Resurse naturale Resurse minerale: huila ( 849 000 000 t), lignit, petrol (386000000 t - in G.

Mexic, Middlecontinent si in Alaska), gaze naturale ( 529,5 miliarde m3 - locul II pe glob in G.Mexic ,Middlecontinent, Alaska), minereu de fier - locul II pe glob, crom, nichel, tungsten locul III pe loc, molibden- locul I pe glob, vanadiu- locul I pe glob, cupru, (2 478 000-locul II pe glob), plumb - locul I pe glob, zinc, bauxita, aur, argint - locul II pe glob ,stibiu,staniu, uraniu- locul I pe glob, toriu, azbest, sulf - locul I pe glob, fosfati naturali- locul I pe glob,saruri potasice, sare- locul I pe glob, carbuni (bazinul fluviului Mississippi, Muntii Apalasi si Muntii Stancosi). Produse industriale : energie electrica - (locul I pe glob - din care 276,1 md. kWh hidroenergie, 54,0 md.kWh energie nucleara si 1,5 md. kWh energie geotermica), fonta-locul II pe glob,otel (96 601 000 t locul III pe glob), cocs metalurgic-locul I pe glob,aluminiu-locul I pe glob, cupru rafinat-locul I pe glob, plumb- locul I pe glob,zinc-locul I pe glob, aparate optice si fotografice, masini de cusut, de scris, de calculat, autoturiasme (Detroit si Cleveland)- locul II pe glob, turbine, masini agricole si textile, autovehicule, magneziu- locul I pe glob, capacitatea rafinariilor de petrol - locul I pe glob,benzina, uleiuri usoare, uleiuri grele, acid sulfuric-locul I pe glob, acid azotic- locul I pe glob, acid clorhidric locul I pe glob,soda caustica - locul I pe glob, ingrasaminte azotoase- locul I pe glob, materiale plastice si rasini sintetice- locul I pe glob, cauciu sintetic - locul I pe glob, anvelope - locul I pe glob, produce farmaceutice, cherestea - locul II pe glob, celuloza, hirtie, ciment-locul II pe glob, fiere de bumbac- locul II pe glob , tesaturi de lina, tesaturi de bumbac, fire de lina.tesaturi de matase naturala,fire si fibrer artificiale, tesaturi artificiale, fire si fibre asintetice- locul I pe glob, imbracaminte si incaltaminte, tigarete, tigari, lapte, unt, brinza- locul I pe glob,carne - locul I pe glob,conserve de carne,de fructe, de peste, margarina- locul I pe glob, zahar - locul III pe glob, bere, vin, avioane (Seattle si San Diego)si tehnica aerospatiala - locul I pe glob,confetii(New York-cel mai mare centru din lume).Modul de utilizare a terenurilor:arabil - 18,6% ;culturi arborescente - 0,2% ;pasuni si fanete - 27,7% ;paduri - 31,6% ;alte terenuri - 21,9% .Resurse agricole: grau - locul I pe glob ,secara, porumb - locul I pe glob,orz,ovaz locul I pe glob,orez,sorg,sfecla de zahar,restie de zahar,bumbac - locul II pe glob, arahide, cafea, soia - locul I pe glob,tutun - locul I pe glob, banane, cartofi - locul III pe glob,lamai,portocale si mandarine,ananas, mere, prune, pere, piersici, struguri.Cresterea animalelor :bovine (102 755 000 capete - locul III pe glob) , porcine (59 992 000 capete - locul II pe glob) , ovine , cabaline - locul III pe glob ,caprine. Economia Economia politica a fost termenul original pentru studiul productiei, actiunilor de vnzare si cumparare si a relatiilor acestora cu legile, vamile si guvernul. Aceasta s-a dezvoltat n secolul al XVIII-lea ca un studiu al economiilor statelor. Spre deosebire de teoria fiziocratilor n cadrul careia pamntul era vazut ca o sursa a bunastarii tuturor, economistii care studiau economia politica au propus teoria valorii muncii (introdusa pentru prima oara de John Locke, dezvoltata mai trziu de Adam Smith si deKarl Marx), conform careia munca este o sursa reala de valoare. Economistii preocupati de economia politica au atras, de asemenea atentia asupra dezvoltarii accelerate a tehnologiei, al carei rol n relatiile economice si sociale a devenit foarte importanta. Agricultura. Drept urmare a cresterilor din productia agricola Statele Unite au exportat n anul 1981 produse agricole n valoare de 42 miliarde de dolari, cu toate ca populatia nregistrase ntre anii 1950 si 1980 o crestere cu peste 75 milioane de oameni. Cresterea productiei agricole poate fi realizata fie prin extindere, fie prin intensificare, fie prin ambele simultan. n timp istoric suprafata cultivata a Statelor Unite s-a extins prin procesul de "cucerire" a Vestului, iar mai apoi noi suprafete au fost aduse n folosinta prin extinderea irigatiilor, n special n statele din vestul continentului unde suprafata agricola irigata a crescut ntre anii 1950 si 1980 de la 25 la 45 milioane de acri (de la 10 la 18 milioane hectare). De asemenea, agricultura americana s-a caracterizat de-a lungul timpului printr-un proces de intensificare a folosirii pamnturilor cultivate si a cresterii animalelor prin aplicarea stiintei si a tehnologiilor revolutionare. Spre exemplu, daca n anul 1940 era nevoie de 12 pna la 14 saptamni pentru a produce

un pui de 2 kg, iar pasarea consuma 8 kg de hrana pentru fiecare kilogram de carne pe care l dadea, n anul 1980 un astfel de pui putea fi produs n doar 8 saptamni la un cost de mai putin de 4 kg hrana pentru 1 kg carne dat. n ceea ce priveste cultura plantelor productivitatile erau cu 20% mai scazute dect cele obtinute n Europa datorita naturii extensive a culturii pamntului n Statele Unite. Mai trebuie amintit faptul ca cele doua procese, de extindere si de intensificare, nu opereaza independent, iar relatia complexa de interdependenta dintre ele poate fi ilustrata de faptul ca mecanizarea, factorul central al procesului de intensificare, a permis extinderea suprafetei cultivate prin eliberarea a milioane de acri de pamnt ce erau initial folositi pentru cultura plantelor folosite pentru hrana animalelor de tractiune cum ar fi caii si catrii. Una dintre cele mai putin de dorit consecinte ale acestei puteri de productie fenomenale a fost sensibilitatea permanenta a agriculturii americane la schimbarile pietei: cnd cererea scadea periodic iar oferta se mentinea, surplusul inevitabil trebuia sa fie depozitat, aruncat sau chiar distrus. Astfel, marile surplusuri de gru si alte cereale, de produse lactate, tutun, zahar s.a. formate spre sfrsitul anilor '70 s-au transformat n "munti si lacuri" n anul 1982, cnd oferta a depasit cu mult cererea. Industria. Aceasta regiune cuprinde statul California, ocupnd 11,3% din suprafata tarii si detinnd 8,7% din populatie. Relieful este variat; ntre lanturile semete de munti (Coastei, Sierra Nevada) aflndu-se o ntinsa depresiune, Valea Californiei (formata din San Joaquin Valley si Sacramento Valley), care ofera posibilitati deosebite pentru agricultura. n sud se ntinde o alta depresiune, Los Angeles, n cuprinsul careia s-a dezvoltat o mare aglomeratie urbana. California este cel mai dezvoltat stat al vestului S.U.A., att din punet de vedere industrial, ct si agricol, comercial-financiar, cultural si turistic, dispunnd de mari resurse energetice, ndeosebi petrol, exploatat n zona Los Angeles si n bazinul Salinas. Energia electrica este furnizata de marile termocentrale, care functioneaza pe baza petrolului si a gazelor naturale, ct si de hidrocentralele de pe fluviul Colorado. Ramurile industriale cele mai dezvoltate snt: metalurgia neferoasa, constructiile de avioane si rachete, electrotehnica, constructiile navale, masini-agricole, prelucrarea petrolului si petrochimia, prelucrarea lemnului, confectiile si o variata industrie alimentara (conserve de legume, fructe si peste, sucuri, zahar, lactate, vinificatie etc.). Concentrarea industriei n regiunea industriala Los Angeles si n marele centru San Francisco este o caracteristica importanta a Californiei, fapt care explica si mpresionanta crestere a populatiei acestora. Varietatea deosebita a conditiilor de sol si de clima, irigatiile si mecanizarea au favorizat o dezvoltare cu totul deosebita a agriculturii. Aceasta este specializata n pomicultura (pruni, meri, caisi, piersici), viticultura, legumicultura, cultura citricelor (portocale, lami), a orezului si bumbacului. Partea centrala a statului (vaile San Joaquin si Sacramento) a devenit, pe baza irigatiilor, regiunea cu agricultura cea mai intensiva din S.U.A. n partea de sud, care are un climat mai uscat, se cultiva bumbac pe terenurile irigate. California ocupa unul dintre primele locuri n lume n privinta intensitatii culturii pomilor fructiferi si a arbustilor mediteraneeni, ca si prin numarul fabricilor de prelucrare. Ea aprovizioneaza ntregul teritoriu al S.U.A., o parte a produselor fiind exportate n Canada si n tarile din Europa. Los Angeles este situat pe tarmul sudic al Californiei, ntr-o depresiune cu un relief accidentat si un climat arid, n apropierea Muntilor San Bernardino si a desertului Mojave. nfiintat de spanioli n anul 1781 sub numele de El Pueblo del Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de Porciuncula, orasul s-a dezvoltat n mai multe etape: prima, dupa anul 1890, cnd au fost descoperite zacamintele de petrol si a nceput dezvoltarea industriala, a doua, dupa anul 1920, odata cu fondarea Hollywood-ului, care a permis extinderea functiunii cultural artistice, si a treia, n timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial; cnd s-a dezvoltat industria aeronautica cu ramurile ei anexe.

n ultimele decenii activitatea industriala s-a extins foarte mult, formndu-se o adevarata regiune industriala care cuprinde nenumaratele centre ce formeaza conurbatiaLos Angeles. Totodata, orasul a capatat dimensiuni gigantice prin nglobarea unor orase-satelit situate la mare distanta (70-100 km). Orasul propriu-zis are 2,5 milioane locuitori, iar conurbatia a ajuns la 7 milioane locuitori, incluznd multe orase legate intre ele printr-un sistem modern de sosele, autostrazi, cai ferate. ntre acestea, spre nord se afla Alhambra, Pasadena, Glendale, Burbank, Hollywood, San Fernando, iar la tarmul Oceanului Pacific: Beverly Hills, Santa Monica, Hawthorne, Redondo Beach; spre sud, se afla: Long Beach, Torrance, San Pedro, Compton, Wilmington, iar la est : Santa Ana, Anaheim, Huntington Beach, Garden Grove, Downey, Fontana, Riverside, Norwale, Bellflower. Din anul 1965, n cadrul conurbatiei Los Angeles au fost desprinse alte doua orase milionare : AnaheimSanta Ana -Garden Grove cu 1,5 milioane locuitori si Riverside-San Bernardino-Ontario cu 1,1 milioane locuitori. Functia principala este cea industriala, marea dezvoltare a industriei fiind determinat de valorificarea petrolului si a gazelor naturale, de activitatea portuar si de caile de comunicatie foarte dese, de amplasarea unor uzine legate de productia de razboi etc. Conurbatia se distinge printr-o puternica industrie de prelucrare si chimizare a petrolului, capacitatea rafinariilor fiind de peste 41,8 milioane tone/an. Complexele petrochimice snt amplasate in apropierea rafinariilor, ele producnd cauciuc sintetic, mase plastice, coloranti, detergenti, medicamente. Los Angeles este al doilea centru al S.U.A. pentru productia de automobile (cu o mare uzina a firmei Chrysler), iar santierele navale din Los Angeles si San Pedro snt dintre cele mai cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar, aparatura electrotehnica, masini agricole etc. La Fontanafunctioneaza o mare uzina siderurgica, care aprovizioneaza cu otel si laminate ntreaga regiune. Pentru productia de avioane s-a dezvoltat industria aluminiului, ramura care lucreaza pe baza importului de bauxita. Dintre alte ramuri snt de mentionat : confectii, textila, ncaltaminte, conserve de fructe si legume etc. Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei retele dezvoltate de cai de comunicatie. San Francisco este situat n partea centrala a litoralului Californiei, la marele golf n care se varsa fluviile Sacramento si San Joaquin. Golful este nchis de doua peninsule muntoase, care lasa o ngusta trecere, numita Golden Gate, orasul fiind amplasat n amfiteatru, la sud de aceasta trecere. n partea estica a Golfului San Francisco se afla o serie de orase : Oakland, Richmond, Berkeley, iar spre sud, Palo Alto, South San Francisco, San Mateo, Redwood City, toate alcatuind conurbatia San Francisco-Oakland, care concentreaza 3,1 milioane locuitori. Pna n anul 1848, el a apartinut Mexicului, apoi, intrat n confederatia americana, ncepe sa se dezvolte vertiginos, devenind centrul faimoasei "febre a aurului". Spre sfrsitul secolului al XIX-lea este cunoscut ca un port si centru industrial de mare nsemnatate n urma constructiei caii ferate New York - San Francisco. Dupa ce a fost aproape n ntregime distrus de cutremurul din anul 1906, San Francisco a renascut, devenind un mare centru economic al vestului. Din aceasta perioada dateaza caracterul pestrit al populatiei, mai pronuntat dect la New York, peste jumatate din locuitorii orasului fiind imigranti sau fii ai imigrantilor. Cartierele lor snt deosebit de pitoresti prin specificul national pastrat cu mndrie. Cei mai numerosi snt chinezii, italienii, japonezii, slavii, grecii, nordicii, mexicanii etc. Desi a fost ntrecut, n ultimul timp, de Los Angeles, att n privinta populatiei ct si a importanei economice, San Francisco ramne un mare centru comercial-industrial al Statelor Unite. Activitatea industriala este concentrata n afara orasului si n Oakland, Richmond, unde snt dezvoltate industriile: electrotehnica si electronica, constructiile navale, masini-unelte, mecanica de precizie, avioane, montaj de automobile, prelucrarea si chimizarea petrolului, textila, confectii, sticlarie, ncaltaminte, alimentara (zahar, conserve de fructe, legume si peste) etc. San Diego (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) tinde sa devina si el un mare centru urban al vestului tarii. Situat lnga granita cu Mexicul, este un port militar important, avnd n apropiere una dintre cele mai mari baze navale si de rachete ale S.U.A. Industria sa a fost puternic influentata de caracterul militar al activitatii, remarcndu-se productia de avioane si de rachete (uzinele General Dynamic si Convair) cu care ocupa unul dintre primele locuri n S.U.A. ntre alte ramuri, s-au mai dezvoltat: industria electrotehnica, a constructiilor navale si alimentara. Portul are un trafic restrns, bazat mai mult pe pescuit. San

Diego este si o mare statiune balneara, inclusiv localitatile nvecinate: Imperial Beach, Coronado, Chula Vist, Pacific Beach, National City, La Jolla. n ultimii ani a crescut importanta economica a altor orase din California, asa cum snt: San Jose ,metropola economica a "vaii Californiei", Sacramento (851 000 locuitori, cu suburbiile), capitala statului, Fresno (431 000 locuitori), Bakersfield (336 000 locuitori), Oxnard-Simi Valley-Ventura (405 000 locuitori), Salinas-Seaside-Monterey (254 000 locuitori).

Transporturi. cai ferate (aproape dubla fata de reteaua feroviara a Europei) , sosele (6 000 000 km lungime) , flota comerciala maritima (locul VIII in lume) , transport aerian , autoturisme (200 000 000) , aeroporturi S.U.A. incadreaza 15 din primele 22 de aeroporturi ale lumii - New York (J.F. Kennedy,La Guardia) ; Chicago (O'Hare) ; Dallas ; Los Angeles.Porturi : New York , Hampton Roads (la Atlantic) New Orleans , Houston (la G. Mexic) , Los Angeles (la Pacific) si Honolulu (Ins. Hawaii).Transporturi fluviale dezvoltate pe Mississippi si Marile Lacuri. Servicii. Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul sau descentralizat , caracter capitalist, bazat pe proprietatea privata si libera initiativa. Interventia autoritatilor federale n economie se manifesta prin strategii de politica bugetara si monetara. n acelasi timp, bugetul federal are o componenta ce vizeaza investitii ncercetare . Legislatia economica americana permite implicarea guvernului n controlul practicilor de afaceri, guvernul american avnd si rolul de supervizor al cresterii economice. Un rol special n economia americana l joaca companiile transnationale. Coca Cola, Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc Donald"s, reprezinta imaginea SUA n ntreaga lume. n topul primelor zece corporatii transnationale din lume, primele cinci sunt din SUA. Activitatea lor se concentreaza asupra ramurilor cu reale perspective de dezvoltare si de obtinere a profitului. De altfel, companiile transnationale sunt vrful de lance al ofensivei americane n contextul globalizarii economice. n anii 80, societatile transnationale detineau o treime din productia industriala, peste jumatate din comertul exterior. Valoarea marfurilor si a serviciilor asigurate de transnationalele de provenienta americana se ridica n aceasta perioada la 350 miliarde dolari. Exprimat n procente, firmele americane reprezentau n 1999, 71,8% din valoarea primelor 50 de societati transnationale din lume . Prin investitiile directe n strainatate, marile companii americane obtin profituri uriase dar mai ales capata posibilitatea de a controla sursele de materii prime. Companiile americane sunt prezente pe pietele de nalt nivel n ceea ce priveste consumul dar n regiunile producatoare de materii prime. Totodata companiile americane transfera n exterior modelul american de planificare si de management a activitatii economice, si n egala masura si noile tehnologii de mare randament si productivitate . Globalizarea economiei duce la dezvoltarea companiilor transnationale.americane.Ele sunt astazi o puternica forta n economia mondiala si un adevarat liant al economiei americane care se regaseste si dincolo de frontierele nationale Secretul succesului american este legate de sumele uriase investite n cercetare si dezvoltare, att de catre companiile private dar si de catre autoritatile federale. Un alt factor al succesului l reprezinta gradul de pregatire si numarul personalului de cercetare. Revolutia tehnicostiintifica a pornit din Statele Unite. Cei mai multi detinatori ai premiului Nobel n stiinta sunt americani. Nivelul nalt al tehnologiei utilizate n industria americana determina repartizarea fortei de munca n domeniul serviciilor ntr-un procent urias (73,2% ) prin comparatie cu 24,1% n industrie si 2,7%n agricultura. Turism. Cele mai recente statistici, facute publice de Departamentul pentru Comert al SUA, indica faptul ca in anul 2002 americanii au cheltuit 78 de miliarde de dolari pentru calatorii in strainatate. Statele Unite devanseaza categoric, in clasamentul mondial cu privire la cheltuielile pentru turism si calatorii in strainatate, pe ocupantele locurilor al doilea (Marea Britanie) si al treilea (Germania).

Europa este si va ramane, probabil, destinatia de vacanta preferata de americani. Peste 45% dintre americanii care calatoresc in strainatate au destinatia Europa. Trebuie sa notam insa faptul ca, in ultimii 15 ani, Asia de Sud-Est si Oceania au castigat cinci procente din piata americana a calatoriilor in strainatate, in principal in dauna Europei si a tarilor din zona Marii Caraibelor. Piata turistica americana este una dintre cele mai dinamice si mai imprevizibile, in acelasi timp. Competitia pentru atentia turistilor potentiali din SUA si pentru bugetele lor de calatorie este foarte puternica. Anticipam insa ca, in conditiile in care noi atacuri teroriste vor putea fi prevenite si economia americana nu va cunoaste perioade de recesiune severa, destinatiile europene inclusiv Romania vor ramane in topul preferintelor publicului american.

Demografia Statelor Unite ale Americii De la Wikipedia, enciclopedia liber Acest articol sau seciune are mai multe probleme. Putei ajuta la rezolvarea lor sau s le discutai pe pagina de discuie. Trebuie pus() n formatul standard. Marcat din iunie 2010. Are bibliografia incomplet sau inexistent. Marcat din iunie 2010. Conine erori de ortografie, folosete o exprimare alambicat sau stlcete limba romn. Marcat din iunie 2010. tergei etichetele numai dup rezolvarea problemelor. Statele Unite ale Americii sunt o ar diversificat rasial i etnic. Sunt recunoscute ase rase : rasa alb, rasa indian din America, rasa nativ din Alaska, rasa asiatic, negrii sau afro -americani, nativ hawaian i alte rase insulare din Pacific. Americanii sunt, clasificai ca spanioli sau latini i non -spanioli sau nonlatini, americanii latini i spanioli sunt o etnie diferit care constituie cel mai mare grup minoritar din aceast ar. Americanii albi (non-Spanioli/Latini i spanioli/latini) sunt o majoritate rasial, cu o cot de 80% din populaia SUA, n estimrile oficiale din Programul de Estimare a Populaiei (PEP), sau 75% n Sondajele Comunitaii Americane(ACS). Spaniolii i americanii latini reprezint 15% din populaie. Americanii negri sunt cea mai mare minoritate rasial, reprezentnd aproape 13% din populaie. Americanii albi, dar nu spanioli sau latini reprezint 66% din totalul naiunii. Americanii albi sunt majoritari n fiecare regiune, atingnd cel mai nalt prag al populaiei n centrul i vestul Statelor Unite : 85% pe PEP, sau 83% pe ACS. 79% din aceast regiune central vestic sunt non spanioli albi, cea mai mare rat de rspndire din toate regiunile. Cu toate acestea, 35% dintre americanii albi (dac toi americanii de culoare alb sau non-spanioli/latini) triesc n Sud, mai mult ca n orice regiune. Sudul este, de asemenea, unde negrii sau afro-americanii sunt cei mai des ntlniti, cu o proprie

de 55%. O pluralitate sau majoritate a fiecrui grup minoritar rmas resident n Vest : Regiunea este locul a 42% spanioli i latini americani, 46% americanii asiatici, 48% indienii americani i nativii din Alaska, 68% nativii hawaieni i alte rase insulare din Pacific, 37% sunt catalogai "Dou sau mai m ulte rase" populaie (multirasiala americani), i 46% dintre oamenii din "alte rase". Populaia rural a sczut n ultimul secol de la 72% n 1910 la 16% n 2010 . Cuprins [ascunde] 1 Categorii rasiale i etnice o 1.1 Etnii: americanii spanioli i latini
[1]

2 Aranjarea rasial a populaiei o o o o o o o 2.1 Americanii albi 2.2 Negrii sau afro-americanii 2.3 Americanii asiatici 2.4 Dou sau mai multe rase 2.5 Indienii americani i nativii din Alaska 2.6 Hawaienii i alte insule din Pacific 2.7 Alte rase

3 Americanii spanioli i latinii 4 Note Categorii rasiale i etnice [modificare] n recensmntul din 2000 i ulterior anchetele Census Bureau din Statele Unite, americanii se auto descriu ca aparinnd acestor grupuri rasiale: Albii : cei care au originile n oricare dintre popoarele originale din Europa, Orientul Mijlociu sau Africa de Nord. Negrii sau afro-americanii : cei care au originea n oricare dintre grupurile rasiale din Africa. Indian americanii sau nativii din Alaska : numiti si americani native : cei care au originea n oricare dintre popoarele originale de Nord, America Central i de Sud, i care s menin obiceiurile tribale sau devotement comunitaii. Asiaticii : numii i Americani asiatici: cei care au originea n oricare dintre popoarele originale din Orientul ndeprtat, Asia de Sud i subcontinentul indian; frecvent menionate ca fiind chinez - americani, coreean - americani, indieni - americani, filipinez - americani, vietnamez - americani, japonez - americani, etc.

Nativ hawaienii sau americanii insulari din Pacific : cei care au originile n oricare dintre popoarele originale din Hawaii, Guam, Samoa, Insulele Pacificului sau de alt natur. Alte rase : corespondenii se nscriu n rasele n care se consider ei. Aceast categorie este reprezentat de metisti, creoli i mulatri, pe lang aceste rase n raportul de la recensmntul din 2000 au aprut i rasele : sud africane, marocane, belizeane, mexicane, portoricane, cubaneze i rasa wesort sau Piscataway (acetia declarndu-se nativi americani), amestecate, interrasiale, i alii. Dou sau mai multe rase : cunoscute ca i Multirasiale: cei care se regsesc n mai multe rase. Nu exist nici o meniune n recensmnt ca apartinnd acestor dou tipuri : Dou sau mai multe rase" sau Multirasiala", ci doar cele de mai sus ase rase, cei care s -au nscris la mai mult de o ras sunt clasificai ca persoane din Dou sau mai multe rase. Etnii: americanii spanioli i latini [modificare] Spaniolii i americanii Latino au originile n rile vorbitoare de limba spaniol din America Latin i Spania. Cele mai multe din rile latino-americane sunt, ca Statele Unite, din punct de vedere rasial destul de diverse. Prin urmare, nu exist nici o categorie separat rasial pentru spanioli sau latini americani; atunci cnd rspund la ntrebarea despre rase de pe formularul de recensmnt aleg aceleai categorii rasiale ca toi americanii, fiind incluse i cifrele raportate pentru aceste rase. Astfel, fiecare categorie conine ras non - hispanic sau non - latin american si spanioli sau latini. De exemplu: categoria rasei albe conine Albii non-spanioli i albii spanioli; negrii sau afro-americanii, aceast categorie conine negrii non-spanioli i negri spanioli i, de asemenea, pentru toate celelalte categorii. Auto-identificarea ca spanioli sau latini, i non - spanioli sau non - latini nu este nici permis nici interzis. Aranjarea rasial a populaiei [modificare] Americanii albi [modificare] Mai mult de 300 de milioane de oameni care triesc n prezent n Statele Unite sunt considerai americani albi, ei reprezentnd urme ale strmoilor lor originali din popoarele Europei.
[necesit citare]

Americanii

albi sunt majoritari n patruzeci i nou de state din cincizeci, cu Hawaii ca excepie. Districtul Columbia, care nu este un stat, are, de asemenea, o majoritatece nu sunt albi. Non-spaniolii albi sunt majoritari n patruzeci i ase state, cu Hawaii, New Mexico, California i Texas, dup cum precum i n Districtul Columbia, ca excepie. Aceste cinci state au majoritile minoritare", adic grupurile minoritare sunt populaiile majoritare. Non-spaniolii albi procent (66 n 2008) tinde s scad n fiecare an, iar acest subgrup este de ateptat s devin o pluralitate din populaia total din SUA dup anul 2050. Cu toate aces tea, americanii albi (nonspanioli, mpreun cu spanioli albi) vor rmne majoritate total, la 73.1% (sau 303 milioane din 420 milioane)n 2050, de la valoarea actual i oficial de 80%.

Chiar dac o mare parte a populaiei au doi sau mai muli strmoi, numai o mic parte au declarat mai muli de un strmo pe persoan n recensmntului din anul 2000. Aceasta nseamn c procentele enumerate sunt semnificativ dependente de percepia subiectiv din care mai multe linii de origine sunt considerate a fi cele mai relevante de ctre fiecare corespondent. Un numr mare de persoane (7,2 % din populaia SUA) au declarat strmoii lor ca fiind americani la recensmntul din 2000. Conform recensmntului Census Bureau al Statelor Unite, numrul de persoane din SUA care s-au declarat americani i nici un alt strmo a crescut de la 12.4 milioane n 1990 la 20.2 milioane n 2000. Aceast cretere reprezint cea mai mare cretere numeric a oricrui grup etnic n Statele Unite n timpul anilor 1990. Germano-americanii alctuiesc 17,1% din populaia SUA, urmat de americani irlandezi la 12% ca numr n recensmntul Census din 2000. Cei mai muli strmoi din Europa Central (Germania este considerat n ar Europa de Vest, nu ara n Europa Central) au fost polonezii, numrnd att catolicii polonezi ct i evreii akenazi. Cei mai multi strmoi din Europa de Est au fost din Rusia, inclusiv un aflux recent de evrei ashkenazi. Au fost si alte neamuri importante din Europa Central, de Est i Europa de Sud, n special n Italia, precum i din Canada francez. Majoritatea care s -au declarat francezi americani sunt urmaii colonitilor catolici din Noua Fran - exilati hughenoi au fost repede asimilai de populaia britanic a Treisprezece Colonii i au ajuns s fie vzuti i auto -considerai ca supui Coroanei sub vechile pretenii engleze la tronul Franei. Descendeni ai colonitilor olandezi i germani, ale cror ri ce nu au fost n uniune personal cu monarhia britanic, s-au identificat adesea cu rile succesoare astzi, i anume Olanda i Germania. Acest lucru ajut diasporele coloniale s se potriveasc mai mult n naiunile actuale. Germania are cel mai mare grup de strmoi auto-raportai n Statele Unite. Alte etnii europene incluse sunt romnii, olandezii/flamanzii, lituanienii, letonii, iugoslavii, grecii, maghiarii, portughezii, cehii, slovacii, Australienii i Noua Zeelandezii. Putem aduga la strmoii spanioli, inclusiv Isleos din Louisiana i Hispanos de sud-vest, majoritatea albilor spanioli sunt catalogai imediat ca fiind mexicani, portoricani i origini cubaneze. Potrivit din 2008 ACS, exist 1,573,530 arabo - americani, reprezentnd 0,5% din populaia american. Cel mai mare subgrup sunt, libanezii americani cu 501,907, aproape o treime din populaia arabo american. Peste un sfert dintre americani Arabi au susinut c au dou rnduri de strmoi, unii arabi, iar ceilali non-arabi. Asirienii au fost, de asemenea, pe lista recensmntului din Statele Unite ca asirieni / Chaldean / siriac. Romnoamericani : Pentru 2000 US Census, 367,310 de americani au indicat ca primul lor stramo este romn, n timp ce 462,526 de persoane declar c au mai muli strmoi romni. Alte surse furniza u estimri mai mari pentru numrul de romnii americani din SUA contemporan; de exemplu, RomanianAmerican Network, Inc. furnizeaz o estimare aproximativ de 1,2 milioane.

Negrii sau afro-americanii [modificare] Aproximativ 12,4% din poporul american (37600000, incluznd aproximativ 885 mii spanioli sau latini) sunt negrii sau afro-americani. Este cea mai mare minoritate rasial, spre deosebire de spanioli i Latini, care sunt cea mai mare minoritate etnic. Istoric vorbind, orice persoan cu orice origine din Africa sub saharian, chiar dac acestea au fost n cea mai mare parte alb, au fost desemnate i clasificate ca "neagr", n conformitate cu "regula rasei". Astzi, calificarea rasial depinde de autodescriere. Negrii americani au trei mari subgrupe. Afro - americani formeaz cel mai mare subgrup, i sunt n primul rnd descendeni ai africanilor care au fost nrobiti n SUA ntre anii 1860 i 1619 i s-au emancipat n timpul Rzboiului Civil American n 1860. Datorit acestei istorii, originile a majoritaiii afro-americanilor de obicei, pot fi gsite n anumite ri africane; Africa de servete ca indicator general al originii geografice. Din punct de vedere istoric, majoritatea afro americanilor au trit n Africa de Sud Est i statele central sudice Alabama, Georgia, Carolina de Sud, Louisiana, Mississippi, i Texas. Dup primul rzboi mondial s-au produs mari migraii a americanilor negrii din zona rural spre nord-est datorit industrializrii urbane i central vestic, ntr-un val mai mici, pe Coasta de Vest, care a durat pn n 1960. Cu toate acestea, ncepnd din anii 1980, aceast migraie din sud s-a inversat, milioane de afro-americani, muli bine educai, se deplaseaz n zonele metropolitane n aceast regiune. Astzi, cei mai muli afro - americani (56%) triesc n Statele Unite ale Americii de Sud i n zonele urbane, dar ncet, ncet se deplaseaz spre suburbii. ncepnd din anii 1970, populaia de culoare a fost susinuta de o cretere vestic a subgrupului Indian american, cu origini n Jamaica, Haiti, Trinidad i Tobago, i Barbados. Aceast comunitate a numarat 2,5 milioane de persoane n 2008. Mai recent, ncepnd din anii 1990, a existat un aflux de imigrani din Africa sub - saharian n Statele Unite, din cauza instabilitii n oportuniti politice i economice n diferite ri din Africa. Acestea sunt depite numeric de ctre descendenii nscui n Statele Unite, i mpreun au compus o valoare estimat de 2,9 milioane n 2008. Americanii asiatici [modificare] O a treia minoritate semnificativ este populaia Asiatic - American, care cuprinde 13.4 milioane n 2008, sau 4,4% din populaia SUA. California este casa, a 4,5 milioane de americani din Asia, n timp ce 495,000 triesc n Hawaii, unde se aduna la cei 38.5 % din oameni insule. Aceasta este cea mai mare cota a oricrui stat. Americani din Asia triesc n ntreaga ar, i sunt, de asemenea, gsii n numr mare n New York City, Chicago, Boston, Houston, i alte centre urbane. Ele nu sunt n nici un caz un grup monolitic. Cea mai mare sub-grup sunt imigrani sau descendeni ai imigranilor din Filipine, China,

India, Brunei, Malaezia, Vietnam, Cambodgia, Coreea de Sud, Japonia i Thailanda. n timp ce populaia din Asia american este, n general, un plus destul de recent pentru a amesteca naiunii etnice, valuri destul de mare de chinezi, filipinezi i imigrai japonezi au fost la mijlocul i la sfritul anului 1800. Dou sau mai multe rase [modificare] Multirasialii americani numr, 7.0 milioane n 2008, sau 2,3% din populaie. Acetia pot fi orice combinaie de rase (alb, negru sau afro-americani, asiatici, indieni americani sau nativi din Alaska, native din Hawai sau alte insulari din Pacific, "alte rase") i etnii. Statele Unite are o micare tot mai mare de identiti multirasiale. Amalgamarea sau cstoriile interrasiale, mai ales ntre albi i negri, a fost considerat imoral i ilegal n majoritatea statelor pn n secolul al 20 -lea. Demografii afirm c poporul american a fost n cea mai mare parte format din descendeni multi-etnici de diferite naionaliti imigrante cultural distincte pn la asimilare i integrare, ce a avut loc la mijlocul secolului 20. Indienii americani i nativii din Alaska [modificare] Popoarele indigene din America, cum ar fi indienii americani i inuiii, alctuiesc 0,8% din populaie n 2008, 2.4 milioane de persoane.Un numr suplimentar de 2.3 milioane personae i -au declarat strmoii parial indieni americani sau nativi din Alaska. Juridic denumirea oficial de nativ american de origine a strnit controverse de demografie, naiunile tribale i a oficialilor guvernamentali pentru multe decenii. Legile sngelui cuantice sunt complexe i contradictorii n admiterea de noi membri tribali, sau pentru recenzori s accepte cererile respondentului fr documente oficiale de la Biroul american de afaceri indian. Oamenii de tiin genetic estimeaz c peste 15 milioane de americani, pot fi un sfert sau mai puin de origine indian din America. Confruntndu-se cu dispariia n ras sau cultur, a existat o renatere remarcabil a identitii nativ americane tribale n secolul 20. 70000 Cherokee triesc n Oklahoma n Nation Cherokee, i 15.000 n Carolina de Nord pe rmiele pamntului strmoilor lor. Al doilea mare grup de trib este Navajo, care se numesc "cina" i triesc pe 16 milioane acri (65.000 km ) acoperind nord -estul rezervaiei indiene din Arizona, nord-vestul din New Mexico i sud-estul Utah. Acesta este casa, a jumtate din membrii naiunii Navajo, 450,000. Al treilea mare grup este Lakota (Sioux), naiunii situate n statele Minnesota, Montana, Nebraska, Wyoming i de Nord i Dakota de Sud. Hawaienii i alte insule din Pacific [modificare] Nativii hawaieni i alte popoare din Pacific insularii numr 427,810 n 2008, sau 0,14% din populaie. n plus, aproape la fel de muli au raportat parial ca avnd strmoi nativi din Hawaii, pentru un total de 829,949 de persoane. Acest grup constituie rasa cu cea mai mic minoritate n Statele Unite. Desi cifrele arat c mai mult de jumtate sunt "pur snge, majoritatea nativilor Hawaieni de pe lanul insular din Hawaii se spune c sunt foarte amestecati cu Asiaticii, Europenii i altele. Doar 1 din 50 nativ Hawaieni

poate fi definit din punct de vedere legal "pur snge", iar unii demografi cred c pn n anul 2025, ultimul pur snge nativ Hawaian va muri, lsnd o populatie distinct cultural, dar rasial mixt. Cu toate acestea, exist mai mult auto-desemnare individual a nativului Hawaiian dect nainte ca SUA s anexeze insulele in 1898. Nativii Hawaieni primesc reparatii strmoeto ale terenurilor. De -a lungul Hawaii, conservarea i adaptarea universal a obiceiurilor native Hawaiene: limba matern, limba hawaian, colile culturale exclusiv pentru studenii din punct de vedere nativ Hawaii, istorice i de contientizare a ctigat un puls pentru Hawaienii nativi. Alte rase [modificare] La recensmntul din 2000, aceasta Categorie non-standard, a fost destinat n special pentru a capta rspunsuri, cum ar fi mestiii i mulatrii, dou grupuri mari multirasiale n majoritatea rilor de origine hispanic si latino american. n 2008, 15.0 milioane de persoane, aproape 5% din totalul populaiei SUA, au fost estimate a fi alte rase", cu 95% dintre ele fiind spanioli sau latini. Datorit statutului acestei categorii non-standard, statisticile de la ageniile guvernamentale, altele dect Census Bureau (de exemplu: Centrul pentru Controlul Bolilor privind o statistica vital , sau statisticile FBI a criminalitii), dar, de asemenea, Biroul de Estimri a Populaiei, omite grupul "alte rase" i includ cea mai mare parte din acest grup n categoria de oamenilor de culoare alb, prin urmare, inclusiv marea majoritate (aproximativ 90%) din spaniolii americani i latini n rndul populaiei albe. De exemplu n acest sens, se vedea The World Factbook, publicate de Central Intelligence Agency. Americanii spanioli i latinii [modificare] "Spanioli sau de origine latini" este o auto-desemnare fcut de 47 de milioane de americani, ncepnd din 2008. Ei au originile n naiunile vorbitoare de limba spaniol din America Latin, n principal, n timp ce un mic procent au origini n Spania. Cu toate acestea, exist zeci de mii de alte locuri, precum: 0,2% din spanioli americani i Latini sunt imigrani din Asia, de exemplu. Ca i n rile lor de origine, grupul este eterogen n diverse moduri, inclusiv de ras i origine. Census Bureau definete"spanioli sau de origine latini" astfel : "Pentru recensmntului din anul 2000, Sondajele Comunitaii Americane: Oamenii care se identific cu termenii" hispanic "sau" Latin " sunt cei care se clasific n una din categoriile specifice spanioli sau latini listate pe Recensamantul 2000 sau chestionar SCA - "Mexican", "Portorican", sau "Cubanez", precum i cele care indic faptul c acestea sunt "alti spanioli, spanioli sau latini." Originea poate fi privit ca patrimoniu, grupul de naionalitate, neamul, sau de ara de natere a persoanei sau prinii persoanei sau strmoii nainte de sosirea lor n Statele Unite. Oamenii care identific originea lor ca spaniol, spanioli sau latini pot fi de orice ras.

Deoarece acest grup nu este (i nici nu a fost vreodat) o ras, cea mai mare minoritate rasial sunt negrii sau afro-americani, la 13% din populaie. ara ce conduce din punct de vadere al originii hispanice pentru americani este Mexic (30,7 milioane), urmat de Puerto Rico (4,2 milioane) i Cuba (1,6 milioane), ncepnd din 2008. Compoziia rasial a hispanicilor americani i latini este dominat de persoanele care se auto identific drept albe, deoarece acestea reprezint 62,4% din grupul n SCA. A doua poziie este ocupat de spanioli i latini de alte rase ", care reprezint 30,5%. Oficial (de exemplu, pentru PEP) majoritatea este mult mai mare: 91,9% albi, acolo nefiind " alte rase" n estimrile oficiale. n estimrile oficiale, negrii sau afro-americanii spanioli sunt al doilea grup ca mrime, cu 1,9 milioane persoane, sau 4,0% din ntregul grup. Spaniolii rmai sunt numrai dup cum urmeaz pe PEP: n primul rnd 1,6% indian din America de Alaska i nativ, 1,5% dou sau mai multe rase, 0,7% din Asia, i 0,03% nativ Hawaian i ali Pacific insulari. Per ACS: 3,9% Dou sau mai multe rase, de 1,9% negru sau afro-americani, 1,0% indieni americani i Alaska nativ, 0,4% din Asia, i 0,05% nativ Hawaian i ali Pacific insulari. Spaniolii sau latinii sunt o populaie tnr i cu cretere rapid, ca urmare a imigraiei i rate de natalitate mai ridicate. Ea a contribuit de zeci de ani ntr-o modalitate important de ctiguri pentru populatia din SUA, iar acest lucru arat c este de ateptat s continue pe mai multe decenii. Proiectele Census Bureau, arat c pn n 2050, c un sfert din populaie vor fi spanioli sau latino. ara de provenien 1790 Origine Englezi Africani irlandezi Germani Irlandezi Scoieni ara Galilor Olandezi Francezi Btinai Spanioli Numr (estimare 1790) 1,900,000 750,000 320,000 280,000 200,000 160,000 120,000 100,000 80,000 50,000 20,000 % din total 47.5 19.0 8.0 7.0 5.0 4.0 3.0 2.5 2.0 1.0 0.5 0.5 ara de provenien 2000 Origine Germani Africani Irlandezi Englezi Mexicani Italieni Francezi Spanioli Polonezi Scoieni Olandezi Norvegieni Numr (2000) 42,885,162 36,419,434 30,594,130 24,515,138 20,640,711 15,723,555 10,846,018 10,017,244 8,977,444 4,890,581 4,542,494 4,477,725 % din total 15.2 12.9 10.9 8.7 7.3 5.6 3.9 3.6 3.2 1.7 1.6 1.6

Suedezi i alii 20,000

Total

4,000,000

100

Btinai Suedezi

4,119,301 3,998,310

1.5 1.4 1.2 0.9 0.9

Puerto-Ricani 3,406,178 Rui Chinezi Total 2,652,214 2,432,585

281,421,906 N/A