UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

MECATRONICA

MIERLOIU NICUSOR
AR4

SISTEME MECATRONICE LA AUTOVEHICUL

Acest referat ii propune s prezinte cteva dintre cele mai reprezentative sisteme mecatronice, cu argumente, pentru fiecare caz n parte, legate de includerea n marea familie a sistemelor mecatronice (integrare spaial i funcional, flexibilitate, inteligen). rin acest referat doresc s scot n eviden unele aspecte mai semnificative, legate de! sistemul mecanic i"sau optic, pe care se bazeaz ntreaga funcionare a sistemului# componentele electrice i electronice (senzori, actuatori, circuite de putere), care servesc la ac$iziionarea de informaii din proces i la comanda adecvat a unor micri ale elementelor sistemului mecanic"optic# sistemul de comand centralizat"descentralizat, care asigur coordonarea ntregului ansamblu i confer gradul mai nalt sau mai sczut de inteligen al sistemului mecatronic respective, se va sublinia, si modul n care anumite funciuni mecanice sunt preluate de ctre electronic i soft%are, simplificnd foarte mult structura mecanic, modul n care construciile rigide, la care precizia este realizat prin tolerane foarte strnse, pot fi nlocuite cu construcii elastice i uoare, la care precizia este realizat prin msurare i bucle de reacie, modul n care problemele de cablare, inerente unor sisteme cu att de multe componente electrice i electronice, sunt rezolvate prin utilizarea unor magistrale i protocoale de comunicaie adecvate (de exemplu, &A' (us). 1. Automobilul modern ca sistem mecatronic: Aprut n a doua )umtate a secolului al *+,lea, automobilul a revoluionat transporturile i a concentrat cele mai semnificative eforturi tiinifice i inginereti, pentru continua perfecionare a performanelor sale. n n )urul anilor *+-.,*+/. componentele mecanice, multe dintre ele adevrate 0bi)uterii1 te$nice, reprezentau o pondere covritoare n ansamblul unui automobil, partea electrici electronic rezumndu,se la un numr restrns de motoare (demaror, alternator, tergtoare de parbriz), senzori (pentru temperatura uleiului i antigelului, presiunea uleiului, nivelul carburantului), relee (pentru semnalizare, aprindere) i becuri . 2ezvoltarea microelectronicii, materializat n circuite integrate logice i analogice, circuite integrate de putere, procesoare numerice (microprocesoare, microcontrollere, 23 ,uri), realizarea unor sisteme de acionare, convenionale i neconvenionale,

performante, a unor tipuri noi de senzori etc., au desc$is perspective largi pentru rezolvarea unor cerine care se impuneau tot mai acut, legate de! 3igurana n trafic# 4conomicitate# 5iabilitate# &onfort# rotecia mediului.

5ig. * &omponente electrice i electronice ntr,un automobil 6n automobil modern, dintr,o clas medie, cuprinde circa 7.,-. de motoare i un numr asemntor de senzori i sisteme senzoriale (fig.8.*). 6n exemplu elocvent l constituie diferenele ma)ore dintre 0broscua1 de mare succes a firmei 9ol:s%agen, din anii *+7.! *;7 < = putere maxim consumat, *>. m de cabluri electrice i circa /. de contacte electrice i urmaul acesteia din 8..*, maina 0'e% (eetle1, cu un consum de 8.>. <, *>.. m de cabluri i *8.. contacte electrice. ?n construcia automobilelor moderne i,au ctigat locul tot mai multe sisteme mecatronice (pentru managementul motorului, A(3, 43 , suspensie activ etc.), pentru ca, n final, ntreg automobilul s se transforme ntr,unul dintre cele mai reprezentative sisteme mecatronice (prin interconectarea subsistemelor cu magistrale adecvate = de exemplu, &A',(us, sisteme de navigaie, @, bA <ire, telematic etc.).

Actionarea electrica a farurilor

INSTALATIA ELECTRICA A FARURILOR Iluminarea drumurilor pe timp de noapte sau in alte conditii de vizibilitate redusa se realizeaza cu ajutorul arurilor!"una unctionare a acestora constituie o condutie absolut necesara pentru a con eri automobilului si#uranta si securitate in circulatie!Se impune ca farurile sa ilumineze drumul in mod uniform,pe o largime convenabila si cu o raza de vizibilitate cat mai mare.Urma petei luminoase pe sosea trebuie sa fie neta,fara a produce orbirea celor care circula din sens opus. CONSTRUCTIA FARURILOR Farurile automobilelor sunt construite din''sursa de iluminare primara sau becul,blocul optic,, ormat din dulie$re lector si dispersor$si corpul sau carcasa farului cu rama. Carcasa arurilor%

&ecanismul electric de re#lare%

Sistemul de re#lare a arurilor%

"ECURILE AUTO Sursele primare de iluminare sunt in #eneral lampi cu incandescenta (becuri)'numai in anumite caz ()*()+),-v uri se olosesc lampile (tuburile)florescente,care necesita tensiuni alternative de valoare relativ mare!"ecurile auto sunt omate din unul sau doua filamente incandescente (bilux).(/ aza scurta si */ aza lun#a$ i#!(!)0cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla$balonul care inc1ide sistemul incandescent si soclul 6 cu flansa metalica. a! FILA&ENTUL Filamentele reprezinta partea activa a becului%de aceea ele se e2ecuta din material care rezista la temperaturi Ts oarte mari'3ol ram.**455C 0$tantal.(6555C0$osmiu.(7555C0etc!In prezent$cel mai utilizat material la constructia ilamentelor este 3ol ramul!8e dimansionarea ilamentului si de calitatea materialului utilizat depind caracteristicile unctionale ale becului respectiv%tensiunea de utilizare .in90puterea .in :0si lu2ul luminos ;.in lm0!8in dia#rama prezentata in se constata ca o crestere cu )5< atensiunii de alimentare produce o crestere cu circa 75< a lu2ului luminos B!in sc$imb,durata de functionare 2v a becului se reduce la circa 8-C.Se abrica becuri pentru di erite tensiuni de utilizare',$)($si (=9!8e asemenea$ele se e2ecuta pentru di erite puteri$cuprinse intre (7 si ,5:! ILU&INAREA 8E TI> EURO>EAN Cele doua ilamente sunt puteri di erite$combinatia cea mai utilizata iind de =7?=5:!Filamentul de =7: se utilizeaza pentru aza lun#a$iar ilamentul de =5: se utilizeaza pentru aza scurta$de intalnire sau cod!Filamentul * al azei lun#i se a la ocarul elementului optic!8e acea$razele luminoase ale azei lun# sunt concentrate intr/un ascicul in#ust$dirijat aproape paralel cu a2a re lectorului$respectiv cu supra ata drumului$ si lumineaza puternic la distante mari$)55/(55m!Filamentul ( al azei scurte este plasat in ata ocarului o#linzii si este prevazut la partea in erioara cu un ecran metalic special )!Acesta are rolul de a dirija asciculul luminos spre partea superioara a o#linzii$dupa care este proiectat in jos$pana la o distanta de *5/75m!8aca se indreapta asciculul luminos al azei scurte spre un perete .ecran0$atunci pata luminoasa va avea orma unei eclipsei$cu jumatate superioara taiata @ranita superioara de iluminare$in partea stan#a a petei luminoasa trebuie sa coincida cu a2a orizontala a eclipsei $sub un un#1i de )75 ata de a2a orizontala!Se obtine ast el iluminarea asimetrica .de tip european0!O ast el de orma a asciculului luminos asi#ura o iluminare buna a drumului .in special a partii drepte0si micsoreaza posibilitatea de orbire a so erilor care circula din sens opus!La unele aruri$ in blocul optic$in ata becului $se monteaza ecranul ()!El retine razele centrale paralele emise de ilamentul becului si asi#ura deliminarea mai accentuata a #ranitei .intre zona lominoasa si cea intunecata0superioare a sciculului luminos al azei scurte$ceea ce asi#ura e ectuarea mai precisa a re#lajelor la aruri! In a ara de iluminatul asimetric de tip european $se oloseste si sistemul de iluminat cu ascicul concentrat de tip american!La acesta$ asciculul azei scurte este de aceeasi intensitate luminoasa cu cel al azei lun#i$este concentrat si dirijat in jos$iar la sc1imbarea azelor intensitatea luminoasa nu se sc1imba!8e asemenea azele$numai arul din dreapta trece pe aza scurta$ arul din stan#a ramane pe aza lun#a$el luminand la distanta partea dreapta a drumului$ ara sa produca orbirea! b! "ALONUL "ECULUI

"alonul becului in orma de bulb .cireasa0$inc1ide ermetic ilamentul!In acest spatiu se ace mai intai vid$dupa care se introduce #aze inerte rare iate$obtinandu/se ast el marirea tensiunii e ective de lucru$cresterea puterii si e icacitatii luminoase$respectiv a randamentului luminos In a ara de randament ridicat$lampile cu iod au o stralucire si o durata de unctionare dubla in raport cu cele obisnuite$un volum mai mic si o centrare mai buna in elementul optic!>entru a ace ata temperaturilor ridicata$sticla a ost inlocuita cu cuarti transparent! c! SOCLUL "ECULUI Soclurile becurilor sunt elemente de le#atura care asi#ura montarea becului$centrarea ata blocul optic si conectarea la retea ilamentelor prin intermediul bornelor!"alonul este ri#idizat de soclu prin intermediul unui lac special!In #eneral$soclurile becurilor auto .cu e2ceptia celor tubulare/so it0sunt i2ate in sistem batoneta! 8in punct de vedere al dispunerii er#ourile .bornele0pe soclul baioneta e2ista urmatoarele constructii% /tipul francez-cu trei er#ouri asimetrice' /tipul Bosc/cu trei er#ouri simetrice de marimi di erite ' /tipul american-cu trei er#ouri simetrice$acestea iind marcate cu indicatia sus sau os pentru a nu i inversate la montare!8oua er#ouri asi#ura alimentarea ilamentelor azei lun#i respectiv ale azei scurte 4$iar al treilea /comun/ ace le#atura la masa !8in punct de vedere al modului de #1idare si de i2are in dulie au in elementul optic$soclurile sunt de doua eluri ' /cilindrice cu #1idaj pe supra ata laterala /cilindrice cu #1idaj pe ata rontala d! FLANSA 8E FIAARE Flansa de i2are metalica ! se e2ecuta in trepte!Treapta cu diametru mare serveset pentru i2area becului in re lectoarele arurilor cu diametre mai mari .e2emplu' aruri tip F@/)=5 ale autoturismelor LA8A/)(550$iar treapta cu diametrul mai mic serveste pentru montarea becului in re lectoarele arurilor cu diameter mai mici .de e2!$ arurile tip F@/)=7/ i#!(!7/si tip F@/)=,/ i#!(!,/ale autoturismelor LA8A/)=550!Flansele sunt prevazute cu iesindurile =$care intra in de#ajarile corespunzatoare din corpul re lectorului!!8e aceea becul becul se monteaza in elementul optic intr/o pozitie strict determinata$ apt ce nu necesita re#larea pozitiei becului$respectiv a ilamentelor$in raport cu ocarul re lectorului !In e2terior$la partea posterioaraa re lectorului$becul este prevazut cu o #arnitura inelara de etansa -$din material plastic$inpotriva patrunderii pra ului si umezelii! BLOCUL OPTIC "locul optic/nedemontabil/se compune din oglinda reflectoare )( si geamul dispersor )=$ i2at etans de o#linda! a! O@LIN8A REFLECTOARE

O#linda re lectoare )(. i#!(!*0$con ectionata din tabla de otel prin ambutisare$are orma unui paraboloid de rotatie si are rolul de a mari intensitatea si de a concentra asciculul de raze luminoase$ proiectandu/le in lun#ul a2ei$in situatia cand ilamentul becului se a la in ocarul o#linzii! Cea mai mare parte a razelor emise de ilament sunt re lectate de o#linda$care mareste intensitatea de lumina$obtinandu/se ast el un ascicul puternic$care asi#ura iluminarea optima a drumului la distante mari! O mica parte dintre razele emise de ilament ies direct$ ara a mai i re lectate$din o#linda!Intensitatea luminoasa a acestor raze .directe0este mult mai slaba$sunt inprastiate$iar la distante de 7/)5m isi pierd e icacitatea!>entru inbunatatirea acestei situatii$la constructii$in ata becului se monteaza ecranul ()!>entru realizarea o#linzii$supra ata interioara a re lectorului este acoperita cu lac$dupa care se depune un strat subtire de o2izi de aluminiu$ prin procedeu de sublinare a aluminiului in vid .aluminizare0 b!@EA&UL 8IS>ERSOR In/ aza er lectorului si montat etans de acesta$se a la geamul dispersor "#.Supra ata e2terioara a dispersorului este neteda$iar cea interioara este prevazuta cu un sistem combinat de lentile prismatice$cilindriceetc!$care au rolul de a produce re le2ia necesara$respectiv de a uni ormiza si inprastia.dispersa0 asciculul de raza re lectate in orma si la intensitatea cea mai buna pentru iluminat! 8ispersarea asciculului de raze luminoase are loc mai mult in plan orizontal decat in pla vertical$ apt care inbunatateste substantial iluminarea drumul si in special$ a mar#inilor acestuia$unde se a la$ de re#ula majoritatea obstacolelor care prezinta un pericol potential pentru si#uranta circulatie pe timp de noapte! 8e aceea$in situatia cand se indreapta asciculul de raze luminoase a a azei lun#i pe un perete .ecran0$pata luminoasa va avea orma unei eclipse.v! Fi#!(!(70!In plus$prin dispersarea luminii$se inlatura contrastele$umbrele$petele prea luiminoase sau intunecate$se elimina jocurile de umbre si pete luminoase care apar in timpul mersului si obosesc oc1iul$ acand conducerea #rea sau c1iar imposibila! 8e asemenea$ arurile si caracteristicile lor mecanice$electrice$ otometrice$etc!trebuie sa corespunda normelor internationale$inclusiv prescriptiile elaborate de C!E!E!/O!N!U! CARCASA Corpul $% . i#!(!*0este con ectionata din tabla vopsita$la care$ prin intermediul arcului (= si a doua suruburi$)7 si )6$ se i2eaza rama interioara (7!In aceasta rama sunt practicate trei de#ajari )*$in care patrund elemente de i2are a elementului optic!8e#ajarile in rama si respectiv clemele elementului .blocului0optic sunt dispuse asimetric ata de a2a arurilor!8e aceea$elementul optic poate i montat in rame (7 numai intr/o pozitie determinata!Elementul optic se sprijina de rama interioara (7 prin intermediul ramei e2terioare ))$din otel cromat care $la randul ei$se i2eaza de rama interioara prin trei suruburi (,! Suruburile (7 si )6 servesc atat pentru i2area ramei interioare$cat si pentru re#larea directiei asciculului luminos al arurilor!Ast el $la insurubare sau desurubare surubului )6$se apropie sau departeaza de corpul arului partea soperioara a ramei (7$si lipit de acestea$elementul se roteste ata de a2a orizontala! "!TI>URI 8E FARURI

>rezentam in cele ce urmeaza cateva variante constructive de aruri$di erite din punctul de vedere al ormei corpului$al locului de motoare si al numarului lor! FARURI A>ARENTE!Acaste aruri au in mod obli#atoriu carcasa$sunt de sine statatoare si au o orma #eometrica bine determinata!S/au utilizat la autove1icule de tip mai vec1i$iar in prezent se utilizeaza la tractoare$motociclete! FARURI IN@RO>ATE!>ot i cu sau ara carcasa!Se incorporeaza estetic si aerodinamic in partea rontala a carcasei!Ele constituie tipul constructiv cel mai utilizat in prezent! FARURILE 8U"LE .8ual SBstem0 sunt de tip in#ropat si se aplica la autoturismele 8ACIA )*55$)=)5$FIAT/)*55$)755$)(=$=)($LA8A/)755 etc!Cele doua aruri e2terioare$tipF@/ )=7. i#!(!70se olosesc numai pentru iluminatul de distanta . aza lun#a0si pentru iluminatul de intilnire . aza scurta0!Farurile interioare /tipF@. i#!(!,0/se olosesc numai pentru iluminatul de distanta % ilamentul azei scurte a acestora nu este racordat la retea!La conectarea azei lun#i se aprind toate cele patru aruri$asi#urand o iluminare buna si uni orma a drumuluim$iar $la conectarea azei scurte$lumineaza numai arurile e2terioare!Farurile e2terioare se deosebesc de cele interioare prin sistemul de prinsme ale dispersoarelor$ arurile interioare nu sdunt prevazute cu ecran ()$iar de#ajarile )* pentru montarea elementului optic sau coordonate di erite$ast el ca blocul optic al arurilor interioare sa nu poata i montat la arurile e2terioare!8e asemenea$ arurile din dreapta nu sunt intersc1imbabile cu cele din stan#a! FARURI 8RE>TUN@CIULARE!La acestea$re lectorul nu mai este un paraboloid de revolutie$ ca la arurile descrise mai sus%el este ormat din supra ete parabolice racordate!In a ara de orma estetica$mai adecvata mastilor masinilor moderne$realizeaza si o distributie mai buna a asciculului luminos$predandu/se mai bine la iluminatul asimetric!In i#ura (!4 este prezentat arul autoturismului 8ACIA/)*55! SCCE&A CONEAIUNILOR SI CIRCUITELOR INSTALATIEI ELECTRICE A FARURILOR Conectarea arurilor in instalatia electrica a automobilului$respectiv alimentarea acestora de la sursele de curent .baterie sau #enerator0$se realizeaza$in #eneral$prin intermediul urmatoarelor elemente'comutatorul cu c1eie de contact$comutatorul central de lumini$patru si#urante$conductoare electrice$re#letele sau casetele cu borne si accesoriile necesare!La unele constructii.de e2emplu$FIAT$LA8A etc!0se mai oloseste in plus un intreruptorm simplu sau dublu *, . i#!(!60pentru lumini e2terioare$prin intermediul caruia se alimenteaza comutatorul central de limini si lampile de pozitie! CONECTAREA FARURILOR LA AUTOTURIS&E ECCI>ATE CU >ATRU FARURI La automobile cu patru aruri$in momentul conectarii celor partu ilamente =7/,5: corespunzatoare azei lun#i $acestea consuma un curent de )7/), A!Un ast el de curent poate sa deterioreze contactele comutatorului central de lumina *)$calculat penmtru o valoare a curentului de 6A!8e accea$ aza lun#a *6 tip >C/7(4.v! Cap!=0$ale carui contacte sunt capabile sa suporte un curent de (5A'prin contactele comutatorului central *) trece numai curentul de

alimentare a in asurarii releului$care nu depaseste 5$* A!In i#ura (!6 este prezentata sc1ema electrica de conectare a arurilol al autoturismele ac1ipate cu patru aruri! In situatia de ne uctionare$contactele releului sunt desc1ise$intrerupand circuitul curentului permanent de alimentare a si#urantelor nr! * si = ale azei lun#i! a!Conectarea azei scurte Se conecteaza intreruptorul pentru lumini e2terioare *,'se actioneaza .in jos$la prima pozitie0maneta comutatorului central de lumina *)!In aceasta situatie curentul se inc1ide pe urmatorul circuit 'borna?a bateriei (6 sau borna *5 a altrnatorului (-/caseta de distributie /bornele *5/INT ale comutatorului c1eii de contact *(/intreruptorul luminilor e2terioare$*,/ conductorul de culoare verde/comutatorul central de lumini *)/si#urantele nr!7 si ,.simbol 7,b0/ ilamentul becurulor azei scurte ale celor doua aruri e2terioare (4.prin cele doua conductoare de culoare #ri$respectiv #ri cu dun#i ne#re0/masa /borna /a bateriei de acumulatoare$ respectiv corpul alternatorului! b!Conectarea azei lun#i >entru otinerea azei lun#i$dupa conectarea intreruptorului pentru lumini e2terioare *, se actioneaza .in jos$la a doua pozitie0maneta comutatorului central de lumini *)!Conectarea azei lun#i se realizeaza cu ajutorul a doua circuite$si anume %circuit de comanda .de e2citatie0a releului prin care trece o intensitate mica .de 5$*a0si circuitul propri/zis de alimentare a celor patru becuri ale arurilor$curent de intensitae mare $respestiv de )7/),A! Curentul circuitului de com nd se inc1ide pe urmatorul traseu%borna D?D a bateriei de acumulatoare (6 sau borna D*5D a alternatorului (- / caseta de distributie / bornele D*5D / DINTD ale comutatorului c1eii de contact *( / intrerupatorul luminilor e2terioare *, / conductorul de culoare verde / comutatorul central de lumini *) / borna D67D si in asurarea de e2citatie a releului *6 / borna D6,D a releului / masa / borna D/D a bateriei (6 $ respectiv corpul alternatorului!La trecerea curentului prin in asurarea releului *6$ miezul acestuia se ma#netizeaza si atra#e armatura mobila$ inc1ide contactele$ conectand prin aceasta circuitul propriu/zis de alimentare a becurilor de la aruri! Curentul circuitului !ro!riu"#i$ de liment re a becurilor arurilor se inc1ide pe urmatorul traseu% borna D?D a bateriei (6$ respectiv borna D*5D a alternatorului (- / caseta de distributie / borna D*5E)7D si contactele inc1ise ale releului *6 / borna D64D a releuluii / conductor de culoare culoare nea#ra / sirantele nr! * si = / cele doua conductoare . de culoare verde$ respectiv verde cu dun#i ne#re0 / ilamentul celor patru becuri ale arurior (4 / masa / borna D/D a bateriei$ respectiv corpul alternatorului!Tot de la si#uranta nr! * prin conductoarele de culoare verde cu dun#i ne#re se alimenteaza$ in aceasta situatie$ si becul de control *7$ incorporat in vitezometrul *4$ care semnalizeaza aprinderea .conectarii0 azei lun#i! Curentul circuitului de/e2citatie se inc1ide pe urmatorul traseu% borna D?D a bateriei de acumulatore (6 / caseta de distributie / bornele D*5D / DINTD ale comutatorului c1eii de contact *( / comutatorul central de lumini *) / conductorul de culoare albastra cu dun#i rosii / borna D67D si in asurarea de e2citatie a releului *6 / borna D6,D a releului / masa / borna D/D a bateriei (6$ respectiv corpul alternatorului! La trecerea curentului prin in asurarea releului *6$miezul acestuia se ma#netizeaza si atra#e armatura mobila$inc1ide contactele$conectand prin acestea circuitul propriu/zis de alimentare a becurilor arurilor!

Curentul circuitului propriu/zis de alimentare a becurilor arurilor se inc1ide prin contactele releului *6$pe acelasi traseu.circuit0descris mai inainte $la conectare azei lun#i $respectiv $la el ca si in cazul conectarii spre stan#a$la a doua pozitie a manetei comutatorului central de lumini*)! CONECTAREA FARURILOR LA AUTOTURIS&ELE ECCI>ATE CU 8OUA FARURI In u#ura (!- ste prezentata sc1ema electrica de conectare a arurilor la autoturismele ec1ipate cu doua eluri !Conectare arurilor se ace la el ca la autoturismele ec1ipate cu patru paruri$cu deosebirea ca la cele cu doua aruri ele nu mai sunt prevazute cu re#leta a bateriei cu alternatorul si nu au releu pentru aruri$la care s/a adau#at panoul aparatelor de bord$ *=! Si la celelalte tipuri de automobile conectarea arurilor se ace principal in mod asemanator putand sa e2iste mici deosebiri$le#ate de particularitati constructive ale unor elemente ca$de e2emplu$comutatorul central de lumina .care poate i actionat atat prin bascularea manetei$prin actionarea a2iala$cat si prin rotirea acesteia0!Comutatorul poate avea incorporat si intreruptorul cla2oanelor.de e2emlu$la autoturismele Renault$8acia$CitrFeni$>eu#eot$SGoda$)57S$)(5LS etc! In plansele ) si ( i#urile )si ( .manualul pentru anii ) si (0se indica modul de conectare a arurilor! RE@LAREA FARURILOR Re#larea incorecta a luminii aririlor creeaza mari di icultati in circulatia pe timp de noapte $#enerand o stare de incordare si de oboseala accentuata a so erului% ie el nu vede bine persoanele sau obstacolele de pe partea carosabila$ ie este orbit de autovec1icule care circula din sen opus! Re#larea arurilor se poate e ectua cu a utorul ecranului sau panoului de protectie sau cu a utorul aparatelor optice speciale(regloscoapelor).Re#larea incorecta a luminii arurilor creeaza mari di icultati Hn circulatia pe timp de noapte$ #enerInd o stare de Hncordare si de oboseala accentuata a so erului% ie el nu vede bine persoanele sau obstacolele de pe partea carosabila$ ie este orbit de autove1icule care circula din sens opus!Re#larea arurilor se poate e ectua cu a utorul ecranului sau (panoului) de protectie sau cu a utorul aparatelor optice speciale (regloscoapelor). &eflectoarele argintii, cInd sunt Hn stare buna$ re lecta -5< din raze! ster#erea lor se ace numai radical$ dinspre bec spre mar#ine! 8aca luciul dispare$ se curata cu piele de caprioara naturala sau arti iciala$ ne olosita! &eflectoarele cromate se curata cu o cIrpa curata$ muiata Hn spirt sau benzina! &eflectoarele nic'elate se curata cu ne#ru de um dizolvat Hn alcool$ ara sa se apese tare! >entru sters se oloseste o cIrpa curata sau o piele de caprioara! Re lectorul$ daca este puternic o2idat$ se Hnlocuieste!

"ecurile de )(9 si =7 A =5 : putere au tensiune de Hncercare de )*$7 9 si curentul ma2im de *$7 A pentru aza lun#a si *$* A pentru aza scurta! La i2area Hn soclul se veri ica contactele$ sti turile$ bornele si arcurile care asi#ura contactul normal! 2.4 SCHEMA CONEXIUNILOR sI CIRCUITELOR ILUMINARE sI DE SEMNALIZARE LUMINOS INSTALAIEI ELECTRICE DE

Sc1ema de conectarea a lampilor$ a releului de semnalizare$ a Hnteruptoarelor si comutatoarelor din cadrul instalatiei electrice de iluminare si de semnalizare luminoasa a autoturismelor LA8A / )(55! Jn cadrul acestei instalatie se distin# urmatoarele circuite% Circuite de alimentare enerale. Degatura electrica ntre borna EFE a bateriei de acumulatoare ; si borna E;.E a alternatorului >, se realizeaza printr,un conductor de culoare marou. Da de la borna E;.E a alternatorului printr,un conductor de culoare maro se alimenteaza borna E;."*E a acumulatorului c$ei de contact G. Hot de la borna E;.E a alternatorului printr,o conducta de culoare roz se alimenteaza siguranta nr.* sau A a casetei de siguranta **. 2e la siguranta nr. * (fara sa se treaca prin ea) tot printr,un conductor roz se alimenteaza borna E;.E a acumulatorului c$eii de contact G. Aceste circuite, ct si bornele respective, poarta denumirea de circuite de curent permanent (si sunt simbolizate cum cifra E;.E), n sensul ca acestea sunt n permanenta n tensiune atta timp ct bateria este conectata la instalatia electrica.2e la borna EI'HE a comutatorului c$eii (iar c$eia se afla n pozitie de EaprindereE sau stationare ) prin doua conductoare de culoare neagra, se alimenteaza n parte, nteruptorul de lumini exterioare (borna J si comutatorul central de lumina *.).2e la borna E*>E a comutatorului c$eii de contact G (iar c$eia se afla n pozitia EaprindereE) printr,un conductor de culoare albastra cu dungi negre, se alimenteaza sigurantele nr. + si *. ale casetei de sigurante.

INSTALATIA FARURILOR
Iluminarea drumurilor pe timp de noapte sau in alte conditii de vizibilitate redusa se realizeaza cu ajutorul arurilor! "una unctionare a acestora constituie o conditie absolut necesara pentru a o eri automobilului si#uranta si securitate in circulatie!O cerinta inportanta a arurilor este aceea de a ilumina drumul in mod uni orm $ pe o lar#ime convenabila si o raza de vizibilitate cat mai mare$ in mod special la viteze mari!Urma petei luminoase pe sosea trebuie sa ie neta$ cu o distributie cat mai uni orma$ ara a produce orbirea celor are circula din sens opus!

CONSTRUCTIA SI CLASIFICAREA FARURILOR

Farurile automobilelor sunt ormate din sursa de iluminare primara sau becul$ elementul optic ormat din dulie$ re lector si dispersor si corpul sau carcasa arului cu rama!Sursele primare sunt constituite in #eneral din lampile cu incandescenta .becurile0 si numai in anumite cazuri se olosesc lampile .tuburile0 luorescente$ care necesita tensiuni alternative de valoare relativ mare!"ecurile auto sunt ormate sin doua ilamente incandescente .bilu20 aza scurta si aza lun#a$ cu electrozii suport incorporati in izolatorul de sticla% balonul care inc1ide sistemul incandescent si soclul cu lansa metalica! Filamentele reprezinta partea activa a becului$ utilizandu/se in acest sens materiale care rezista la temperaturi ma2ime ca% 3ol ramul .**45 #rade c0$tantaul .(655 #rade c0 si osmiu .(755 #rade c0! In prezent$ cel mai utilizat material la constructia ilamentelor este 3ol ramul! 8e dimensionarea ilamentului si de calitatea materialului utilizat depind caracteristicile unctionale ale becului privind% tensiunea de utilizare .in 90$ puterea .in :0 si lu2ul luminos .in lm0! In ceea ce priveste caracteristicile luminoase ale becurilor se constata ca la o crestere cu )5< a tensiunii de alimentare$ aceasta produce o crestere cu circa 75< a lu2ului luminos$ in sc1imb durata de unctionare a becului se reduce cu circa (4<! 8in punct de vedere a numarului de ilamente becurile auto pot i cu ilament simplu .normal0 sau cu ( ilamente .bilu20 ultimele date iind utilizate la aruri!8upa tensiunea de utilizare becurile se construiesc pentru ,$ )($si (= 9! 8e asemena ele se e2ecuta pentru di erite puteri$ cuprinse intre (7 si 77 :$ cele mai utilizate iind de =7?=5 :! Filamentul de =7 : se utilizeaza pentru aza lun#a iar ilamentul de =5 : pentru aza scurta de intalnire sau cod Filamentul * al azei lun#i se a la in ocarul elementului optic$ de aceea razele luminoase ale azei lun#i sunt concentrate intrun ascicul in#ust$ dirijat aproape paralel cu a2a re lectorului$ respectiv cu supra ata drumului$ si lumineaza puternic la distante mari de )55/(55 m! Filamentul ( al azei scurte este plasat in ata ocarului o#linzii si este prevazut la partea in erioara cu un ecran metalic special! Acesta are rolul de a dirija asciculul luminos spre partea superioara a o#linzii$ dupa care este proiectat in jos pana la o distanta de *5/75 m! 8aca se indreapta asciculul luminos al azei scurte spre un perete .ercan0$ atunci pata luminoasa va avea orma unei elipse cu jumatatea superioara taiata! Linia superioara de iluminare in partea stan#a a petei luminoase$ rece prin a2a orizontala a elipsei iar partea dreapta dupa o linie care pleaca in sus din centrul elipsei$ sub un un#1i de )7 #rade ata de a2a orizontala$ obtinandu/se ast el iluminarea asimetrica .de tip european0! O ast el de orma a asciculului luminos asi#ura o iluminare buna a drumului .in special a partii drepte0 si micsoreaza posibilitatea de orbire a so erilor care circula din sens opus! La unele aruri$ in elementul optic$ in ata becului se monteaza ecranul! El retine razele centrale paralele$ emise de ilamentul becului si asi#ura delimitarea mai accentuata a #ranitei .intre zona luminoasa si cea intunecata0 superioare a asciculului luminos al azei scurte$ ceea ce asi#ura e ectuarea mai precisa a re#lajelor la aruri! In a ara de iluminatul asimetric de tip european se oloseste si sistemul de iluminat cu ascicul concentrat$ de tip american! La acesta asciculul azei scurte este de aceeasi

intensitate luminoasa cu cel al azel lun#i$ este concenra si dirijat in jos$ iar la sc1imbarea azelor intensitatea luminoasa nu se sc1imba! 8e asemenea azele lun#i ale celor ( aruri lumineaza soseaua incrucisat ia la sc1imbarea azelor$ numai arul din dreapta trece pe aza scurta$ arul din stan#a ramanand pe aza lun#a luminand la distanta partea dreapta a drumului ara sa produca orbirea! "alonul becului in orma de bulb .cireasa0 inc1ide ermetic ilamentul becului! "alonul din sticla inc1ide un spatiu in care s/a acut vid$ dupa care se introduc anumite #aze rare iate$ ce au drept scop ridicarea tensiunii e ective de lucru$ cresterea puterii si e icacitatii luminoase$ respectiv randamentul luminos! In a ara de randamentul ridicat lampile cu iod au o stralucire si o durata dubla in raport c cele obisnuite$ un volum mai mic si o centrare mai buna in elementul optic! 8e asemenea pentru a ace ata temperaturilor ridicate$ sticla balonului a ost inlocuita cu cuart transparent! Soclurile becurilor sunt elemente de le#atura care asi#ura montajul becului$ centrarea ata de elementul optic$ cat si conectarea la retea a ilamentelor prin intermediul bornelor$ balonul este ri#idizat de soclul prin intermediul unui lac special! I n #eneral toate soclurile becurilor auto$ cu e2ceptia celor tubulare .so it0 sunt cu i2are in sistem baioneta! 8in punct de vedere al dispunerii er#ourilor .bornelor0 pe soclul baioneta$ e2ista urmatoarele constructii% tipul rancez K cu trei er#ouri asimetrice$ tipul bosc1 K cu trei er#ouri simetrice de marimi di etite$ tipul american K cu trei er#ouri simetrice acestea iind marcate cu indicatia LsusM sau LjosM pentru a nu i inversate la montare! 8oua er#ouri sunt pentru alimentarea ilamentelor azei

lun#i$ respectiv azei scurte iar al treilea comun pentru masa! 8in punct de vedere al modului de #1idare si i2are a soclului in dulie sau in elementul optic$ soclurile sunt de doua eluri%cilindrice cu #1idaj pe supra ata laterala cilindrice cu #1idaj pe ata rontala .cu lansa0! In primul caz contactul plotului central al soclului se realizeaza prin intermediul unui contact cu arc din dulie! In cel de al doilea caz contactul cu lan#1eta se realizeaza prin intermediul mu ei cu prize prevazute cu ise speciale A&>!Racordarea mu ei .placii sau stec1erului0 cu borne$ in instalatia electrica a arurilor se realizeaza prin intermediul a trei conductoare! Ast el$ de e2emplu la autoturismele LA8A conductorul .de culoare verde0 alimenteaza ilamentul azei lun#i$ iar conductorul de culoare #ri alimenteaza ilamentul azei scurte$ iar conductorul ner#u se racordeaza la surubul de i2are a corpului arului$ respectiv la masa autoturismului!>rotejarea conductoarelor la trecerea in carcasa se realizeaza prin intermediul unor mansoane din cauciuc sau masa plastica! Flansa de i2are metalica se e2ecuta in trapete! Trapeta lansei cu diametrul mare serveste pentru i2area becului in re lectoarele arurilor cu diametru mai mari .e2emplu % arurile tip F@/)=5 ale autoturismelor LA8A/)(550$ iar treapta cu diametrul mai mic serveste pentru montarea becului in re lectoarele arurilor cu diametre mai mici$ de e2emplu % arurile tip F@/)=7 si tip F@/)=, ale autoturismelor LA8A/ )755! Flansele sunt prevazute cu iesindurile care intra in de#ajarile corespunzatoare din corpul re lectorului! 8e aceea becul se monteaza in elementul optic intr/o pozitie strict determinata$ apt ce nu necesita re#larea pozitiei becului$ respectiv a ilamentelor in raport cu ocarul re lectorului! In e2terior al partea posterioara a re lectorului$ becul este prevazut cu o #arnitura inelara de etansare$ din material plastic impotriva patrunderii pra ului si umezielii! Elementul blocului optic K nedemontabil K se compune din o#linda re lectoare si #eamul dispersor i2at etans de o#linda!O#linda re lectoare con ectionata din tabla de otel prin ambutisare$ are orma unui parabolid de rotatie si are rolul de a mari intensitatea si de a concentra asciculul de raze luminoase$ proiectandu/le in lun#ul a2ei sale$ in situatia cand ilamentul becului se a la in ocarul sau! >entru realizarea o#linzii supra ata in erioara a re lectorului este acoperita cu lac$ dupa care se depune un strat subtire de o2izi de aluminiu$ prin procedeul de sublimare .metalizare0 a aluminiului in vid .aluminizare0! In a ara de aluminiu care are o utilizare lar#a$ datorita avantajelor pe care le prezinta din puct de vedere economic$ se mai utilizeaza materiale albe$ cu coe icient mare de re le2ie si anume % ar#int su lat sau depus pe sul ura de ar#int$ nic1el sau crom depus prin metode electrolitice! In ata re lectorului$ si montat etans de acesta$ se a la si #eamul dispersor! Supra ata e2teriara a dispersorului este neteda$ iar cea interioara este preazuta cu un sistem combinat de lentile prismatice$ cilindrice$ etc!$ care au rolul de a produce re le2ia si re ractia necesara$ respectiv de a uni ormiza si imprastia asciculul de raze re lectate$ in orma si intensitatea cea mai buna pentru iluminat!

8ispersarea asciculului de raze luminoase are loc mai mult in plan orizontal$ decat in plan vertical$ apt care imbunatateste sbstantial iluminarea drumului si in special$ a mar#inilor acestuia$ unde se a la de re#ula majoritatea obstacolelor care prezinta un pericol potential pentru si#uranta circulatiei pe timp de noapte!8e aceea$ in situatita cand se indreapta aciculul de raze luminoase a azei lun#i pe un perete$ pata luminoasa va avea orma unei elipse! O ast el de dispersare a luminii asi#ura iluminare optima a drumului in ata automobilului$ inlatura contrastele$ umbrele$ petele prea luminoase sau intunecate$ cat si eliminarea jocurilor de umbre si pete luminoase care apar in timpul mersului$ obosesc oc1iul acand conducerea #rea sau c1iar imposibila! 8e asemenea$ dispersorul asi#ura iluminarea obtima a drumului in imediata apropiere automobilului$ apt care contribuie la usurarea conducerii! 8e aceea$ atat constructia arurilor cat si caracteristicile lor mecanice$ electrice$ otometrice$ etc trebuie sa corespunda normelor internationale inclusiv prescriptiilor elaborate de C!E!E!/O!N!U! Corpul este con ectionat din tabla vopsita$ la care prin intermediul arcurilor si a doau suruburi se i2eaza rama interioara! In aceasta rama sunt practicate trei de#ajari in care patrund clemele de i2are a elementului optic! 8e#ajarile in rama si respectiv clemele elementului optic sunt dispuse asimetric ata de a2a arurilor! 8e aceea elementul optic poate i montat in rama numai intr/o sin#ura pozitie determinata!Elementul optic se sprijina de rama interioara prin intermedul ramei e2terioare$ din otel cromat care$ la randul ei$ se i2eaza de rama interioara prin trei suruburi! Suruburile servesc atat pentru i2area ramei interioare cat si pentru re#larea directiei asciculului luminos al arului! Ast el la insurubarea sau dessurubarea surubului el apropie sau departeaza de corpul arului partea superioara a ramei si lipit de acestea$ elementul optic se roteste ata de a2a orizontala! >rin insurubarea sau dessurubarea surubului$elementul optic se roteste ata de a2a verticala! Surubul se insurubeaza in piulitele din material plastic autoblocabile! >lacutele de sustinere a piulitelor sunt i2ate de corpul arurilor! Farurile trebuie instalate la inaltime ma2ima ata de sol de )$)5 m$ iar cea minima de 5$=7 m' departarea ma2ima de la mar#inea caroseriei trebuie sa ie de 5$=5 m sau sub 5$*5 m cand lampile de semnalizare sunt montate la un loc cu arurile' departarea intre aruri trebuie

sa ie mai mare de 5$,5 m! Culoarea luminii trebuie sa ie identica la amble aruri alba sau #albena! Spre deosebire de arurile europene descrise mai sus la cele americane elementul optic ormat din bec$ re lector si dispersor constituie un tot unitar nedemontabil$ cunoscut sub denumirea sealed/beam sau bec/ ar! La aceste aruri$ #rupul ilament bilu2 este introdus direct in spatiul inc1is ermetic de re lector si dispersor$ in care s/a acut vid ori sau introdus inerte! Se olosesc in acest sens doau tipuri constructive % sistemul :estin# Couse si sistemul @uide! Sistemul :estin# Couse este prevazut cu un re lector din sticla care impreuna cu ilamentele sudate de acesta$ ca la un bec obisnuit si dispersorul ormeaza un tot unitar$ in cazul spar#erii dispersorului ilamentele se ard imediat$ scotand din serviciu intre# arul! Sistemul @uide are un re lector din metal$ insa cele doua ilamente sunt protejate de un balon din sticla! In cazut spar#erii dispersorului iluminatul continua sa e2iste! Cand unul din ilamente se arde intre# arul trebuie inlocuit! Avantajele acestor sisteme costau in aptul ca nu necesita lucrari de intretinere$ re lectorul este erit de actiunea a#entilor e2teriori care produc o2idarea$ iar ilamentul este mentinut intr/o pozitie corecta in raport cu re lectorul$ apt care asi#ura iluminatul ma2im!>unctul de vedere al ormai corpului$ locului de montare si numarul acestora se poate ace urmatoarea clasi icare a arurilor% Farurile aparente% aceste aruri au in mod obli#atoriu carcasa sunt de sine statatoare si au o orma #eometrica bine determinata! S/au utilizat la autove1iculele de tip mai vec1i$ iar in prezent se utilizeaza la tractoare$ motociclete$ etc! Farurile in#ropate pot i cu sau ara carcasa! Ele se incorporeaza estetic si aerodinamic in partea rontala a caroseriei! Ele reprezinta tipul constructiv cel mai utilizat in prezent! Faruri duble .8ual Sistem0 sunt de tip in#ropat si se aplica la autoturismele FIAT )*55$ )755$ )(=$ &OSN9ICI =56$ =)($ LA8A )755 Farurile e2terioare se deosebesc de cele interioare prin sistemul de prisme ale dispersoarelor$ arurile interioare nu sunt prevazute pe ecran iar de#ajarile pentru montarea elementului optic au coordonate di erite ast el ca elementul optic al arurilor interioare sa nu poata i montate la arurile e2terioare! 8e asemenea arurile din dreapta nu sunt intersc1imbabile cu cele din stan#a! Faruri dreptun#1iulare% la acestea re lectorul nu mai este un paraboloid de revolutie ca la arurile descrise mai sus! El este ormat din supra ete parabolice racordate! In a ara de orma estetica mai adecvata mastilor masinilor moderne$ ele realizeaza o distributie mai buna a acicului luminos pretandu/se mai bine la iluminatul asimetric!

Actionarea electrica a geamurilor

Mecanismul de ridicare a geamurilor vedere din fata:

6n motoras de geam electric este conectat, de obicei, cum am desenat mai )os, adica in repaus motorasul are ambele fire de alimentare la masa, deci EstaE.

Da apasarea butonului pentru ridicarea geamului motorasul este alimentat cu plus si sensul curentului prin el este de la stanga la dreapta (in exemplul meu)

..daca se apasa butonul de coborare, prin motor sensul curentului este invers.

3c$ema EmodululuiE este urmatoarea!

iar modul de conectare practic!

simulat in Crocodile !ec"nolo # sc$ema arata asa!

Acest modul va primi de la alarma ori un impuls negativ ori unul pozitiv.. in functie de alarma 3! Kezistenta ec$ivalenta a grupului de rezistente puse in paralel (K*..K>) este dimensionata pentru un curent prin circuitul motorului la EblocareE de *.A...

Construind modulul pe "submodule" (partea de detectie a supracurentului/partea de temporizare) , am observat ca, la blocare, in colectorul T1 apare saltul de tensiune de la zero la +Ua, aceasta explicand inversarea de catre mine a acelei diode, care in schema originala bloca "resetarea" temporizatorului am ma!orat valoarea C1 la ""# u$, pentru o temporizare de cca% & secunde (apreciat ca timp maxim pentru o cursa completa a geamului)%

Reglarea electrica a oglinzilor

Reglarea initiala a oglinzilor laterale se facea manual prin modificarea pozitiei carcasei oglinzii,aceasta fiind montata printr-o articulatie sferica fata de usa autovehiculului. Modelele anterioare permiteau reglarea oglinzilor in raport cu carcasa acestora printrun sistem de parghii,cu o miscare greoaie,ce duceam pana pe fata interioara a usilor,de unde soferul putea adapta nevoilor sale,unghiurile de inclinare ale oglinzilor. S-a ajuns la modelele moderne,unde reglarea oglinzilor se face in mod electric,prin montarea acestora pe un suport 2 ce are trei articulatii sferice cu carcasa oglinzii. punctul de sprijin 5 eate punctul fata de care oglinda se va inclina pe directia sus-jos sau stanga-dreapta. Principiul este relativ asemanator celui de reglare a farurilor,dar la un nivel de comple itate mai redus.Motorul electric !" are conectat la ar#orele de iesire doua roti dintate melcate,fiecare aflate in angrenare cu pinioanele ce actioneaza tijele de reglare ale oglinzii. Rotile melcate 2$a si 2$# nu se afla simultan in angrenare cu ar#orele de iesire al motorului electric.%cestea sunt cuplate alternativ de catre levierul !& prin intermediul parghiei !'. (glinzile electrice tre#uiesc concepute de asa natura incat sa reziste tuturor conditiilor meteorologice ,sa fie impermea#ile,#ine izolate si sa permita angrenajelor interioare si motorului electric conditii optime de e ploatare.