Sectiunea a XII-a. Contestatia la executare 1. Notiuni generale.

. Subiectele si obiectul contestati ei In cod exista dispozitii cu caracter general care reglementeaza contestatia la executare!. Este vorba de art. 399404 C. proc. civ. Actele de executare silita trebuie sa ie indeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale! spre a nu se pre"udicia drepturile partilor sau ale altor persoane. #entru a se asigura des asurarea legala a procedurii de executare silita s-a creat contestatia la executare! mi"locul procedural prin care partile sau tertele persoane vatamate prin executare! se pot pl$nge instantei competente! in scopul de a obtine des iintarea actelor ilegale de executare. Ast el! in art. 399 alin. %&' teza & C. proc. civ. se prevede principiul general ca impotriva executarii silite! precum si impotriva oricarui act de executare se poate ace contes tatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare! iar teza a II-a a aceluiasi alineat precizeaza ca se poate ace contestatie! daca nu s-a utilizat procedura preva zuta la art. ()&&! si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul! intin derea sau aplicarea titlului executoriu! precum si in cazul in care organul de executare re uza sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege2! textul preciz$nd in alin. %(' ca *nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la e ectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal*. 3 Contestatia la executare este! asadar! in principal! un mi"loc procedural special creat pentru procedura de executare silita! o *pl$ngere* speci ica acestei proceduri! prin care se obtine anularea sau indepartarea unor acte de executare ori uneori c+iar si ani+ilarea e ectului executoriu al unui titlu executoriu. Ea nu trebuie con undata cu contestatia in anulare! reglementata de art. 3&, si urm. C. proc. civ.! cale de atac extraordinara! prin care se poate obtine! in conditiile legii! anularea unei +otar$ri irevocabile. Cu privire la subiectele contestatiei la executare, trebuie sa precizam ca ea poate i exercitata! in primul r$nd! de partile direct interesate! in procedura de executare debitorul urmarit si creditorul urmaritor! iar in cadrul executarii prin poprire si de catre tertul poprit! devenit parte in procedura de executare. -ar! contestatia poate i olosita si de persoanele straine de raportul "uridic dintre parti - tertii vatamati printr-o masura gresita sau ilegala de executare - ca! de pilda! sotul caruia i se urmaresc bunurile proprii pentru o datorie a celuilalt ./t( sau persoana careia! locuind in acelasi apartament cu debitorul! i se urmareste mobila! crez$ndu-se ca apartine debitorului3. #e c$nd partile au la dispozitie numai contestatia la executare! tertii vatamati isi pot apara dreptul lor! dupa caz! si pe calea unei actiuni principale in revendicare4 sau pe calea unei actiuni posesorii. #ozitia speciala a tertilor contestatori a determinat pe unii autori sa imparta contestatiile in contestatii incidente! daca ele privesc partile care au luat parte la procesul principal! si contestatii principale! acute de persoane care nu au luat parte la proces sau la inc+eierea actului ce se executa! cu alte cuvinte contestatiile tertilor l. .ocotim insa ca art. 399 C. proc. civ. trebuie interpretat mai degraba in sensul ca este contestatie principala orice pl$ngere prin care partea interesata sau tertul sesizeaza direct instanta si declanseaza! ca obiect nemi"locit! controlul ei. -upa cum am mai aratat! at$t partea c$t si tertul trebuie sa "usti ice un interes propriu (! pentru a putea olosi calea contestatiei! precum si calitatea procesuala! iar principiul transmisiunii calitatii procesuale se aplica si in cazul contestatiei la executare.3 Contestatia la executarea poate i introdusa si de procuror! in cadrul drepturilor ce-i sunt con erite prin art. 40 C. proc. civ. Contestatia exercitata de procuror va primi o cali icare sau alta! in ce priveste natura sa "uridica dupa cum vizeaza neregu laritati privind executarea sau scoaterea de sub urmarire a unui bun ce nu apartine debitorului! ci tertului in avoarea caruia a introdus contestatia. Instanta sesizata cu contestatia procurorului este obligata sa introduca in proces toate partile direct interesate! care au participat sau trebuiau sa participe la procedura de executare. -in textul art. 399 C. proc. civ. rezulta in ce poate consta obiectul contesta/iei. In cadrul primei categorii! denumita in practica contesta/ia la executare pro priu-zisa, se poate contesta executarea silita insasi precum si orice act de executare! cer$ndu-se c+iar anularea intregii executari. In principiu insa! pe cale de contestatie la executare! nu se poate cere anularea insasi a titlului executoriu.

Ast el! contestatiile la executarea propriu-zisa pot avea ca temei1 anularea inc+e ierii prin care s-a incuviintat executarea! alegerea procedurii executionale42 prescriptia dreptului de a cere executarea silita l sau perimarea unor acte de executare(2 vicii de orma ale titlului executoriu 3 sau ale altor acte de executare! ca de pilda ale somatiei de plata4 si publicatiilor de v$nzare2 nerespectarea termenelor2 incalcarea oricaror orme in cadrul executarii silite 02 ordinea de urmarire a bunurilor sau urmarirea unor bunuri care! potrivit legii nu pot i urmarite2 depasirea limitei in care vor i urmarite veniturile2 modul in care se des asoara activitatea executionala 32 neopozabilitatea titlului executoriu ata de o terta persoana! cu drepturi proprii asupra obiectului urmarit'2 urmarirea unor bunuri apartin$nd altor persoane dec$t debito rului(2 invocarea compensatiei legale32 eventuale alte motive de nulitate a executarii silite44 In s $rsit s-a admis si atac are a pe calea contestatiei la executare a unor acte rauduloase sau intocmite in dispretul drepturilor legitime ale persoanelor interesate. Ast el! a putut i anulat pe calea contestatiei la executare un act de v$nzare care! desi transcris mai int$i! s-a dovedit a i ost intocmit raudulos! pentru a vatama drepturile dob$nditorului! care si-a transcris actul mai t$rziu 0. 5ot ast el! s-a +otar$t ca moste nitorul care nu a ost c+emat la parta"ul succesoral are posibilitatea sa ceara contes tarea parta"ului! pe calea contestatiei la executare! pentru inopozabilitatea titlului! c$nd ceilalti mostenitori vor sa-I urmareasca pentru predarea unor bunuri ce le-au ost atribuite prin +otar$rea de partal -e asemenea! contestatia se poate ace si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul! intinderea si aplicarea titlului executoriu! dar numai daca nu s-a utilizat in prealabil procedura prevazuta de art. ()& 1 C. proc. civ.7! iind denumita in practica contestatia la titlu. In cadrul acestei a doua categorii se contesta insusi titlu executoriu! dar nu in ce priveste validitatea sa in ond! ci numai intelesul! intinderea si aplicarea sa. 5itlul ne iind su icient de clar! este necesara lamurirea sa! in vederea executarii corecte! partile - de obicei debitorul - ne iind de acord cu modul in care s-ar putea ace executarea in temeiul acelui titlu. -e pilda! terenul ce trebuie predat nu este su icient de bine identi icat ori bunurile ce trebuie predate nu sunt speci icate. #rin urmare! contestatia la titlu poate viza numai masurile luate de instanta si cuprinse in dispo zitivul +otar$rii &! iar nu si solutionarea unor capete de cereri! ormulate de parti si ramase nerezolvate ( ori re"udecarea cauzei si sc+imbarea +otar$rii3. Contestatia la titlu era mai rara in practica 4. -ar c+iar daca in prezent se int$lneste mai recvent! de obicei prin intermediul ei se invoca motive care urmaresc modi icarea titlului executoriu 0. In s $rsit! dupa modi icarea art. 399 prin /rdonanta de urgenta a 6uvernului nr. &3)7(000! se mai poate retine un al treilea el de contestatie la executare si anume contestatia impotriva refuzului organului de executare de a indeplini un act de executare in conditiile prevazute de lege. #entru a da posibilitatea exercitarii acestei contestatii! art. 03 alin. %&' din 8egea nr. 18812000 stabileste ca in cazul re uzului executorului de a indeplini un act sau de a indeplini o executare silita! daca partile staruie in cererea de indeplinire a actului! executorul "udecatoresc este obligat sa motiveze re uzul in termen de cel mult &0 zile de la data re uzului. Indi erent de elul contestatiei! in mod constant s-a decis ca! pe aceasta cale nu se poate modi ica sau anula +otar$rea pusa in executare3. Instanta care rezolva contestatia se limiteaza sa cerceteze daca actele de executare se realizeaza cu respec tarea dispozitiilor legale privind executarea silita! sau! c$nd este cazul! stabileste intinderea si intelesul dispozitivului ce se executa!. .ingurele aparari de ond care pot i invocate 2 sunt cele care vizeaza cauze de stingere a obligatiei intervenite dupa ram$nerea de initiva a +otar$rii 3. Ast el! daca se invoca stingerea datoriei prin plata pot i luate In considerare numai platile intervenite dupa eliberarea titlului executoriu. #latile anterioare! daca nu au ost invocate cu ocazia procesului! ar putea "usti ica eventual introducerea unei cai extraordinare de atac contra +otar$rii! nu Insa o con testatie la executare!. 8a el! nu s-ar putea invoca pe calea contestatiei la executare! stingerea prin lege a creantei intervenite Inainte de a se pronunta +otar$re a de ond2 o asemenea stingere ar putea desc+ide dreptul la contestatie numai daca ar i intervenit dupa pronuntarea +otar$rii! oper$nd ca o plata primita de creditor dupa obtinerea titlului executoriu. .unt desigur situatii In care contestatorul! In apararea drepturilor sale! poate pune In discutie validitatea titlului! cer$nd stabilirea nevalabilitatii titlului ce se executa Impotriva sa! dar nu este vorba de repunerea in discutie a ondului dreptului. .a presupunem ca s-a pus In executare o +otar$re care nu a ost Investita cu ormula executorie. Instanta nu poate anula +otar$rea ca atare! ci poate constata numai neva labilitatea titlului sub raportul executarii silite si! admit$nd contestatia! sa anuleze actele de executare. Ea nu poate Insa sa pronunte anularea Insasi a titlului! iindca instanta de "udecata a contestatiei la executare nu are aceasta cadere (. -aca aceasta solutie este erma in cazul +otar$rilor care emana de la organele cu activitate "urisdictionala si deci in ata carora au avut loc dezbateri contradictorii! ea trebuie nuantata in cazul altor titluri executorii. .-a decis ast el ca! in cazul titlurilor care nu provin de la organe de "urisdictie! debitorul are dreptul sa invoce! pe calea contestatiei!

toate apararile de ond re eritoare la existenta! intinderea si valabilitatea creantei l4 In literatura( s-a subliniat insa! pe buna dreptate! ca aceasta posibilitate exista numai in masura in care legea nu desc+ide celui interesat o cale speciala! cum ar i! de exemplu! actiunea in anulare impotriva actului autenti icat de notaml public si care in conditiile art. 33 din 8egea nr. 337&990! constituie titlu executoriu. Aceasta solutie a doctrinei si practicii "udiciare a ost consacrata printr-o dispozitie expresa! in art. 399 alin. %3' C. proc. civ.! dupa recenta modi icare a codului prin /rdonanta de urgenta nr. &3)7(0003. Intr-adevar! potrivit acestei dispozitii legale1 *In cazul in care executarea silita se ace in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta "udecatoreasca! se pot invoca in contestatia la executare aparari de ond impotriva titlului executori! daca legea nu prevede! In acest scop! o alta cale de atac 4. 9ormula *instanta "udecatoreasca* olosita de art. 399 alin. %3' ar putea duce la concluzia ca textul nu are In vedere si +otar$rile altor organe de "urisdictie! dar un damentul solutiei legislative ne obliga sa apreciem ca prin *instanta "udecatoreasca* in acest caz trebuie sa Intelegem nu numai instantele prevazute de 8egea nr. 3047(004! ci orice organ cu activitate ":l&sdictionala! care pronunta +otar$ri in urma unor dezbateri contradictorii. ;ai potrivit ar i ost sa se oloseasca notiunea de instanta.

2. Natura juridica a contestatiei la executare #ornind de la textul art. 399 C. proc. civ.! potrivit caruia *Impotriva executarii silite si impotriva oricarui act de executare se poate ace contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare* se pare! la prima vedere! ca ar i vorba despre o cale generala de atac impotriva actelor de executare silita! care poate i olosita pentru valori icarea oricarei nemultumiri viz$nd executarea silita si de catre orice parte interesata. Caracterizarea contestatiei ca o cale de atac este intemeiata! daca este vorba despre contestatia uneia din parti. -ebitorul se poate pl$nge de luarea unor masuri asiguratorii! de nerespectarea unor anumite termene pro+ibitive! de urmarirea unor bunuri exceptate de la urmarire! iar creditorul se poate pl$nge ca organul de execu tare nu a extins urmarirea asupra unor bunuri ale debitorului mai usor valori icabile dec$t cele urmarite etc. C$nd insa contestatia este introdusa de o terta persoana! care pretinde scoaterea de sub urmarire a bunurilor sale! urmarite gresit! ca iind ale debitorului! ne a lam in ata unei adevarate actiuni de scoatere de sub urmarire! o actiune de *escindare*! care nu are caracterul unei simple pl$ngeri. 5ertul cere sa se constate ca bunul este al sau! ca deci urmarirea este gresit indreptata sau! daca bunul nu se a la in posesia sa! tertul il revendica cu ocazia executarii silite de la cel care a a"uns pe nedrept in posesia bunului. 5ertul proprietar al bunului urmarit anga"eaza ast el un adevarat litigiu petitoriu cu privire la proprietatea bunului! in cadrul caruia se pune in discutie si trebuie sa aca dovada dreptului de proprietatel. -esi alin. %&' al art. 40( C. proc. civ.! prin trimiterea pe care o ace la procedura prevazuta pentru "udecata in prima instanta! care se aplica in mod corespunzator! realizeaza o larga asimilare a contestatiei la executare cu actiunea! in practica noastra "udiciara! aceasta problema nu a primit insa solutie unitara! cu toate ca! "udec$nd dupa evolutia practicii instantei supreme! caracterul de actiune al contestatiei tertului apare din ce in ce mai evident. #roblema naturii "uridice a contestatiei s-a pus indeosebi in legatura cu admisibilitatea actiunii in constatare. -aca contestatia la executare este socotita cale de atac! atunci poate i admisa actiunea in constatare! in lipsa unei actiuni in realizare24 -aca insa contestatia este privita ca o actiune in revendicare! adica in realizarea dreptului insusi! partea indreptatita a olosi contes tatia nu mai are acces la actiunea in constatare. -e multi ani aceasta este interpretarea mstantel supreme 3.

3. Competenta pentru solutionarea contestatiei la executare .ub raportul competentei pentru solutionarea contestatiei la executare sunt ne cesare anumite distinctii dupa obiectul contestatiei! dupa caracterul titlurilor exe cutorii si! dupa cum! in cazul +otar$rilor "udecatoresti! ele au ost pronuntate In tara sau in strainatate. A. otar!ri ale instantelor judecatoresti pronuntate In tara

<eglementarea de baza privind competenta instantelor de a solutiona contestatiile la executare! at$t competenta materiala! c$t si cea teritoriala! este cuprinsa In alin. %&' si %(' al art. 400 C. proc. civ.! In care se prevede ca1 !!%&' Contestati a se introduce la instanta de executare!. %(' Contestatia privind lamurirea intelesului! intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat +otar$rea ce se executa 24 -aca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de "urisdictie! competenta de solutionare apartine instantei de executare*. 5oate incidentele sau contestatiile ce s-ar ridica asupra urmaririi insasi! precum si contestati a impotriva re uzului organului de executare de a indeplini un act de executare! se vor indrepta la instanta care executa +otar$rea. Contestatia la titlu se indreapta! asadar! la instanta care l-a emis 3! deci practic este posibil ca o asemenea contestatie sa ie rezolvata de "udecatorie! tribunal! curte de apel sau Inalta Curte de Casatie si =ustitie! iar contestatiile la executarea propriu-zisa! la instanta in circumscriptia careia se executa titlul executoriu 44 Intr-adevar! contestatia la titlu purt$nd asupra intelesului! intinderii si aplicarii dispozitivului! cea mai In masura sa dea aceasta lamurire este desigur instanta care a pronuntat +otar$rea. -aca din motive de operativitate! investirea cu ormula execu torie a ost data pentru toate +otar$rile - at$t cele ramase de initive in prima instanta! c$t si cele ramase de initive in instanta de apel ori irevocabile in instanta de recurs - In competenta primei instante! reglementarea nu poate sc+imba cu nimic Impre"urarea ca atunci c$nd +otar$rea de initiva a ost data de instanta de apel si +otar$rea irevocabila de instanta de recurs! acestea din urma sunt competente a solutiona contestatia la titlu! in sensul legii! si nu ar i cu putinta ca instanta in erioara sa ie c+emata sa lamureasca +otar$rea de ond de initiva sau irevocabila a instantei superioare. C$t priveste masurile de executare! instanta In circumscriptia careia se ace executarea! de cele mai multe ori de catre organul de executare din circumscriptia sa! este cea mai In masura pentru a rezolva asemenea cereri 0. Sub aspectul competentei teritoriale se pune problema de a sti care dintre "ude catorii va i competenta sa solutioneze contestatia la executare. In con ormitate cu art. 3,3 C. proc. civ.! instanta de executare este "udecatoria in circumscriptia careia se ace executarea %in a ara cazurilor in care legea ar dispune alt el'. Iar potrivit art. 3,3 alin. %&'! +otar$rile "udecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre executorul "udecatoresc din circumscriptia "udecatoriei in care urmeaza sa se e ectueze executarea ori in cazul urmaririi bunurilor! de catre executorul "udeca toresc! din circumscriptia "udecatoriei in care se a la acestea. -aca bunurile urma ribile se a la in circumscriptiile mai multor "udecatorii! este competent oricare dintre executorii "udecatoresti care unctioneaza pe l$nga acestea. -e multe ori! aceeasi "udecatorie are competenta pentru ambele contestatii! propriu-zisa si la titlu. -e obicei debitorul p$r$t in procesul de ond are bunurile sale la domiciliul sau! primeste venitul din munca in localitatea unde domiciliaza! ori are anumite bunuri in circumscriptia teritoriala a "udecatoriei de la domiciliu. .unt insa si cazuri c$nd executarea trebuie sa se aca prin comisie rogatorie! in circumscriptia unei alte instante. -e pilda! +otar$rea pronuntata la instanta domiciliului debitorului trebuie sa se execute la locul unde se a la imobilul acestuia. In acest caz executarea e ectu$ndu-se prin executorul unei alte instante dec$t aceea de la care emana titlul executoriu! contestatia la executare propriu-zisa trebuie adresata instantei in circumscriptia careia se sav$rseste executarea! iar contestatia la titlu! instantei de la care emana +otar$rea. #e de alta parte! exista si popriri! a caror In iintare se dispune de instanta de ond av$nd si un regim special in privinta contestatiei la executare. Ast el! In poprirea pe salariu! pentru pensii de intretinere! reglementata de art. 403 alin. %(' C. proc. civ.! orice contestatie! indi erent daca ea poarta asupra titlului sau asupra masurilor de executare! trebuie adresata instantei de ond! care a dispus! din o iciu! in iintarea popririi! adica numai instantei care a "udecat ondul procesului si a stabilit pensia de intretinere &.

". otar!ri ale instantelor judecatoresti pronuntate in strainatate Am aratat anterior ca se pot pune in executare pe teritoriul tarii noastre si +otar$ri pronuntate In alte tari! dupa cum s-a Incuviintat! in prealabil! de catre un tribunal rom$n! executarea lor printr-o +otar$re de exe>uatur. Competenta de a solutiona con testatia la executare propriu-zisa apartine tot "udecatoriei! ca instanta de executare. -ar! in situatia in care este vorba de intelesul! intinderea sau aplicarea dispozitivului unei +otar$ri straine! interpretarea acesteia! in lipsa unei prevederi contrare intr-un acord cu tara de origine! poate i acuta numai de

instanta straina care a pronuntat-o. Instanta de exe>uatur rom$na este competenta sa lamureasca numai propria +otar$re prin care a solutionat cererea de incuviintare a executarii +otar$rii straine. C. #itluri executorii altele dec!t $otar!rile judecatoresti #roblema competentei de "udecare a contestatiei se ridica .I in legatura cu asemenea titluri si este necesar sa se aca mai multe distinctii. C$nd titlurile emana tot de la organele "urisdictionale! trebuie sa se aplice! In general aceleasi principii ca pentru +otar$rile "udecatoresti. Interpretarea si lamurirea dispozitivului trebuie lasata pe seama organului "urisdictional de la care emana +otar$rea! in orma admisa de legea speciala! care ii reglementeaza activitatea! sau in aplicarea! prin analogie! a normei generale din art. 400 alin. %(' C. proc. civ. Contes tatiile la executarea propriu-zisa se vor adresa insa numai instantei de executare. In cazul tuturor celorlalte titluri care nu emana de la organe "urisdictionale! con testatia la executare se va introduce Intotdeauna la instanta de executare! iar daca s-ar ivi di icultati cu privire la intelesul titlului! nimic nu se opune ca! presupun$nd ca instanta nu le poate Inlatura! sa se ceara lamuriri organului de la care emana titlul

%. #ermenul de exercitare a contestati ei la executare <eglementarea generala a termenului inauntrul caruia poate i introdusa contes tatia la executare o gasim In art. 40& C. proc. civ.! care prevede1 !!%&' Contestatia se poate ace in termen de &0 zile de la data c$nd1 a. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de re uzul de a indeplini un act de executare2 b. cel interesat a primit! dupa caz! comunicarea ori Instiintarea privind in iintarea popririi. -aca poprirea este In iintata asupra unor venituri periodice! termenul de contestatie pentru debitor Incepe cel mai t$rziu la data e ectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit2 c. debitorul care contesta executarea Insasi a primit somatia ori de la data c$nd a luat cunostinta de primul act de executare! In cazurile In care nu a primit somatia sau executarea se ace ara somatie2 %&' Contestatia privind lamurirea intelesului! Intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate ace oric$nd Inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita? %(' Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit! poate i introdusa In termen de &0 zile de la e ectuarea v$nzarii ori de la data predarii silite a bunului. %3' @eintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. %(' nu-l impiedica pe cel de al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate! in conditiile legiiA. 5extul pe care l-am reprodus! dupa ce ixeaza un termen unic pentru toate con1es tatiile la executare2! acopera! prin dispozitiile sale! toate ipotezele in care execut(.11-e11 silita poate orma obiectul unei contestatii! ie la initiativa oricareia dintre parti - cre ditorul urmaritor sau debitorul urmarit -! ie la initiativa unui tert! in toate cazurile. persoane vatamate prin insasi executarea pornita sau printr-un act de executare. Ast el! art. 40& alin. %&' lit. a' are in vedere o contestatie pe care ar putea-o intro duce ie creditorul urmaritor! ie debitorul urmarit! c$nd sunt pre"udiciati! printr-un act sav$rsit in cursul executarii! de catre executorul "udecatoresc sau prin re uzul ne"usti icat al acestuia de a sav$rsi un act de executare 34 -in moment ce partea inte resata a luat

cunostinta despre actul de executare pre"udiciabil sau re uzul executo rului "udecatoresc de a sav$rsi actul! potrivit legii! poate sesiza instanta de executare cu contestatia sa. In materia popririi! textul art. 40& alin. %&' lit. b' stabileste ca moment incipient al curgerii termenului de &0 zile! pentru a contesta in iintarea popririi executarii! data primirii! dupa caz! a comunicarii ori instiintarii despre in iintarea popririi. C$nd este vorba insa despre poprirea asupra unor venituri periodice - in aplicarea art. 403 alin. %(' C. proc. civ. - termenul de contestatie pentru debitor incepe sa curga cel mai t$rziu de la data e ectuarii primei retineri! din acele venituri! de catre tertul poprit. #entru ipoteza in care debitorul contesta executarea silita insasi! termenul se socoteste de la data c$nd a luat cunostinta de primul act de executare! in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se ace ara somatie. In s $rsit! contestatia la titlu se poate introduce oric$nd! at$ta vreme c$t nu a intervenit prescriptia dreptului de a cere %obtine' executarea silita. Alt el spus! at$ta vreme c$t titlul nu si-a pierdut puterea executorie. #entru tertul care pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit! termenul de &0 zile curge de la data e ectuarii v$nzarii ori de la data predarii silite a bunului. .unt avute in vedere urmarirea silita mobiliara! cea imobiliara sau predarea silita a bunurilor mobile ori imobile. Am mentionat mai sus! dispozitia speciala a art. 40& alin. inal C. proc. civ. care stabileste ca neintroducerea contestatiei in termenul prevazut de alin. %(' nu-l impiedica pe tert sa-si realizeze dreptul pe calea unei actiuni separate. In alte texte din cod sunt prevazute unele termene speciale pentru exercitarea contestatiei. Ast el! art. 49( stabileste ca dob$nditorul imobilului ipotecat! care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara se poate opune la scoaterea la v$nzare a imobilului! cer$nd instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie! a lata in posesia debitorului principal! in termen de &0 zile de la comunicarea inc+eierii biroului de carte unciara prin care s-a dispus notarea in cartea unciara a somatiei de incepere a urmaririi silite imobiliare. :n termen de 3 zile este prevazut de art. 0,0 alin. %(' C. proc. civ.! care are in vedere pe cel nemultu mit de modul In care executorul "udecatoresc a procedat la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare. 5ermenul curge de la intocmirea procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumei. In cadrul expunerii asupra termenului pentru introducerea contestatiei la execu tare! trebuie subliniat ca art. &03 C. proc. civ. iind de generala aplicatie in materie de termene! instanta suprema a stabilit ca el se aplica si in cazul contestatiei la execu tare! ast el ca atunci c$nd executarea silita s-a e ectuat ara respectarea prevederilor legale! cei vatamati - debitorul urmarit sau tertul iind In imposibilitate de a lua cunostinta de executare si de ace contestatia in termenele prevazute de lege -! ei vor avea dreptul sa se prevaleze de dispozitiile art. &03 C. proc. civ. si sa introduca contestatia In termen de &0 zile! de la data c$nd au ost in masura sa ia cunostinta de executare &. Contestatorul trebuie sa dovedeasca imposibilitatea de a introduce contes tatia In termen *din motive mai presus de vointa sa*! In sensul ca nu este su icient ca neregularitatea procedurala sa a ecteze numai unul dintre actele procedurale! in cazul in care contestatorul ar i putut lua cunostinta despre executare din alte acte! anterioare sau subsecvente. Biciul producerii trebuie sa ie at$t de grav! inc$t contes tatorul sa i ost Intr-adevar impiedicat de a cunoaste executarea! care este in curs asupra bunurilor salez. Cineinteles ca tertul vatamat poate olosi! potrivit art. 40& alin. %3'! actiunea de revendicare! daca pierde termenul de contestatie! actiune care nu este legata de termenul scurt al contestati ei! ea iind! In principiu! imprescriptibila. 5ertul se bucura de o ocrotire mai mare! debitorul neput$nd olosi dec$t contestatia la executare. -ar si pentru tert contestatia este mai avanta"oasa dec$t actiunea In revendicare! deoarece In materie mobiliara! datorita prevederilor din art. &909 C. civ.! revendicarea din m$na tertului dob$nditor este extrem de grea. C+iar si In materie imobiliara! revendi carea este mai anevoioasa! In primul r$nd iind supusa unei taxe de timbru la intreaga valoare a imobilului! spre deosebire de contestatie unde taxa are un pla on maxim! iar! in al doilea r$nd! din cauza procedurii mai greoaie a actiunii in revendicare! ata de contestatia la executare.

&. 'rocedura de judecata a contestati ei la executare 9iind reglementata de art. 40(-404 C. proc. civ.! ceea ce trebuie subliniat in primul r$nd este ca orice contestatie la executare se "udeca cu procedura prevazuta pentru "udecata in prima instanta! procedura care se aplica in mod corespunzator. 5extul art. 40( alin. %&' prevede ca partile vor i citate in termen scurt! iar "ude carea contestatiei se ace de urgenta si cu precadere.

9ac$nd trimitere la procedura de "udecata! in prima instanta! isi vor gasi aplicarea dispozitiile art. &&( C. proc. civ.! care reglementeaza cuprinsul si modul de pre zentare a cererii de c+emare in "udecata! contestatorul iind obligat sa depuna odata cu cererea si inscris urile doveditoare de care intelege sa se serveasca. In literatura s-a aratat! pe buna dreptate! ca! contestatia va trebui sa cuprinda elementele int$lnite in orice cerere de c+emare in "udecata! respectiv numele si domiciliul partilor %denu mirea ori sediul lor'! obiectul! motivarea in apt si in drept! aratarea dovezilor pe care se spri"ina! semnatura . 5axa de timbru pentru contestatie se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se constata! sau la valoarea debitului urmarit! c$nd acest debit este mai mic dec$t valoarea bunurilor urmarite. 5axa insa nu poate depasi suma prevazuta de lege! indi erent de valoarea contestata! iar in caz de admitere a contestatiei! taxa se restituie de catre organele inanciare! la cererea partii interesate %in termen de un an de la nasterea dreptului de a solicita restituirea'! integral sau proportional %dupa cum s-a admis in intregime sau numai in parte'! in temeiul +otar$rii de admitere! ramasa irevocabila24 .pre deosebire insa de actiunile obisnuite! contestatia de "udeca! dupa cum am aratat! de urgenta! ix$ndu-se in acest scop un termen scurt si acord$ndu-se con testatiilor precaderea necesara asupra celorlalte pricini! pentru ca ele sa poata i examinate la inceputul sedintei de "udecata3. In al doilea r$nd! trebuie subliniat ca! in temeiul contestatiei la executare! instanta poate! p$na la solutionare! sa suspende executarea! daca se depune o cautiunea ixata de instanta! In a ara de cazul In care legea ar dispune alt el Cart. 403 C. proc. civ.'. -e acest aspect! ne-am ocupat Insa si nu mai revenim. 8a "udecata contestatiei trebuie sa participe! In primul r$nd partile direct inte resate1 creditorul si debitorul! si celelalte parti! dupa caz! tertul poprit care pretinde ca i s-a urmarit pe nedrept un bun al sau si care! de obicei! a si introdus contestati a &. Int$mpinarea este obligatorie. 8a "udecarea contestatiei la executare! asa cum rezulta din art. 40( C. proc. civ.! este admisibila administrarea tuturor probelor ce se pot olosi si la "udecarea oricarei actiuni In "ustitie! cu conditia sa i ost propuse! dupa caz! potrivit dispozitiilor art. &&( si art. &&0 C. proc. civ. .-a ridicat In practica instantelor Intrebarea de a sti daca! In principiu! pot i administrate probe noi! peste cele ale dosarului de ond! In cadrul unei contestatii pentru lamurirea titlului! c$nd de pilda! este necesara identi i carea bunurilor prevazute In dispozitivul neclar al unei +otar$ri de initive. Instanta suprema a decis ca daca! In principiu! pe cale de contestatie la executare! nu se pot repune In discutie si administra probe! pentru a se combate situatia de apt! solutio nata cu ocazia procesului de ond! totusi! c$nd probele sunt necesare pentru lamurirea dispozitivului neclar! ele trebuie sa ie administrate de instanta daca! ara aceste probe! ea nu ar putea solutiona In mod corespunzator contestatia(4 / problema care este deosebit de importanta! prin recventa cu care se pune In ata instantelor! este aceea a proprietatii bunurilor urmarite. Intr-adevar! cele mai numeroase contestatii sunt bazate pe urmarirea unor bunuri ce se pretind a apartine contestatorului! si nu debitorului urmarit. 5ertul! In contestatia ce o ace - care! dupa cum am mai aratat! are caracterul unei actiuni In *escindere* - trebuie sa dovedeasca proprietatea sa asupra bunurilor a caror scoatere de sub urmarire o cere! dovada pe care trebuie sa o aca In conditiile stabilite de lege. -ovada proprietatii imobiliare se poate ace! In principiu! numai prin Inscrisuri! Intocmite potrivit prevederilor legale ca1 acte de v$nzare-cumparare! acte de donatie! testamente! +otar$ri "udecatoresti! extrase de carte unciara etc. #entru bunurile mobile dovada proprietatii se ace In general prin posesiunea lor Cart. &909 C. civ.'! care! iind o c+estiune de apt! poate i dovedita si cu martori! urm$nd ca instanta sa aprecieze sinceritatea si veracitatea depozitiilor de martori. Ast el! daca se costata ca bunul urmarit se a la la data sec+es trarii sale In posesiunea tertului contestator! aceasta constituie o prezumtie In avoarea sa! In sensul ca este si proprietarul bunului! prezumtie care poate Insa sa ie rasturnata prin proba contrara! acuta de intimat. Acest principiu! admis in general! in practica noastra "udiciara a ost consacrat de instanta suprema printr-o decizie re eritoare la conditiile in care tertul contestator poate dovedi cu martori ca bunul mobil supus executarii silite este proprietatea sa(. #recizarile sunt de actualitate si in prezent. #entru a lamuri principalele c+estiuni legate de aceasta problema! instanta su prema a mai precizat! in aceeasi decizie! ca tertul contestator poate dovedi cu martori posesiunea sa exclusiva asupra bunului mobil! indi erent de valoarea lui! si poate sa dovedeasca! tot ast el! cu martori si posesiunea sa! in comun! cu debitorul urmarit sau cu o alta persoana! asupra bunului a carei urmarire o contesta. Aceasta din urma pre cizare este deosebit de importanta! lamurind situatia recventa a posesiunii ec+ivoce! c$nd tertul locuieste in acelasi apartament cu debitorul urmarit si bunurile sale sunt supuse urmaririi! socotindu-se ca sunt ale debitorului. -aca insa bunul se a la in posesiunea

exclusiva a debitorului urmarit! tertul - precizeaza decizia - trebuie sa-si dovedeasca dreptul sau de proprietate! dupa normele generale aplicabile in materia probelor potrivit carora proba cu martori nu este! in principiu! admisibila pentru acte "uridice a caror valoare trece de (00 lei %art. &&9& C. civ.'. Ast el creditorul iind tert in raport cu debitorul si contestatorul! acesta din urma va trebui sa dovedeasca cu inscris! av$nd data certa! ca este proprietarul bunului a lat la debitor! inca inainte de sec+estrarea acelui bun. -ar simpla dovada a acelei proprietati nu este su icienta deoarece este posibil ca ulterior debitorul sa i dob$ndit bunul de la contestator. #entru acest motiv se cere ca! pe l$nga dovada proprietatii sale asupra bunului! con testatorul sa aca proba ca debitorul! la care se a la bunul! are ata de el o obligatie de restituire %imprumut! comodat etc.' dovedita cu inscris! cu data certa! anterioara sec+estrarii acelui bun. In cazul in care tertul contestator pretinde ca nu are pose siunea bunului! ca urmare a pierderii lui sau pentru i-a ost urat! el trebuie sa dovedeasca ca a posedat acel bun! precum si aptul pierderii sau urtului! situatii de apt ce se pot dovedi prin mi"loace de proba! deci si prin martori. -ecizia de indrumare nu precizeaza insa daca si in cazul contestatiei isi gasesc aplicarea exceptiile de la regula art. &&9&! prevazute de Codul civil! c$nd anumite situatii speciale! c+iar daca valoarea actului "uridic depaseste (00 lei! proba cu martori este totusi admisibila! si anume c$nd exisa un inceput de proba scrisa %art. &&9, C. civ.' sau in situatiile prevazut de art. &&9) C. civ.! c$nd preconstituirea inscrisului nu a ost posibila datorita unor impedimente materiale sau morale! ori inscrisul preconstituit s-a pierdut ori a ost urat. #roblema este importanta mai ales sub aspectul imposibilitatii de preconstituire a probei scrise intre rude apropiate! c$nd in practica noastra "udiciara s-a socotit! intotdeauna! ca este greu sa se pretinda un inscris doveditor daca relatiile de rudenie sunt normale 14 -at iind ca in alin. %3' din dispozitivul deciziei de indrumare se precizeaza ca! atunci c$nd contestatorul nu are posesiunea bunului! ci acestea se a la in posesia exclusiva a celui urmarit! el trebuie sa-si dovedeasca dreptul sau de proprietate! potrivit normelor generale aplicabile in materia probelor! credem ca! prin aceasta! urmeaza sa se inteleaga ca! impreuna cu regula generala din art. &&9& C. civ.! trebuie sa-si gaseasca aplicarea si dispozitiile de exceptie susamintite! bineinteles cu respectarea stricta a conditiilor prevazute de lege pentru aplicarea lor. In s $rsit! sa precizam ca potrivit art. 4001 C. proc. civ. in cadrul "udecarii contes tatiei la executare! instanta poate +otari! la cererea partii interesate! asupra impartirii bunurilor proprietate comuna! pentru a nu se urmari si partea se ce cuvine proprietarului care nu este debitor. / dispozitie asemanatoare gasim si in art. &,& alin. %(' C. proc. iscala. In privinta cailor de atac! art. 40( alin. %(' C. proc. civ. stabileste ca regula ge nerala! ca +otar$rea pronuntata cu privire la contestatia la executare se da ara drept de apel! ea iind supusa numai recursului. #rin derogare de la aceasta regula! textul suscitat prevede doua exceptii si anume1 o prima exceptie se re era la +otar$rile prin care instanta de contestatie se pronunta asupra impartirii bunurilor proprietate comuna %art. 400 1 C. proc. civ.' si care este supusa at$t apelului c$t si recursului!( iar a doua exceptie vizeaza +otar$ri le date in contestatiile introduse de tertii care pretind ca au asupra bunului urmarit un drept de proprietate sau un alt drept real Dart. 40& alin. %('E! stabilinduse ast el o identitate de tratament "uridic intre aceste din urma contestatii si actiunile principale! prin care se valori ica aceste drepturi. C$nd insa este vorba despre +otar$re a prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul! intinderea sau aplicarea titlului executoriu! ea este supusa acelorasi cai de atac ca si +otar$rea ce se executa Dart. 40( alin. %3'E. Avanta"ele noii reglementari! prin inlaturarea caii de atac a apelului! asigura o accelerare a executarii silite! in aza inala! care intereseaza realizarea drepturilor recunoscute partilor prin titlu executoriu. 5rebuie insa sa subliniem ca +otar$rile asupra contestatiilor la executare pot i atacate si pe caile extraordinare de atac de retractare prevazute de lege si anume1 contestatia in anulare %in conditiile art. 3,&-3(& C. proc. civ.' si cererea de revizuire %in conditiile art. 3((-3() C. proc. civ.'. C$t priveste e ectele +otar$rii pronuntate asupra contestatiei la executare! trebuie sa deosebim dupa cum contestatia a ost respinsa sau admisa. In caz de respingere se reia urmarirea! daca a ost suspendata! si o noua contestatie nu este posibil pentru aceleasi motive. Consacr$nd expres principiul sanctionarii abuzului de drept proce sual! legiuitorul a prevazut in art. 404 alin. (2) C. proc. civ. ca in cazul respingerii contestatiei! contestatorul poate i obligat! la cerere! sa plateasca despagubiri pentru pagubele cauzate prin int$rziere a executarii! iar c$nd contestatia a ost exercitata cu rea-credinta! contestatorul va i obligat at$t la plata de despagubiri! daca prin impie dicarea executarii a pricinuit pagube! c$t si la plata unei amenzi de la 000.000 la ,000.000 lei. At$t amenda c$t si despagubirea pot i stabilite prin +otar$rea prin care se respinge contestatia! pentru a se crea ast el titlul executoriu contra contestatorului d d .& e rea-cre mta .

In situatia in care contestatia a ost admisa! e ectele di era dupa scopul urmarit. Ast el! dupa caz! instanta anuleaza actul de executare contestat sau dispune indrep tarea acestuia %de exemplu! scot$ndu-se de sub urmarire bunurile exceptate de lege si care au ost totusi sec+estrate ori bunurile ce apartin tertului contestator'! dispune anularea ori incetarea executarii insasi! anularea ori lamurirea titlului executoriu si se procedeaza la executare! potrivit interpretarii date de instanta care a emis titlul execu toriu sau decide e ectuarea actului de executare a carui indeplinire a ost re uzata.