. 8. FAMILIA DE DREPT ROMANO-GERMANICA IZVOARELE DREPTULUI 1)Legea este izvorul principal al dreptului romano germanic. Toate rile acestui drept apar ca ri ale dreptului scris; juritii caut mai nti s descopere regulile i soluiile de drept plecnd de la texte legislative sau regulamentare ce eman de la parlament sau de la autoritile guvernamentale sau administrative. Alte izvoare dect lege ocupa un loc subordonat i au o importan foarte redus. Toate statele din familia romano-germanic au Constituii scrise, dispoziiilor crora li se recunoate un rol deosebit.Conveniile internaionale pot fi puse ntr-o situaie comparabil cu cea a legilor constituionale. Unele Constituii proclam c tratatele au o valoare suprem asupra legilor( Frana, Olanda, Moldova).Printre legile ordinar e, unele primesc denumirea de coduri. Regulamentele i decretele. n afar de legile propriu zise, dreptul scris a rilor familiei romano-germanice conine la etapa actual o multitudine de reguli i dispoziii diverse, emannd de la alte autoriti dec t Parlamentul. 2)Cutuma. Juritii francezi i germani au o atitudine diferit asupra rolului jucat de cutum n sistemul romano-germanic. Francezii vd n cutum un

izvor de drept care nu joac dect un rol important . n Germania, Elveia i Grecia legea i cutuma sunt dou izvoare de drept situate la acelai nivel. ns, aceast diferen care exist n teorie n-are nici o consecin n practic. Legea are uneori nevoie de a fi suplinit de cutum pentru a fi neleas, iar noiunile care sunt folosite de legislator cer explicarea prin intermediul cutumei. 3)Jusprudenta. Rolul jurisprudenei n rile familiei romano-germanice , nu poate fi precizat dect n legtur cu cel al legii. Care n-ar fi contribuia adus de jurispruden n familia romano-germanic, ea este cu totul de alt ordin dect cel al legislatorului. Legislatorul n epoca noastr stabilete cadrul ordinii juridice i doar el stabilete regulile de drept n cadrul crora care se va dezvolta jurisprudena. Jurisprudena nu creeaz reguli de drept. ntre regulile de drept create de legislator i regulile ce decurg din jurispruden exist diferene importante. Regulile create de jurispruden n-au aceiai autoritate ca i cele create de legislator i nu pot fi aplicate deoarece judectorul le-a aplicat anterior. 4)Doctrina. O anumit perioad de timp doctrina a fost izvorul fundamental de drept, doar recent ea a fost substituit de lege odat cu ideile democratice i codificarea. 9.ISTORIA DREPTULUI ENGLEZ.PERIOADA MEDIEVALA 10661485.RIVALITATEA CU EQUITY 1485 1832.EVOLUTIA DREPTULUI ENGLEZ INCEPIND CU SEC.XIX. Nscut n insulele britanice acest sistem nu guverneaz n ntregime aceste insule. Se aplic n Anglia, ara Galilor i Irlanda. Dreptul englez a jucat un rol important n comerul internaional. Datorita dreptului englez au devenit cunoscute urmatoarele tipuri de contracte: cotractele de know-how, factoring, leasing. Savantul Andre Tulk spunea ca common-low se bazeaza pe 3 principii fundamentale:1)respectul precedentului juridic.2)recurgerea la un juriu care sa statueze asupra faptelor litigiului.3)suprematia dreptului care se impune tuturor persoanelor fizice si juridice de drept public sau privat. Dreptuo englez contine trei subsisteme normative, autonome i paralele, care reglementeaz uneori diferit sau contradictoriu, relaiile sociale: common-law n sens restrns, equity i statute-law. Dreptul englez cunoate n istoria sa 4 perioade importante de dezvoltare. I perioada- este cea anterioar cuceririi normande, adic pn n anul 1066. n prima perioad dreptul folosit era cel numit anglo-saxon. Dreptul anglo-saxon din aceast perioad este puin cunoscut. n epoca anglo-saxon au fost redactate anumite legi care reglementau doar domenii anume foarte reduse, de exemplu legile regelui Kent n anul 600 conin doar 90 de fraze scurte.n aceast perioad dominau cutumele locale i nu exista un drept comun pentru toat Anglia nainte de cuceririle normande. Cucerirea normand constituie un eveniment deosebit n istoria dreptului englez deoarece ea aduce n Anglia odat cu ocupaia strin o putere solid, centralizat, bogat n experiena administrativ. II perioada - din 1066 pn la instaurarea dinastiei Tudor 1485- crearea unui common law pentru tot regatul care substituie cutumele locale. III perioada - din 14851832, marcat prin dezvoltarea alturi de common-law a unui sistem rival regulile de equity . Persoanele care n-au obinut justiie mai aveau o ultim ans de a se adresa

regelui pentru a mpiedica efectuarea unei nedrepti n regat. Regele, apoi cancelarul interveneau nu pentru a crea noi reguli de drept, dar n numele moralei pentru a evita nedreptatea. IV perioada din 1832- n prezent, perioada modern n care are loc dezvoltarea deosebit a legii.Secolul XX a adus transformri grandioase n dreptul englez:1)au fost adoptate texte legislative i regulamentare mai ales n domeniul economic i social (impozite, comer, educaie, sntate, munc etc.). 2)Din 1972, Parlamentul a ncorporat n dreptul englez tratatele i regulile comunitare care utilizeaz conceptele i categoriile juridice de drept continental: n caz de conflict tratatele i regulile comunitare sunt prioritare asupra legilor engleze.3)Apariia i dezvoltarea unui drept public. 10. DREPTUL ENGLEZ. STRUCTURA DREPTULUI ENGLEZ.ORGANIZAREA JUDICIARA. REGULA PRECEDENTULUI.DREPTUL LA TACERE. TRUSTUL SI HABEAS CORPUS. Structura dreptului n familia juridica anglo-saxona, conceptia dreptului, sistemul de izvoare ale dreptului, limbajul juridic totul este diferit de cele din familia romanogermanice. n cadrul dreptului englez lipseste divizarea dreptului n public si privat, care este nlocuita aici cu divizarea n drept comun sidreptul de echitate.Ramurile dreptului englez nu snt att de bine pronuntate ca n sistemele de drept continentale, fapt ce l-au determinat doi factori: n primul rnd, toate judecatoriile au o jurisdictie comuna, adica pot examina diferite categorii de dosare de drept public si privat. Jurisdictia mpartita duce la delimitarea ramurilor dreptului, iar cea unificata are efect opus. n al doilea rnd, dreptul englez s-a dezvoltat treptat, pe calea practicii judiciare si a reformelor legislative n cazuri aparte. n Anglia nu exista coduri de tip european. Deaceea pentru un jurist englez dreptul este omogen.In dreptul englez nu exista categorii caracteristice de drept civil, comercial, administrativ:de uzufructus, nici cea de persoan juridic, nici dol, sau for major. n schimb vom avea noiuni i concepte noi ca trust, trespass care ne sunt absolut necunoscute. Noiunea de trust, necunoscut de dreptul francez, este o noiune fundamental a dreptului englez i cea mai important noiune de equity. Mecanismul trust exprima posibilitatea unui proprietar-trustee de a transmite dreptul sau de proprietate altei persoane. Aceast noiune const n urmtoarele: O persoan ce constituie trustul stipuleaz c unele bunuri vor fi administrate de ctre unul sau mai muli trustees n interesul uneia sau a mai multor persoane numite beneficiari. Aceast metod este foarte frecvent n Anglia i rolul ei este de a proteja incapabilii, soia cstorit i pentru afacerile succesorale sau activitatea fundaiilor. Caracteristic dreptului englez este bogia probelor sale. Judectorul englez percepe prin drept principiile ordinii sociale i el ncearc s amelioreze aceast ordine social prin prisma acestor principii: el pune problema libertilor politice, a drepturilor sociale, a caracterului sacru al contractelor i proprietii etc. n general majoritatea litigiilor n Anglia sunt rezolvate de Curile inferioare, iar controlul Curilor superioare este asupra modalitii n care ele au interpretat i aplicat dreptul i asupra felului n care a fost organizat procesul. Ele nu controleaz dac hotrrea luat de o administraie a fost corect sau nu.Dei in zilele noastre locul ocupat de dreptul scris este considerabil dreptul englez rmine

un drept al precedentelor. Precedentul judiciar reprezint mecanismul cel mai important in formarea unui sistem. Acest drept al precedentelor cuprinde cel mai adesea reguli extrem de tehnice i formaliste, accesibile doar specialitilor, fcute pentru tribunale, iar nu pentru justiiabili. Aspectul original al common-law-ului este reprezentat de coexistena a trei subsisteme normative, autonome i paralele, care reglementeaz uneori diferit sau contradictoriu, relaiile sociale: common -law in sens restrins, equity i statute-law. Ele exprim cele trei izvoare principale ale dreptului englez.Habeas Corpus - una dintre legile fundamentale constitutionale din Anglia in baza careia nimeni nu poate fi arestat fara ordonanta scrisa a judecatorului, iar celui arestat trebuie sa i se aduca la cunostinta acuzatia in termen de 24 ore. Habeas Corpus - drept care garanteaz libertatea individual i protejeaz mpotriva arestrii arbitrare, permind arestatului s cear prin avocatul su s compar n faa unui magistrat care urmeaz s decid asupra legalitii arestrii. Dreptul la tacere.Acceptiunea dreptului la tacere este facultatea, posibilitatea persoanei fizice sau juridice garantata de lege, de a nu raspunde explicit, de a nu comunica informatia solicitata sau pur si simplu de a nu comunica numai printacere, atunci cnd prin lege sau conventia n baza legii s-a definit continutul informativ al tacerii si efectele acesteia. De pilda, dreptul la tacere al faptuitorului, nvinuitului sau inculpatului, este acel drept care nseamna posibilitatea acestuia recunoscuta si garantata de lege de a nu raspunde autoritatii competente, dect n prezenta unui aparator. 11. DREPTUL ENGLEZ.IZVOARELE DREPTULUI ENGLEZ.DREPTUL ENGLEZ. Izvoarele dreptului englez:jurisprudena, legea,cutuma,doctrina.Dreptul englez, elaborat de curile din Westminster rmne a fi un drept jurisprudenial i deci jurisprudena este izvorul primordial.Studiul jurisprudenei n calitate de izvor principal de drept presupune cunoaterea organizrii judiciare n Anglia i esena regulii precedentului. Organizarea judiciar este complex i se bazeaz pe dou tipuri de jurisdicii: curile superioare i instanele inferioare. Instanele inferioare au doar rolul rezolvrii litigiilor pe cnd instanele superioare mai au i rolul crerii precedentului. Curile superioare. Curtea Suprem de Justiie posed o competen de drept comun universal, nelimitat i cuprinde trei diviziuni de jurisdicii cu camere compuse dintr-un judector.nalta Curte de Justiie - jurisdicie de prim instan n domeniul civil. Ea este compus din circa 100 judectori permanenti. Aceti judectori sunt alei printre cei mai buni baristeri (avocai) i printre solicitori care au mai mult de 15 ani de experien. Instana este compus din trei diviziuni pentru orice tip de cauze civile: Diviziunea Bncii Reginei, Diviziunea Cancelarului, Diviziunea familiei. Curtea Coroanei este competent n materie penal. Curtea de Apel - jurisdicie de instana a doua n civil i n penal - corecteaz erorile de drept i foarte rar rejudec faptele. n cadrul Curii de Apel regsim dou diviziuni: a.Diviziunea civil (23 judectori). d.Diviziunea penal. Curtea are 35 judectori.Camera Lorzilor este compus din 11 judectori. Aici nu se desfoar o edin solemn dar are loc o discuie cu avocaii iar hotrrea nu este redactat sub forma unei hotrri motivate dar sub form de opinii individuale argumentate. Costul unei atare proceduri este destul de mare i instana judec circa 40 -60 cauze pe an.

Comitetul de apel al acestei instane judec doar cauze care pun n discuie chestiuni fundamentale de drept . Sunt rare cazurile cnd deciziile emise de instanele inferioare s fie atacate pentru faptul c ele n-au aplicat corect dreptul sau pentru c ele au nclcat legea. Jurisdiciile inferioare.Curile regiunilor (in materie civila) judec n prim instan si are o competena este foarte larg : contracte, responsabilitate civil, succesiuni, adopii etc. Organizarea instanelor penale este foarte original. Ea se bazeaz pe distincia dintre infraciunile minore i infraciunile foarte grave.Numirea judectorilor. Pentru a fi numit judector n Curile trebuie fie ca candidatul s fie judector la nalta Curte sau s justifice de o practic de 15 ani de avocat n faa naltei Curi.Pentru a fi judector la nalta Curte sau judector itinerant candidatul trebuie s aib 10 ani de practic ca avocat sau s fi fost judector pe timp parial n curs de 5 ani. Apoi, pentru a fi judector pe timp parial, trebuie s fi exercitat n calitate de avocat sa solicitor timp de 5 ani. Toi judectorii sunt numii de regin. Legea garanteaz numrul, salariul i prestigiul judectorilor. Ei sunt pltii din fondul de consolidare, o parte din buget atribuit n acest sens. Salariile sunt foarte nalte, mai nalte dect n Frana mai mult de 80000 pe an. Vrsta de pensionare este de 75 ani. 12.ISTORIA DREPTULUI SUA.PARTICULARITATILE SPECIFICE DATORATE FEDERALISMULUI. 13.STRUCTURA DREPTULUI SI DREPTUL STATELOR. 14.IZVOARELE DREPTULUI SUA. Dobindirea inependentei in 1776 a marcat momentul de nastere a dreptului American. Dreptul SUA face parte din marea familie de common-law.Deosebirea fundamantala intre dreptul American si dreptul englez consta in aceea ca in SUA puterea judecatoreasca este desemnata prin lege ca a treia putere de stat. Dreptul american, spre deosebire de dreptul englez, cunoate instituia Judicial Review instituie cunoscut n dreptul romano-germanic sub forma controlului judectoresc al constituionalitii legilor, care nu este expres prevazutan Common Law. Potrivit constitutiei americane Curtii supreme a SUA ii revine sarcinade a controla conformitatea cu Constitutia a legilor emise de diferitele state memebre le Uniunii. Spre deosebire de Marea Britanie, unde judectorii sunt numii de stat, judectorii din SUA de la instanele statelor sunt alei. Sistemul judectoresc din SUA este compus din dou grade judiciare: a) Instanele federale. Potrivit Constituiei, n vrful ierarhiei federale i al instanelor din statele federate se afl Curtea Suprem a SUA, care este competent, n unele cauze, s judece fondul, n altele, apelul. b) Instanele statelor. Jurisdicia statelor este unic, n sensul c ele rezolv att cauze civile, ct i cauze penale. n SUA, spre deosebire de Marea Britanie, nu sunt instane ecleziastice care s judece divorurile. Dreptul American are o structur oarecum original, dei, initial, era foarte asemntor dreptului din care i trage originea, cel englez. Specificul su const n aceea c este alctuit din legisla tiile statelor componente prezint numeroase particularitti locale.Spre deosebire de sistemul romano germanic, dreptul anglo saxon nu cunoate mprirea pe ramuri. De asemenea, notiunile fundamentale, precum i vocabularul juridic sunt total diferite.In sistemul

izvoarelor dreptului locul deosebit il ocupa legea - constitutie. Dreptul american este subordonat Constituiei SUA, care a fost aprobat n 1787 i care niciodat nu a fost abrogat, ci doar modificat prin amendamente. 15. DREPTUL SOCIALIST.DEZVOLTAREA ISTORICA. 16.DREPTUL SOCIALIST.IZVOARELE DE DREPT. STRUSTURA DREPTULUI. Familia socialista de drept formeaza sau, mai corect, au format dupa parerea unor autori, a treia familie juridica. Sistemele juridice a tarilor ce se atribuie la lagarul socialist mai inainte s-au atribuit la familia juridica romano-germanica. Si la etapa contemporana ele pastreaza un sir de trasaturi comune. Norma juridica aici intotdeauna se precauta ca un model general de comportament. S-au pastrat intr-o masura considerabila si sistemul dreptului si terminologia stiintei juridice, formata prin straduintele savantilor europeni si sovietici cu radacinile sale in dreptul roman. Necatind la considerabilele asemanari cu dreptul continental, sistemele juridice socialiste au avut evidente trasaturi specifice. Unicul sau principalul izvor a dreptului socialist de la inceputut era creatia revolutionara a executantilor, iar mai tirziu actele normativ-juridice care reflectau vointa proletariatului, majoritatii populatiei, iar apoi intregului popor, condus de partidul comunist. Actele normative adoptate de fapt exprimau vointa si interesele aparatului de partid statal.Dreptul Public era dominant fata de cel privat. Dreptul avea un caracter imperativ, era legat de politica de stat, era un aspect al ei, se asigura cu puterea de partid si forta de constringere a organelor de drept.Teoriei, stiintei i se reducea rolul de interpretare stricta a dreptului. Asupra sistemelor juridice socialiste ale Europei, Asiei si Americii Latine o influenta considerabila a avut prima din ele sovietica. Sistemele nationale a acestor tari au fost si ramin a fi o varietate a dreptului socialist.La momentul actual se poate de constatat anumite schimbari in tarile ex-socialiste, care au pornit pe calea democratizarii societatii, marea majoritate din care merg, in procesul de creare a dreptului national, pe calea dreptului continental. 17.BAZELE DREPTULUI MUSULMAN.IZVOARELE ORIGINALE.IZVOARELE SECUNDARE. 18.CONTINUTUL DREPTULUI MUSULMAN.DREPTUL PENAL.PERSOANELE. OBLIGATIILE. Dreptul musulman ca sistem de norme a s-a format in Califatul Arab in sec. VII-X si este bazat pe religia musulmana - islam.Islamul este a doua mare religie a lumii avnd peste un miliard de adepti numiti musulmani. A fost raspndita de profetul Mohamed n sec. VII n Arabia. Din punct de vedere etimologic termenul de ,,islam nseamna supunere devotat de Dumnezeu. Cel care se supune voiei lui Allah este musulman. Dreptul musulman cuprinde atit norme juridice, cit si nejuridice religioase si obiceiuri. Izvoare principale ale Islamului: 1)Coranul este cuvntul lui Allah i cartea sfnt a islamului. Allah a transmis Coranul ngerului Gavril, care la rndul su l -a transmis profetului Muhammad . n varianta n care se gsete n zilele noastre, Cartea nu a suferit nici un fel de schimbare sau int ervenie din partea vreunei fiine pmnteti. Spre deosebire de cretinism, aceast biblie nu este doar o nvtur

moral, el reglementeaza ntreaga via religioas, politic, civil i penal, pn la ocupaia zilnic. 2)Sunna ,n care sunt nregistrate spusele i faptele profetului Muhammad. Sunna este exemplul vieii profetului Muhammad trit dup nvtura lui Allah; aceasta este alctuit din tot ceea ce a fcut, a spus sau a aprobat el. Cine respect Coranul, respect n mod automat i Sunna, deoarece acestea nu pot fi separate. 3)Ijma'a constituie un mod de adaptare a Islamului la schimbrile din lumea n care trim,ea exprima acordul intre jurisiti asupra unei problem e date, presupune majoritatea sau consensul. 4)Ijtihad-ul este efortul intelectual al nvatilor musulmani de a gsi soluii la problemele care apar n viaa musulmanului i a comunitii islamice.Ijtihadul poate fi fcut n mai multe moduri: prin analogie, opinie. In cadrul dreptului musulman lipseste divizarea clasica in dreptul public si drept privat; din numarul principalelor ramuri ale lui fac parte dreptul penal,dreptul judiciar si dreptul familiei. Dreptul penal cunoate, practic, acelai numr de infraciuni ca i dreptul european , pedepsele , ns, sunt diferite: nu se recunosc circumstanele atenuante , recidiva , tentativa.Delictele sunt contra lui Dumnezeu , contra persoanei , contra societ ii. Pedeapsa poate fi btaia cu biciuire , nchisoarea,amenda ori pedepse morale ,cum ar fi incurajarea sau blamarea.Infraciunile contra lui Dumnezeu sunt prevzute n coran: furtul, tlhria, consumarea de vin.Dreptul penal musulman recunoate probe legale , adic adevrul nu poate fi stabili dect pe cile prevzute de lege.Sistemul se opune probei libere a judectorului ,potrivit convingerii lui.Sunt 4 tipuri de probe : testimoniale ,mrturisirea ,jurmntul ,i proba cinei inainte de afi prins.Pedeapsa capital se execut prin lapidare , decapitare , crucificare sau spnzurare. Dreptul civil. Bunurile .Potrivit dreptului islamic , un bun devine obiect al dreptului dac este util economic,spiritual sau moral omului sau societii.Nu sunt bunuri deci nu pot forma obiect de apropiere terenurile moarte, necultivate sau necultivabile . Persoanele .Dreptul islamic cunoate persoane libere i sclavi. Sclavul are drepturi familiale se poate cstori, copii ns se nasc sclavi.Cstoria .O cstorie este valabil dac nu sunt impedimente la ncheierea ei ,dac exist consimmntul soilor , se face formal , i se constituie dot. Femeia datoreaz soului ascultare pentru tot ce este licit , iar acesta are drept de constrngere limitat.: ea nu poate fi obligat s cltoreasc cu copii .Succesorul trebuie s fie de aceiai religie cu defunctul.Copii n dreptul islamic sunt copii naturali i naturali nerecunoscui.Islamul nu recunoate nici adopiunea nici legitimarea, astfel c toi copii sunt egali. 20. DREPT COMUNEI INDUSE. SASTRA.DHARMA.SCHIMBARILE SUFERITE DE DREPTUL INDUS.INFLUENTA BRITANICA. 22.ORIGINALITATEA DREPTULUI INDIAN. Sistemul hindus de drept este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume. Este raspandit nu numai pe teritoriul indiei de astazi, ci si pe teritoriul altor state, precum Iranul sau Pakistanul de azi. Principalele carti hinduse se impart in 2 categorii: shruti si smriti. Aceste lucrari sunt nu numai religioase, ci si o sursa de drept.Principiile hinduismului nu sunt accesibile oricui, ci numai claselor sociale superioare,deoarece oamenii nu se nasc egali.Astfel existau 4 clase traditionale , care au fost associate cu

parti ale corpului creaturii cosmic,Purusha: 1)clasa brahmanilor erau gura lui Purusha - formau casta sacerdotalasi a invatatilor.2)clasa razboinicilor, bratele - clasa printilor si a luptatorilor3)oamenii de rand, coapsele - era reprezentata de agricultori si comercianti4)servitorii, picioarele.Numai barbatii nascuti in aceste clase aveau acces la divinitate. In ceea cepriveste femeile, cel mai important moment din viata lor era casatoria si raspandirea hinduismului in familie.Sastra sunt concept moralreligioase despre raporturile dintre oameni, avind la baza trei determinari:virtutea, interesul,placerea.Dharma are rolul de izvor general de drept.Ea cuprinde reguli de comportare umana in mai multe domenii: cum se aduc jertfe zeilor,ce pedepse se impugn pentru cei pacatosi,cum trebuie sa se comporte un om cu oaspetii sai. Domeniile reglementate de dharma se refera la relatiile: dintre parinti si copii, la adoptiune, la casatirie si divort, regimul bunurilor. Influenta Britanica.Dreptul hindus a suportat modificari considerabile in perioada expansiunii coloniale engleze. Codurile si legile care din timpurile dominatiei britanice au fost dominante in india sunt fondate pe conceptele dreptului englez. S-a format ceva de genul dreptul anglohindus.In domeniul dreptului de proprietate normele traditionale au fost inlocuite cu normele dreptului comun. Nu a avut loc o inlaturare totala a dreptului hindus si un sir de norme ale lui prelungeau sa actioneze In domeniul dreptului familiei si de mostenire guvernau normele dreptului hindus. Dupa proclamarea independentei, in 1947, guvernul Indiei a propus parlamentului sa examineze proiectul Codului hindus, care trebuia sa cuprinda dreptul de familie si de mostenire. Odata cu proclamarea independentei Indiei in anul 1950 a fost proclamata mentinerea in vigoare a dreptului existent pina atunci.India are o Constitutie din anul 1950. Constitutia Indiei a anulat sistemul castelor si a proclamat egalitatea in drepturi a tuturor.A fost interzisa casatoria privata ca un act de donatie.Este interzisa poligamia.Legea mai prevede divortul si posibilitatea unei pensii pentru cel divortat 21.DREPTUL NATIONAL AL INDIEI. NOTIUNEA DE LEX LOCI. CODIFICAREA. RECEPTAREA DREPTULUI ENGLEZ. India este o republica federala si laica,avind capitala New Delhi.Saracia si suprapopulatia sun factorii care retin dezvoltarea economiei. India si-a proclamat independenta sa in anul 1947.Dreptul hindus este dreptul unei comunitati fondate pe atasamentul la o religie.Actualmente acest drept tinde sa fie inlocuit cu un drept national al carei aplicare este independenta de apartenenta religioasa a persoanelor.In india tendinta moderna este de a substitui conceptul traditional de drept religios prin conceptul occidental de drept laic,autonom in raport cu religia.Acest drept al Indiei este numit dreptul indian in opozitie cu dreptul hindus.El contine toate legile Indiei care sunt de aplicare generala chiar daca anumite dispozitii particulare ale acestor legi le declara ne aplicabile anumitor categorii de persoane.Actul indian cu privire la succesiune de exemplu,este considerat ca facind parte din dreptul indian cu toate ca in aceasta lege este prevazut expres ca unele dispozitii ale sale nu se aplica nici la hindusi,nici musulmanilor,nici budistilor,nici asupra membrilor parsi.Notiunea de drept teritorial lex loci in care dreptul este conceput ca si un corp de reguli autonome in raport cu religia sau cu comunitatea,este

o notiune occidentala,moderna,straina traditiei din india.Ea era cunoscuta in India inainte de dominatia Britanica.Atunci dreptul musulman era singurul drept in conformitate cu care se pronunta tribunalele si carui autoritate publice ii asigurau respectul,dar el nu putea fi considerat un drept teritorial deoarece dreptul musulman este legat de religia islamica.In materie de drept penal se aplica dreptul musulman doar asupra hindusilor cu titlu de lege a politiei in majoritatea teritoriului Indiei.In alte materii ei aplicau cutumele,deoarece nu existau un drept teritorial.Constituirea unui drept teritorial in India sa impus o data cu dominatia britanica.un drept teritorial se impune pentru folosinta acestor populatii,foarte numeroase chiar din momentul in care in anul 1833 India a ramas deschisa pentru europeni.Codificarea.Periaoda coloniala a lasat urme adinci in sistemul judiciar actual.Perioada adoua incepe odata cu Charter Act din 1833.Ea a servit la stabilirea unui drept sigur si a permis receptarea unui drept englez sistematizat,modernizat,si adaptat la conditiile Indiei.A fost numit un ministrul al justitiei,prima personalitate numita la acest post a fost Lordul Macaulay,care era un admirator al lui Bentham si al codificarii.Comisia a prevazut elaborarea a 3 coduri:un cod care sa expuna in mod sistematic regulile dreptului musulman,al doilea regulile de drept hindus si al treilea sa isi expuna regulile dreptului teritorial,lex loci,care sa fie aplicabil in toate cazurile in care dreptul hindus si cel musulman nu puteau fi aplicate.Principalele elemente ale dreptului indian sunt constituite din diferite legi vaste care au primit denumirea de coduri daca ele dupa continutul lor corespondeau codurilor napoleoniene.In India exista un cod de procedura civila,un cod penal si un cod de procedura penala.Alte legi care au codificat common law nu sunt numite coduri.Citam aici Legea cu privire la prescriptie,Legea cu privire la succesiune,legea cu privire la contracte,legea cu privire la probe,cu privire la transferurile de pproprietate,amenda.Prin efectele acestor legi care erau elaborate de juristii englezi si chiar uneori la Londra a fost operata o receptie a dreptului englez in India. 23.DREPTUL CHINEZ.INFLUENTA CONFUCIANISMULUI. CODIFICAREA. CONSTITUTIA. DEZVOLTAREA PE CALE SOCIALISTA Dreptul chinez prezinta trasaturi specific datorita faptului ca europenii nu au patruns practice de loc in aceasta zona, iar constructia de stat, desfasurata in mai multe etape a fost influentata de o filosofie religioasa proprie.Confucianismul este o micare religoas, etic i filosofic eloborat n secolul al 6 .Cr. de ctre Confucius. Pentru chinezi, confucius este o personalitate foarte importanta ,intrucat fiecare chinez este influenat ntr-o msur mai mare sau mai mic de nvtura luiDoctrina lui confucius a ocupat o pozitie importanta in epocca feudala a chinei.Confucius a subliniat ierarhizarea strict a societii, considernd drept un grav pcat dac un subaltern nu socotete voina superiorului i un fiu contrazice pe printe. Conform lui atribuia unui suveran este de a pune n bun ordine statul, iar obligatia unui om de rnd este de a rmne devotat suveranului.Ideea de baz era c, pentru a guverna asupra celorlali, individual trebuie s se guverneze pe sine nsui n pri mul rnd. Este centrul doctrinei lui Confucius idea conform careia orice om poate fi perfect, indifferent de originea sa, att timp ct respect normele morale i legale ale societii.

Codificarea.Sarcina staului era de a preveni conflictele.La sfritul anilor 70 n Republica Popular Chinez elaboreaza coduri noi: codul penal , codul de procedur civil , codul civil .O lege special a fost introdus mporiva criminalitii economice. Caracterustica acestor coduri este meninerea tradiiei chineze : un rol important l are recunoaterea vinoviei , mrturisirea i autodenunarea.Constituia este legea fundamental a Chinei. Ea cuprinde principiile de baz ale sistemului social i ale sistemului de stat, ale structurilor i sferelor de activitate ale instituiilor guvernamentale, precum i drepturile i obligaiile elementare ale cetenilor. Constituia prevede care sunt drapelul naional, imnul de stat i capitala. Nici un act normativ nu are voie s contravin prevederilor Constituiei.n constituie sunt stipulate sistemul politic i cel economic din ara, drepturile i obligaiile cetenilor, structurile aparatului administrativ al statului i atribuiile acestora, obiectivele de perspectiv ale statului i altele. Reforma i deschiderea sunt cons iderate drept orientri de baz pentru poporul chinez. Se subliniaz c nici o organizaie sau persoan nu are voie s ncalce prevederile constituiei.Constituia Chinei are 5 pri: principii generale, drepturile i obligaiile cetenilor, structurile a paratului de stat, drapelul naional i stema rii, n total sunt 138 de articole. 24.DREPTUL JAPONEZ.DEZVOLTAREA ISTORICA. CALEA OCCIDENTALA A DREPTULUI JAPONEZ.DREPTUL PUBLIC JAPONEZ. O prima prticularitate a statului japonez este formarea lui tirzie; abia prin anul 400 o parte din triburi au fost unificate, forminduse un stat Jamato,aflat sub influenta chineza.Imparatii japonezi au adoptat buddismul in anul 600 ca religie de stat importind-o nu din India, dar din China. Societatea era impaertita in clase,fiecare clasa sociala avind anumite sarcini de indeplinit. In aceasta perioada dreptul era caracterizat prin ritsu-ryo. Ritsu-ryo este un fel de carte a drepturilor: ritsu cuprindea norme ce interziceau anumite fapte, ryo avea prevederi de ordin administrativ. In anul 645 a avut loc o rascoala care a adus la schimbari sociale . Proprietatea asupra pamitului se transforma din proprietatea de stat in propritatea privata.Apar marii si micii feudali; intre marii feudali se desfasoara o lupta pentru suprematie, in care conducatorul statului devine Sogunul Tagukava.El a inceput modernizarea , intii armatei, dupa model francez, apoi a economiei.In 1882 a fost adoptat codul penal dupa modelul codului francez, a fost introdus un cod de instructie criminala. Sistemul de drept stabilit de Sogun se baza pe credinta absoluta a vasalului fata de stapin .Stapinul era stapin absolut ,care facea legea.Vasal concepea obligatiile sale fata de stapin ca obligatii dintre tata si fiu, fiind gata de jertfa pentru stapinul sau.Societaea era impartita in 3 clase:1.samurai-militari, preoti, invatati, medici,artisti; 2. taranii care munciu pamintul;3.mesteriasii,negustorii.Dreptul japonez prevedea ca obligatiile contractuale trebuie negociate intre debitor si creditor. 25. Sisteme de drept ale Africii i Madagascar. Baza dreptului cutumiar. Perioada colonizrii. Statele independente.

26. Sisteme de drept ale Africii i Madagascar.Codificarea drepturilor africane. Probleme de aplicare a dreptului. Baza dreptului cutumiar. n decurs de secole ntregi Africa i Madagascar au fost guvernate de cutumele locale care erau foarte multiple.Fiecare comunitate inchis n sine avea propriile cutume.n Africa se ntlneau popoare cu regim monarhic,altele cu regimuri democratice,dar mai erau i triburi care mai erau nc departe de o organizare social oarecare.Familiile erau fie te tip matriarhal,fie de tip patriarchal. n concepia africanilor a se supune cutumei nseamn a respecta strmoii a cror oseminte s-au amestecat cu solul dar care vegheaz asupra aciunilor celor ce triesc. Africanii accept ideea static a lumii i resping orice progres i dezaprob orice operaie,orice instituie care are ca scop modificarea situaiei stabilite. Pmnturile aparin strmoilor i generaiilor viitoare mai mult dect celor n via.Cstoria este ca o alian ntre dou familii. Distinciile dreptului civil,penal sau altele sunt necunoscute,dreptul bunurilor este legat de dreptul persoanei.Uneori s-a considerat c dreptul cutumiar al acestor ri ar fi mai degrab obiectul antropologiei i nu al juritilor.Africa a fost supus cretinusmului i islamului mai ales n secolul XIX, iar 30% din populaie mai la Sud de Sahara sunt cretini. Din secolul XI Africa Occidental a fost parial islamizat (35% din Africa sunt musulmani. Perioada Colonizrii. n secolul 19 Africa i Madagascar au czut sub dominaia colonitilor din poparele latine.A avut loc o dezvoltare dubl,a avut loc receptarea unui drept modern i a avut loc transformarea dreptului cutumiar .Deci,elaborarea unui drept naional s -a impus n unele domenii ca:dreptul comercial,dreptul societilor,dreptul maritim,dreptul contractelor.Apoi a urmat schimbarea total a sistemului administrativ al statului.n dreptul penal puterile coloniale au ncercat s interzic o serie de practici barbare i s combat abuzurile.n 1946 C.P. Francez a devenit aplicabil n toat Africa francez i Madagascar.n Africa au fost constituite coduri de procedur penal,fondate pe Common Law. Dreptul Cutumiar a rmas s reglementeze doar raporturi de drepturi privat ce in de familie