Sunteți pe pagina 1din 4

DERMATO

C3

6.03.2014

FAZA APOASA SAU HIDROFILA


Aceasta faza este constituita din apa purificata prin demieralizare, mai rar prin distilare. Pentru a impiedica contaminarea cu microorganisme apa este mentinuta adesea sterila inainte de incorporarea in produsele cosmetice. Uneori in locul apei demieralizate se foloseste o apa aromatica. In cazul emulsiilor U/A in compozitia fazei apoase se pot gasi agenti de ingrosare sub forma de mucilagii sau geluri de macromolecule, umectanti si in mod obligatoriu conservanti antimicrobieni.

FAZA ULEIOASA SAU LIPOFILA


Este constituita din produse grase de origine naturala sau din produse de sinteza. Exemple Esterii acizilor grasi = se folosesc esteri ai acizilor grasi cu alcoolii cu greutate moleculara mica si anume: stearati de butil si izopropil si palmitat de izopropil. Acestia au un caracter uleios si o vascozitate redusa lasand pe piele un film uniform subtire neted si negras. Din grupa esterilor acizilor grasi cu poliolii, se folosesc monostearatii de propilenglicol si polietilenglicoli. Esterii de polietilenglicol formand filme care nu sunt complet ocluzive au proprietati emoliente satisfacatoare. Sunt emulgatori foarte buni si sunt folositi mai ales la formularea cremelor pentru ingrijirea mainilor. Gliceritele sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerina. Cele mai folosite sunt gliceridele naturale, respectiv uleiurile vegetale: ulei de masline, ulei de arahide, ulei de palmier. Acizii grasi = se folosesc acizii grasi cu un numar crescut de atomi de carbon (acid palmitic, acid stearic). Acidul stearic este un agent ocluziv care transmite pielii o senzatie uscata negrasa. Acizii grasi se folosesc la formularea cosmeticelor pentru maini. Alcoolii grasi = sunt utilizati in proportii mari in lotiunile si cremele pentru maini. Ceruri = in compozitia preparatelor cosmetice intra ceruri naturale de origine vegetala sau animala (lanolina, ceara de albine, cetaceul). Lanolina este un agent ocluziv bun si un emolient eficace. Ea poate absorbi o cantitate insemnata de apa, dar folosirea unei concentratii mai mari de 5% duce la

DERMATO

C3

6.03.2014

obtinerea unor produse lipicioase. Ceara de albine imprima preparatelor consistenta avand si proprietati emoliente. Hidrocarburi = dintre hidrocarburi se folosesc vaselina, parafina si uleiul de parafina. In formularile cosmetice se folosesc acele tipuri de ulei cu o vascozitate mica sau medie care nu produc un film prea vascos pe piele. Uleiurile vegetale si ceara sunt total hidrofobe si pentru a putea fi prelucrate necesita concentratii relativ mari de tensioactivi. De exemplu hidrocarburile minerale confera cosmeticelor o tenta uscata, uleiurile vegetale dau produse placute la aplicare iar cetaceul face crema mai opaca si mai stralucitoare.

TENSIOACTIVI
Sunt substante amfifile avand simultan afinitate pentru faza hidrofila si lipofila pe care le emulsioneaza. Cele doua proprietati nu sunt de obicei de intensitate egala si in functie de hidrofilia sau lipofilia lor sunt emulgatori de tip A/U, emulgatori de tip U/A sau detergenti. Clasificarea agentilor tensioactivi I. Agenti tensioactivi anioactivi o Sapunuri o Laurilsulfat de Na o Stearat de Na si compusi sulfonati Acesti compusi sunt folositi mai ales ca detergenti in produse de toaleta, produse pentru baie si sampoane. II. Agenti tensioactivi cationactivi o Saruri de coartenare de amoniu (clorura de benzalconiu) intra in compozitia unor produse pentru igiena datorita actiunii lor detergente, puternice si antiseptice. III. Agenti tensioactivi neionici o Stearati de etilenglicoli o Spanuri o Tweenuri

AGENTI DE INGROSARE SAU DE CONSISTENTA


Sunt compusi macromoleculari care au proprietatea de a forma in prezenta apei o structura de gel sau solutii vascoase. Exemple
2

DERMATO

C3

6.03.2014

Geloza Gume Celuloza Metilceluloza Etilceluloza Polimeri acrilici

UMECTANTI
Sunt substante care retin apa datorita puterii lor higroscopice. Se adauga in faza apoasa a unei emulsii sau crme de tip U/A cu scopul de a impiedica deshidratarea produsului cosmetic in timpul stocarii si folosirii sale mai ales in conditii de umiditate scazuta si temperatura ridicata. Exemple Glicerol Sorbitol Polietilenglicol

ANTIOXIDANTI
Faza lipofila a emulsiilor este sensibila la oxidare. Ca antioxidanti se folosesc: tocoferolii care sunt principii vitaminice naturale si lipsite de toxicitate si esterii acidului galic care sunt compusi fenolici destul de activi, dar cu incompatibilitate fata de metale.

CONSERVANTI ANTIMICROBIENI
Sunt indispensabili in preparatele in care faza continua este apoasa. Conservantii antimicrobieni sunt considerati dupa parfumuri ca fiind substantele cele mai alergizante. Trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: Sa nu fie iritanti si sensibilizanti; Sa fie stabili in timp si in domenii largi de pH si temperatura; Sa aiba un spectru larg de activ; Sa fie eficienti la concentratii mici; Sa fie incolori si inodori; Sa fie compatibili cu restul ingredientelor si cu materialele de ambalaj.

Principalele substante folosite drept conservanti apartin urmatoarelor grupe de compusi:


3

DERMATO

C3

6.03.2014

Derivati fenolici (fenol); Parabeni (nipagin, nipasol); Acizi organici si saruri (acid benzoic, benzoat de Na); Alcooli (alcoolul izopropilic); Aldehide (formaldehida); Derivati clorurari (clorhexidina); Compusi mercuriari (acetat de fenilmercur). Cosmetice au proprietati antimicrobiene (ulei de eucalipt, ulei de lavanda, ulei de lamaie, ulei de rozmarin).

COLORANTI SI PARFUMURI
Sunt aditivi cosmetici utilizati in scopul de a corecta unele inconveniente organoleptice ale substantelor active sau ale excipientilor si pentru a imbunatati acceptabilitatea cosmetica a produselor. Colorantii folositi in cosmetica sunt substante anorganice sau organice de origine naturala sau de sinteza: o Dioxid de titan o Sulfat de bariu o Cromati o Saruri de Fe o Carmin o Violet de gentiana o Galben de chinoleina Colorantii trebuie sa fie stabili, netoxici, nealergizanti si necancerigeni. Parfumurile si aromele au o importanta foarte mare in formularea cosmeticelor datorita capacitatii lor de a imprima un miros placut corpului si de a masca mirosurile neplacute ale materiilor prime. Sunt componente naturale de origine naturala sau vegetala si produse de sinteza. Dintre uleiurile volatile cele mai folosite sunt: uleiul de lamaie; uleiul de lavanda; uleiul de rozmarin; uleiul de iasomie; uleiul de trandafir. Ca arome sintetice se pot folosi salicilatul de benzil sau vanilina.