Sunteți pe pagina 1din 443

F

�.

LIBi-t�.R1A

-

.

v

.,

.l

u

ORNITOLOGIA

po p orană 'rolnână.

M e ln b

r

u

al

'ele

'ftll- �R:!LA\Jl�' �.
'ftll- �R:!LA\Jl�' �.

A cad e, lI). i e 1:

r o

lI). â n e,

Tipografia

(;

(

"

Cernăuff.

iu]

1883.

R.

Eckhal'dt
Eckhal'dt

(

�q

r' ;

i

o ()(.
o
()(.

"f.t

BUl .��\.��)Gi

Precuventare.

A mai vorbi despre Insemn4tatea literaturei po- porane credd ca, nu este de trebuintA, odd In qiva de

ast4-4): nu mai sta nimene la Indoel4 cum O. literatura

modern, trebue

sit

se Intemeeze pe cea poporand,

scotendti la lumina si Intrebuintandd t6te comorile cele

marl', bogate si frum6se ale literaturei poporane pentru

redicarea edificiului literatures modcrne.

Tote natiunile, earl- ad o literatura au purcesd

astfelin si de aceea ail propasitd asa de departe. Numai in nos acestd adev6rd abia tArqid a isbu-

titd a

fi Irecunoscutd ;

acoperiO In josti!

se Incepuse cladirea dela

Dar' in fine am ajunsti si not la cunoscinta ade-

v6rului, si acdsta prin impulsulti until bdrbatil, care a

scosil la lumina 0 parte din comora nesecat4 a litera-

ture): poporane si ni-a (PO:

cu traiuld poporului, cu datinele lui, cu credintele lui

si mai alesii cu limba lui cea dulce, frum6sa si bogat4,

si pe acesta temelie trainica ziditi monumentuld litera-

tures nationale! Este 6re de trebuinta 64 mai qicii cum

aceti anthill cunosoint4

di

acestil barbatd este Did V. Alecsandri? si cum eh

pe

lang4 merituld di este

poetuld-rege al nostru, va

Iv

avd veciniculd si netagacluituld meritd ca a fostd edit

dintaid, care a push antaia 'Ara la 4emelia sandt6sa

a literature nationale!

Daca literatura poporana ar

fi

fostd

mai de

multd cunoscuta am fi

scapatd de fdrte multe neo-

logisme pocite, nascocite

si

Introduse In scrierl lite-

rare si sciintifice, earl nu se vor vulgarisa nici ()data,

vor remand nentelese. Sa luamb numai

o botanica sdd o zoologie romandsca In mama si vom

aAa nisce numiri de plante, animale gi paseri care din

care mai curiOse

si

cari sunt

si

si

vecinicd nentelese, pe rand In

popord esista numiri asa de frum6se, precise $i poetice.

Cunoscendd acdsta lipsa, am adunatil de o cam-

data numirile de paseri ce le-am aflatd pend acuma

la popord, am adunatd legendele, datinele,

credintele

si

cantecele ce le

are poporuld despre

paseri,

si le

scotd acuma la lumina sub numele de: Ornitologia

poporana romana.

Este prea adeveratd ca acdsta adunare nu e Inca

va trebul Inca multa staruinta si multu

lucre pea ce se vor aduna t6te numirile paserilord

din t6te partile locuite de romans, dar' celd putind

am facutd Inceputulil, si nu dorescil alta de cat ca sa

si pre altii a lucra maT

completa

si

fie spornicd ¢i

sa induplice

comunica mie ceea ce

all adunatti pe acestd canapit ca sa fill In stare a com- pleta cu timpulti acdsta publicare.

i daca prin scrierea de faro' am isbutitil sa pund

ci eh o unica para la temelia trainica §i sangt6sa, pe

departe,

sell celd putind

a-my

V

care trebue sk" se radice literatura nationalg, aunt deplinil

multilmitd

si recompensat.

In fine m6 simth dAtoriU a esprima sincera mea

recunoscinca

si

multhmitii tuturord acelord P. T. Domni,

car)" au binevoitU

lucrarea acesta si

a-mi

Intinde mans de ajutoyiil la

mai

cu samg, Domnilord: P. Ursula,

Gr. CrIciunasd, Jos. Olarili, I. StoTcescu, St. Fl. Ma-

riana. si Or. Lujanti.

Sir eti ti, 7/19 Augusta 1883.

S_ FL Mariam'.

&eo

J. POPESCU BAJENARU

AUTO R

e.5f3Z,.

V 0 L. anz2W.297

a.

I.

ernei,

Primentulu,

care ne-a

aditpatti

pfirfisitii,

tje

pi

recoritOrele

lacrinn

ale

inetilditit

de rag& cele

plkute si cAldurdse ale primaveri!, care a sositit incepe

drg-s1 a se imbrilca in vesmentulu 1ui celit verclitt

fp-a

se Impena, cu mit si mil de floricele.

Luncile si pometele, ciriti¢urile si tufisurile, pIldurile

dumbrtivile Incept drg-s1 a sic-

i padurelele,

codril si

boql mugurulu, a inflorl si a Infrun41, a resptIndl umbrA

si a prim' In sinulti lore pre OspetiI, ce I-au fostil pttra-

situ cu'nceputulit tomnet trecute.

Mit si mit de pgserele mutatore se'ntorcu acuma

din terile cele calde

nespusti spre cuibulti sett, sdu,

si

fie-care se grabesce c'unu dorit

In lipsa acestma, spre

unit loed placuttl, uncle

salt

pita petrece tots vdra.

Din tote partile se audit paserile

cantittOre Into-

rifindU imne de lauds

i multrunire ceresculm parinte,

pentru ca drit-s1 h-a redatu multi dorita

primgvdrg.

ysi asteptata

ce m-anunta

desteptarea naturei, venires primaverit,i Inveselescu

InsiI dintre tote

paserile acestea,

-- 2

omenimea cu cAntecele lore, numat una singurit se Alia,

care o IntAlnimu

.i -o audimu pretutindene cAntAndu:

atAtu In innate cAtn .i la Ora, atlitri In celu mtn mare

si mat pustin codru, cAtti i 'n celu maT mica pom6tu

sett tufistt.

Acosta pasere multu dprita si forte Iubitrt de Ro-

man1 este C u c u 1 a, lat. Cuculus eanorus L. germ. der

gemeine Kukuk.

Pe cAtil de doritu si mbitu este C u c u 1 u, pe Mil de multi Inveselesce eln omenimea en canteculu

sea, pe atAta de multe

si

variate

stint si datinele 0

credintele poporulul roil-11111u despre densulu.

Deci, en credit, ca fie-cgruT RomAnt-i adeveratu si

lubitorni de literatura

deosebita placere

nostrse poporanil,

II votil face o

arAta can

si bucurie, data

It vnfil

sunt legendele acestei pasen ? de ce anume se deose-

besce ea mat multil de catu

alte risen. cantAt6re ?

.i

ce crede poporulu romAnit despre &ma ?

Sa 'ncepemil asa dara mat Antitut cu legendele

C u c u 1 u 1.

SI vedemu ce ni istorisesce

Si

ce crede

RomAnulti terand despre densultt ?

II.

Prima legenda a Cuculu 1, care nu-a istorisit'o

satu In Buco-

Vasile Ungurenu, RomAnit din Bisesct,

vina,

inutulti Suceyet, smut precum urmeza :

Paserea, care o numinnt not asta-di C u c u, ci cit

nu este Cuculu eau adeOratil,

Sava.

ci so0a acestum

3

--

Cuulii cell' adev6ratti, care area pene de a u r 6,

nu se afla acuma pe pamentu, ci'n ceealalta lume.

Dintru inceputu,

tine sci and a maf fi fbstil

pi

aceea,

ci ca trala

¢i C u c tt 1 ii

Impreuna cu soda_ sa

Sava pe painentu,

d-ar' fiindu ca so0a sa I-a fist

necredinci6sa Cuculu a parasit'o.

Acesta a fostu adica asa, ca. Sava s'a iubitif cu

Privighit6re a.

Cuculu, ci c

princlendu-o c

se

'fubesce cu alta pasere, s'a sup6ratil forte tare pe d6nsa

i -a mustrat'o fOrte dicendu-i :

cum de-a pututil ea sa

se iubdsca cu Priv ighit 6re a, c'o pasere asa de

mica $i de urita, pe and elu e cu pene de auril ? Apof,

dupa ce a nuistrat'o

si

st-a

desrarcatu tote

al6nulti

inimei sale asupra ei, ci ca a parasitu pentru totdeuna

pamentulil acesta Outt de faradelege

ei

reutate

ai

s'a

dusil In ceea1aitA luine, in rah', dra pe Sava a

lasat'o aice in asta lame.

Sava, veqdndtt

ca, sotulu

serf Cuculu nu glumesce,

ci o lasa si se duce, I-a Intrebatil :

caute ?

cand

i unde srL -lu

Cuculu superatu I-a spusu sa-lu caute, daca vu-

esce, dela Blagovi.tenie p6n6 'n Stincliene'),

pi dacrt 0116 atunci 1-a afla unde-va, bine de bine, dar'

daca nu, mm multu sa nu-16 caute.

Sava, cunoscendu-si gresdla Fi voindu a se 'ndrepta,

cum ail sositu Blagovisteniile, d6una a si

Inceputu a

i)

AdicA dela Bunavestire

Ni

pen6 in Nascerea stin-

cAci Bu-

si Blagovistenie, erA

tuluT prof. Ionfi BotezAtoriulA 24 Iuni0,

navestire se numesce pe alocurea

Nascerea prof. I. BotezAtoriulit se numesce in genere de citrA Ro-

mAniT din Austro-Ungaria SA n 4ien e.

4

sbura s1-a-In cautit In tote partite .i 1-a totu cAutatu

in la S A n 4 i e n e,

clar' nicain nu 1-a pututu at%

Si nu numat atunet 1-a chutatu, ci si de-atunet In

e6ce, S a v a,

adicA paserea ce-]

Oicenut not

asta-41

C ti e U,

totdeuna,

in

tote anulu incepe pe la B 1 a-

go vis ten i e a Ninth g1 -a e A u t A ne 'ncetatil pane la S A ncjiene pre sotultt sett, pre C u e u.

Si fiindu ch Ilia actuna ntt-lit

!tote nicain an,

de-aceea Sava a f6rte neastemperatil, nu sta multh

pe-untt puma, ci punendutse pe-o ranturh

de vr'o cAte-va on c u c n ! c u c u !" lndata sbdrlt pe alth raniura, si toth asa a16rgh ea din pomu in pomu,

de pe-o ramurIt pe aka si strigh c ucu! cueu!"

si strigAndu

d6ra, d6ra HA p6te OR pre sotulti sett.

Inzadarh lush It este t6th alergittura si strigarea,

chef Cucul ti, sotulti sett mitt cu penele de aunt

e dusu pe ceea lume." I)

III.

A d6ua legenda a Cuculut e acesta :

A fostil odata unu Imperatd .1 -a avutu dot fecton

pe Cucu si pe Ste fan ti; amendot cu p 61.111 ti

de a u r u, pe umere aveau cote unu lueef6rti, pe pep-

tun' senmulu lune'

ca gi 'tetra cea scumpa.

.i a sdreluI,

dr' fata lorh strelucta

I)

DacA ni-ar fi ertatii a ne abate dela ac6sta legends,

apoi

mie ma a m -aril vent a crede, cA CuculA cu pene de aura

nu e altulii,

deciltrt

acela pre care ornitologiltii HA numescu lat.

Chrysococeyx cupreus s.a auratus, Cuculus cupreus, germ. der Gold-

kukuk oder Didrik, care se OA in cea mai mare parte a Africa de

sudii vi de mincer'.

5

Imperatulit a pornittt la unit

resbotti mare, din

tare niel nu s'a mai re'ntorsu, cad dusmanii

1 -au

omorItil.

Inainte de-a pleca imperatultt la acela resbotil a

a 4isa fiiloru set :

AscultatT, Horn, ce ye splint

Eu me (Luca

la resboia, era voT rernfineti In pace cu mama yOstre

$i de cum -va s'ar Int&npla, ca ea sit more In acesta

resbotil mare, atunci in loculu meu veY urma to fiule

C u c u.

Dupa sfarsitulit bataliet aucJindu Imperatesa despre

m6rtea sotultu eT,

indata strinse data mare $i intarl

In scaunulit imperatescu pre fiulu ei C u c u, precum

lasase tatalti seu.

Lui St efanu Insit nu-T para bine de acesta

gi

incept a pismul pre frate-seu.

VerIendu acesta mania

lore, se incerca destula a-1 Impaca ;

insa tote furl In-

desertit, cad nici unulu nu void

on mdrte.

decatil Imperatie

Lucrulu deveni in luptii intre

cet doT frati

gi

St efan it invinge pre frate-seu Cucu si-lu alunga

de pe scaunula Imperatescit.

Atunci auqindu despre acesta tatalu lore, care se

Oa In ceealalta Iwne, serise numal decata o carte

si

dandu-o until Corb ti, flu slobw)I pe buriculd p a-

mentului sit rasa afara in lumea cea notia cu cartea

gi

sa o dea fectorului seu acuma imperatit.

,Dar' Stefano nu bawl in sama niciInfruntarile Wane-

sea, ca nu face

nainte.

bine

si asa

lucrulit remase ca maT

Mania lore

superata forte s'a bolnavitu greet

inainte

de-a muri &Tema pre amendm flit

la sine

si

si

se Incerca inca ()data si mat pe tirma

a-I

impaea.

VeOendu

si

de asta data,

ea sfatultt ei Orin-

tescu nu-lu primeseu, li Oise :

Dad,' nu me ascultati Vol pe mine, ea ye blastemu

en lacrimile in °chi si cu limbo de mOrte, ca Dun-111e 1dt sa

ve departe de olaltit, pe unulu la resarita si pe eelalaltu la

seapatatu, si on catu ve Yeti incerca a ye int<tlui la olalta,

sa nu vi se implin6scii at:6sta cerere a YOstre !

Pieendu acestea, densa muri, era pisma intre cei

dot frati urma si mai departe.

Nu multa dupa aeeste pre cei dot frati incept a-L

dojeni consciinta din launtru,

cart tatalu

ayeati visuri grele in

en densh, ca nu e

si mania lore

yorinaii

bine sa mat tuba pisma intre sine.

Atunci cei dot frati

1st adusera aminte de bias-

temultt mama lora, si asa Stefano cinema pre frate-seu

la situ pentru a se impaea by olaltrt.

VeOendu mama 1pru,

ca de si titrOiu,

totu-si

se

iarta unulti pre altulu, se indura a le usura meat -va

blastemulu, si asa cera dela S m e i

pre Ambit frati sa-T prefacil in done pasert ; apoi S t e-

diic eeea lume,

ea.

f an u sa remana in lumea cea Mutt, era C a c u

sa

fie adusu in lumea ceealalta la tatala sea

Acosta se 'ntempla numai decatu.

si mama sa.

Acelu S t e-

f anu e paserea dela not, care eftnta C u c u ') si atunci

i o sama, de Ro-

initnT din Bucovina, eh se cliTamil St efan n, dnpii cum ml-a sputa

Die a mul (Mama' FrmulA, reze =ii romilmi din satta IgeseT.

')

Paserea, ce-o nunumil not C u c ii, (lie

--

7

striga pre frate-seil din eeea Nine ;

respunde

S t e fit n u!

pre altulu ')

Adiea

se

IV.

6rg acela de acolo

striga

fraOT

unulit

A treta legeudO. a Cuculul,

istorisita de Dumitru

si co-

luga, rontanu din satulu Seliste in Afariunuresti,

municata de vgrulu 'lieu

Stefanil

Fl.

Mariana, abi-

turientu, suna In modulu urrnatorig

0 fernee a nascutu odata doT copilasi de-ageme-

din diva, in care s'att nascutu,

totu o gurg si unit plansetg ail tinuta vr'o cite -va dile

dupe olaltl,, pdn6 ce In urmg aif si muritti. Mama lorg

nea.

i copilasiT aceta

§t -a

data cea mat mare silit4a Clara -T pate refine dela

plAnsu,

dar' de era

7-a

fostu

aflatil nim unit singuru mijloeu

fi pututil inbunit si mulcoml.

tats ostinela, cam n'a

sett 16cti, prin care t -ar

Si copilash, dupe ce an muritu, s'ag prefaeutg

Se vede cu asa h-a fostg

amendoi in done pasen

InparOtil dela Dumneded

Un ulit dintre acestlgem6nart dive eg cunt s'a prefacuttti

in pasere Inclata a pargsitit pamentulu

si

s'a dusu In

ram, unde petrece

5i

acuma

i se numesee C n c u, era

celalaltii a remasa §i se aflg One

alit

climb

de astg-dT

aicT pe pamentg si se numesce Stefan u.

St e f ang in tote anulu incepe a dint& totd6una

dela Blagovistenie si Ong la SAndiene vt -a

strigh in timpulu acesta ne'ncetatu pre fratele sett celu din

In

$

') Acema legendit a'a publieatfi

mat ftntilIii

de DM Elie Popii

e (1 e t ore a", an. IV. linda-Pests. 1878. p. 92-93,

8

---

ram totu U 11 c u! C u e

n!

Era celu din_ ram flit striga

pre fratele sea

Stefano!

istit do pe pamenta tail St e f auu!

Si dice ca numai iutru atfita consta pomelniculu

acestora doi frati ea se striga ne 'neetata dela Bingo-

viqtenie si pene',1a Sanqiene, Mnindu-se unula pre al-

tub.' pe uume. Era data nu s'ar striga, §i num? in res-

timpultt

acesta unulil pre altula, atundi nime nu i-ar

mtil sci,

flier nu `t-ar mai pornenl, cad de multil ar fi

fosta tatati en totulti

V.

A patra legenda a Cucului,

istorisita de Iona

Alargindnu, romanu din Reusem, sate In Bucovina, tuna-

comunicatil, asemenea de visrulu men

talu Sucevii,

St. FL Mariana, suna precum urm6za :

i

A fOsta odata intermit sate una omu forte siiracu,

care,

de saraea ce

erti,

de multe on Mc i

maearu o

farina de pane n'avea de uncle mama.

Mei femee !

Elise omulu acesta intr'o

di

ne-

xestei sale

pane ileum, a mersu cum a mar mersu,

tote am mai

cam, de nude -a fostit de uncle

n'a fostu,

avutu

elite unit alta

cle rendulti gurer,

dar' de -acuma

Initiate v'ticlit

in lame ca sit

ca sit nu perimu intro Emma demina eu toot de Mine!

ea nu

catigu

e in cotro,

trebue sit me ducu

ceva de maneare, data m-e voia

Bine !

pause femeea,

ea nu te opresea,

du-te!

res-

munai la una te fact' luatoritt de sama,

sit nu intarilir multu,

clef

verdz to

ca avemil.

o

multime de eopiT,

i mie singnra nn scin cleil de-nit vat

9

---

fi

cu putinta sa -4 sustinu pre toti prin hicrulti mAnelorn

mele, pone

to - -1

intOrce, daca nu to -t intorce de graba !

N'ave nici" o frier!,

cam &frit nu me ducu eu

ca sa nu mal vino !

tf ist! mat departe brirbatulu.

lul apot unit toporit pe umertt

fii,

sarutAndu-st nevesta

ysi coplit,

se pornl la diumit si se cam mat duce in

lumea larga.

Mergendu elu asa,

cittu va fi mersti, cu gtindulu

mai multu la nevesta si la copiil de-a casa, de eau in

eat ea, ajungendu intro

padure, dii in marginea druinultu, pe uncle se duce eht,

castige,

ceea ce ar fi pututti sit

de-o t uf a '1, care avea mat multe ramurele una ca alta

de 'unite, drepte

i frum6se.

*i cum dete

cii °chit de

tufa aceea

1st lua toporulu de pe umerh

si

vol

sA-st

tate unu biitu de drum dinteensa.

Tufa, vecjendu-lit ea vrea sa o tate,

iii pleefi ra-

murelele spre densulti f,41-1

Elise :

Omule !

cum te chiama ! fit bunu si nu me

tail, ca eu, asa cum sunt acuma, de mare folosu potu

sa-ti fiu ! i de cc folosu asa de mare poti

sil -nn fit to

lnie 2

o aucil

intrebil omulu plinu de unnire

vorbindu.

i mirare, crtnd

Na me mat intrebil

fiu 1

--.- Oise tufa mat departe,

de ce folosu potu sa-ti

ci mat bine int6rce-te

de graba inapoi

in satulu de uncle

esti,

cats'

acolo

char acuma e alegere de vornicu,

si cum vet altinge,

satenit indatu au sa te alga pre tine de vornicu, si

vine

I) Sub euventulii t u fit" Romitnii din unele piirt1 ale Bueo-

§i

Transilvanier tntelegit Alunul

10

atunct 10 va fi cu multil mat bine si mai 'Isom, de cum

tt-a

fostti pea acuma, att.-m nu-ti va trebul Did unit

batu ca sa iet lumea in capti cu densulti.

Omulu celti saraca fact asa, dupil cum la 1'11\7'0-

emu a ajunsti

a casa, satenil,

alegendu si fara sa mai intinda multi vorbil, flu alesera

pre densula de vornieti.

Tret ant de dile a fostti ela apoi vornicu in sa-

hib' sett si tare bine i-a mersti in timpulti acesta, cam

avea acuma de tote cate-I trebue atatti pentru sine, att.'.

si pentru familia sa. Saracia si neajunsurile

casa si mdsa.

OM tufa. S'a intorsti de graba Inapoi

si

fara sa mat amble multa cautanda

ti

it

-parasise

Dupil

alit tretlea

anti Insa,

nusciu cunt

si'n

ce

fella, cum s'a purtata

1i

ce a diresa,

scosu cu nepusa 'n mOsa din vornicie

in loculu lm.

i

destulit

alesti

ca, fu

altulti

Omulu nostru, devenindu acuma era-si saracu li-

si ne-

pita pamentului, cum a fostu dintru inceputu,

sciindti ce sa faca ca sa-si pota suqine casa, lua era-st

toporulu pe umeru

porni de-acasa si se duse dreptu la tufa cea, din padure

cu gandulu ca s'o tale, de Ore ce ea a fostu aceea, care

1-a intorsti antant-.t data de pe drumu si 1-a indemnatil

ca sit se lese a fi alesti de vornicti.

1i,

scarbitil

si

amtiritti cum era,

se

Insa tufa si de astii, data se ruga ca sa-i dee

pace, sa n'o tate,

de mare folosu, dicendu-I

sa mOrga in cutare targu, cam acolo e alegere de -unit

ca -i va fi

judecatornt mare, si cum va ajunge nu minim ca va fi

11

alesg,

ci ca-i

va merge Inca eu multi' mai bine,

de

cum

i -a

mersil e(nd a fostg vornicu.

Saracultt nu astepta sa,"-i mai spue Inca odata, ci

pornindu-se

se duse dreptu la targulu, unde 1-a In-

dreptatg tufa.

§i cum ajunse de-auna

fn

alesit

de

j udeeatoritt.

Pupa trei ant, cum ,i din ce pricing, nusciu, dar'

destulu atata ca. -1i perdu si acesta pane, remaindg din

non sgractt cum a fostil ,i mai nainte.

i acuma, a trefa org, vedendu-se lipitu pamen- lute toporulg pe unieru .i se Indreptft spre tufa

fulm,

din pridure.

llet omule, star nu me tail !

dise tufa corn

ilu vedg de departe ca se apropie cu toporulu de

densa,

caw ,i de asta data to -ort Inve0 ce sa fact

si cum sa ajungi la o mgrire, la care n'ai mai fostu nici

odata in vie-ta ta, ysi prin care poti sa -ti castigi o avere

asa de mare, ca sa tuba copii din copiii tei cu ce tral.

de ce nu

Apoi ce mai intindi atata vorbg,

nie invent ?

dise atunci saraculu intr'unu tong restitg.

1)u -te In eutare i cutare Ora!

vorbi tufa

mai departe,

unde tocmai acuma s'ati adunatil mai

si

niarii Imper4ei la unit Meg ca sa aldga imperatg,

data vet merge to acolo au sa to alega pre tine, m'ai

inOlesti

!

.

.

.

Saraculti, bucuria lui, cum audl acesta nu mai stete

mita pe ganduri, ci pornindu-se se duse tote

Intr'unut

sufletu spre targulu unde 1-a indreptatti tufa. EraEra dupa

ce ajunse la stirea locului, mai marii imperatici, cum

iltt vedura li placura

diserA:

12

Acesta e de not !

pre acesta sa-ht alegemu

de imp6ratu !

§i cum diserii, asa i fOura.

Pe timpulu acela insa imp6ratii nu emu alesi pe

vi60, ea In 4iva de astir, -ch, ci dupa unu Ere care timpu

de imp6-

fie-care

imperatil trebuia sa se mulVimescrt

ratie si in loculti lni sa se alega altulil.

Cand a sositti asa dark timpulu ca sa se alOga alto

impOratu, °multi nostru Inca n'a avutti in cotro,

elu

Inca a trebuitu sit se multam6sea

Asa erh datina pe

acelea timpuri

nici ca-t pass, de-acesta,

si

asa a trebuitti sa faca ri elu. Dar' lin

de 6re ce emu avea acuma de

tote iu destulti si prea destultt,

numai ii doriIt si poftia inima.

avea de tote cite

Sofia lui insa, ca una ce era mai poftielOsa si do-

ritOre de mariri totil mai Inalte, nu se mu4amI munal

cu atata, ci ea doria sa fie acuma si mai mare decatu o

De-aceea Elise ea barbatului sett sa merga

imperat6sa.

err4i in tufa cea din padure si s'o tale minim death,

dacil nu-lit va Inv6ta cum sä ajunga la ceea ce doresce

spunendu-i totodata si ceea ce are sa doresca si poftesea.

Asa sa -nu fact, on de nu, mai multi sti nu to

v6du In ochii mei!

Inched femeea.

s'o asculte,

data voia sa atbd pace, si, macarti ca, a fostit imperatu,

Barbatulti, ce era sit filch ?

trebu.1

lull bra -st

toporultI pe ttm6rii si se porni sere tufa din .

padure si mergendil catu va

tiensa nitI una nici alta numat death s'o tale.

fi mersu cum ajunse

Fa

Mei omule ! c,lise tufa, veclendil ca nu e

catit bine v-ain facutu

eti pane acuma

ci to tote nu

--

13

estt multamitu,

ta ?

.

.

.

la urma urmeloru totu voesci

it me

Da !

te

tat

tart multa vorba,

numin dacA

nu -mi vet spline IndatA cum si

sa-im ajungu Inch una

in

ce feint vont pate

ryi

cea de pe urma dorintA !

--

Bine !

Apdf dtt!

Intrebil tufa

clack voesci

care e dorinta aceea?

sit te last In vieta

invitte-me cum potti ajunge ca sit fiu mat mare deatu

ca nurniu atunci, child me vet invet&

acesta, vet fi ertatil de mine si liisatit in pace, altmin-

Dumnede ti,

trelea nu!

Tufa, cum ilu au(JI astfelm vorbindu,

piing de manie:

ii respunse

Tu omit de nemicA, fi fiir' obrazu ce esti, pentru

ca at ajunsu a fi One intru atAta, de nerusinatil si in-

drasnett prin poftele tale cele diavolescr, din minutult

acesta SA nu mat ai nici cast nici mesa si nici sera

idea,

ci sa te prefacI in C a c ti, era muerea ta,

care

te-a indemnatu la acesta cerere,

p a z a,

:A, se pref.:nil in P u-

si sa tunblati amendoI catu vetI fi fi vett trill

de pe point pe point i de pe ramu pe ramt, to eiln-

tAndu c u c u, era ea pupAind ti tag diva ca o ne-

buna, pentru cit

Watt

fostt indestulati

it

multAmitt cu

eelea ce vi le-a daruitu bunulu Drunnedeu !

§i cum a rostittt tufa cuvintele acestea, °multi In-

data, s'a prefilcutt

fu C u c ii, era muerea lit in P u-

p A t A,

et-an

Inceputt amendosi, unulti clintr'o parte &A

altuhu din alai parte a Aiwa de pe pomu pe point si-A.

cAntA elu tutu, errt ea pupupu!

14

VI.

A cincea legeuda a Cucultll,

istorisita

de Maria

01. Manciu, romancil din Benefit, si coinunieata de Diu

sung precum

Iosifii Olariu, invetatortil

in Domanii,

urmeza :

A fostd. thud a fostu, ca de n'ar fi fostu

si n'ar

fi nicT nu s'ar povestl. A. fostil odata unit °aid saracil lipitil pllmentulut,

cif, de saracu ce era nici cenusa destula. in vatra foculul

nu avea. Totu ce avea eld erait dot copit,

unit batatd

$i -o fetita, pre civil if iubia ca si °chit Bei din cepa.

Eta ins' ca'ntr'o di muerea onutliff neestuia

se

bolnavesce .i nu peste multi more.

sale.

°multi o duse eiltd o duse dupa tn6rtea sotiet Dar' de la unit timpd, vedendil ca e grew a till

singurn, mat alesu eg avea copit mid, se insult de a d6ua org $i aduse o ma seio n e') Indracitg In ease.

M as c i o n e a, ca mai tote maseionele, atu era 4mua -PA n6ptea de mare, nu Ikea mat nici unit picu din gura, ci totd una latra si sullera pre bletultt omit

spunendu-i sit, feed' ce va face en eopiii set,

unde -i va. duce, numat sa nu-T maT v&Ja In °chi, cam

sg-i dued

nici decurn nu-T pOte suferi, on de nu, ea maT multu cu

densulu nu va sede.

se certa mascionea

Fetita imolai, on de ate on

cu tatalu sell, sta Intr'und cotil de-o parte .i aseultandu

pile bine dupd urechie tote celea

mascionea sa.

ce le atria dela

') In Bucovina se dice in ascihri li vitrig A,

suferl

15 ---

Eta insa ca

'ate°

nopte,_ ne mat putendu °multi

certele Para de sfarsitu

yi batjocurile

nevestel

sale si voindu a aye odata pace si linisce in casa sa,

lull

pre copiit set

si se Buse cu deny ii

lute° phdure

pustie, qieendu-le ca merge dupa lemne, dar' rand

ajunse inteunti loot

uncle padurea era mai d6sh, mai

Intunee6sA sI mai fior6sa, se furistil de densa yi lasan- du-1 acolo In scirea Domnulut se'ntdrse a cash.

Copia, vedendu dela unu timptt ca tatalu loth,

pre ,care -lu cugetau eh e dusu sa tae lemne, nu se mai

intOrce,

yi nesciindu

ce sa filch yi 'n cotro sa apuce,

dormith n6ptea aceea In padurea eeh pustie.

A dotta

fetita, care era mai

si mai cuminci6th de cattl batatulti, lua pre

de Juana yi plecarh Irupreuna spre casa pe

yi presurat'o fetita pe

di demindta lush

marisora

frate -sell

urma; cenusel, ce -a fostu luat'o

drumu cand a mersil cu tatalu sea In phdure.

Mascionea, rand I-a vedutu venindu a casa, cu-

getat eh a turbatti, nu ce-va, asa de tare

s'a fosttl In-

furiatu yt mitniatu pre densii si pre tatalu lora. §i numal

data I-ar fi fostu cu putinta

P-ar

fi Inghitittt Inteo lin-

gurh de sorbiturA, asa era ea de rea si de inarticita.

Barbatulu

et

omti f6rte molaticu,

lusa,

fiindh precum se vede unu

yi voindh a-I face pe placu, mai

proba una, mat probft Alta,

pre mph dela cash, dar' cn nemich nu-i putt' indupleca

si Insala.

ca d6ra

v. a pate departa

Mascionea lndracita,

vedendu ca nicf

intr'unu

modh nu se p6te desbara de copiil barbatulm seu,

Ist pose In gandu ea numat decatu

nimic6sca,

si

16

asa intr'o

dusu de a cast, prinse ea pre batatIl si omorindu-lil fart

eea mai mica mustrare de cugetil i-lii dete suroril sale

bursa denlin6t6, pe eAnd barbatulit sett

era

ea ac6sta sit-lti pregAtesea de mftncare pentru tatalu se0.

Ce era. sa film biata fetita ?

De voe de Devoe

trebul st asculte pre mascione $i sa fact ce 1-a spusit

ac6sta, duet vol ca sa, nu patdsca si ea ca (rate sett

Ea, INA, sa dim vre

unit

cuventit,

lua pre frate-set

si-ht pregatl de mancare, lust inima 1-o ascunsit Intr'o but 6r V), c)icendil cAtra mascionea sa cii a mancaeo

unit cane.

Venindu °milli,

adica. tatalt bruatulul, de unde

va fi fostil dusli, a cast, a mancatil pre biliatulu

sett

dimpreunt cu mascionea

Just acesta n'a voitu nici de cum st manance cu densii,

El Indemnart, si pre fetita:i

ci stringendt tote osele din trupulu frAtiorultil set Ie

ascunse In but 6r 6, unde a ascunsit si inima.

In demineta urmatore tta cri din butora, uncle au

fostil ascunst inima $i 6sele batatului,

es1 o pasere cu

pene -sure

si punendu-se pe-o rtmuriet a copactultil

cella en butora, a inceputil a canta:

Cucu! cucu! cucu!

Mascionea m'a tAtath

§i cu tata m'a mAncath,

Dar' eh to 0161 m'ant schimbatii

Si de mascione-am scApath I

Mascionea IndrAcita, fiindu din Intemplare In apro-

pierea copaciulul aceluta i audindu efintecultt baiatulul

17 --

Cind fulbre de m6task

Cea mar buns gi alesa 4) .

In balada N ovacd §i Corbul

ti"

u"

provinti de-

minutivele Co rbi or

§i Co rbuleVU". EtA, §i

versurile, earl' ui le'nfiiti§ezh" !

Eta, marl, cum plangea, Cil'n departe, susti Aria

Unu corbil negrtl, corbiqor

Ce sburk incetisorti

$i din aripT totfi btitea

i cujale cronconla

Tart In balada acesta erouth

ei

Andu-se catra Corba dice :

at

G- r u e adre-

A1e1 corbi, corbisoril

i'n fine :

De vreT to sa -mi facT pe

Tine ineltn;u1i1 meu

$i du-lit unde voescil

e5

dorS,

Corbulittulti usurelil

Awa 'n pliscu -T unu inelti 2)

.

Femeiura Corbultil se numesce C orb 61' c A"

vi C 6 r b rt" dem. C Or biV V.

T6te numirile acestea, dupa cum ne vom there-

dinta Wan; stint

f6rte respftndite nu numai fo Bn-

covint, ci yi'n Transilvania, ba chiar

si'n

Dobrogia.

') V. Alecsandri. Poesil pop. ale Rom. p. 141 qi 142.

') V. Alecsandri op. cit. p. 145 ci 146.

18

Numirea C orb 6ic g" se afIg atatil la RomaniT

din Bucovina, cc tii si la cel

ni-arata" urmgtorele versurY,

din Dobrogia, dupg cum ce le reproducemil dintr'o

baladg Intitulatg 111 aic a b6tr an g" :

Cea maid. !Arita,

Cu britulA de lane

In genunchi cAdea.

8i la ceritt privia

8i mi se rugh :

De s'ar indural

EA rn'ag bucurh

Domnulil sit m0 &di

0 raigrA corboicit

Din arip sa sboril

Colo sA scoborii.

Domnulci audia

Cor boic 'o fAcea

1)

0 doing din Bucovina, In care provine munirea

C 6 r b a ", sung precum urm6zA :

Frundil verde de cart tett,

La fontitna vOduvei

8ede C 6r b a negrii, Bede

5ede'n frunde, de n'o vede.

C6r ba negra put Vi -a scosil

Si

n'are nict unit folosit :

Unulti sb6rit si se duce Altulti remttne gi plinge.2)

') T. T. Burada. 0 cilletorie in Dobrogia.

Iasi.

1880. p. 116.

vedi Ai p. 108. ?) Ft)ia societAtii pentru literatura gi

culture romans in Bu-

19

[hill fragmentg de doing, tag din Bucovina, ni

spune urmatdrele despre o C 6 r b g" si puil acesteia :

C 6 r b A, c 6 r b A, mama nostrA I

Jan silesce

De ne cresce

Si ne pune 'N pene bune

SA mergem peste pAdute I

Auleo, cA bine-ar fi

EA cand m'asi putea sill,

Dar' penele mi-ail rAritfi, Clontulil mi s'a biltucitri

Se vede c'am betrinitfi,

Nu e modru de trAitti l"

1)

0 doing din jurulg Sesermanului In Transilvania,

care ne'nfAisazg numirea C 6 r b it"

urmdzg :

sung

preciun

Turturea, pasere vie, Spune mandrului sA vile,

CA s'ar'i coptil struguri'n vie

S'a'nvelatii o C6rb A n 6g r a

Si duce cu vita 'ntr6g1,

S'a'nv6tattI una mai micA, Duce, nu Iasi nemicA. 2)

Alta doing, totg din Transilvania, In care se at%

numirea de mai sesg

obiectg, e acdsta :

si

care tritt6zg despre acela-sT

I) Din coleetrunea mea ineditii.

2) Jona Muresanfi. Doane pi hore pop. publ. in F amili a",

an VI, Pesta. 1870. Nr. 8U. p. &,b.

2

20

PiirseruTcli cam mnielie

Spune-i la badea sal vie,

Ca s'att copal struguri'n vie,

S'a'nvetatu o C6rb negr

$1 duce cu vita 'ntrega,

S'a 'nvetatii una Corbu negru

Numirea

$i duce cu buciumu,

S'a'nvetatil o CiorIt mica

$i nu remine nemicii,

S'a'nvtJtatil

si

/erlele

$i le dual bobitele.

')

micsorativ4 C orbic

ii"

o

Intftlnimit

atiltil In vorba de t6te 4ilele a Romilniloril din Buco-

vina, catn

§i

In vr'o cite -va localitAi din Romania.

Numirea C o r b ti"

VI.

si derivatele sale

s'ar'i Intre-

buintatti din cele mai departate timpuri si se mai In-

trebuint6zii Inca ,i IAA in cjiva de astg-qi

de catr4

Romani atatil ca connume de familie,

catti si ca po-

recla, precum: Corbu, Corbea, Corb6n1.1

si

C o r b i

t A.' Mal cu mina acei Romani se poreclesctl

C o r b 1", carilf stint negriciosl.

In Romania aflanill

Inca 0-o

multime de sate

munti,

pAduri, riurl, mori, poduri, locuin0 isolate, plebe-

earl' sunt numite dupi1 nu-

tuft, insole, petrii

§i

altele,

mele Corbu, CorbIsi Corbia", precum:

COrbA, Corbanesci,

Corbanii Corbenca, Mora si

Podulti-Corbencei, Corben1, Corbesca, Corbesci, Corbi,

2) Com. de Dlu Gr. Ciiiciuna,i1.

21

Corbii-din Ciungi, CorbiT-din-vale,

Corbil,

Poduld

Corbulti-de-josii,

Corbulul,

-

Corbii-man,

Corb4a,

si

Petra - Cor-

Corbulti-de-susd,

si'n

fine

Pdriuld

Corbusori 1),

bului. 2)

Afard, de aceste iiumuT topografice scud prea bine

ca se vor mai fi

aflandd

si

multe allele,

dar' de-o-

camdatd credo ca si acestea vor fi de ajunsil.

Pgruld bdrbacilord, care e negru

.i

frumosd, ild ase-

Mendzal RomAnuld cu p dna Corbuln V. Asa aflamil

in balada

,.M

iorit a" 3), precuin si In alte poesif po-

porane urmdt6rele versuri :

Perivorula luT

Pena corbuluT.

Asemenea

i despre aceia,

earl all sproncene fru-

!nose .i negriciase Inca se dice oh a a nisce sprO n-

cene ca pena corbului" sea:

Sprencenele luT

Pena corbuluT. 4)

') D. Frundescu. DictionarTa topografica §i statistics alit Ro-

manieT. Bucuresci. 1872. p. 131 §i 132.

2) A. Ruso. P e t r a Corbulu T", Legend*/ publ. in F 6T a

societa01 pentru lit. ci cult. rom. in Bucovina",

an. IV. CernautT. 1868. p.

141. Eroula acestel legende e o feta

anume C orbit i a". Tots acesta legendry., prelucmta in versurT forte

frum613e de eruditula nostru poets Dia V. Bumbaca se dial.

catil in aceealr f6Te p. 211-226.

publi-

8) V. Alecsandri. op. cit. p. 1.

') .Intr'o balacla din colectiunea mea

inedita.

22

cesce

Call si caniT,

p6rula

ell strelu-

pe densiT, se numescU de catra Romani In

cariI sunt asa de negriT,

regula C o r b

Pe Maga tote aceste datine si credinte ale Roma-

niloril despre C o r b ii,

de familie, de porecle $i de vite, earl sunt numite dui-A

densulti, nu trebue sa trecemil cu vederea

i faptulil ca

represintli marca Romanidi, respective a

C o r b u l iii

Munteniei, dela Intemelerea el si pea In Olua de asta-4

VII.

In fine Val si£ mai insemneet tack' §i vr'o cate-va

proverbe, earl

pe laugh' numirile

topografice,

le-art

alcatuitil Romanii in

decurgirea

timpulul dela datinele

§i

apucaturile CorbuluT si earl,

In timpulil de fata, sunt forte respandite si la diferite

ocasiuni Iutrebuintate.

Proverbele, earl le cunoseenill nol, stint urmatarele :

OchY aveudii at fostti ca

Te-at dusii, m'aT slujitil ca corbulil.1)

orbulii,

Proverbulti acesta se aplich" mat cu Banal la acei

6men1 cu carii nieT °data nu to

pot'i ajuta, cad on si

ce li-al spune sa-ti lack ei tote ti le fact's pe

doss.

Corbule! cum i4T sunt pull?

Frumo§1! pe erttu merge inegrese6.12)

I) Antonii PannU. Culegere de Proverburt sou Povestea vorbil.

Partea II. Bueureser. 1853. p. 49.

23

s6d altmintrelea:

Cum IV mergil pull, corbule?

De ce merge se inegresca 11)

Acestea d6ue proverbe aratA

firesca

r6utate a

unora, ce in loci sg se micsoreze, merge -OW spre sporire.

Face treba ca corbuld", sedicedesprecei

ce-ti promitg cg-ti vorit face vre unit lucru, dar' nu se tins de cuventg, s60 sit despre aceia, carora li spud se

face una si ei

bulg din santa scripture.

Ill

facg cu totulg alta, tocmai ca si Cor-

Corbtl la corbg nu scote ochii"; acestil

proverbg forte

Romani se

latitrt pretutindene unde numai se aft.

carii 1i se

aplicit mai cu same la 6menii,

pare ca trAescri,

red IntreolaltA, precum stint bung. 6r1

multi amploiati, Ins1 cand voesci sa scold ce-va dela

TTnuli dintre densii prin ajutoriulti celuialaltg, atunci, in

loco srt-ti ajute, amend& te ne indreptgtescg.

Din gur a cobulul n'audi decatti cra"2),

adicrt dela 6menii cei rel,

asupritori §i despoietori nisi

cand nu poti astepta vre unit bine, ci numal tag reit

Un d e e boitulg, acolo se adunI corbii."

Romanis din Bucovina spung, ea dacg, unit Corbd afIa

unit hoitg (stervg; nu se duce la &multi ca sa-lit ma-

'lance singurg, ci se pune mai antaid Intr'ung Odd de

arbore, de deli, sal ce este in apropierea hoitului

$i

acolo

Incepe inereg a croncgni IAA ce se strings mai multi

') ConvorbirT literare. an. VIII. IasT. 1874-75. p. 69.

24

corbi In juruld lui,

nescit spre hoitti. Deci proverbulti acesta se aplica mai

alesti la acea specie de onieni, card sunt de-o pfinura,

adiefi carii numai dupa despoieri si dupa averea altora

al6rga.

Face hataruld corbului ca sa, Invino-

hatarulti unui

i apoi en tocil dimprennti se por-

validsca porum bu 1 ti",

adica face

omit reti

spre

a ne'ndreptall pre unit omit cu totuld

nevinovatti.

si

Romfinii Inca.

urmat6rele clieale, earl' le'ntrebuinOza mai alesit atunci,

Pe langti aceste proverbe mai all

efind vorbesen de eine-va de reti, precum : s A-I it m fi-

nance corbii, manca-l-ar corbii, duert-se

on corbii, scote-i-ar corbii ochii, a da cor-

bilorU

tai

tuturorti eorbilorti.

.34

CTo r a.

I.

Sub cuventubt C 16 r A" Irqelege poporuld romAnU

cue pretutindene mai multe fehuri de paseri, earl se iiinu

de unulti

i acela-s! genii. InsA pentru fie -care fella ald

elite unu nume

acestui genii de paseri mai are elti yi

deosebitti.

Noi vom arAtA In

liniile urmAtore, pe rondri nu-

mele fie-cArui feliu s6A soiii, ysi aclicA :

C I 6 r A-n 6 g r A, Corot 1.1 '),

Lath. germ. die Rabenkrahe.

lat. Corvus corone

Ci6r 1, Cioraie, Cior6icti, Cioraca, Ci6ril-

c en usi e, C T 6 r A-d e-p adur e, la Romanis din. Ma-

cedonia : ti 6 r ra 2), Ora la eel din EpirU OrgnIe a)

lat. Corvus cornix L. germ. die gemeine

Krithe,

Nebelkrabe

I) In Dictionnaire d'etymologie daco-roman, eldments slaves etc.

p. 493.

s.

se afla cuventula acesta

F6te ca ¢i acesta soia de

Frankfort. 1879. de A. de Cihac.

tradusii prin Falco tin u n culu

(:)1 m u,

cad F. tinunculus e unu fella de pima, sa se num4scii

eelu putina in Buco-

adica

In unele locuri c o r olii", insa ea scia ca,

vina,

se numesce C oroi

Corvus co r o n e.

tia

ciora cea new% ca corbula,

Falco tinunculus, dup.& cum s'a aratata is lo-

cula sea tom. I. p. 120, se numesce .cu totulti altfelai

mina din Bucovina. In unele locuri din Bucovina, precum d. e. in

FrAtautif-vechi, se numesce Cor o i u si Co r b u 1 u.

de earl Ro-

2) A. de Cihac. Dictionnaire t. II. p. 116. 2) Com. de Dlit I. D. Hondrosomil.

26

C16 rA-d e-campie, C16rA-gulerata, CiOrii-

b Al

at il,

C16ra-venhtA, CrancAti, in Tran-

silvania si anume in t6ra HaOgului si Corcan

lat. Corvus frugilegus L. germ. die Saatkriihe.

')

Cenca, dem. Ceucut,ii,

Ceucus6rA, pl.

Ceaci, CeucW, Ceucus6re2),016cA pl. CiocI3),

Ci6Icri. pl. Cioicig), CIonch pl. Clouds), Ce6ca

pl. Ceoci6), CiancA pl. Mattel"), $i Stanch,

dem. StAncu0

qi

Stancus6ra pl. Stand, S ta n-

en a si S t 11n cusore 8., In judetulti Argesh din Ro-

mania 016 r-A-p u ci6 s

la Romitnii din Epird

si

papagald-00nescii9),

si Macedonia :

Gale "I), lat.

Corvus monedula L. germ. die Dolile, Thurmkralle.

BArbAtelulh ClOrelorh penh aici insirate se numesce

Cio r 0, pl. CT() ri "),

§i

Cior

1) Corn. de Dlii Nicolas Densusana.

11 '2); dupa coloea

3) Aceste numirI stint forte usitate In Bucovina.

3) S. Petri. Vocab. port.

romaniI-germanii.

Sibart. 1861.

A. T. Lauriantr. si I. C. Massimo. Dictionarrulil limber roman. Bu-

curescr. 1873. p. 684.

4) A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 54.

3) Usitatfi In Transilvania, corn. de D111 Gr. CritcrunasA.

6) Mille ratenulur romand. Gherla. 1880. p. '28 si 9.

1) Usitatil in jurulii Ohaba-matniculur in Banatti corn. de DM

Una Stoicescu.

6) Usitatil atatil in Bucovina, cittii si'n Muntenia.

9) Com. de Diu N. Barbu. 10) Com. de Dla I. D. flondrosomA, si Dna Caragiani.

II) Acesta numire e usitatit mar cu samit In Muntenia. Ved1

A. I. Odobescu. Teao-xunyeuxoc. p. 10.

12) DupA Polizfi, Vocab. gi Cihac, op. cit. p. 716 prin cuven-

a"

s'ar

intelege

ii C o r b u l e.

Mie insl nu-rat

sciti ee Ctoro/6" se numesce

tulft C toro

vine a crede acesta. Dupti cAtii

numai bArbittelulfi CIO r el".

27

penelord Cioroitt-negru, CI oroid-cenusid, si

cioroi

a-v

en6td '),

era mid pia de Writ add o

cieramicit: Cioroiasil,Cioruta, qiCiorcigiL2)

C Toro Tin 1 II" se numesce In unele locuri qi

C To c oi

Eta ce ni spune In privinca it6esta I. C.

Massimd : In unele locurt Cio co T it se dice In loch

de Cior o T d, si pretutindenea, In RomAnia libera, este

cunoscuta espresiunea : C io c old g u 1 e r a t ti", aple-

cata de terand la aceia din cei ce numesce eld cioco 1,

cart respundd ce,th maT bine la tipuld c T. o c o T u 1 u T;

acesta din urma insemnare este decisive pentru de-

asupra

terminarea etimologiel

cuventului cio col d,

carera s'ad datt multe si diverse Oren, de cart lecto-

rIuld va fi,

credemd, multamitd

ca-lif

scutimd :

fiindu

ca cio cold este masculine

din cloc a, formats ca

$i vulpold, broscold, muscoid etc. dinvulpe

b r6 s c a, musca; fiindil ca, in fapta, se si dice pe a

locurea el.() cold in loca de cior oi iI, era cTocoIit

guler a td este singurti usitatd, pre catil noT scirnd,

In loch de cToroTh guler at d, adica in loch de

acea c T 6 r a, care e balOta sea Incinsa pre la gtItil ca

cu o specie de gulerd maT alba de ctitd restuld cor-

print ; aceste &Sue Imprejurari ar fi indestule a ne In-

credinta ca clocoid se legs de aceea-s1 origine cu

cioc a, .ea nu e decittd masculinuld cio cei; dare

maT multe alte Imprejurari vinti se confirme acesta eti-

mologie

.)

numirea (le crone an ii, specie de vulturd

In Bucovina ii Muntenia corn. de D16 P. Ispireacu.

2) In Bucovina qi la Polizul Vocabulary romitno-germanti.

28

lafpd, lacomil §i spurcatd, Inca se aplda la ala numicii

cioco i m a r 1,

ald carord stomach este mai 'argil.

ysi

mai greil de saturatti ca ald ciocoilord m i c i sdil

cior oil or II; In fine,

prin o renoinescinta a paseri-

lord

dela .loculti

Stymfalti,

earl'

infesth

pre locuitorii

Arcadia cu Infricoqatele lord

Romanuld a aplecatd

c i o c.0 rl de f e r

g,

u,

ce-lg

storcea,

§i ciocoilor

numele de paserY cu ciocd de fern ".')

II.

Cum ca numirea de CI 6 r a-n é g r a" trebue sa

fie forte respandita in poporti se adiveresce §i din ur-

matoriulti pasagid pre care 1111 scotem5 dintr'o colinda :

De le-ti maT vedea

Spuneti-T aga

Ca holdele-I tote

Copte-sa gi rescOpte,

Si vina paserele

Si ducit spicurele,

Vine CY6ra-ndgra

Duce claTa

'ntrdgii,

Vine Corbu-negru

Duce stogu 'ntregu.2)

Catti pentru numirea Stanc a, Cioroi ti, C i o-

r 61 c

§i

celelalte,

earl' s'ati In0ratti aice,

sa se veda

') Glossaria, care cuprinde vorbele din limba romans strains

Despre en-

prin originea sea forma lora. Bucurescl. 1876. p. 155.

ventula CT oco t a vedi gi articulula despre Ciocarlan ii In t. I.

p. 3:14. alit opuluT acesttaa.

2) Diet. de Petru CrAcTunaga gi coin. de DIn. Gr. Crlietunaq

C.

29

mai pe largo datinele, credintele

reproducemd mai la vale.

si anecdotele,

ce le

III.

Cu privire la acestd genii de 'men, a cdrord multime

se numesce cu mid cuventd technicti poporand C Y o-

r A r i e", esistit la Romanic din Transilvania urmatorea

eredintit :

Cand tomna sb6rA mai multe Ci6r e forte pe

susil, atunci se dice ca ele dncts spice de grad la nisce

cAlugArl din resAritli, pre earl' numai ci6rele

II hrAnesed cu spice de grad de prin teri strAine. i)

Poporuld romand din Crisana spune si crede, cA

CY6r ele vera 10 scaldI puii gold§ei In unele ape

dintre hotar6. Aceste ape sunt bune pentru farmece

rele. Dacl cine-va doresce

sit strice paces

$i liniscea

altuia, atunci se dd pe langA babele vrajitore, n6ue la

num&d. Aceste babe, de-odatA se clued n6ptea, cand

nimeni nu le vede, la o apa intre hotar6, trade scid de

bunA Emma, cA §i -ad scAldatd CI6rele puil. Fie-care

le trei stropi In vasuld pArAsitd ce-ld ad, dar' mai bine

Intr'o hard, de cane ; apoi fie-care Incinge In apit aceea

trel fire de peril de lupli turbatd dicendd unele cuvinte

magice. Acesta o repetesed ele de n6ue on In n6ue

nopti de Marti, totd la 12 6re, a§a ca nimeni sA nu le

.v6dA, caci altcum e pace de p o g a c e". Cine are

apa aeesta p6te apol f6rte multe nevol, multe vrajl si

farmece. 2)

') Coin. de DM Gr. CrAcTima§ti. 2) ',Albino Car p a % il or rt" an IV. Sibitu. 1880. Nr. 16. p. 243.

30

Romitnii din Bucovina spunk ca C T 6 r ele sunt

'i con-

domnit6rele venturiloril, ele portA

ducii venturile nude voesca $i In cotro voescii, pentru

ea ele sborit nu numal dupK ventd, ca alte paserl,

si contra venturiloril celoru maT marl si maT aprige,

venturile nu sunt In stare sA, le dea josh. i)

Iv.

ci

ii

In pronosticuld din C al en d a riu 10 babe-

1 o r 11", compusil de A. Patna, provind urmAtorele ver-

suri despre C T 6 r e" :

CiOrele strinse

grimadli,

Cand pe sued chiuinda sboru,

Erna ne vestescA zapadit,

Er' vdra plUre se i nord.3)

Cum ca Cidrele prevestesch schimbarea tim-

puhu spunk

si

credil $i Rom toil din Moldova, Buco-

vina

si

Transilvania.

Asa spunk

ei,

ca C T 6 r el e,

cftnd sborit fdrte pe sushi si croncKnescil sett

c r o n c A e s c it, prevestesca vreme rea. Ciind se stringh

stare $i alinare, ci

moncetath sb6rO, Yn colo si'n c6ce strigAndil, prevestescd

Erna apropicrea

p16te, venturi si furtune marl. 3)

multe la uno loch

si

null

ail

unul viscold mare $i gerd,

dra vera

') Dictata de C. Diaconescu, romanfi bdtetnit din Calafindeaci.

3) Calend. pe an.

1848 p.

32. spud : G. Dem. Teodorescn.

IncercAri entice asupra unorli credinie etc. Bucuresci. 1674. p. 92.

3) Credinti, comunA tuturorii Romitnilora din Bucovina.

31

Cand se pund Ceocile

pe verfuld copacilord sett pe alit

adica Cenci le

caselord,

tsi as-

cundri capulil

in aripa,

sett se mole In apa,

sbera, cu ceoculd (cioculii) deschisd

i triste,

-

self

atutuff

de bunt saint'

aduna Ceocile si Corbii i short facendd sgomotd

preste scurtd are

sit

pleie.

Cand se

mare, falfaindii din aripi,

atunci era e unfit semnil et

preste scurtil timpil are sa pleie. 1)

Croncanituld cierelorii, in uneleimpre-

jurari, se considers de cat% Romani si ca unit semnil

red. In C on vor biri I i terar e"

aflarnit

urma-

terele sire, cart Intarescri esistin0 acestei crediate de-

erte

Cand urla vre unit cane sell vre o ciert

croncanes e,

babele se spaimenteza socotindil et

semnd de m6rte tnsemneza." 21 Asemenea si Romanii din

Tr&isilvania credit ct c ronc rt nirea ciere1or11

prevestesce m 6 rte."3)

V.

Pruncil romani din Transilvania, cand li se schimbt

dinOi sal meselele,

dupii ce cu ajutoriulil

unei a0s6re

sett si cu degetele scotd dintele, care se clatint, flit lad

_se ducil en densuld afarrt si arunctindu-lit peste cast 4icti :

Na dor' unit dinte de fell

i'ni

dA, altulti de ((eM !4)

1) CArcile sat. rom. Gherla. 1880. p. 28 gi 29.

2) An. VIII. lag. 1874. p. 73.

3) Amiculd scoleT" etc. redact. de V. Romanil. an. IV. Sibita 1863. p. 134.

) Corn. de Dlu Gr. CrAclunall

32

Ac6sta dada, esista si la pruncii

din Bucovina ;

i m'eselde cadute preste cask',

acestIa Inca arunca din ii

dupa ce mai anthill

urrnatorele versuri:

rostesca de

treI on dupa olalta

Na cror' uni.t dinte de osil

i-ruT

dA altulti mat frumosA.

Na ciOr' unit dintu de fah'

$i-ml dg.

altulti de oielti

')

Facenda acesta, cugeta ei, dar' nu, nurnal ei, ci

1i

malcele

lora, cum ca vor capka dinfi

tarn, sank*"

si

frumosi.

VI.

porecliti de

catra Romani CI 6 r a". Una canteca poporanti ni spune

Omenii eel negriciosi, adeseori stint

In privinta ac6sta urmatorele

Bat'o legea, Writ negrA,

Cum mi-a faeutil de mi-I dragii.

Na, Writ, unit leil bAtut4

SA -eel

desfaci ce mi-AT ft-tenth ! 2)

Insa mai cu sama Tiganii stint porecliti

eu

acesta nume, din causa ca peli0 de pe obrazula aces-

fora e negra mai ca

si

penele C Y 6 r el or a, apoi si din

acea causa, pentru ca precum CI6r ele stint f6rte

obrasnice si indrilsnqe, ca le alungi trite° parte si de

se'ntorca pe de alts parte Inapoi, asa facts

si

tiganii,

') Dat. @i Cred. Rom. din Bucovina.

2) Din colecpnea mea ineditit.

33

on si catti T-ar alunga dela cash, on si dad aT chutft

sh to desbarezi de densir,

si-c' cerd ate de t6te.

eT

totu-g' ti se verh In oda

Ba ! nu destuld nurnal atftta!

Romani' ad ma'

Inventati1 Inch :0'-o mulOme de anecdote, o multime de

istoriore glum*, in ca' se area, ch .ciganir nici nu

voescii sit rostesch numele acestord paseri ca sh nu se

poreclesch gi batjocuresch singurI pre sine.

Sperd ch vr'o cate-va esemple din aecste anecdote

vor fi bineprimite, dach le vol insira aiet sere destra-

gerea cetitorilord.

Eta -le -a' si acestea !

and

.tiganil

gils1

in

mijloculd

C-16 zit morth, lilngh care se puce

oinguril :

si

Ce ail fie ore? sh. fie crarh? Mg facil singuril de ocarh;

sit-T pica c!oroTh?

E din satfi dela nor ;

SA-I tlicri Stanch?

Stanch o chrama pe mama;

Sh-I dicti prepelitaugti?

ulna drurnu o

theepd a intrebh

Nu!

Sit-r (iO porumbitaugfi ?

Nu!

MI se pare ca -I unit dita clamposti! ')

Alta. t,iganu ghs/ asemenea o CI 6 r a morta si

nu scia ce e. U luft apoi

si

ducengu-se la Bulibasa,

') H. Wartha. Calend. Basmelortl gi alit canturilorfi pop. pe

an. 18 77, Bucureact. p. 75.

34

adicg la edit mai mare

alit tiganilorg,

i argtandu-I-o

flu Intreba ce sg fie, erg acesta 11 respunse

:

Asta e ce-va,

Vine de unde-va,

Se duce unde-va

ST-a muritu de ce-va 1

Una alit treTlea tigang,

audiudit adauga :

ce sedea mai la o parte,

Vedi data e Bulibasg, cum scie de tote ! i)

A. treia anecdotg, :

Unit iganh vede o CY6rg pe unit arbore.

Ce pasere sg fie asta ?

Sii-I (pea CI6r

Mi-I ca sborli

dice elg :

Si da pe tics de marl!

Sii-T pica maT bine:

Portunbosii, poposii

Cu cioculii coviltirosa

Cu coda Tataganosii.

Tocmai atuncY trecendg unit vengtorIti pe acolo

trage cu pusca In CI6r g

si-o

om6rg. Tiganulti cum o

ved.a cit a cgdutd josh 'north' se apropig de densa si

IncepA sg o jelescg astfellit :

Sanwa ce-va,

Cum te-a omorttil tine -va

') H. Wartha. op. cit.

I

35

Eu sciA cum to chTaina pe tine,

Dar' m6 pitaleseil pe miner ')

Din aceste trei anecdote f6rte lesne se p6te cu-

n6sce catii de batjocurig sunt

bie01

igani, oa ei

chiar

si

singuri nu se incumeta a rostl cuventuld cu Care

sunt poreclici In tote par Ile

unde se aft'

In contacta

cu Romania',

atatii In Romania, cata si

In tote

terile

austro-ungara. Din tote par-

Ole and): pre Romani apostrofandu-I C 16 r a, C i o-

romane de sub seeptrula

role, Cior6lca, CIorbitIsi Orancad si ea-

rftindu-1 :

Caril ct6rA

Dela rolait

Cu faink'n p61A,

Ca pe Wald Oil L'at mancata

Nesrinttfi,

Nepipruatil

C'o lingura de pasatii 12)

Si de ce ?

pentru ca sunt negriI, cutezatori si

obrasnici ca si Ciarele!

Femeile,

earl'

stint

negrici6se

si

all

alunele pe

obraza, Inca Indatiaza, Romftnii a le porecll cu cuvAn-

tulti S tanc a".

1) L C. Fundescu. Basme, oratit,

II. Bucuresci. 1870. p. 135.

I.

') In Bucovina si

Sima.

Transilvania,

pacitliturt gi ghtciturt. Ed.

corn.

de Dlit

Gr. a

1uT

36

S tape g", dupg cum Area lesne ne putemil In-

credin0 din istorie, erg mai de multi

botezd forte usitatg la Romani.

i unit nume de

In legilturg cu numele acestei paseii credit cg mai

stit Inc g §i numele de botezit §i connuniele Stan c i u l it

i ,S t a n c i u c u 1 if,

f6rte Pa'citii.

care

e,

mai alesil pintre

igani,

Iutr'o satirg despre tigani proving urmat6rele versuri :

Stane!ulii paralelii

Mare arehireil

VII.

Dela datinele

i

depriuderile CIOrel or it

au

formatd Romitnii In decursulg timpurilorti

de proverbe, dicale §i asem6nAri, earl astg-di stint forte

1 -o multime

resp(tndite

i adeseori intrebuinVite.

Unde lipsesce pail nulti, ciara se pare

adicg uncle lip-

paserea cea mai frum6sh",

sesca

eel mai de cinste,

acolo eel' mai prosci prindif

loch mai bung, ')

Ciora cAnd a Intrebat'o ce pasere-i

mai frum6sg? ea a aratatil pe pull el!"

adieg. fie-care mai multu ale sale le cinstesce. 2)

De ditil tots v4ra ctora

Mat bine o 4i coimil In yell. 3)

') Convorbiri literare. an. VIII. Iag. 1874-75. p. 69.

2) Idem. p. 70-71.

37

-

Sat: decitta unit ant. ()lora, mai bine

o 4 i

s o I m II" ')

adica sa poftima mai multa la

cele de cinste, mai bine sa fitna 6meni cauta0, bagafi

fn sama o 41,

clesprqui0:.

.i

decitta totd6una nebagati in

sarna

Uncle este stervula, acolo se aduna

drel e" 2)

adica uncle e ce-va In darn de cap6-

tatii, acolo fie-care alerga.

CiOra in loch de privighit6re nu se

p 6 t e v i n d e" 3),

adica

unit lucru prostti, mita

nisi cand nu se p6te asenena, s6U vinde In loch de

unit lucru delicate, frumosa tai pre0osa.

C15ret cats si -t multi macar

Ea tots tit va dice : gar ! 4)

tatl,

Acesta proverba se

aplica celora prosti, natty&

carora

orl

fi

cata IT-al spune, ei tail a lora o Ong,

cad n'art cape destepta ca sa to path' incelege.

Cloth

langit Writ tinge,

Alte paseri nu-1 sent drage.

')

Mica eel' faro de rusine, eel grosi de °brazil toth

la. 6meni de panura lore traga, -WM cu de-acestia se'n-

sqescii, macar on

catil ai voi sa-1 abqi dela acesta,

al

cad. mai dice

ai

alto proverba :

1) Convorbiri lit. an. VIII. p. 72.

2) A. Parma. Proverb. Part II. p. 73.

3) Idem de eadem. p. 117.

') A. Pannii. Proverburi. Partea II. p. 40.

5) Idem de eadem. p. 33.

38

CeluT fora rusinare.

De-T daT ce-va'n °brazil sere

SA 0 se urce'n spinare. 1)

Numai cu and giiina0 de Ci6rg, marea

nu se s p u r c g"

-- adica, o singurg minciung ce

o rostesce tine -va nu pote seduce pre Dime.

Ciorg la ci6rg nu sc6te ochiI",

sOd

dupg cum sung acestii proverbd in alte locuri corb

;

la c o r b d nu sc6te o chi 1", adicg amploiaat la

amploiatii, advocaat

la advocaat',

medial la medicii,

jefuitoriii la jefuitoriii,

nici &inch nu-si facii

unulii

altuia red.

A trecutg ci6ra peste casg",

adicg

s'a dusii, a trecutg binele ce-a fostii.

E de'nsemnatii,,

ea prin acestil proverbii se coustatii totodatg si credinca

Romitnilorti, cg sburandit vre o ci6rg preste cast e

second red.

C 16ra cu clot. a",

adicg fie-care se portg

totdeuna cu 6meni de pgnura lui.

C i 6 r a tot ii

e 16 r g",

adicg omuld neru-

sinatil si obrasnicii din

drepth ca

1i

fire,

Ci6rel 6.

ilia ctind nu se pote in-

SAraca mandruta men

Oita e ea de nete4ea:

Demineta and se scold

CT6rele din capi1 IT sbOrA,

1) A. PannA. Prov. Partea ITT. p. 33.

39

Ea. Ora and se culcA

Gandesci

ca-I

o cIbrlt &mita. 1)

Acestd proverbil se (lice cu privire la o fdtA, care

Iti

nata si n6grlt.

In fine credit le-am insiratd aice,

negrijesce corpulti,

care amblA nespAlatii, nepeptA-

Romania* ca t6te CI6rel e, cate

afara de C e u c e,

sunt necurate,

spurcate si de-aceea, ferita Dumneded ca unit Romani"

sit manance ,And -va came de ClOrA.

Dela cuventulii C1 6 r a" ,i S t a n c

A",

precum

si dela derivatele acestord cuvinte se aflIt in Romania

maT multe numirl de localita0,

i anume :

CiOrA,

Cio-

rack', ClorancA, Ciorani, Ciorand, ClorarT, CiorAsa, Cio-

rescT,

Clorata, Ciori,

Stancuta. 3)

Clorolasu

5i

Cioroiu, Stance ci

VIII.

calele,

Abet,: de datinvle si crediutele, proverbele si

di-

earl s'aii insiratd pe0 aice,

merits a fi repro-

dusA incA

Ri urmAtOrea legendA despre C T 6 r a,

care

am aucjit'o dela unit Romanu din FrAtAutii-veehi :

Dice

ca, Dumnedeu, dupa ce

a ziditii lumen c1

tote vietatile °ate se afla inteensa, a poroncitd intro

qi

ea. tote vietiitile

sit

se adune la unit toed cu puiT

lord ca sA vOdA tine ce a produsil.

VietAtile

pArtile.

ild ascultara i se adunarA

') Corn. de DIA Gr. CrAcTuna ;fi.

din

tote

2) D. Frundescu. pop. cit. p. 117, 118, 454 vi 455.

40

Dumnecled s'a uitatil la puii fie-careia si toff i-ait

placutd, si pre tocf I-a luatil in sama.

Eta ca,

la urma, tocmai tend dete Dumnajeli

drumuli1 vieta ilorli. adunate, vine si C`16ra cu puiulil el.

De unde ai to puiulii acesta ?

Dumnecjeti, cum dete cu ocliii de densa.

o Intreba

De uncle

am

!

respunse ClOra

de mandrie

acesta e puiulli men !

pling

-- Nu e cu putin0 ca acesta sa fie puiulit unei

fapturi de-ale mele !

vise Dumnecleti mai departe.

T6te fb."pturile mele all pui frumosi

§i

numal de-a draguld sa te nip la

densii,

atraglitori ca

pe and alit

tell e asa de uritii,

ca 0-I

mai mare greuld sa te

la densulit !

Intarce-te de graba Inapoi de cauta

ada alto puiu, did

pre

acesta nu potli sa

Leff

ei-ml

Teti

In sam'a,

acesta e din tale afara uritil !

Aucjindil CI6ra cuvintele acestea

s'a

intorsil

scarbita dela Dumnecjed si apucandii lumea In capti a

amblatli In

. Nicairi n'a

pututli sa afle puili dupe plabutil sell. Deci Intornanclu-se

ea era-si la Dumnajeil Oise :

frumosti de catii alit sell. Dar' de giaba !

lunge §i

lath ddra va afla alto purl mai

meclisli,

Damne !

amblat'am lumea in lungisil

si

.cur-

dar' puill mai cilibili

si

mai frumosil ca alit

men nicairi n'am pututli afla. Dumnegeii, ausjindit acesta,

Incepli a zimbi gi gise :

Al dreptate !

asa sunt mamele ! .

fie-care

cugeta ca purl mai frumosil de catli

alit sell nu se

mai afla altulil,

Tie -care 1§i laude pre alit sett !

de-ar fi acela on si Mit de uritil !

cum rosti cuvin-

41

tele acestea Ina

si pre

pululti C i 6 r e I'

dete

apoi drumulti

sä se

ducal

sant:t6s6

venitil

In sama

i -i

de uncle a

IX.

Alfa legend

despre Ciór a, care mi-a istorisit'o

Constantinil Isopescu, Invelgtorill

sunN, precum urmezA :

A fostil odata o C i 6 r a,

din

FratatiVt-vechi,

care nu mai avea nici

ciind parte

Uliulu

si-i

din

pull'

manca.

sei,

cher in

totil

anulti

venial

Nu Math, i i fritmanta

biata CiOrA capulil :

cum

ar putea face ca sa alba .i ea pui ca alte paseri ?

Uncle

sal -I scar), pub', unde

sal -i" pOta seilph de U I i u ? .

cum ar face si ce ar direge

sa-I

creseil si cum sal -i ferescii ca

ca

CugetA, ea ce

cugetil :

s'o scatil mai bine la

capetti, dar' de giaba !

urma urmelord insa, dupA multa frhmiintare .i batae de

. mintea fi sta locului !

In

capti, Yi

plesnl prize minte ca data se va Incumblrl cu

U liul il, care totd6una ii manancil pnii, acesta, ca cu-

si nu-i va

m6tru, va aye atilta °brazil pe Tanga, nasti

mane& si mai departe pail. Deci Intninindu-se ea trite°

cji cu Uliulu

in urma ca 'A' se ineum6tr6sca cu deusa.

si luAndu-se cu densulti de vorba, ii 4ise

Bine !

respunse Uliulu

m.6 ineumblresci1

bucurosil. 4 multhmescli din

tatea ce voesci a-mi arra. !

total inima y)entru

buna"-

(Ilse mai departe Clora,

dar', afaril de acesta, asi mai ave melt o ruggminte

la Dta !

42

i aceea ar fi ?

IntrebA,

Ca de asla-qi inainte

sa nn -ml

mai mAnanci

puii !

-

Eca-V

lagAdueseb

gi

acesta, numai de una

to -asl poftl

si eit :

aqui

sA-1

poll

deosebl diutre

spui cum aratil

all

pal ?.

pull tei,

ca

PuiI mei !

respunsA, Cl6ra pa, de mandrie

suut eel mai cilibii si mai frumosi dintre pull tutu-

rorti paserilorti de pe fa,0 pAmentului.

Daca e

asa, cum spill',

apoi sA, al parte de

den0i, cA ea de acli Inainte nu m'oId atinge de &ash' !

Oise mai departe Uliulu

duse In tr613A-0.

si

sburandA 'se

cam mai

Ci6ra; bucur6s6 ea a pututti Induplech pre URI

Ca sit nu-1 mai manAnce pub-, sburft, asemenea In cotro

s'a fostti Indreptatil.

nablandii Uliulu, dupti ce s'a despiircitA de cu-

si cautandil d6rA ar pute

nu aft, numai

aflA, ate una alta de rendulti mftnciiriT,

pal de g an g ur A, de c u c A, de mier 1 a

metra-la, In colo

ei'n

cace

§i de alte

paseri,

adicA toth numai pui frumosi. Deci cugetandil

elil In mintea lui cea de UlTA, ca acestla vorA fi

puii

cumetrei sale

si voindii a se dine

de euventA, nu se

atinse mel decum de densii.

Asa a pacit'o eld totA (Jim aceea, In care s'a In-

eumetritil cu C i 6 r a,

Dar' nu (Ilse' nemicA

ticulti.

si totil asa

F,4

4iva urmAtore.

Ingh41 nodurl si teicA ca pi-

A treia Oi 4nsa, resbindu-la fornea alergAndll In

col° si'n c6ce dupil mAncare,

6trt cA, toemai cand

sin-

43

guru nu mai seia ce sa'nc6pg ca sg nu inchine st6guld,

da" peste unit mil-id en pui de C1 6 r g. §i cum dete cu

si de

midi de densii

si-i vedd cg sunt asa,

de nriti

zg,bglosi, nu mai stete multd pe ganduri, ci mi-i apnea

de-a rendulii la scarmanatii si catd _ai scgpgra, In am-

nand. mi-i puse pre toti la inimg. Erg dupg ce s'a sg-

turatil bine se sterse frumuseld pe both 0

colo ti-I drumuld !

pe ici In

Ci6ra, care In timpuld acesta, era dusg, de a cash

ca sa aducg si ea cite

ung,

alta pentru mititeii sel,

cand se intorse Indgr6ptd si vol sii-i hrgn6scg, hrgnesce

cinch ai pre tine !

cuibuld era, deserts

si puil

ca'n

palmg, !

Ea, v6dOndti cg culbuld e gold

si

pull'

nicairi,

aren colo, (Wu cote,

cautg in dr6pta, cautg

in stanga dorg-I pote unde-va afla,

despre pui nici pornang !

dar' de graba !

Mal stg,

ce mai stg,

ca