Sunteți pe pagina 1din 8

A v

MITOLOGIE ROMANA
/
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOQIALISTE ROMaNIA
. .
1937
- colindul de cerb 51/}
- la daci 509
- la cclti 509
- iconografic 5il
- masca de cerb 511
- relatia cu soarele 510
- toponimie 473
eel'bel' 532, 534
cere 371
cerceve Ie 451
Cerealia 443
Ceres 443, 488, 553, 557
cervimorf 510
Cetania lui Zosim:1 263
Cheile BiculLli 468, 571
china ntropii ;
- iconografie 5;l3
- oamenii cu cap de cline 533
- sf. Hristofor 533
Chiper Crai 586
chiparosLlI 495
Chronos-Moloch 68
ciclul baladclor:
- duniirene 477
- baiducilor 599
- hotomanilor 599
- NoviicesLilor 587-591-
- pastoral 584-586
- lui Piicalii 601-604
ciobanul :
- Bucur 437
- mirific 547
- mos 545
- ursi tor 163
ciobiinita ursitoare 163
circulatia In cosmos:
- ascendentii 574
- c!escendenUi 574
- In spiral:'! 569
Ciresar (luna) 435
Ciubiir Vodii 604
Ciuleandra (roman) 373
ciuma 320
Ciumarea 320
dinele:
- biirbat 532
- camcterul Iui sacru 5Q1l
- carpalic 531
- ciobiinesc 532
- datul In tiirbacii 553--554
- ispasitor 533
- lui Jupiter 532
- soiurile de dini 532
- zeitei Diana 532
- zeitei Hecate 532
c.lntecul cocorilor In cel' 437
cinl3tori (rastimp din noapte). 286
Clotho 165
coarne:
- de aur 93
- de bcrbec 519
- de bour 405
- de CO!lsacrare 201, ~. 333. 500>
- ale J unii 3>5
coasa 548
cocosLlI :
- negru, 318
- solar 201
codrul:
- cetate vegetalii 482, 484
- etimologie 271
- numele Ardealului 271
cogaionism 358
Cogainon 114. 465
colae:
- de pomanii 494
- numit Craciun 554
oolinda 67
coloana cerului 359
- ipostazii ascendentii 439
- ipostazii descendentii 439
- nesflrsitii :160, 610
- semnificatic idcogramicii 439
Columna lui Traian 65, 109, 476, 499, 549,617
cornetii 402
cornlndarc 180
cornoarii 62, 385, 470
comorile 458
- lui Decebal 470
- Dochiei 470
- tarabosilor 470
constelatii 402, 404-405
contra-solomonar 424-425
copila~ (Anul Nou) 432
Corbea viteazul 592
corbul138, 149, 592:
- acolit solar 531
- divinatoriu 520
- 1n heraldica 511
- negru 589
- profetic 520
- simbol al necrofagiei 520
Corenti 377, 434
cornu I 487
Cosingas 109, 113
Cosinzeana 396- 399
cosmaI' 303
Cotys 75, 95,
Crai NOll 430, 433
Craiul peslilor 544
craniu 86 :
- cupii 170
- perforat 170
- trepanat 170
Criiciun 68, 69, 75, 329, 330, 331, 543
Criiciuneasa 68
Criiiasa pesloaicelor 544
Creal1ga de am (interludiu misteric) 612.
614
creatia ;
- eroticii 286
- neeroticii 286
crin (floare) 495
criofor 545
criosfinxul 545
criterii etnomagice 318
Criviitul 217
cruce:
- de voinic 587
- 1nsemn funeral' 194, 472
- 1nsemn solar 369, 472
- toponimie 472
ospateaza intr-o lini~te solemna; ~i al doilea diurn, a doua zi dimineata,
inainte de inmormintare, la care luau parte numai rudele apropiate are
mortului, a~ezatepeprispa injurul sicriului, inc,-ereseaflamincarea mor-
tului. Din pomana pusa in sicriu seospatau numai rudele apropiate ale
mortului. OspMul funeral' nocturn semnifica masaIuata demort custra-
mo~ii ~i mo~ii iui divinizati, iar ospatul diurn pe prispa, cu pomana in
sicriu, eraunrelict caretranssimboliza antropofagia rituala printr- unsimu-
lacru depraznic ritual inainte deinmormintare. Restul'ile acestui al doilea
ospat funeral' erau Hi,satein sicriu ~i mol'tul a~ezat peste ele pentl'u afi
inmormintat astfel.
Tot 0 tl'anssimbolizare funel'ara a antropofagiei l'ituale se intilnea
pina nu de mult in Gorj, la scoaterea mortului in sicriu din casa. Cind
sicriul ajungea deasupl'apl'agului, cei ce-l purtau pebrate il trageau inauntru
in casa, cei de pe pl'ispa il trageau in afal'a.
.Inacest rit juneraJ' de tJ'ecere peste pragul casei, care desparte cele
doua lumi, cea familial ade cea comunitara, intilnim un alt aspect sofis-
ticat al transsimbolizarii antropofagiei rituale. .In ritul desprinderii de
familie, reprezentata prin cei din casa, purtatorii sicriului dinauntrul
pragului mu~cau u~or din colturile scindurilor debrad alesicriului, smul-
gind citeva a~chii pe care dupa trecerea pragului Ie scuipau in sicriu.
Smulgerea cudintli aa~chiilor din sicriu ~i scuiparea lor apoi in sicl'iuerau
o alta forma disimulata aprimitivei antropofagii rituale, care in exem-
plul anterior marca mincatul pomenii din sicriu numai decatre rude.
Semai dadea depomana unpomintreg fiecuobiecte, fiepentru uzufruct.
Col'tegiul funeral' seinchega in curtea casei celui decedat.
Oeata unchia~ilor constituiti in trena junerara insotea pe mort pina.
la desprinderea lui totala defamilie, la inmormintare, in snnete deflaute
~i buciume, unde tropoteau pe loc 0 hora statuta, in bocetele familiei.
22. Insemne Iunerare: Nunta mortului. Pasarea sufletuilli. - Pe
mormint seimplanteaza treptat ~ase'insemne mnerare, care indeplinese
in economia rituala ~ase functiuni distincte: tar1qul (care marcheaza
prezenta lui apotropaica), sulija sau sageata bradului, bradul (care
marcheaza cosubstantialitatea brad-om ~i comunitatea de destin, uneori
~i arborele psihopomp), stilpul (simplu neornat, barbatesc sau femeiesc,
ori impodobit cu pasarea s1ljletului), crucea (insemn solar al mortului)
~i troi,ta (insemn mitologic al credintei mortului)69.
Cesemnificatie magico-mitica prezinta fiecare insemn funeral', luat
in parte, ~i toate in ansamblu, cind seimplinta pe acela:;;!mormint ~
Toate insemnele stilimorfe funerare sint succedanee ~i simulaore ale
coloanei cerului, carelarindul ei esteun substitut al arborelui cosmic(care
estetotodata ~i arbore ceresc). Oontinutul mitologic al acestor monumente
stilimorfe detipul succedaneelor ~i simulacrelor I-amrelevat intr-un studiu
de mitologie botanica.
Dintre aeeste ~aseinsemne ale mormintului, nevomocupa indeosebi
debrad (sulita bradului sausageata bradului), destUp : simplu saucnpasa-
rea sujletului, de stUpul cer1llui sau coloana cerului ~i de troija.
Bradul simplu, sulija bradului, sageata bradului sint trei variante ale
bradului junera1'. In aeeste trei forme bradul simplu se punea la capul
mormintului latoti tinerii, indiferent daeaerau sau nu lumiti (adica insu-
rati) . .Inaeeasta faza aeultului funeral' al bradului eonta numai daruirea
sau infratirea delana~tere atinarului sau tinerei eubradul, inbazacon-
eeptiei cosubstantialitatii arbore-om, alias .brad-om. Tntr-o mitologie a
bra dul1li
70
, parinW noului-nascut, pentru a preveni un destin presupus
nenorocit, diiruia n sau inf1'iijea u copilul cuun brad. Din acea clipa soarta
copilului era scrisa in virful bradului. ParinW ingenuncheau inaintea
bradului ~i rosteau: "Brade marii! Brad, / nu te minia, / nu te Infoia, /
rogu-ma brad tie/ 8a-l prime~ti pe ( ... ) / fat-iubit / rupt din tine / ~i cit
traie~ti/ ~a-l ocrote~ti pe( ... )". Inca zuHnjrdJi1'ii, parintii rosteau : "Brade,
Stilp funerartransformnt
uncori in stilp cruciform
ell molivlIl ~arpellli, in
Oltenia.
Sli!pi-coln<1lll~ de lemn pentr\l
mOflllinl (ell cnarlle de consaera re
simulale ~i disimulatc), dupli
Tudor PamHlc.
Stllpi barbiitesti, CucilIlala,
Fagiiras'
prie spiritualitat,ii pre-, proto- ~i romane. Poporul roman interpreteaza
soarele~i rosturile lui eosmiee, tercstre ~i lume~ti, eafiind esent,ialepentIll
eoneeptia ~i viziunea lui terestra despre viata ~i lume.
2. Povestiri etiologice. - In legatura eu geneza
soarelui, poporul roman aiseodit muIte povestiri etioZo-
gice : mituri, Zegende, baZade ~i basme mitice. Din aceste
patru eategorii depovestiri etiologice noi neoprimlacele
mai explieite : laZegencleZemitice. Incercind 0sistematizctre
agenului, reducemlegendelemitice despre creatia soare-
lui la trei arhetipuri: 1) unarhetip dupa care soareie a
fost ereat din capul locului ca astru, apoi personijicat
cadivinitate cereasea; 2) alt arhetip dupa care soarelea
fost creat dintr-un ou (fara a preciza din ce soi de pa-
sare mitica) ~i zvirlit in cer, unde gaIbenu~ul lui s-ame-
tamorfozat in astru, ~i 3) alt arhetip dupa care soarelea
fost creat din cremene ~i aur inchip de om, pecare I-afa-
cut luminator al cerului.
Conform primei legende mitice arhetipale, soarele
a fost creat 0 data cu luna, luceferii, stelele ~i come-
tele ca piirti concrete intrinseci ~iintegrate inarborelecos-
mic ~i totodata eapodoabedivine alearborelui cosmic. Din
apele primordiale s-au ridicat arborele cosmic, bradul, in-
careat destraIucire, straluminind adincurile din juru-i cu
lumina lui orbitoare, care s-a coneentrat in soare, luna,
luceferi ~i stele.
Dupa a doua legenda mitica, consemnata numai
partial de Elena Niculita-Voronca, soarele s-a faeut din.
tr-un ou: "Afost un om~i avea un ou. EI afo~t ineu.
iat oul intr-o Iada ~i altul ce~tia, cind s-a dus omul de
acasa, i-a dat drumul ~i din aeela s-afaeut mai apoi soa-
rele pe eel''' 4. Din relatarile de teren intreprinse de noi
in Bucovina intre 1937-1939, referitoare laacest ou~din
care s-afacut soarele, areie~it caoul s-a spart de balta.
de cle~tar a cerului; din gaIbenu~ul lui s-a facut soarele ~i, din albu~,
nourii care aluneea sub eel'.
Noi inclinam sa credem ca legenda mitiea despre soarele creat din
oul zvirlit in cer este mai degraba 0 reeditare a ouZui cosmic pe care I-a.
::;eulptat in diferite ipostaze C. Braneu~i ~i despre care istorieii artei au
fiicut atitea speeulatii. rin saprecizez ca ~i cel care scrie aceasta luerare
afost antrenat de aceasta tema aoului cosmic, Iacare amfaeut referinte
mitologiee (cumseva putea constata in capitolul final MitoZogia romanii
~i artele).
Dupa atreia legenda mitica arhetipala, soarele afost eonceput intH
ca0 faptura divina creata deFartat pentru alumina lumeacareorbecaiain
intuneric, incit trupurile erau pline de rani ~i murdare. ~i Fartatul "s-a.
apucat safacasoarele. Ascaparat 0 data cueremeneainpiatra ceascumpa,
dar n-a putut face; a ie~it 0 sabie. Ascaparat a doua oara ~i-ai~it 0
.gramajoara ca0 jemna mica, rotunda ( ... ) asuflat duh sfint ~i s-afaeut
soarele, mare ~iIuminos, mai mare deeit pamintul nostru, ~iI-adat degraba.
I';ubpamint. Cind (... ) s-au sculat oamenii; acumera mai multa lumina.
Se uitau toti cu mirare in toate partile; zorile ro~eau cerul, intunerieul
Coloana discofo-
ra, ValeaOltului,
Vi~tea de Jos,
Fagara~.
dinceincemai tare se~tergea~izina albiiacopereapamintul intreg. Oamenir
seuitau plini debucurie unii Iaaltii, dar erau a~adezgiriati ~i Ioviti. lata
caintr-un Iocpe ceriu, 0 stralucire mai mare searata, iar desub pamint
seridica pe-ncetul cevarotund stralucitor din caleafara, incit IeIuavede-
rile privindu-l; era sfintul soare; rasarea ! Despaima ~i debucurie mare,
au cazuti to\, CIA. jq a ]a IrIY.JI 1:>:. _
}~ir~'t~'~1
;::.--~~-~~~ - - ./?I
S ecX I I 10 ~ +
1---- ------ -
Stc W-XIV I
EB
,
~~;;~,~~7J'~~
~J~~~~'j
Protectia soarelui invocata pe u grindi\o
interioarii decasa, dupa1. Voinescu.
Insemnesolarepe funduri de vase de lut,
secolul XlI-XIV e.n., dinMuzeul deistorie,
Bra~ov.
. Atreia Iegenda mitica arhetipala prolifereaza citeva tipuri, variante
~i invariante mitice referitoare Ia originea antropomorfa a soarelui.
Sub raport tipologic soarele prezinta: 1) 0 structura antropomo1ja
and1'ogina: etotodata barbat ~ifemeie, iama infati~at cabarbat ~i vara ca.
femeieG; ~i 2) 0 structura antropomorfa sexuata, sau barbat, sau femeie7.
mitonimice, iar din adstrat transpozitiile cre~tinizate ale unoI' mitonime
arhaice, cu transsimbolizare populara.
Aceasta e situatia mitonimelor stnl ... echi dc pc Ceahlfm, care au
transmitificat ~i tn\'nssimbolizat : mitonimul vechi care probabil senumea
V'iJ1ul sacnt" cu numdc cl'e~tiniz2t Altar. Urcarea pe munte, c~\'rea... ea
loc in noapte solstitiului de Yara, s-a tl'am;format inpelerinaje de sinta
~Maria etc.
Din cercetarile noai'tre <leteren amconsemnat unele complexe topo-
nimice mitice care serefera laciteYRaspectc concrete ale sistemului mito-
logic popular rom:1n. Dintre aceste complexc toponimice mitice meutl0-
nampecelereferitoare bfitonimile mitice, lazoonimele mitice, lasocionimele
mitice, la etnonimele mitice, la antroponimele mitice ~i la theonime.
SC]litamaici citeva aspecte speciale asupra localizarii unoI' fitonime
mitice. Intr-o lucrarc dc rnitologie romanii 39 amcartografiat complexele
mitologice refel'itoal'e lafitonimele mitice dcpetel'itoriul Romaniei :pa du-
r'ile considerate 'in trecut sacre, etrborii sacri, cu exemplarele mentionate in
tr:.lditie~itranssimbolizarea arboreltti sacrn (brad1ll) 'in substitutullui coloana
cerului, cu succedaneele ~i S imtllac1'ele corespunzi:'ttoare, reflectate in topo-
nimia 10cal:'1,.
Dintre fitominele mitice care reflecta, un succedaneu al coloanei
cerului mcntion:'iln "echinl topic S t'ilp, in semul dest'ilp sacru, dest'ilp ell
certtlui. Topicul Stilp seintindea piniila inceputul secolului al XX-lea, in
forma simpla, dat la cel putin trei a~eziiri <lill jUdetele Bdila, Buzan 9i
Prahova. In forma, lexicalii compma 11intilnim dat culmii S t'ilpi~OTUl-
Pacumru (judetul Arge~i).Iorgu Iordan sustine ca "toponimele derivate
dinnotiunea stilp )}siut amintiri desprenumcroasele delimitari deproprie-
tati agricola comune, ,1carol' necesitate sefacea tot mai simtita pemaSnrfu
ce constiinta de comunitate razasea"ca sliibea,"40. Nu cunoai'tem decit
partial'povestirile etiologice cc stau labaza. unoI' a'emenea topi~e ag1'imcn-
sumle. Din anchetele noastre de teren ~i din consemnarile unoI' anch e
efectuate deetnografi ~ifolclOl'i~ti,plltcm sanereferimlaciteva denUlniri
delocalitati care au 0 explica,tie legendara mai mult saumai putin precisii.
Dintre acestea nereferimlalegenda carnunei S t'ilpu (judetul Buzau), care
confirma canumele ei vine delaunpresupus st'ilp mimculos, ceseaflaodi-
nioara in vatra satului cu acela~i nume; idcm, legenda vechii a~ezari
S t'ilpu (judetul Vrancea), careatribuie numele generic unui stUp ce stapinea
crugul cerului pe vremea uria~ilor, a,~ezatin vatra satului.
Aceea~i explicatie neoferaancheta deteren pentru simulacrele stilpului
cerului : troita ~i crucea. Toponimicul mitic troita abunda mai ales unde
constructia troitei adainuit pina in secolul al XX-lea. Pretutindeni in-
tilnim topice de tipul acesta : La troita, La troita de lemn, La troifa de
piatra, La troita din deal, La troita din vale, La troita de hotar, La troita
din ogoare etc.
Toate aceste toponime i~i aupovestirea lor etiologica, ceeaceinseamna
c~aexistat un nucleu mitonimic arhaic. Exista ~i sate cunume deTroitd
(judetul Mure~). Idem, in privinta topicelor cu termeni de cruce: Crucea
Ciorii, cimp (judetul Bistrita- Nasaud), Cruceet Corbulni, movila (jude~ul
Braila), Crucea Lupului, gorgan linga Zimnicea (judetul Teleorman),
Movila cu Ct'uce (judetul Buzau), Piscttl Crucii (judetul Prahova) etc.Pe
locurile respective nu mai exista in prezent asemenea semne. Idem, doua
mici catune: Cruceni (judetul Arad), Ct'ucic50r (judetul Maramure~). au
numele deicoana mentionam topicele : Ptt'1,ul cu I coana inmuntele :Mu ~