Cercetare de marketing privind segmentarea pietei auto din Romania

Introducere Att pe plan mondial, ct i n Romnia piata construciei de automobile este apreciat ca avnd un dinamism uimitor. Romania a fost una dintre primele ece ri din lume care a introdus automobilul n circulatie, de la inceputurile construciei acestuia. !nca din anul "#$%, n &ucureti au circulat dou automobile cu aburi . 'ac la inceputul primului ra boi mondial, parcul de autoturisme din Romania depaea cifra de ".((( de e)emplare, n timpul ra boiului, dintre aceste autove*icule, mai mult de dou treimi fusesera distruse. 'upa inc*eierea pcii, parcul a crescut mai ales datorita activitii repre entanilor din ara noastr a u inelor strine constructoare de automobile+ ,ord, C*evrolet, Renault, ,iat, -eneral .otors. In perioada "$/01"$/$, numrul de autoturisme a marcat o uoara cretere, cuprins ntre %((1 ".%(( de bucati anual, parcul atingnd la finele anului "$/$ cifra de 2%.#30 automobile, peste 3/,%4 din total fiind de proveniena americana. In anul "$0%, populaia dispunea de $.2"0 autoturisme, toate din import, mrcile .osk5ic*, 6olga, 7koda, 8ars a5a, 8artburg, 9rabant, ,iat, Renault. :ipsa valutei necesare importului de piese a dus la orientarea spre producerea unui autoturism romanesc, astfel, la 2( august "$0#, avnd loc inagurarea ; inei din Colibasi si demararea produciei de serie a primelor autoturisme 'acia ""((. Avea sa fie inceputul constructiei industriei auto din Romnia, industrie pe ba a creia s1a creat i s1a de voltat producia de autoturisme in Romania. <e o piata mondial din ce n ce mai saturat, studiile efectuate au demonstrat un fapt inedit + faptul ca 2(4 din populaia -lobului cumpr #(4 din producia de automobile. Creterea e)traordinar a vn arilor de autove*icule se datorea , bineineles, ntr1o foarte mare parte 1 autoturismelor. ;n alt aspect important este acela c, dup o lung perioada de timp, ritmul de cretere al vn rilor de autoturisme din producia naional a fost mai mare dect cel al autoturismelor din import.

". 7egmentarea pietei auto din Romania

7egmentarea pieei este principala aplicaie practic a teoriei comportamentului consumatorului i const n identificarea i separareapieei n pri, astfel nct ntreprinderea s utili e e diferite strategii de marketing adaptate fiecrui segment n parte. In cele ce urmea a am sa incerc sa reali e o segmentare a pietei auto din Romania, folosind cateva criterii +

7egmentarea functie de tara de provenienta a autove*icului

In functie de acest criteriu se disting+ 1 1 autove*icule produse in Romania = productie indigena> autove*icule importate

In cele ce urmea a vor fi anali ate ultimele evolutii ce compun consumul aparent de autove*icule din Romania. <roducia auto naional care in momentul de fata este susinut aproape e)clusiv de 'acia, s1a prbuit cu 024 n ianuarie 2(($, la $.?#2 uniti, n timp ce e)porturile au sc ut cu /(,34, la #.$?/ autove*icule, potrivit datelor Asociaiei <roductorilor i Importatorilor de Automobile =A<IA>. !n prima lun a anului trecut au fost produse i asamblate n Romnia 2?.$23 uniti, e)porturile totali nd "2.#$3 autove*icule. Autoturismele au repre entat peste $(4 =#.33% uniti> din producia naional aferent primei luni a acestui an. @umrul de uniti fabricate a sc ut ns cu 0/,#4. !n ianuarie au mai fost produse 3(3 ve*icule comerciale =A0,/4>, dar niciun autobu , la fel ca n ianuarie 2((#.

B)porturile au fost dominate de autoturisme, care au cumulat peste $(4 =#.2?2 uniti> din total, dar numrul de uniti livrate peste *otare s1a redus cu /%,#4. 7ingura categorie care a nregistrat cretere la e)port a fost cea a ve*iculelor comerciale, care a avansat de peste "/ ori, ns pe volume mai sc ute, de la %2 de uniti n ianuarie 2((# la 3(" e)emplare n prima lun a acestui an. Creterea acestui segment are drept cau nceperea comerciali rii de ve*icule comerciale uoare marca 'acia pe mai multe piee europene = ,ranta, -ermania>. Importurile totale =automobile, autove*icule comerciale i autobu e > au nregistrat o scdere de 0",#4, de la "0.?2$ uniti n prima lun a anului trecut la 0.23? e)emplare. Cel mai important segment de import, autoturismele, au inregistrat o scadere cu %#,$4, de la "/.2#/ uniti la %.?0% e)emplare. 6n rile totale de autove*icule noi =automobile, ve*icule comerciale i autobu e> din Romnia au c ut cu 0%4 n prima lun a anului, comparativ cu aceeai perioad din 2((#, la #."#3 uniti. C alta cifra importanta ce merita retinuta, este scaderea cu /$,%4 a van arilor pe piata auto*tona inregistrata de catre autoturismele produse in Romania, la finele lunii octombrie 2((#. In cifre consolidate, in cele"( luni ale anului 2((#, piata auto a inregistrat un volum general de 2$2.2/$ unitati =12,/4> din care 2?/.?3% autoturisme, ??.#0( =A"0,"4> autove*icule comerciale si /.$(? autobu e =A0/,04>. <roducia naional de autove*icule a inregistrat si ea o scadere de %,#4 fata de luna similara a anului 2((3 =2$.%0# unitatiD2((# fata de /".?(2 unitatiD2((3>, c*iar daca pe ansamblul celor "( luni e o crestere de A"?,"4 =220.//2 unitati fata de "$#.23# unitati>. Cresterea este data de un avans al productiei de autoturisme cu "",/4, la care se adauga dublarea productiei de ve*icule comerciale =A$?,/4>, pana la un volum de "/."33 unitati, acestea regasindu1se preponderent la e)port. Cresterea productiei a avut sustinere in conditiile mentinerii cererii la e)port, acesta inregistrand la "( luni ale anului 2((# un plus de %(,"4 ="%".#%% unitati>. 9rebuie mentionat faptul ca 034 din cele "%".#%% unitati din productia nationala au plecat la e)port, $$4 dintre acestea fiind autoturisme 'acia. Bste totusi de remarcat semnalul dat de scaderea volumului cu "?4 fata de luna anterioara, ceea ce in conditiile actuale ale restrangerii pietei e)terne, era de asteptat.

Importul de autove*icule a inregistrat o scadere de 2?,$4 fata de aceasi luna din 2((3, dar, o crestere generala la "( luni in 2((# de ?,"4 =fata de %2,34 cat se inregistra anul trecut>. Aceasta crestere a fost sustinuta in special de segmentul autove*iculelor comerciale usoare care, a inregistrat o crestere de "(,$4. 7i aici trebuie insa facuta mentiunea ca fata de luna precedenta s1a inregistrat o scadere cu "?4 a importului de ve*icule comerciale, care la $ luni se bucura de o crestere de 2",04. :a autoturisme in sc*imb, cresterea a fost mult mai redusa, de numai ",$4, dar cu o scadere de $,34 fata de luna trecuta, sau una si mai importanta, de 2%,04 fata de octombrie 2((3. 'atele de mai sus ne arata ca actuala cri a financiara incepe sa afecte e puternic principalul motor de crestere economica+ industria auto. In conditiile in care datele de van ari reflecta comen i de acum cateva luni =este deci de asteptat ca situatia sa se deteriore e in continuare> industria are nevoie de o politica sectoriala de descuraEare a intrarilor de autove*icule vec*i si poluante, dublata de derularea unui program de innoire a parcului auto =Fprima de casareF>. 7i asta pentru ca orice produs fabricat in Romania generea a, locuri de munca =in pre ent, in sectorul auto activea a cca. 2((.((( de angaEati D cca. %4 din forta de munca angaEata in economie>, venituri bugetare =$,%4 din <I&> si flu)uri financiare benefice de la productie la comerciali are, cu ramificatii catre sistemul bancar sau alte sectoare precum cel de asigurari sau leasing =alte locuri de munca A contributii la buget> :egat de recenta masura de suspendare a ta)ei auto pentru autoturismele noi aceasta este binevenita in actualul conte)t economic dar si al pietei auto, aflata in declin. 7ituatia pietei auto in 2((#, comparativ cu anul 2((3 se pre inta astfel

7egmentarea functie de marca

Aceasta segmentare este mai mult subiectiva fiind influentata de preferinta potentialului cumparator de autove*icul pentru o anumita marca sau alta. <e ansamblul pietei, 'acia, cu cele 30./$$ unitati vandute =204 cota de piata> este lider pe piata, fiind urmata de 7koda 1 2".%?" unitati =cota de piata 3,?4>, 6olks5agen 1 2(.$(2 unitati =cota de piata de 3,24>, ,ord 1 2(.0#( unitati =3," cota de piata> si Renault cu2(.(2$ unitati =0,$4 cota de piata>, aceste patru marci totali and impreuna peste %?4 din piata auto din Romania. In anul 2((# in topul primelor / marci de import vandute in Romania se aflau 7koda, 6olks5agen si Renault.In anul precedent prima po itie era ocupata de Renault, urmat de 6olks5agen si 7koda.Aceste / marci par a ramane in topul primelor / marci de masini din import vandute si in anul 2(($.

7egmentarea functie de vec*imea autove*icului

In functie de acest criteriu distingem + 1 1 masini first *and = noi, prima dotare> masini second *and = rulate, a doua dotare >

7ituatia dificila cu care se confrunta piata auto din Buropa isi arata tot mai pregnant gravitatea si in Romania. Astfel, daca la nivelul celor 23 state membre ale ;niunii Buropene, inmatricularile de autoturisme noi din luna octombrie 2((# au fost cu peste "%4 sub volumele din octombrie 2((3 =cu o scadere la "( luni de %,?4>, in Romania inregistram in aceasta luna un volum cu cca. /(4 mai mic decat cel din 2((3 =cca. 2(.((( unitati fata de 2$.(((> si cu o scadere de %,34 la nivelul celor "( luni.

'aca anali am graficul de mai sus putem remarca o noutate+ anul 2((# este primul an in ultimii $ ani in care numarul masinilor noi aEunge sa depaseasca numarul autoturismelor second1*and. In paralel cu piaa autove*iculelor noi, piaa autove*iculelor rulate din import a cunoscut o cretere accentuat in perioada 2(((12((3. 'e remarcat faptul c dificultile tot mai mari legate de circulaia cu automobilul =n special aglomeraia provocat de reeaua de drumuri insuficient de voltat>, precum i creterea in cascada a preului combustibilului, nu i1au descuraEat pe cumprtorie de autove*icule romani.

6olks5agen ramane marca de masina cea mai cautata de romani in domeniul autove*iculelor second *and. Anul trecut s1au inregistrat nu mai putin de 32.((( de importuri si $?.((( de sc*imbari de proprietar pentru marcile 6olks5agen, Cpel si ,ord, pe o piata de second de aproape "2?.((( de masini .<entru marca 6olks5agen s1au inregistrandu1se //.?(( de importuri si aproape ?".((( de reinmatriculari. :a sfarsitul anului trecut erau inmatriculate in Romania ?,% milioane de masini, cu aproape ?((.((( mai mult fata de anul anterior. Romania are de cativa ani, o piata a automobilelor second *and aproape constanta de aproape %(( de milioane de euro pe luna, o Eumatate din masinile tran actionate fiind de import, fenomen ce afectea a si asa enormul deficit al balantei comerciale a tarii. Raportat, insa, la numarul de locuitori, Romania este, dupa cum era de asteptat, inca in urma tarilor de voltate din ;niunea Buropeana in ceea ce priveste ac*i itia de automobile, c*iar si a celor second *and.

7egmentare pe clase

<rivita sub acest criteriu, al clasei, piata auto este la prima vedere usor de segmentat. In aceasta varianta a segmentarii pe clase se pot diferentia + clasa A masini foarte mici, clasa & masini mici, clasa C,', B, ,, sport, monovolum, 7;6. Aceasta este varianta practicata de maEoritatea tarilor occidentale. <entru a fi utila departamentului de marketing, segmentarea trebuie sa ii indice, corect toti concurentii fiecarui model vandut, asa cum sunt ei perceputi de catre clienti.

'in punctul de vedere al clasei preferata romanilor este clasa C cu %34 din van ari, urmata de clasa & cu 2/ 4 din piata.

7egmentare functie de pret

Indiferent de clasificarile utili ate de firmele din domeniu, maEoritatea consumatorilor romani percepe tot ceea ce inseamna masini cu un pret sub 3(((1#((( de euro ca pe un segment aparte, de sine statator. Aici criteriul de segmentare nu mai poate fi altul decat accesibilitatea. Cumparatorii masinilor ieftine impart piata in autoturisme care le sunt accesibile, oricare ar fi acelea si autoturisme pe care nu si le pot permite. 'e la 31#((( de euro, scade proportia celor pentru care contea a in primul rand pretul. <e masura ce preturile urca, devin intr1adevar valabile segmentarile pe clase. Camenii pleaca in alegerea unei masini, in primul rand de la beneficiile pe care le doresc de la aceasta. @u mai este luat in considerare pretul, pur si simplu, ci un alt indicator, costul beneficiilor oferite =price for value>. In ca ul masinilor al caror pret depaseste /(1?(.((( de euro se acorda o importanta foarte mare imaginii si prestigiului marcii, statutului pe care aceasta il ofera, performantelor sportive etc, criteriul pret fiind pe ultimul loc. 'aca anali am preferintele cumparatorilor in functie de luna in care si1au ac*i itionat observam ca e)ista o tendinta de crestere a vana ilor in lunile martie, mai si iulie si o tendinta de scadere in lunile aprilie si august.Aceste tendinte s1au determinat pe ba a urmatorului grafic oferit de A<IA. :una din an in care se inregistrea a cele mai dese scaderi ale van arilor este luna august..ulti specialisti leaga acest fenomen de faptul ca in Romania luna august este prin traditie luna concediilor, cand oamenii nu mai au intentia de a face alte cumparaturi de anvergura care sa le afecte e economiile.

9ot din acest grafic remarcam o usoara tendinta de stabili are a van arilor in cursul lunilor din ultimul trimestru al anului.

7egmentarea dupa tipul de combustibil

'upa acest criteriu putem diferentia+ 1 1 alimentare pe ben ina alimentare 'iesel

1 1 1

alimentare -<: alimentare electrica *ibrid

Avand in vedere ca diferenta dintre pretul motorinei si cel al ben inei este aproape nesemnificativ si ca posesorul unui autove*icul din Romania este sensibil atunci cand vine vorba de pretul combustibilului si de consum nu e)ista diferente notabile intre cele doua segmente, asa cum ilustrea a si graficul de mai Eos.

7egmentare functie de vite a pe autostrada

'in cele peste cinci eci de marci de autove*icule se gasesc pe piata romaneasca, se remarca faptul ca toate aceste marci se lupta pentru o piata ce nu depaseste "%( 1 "0( kilometri de autostrada.Aceatsa tendinta de oprire a pietei la aceste limite de vite a este insa Eustificata de proasta stare a infrastructurii rutiere sin Romania.@ici un client nu ar plati mii de euro pentru oun bolid de vite a pentru ca nu ar avea unde sa ii incerce puterea.

7egmentarea functie de modalitatea de plata

In functie de acest criteriu se disting+

masini platite integral la cumparare cas* sau prin virament bancar

1 masini platite cu un avans urmand ca diferenta sa fie platita prin alte modalitati = credit bancar, leasing> 1 1 masini inc*iriate masini cumparate in sistem Rabla

In conditiile actualei cri e economice cea mai preferata forma de plata este cea oferite de sistemul Rabla.'eEa 'acia a epui at cota iar celelalte marci nu au reusit sa aEunga nici macar la Eumatate din cota in cadrul sistemului.

9endintele pietei auto din Romania

Am considerat necesar sa anali e tendintele pietei auto in urmatoarele momente + 1 primele 3 luni ale anului 2((# inainte declansarii cri ei de pe piata auto din Romania 1 la inceputul anului 2(($ 1 la nivelul lunii mai 2(($ Am ales aceste intervale pentru a putea evalua impactul cri ei asupra pietei auto din Romania. A> <iata auto dupa primele 3 luni ale anului 2((# <iata autove*iculelor noi a inregistrat o crestere generala de 2,/4 in primele sapte luni ale acestui an 2((# =2"(.3?$ unitati fata de 2(0.(#$ unitati in aceeasi perioada din 2((3>, mult sub ritmul de crestere inregistrat anul trecut =2/,/4>, potrivit statisticilor Asociatiei <roducatorilor si Importatorilor de Automobile =A<IA>. 7egmentul autoturismele au inregistrat o scadere de ",#4, respectiv "3?.?#( unitati fata de "33.0#%, cat se inregistrau in primele luni ale lui 2((3. 9otusi, scaderea inregistrata de autotursime este, ca si pana acum, compensata de cresterea van arilor de ve*icule comerciale =2%,/4> respectiv //.3/0 unitati fata de 20.$/( unitati in 2((3. <rincipala contributie la aceste re ultate revine ve*iculelor comerciale usoare care au inregistrat o crestere de 2$,/4 =2?.?(% unitati>. <e de alta parte, productia nationala de autove*icule a inregistrat o crestere generala de "2,24, cifra in cadrul careia se distinge cresterea cu $,#4 a autoturismelor si cresterea de 0#,34 inregistrata de catre autove*iculele comerciale usoare, ambele in e)clusivitate

datorita marcii 'acia. 'in cele "0"."$/ unitati produse pana acum, 0(4 au fost destinate e)portului, in crestere cu /$4 =$0.%32 unitati> fata de aceeasi perioada a anului trecut. Importul de autove*icule a inregistrat o crestere de "2.34 =fata de %%4 cresterea de anul trecut>. Aceasta crestere a fost sustinuta in special de segmentul autove*iculelor comerciale care a inregistrat o crestere de 2",/4, in timp ce la autoturisme, cresterea a fost mai redusa, de numai "(,"4. In primele sapte luni ale anului 2((#, 'acia ramane liderul pietei, cu %?.0/2 unitati vandute, fiind urmata de catre Renault ="%.##" unitati>, 7koda ="%./0" unitati>, ,ord ="?.%%% unitati> si 6olks5agen ="?.?/0 unitati>. In privinta autoturismelor, topul se sc*imba, 'acia fiind urmata de catre 7koda ="%.23">, Renault ="2.$$?>, 6olks5agen ="2.2(2> si ,ord =""./0$>. In conclu ie, cresterea pietei auto in luna iulie a fost salvata de van arile de autove*icule comerciale, acestea inregistrand o crestere de 2%,/4 corespun atoare unui volum de //.3/0 unitati. In cadrul acestei cresteri medii, ve*iculele comerciale usoare au inregistrat o crestere de 2$,/4, camioanele intre /,%t si 0t au avut o crestere de "2$./4, in timp ce camioanele cu masa cuprinsa intre 0t si "#t, au inregistrat van ari in crestere cu "%,/4. In ceea ce priveste segmentarea pe marci, cele mai mari cresteri continua sa le inregistre e in special autoturismele noneuropene, topul fiind condus de .a da =?/04>, urmata de Gia =/0$4>, 'odge ="#24>, .aserati ="%%4>, Haguar ="?"4>, Cadillac ="/(4>, 7ubaru ="(0 4>, .itsubis*i =3?4>, Ionda =324> si 7mart =034>. Cele mai importante scaderi inregistrate in primele sapte luni ale anului 2((# sunt cele ale marcilor -eelJ =13/4>, -reat 8all =1?(4>, 'ae5oo =1/$4>, 7sangKong =1/?4>, C*rJsler =1 /24>, Citroen =12%4>, Renault =12?4>, :ada =122,4>, Alfa Romeo =1"$4> si 'acia =1"34>. <onderea autoturismelor dotate cu motoare diesel a sca ut constant de la inceputul anului 2((#, aEungand ca dupa sapte luni sa fie de /#,#4 =?2,$4 pentru cele din import> fata de ?/,34 =respectiv ?#,/4 la import> cat se inregistra la sfarsitul lui 2((3. 9rebuie remarcat insa faptul ca sunt marci la care van arile de autoturisme ec*ipate cu motoare diesel depasesc %(4 =.ercedes, 7koda si 68>. <rincipala cau a a acestei evolutii au fost cresterea pretului combustibilului pe ansamblu, in special pentru motorinea, in comparatie cu pretul ben inei. Bste insa posibil ca in viitor, ac*i itia de autoturisme cu motor diesel sa sa inregistre e o anumita revigorare daca se ia in considerare politica ;niunii Buropene =;B> privind limitarea emisiei de CC2, politica ce se regaseste de altfel si in formula ta)ei pe poluare din Romania si prin care se stimulea a ac*i itia de autove*icule cu emisii de CC2 cat mai mici, emisia specifica de CC2 a motoarelor 'iesel fiind mai redusa decat cea a motoarelor pe ben ina. 'upa primele sapte luni ale acestui an, piata auto generala din Romania se afla intr1o crestere usoara, dar cu scaderi pe segmentul autoturismelor, principalele cau e fiind reducerea volumelor produse de 'ae5oo, noile valori ale ta)ei pe poluare si anuntatele restrictii de creditare.

Aceste influente se vor manifesta si in perioada urmatoare. Astfel, evolutia pietei auto in 2((#, isi va continua cresterea usoara pe ansamblu, insa cu o reducere pe segmentul autoturismelor.

&> <iata auto la finele anului 2((# 6an arile de autoturisme, atat cele de productie auto*tona cat si cele din import, au totali at anul trecut 23(.$$% unitati, in scadere cu "?,"4 fata de anul 2((3. In ceea ce priveste segmentul autoturismelor, cu cele 23(.$$% unitati, acesta a inregistrat la sfarsitul lui 2((# o depreciere de "?,"4, cu o scadere semnificativa de %/4 in luna decembrie 2((# fata de decembrie 2((3F. 7egmentate in functie de marca, cele mai vandute automobile in 2((# au fost 'acia, cu #?.3($ unitati vandute si o cota de piata de 20,"4, urmate de 6olks5agen cu 2/.##3 unitati =cota de piata de 3,?4>, 7koda, 2/."#$ unitati =cota de piata 3,24>, ,ord cu 22."/$ unitati =0,#4 cota de piata> si Renault cu 22.(3/ unitati =0,#4 cota de piata>. Intr1un clasament al celor mai importante evolutii, cresteri inca importante se pot observa la marci precum .a da ="$(4>, Cadillac ="3"4>, GIA ="%04>, 7u uki =$#4>, .aserati =#04>, Haguar =#?4>, 7ubaru =0"4>, :ancia =%/4>, .ini =/34> si 7mart =/(4>. Cele mai importante scaderi raportate la "2 luni ale anului 2((# sunt inregistrate de catre 'ae5oo =1%#4>, 7sangKong =1%"4>, C*rJsler =1?/4>, Alfa Romeo =1/%4>, Renault =1/?4>, Citroen =12#4>, C*evrolet =1234> si <eugeot =1234>. :a finele anului 2((#, piata auto a inregistrat o scadere la un nivel care nu a mai fost atins din "$$$, in conte)tul cri ei financiare globale, astfel ca inmatricularile de masini noi din primele "" luni ale 2((# au sca ut cu %/4 fata de aceiasi perioada din 2((3. <rincipalele cau e ale scaderilor din ultima perioada au fost determinate atat de cri a financiara globala care se resimte intr1o anumita masura si in Romania, in special in ceea ce priveste restrangerea creditului, dar mai ales intrarilor masive de ve*icule u ate, care pana la miElocul lunii decembrie au beneficiat de ta)e reduse. <entru a se redresa, industria auto are nevoie de o politica sectoriala de descuraEare a intrarilor de autove*icule vec*i si poluante, dublata de derularea unui program de innoire a parcului auto, astfel de masuri fiind avute in vedere peste tot in lume. 7ituatia teritoriala a van arilor efective de automobile in luna octombrie 2((# clasea a &ucurestiul pe primul loc, cu un volum al van arilor de 3.#"" masini, urmat la mare distanta de Constanta cu ".($% unitati si Eudetul Arges cu #?( automobile. 'atele Asociatiei <roducatorilor si Importatorilor de Automobile =A<IA> indica faptul ca in Capitala, din totalul de 3.#"" automobile, un numar de ".3"$ masini comerciali ate au fost

marca 'acia, ".($" dintre acestestea fiind modelul 'acia :ogan, urmata de marca ,ord cu un total de "./$2 unitati, din care $3% apartin modelului ,iesta si 6olks5agen, cu %%/ de masini, "0$ fiind 6olsk5agen <assat. <e locul doi in topul van arilor din octombrie 2((# s1a clasat Eudetul Constanta, cel mai bine vandut model fiind 'acia cu "$2 de masini ="/( 'acia :ogan> urmata de ,ord, cu "(% automobile =0( ,ord ,ocus>. <e locul trei in top la van arile de automobile s1a clasat Eudetul Arges cu #?( automobile, iar pe ?, % si 0 se afla &rasov =#/? unitati>, urmat de <ra*ova, cu #// unitati si Eudetul 9imis, cu un total de 3#$ masini comercilali ate. :a polul opus pe ultimul loc in ceea ce priveste ac*i itionarea de automobile se situea a Eudetul 7alaE cu doar 2/ de automobile cumparate, "0 dintre acestea fiind marca 'acia :ogan. 6an arile de autove*icule noi din Romania au ca ut in luna ianuarie 2(($ cu 0%4 fata de perioada similara a anului precedent, pana la #."#3 unitati, potrivit datelor Asociatiei <roducatorilor si Importatorilor de Automobile =A<IA>.

Clasamentul marcilor de autoturisme, in functie de numarul de masini livrate in ianuarie, este in continuare condus de 'acia =".0?% e)emplare>, urmata de 6olks5agen =$"# unitati> si de IJundai =0/$ automobile>. C> <iata auto luna mai 2(($ <iata auto din Romania a sca ut in luna mai cu ?/ de procente, pana la "/.//0 unitati. In primele cinci luni ale anului, van arile de masini noi au sca ut cu aproape %(4. Astfel, efectele cri ei economice s1au mentinut a fi puternice in sectorul auto, recunoscut pentru o evolutie e)celenta in ultimii /1? ani. :ivrarile de automobile au sca ut in luna mai cu "(.?4 fata de aprilie. 'acia continua sa fie liderul pietei auto din Romania cu "0.320 de unitati vandute in primele % luni ale anului, cu ?34 mai putin decat in perioada similara din 2((#. 'acia continua sa aiba o cota de piata de 2#.$4, cu (.#4 mai putin decat in 2((#. In mod surprin ator, IJundai, cu %.23% unitati livrate in perioada anali ata, si1a imbunatit cota de piata cu ?.24 aEungand la $." procente. :ocul al treilea este ocupat de 6olks5agen cu o cota de piata de 3.$4 si ?.%%2 unitati livrate. Renault si 7koda ocupa locurile urmatoare pe piata auto romaneasca. <e modele, cele mai vandute sunt Renault Clio, Gia CLeed, IJundai Accent, 6olks5agen -olf si ,ord ,ocus.

2. Anali a re ultatelor cercetarii pietei auto

C*estionarul consta dintr1un numar re onabil si rational de intrebari =20> care sa raspunda la unele criterii + 1 1 1 sa stimule e interesul celui interogat sa fie precis formulate sa fie inteles cu usurinta si sa suscite raspunsuri e)acte

C*estionarul de sondaE repre inta o succesiune logic i psi*ologic de ntrebri scrise sau imagini grafice care, prin administrarea de ctre un anc*etator, determin din partea intervievatului un anumit comportament . C*estionarul este un grupaE de intrebari cu raspunsuri fi)ate sau libere, gandit de un specialist de marketing in scopul reali arii unor obiective cerute de o activitate de cercetare . C*estionarul este una dintre cele mai importante etape ale cercetrii directe deoarece de numarul i coninutul ntrebrilor depinde, in mare parte, eficiena unei cercetri. C*estionarul de sondaE are 2 categorii de ntrebri +

">. <entru identificarea persoanei =se), vrst, profesie, venituri, religie, etc.>+ sunt $ intrebari de la "# la 20 M cele nederanEante se pun la nceput iar restul la sfritM 2>. !ntrebri privind problematica cercetrii A de la intrebarea nr. " la intrebarea nr. "#.

<entru reali area cercetrii prin c*estionar se face un plan distinct cu etapele+ ". 2. /. ?. %. 0. evaluarea necesarului de informaiiM formularea ntrebrilor aranEarea ntr1o ordine logic a ntrebrilorM pretestarea c*estionarului pe un mini eantion =anc*eta pilot>M anali a re ultatelorDrspunsurilorM reformularea c*estionarului dac unele ntrebri au fost necorespun toare.

<entru a uura prelucrarea statistic a datelor n lucrarea noastr am utili at un c*estionar de 20 de ntrebri cu mai multe variante de rspuns. 'oar 2 intrebari din c*estionar sunt intrebari desc*ise si se refera la preci area ocupatiei si a numarului de membrii din gospodarie. Cbiectivele cercetarii + 1 perceptia asupra tendintelor de pe piata auto 1 notorietatea unor marci autoM 1 verificarea produsului auto favoritM 1 parerea utili atorilor fata de caracteristicile te*nico1functionale ale unui autoturism 6ariabilele cercetarii . @u e)ista restrictii cu privire la+ 1 varsta respondentuluiM 1 se)ul respondentuluiM 1 venitul lunar pe membru de familieM 1 domiciliul acestuia=mediul urban sau rural>M Cbiectivul principal urmarit+ comportamentul consumatorilor vis a vis de ac*i itionarea unui autoturism 6ariabilele cercetarii+ Respondentii trebuie sa aleaga una din variantele de raspuns la intrebarile din c*estionar. Alt obiectiv urmarit+ notorietatea marcilor auto de pe cele / segemente de piata+ economic, mediu si premium. 'in dorina ca re ultatele s fie ct mai concludente s1au avut n vedere trei aspecte de ordin metodologic+ 1mrimea eantionului studiat, 1perioada n care s1a efectuat cercetarea, 1modul de ntocmire a c*estionarului. @efiind posibil cuprinderea potentialilor cumparatori ai unui autoturism din &ucuresti, n cercetarea de fa s1a considerat ca fiind relevant un numr de 0( de subieci, de varste diferite.

.rimea eantionului cercetat este suficient i se ncadrea n cerinele ;nei cercetari de aceasta dimensiune, avnd n vedere dimensiunile pietei auto din &ucuresti. 7curta pre entare a metodologiei .etoda de cercetare+ sondaE semidiriEat la nivelul &ucurestiului reali at cu spriEinul informaional al unei companii speciali ata in sondaEe. -rupul int+ posesori ai unui permis de conducere care intentionea a sa cumpere un autove*icul in urmatoarele / luni <rocedura de colectare a datelor+ completarea c*estionarului n form scrisa 9e*nica de eantionare+ eantionare probabilistic, multistadial, din start presupunndu1se c orice posibil cumparator al unui autoturism are anse egale de participare la sondaE. .rimea eantionului+ 0( beneficiari actuali si potentiali beneficiari =ceteni ai municipiului &ucuresti>. Aceasta asigur, potrivit standardelor sociologice, o marE de eroare de /,(4 la o probabilitate de estimare de $%4. Repre entativitatea eantionului+ proporional1repre entativ pentru posesori de autoturisme din ar de vrst adult i se confirm prin variaia nesemnificativ a datelor socio1demografice =obiective i subiective> a utili atorilor.Broarea statistic+ N/4. <erioada de culegere a datelor+ "% iunie 1 2% iunie 2(($. Avand in vedere faptul ca sunt intervievate e)clusiv persoanelor fi ice, nu au fost inclusa in esantion nici o entitate economica. .onitori area sondaEului i prelucrarea datelor+ !n scopul evalurii mersului investigaiei i evidenei permanente a numrului i categoriilor sociale a participanilor la sondaE, s1a utili at un program matematic special pentru acest studiu, ce a permis monitori area permanent a cercetrii, inclusiv asigurarea participrii la sondaE a repre entanilor tuturor grupurilor sociale de utili atori, de control calitativ i prelucrare eficient a datelor. Actualul sondaE , a tre it un deosebit interes n special n rndul tinerilor, nregistrndu1se un numar mare de participanti 1 fapt ce demonstrea dorinta acestora de asi ac*i itiona un autoturism in perioada imediat urmatoare. Re ultatele cercetrii sunt pre entate tematic, potrivit c*estionarului i e)puse n procente fa de numrul total al participanilor la sondaE. <entru a putea intra in fa a de centrali are si anali a a raspunsurilor, un c*estionar va trebui sa aiba completate raspunsuri la cel putin "# intrebari. 'in cele 0( de c*estionare administrate, 0 au fost anulate datorita faptului ca respondentul a declarat ca nu poseda permis de conducere iar altele ? nu au intrunit pragul minim de 3(4 de raspunsuri valide.

In urma verificarii pragului de raspunsuri valide si a centrali arii raspunsurilor la intrebarile filtru numarul " si 2 au fost selectate in fa a de centrali are un numar de %( de c*estionare valide. Rata de completare a c*estionarelor este una satisfacatoare de #/ =%( c*estionare validate D 0( de c*estionare administrate >.

0( administrate 1 "( anulate O %( valide

In privinta tipului de caroserie preferat de persoanele intervievate, sedanul este cel mai frecvent cu peste 3%4 dintre raspunsurile subiectilor. Caroseria tip 7;6 este optinunea pentru ? din cei %( de respondenti = 34 >.Alti $ subiecti au selectat optiunea break ="#4 din raspunsuri >.

7B'A@ 7;6 &RBAG In ce priveste tipul de combustibil pentru care au optat subiectii intervievati, se remarca o pondere aproape egala intre cei care prefera ben ina = ?%4> si cei care prefera diesel =?24>.

Autoturismele cu alimentare pe -<: sunt preferate doar de % intervievati in timp ce alti 2 subiecti prefera autoturismele cu propulsie electrica.

Capacitatea motorului cea mai solicitata este cea cuprinsa intre "2(" si "0(( cmc, aceasta fiind de regula pentru autoturismele sedan.304 dintre subiectii au ales acest interval de capacitate. ;n numar de cate % subiecti au ales clasele superioare de capacitate cilindrica de "0(" 1 2((( cmc si peste 2((( cmc.'in cei %( de subiecti doar doi au optat ptr capacitati cilindrice sub "2(( cmc. Referitor la categoria de marca cele mai solicitate sunt cele economice = #?4>, urmate de cele medii = "24>.'oar un numar de doi subiecti ar prefera o marca auto din categoria premium. :a intrebarea nr. "( li se solicita subiectilor sa ordone e ? atribute ce influentea a deci ia de cumparare a unui autoturism. <retul este factorul ce influentea a cel mai mult deci ia de cumparare a unui autoturism, fiind apreciat de %04 dintre subiecti ca fiind pe primul loc in luarea deci iei de cumparare a unui autove*icul. 'upa pret, al doilea criteriu care sta la ba a luarii deci ieie de ac*i tionare a unui autove*icul este marca.Aproape un sfert dintre subiecti =2?4> au apreciat acest atribut. 'otarile si tipul caroseriei sunt mai putin apreciate de subiectii intervievati. In privinta culorii preferate pentru autoturism, culoarea alba intruneste un ma)im de optiuni, fiind culoarea preferata de ?(4 dintre subiectii intervievati.<e urmatorul loc, cu 2(4 se situea a culoarea arginitie.Culoarea rosie este urmatoarea in preferintele subiectilor cu "#4. 0 dintre subiecti ar prefera ca autoturismul lor sa aibe culoarea albastru iar / ar prefera culoarea verde.

Culoarea neagra nu este preferate de prea multi subiecti, probabil, datorita inconvenientelor determinare de absorbtia puternica a ra elor solare pe perioada verii a caroseriilor de aceasta culoare. <entru autoturisme, mai ales, nu trebuie ignorate preferinele pentru culori i c*iar combinaii ale acestora, care pot avea valori simbolice i emoionale i care se sc*imb, pentru a fi n ton cu moda. In privinta dotarilor pentru care subiectii au declarat ca sunt dispusi sa plateasca in plus, cele mia importante sunt cele legate de siguranta = airbag, A&7> si cele legate de confort si ambient = aer conditionat, C' plaJer>. 'intre dotarile pe care subiectii nu le considera importante amintim+ sistemul de navigatie si pilotul automat. In privinta tractiunii, ?3 de subiecti = $?4> prefera tractiunea fata, 2 prefera o tractiune integrala pentru autoturismul lor si un singur subiect ar fi interesat de un autoturism cu tractiune pe rotile din spate. In ce priveste tipul transmisiei, cea automata intruneste aprecierile a ?2 de subiecti din cei %(, in timp ce "(4 dintre subiecti prefera transmisia manuala si doar / subiecti ar dori o transmisie roboti ata. .odalitatea preferata de plata pentru ac*i itionarea unui nou autoturism de catre cei mai multi subiecti este leasingul.'oar "?4 dintre subiecti ar inclina sa apele e la un credit bancar in vederea ac*i itionarii unui autoturism.@umarul celor dispusi sa ac*ite cas* contravaloarea autoturismului repre inta doar ?4 din totalul subiectilor. Aceasta distributie a preferintelor de plata reflecta situatia financiara dificila a multor dintre subiectii intervievati.Cri a sistemul financiar mondial determina din partea subiectilor un comportament mai precaut in ce priveste apelarea la un credit bancar.

Aceasta situatie este reflectata si de raspunsurile la intrebarea nr. "3 unde subiectului i se cere incadrarea bugetului pentru ac*i itionarea unui automobil nou pe un interval e)primat in euro.;n procent de 324 dintre subiecti dispun de o suma inferioara limitei de "(.((( euro. 2(4 dintre ei dispun de o suma cuprinsa intre "(.((" si "%.((( euro.'oar 2 subiecti au afirmat ca dispun de o suma cuprinsa intre "%.((" si 2(.((( euro.Alti 2 subiecti au recunoscut faptul ca dispun de o suma mai mare de 2(.((( euro.

.aEoritatea subiectilor intervievati au fost barbati = ##4>.Au fost intervievate si % persoane de se) feminin.

<e piata romaneasca, deci ia de cumparare a autove*iculelor apartine, in cele mai multe ca uri, barbatilor. Bi sunt cei care urmaresc si anali ea a detaliile te*nice ale autove*iculelor , tendintele de pe piata si de aceea elementele care contea a in alegerea unui autoturism tin mai mult de caracteristici si performante te*nice decat de design. Aceste considerente se aplica la segmentele de pret mic si mediu, in timp ce la autove*iculele de lu) si gama premium criteriile de selectie sunt cu totul altele+ banii nu mai sunt o problema, drept pentru care se cauta autove*icule cu functii comple)e.

.aEoritatea subiectilor intervievati au varsta cuprinsa intre /( si ?% de ani si provin dim mediul urban. <iata auto din Romania evoluea a tot mai mult spre o piata segmentata, care se reali ea a pe elemente obiective ,ce tin mai ales de diferentierea veniturilor si a puterii de cumparare, de locali area populatiei in urban si rural, dar se ba ea a si multe elemente ce tin de motivatia comportamentului consumatorului. In ce priveste situatia veniturilor aceasta este pre entata in urmatorul grafic.

Cei mai multi dintre subiecti au venituri lunare cuprinse intre "((( si 2((( de lei. "/ din cei %( de subiecti au absolvit liceul si un numar de / ori mai mare au studii superioare..aEoritatea subiectilor sunt casatoriti. In Romania, cel mai adesea se ntlnesc gospodriile familiale, dar nu numai, i nu cu toi membrii unei familii, aa nct ea rmne o unitate desc*is, i de talie variabil de la o etap la alta, precum i cu structuri variabile n ceea ce privete numrul celor care au venit individual i sursele venitului respectiv, numrul persoanelor ntreinute etc. In ce priveste numarul de membrii ai gospodariilor din aceasta cercetare cele mai multe sunt formate din / membri = sot, sotie, un copil> 1 304.

<retul ramane factorul determinant in deci ia de cumparareM totusi confortul si designul autove*iculelor devin componente din ce in ce mai importante in procesul de cumparare.;n alt atribut din ce in ce mai important, mai ales in conditiile actuale marcate de amplificarea efectelor cri ei economice globale, este nivelul consumului de carburant. 7egmentarea pietei s1a reali at in functie de marca si pret in mod special dar sunt importante si anumite aspecte precum+ consumul de carburant, caracteristicile te*nice si service1ul. In mod evident, pretul, calitatea, alinierea la moda a produsului, nivelului retelei de distributie sunt inca criterii de prim rang in constituirea acestor segmente de piata.

9inand cont de faptul ca piata auto romaneasca a aEuns la maturitate, atat in privinta producatorilor, cat si a canalelor de distributie si serviciilor, nu vom asista la evolutii spectaculoase in perspectiva urmatorilor / ani. 'in punctul de vedere al consumatorilor, preferintele in materie auto vor fi mult mai bine definite, iar piata se va stabili a, in sensul segmentarii foarte clare a preferintelor. 'in aceasta cercetare se poate profila urmatorul tip de potential cumparator al unui autoturism in urmatoarele / luni+ 1 se) barbatesc, varsta /(1?% ani

1 autoturism sedan pe ben ina sau motorina, de culoare alba, capacitate cilindrica intre "2(" si "0(( cmc 1 1 1 1 1 marca economic pretul este un element important in luarea deci iei de cumparare tractiune fata si transmisie automata de preferinta de cumparat prin leasing buget sub "(.((( euro