1

nastere
evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 sapt.
Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parte
posibilitatea unei nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.

nascut viu
produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indifferent de durata sarcinii din
care aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale
cordonului ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de
viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .

nascut mort
produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28sapt si care dupa separarea completa
de corpul mamei nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea
dificila. Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste 1000g si o
lungime>35cm .

avorton produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28sapt si care
dupa extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv ca
mai sus, se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mica de 1000g si o lungime<35cm.

planificare familiala- determinarea constienta de catre familie a numarului de copii si esalonarea in
timp a nasterilor.

deces- evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea
starii de nascut viu.
deces neonatal evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata nregistrat n prima luna de viata(0-
27zile).
deces neonatal precoce decesul inregistrat in prima saptamana de viata(0-6zile)
deces postneonatal decesul inregistrat la varste cuprinse in intervalul 1 luna 12 luni de la nastere(28zile-
364zile)
deces juvenil decesul inregistrat la varste cuprinse intre 1 ani si 4 ani.
deces matern decesul determinat de o complicatie a sarcinii, nasterii si lehuziei.
deces prematur deces inregistrat la o varsta mai mica decat cea care reprezinta speranta de viata la nastere
(durata medie a vietii).
Speranta de viata la nastere(durata medie a vietii) reprezinta un indicator al mortalitatii si in acelasi timp al starii de
sanatate. Este numarul mediu de ani pe care o persoana spera sa-l traiasca in conditiile caracteristicilor modelului de
mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.
Speranta de viata la varsta de x ani numarul mediu de ani pe care o persoana spera sa-l traiasca de la varsta x in
conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din care provine persoana, pentru
un anumit an.
Cazul nou de boala= cazul prima data diagnosticat si raportat
Concediu medical initial se intelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeste un concediu medical
anterior sau orice certificat de concediu medical care prelungeste un concediu medical anterior neintrerupt pentru
afectiuni diferite.

Epidemie= aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate umana cu o
frecventa net in exces fata de frecventa normal asteptata
Endemie= prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazuri sporadice care
izbucnesc periodic in aceleasi regiuni
Pandemie= infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata de mortalitate este
ridicata, proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2009, oms a modificat definitia:
pandemia este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in mai multe tari, datorita unui agent patogen care
are caracteristici noi

Factor de risc= orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei anumite stari morbide cu o
frecventa superioara celei asteptate
Risc- notiune de probabilitate. exprimarea in cifre. probabilitatea aparitiei bolilor sau decesului in prezenta sau absenta
factorilor de risc
Asociatie epidemiologica= relatia ce se poate dovedi ca exista intre 2 categorii distincte de
2

factori de risc sau factori de protectie pe de o parte si boala si urmarile bolii (incapacitate, invaliditate,
infirmitate, handicap,deces) pe de alta parte .in studiile populationale umane se emit ipoteze si se
specifica existenta unei asociatii care va fi baza de pornire pentru actiunile sau pentru programele de
sanatate .
Asociatia epidemiologica poate fi:
-directa:atunci cand factorul determinant produce aparitia
efectului -falsa: atunci cand se emite o ipoteza de existenta a unei asociatii epidemiologice care
ulterior se dovedeste a fi incorecta
-indirecta: atunci cand asociatia epidemiologica pare a fi directa,
dar este de fapt determinata de alti factori, numiti factori de confuzie.
Profilaxia= ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat(ca puetere) cu urmatoarele scopuri: sa
promoveze sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecintele
acestora(incapacitatea, invaliditatea), sa evite decesele premature.
Indice indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date(numere care
insumeaza concepte multiple). Uzual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea 100 si toate datele ulterioare se
refera la variatia procentuala fata de baza. Ex: indicele dezvoltarii umane cuprinde SV, gradul de scolarizare, PIB/loc
(human development index)
Indicator= unitate standardizata de structurare a informatiei care faciliteaza monitorizarea si evaluarea starii de
sanatate.
Rata= indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment in raport cu o populatie sau subpopulatie
statistica din care provine evenimentul respectiv. -in sens strict, reprezinta raportul care are drept caracteristici
principale faptul ca timpul este un element al numitorului (pe minut, pe ora) si ca exista o relatie distincta intre
numitor si numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila (litri pe zi, centimetri pe an) sau o valoare
numarabila (internarile dintr-un an). In cadrul numaratorului si in special al numitorului pot fi introdusi termeni
suplimentari (ex. calorii/kg/zi; evenimente/1000locuitori/an).
Numaratorul este inclus in numitor.
Raport= valoarea obtinuta prin impartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta cantitate. Este un
termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. (Diferenta dintre o proportie si un raport este ca
in numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita la numitor, in timp ce acest lucru nu este obligatoriu pentru
termenul de raport, utilizat in sensul general)
Elementele de la numarator si numitor sunt independente.
Eficienta
def1-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.
def 2-obtinerea unor efecte sau unor rezultate finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate in bani, resurse
si timp.
Acceptabilitate = gradul de acceptare a procedurilor medicale (acordul pt acestea) adresabilitate gradul de solicitare a
serviciilor medicale de catre populatie. E influentata de factori geografici, educationali, culturali si de nivelul de
acoperire cu unitati medicale/ personal medical.
Act normativ =izvor de drept. creat de organe cu competente de reglementare, cu aplicabilitate generala si pt
respectarea caruia se pot utiliza si fortele coercitive ale statului.
Cost= o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse (pt a produce un bun).
pretul> costul pt a fi rentabil ;)

DEMOGRAFIA DEFINITIE, COMPONENTE, CONCEPTE FUNDAMENTALE
Demografia este tiina care are ca obiect de studiu populaiile umane sub aspectul numrului,
repartiiei geografice i structurii dup diferite caracteristici demografice i socio-economice, analiza
evoluiei lor i evidenierea legilor de dezvoltare a populaiei.Opereaza cu 2 notiuni fundamentale:
Evenimentul demografic este unitatea statistic de observare in demografie i se refer la cazul
individual statistic (ex.: natere, deces, cstorie, divor, etc.). Fenomenul demografic reprezint
intensitatea apariiei evenimentelor demografice intr-o populaie i intro perioad de timp i se
msoar cu ajutorul ratelor (ex.: natalitate, mortalitate, nupialitate, divorialitate, etc.). Importanta
pentru medic: indicatorii demografici sunt utilizati in evaluarea activitatii medicale, medicului nu-i sunt
indiferente caracteristicile populatiei pe care o trateaza.
STATICA POPULATIEI DEFINITE, COMPONENTE, SURESE DE
INFORMATIE
Statica populatiei se refera la nr, structura (pe grupe de vrst, sex, religie, ocupati), distributia
geografica a populatieie (pe mediu sau profil teritorial), densitatea si dispersia populatiei.

1) nr populatiei poate fi cunoscut prin: - recensamant: inregistrarea globala transversala a intregii
populatii la un moment dat ( se ia drept valoare populatia de la mijlocul anului: 1 iulie) - actualizarea
3

recensamantului prin date inregistrate la oficiile de stare civila ( intrari naturale (nascutii vii) si
mecanice (imigranti), iesiri: decese, emigranti) - anchete demografice
Populatia Romaniei este in scadere datorita scaderii sporului natural si datorita emigratiei.

2) distributia geografica
- pe medii de rezidenta urban/rural => modele diferite de
morbiditate/mortalitate, modele de reproducere, difera organizarea seerviciilor sanitare.
- dispersia popultiei consta in descrierea distributiei locuitorilor in functie de tipul si marimea localitatii
- densitatea populatiei repsrezinta nr locuitori/km2 (depinde de relief si gradul de dezvoltare socio-economic) ->
important pt organizarea serviciilor sanitare

3) structura
- pe sexe (riscul de boala este diferit intre sexe). In primul an de nastere avem
supramortalitate masculina, apoi in jurul vrst de 40 ani se ajunge la un echilibru cu egalizarea
proportiilor intre sexe.
- pe grupe de varsta:utila pentru a descrie nivelul de morbiditatesi mortalitate specifice fiecarei grupe de varsta
- in functie de starea civila, religie, paritcipare la viata economica:
populatie activa: populatia care isi exercita profesia + someri; populatie ocupata: populatia activa someri.
Implicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe (vizibile imediat) si
indirecte (mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a populatiei. Densitatea
populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza extinderea epidemiilor si cresterea poluarii.

3. TIPURI DE PIRMAIDA A VARSTELOR, IMPORTANTA PENTRU SP

1) triunghi: baza mare => natalitate mare, vrf ascutit => mortalitate mare, speranta la viata este mica,
longevivitate mica, este caracteristica tarilor subdezvoltate \
2) clopot (stog): baza relativ larga =>natalitate crescuta, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai creste si durata
medie de viata ducand la cresterea ponderii verstnicilor in populatie, este un model de tranzitie, caracteristica tarilor
rapid industrializate.
3) urna: natalitate si longevivitate , cu proportie mare a varstnicilor in randul populatiei, caracteristica t. Dezvoltate
4) trefla: in unele tari dezvoltate, care in urma aplicarii intense a politicilor pronataliste inregistreaza indicatori mai
ai natalitatii.

4. DINAMICA POPULATIEI DOMENIU, COMPONENTE,
DEFINITIE, IMPORTANTA
Dinamica populatiei descrie miscarea populatiei si are doua componente:
1. miscarea mecanica determinata de factori economici, sociali si politici, poate fi de tip intern (migratia interna) si de
tip extern (imigrarile, emigrarile)
2. miscarea naturala (reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei generatii
de nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). Are doua componente: una
negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.

5. REPRODUCEREA POPULATIEI DEFINITIE, COMPONENTE,
MASURARE
Reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei generatii de
nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). Are doua componente: una negativa
mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.
Masurare
Natalitatea cu indecele brut de natalitate Fertilitatea (vedeti subiectul 7)
Mortalitatea cu indecele brut de mortalitate
6. NATALITATEA DEFINITIE, CONCEPTE, MASURARE
Definitiile evenimentelor demografice
Nascutul viu produsul de conceptie, care, indifferent de varsta sarcinii, in momentul separarii de
corpul matern (expulzie/extractie) prezinta cel putin unul din semnele de viata: miscari respiratorii,
batai cardiace, contractii voluntare (?), pulsatii ale cordonului ombilical.
Nascutul mort produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina mai mare de 28 S si care in
momentul separarii de corpul matern nu prezinta nici-un semn de viata (avorton < 28 S)
Natalitatea reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie. Se masoara
cu rata bruta de natalitate, aceasta reprezinta raportul intre numarul de nascuti vii si numarul mediu de
locuitori ai perioadei considerate.
4

Avantaje: simplitatea calculului si disponibilitatea datelor, dezavantaje: depinde de structura populatiei
( se corecteaza prin indicatori mai elaborati sau prin metoda de standardizare)

7.FERTILITATE DEFINITIE, MASURARE, EVOLUTIE SI FACTORI DE INFLUENTA
Fertilitatea reprezinta totalitatea nascutilor vii ce revin la 1000 de femei de vrst fertila (15-49). In
analiza fetilitatii exista doua posibilitati de abordare: transversala (analiza fertilitatii intr-un an
calendaristic) si longitudinala prospectiv/retrospectiv.

Indicatori:
1. RBN
2. RFG
3. RSF
4. RTF= reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie (o generatie de femei) in conditiile unui model
de fertilitate specificape vrst si
in abesnta mortalitatii.
5. IBR=numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui
model de fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii.
6. calendarul fertilitatii= distributia ratelor de fertilitate pe grupe de varsta. Perioada este impartita in 7 grupe
cincinale: 15-19, 20-24...45-49.
Caracteristicile modelului de fertilitate in Romania: - fertilitatea precoce cu tendinta de apropiere de
modelul de fertilitate intermediara - reproducere ingusta (IBR subunitar) - modelul de fertilitate este
concentrat pe rangul 1 si 2 al nascutilor vii.
Fanctori care influenteaza fertilitatea:
1) factori demografici: distributia pe sexe, structura populatiei, in speciala populatiei feminine pe grupe de vrst,
nuptialitatea si divortialitatea.
2) factori medico-biologici: sterilitatea primara si secundara, sterilitatea masculina, patologia genitala, igiena sexuala
3) factori sociali: prelungirea scolarizarii, gradul de angajare a femeilor in activ socio-ec
4) migratia populatiei: ca fenomen de masa determ de factori sociali, politici, econom, culturali
5) factori legislativi:prevederile codului muuncii si codului familial, sistemul de alocatii pt copii, programe de
protectie materno-fetale
6)factori subiectivi: atitudinea fata de copii, nr de copii doriti, nr de copii realizati, metode si mijloace contraceptive
7) factori locali-traditionali: nivelul cultural, obiceiuri locale, religie

8. SURSE DE INFORMATII SI EVOLUTIA NATALITATII IN ROMANIA
Surse de informatii: certificate constatator al nasterii, recensamant, reactualizarea recensamantului, anchete
demografice.
Evolutia natalitatii: din a doua jumatate a sec 19, in tarile care se dezvoltau economic, datorita
procesului de urbanizare care a indus cresterea nivelului socio-economic cu antreanarea femeii in viata economica si
sociala, schimbarea comportamentului reproductiv al pop, scaderea mortalitatii infantile, aparitia atitudinii constiente
fata de reproducere su dus la scaderea natalitatii si prin urmare la un moment dat mortalitatea a inregistrat o tendinta
mult mai puternica decat a natalitatii. Intre cele doua razboaie mondiale, natalitatea si mortalitatea se stabilizeaza, iar
dupa al doilea razboi mondial pana in prezent, are loc o tendinta continua de scadere a natalitatii. In Rom, evolutia
natalitatii a urmataceeasi tendintaca in tarile europene dar cu intarziere datorita dezvoltarii sale tardive. In 1930-35
natalitatea despasea 30/1000. In anii din jurul celui de al doilea razboi mondial nu se cunosc valori
exacte. Dupa terminarea razboiului, natalitatea (fenomen de recuperare). Din 1955-65 o marcata,
brusca a natalitatii ca urmare a decretului care legaliza practicarea libera a avortului ( 14/1000). In
1965, prin decretul 770 se interzice avortul chirurgical => in 1967 brusca 27/1000. in 1983 se ajunge
la acelasi nivel cu cel din 1955, pana in 1990 se mentine o valoare constanta, dupa 1990 ca urmare a
liberalizarii avortului, natalitatea la 13/1000 cu o continua pana in 2000 , 10/1000. Pe medii, pana
in 1976 natalitate mai mare in mediul rural, apoi, dupa 1976 se inverseaza. Teritorial, natalitate mai
in judetele din vestul tarii.

9.MORTALITATEA DEFINITIE, CONCEPTE, SURSE DE
INFORMATIE, IMPORTANTA PT SP
Mortalitatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul demografic al deceselor intr-o pop
data si intr-o perioada data de timp. Evenimentul demografic este decesul.
Decesul este evenimentul disparitiei definitiva a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea starii de
nascut viu. Abordarea fenomenului poate fi transversala, de moment si longitudinala, pe o generatie ( sta la baza
construirii tabelului de mortalitate)

5

Surse de informatie: inregistrarile totale si continui ale deceselor la serviciul de stare civila, pe baza
certificatului medical constatator al decesului, informatii privind nr pop si tructura pop pe sex, vrs....
Importanta: mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in numericaa pop si in
structura pe grupe de vrst a pop; este un indicator demografic utilizat in masurarea, descrierea si
analiza mortalita, sunt utilizate pt identificarea problemelor de sanatate, ierarhizarea acestora si
stabilirea prioritatilor in optiunile de sanatate.

10. METODE DE MASURARE, DESCRIERE SI ANALIZA A
MORTALITATII GENERALE, AVANTAJE SI LIMITE
In analiza transversala se folosesc: - masurarea intensitatii si structurii fenomenului cu rate si indicatori
de structura (acestia au un nume special: letalitati/mortalitati proportionale)

Ratele de mortalitate la randul lor pot fi grupte in rate brute de mortalitate si rate specifice.
Ratele brute masoara intensitatea fenomenului in populatie. Avantajele constau in simplitatea si mare lor
putere se sinteza, reducand la un singur numar toate informatiile privitoare la mortalitate. Ratele
specifice de mortalitate masoara frecventa deceselor in subpopulatii definite in functie de un criteriu
(sex, vrst, mediu...)
Indicatorii de structura reprezinta proportii ale deceselor de un anumit tip din totalul deceselor. Se poate calcula
letalitatea pentru anumite subpopulatii definite dupa oricare criteriu.
- metoda standardizarii sau a mortalitatii corectate/ajustate Este conceputa pentru mortalitate, dar poate fi apliacata
pentru orice alt eveniment. Scopul metodei este eliminarea influentelor date de structura difeita a populatiei pe grupe
de vrst asupra mortalitatii, permitand astfel identificarea pop in care mortalitatea reprezinta in mod real o problema de
sanatate publica.
Exista doua variante a standardizarii: directa( pop tip/standard) si indirecta( metoda mortalitatii tip/standard)
In analiza longitudinala se foloseste: - tabelele de mortalitate Principiul metodei: unei generatii ficative
se aplica un model real de mortalitate specifica pe varste sau pe grupe de varste si se calculeaza
indicatori de masurare a mortalitatii numiti functii biometrice a tabelului. Principalele functii:
probabilitatea de deces (functia biometrica cheie), nr de supravietuitori, nr de decese inregistrate intre
x la x+1 ani, probabilitatea de a trai la vrst de x+1 ani, speranta de viata la vrst de x ani.
Se mai calculeaza si anii potentiali de viata perduti ca urmare a deceselor premature (APVP). Utilitate:
metoda de analiza a modelului de mortalitate, masoara impactul unor cauze de deces care afecteaza
populatia. Nu coincide cu modelul pe cauze medicale, identifica si ierarhizeaza problemele de
sanatate.

11. CARACTERISTICI GENERALE ALE MORTALITATII GENERALE PE PLAN MONDIAL
Mortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala. In ultimul timp sau
inregistrat efecte paradoxale ale dezvoltarii socio-economice asupra sanatatii. In general, in lume
s-a inregistrat un declin al mortalitatii ca urmare a actiunilor complexe vizind sanatatea si dezvoltarea
economica. La inceput declinul s-a manifestat in tarile in curs de dezvoltare; in aceste tari dupa ce
initial mortalitatea generala a scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita chiar si
de o scadere a duratei medii a vietii. Aceeasi situatie s-a inregistrat si in Romania. In tarile dezvoltate
s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii
populatiei. Aceasta situatie explica de ce programele de sanatate din aceste tari vizeaza, pentru
virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica ameliorarea calitatii anilor de viata.
Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi sintetizata prin corelatia
care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a viatii ca indicator sintetic al
mortalitatii si al starii de sanatate. Aceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului national brut
pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii.
Exista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in China, Cuba,
Shri-Lanka, cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru
venitul pe care-l au, in timp ce in tarile Orientului Apropiat, mai ales cele producatoare de petrol,
speranta de viata la nastere e mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. O
corelatie de tip direct exista si intre procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de
viata la nastere.
Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economico-sociala
exista o relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a
sperantei de viata la nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta
importanta.


6

19. INDICATORI DEMOGRAFICI .
Demografici (viata/nonviata): mortalitate, natalitate, fertilitate:
-de frecventa
-de probabilitati, riscuri
15. EVOLUTIE MORTALITATE INFANTILA IN ROMANIA Speranta de viata la nastere (durata medie
a vietii ) inregistreaza in Romania, in 1988-1990, una din cele mai scazute valori din Europa: 69,56 ani
( penultimul loc). Durata medie a vietii la populatia feminina a fost cu 6 ani mai mare decat cea a
populatiei masculine. Aceasta situatie se datoreste mortalitatii infantile ridicate si unei mortalitati mari
la adultii de pana la 65 de ani, ca efect al acumularii unui complex de factori negativi (subdezvoltarea
economica, stresul, presiunea morala si insatisfactiile personale, un stil de viata defavorabil sanatatii).
Ca indicator sintetic al starii de sanatate speranta de viata la nastere prezinta valori diferite de la un
judet la altul (variatii intre 67-71 ani), reflectand astfel ca si in Rmania exista inechitatea populatiei in
raport cu sanatatea si serviciile de sanatate.

14, 17. MORTALITATE INFANTILA SI FACTORI DE RISC (SIST MAMA-COPIL)
Mortalitatea infantila = fenomenul demografic al deceselor 0-1 an inregistrate in populatia de nascuti vii, intr-o
perioada data de timp si intr-un teritoriu. Reprezinta un indicator specific de masurare si descriere a starii de sanatate a
copiilor si in acelasi timp este considerata ca un indice sintetic al starii de sanatate al unei populatii, pentru ca in
determinarea nivelului fenomenului sunt implicati o multitudine de factori, reflectind astfel actiunea concomitenta
asupra sanatatii copilului 0-1 an, atit a factorilor economico-sociali si de mediu, cit si a celor care tin de sistemul de
servicii de sanatate. Metodele utilizate in masurarea mortalitatii infantile au drept scop:
-masurarea dimensiunii fenomenului;
-descrierea caracteristicilor mortalitatii infantile;
-identificarea factorilor de risc si cauzali care se asociaza si explica mortalitatea infantila. Scopul general al acestor
metode: elaborarea unor masuri (strategii) de interventie in vederea ameliorarii si controlului mortalitatii infantile.
Sursa datelor necesare masurarii, descrierii si analizei mortalitatii infantile poate fi reprezentata de:
-datele de statistica demografica curenta (prelucrarea informatiilor din certificatele medicale constatatoare ale
mortii si certificate medicale constatatoare ale nasterii);
-datele de statistica sanitara curenta (prelucrarea informatiilor din fisele deceselor 0-1 an); 47
-anchetele medico-sociale special elaborate.
Studiul mortalitatii infantile, la fel ca si in cazul celorlalte fenomene demografice, se poate realiza intro
maniera transversala, de moment (un an calendaristic) sau intr-o maniera longitudinala (studiu pe o
generatie). Metodele utilizate sunt de esenta epidemiologica si pot fi anchetele descriptive, analitice si
operationale, de interventie. Anchetele epidemiologice descriptive permit evidentierea unor diferentieri
ale mortalitatii infantile in functie de o serie de caracteristici personale, de timp si de loc. Ele raspund,
deci, la intrebarile: -la cine apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in functie de virsta la deces
a copilului, de sex, de mediu de rezistenta, de rang, de greutate la nastere, de cauza medicala a
decesului, etc.); -cind apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in timp); -unde apar decesele
0-1 an (descrierea distributiei geografice, teritoriale a fenomenului). Deci anchetele epidemiologice
descriptive permit masurarea nivelului fenomenului, evaluarea tendintei, identificarea teritoriilor in care
fenomenul inregistreaza o evolutie deosebita, determinarea frecventei factorilor cunoscuti ca fiind
asociati unui risc crescut de deces 0-1 an, elaborarea unor ipoteze epidemiologice. Anchetele
epidemiologice analitice permit verificarea asociatiilor epidemiologice intre factorii considerati (de risc)
si decesul sub 1 an, ele raspunzind la intrebarile cum, de ce s-au produs decesele 0- 1 an. Aceste
anchete pot fi anchete de tip prospectiv (pe cohorta) sau anchete de tip retrospectiv (cazcontrol). In
cazul mortalitatii infantile, ancheta analitica este de fapt o ancheta pe o generatie, deoarece atit in
abordarea prospectiva cit si in cea retrospectiva, populatia luata in studiu este reprezentata de nascutii
vii ai unui an calendaristic. Pe baza datelor obtinute din anchetele epidemiologice analitice se poate
masura: 1.riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii unui factor de risc; 2.riscul de deces infantil la
copiii expusi unui factor de risc fata de cei ce nu sunt expusi (riscul relativ); 3.cu cit este mai mare
riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii factorului de risc fata de cei neexpusi (riscul atribuibil);
4.impactul actiunii unui factor de risc in populatie prin calcularea fractiunii atribuibile, cu alte cuvinte cit
i se poate atribui unui factor de risc in nivelul mortalitatii infantile la generatia de nascuti vii studiata.
Anchetele operationale, de interventie permit evaluarea eficacitatii unor strategii (programe) de
interventie care au drept scop reducerea mortalitatii infantile.
48 Principalii indicatori de masurare a
mortalitatii infantile
1.Rata de mortalitate infantila: unde: D0-1-decedatii 0-1 an dintr-un an calendaristic si un teritoriu dat N-nascutii vii
din acelasi teritoriu si an calendaristic
2.Rata de mortalitate infantila pe medii:
7

3.Rata de mortalitate infantila pe sexe:
4.Ratele de mortalitate infantila in functie de virsta la deces:
5.Rata de mortalitate infantila pe cauze: Factorii de risc ai mortalitatii infantile .Conditionarea multifactoriala a
mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc.
Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica,
clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Aceasta clasificare tine
seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia, populatia, mediul (fizic si
social), fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. 1. Biosistemul mama-copil:

Factori endogeni
: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani, peste 35 ani); -paritate; -avorturi in
antecedente; -patologie generala si obstetricala; -accidente in timpul nasterii; -interventii obstetricale.
-care tin de copil: -greutate mica la nastere; -sexul masculin; -rangul nou-nascutului; -virsta (primul
trimestru); -handicapuri biologice (malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu
factori exogeni).
Factori exogeni: 50 -intoxicatii; -accidente; -factori de mediu (inclusiv asistenta
medicala).
2. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara); -familie dezorganizata; -nivelul scazut de
instructie; -venitul familiei; -conditii de locuit nesatisfacatoare; -familii
cu domiciliul nestabil; -alcoolismul; -vagabondajul; -tinerele familii in primul an de la constituirea lor.
3.Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii; -planificarea familiala. Pentru
Romania, pentru o perioada de 55 ani, coeficientul de corelatie a rangurilor intre mortalitatea infantila
si rata bruta de natalitate a aratat o corelare destul de strinsa (r=0.54). 4. Factori economico-sociali si
de mediu.
12. CARACTERISTICI GENERALE ALE MORTALITATII IN
ROMANIA
In perioada imediat postbelica mortalitatea generala a inregistrat cele mai inalte niveluri (20/1000,
maxim in 1947 22/1000), cauza: conditiile socio-economice si sanitare nefavorabile, a secetei si
epidemiilor. In 1955 ca urmare a aplicarii unor masuri cu caracter sanitar, mortalitatea scade marcat:
10/1000, cea mai redusaintensitate a mortalitatii s-a inregistrat in 1964 8/1000. incepand cu anul 1975
s-a inregistrat o tendinta de crestere usoara caurmare a fenomenului de imbatranire a pop. Dupa
1996-2000 mortalitatea a juns la valoarea de 11/1000.
Caracteristici personale 1)pe grupe de varsta: mortalitatea infantila si juvenila creste desi intensittea
celor doua este in continua 2) pe sexe: supramortalitate masculina 3) in functie de caracteristicele
spatiale: rural>urban si creste decalajul dintre cele doua componente. 4)pe cauze medicale de deces
(diferit de modelul european): BCV, tumroi, digestiv, accidente, b. Respiratorii.

21. Morbiditatea definiie, eveniment consemnat, tipuri de morbiditate utilizate
Definitie: fenomen de mas al imbolnvirilor aprute intr-o populaie definit intr-o anumit perioad
de timp (in general este vorba de un an calendaristic. Evenimentul consemnat este apariia bolii,
definit ca absena sntii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta o presupune.
In funcie de observaie i observator se pot descrie urmtoarele tipuri de morbiditate:
- Morbiditate real (repezint totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei comuniti)
- Morbiditatea diagnosticabil (cazurile diagnosticabile cu probele care exist in prezent)
- Morbiditatea resimit (boala aa cum este perceput de populaia laic, cea perceput de individ independent de
orice referin de utilizare a ei in sistemele de ingrijire)
- Morbiditatea obiectiv este cea msurat prin anchete epidemiologice sistematice utilizand instrumente de msurare
standardizate. In cazul bolilor ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbiditii s
furnizeze rezultate diferite.

22. Morbiditatea - tipuri, msurarea morbiditii observate
Msurarea morbiditii observate
- Abordare transversal (pe perioada unui an calendaristic)
- Abordare longitudinal (o cohort/o generaie)
Studiul morbiditii observate ---e o varza totala,il gasim in lp
Unitatea observat Evenimentul observat Fenomen/Indicator statistic Imbolnvire Caz nou Inciden
Caz nou i vechi Prevalen Caz ce intrerupe temporar capacitatea de munc Morbiditate cu ITM Cazce intrerupe
definitiv capacitatea de munc Morbiditate cu invaliditate Caz ce necesit spitalitare Morbiditate spitalizat Abordri
in msurarea morbiditii observate: - in funcie de debut : cazuri noi(incidena) i cazuri noi i vechi(prevalena) - in
funcie de gravitate: Mb cu ITM, Mb cu invaliditate i Mb spitalizat.
8

23. Msurarea morbiditii criterii de definire a bolii, inregistrarea
morbiditii
Criterii de definire a bolii:
- criteriul statistic un eveniment se consider anormal dac se situeaz in afara unui interval cuprins intre }2
intervale in jurul valorii medii a fenomenului studiat;
- criteriul clinic se consider anormal un eveniment dac este frecvent asociat cu entiti patologice bine definite
anatomopatologic, microbiologic;
- criteriul prognostic este considerat anormal acel fenomen care se asociaz cu o frecven crescut de manifestri
grave;
- criteriul operaional situaia anormal este aceea care in urma unei intervenii nu conduce la realizarea unui
beneficiu

Inregistrarea morbiditii e puternic influenat de:
- accesul la serviciile medicale - calitatea serviciilor medicale
- corectitudinea diagnosticrii - accesibilitatea mijloacelor de investigaie corectitudinea codificrii.

24. Incidena definiie, surse de informaii, msurare, factori care o influeneaz
Incidena reprezint fenomenul de mas al apariiei cazurilor noi de boal intr-o populaie i intr-o
perioad de timp.
Incidena e condiionat de: - Accesibilitate - Adresabilitate - Calitatea diagnosticului
Ar trebui s fie considerat ca frecven real de apariie a cazurilor noi doar in acele populaii in care
cele trei condiii se indeplinesc in mod optim.
Surse de informaii: Medicul de familie ce raporteaz cazurile noi de boal (se bazeaz pe adresabilitatea populaiei la
serviciile medicale); studiul incidenei e pasiv.
Abordarea incidenei se face:
- transversal (la un moment dat): se msoar
rata de inciden general (frecvena cu care au aprut cazurile noi),
ratele de inciden specifice (pe sexe, pe grupe de varst, pe medii, pe boli, pe boli si sexe/grupe de
varst/medii) i
indicatori de structur a cazurilor noi(ponderea copiilor 0-14 ani, a celor de provin din mediul rural, a sexului
feminine);
- longitudinal - impune o anchet prospectiv pe o cohort i la sfaritul perioadei de observare se msoar
ratele deinciden general i specifice i indicatorii de structur.
Factori care influeneaz incidena:
-modificarea stilului de via
- modificarea virulenei factorilor incriminai in producerea bolii
- apariia unor noi factori incriminai in producerea bolii
- evoluia temporal a bolii
- metode noi de diagnostic
-modificri in structura pe grupe de varst a populaiei
- modificri in clasificarea bolilor
- migraia

25. Examene medicale de mas definiie, tipuri

Examenele medicale de mas sunt anchete transversale ce urmresc identificarea de prezumie i/sau diagnosticarea de
certitudine a bolilor sau altor caracteristici biologice sau comportamentale intr-o populaie.
Tipuri de examene medicale de mas:
- diagnosticul de certitudine al unei boli/factor de risc
- ancheta de prevalen -- diagnosticul de prezumie al unei boli
- examen medical de tip screening-- depistare pasiv-activ(cautarea cazurilor): se face cu ocazia examenelor
medicale curente (consultatii) cind pacientul se prezinta la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia
acordata pentru acuzele pacientului, aplica procedee si tehnici de investigatie pentru boala/bolile pe care doreste sa le
depisteze - examene periodice de sntate la varste nodale (mai ales copii i aduli, ocazie cu care se caut bolile care
au o frecven ateptat mai mare la varsta respectiv), la persoanele cu risc inalt (sugari, gravide .a.)
- CHECK-UP (controlul strii de sntate din iniiativa persoanei sau patronului, control ce se face in cadrul unui
serviciu special).



9

26. Ancheta de prevalen definiie, tipuri, avantaje i limite
Anchetele de prevalen sunt examene medicale care se realizeaz ntr-un interval relativ scurt de timp, ntr-o
populaie bine definit, ocazie cu care se poate inregistra att expunerea ct i rezultatul (boala).
Studiile de prevalen pot fi:
- pur descriptive, oferind informaii despre variabile in mod separat (cate boli sau cate situaii comportamentale se
gsesc in populaie);
- de tip caz-control, inregistrandu-se concomitent prezena bolii i prin investigaie anamnestic, prezena unor
variabile (caracteristici biologice, genetice, comportamentale) inainte de momentul examenului (care au precedat
boala).
Avantaje: - sunt utile in stabilirea prevalenei
- sunt uoare, rapide, relativ ieftine
- date uor de cules
-permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, fiind utile in programare (programare sntate)
- sunt generatoare de ipoteze epidemiologice
- permit controlul factorilor de confuzie (stratificare)
Limite: - nu stabilesc secvena temporal a evenimentului
- nu sunt utile pentru evaluarea incidenei - nu permit
calcularea direct a riscului relativ
- nu se aplic in cazul bolilor rare
- exist riscul erorilor de anamnez
- exist riscul interpretrilor abuzive.

27. Paralel intre incidena i prevalena bolilor
Incidena i prevalena sunt indicatori care msoar frecvena bolii intr-o populaie.
Incidena arat frecvena cu care apare o boal - evideniaz mai bine bolile acute, - se obine pasiv, raportate de
medic
Prevalena - reprezint fondul morbid (povara) al bolii intr-o populaie - evideniaz mai bine bolile
cronice, - se obine activ: anchete transversale sau examen medical de mas. Prevalena este
incidena inmulit cu durata medie a bolii. In cazul incidenelor egale, prevalena este cu atat mai
important cu cat durata media a bolii este mai lung.

28. Calitatea vieii concepte, modaliti de evaluare

Calitatea vieii calitatea vieii este un concept multidimensional i subiectiv care traduce caracterul
bun sau mai puin bun al "vieii" unui individ.
Calitatea vietii perceptia indivizilor sau a grupurilor sociale conform careia nevoile au fost satisfacute, iar situatiile
favorabile realizarii fericirii si indeplinirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Termenul de calitate a
vietii este utilizat curent in tarile dezvoltate unde necesitatile materiale de baza sunt acoperite. Indivizii au devenit
din ce in ce mai constienti de capacitatea lor de a-si satisface nevoile individuale si sociale si cauta o calitate a
existentei superioara simplei supravietuiri.
Calitatea vietii - stilul de viata al bolnavilor cronici sufera importante modificari: discomfort somatic si psihic,
masuri igienico-dietetice (unele capabile sa anuleze micile satisfactii ale existentei), efectele secundare ale medicatiei
administrate, atingeri ale personalitatii sale, inclusiv prin acceptarea unui nou statut si rol social, de "bolnav", cu
implicatii in insertia sa familiala si socio-profesionala (lezandu-i aspiratiile si expectatiile, adesea legitime).
Calitatea vietii -- perceptia indivizilor sau a grupurilor conform careia nevoile au fost satisfacute iar
situatiile favorabile realizarii fericirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate.
Calitatea vietii -- totalitatea conditiilor de ordin economic, social, ecologic, spiritual care asigura integritatea si
echilibrul vietii biologice, dezvoltare continua si durabila a personalitatii umane.
Calitatea vieii obinut in urma aplicrii unei terapii este distinct de efectele terapeutice in sine, prin semnificaia sau
valoarea pe care pacienii o acord acelor efecte.
Potrivit OMS, trebuie avute in vedere 5 dimensiuni ale calitii vieii:
- reducerea simptomelor bolii
- inlocuirea anxietii i a descurajrii prin influxuri de stare de bine i optimism
- meninerea unei reele de interaciuni sociale pozitive
- conservarea aptitudinilor Cognitive
- aptitudinea de a munci i de a pstra un nivel de trai i de munc suficient. In consecin ne putem atepta ca
evaluarea utilitii tratamentului (msura in care tratamantul imbuntete calitatea vieii lor) s difere semnificativ.
Prin analiza cost-utilitate se ia in considerare calitatea vieii, atunci cand se compar costuri i consecine (msura in
care tratamentul imbuntete calitatea vieii). Consecinele sunt valorizate prin uniti naturale, care incearc s
10

reflecte utilitatea asociat fiecrei stri de sntate. Cel mai frecvent folosite uniti de msur sunt: anii de via
catigai ajustai in funcie de calitatea vieii acestor ani (QALY= quality adjusted life years), anii de via
sntoi (YHL=years of healthy life) sau anii de via ajustai in funcie de disabilitile prezente
(DALY=disability adjusted life years).

29. Screening - definiie, scopuri, ipoteze de utilizare
Screeningul reprezint examinare de mas care const in aplicarea unui ansamblu de procedee i tehnici de
investigaie asupra unui grup populaional in scopul identificrii de prezumie a unei boli sau factor de risc.
Ipotezele care stau la baza practicrii screeningului: -intr-o populaie exist boli i bolnavi necunoscui datorit unor
nevoi nesimite, neexprimate sau nesatisfcute; -identificarea bolii in perioada ei de laten face ca eficacitatea i
eficiena interveniilor s fie mare; -tratamentele efectuate in stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine i mai eficace
(boala nu se agraveaz, s-ar preveni decesele premature).
Scopurile screeningului:
1.Meninerea sntii i prevenirea bolii in ipoteza in care scopul screeningului este depistarea factorilor de risc. Prin
acest scop, screeningul poate fi incadrat in msurile de profilaxie primar.
2.Depistarea precoce a bolilor. Prin acest scop, screeningul are un caracter prescriptiv.
3.Determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc. Prin acest scop, screeningul este un instrument pentru
planificarea i programarea sanitar.
4.Diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti.
5.Evaluarea unei aciuni, a unor programe.
6.Determinarea prezenei unei asociaii.

30. Modelul general al unui examen medical de tip screening
Din populaia int se alege un eantion care, in urma aplicrii unui test de screening se va impri in 2
loturi: unul alctuit din persoane probabil bolnave (persoanele din eantion la care rezultatul testului a
fost pozitiv) i cellalt alctuit din persoane probabil sntoase (persoanele din eantion la care
rezultatul testului a fost negativ).
Screeningul este urmat de 2 faze:
- faza de diagnostic in care cei probabil bolnavi trec printr-un test diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate;
- faza terapeutic i de supraveghere medical. Testele de screening trebuie s fie atat de bune incat s ofere
posibilitatea de a detecta cat mai muli bolnavi din toat populaia examinat. Este de ateptat ca proporia real a
bolnavilor s fie mai mare in rindul celor probabil bolnavi decat in randul celor probabil sntoi. De obicei,
screeningul se practic in populaii la risc inalt pentru c in aceste grupuri populaionale, probabilitatea ca diagnosticul
prezumtiv s fie diagnostic cert este mare.

31. Modaliti de realizare a unui examen de screening
1.Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de ctre persoana investigat. Sunt indicate, in
special, pentru screeningul care vizeaz comportamentele i in anchetele fcute in gospodrii.
Limite:
-sunt supuse unor distorsiuni care in de memoria celor chestionai (de aceea, perioada recurent nu trebuie s fie mai
mare de 2-4 sptmni) i de intervievatori.
2.Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic i paraclinic).
Condiii:
-examenul s fie standardizat;
-probele s fie simple, ieftine;
-examenul s inteasc mai multe boli.
n prezent screeningul se practic pentru acele boli pentru care exist probe paraclinice valide de identificare a bolii.
Nu toate probele pentru screening sunt valide pentru diagnostic, fie c probele nu sunt bune pentru stabilirea
diagnosticului, fie c pragul nu este valid.

32. Criteriile de alegere a bolilor pt un ex. Screening
- boala (condiia) s constituie o problem de sntate (prevalen mare, gravitate mare prin
consecinele sale medicale si sociale, evoluie fatal, absenteism, invaliditate)
- istoria natural a bolii s fie cunoscut i ineleas
- teste disponibile pt depistarea bolii in etapa de laten sau de debut asimptomatic
- test(e) de screening acceptabil(e) din punct de vedere al populaiei
- existena defaciliti (servicii) disponibile pentru persoanele depistate de ctre testul(testele) de screening
-strategia de supraveghere i tratament s fie agreat de ctre administraia sanitar i de ctre populaie
- costul global s fie rezonabil - inelegerea din partea personalului medical c un examen de sntate constituie
debutul unui proces lung de supraveghere medical
11


33.Calitile probelor de screening
- s fie simple - s nu fac ru - s fie acceptate de ctre populaie - s poat fi aplicate rapid - s aiba
o validitate corespunztoare - s aib reproductibilitate - s aib randament mare - sa aib cost redus
- s aib valoare predictiv bun

34. Validitatea definiie, msurare, importana pt medicul epidemiolog i pt clinician

Validitatea = capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa s identifice. (frecventa
cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase).
Se exprim i se msoar prin sensibilitate i specificitate:
- sensibilitatea = capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boala; proporia rezultatelor pozitive in
masa bolnavilor. Este o probabilitate condiionat: probabilitatea de a fi pozitiv cu condiia de a fi bolnav;
- specificitatea = capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala; proporia rezultatelor negative
in masa non bolnavilor. Este o probabilitate condiionat: probabilitatea de a fi negativ cu condiia de a nu fi bolnav.
Alegerea testului i determinarea validitii trebuie facute inainte de declanarea screeningului.
Validitatea se determin a priori sau prin aplicarea probei (testului) pe un eantion mic (100-200
persoane), cunoscandu-se care sunt bolnavi de boala ce urmeaz a fi depistat in populaie (boala care face obiectul
screeningului) din acest eantion. O prob cu sensibilitate mare va determina o populaie a fals-negativilor mic, deci
se vor pierde puini bolnavi. In general, in screening i in special cand boala este grav se prefer probe cu
sensibilitate inalt. O prob cu specificitate mare va determina o proporie a fals-pozitivilor mica. Probele cu
specificitate inalt sunt de preferat pentru diagnosticarea bolii. In screening, se prefer teste cu specificitate mare
atunci cand, din considerente de cost, nu dorim s incrcm faza de diagnostic. Este de dorit ca i sensibilitatea i
specificitatea probei s fie mari. Validitatea unei probe de screening depinde de pragul de separare ales pentru
prob, schimbarea pragului determinand modificarea sensibilitii i specificitii. Creterea validitii se poate face
prin aplicarea mai multor teste in serie sau in paralel (de ex., pentru depistarea diabetului zaharat: glicemia i
glicozuria).

35. Valoarea predictiv definiie, msurare, semnificaie
Valoarea predictiv este important pentru clinician, care este interesat s adopte o prob care s aib ansa cea mai
inalt de a identifica corect boala. Ea depinde de prevalena bolii in populaie; nu depinde de pragul de separare.
1.VP pozitiv = proporia real pozitivilor in masa pozitivilor. Este o
probabilitate condiionat: probabilitatea de a fi bolnav cu condiia de a fi pozitiv;
2.VP negativ = proporia real negativilor in masa negativilor. Este o probabilitate condiionat: probabilitatea de a nu
fi bolnav cu condiia de a fi negativ. VPP prezint interes mare pentru clinician

36. Reproductibilitatea
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea testului de a da
aceleai rezultate in condiiile in care este aplicat in aceleai condiii, dar de persoane diferite sau de aceeai persoan
in momente diferite.
Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu acurateea (exactitatea). Acurateea reprezint gradul in
care msurtoarea sau estimarea bazat pe o anumit msuratoare prezint valoarea real a caracteristicii msurate.
Pentru clinician este foarte important acurateea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei. Dac se
cunoate abaterea, o prob cu o reproductibilitate mai mic poate fi folosit la un examen medical de mas.
Reproductibilitatea inalt a unei probe nu garanteaza i o validitate inalt. Validitatea inalt a unei
probe ofer, de regul, i o reproductibilitate inalt. Pentru ca o prob s fie cat mai reproductibil este necesar ca:
-proba s fie standardizat;
-personalul s fie antrenat;
-s se asigure controlul.
Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea datelor obinute de ctre observatori
diferii intr-un tabel de contingen 2x2. Exist mai multe modaliti de msurare a reproductibilitii.
Cele mai frecvente sunt:
1.coeficient simplu de reproductibilitate observat / procentul de concordan este raportul dintre suma rezultatelor
concordante si numrul total al persoanelor examinate.
2.coeficientul de corelaie intraclas sau coeficientul de concordan Kappa

37. Epidemiologie definiie, obiective, domenii de aplicare
Definiia clasic (MacMahon, 1960): tiina care studiaz distribuia determinanilor bolii in populaiile umane. Last,
1983: tiina care studiaz distribuia i determinanii bolilor i aplic rezultatele la controlul problemelor de sntate
12

public (adugarea componentei cu caracter aplicativ la definiia clasic dat de ctre Last). Obiectul preocuprilor
epidemiologiei este populaia/grupurile populaionale (bolnavi, control).
Obiectivele epidemiologiei sunt:
1. descrierea distribuiei bolilor i a factorilor de risc (in funcie de caracteristicile presonale, tendinele
temporale/evoluia temporal, locul apariiei)
2. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere (dovedirea existenei unro relaii dintre factorii explicativi i
rezultatele pe care le genereaz aceti factori)
3. predicii in legtur cu numrul probabil de boli i caracteristicile distributive
4. fundamenarea programelor de prevenie i combatere a bolilor
Domeniile de aplicare ale epidemiologiei:
- Sntate public: taxonomia (clasificarea) bolilor,
descrierea istoriei naturale a bolilor in populaie (colectivitae), determinarea frecvenei factorilor de risc, depistarea i
supravegherea de mas a bolilor, descrierea i explicarea modelelor de mortalitate i morbiditate, prevenirea i
controlul comunitar al bolilor, planificarea sanitar i promovarea aciunilor de sntate, evaluarea activitilor,
procedurilor i serviciilor de sntate
- Medicina clinic: istoria natural a bolii, determinarea valorilor normale, completarea tabloului clinic i determinarea
de sindroame noi, studiul etiologiei bolilor, ameliorarea perspectivelor clinice (prin evaluarea eficacitii
procedurilordiagnostice i terapeutice), evaluarea tehnologiiilor medicale vechi i noi, citirea critic a
literaturii de specialitate

38. Epidemiologia metode i surse de informaii
Caracteristicle metodelor: empiric, numeric, probabilistic i comparativ - sistemul informaional
curent - biostatistic - eantionaj - metode speciale de definire i determinare a loturilor de studiu -
tehnici de msurare a riscurilor - tehnici de msurarea a supravieurii - standardizarea

39. Clasificarea anchetelor epidemiologice in funcie de direcia studiului (exemplificai)
Anchete transversale (anchete de prevalen i ecologice) examen medical de mas
Anchete longitudinale prospective (cohort), retrospective (caz-control), ambispective (istoric - prospective)

40. Clasificarea anchetelor epidemiologice in funcie de obiectivul urmrit
Anchete (Studii) descriptive formuleaz ipoteze
Anchete (Studii) analitice (dde tip explicativ) probeaz ipoteze: prospective (de cohort), retrospective (caz-control)
Anchete (Studii) experimentale (anchete de intervenie, operaionale) programe de sntate public (vaccinri,
programe de protecie infantil, reducerea fumatului)
Anchetele descriptive i celel analitice sunt anchete observaionale.

41. Clasificarea anchetelor epidemiologice in funcie de criteriile descrise in literatura de specialitate
Dup direcia studiului:
Anchete transversale (anchete de prevalen i ecologice) examen medical de mas
Anchete longitudinale prospective (cohort), retrospective (caz-control), ambispective (istoric - prospective)
Dup obiectivul urmrit:
Anchete (Studii) descriptive formuleaz ipoteze
Anchete (Studii) analitice (dde tip explicativ) probeaz ipoteze: prospective (de cohort), retrospective (caz-control)
Anchete (Studii) experimentale (anchete de intervenie, operaionale) programe de sntate public (vaccinri,
programe de protecie infantil, reducerea fumatului)
Anchetele descriptive i celel analitice sunt anchete observaionale.

42. Axele de studiu utilizate in epidemiologie
Relaia poate fi : transversal (expunerea i rezultatul se observ i se msoar concomitent), de cohort (investigaia
se face de la expunere spre rezultat), caz-control (investigaia pornete de la rezultat spre expunere); Realizarea in
timp: istoric (expunerea a fost fcut inainte de declanarea investigaiei), concomitent (simultan, expunerea i
rezultatul se studiaz simultan), mixt; Selecia subiecilor se face in funcie de: expunere (anchete de cohort)rezultat
(anchete caz-control), alte selecii (nici in funcie de expunere, nici in funcie de rezultat)

43. Anchete epidemiologice descriptive definiie, obiective, tipuri
Sunt anchete epidemiologice ce au ca scop principal descrierea modului de distribuie a unei boli/a decesului/ a
factorilor de risc in populaie. Permit formularea de ipoteze epidemiologice (relaia dintre un factor considerat ca fiid
factor de risc/cauzal i efectul aciunii sale). Alte aplicaii ale acestora: evaluarea strii de sntate a populaiei,
monitorizarea strii de sntate, planificarea/ fundamentarea resurselor in domeniul sntii, descrierea istoriei
naturale a bolii, completarea tabloului clinic al unei boli, identificarea de simptome i sindroame noi.
13

Sunt de 3 tipuri: raportarea de cazuri, anchete epidemiologice descriptive (serii de cazuri), studii populaionale
corelaionale (ecologice).

44. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici personale; exemple, utilitate.

Exemple:gen, varst, stare civil, religie, nivel de instrucie Varsta: produce modificri metabolice i
odat cu inaintarea in varst apar fenomene de uzur, iar varsta aduce informaii cu privire la receptivitate/rezisten.
Avem: rate specifice de inciden pe grupe de varst, rate specifice de mortalitate.
Se folosete abordarea transversal. La interpretarea rezultatelor trebuie s se in cont de efectul de cohort (de
generaie): intr-o abordare transversal avem mai multe generaii cu istoria lor (au fost supui mai multor factori).
Efectul de cohort este efectul pe care il poate exercita o generaie cu istoria sa asupra distribuiei pe grupe de varst a
unei boli/ deceselor/ factorilor de risc.
Ex: descrierea nivelului de cunotine (scade pe msura inaintrii in varst fals!!!) Sexul (genul) distribuia
aceleeiai boli pe sexe i grupe de varst (exist boli mai frecvente la brba/femei).

Explicaii ale diferenelor observate intre sexe: biologie diferit, incrctur genetic diferit, rol i
statut social diferit, expunere diferit a factorilor de risc.
Femei: boli endocrine, DZ, colecistopatii, calculoz.
Brbai: boal ulceroas, hernii, accidente, ateroscleroz, cancer bronho-pumonar.
In descrierea distribuiei bolilor pe sexe se folosesc ratele specifice, proporiile i indicele de masculinitate (nr
evenimente brbai x 100/ nr evenimente femei) Grupul etnic i cultural diferenele observate intre grupuri etnice i
culturale se datoreaz factorilor genetici i modului de via (prezint structuri familiale specifice, regim alimentar,
credin, obiceiuri, profesii, loc de natere). Profesia descrierea distribuiei bolilor in funcie de aceast caracteristic
reprezint un indicator al nivelului socioeconomic i al riscului particular legat de profesie. Nivelul socio-economic
combinaie din profesie + venit + nivel de educaie + nivel de via

45. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici spaiale; exemple, utilitate
Anchetele epidemiologice descriptive permit identificarea zonelor cu o frecven neateptat a bolilor
sau permit identificarea de diferene intre regiuni. Descrierea bolilor se poate face in funie de frontiere
naturale sau administrative. In funcie de barierele naturale (rauri, muni), prezint interes deoarece delimiteaz zone
cu anumite caracteristici ecologice favorabile dezvoltrii/protejrii de unele boli (ex: gua endemic), izoleaz
populaii care au obiceiuri i comportamente specifice, definesc zone cu structur economic relativ omogen,
definesc grupuri/zone care prezint anumiet caracteristici dpdv al accesibilitii la serviciile sanitare. In funcie de
frontierele administrative, faciliteaz investigaia i raportarea datelor (pe judee), reprezint bariere pentru bolile
transmisibile, exist modele specifice de morbiditate i mortalitate determinate de factori socio-economici i culturali.
Comparaiile la nivel internaional poate fi grevat de erori de clasificare a bolilor. Pentru identificarea zonelor cu
probleme se folosete metoda standardizrii, iar ca reprezentare grafic se recomand cartograma sau
reprezentarea grafic pe coloane dac numrul populaiei e maxim 10-14.

46. Anchete epidemiologice descriptive caracteristici temporale; exemple, utilitate
1 trenduri. Reflect schimbri in evoluia secular a unei boli/deceselor de o anumit cauz; arat
tendina de cretere/descretere dac apar prbuiri sau varfuri. Prezint interes pentru explicaii probabile ale
trendului observat. Trendul e utilizat i pentru a face predicii pentru evoluii viitoare. In interpretarea trendului trebuie
s inem cont de schimbri in structura populaiei, schimbri in clasificarea i evoluia tehnologiei/cunotinelor,
modificri in distribuia factorilor asociai bolilor.
2-variaii ciclice, evoluii sinusoidale. Creteri sau descreteri in evoluia unor boli. Ex: in rile cu RMI
mare exist o variaie sinusoidal (iarna, vara). Aceste variaii ciclice sunt importante in organizarea resurselor i apar
in cadrul bolilor infecioase.
3 evoluii neateptate, intampltoare

47. Studiile descriptive cazurile clinice raportate
Fac parte din anchetele epidemiologice descriptive individuale. Reprezint cam o treime din articolele de medicin
clinic. Cazurile clinice raportate descriu o observaie neobinuit, care poate s constituie prima etap de
recunoatere a unei noi maladii sau factor de risc. Nu se pot comunica informaii de la mai mult de 5 pacieni,
abordarea este pur descriptiv (se utilizeaz dac este cazul numai valori absolute, nu se calculeaz indicatori sintetici,
ponderi, nu se pot utiliza reprezentri grafice), limitele acestei abordri in de carcterul subiectiv al seleciei cazurilor,
legat de experiena i domeniul de interes al cercettorului.



14

48. Studiile descriptive seriile de cazuri
Seriile de cazuri individuale reprezinta etapa urmatoare a anchetelor cazuri clinice raportate, prin
gruparea de observaii similare i in consecin pot fi emise ipoteze a unei entiti patologice sau a
unui factor de risc. Ele pot, in anumite situaii, s sugereze in mod foarte pregnant existena unui
factor etiologic sau particulariti in evoluia unei boli.
Limite: traduc inainte de toate experiena i capacitatea de observaie a unui cercettor, nu permit generalizarea sau
extrapolarea concluziilor, nu permit stabilirea frecvenei unei boli (ar fi necesar pentru aceasta un studiu de inciden
sau de prevalen), nu inlesnesc nici aprecierea importanei in mod statistic a unui factor de risc, pe care pot
eventual sa il sugereze( in acest caz ar fi necesar un grup de comparaie).

49. Studiile descriptive de corelaie; avantaje i limite
Scopul acestor studii este de a compara frecvena unei boli intre populaii in acelai interval de timp sau
frecvena unei boli in aceeai populaie dar in momente diferite (ex: frecvena HTA in toate judeele in
acelai timp sau frecvena HTA in Bucureti in 2008 i 2009).
Studiile de corelaie sau studiile ecologice permit efectuarea unei analize la o scara mai larg. Plecand de la date care
exist in mod pasiv la nivelul unor populaii ( rate de mortalitate, valoarea vanzrilor unor produse). Din pdv tehnic
se bazeaz pe calcularea unor coeficieni de corelaie (ex: cantitatea de tutun vandut i cancerul pulmonar).
Limite: valorile pe care le utilizeaz reprezint medii calculate la nivel populaional, nu
informaii culese la scar individual, deci nu premit calcularea riscului din populaia a crei inciden o lum nu
tim care au fumat/nu (Nu pot s cunosc dac persoana care a fcut boala este i expus). Nu permit controlul factorilor
de confuzie (factorul care se asociaz concomitent atat expunerii cat i efectului). Aceste studii introduc noiunea de
comparaie, trebuie deinute date despre populaie pentru a putea stabili o corelaie intre un factor de risc i boala
studiat. Ele folosesc noiunea de frecven a bolii i a factorului de risc. Sunt abordri transversale in msura in care
ele suprapun 2 tipuri de date (frecvena factorului de risc i frecvena bolii), culese in aceeai perioad. Sunt uor de
realizat in timp scurt, cci fac apel la date de statistic descriptiv, care se aflcolectate in mod pasiv in sistem. Un
factor de risc real poate s nu fie identificat printr-un studiu ecologic dac este diluat de carcateristicile unei
populaii.

50. Proiectarea anchetelor epidemiologice analitice exemple
Anchetele analitice au scopul de a verifica ipotezele epidemiologice, arat dac exist o asociere
apidemiologic intre un fcator presupus a fi factor de risc i efectul aciunii sale (boal, deces). Permit
msurarea forei acestei asocieri epidemiologice. Sunt de 3 tipuri: prospective, retrospective i ambispective.
Prezint 3 caracteristic generale: sunt anchetele longitudinale i necesit prezena a cel
puin dou loturi (un lot test i un lot martor).
Criteriile de alegere a tipului de anchet analitic:
1.frecvena factorului de risc in populaie - trebuie inut cont in studiile prospective. E mai importantt de
tiut incidena bolii pentru c ateptm timp de la expunere la apariia bolii. Prevalena = incidena x
durata. Prevalena crescut se poate datora i duratei cerscute a bolii (boli cronice). Anchetele
prospective se recomand pentru bolile cu inciden crescut. Pentru FR cu frecven mare i
inciden mare a bolii se recomand cohort tip 1, iar in cazul FR cu frecven mic i inciden mare
a bolii se recomand cohort tip 2.
Anchetele retropective se recomand atunci cand frecvena bolii in populaie e mic (boli rare), cu prevalen mai
mic de 8%. La anchetele retrospective constituirea lotului martor reprezint punctul critic al studiului. Metoda cea
mai utilizat pentru constituirea lotului martor e metoda perechilor (fiecrui individ din lotul test i se caut perechea
dup aceleai caracteristici, dar fr boal; criterii folosite: sex, varst, profesie). Lotul martor trebuie s fie cel puin
egal cu lotul test, ideal de cel puin 2 ori mai mare (pentru creterea puterii semnificaiei rezultatelor).
Pot exista 2 loturi martor unul din caelai spital cu lotul test i altul din populaia general. Ideal ar fi
ca lotul test s fie constituit numai din cazuri noi (cazurile noi nc mai au modelul comportamental FR urmrit, pe
cand cele vechi e posibil s fi renunat la FR). 1 FR mai multe boli (Anchet prospectiv!!!) mai muli FR o boal
(Anchet retrospectiv !!!)
Ancheta prospectiv nu se poate repeta pe acelai lot, cea retrospectiv se poate repeta. Pentru a msura riscul de
apariie a unei boli se face doar o anchet longitudinal prospectiv!!!

51. Anchete analitice prospective tip 1 model, scop, etape, msurtori, interpretare
Se constituie un eantion reprezentativ pentru populaia int care se autodivide in dou loturi: unul
expus la factorul de risc, cellalt neexpus la factorul de risc. Apoi investigatorul urmrete persoanele
expuse i neexpuse ateptand apariia bolii sau a decesului. Condiii: s ii pstreze statutul de expus/nonexpus, s nu
aib boala pe care urmeaz s o inregistrm, s poat dezvolta boala respectiv (s fie potenial eligibili). Bolnavii
trebuie s fie cazuri noi de boal. Anchetele prospective tip 1 sunt o abordare longitudinal a incidenei.

15

Putem msura: rata cumulativ de inciden (msoar riscul de imbolnvire la expui i nonexpui),
densitatea incidenei (msoar viteza cu care se propag o boal in populaie). Acest model este indicat a fi utilizat
cand factorul de risc este relativ frecvent in populaie. Dac factorul de risc este rar, modelul nu mai este eficient sub
aspectul efortului investigaiilor, eantionul ales ar trebui sa fie mult mai mare.
Avantaje: -in momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc,
ceea ce confer studiului un caracter calitativ crescut;
-se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz expunerea la un factor de risc;
-se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup.
Dezavantaje: logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi

52. Anchetele analitice prospective de tip 2 model, scop, msurtori, interpretare.
Se aleg 2 eantioane : unul cuprinzand subiecii expui la risc (lotul test), cellat pe cei neexpui (lotul
martor), fiecare eantion fiind reprezentativ pentru cohorta respectiv. Apoi investigatorul urmrete
cele doua loturi ateptand apariia bolii sau a decesului. Acest model este indicat cand frecvena factorului de risc in
populaie este mic.
Avantaje: -in momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc,
ceea ce confer studiului un caracter calitativ crescut;
-se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz expunerea la un factor de risc;
-se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup (RR). Dezavantaje: logistice, administrative, perioad lung de
urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi

53. Anchetele analitice retrospective cazuri/control (tot)
Ancheta caz-control pornete de la efect ctre factorul de risc studiu anamnestic.
Se iau dou loturi: lotul test bolnavi (expui i neexpui) i lot martor nonbolnavi (expui i neexpui).
Frecvena Fr in lotul cazurilor este de a/ (a+c),
iar in cazul lotului control b/ (b+d). Nu se poate calcula RR direct.
Pentru msurarea forei asocierii epidemiologice se folosete OR (odds ratio) = ad/bc, OR= cota bolii
la expui/cota bolii la neexpui. In cazul bolilor rare, OR este folosit ca RR. Riscul atribuibil, RA%= (OR-1 )/OR.
Impactul actiunii factorului de risc in populatie se masoara cu riscul atribuibil in populatie:
unde: P0=prevalenta expunerii la martori (lotul control), P =prevalenta expunerii in populatia generala.
cunoscuta, riscul atribuibil se poate masura
deoarece deosebirea intre P0 si P nu este prea mare (P0

Avantaje: durat mic a studiului, nr mic de subieci necesari, cost sczut, aplicabil la boli rare, facilitatea efecturii
studiului, permite analiza concomitent a mai multor factori de risc sau a mai multor nivele de expunere, permit
repetarea studiului.
Dezavantaje: non rspunsul subiecilor, docum. medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a
constitui grupul martor, nu permit msurarea direct a riscului ci dora estimarea lui prin OR, sunt supuse erorilor
sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii), mai frecvent decat in anchetele de cohort, ancheta se adreseaz
persoanelor in via (cei decedai de boala X au avut forme mai grave de expunere).

54 Anchete experimentale scop, domenii de aplicare

factorului studiat i observ efectul asupra criteriului de raionament. Sunt singurele anchete in msur s dovedeasc
relaia cauzal sau eficacitatea unor tratamente, intervenii, decizii diagnostice i organizatorice. Dovada
experimental este ultimul i cel mai important dintre criteriile de cauzalitate Evans.
Anchetele experimentale probeaz ipotezele elaborate prin studii descriptive i verificate prin studii analitice. Se
realizeaz in limitele eticii medicale. Domenii de aplicare:
vaccinurilo
conduite terapeutice noi fa de cele uzuale in momentul respectiv
introducerii in practica medical a unor medicamente noi, dup ce acestea au fost testate
in laborator i pe animale de experien

risc sau maladii

55 Tipuri de anchete experimentale utilizare, exemplificare
Anchetele experimentale sunt de 3 tipuri: 1. studii clinice 2. studii in teren 3. studii comunitare



16

56 Anchete experimentale etape, msurarea riscurilor
Etape: 1. Alegerea lotului criterii de includere (clinice, demografice, geografice i temporale), criterii
de excludere caracteristici care risc s interfereze calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor.
Aspect legat de etic sau dorina unui individ de a nu participa la studiu.
2. Eantionarea poate fi probabilistic (table de numere aleatorii, selecie sistemic prin proces periodic, tragere la
sori) sau neprobabilistic (mai practic, mai puin riguroas). Pregtirea bolnavilor evaluarea subiecilor,
obinerea consimmantului informat, dreptul de a se retrage. Msurtori pentru evaluare: nume, adresa, nr. de
inregistrare, varsta, gen, diagnostic, criteriu de raionament, repartiia in 2 loturi test i martor.
3. Administrarea interveniei: mod deschis, simplu orb (nu tiu subiecii), dubu orb (nu tiu nici
cercettorul nici subiecii), triplu orb (nu tiu nici persoanele responsabile de criteriul de raionament).
4. Consemnarea rezultatelor monitorizarea complianei subiecilor, chestionare de autoadministrare,
numrarea pastilelor sau analiza metaboliilor urinari.
5. Prelucrarea datelor i testarea statistic a deosebirilor constatate calcularea riscului relativ i a riscului atribuibil
6. Inferena epidemiologic

57 Fazele studiilor clinice pentru populaiile umane (studierea medicamentelor)

planificate, proiectate in vederea evalurii unui tratament pe subieci umani, prin compararea rezultatelor obinute intr-
un grup de pacieni tratai cu medicamentul de cercetat cu rezultatele obinute intr-un grup martor, care primete
placebo. Iniial se fac studii pe animale pentru determinarea farmacologiei i toxicologiei, apoi se parcurg 4 faze de
testare clinic:
are ca scop precizarea siguranei i toleranei medicamentului; se aplic pe un numr mic de subieci
are ca scop determinarea eficacitii optimale a tratamentului
evalueaz eficacitatea tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate
Faza 4 dup comercializare: precizarea eventualelor indicaii noi i a efectelor adverse nedecelate in cursul
etapelor precedente
Exemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i incidena total a cancerului, eficacitatea
tratamentului cu hipoglicemiante pe termen lung pentru prevenirea sau intarzierea complicaiilor vasculare ale DZ,
eficacitatea tratamentului cu aspirin in creterea duratei de supravieuire a pacienilor cu antecedente de IM.

58 Studiile clinice de teren definiie, scop, exemple
Studiile de teren implic persoane care nu prezint semne de boal dar despre care se presupune c sunt
expuse la riscuri. Datele sunt colectate din populaia general, nu din randul populaiei instituionalizate. Scopul
studiilor de teren este prevenirea apariiei unor boli. Exemple: pestarea vaccinului Salk pentru prevenirea poliomelitei
prevenirea bolii coronariene la adulii maturi (brbaii de varst mijlocie cu risc crescut) testarea unor metode de
protecie vs. efectul pesticidelor evaluarea impactului eliminrii vopselelor pe baz de Pb din mediul domestic asupra
plumbemiei la copii

59 Studiile clinice comunitare definiie, scop, exemple
Studiile clinice comunitare vizeaz grupuri constituite in comuniti. Sunt recomandate pentru bolile
determinate/influenate de condiiile sociale ale comunitii respective. Exemplu: Impactul unui program de educaie
in 2 populaii cu risc crescut cu privire la scderea incidenei i mortalitii prin BCV (consiliere individual i
general, prin mass-media cu privire la reducerea consumului de grsimi, etc). Rezultatele au fost mai bune in
populaia la care s-au aplicat metode individuale.

60 Criterii de alegere a tipului de anchet epidemiologic
1. Frecvena factorului de risc in populaie conteaz pentru anchetele prospective: pentru tipul 1
(cohort) se recomand factori de risc cu inciden crescut in populaie, iar pentru tipul 2 (dubl
cohort) se recomand factori de risc cu inciden sczut in populaie.
2. Frecvena bolii in populaie
anchetele prospective se recomand atunci cand incidena bolii in populaie este crescut, iar
anchetele retrospective cand incidena bolii este sczut.
e i limite ale fiecrui tip de anchet
calitate mare, permit evaluarea direct a riscului
relativ i riscului atribuibil, se pot msura toate efectele generate de un factor de risc, permit evaluarea
asocierii epidemiologice intre expunere i efect, permit inferene de tip cauzal
Limite logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi.



17

Avantaje i limite ale anchetelor retrospective:
Avantaje durata mic a studiului, nr. mic de subieci necesari, cost sczut, aplicabil la boli rare, facilitatea
efecturii studiului, permit analiza concomitent a mai multor factori sau a mai multor nivele de expunere, permit
repetarea studiului.
Limite nonrspunsul subiecilor, documentele medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a
construi grupul martor, nu permit msurarea direct a riscurilor ci doar estimare prin OR, supuse erorilor
sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii) mai frecvent decat in anchetele prospective, ancheta
se adreseaz persoanelor in via (cei decedai de boala X au avut forme mai grave de expunere).

Avantaje i limite ale anchetelor experimentale:
Avantaje sunt considerate a avea o validitate intern ridicat (rezultatul pe care il obin e datorat tratamentului i nu
altor factori din exterior), permit observarea unei schimbri care survine intre cele 2 momente (inceputul i sfaritul
interveniei)
Limite generalizarea rezultatelor e limitat (pentru c se folosesc grupuri mici, uneori atipice), intervine
atitudinea indivizilor vis-a-vis de participare, experimentele pe voluntari nu sunt reprezentative, experimentarea
factorilor de risc e imposibil (din considerente etice i deontologice), dac administrarea nu e dublu-orb pot interveni
erori induse de cercettor, care sugestioneaz pacienii, interpretarea poate fi i ea prtinitoare, realizarea unei anchete
experimentale pe un eantion e foarte complex i costisitoare fa de alte tipuri de anchet.

Avantaje i limite ale anchetelor transversale
Avantaje permit stabilirea prevalenei, sunt uoare, rapide i relativ ieftine, datele sunt uor de cules,
permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile in programare, sunt generatoare de
ipoteze epidemiologice, permit controlul factorilor de confuzie (stratificare)
Limite nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor (oul sau gina), nu sunt utile pentru evaluarea incidenei,
nu permit calcularea direct a riscului relativ, nu se aplic in cazul bolilor rare, prezint riscul erorilor de anamnez i
riscul interpretrilor abuzive.

61 Inferena cauzal in epidemiologie criterii de cauzalitate (Evans)
Relaia de cauzalitate dintre un factor i o boal ar trebui dovedit printr-un experiment. In lipsa posibilitii efecturii
experimentului (situaie frecvent in epidemiologia bolilor cronice), se folosesc argumetne incluse in urmtoarea list:
1. Fora asociaiei msurat cu riscul relativ: cu ajutorul forei de asociere se poate demonstra c: prevalena bolii la
expui este mai mare decat la non-expui sau c exist o asociere intre expunere i boal, incidena cazurilor noi de
boal este mai mare de expui fa de nonexpui, prevalena factorilor de risc este mai mare la bolnavi decat la
sntoi.
2.Consistena asociaiei asociaia este prezent in momente diferite in aceeai populaie sau populaii diferite in
acelai moment (asocierea cauz-efect este prezena in locuri, momente i cercetri diferite)
3. Specificitatea efectul apare numai in prezena unor anumii factori. Specificitatea cauzalitii este valabil pentru
bolile monofactoriale (ex. febra tifoid apare numai in prezena bacilului tific) i nu are relevan pentru bolile
plurifactoriale (ex. cancere, boli cardiovasculare).
4.Relaia temporal factorul cauzal precede apariia efectului; nu confirm ins asocierea cauzal.
Reclam existena unei perioade de laten a factorului de risc care precede declanarea bolii.
5.Relaia tip doz-efect (gradient) creterea riscului in funcie de intensitatea aciunii factorilor de risc.
Este relaia direct existent intre calitatea sau cantitatea factorului de risc i apariia efectului (bolii); cu cat factorul
de risc este mai crescut sau mai intens, cu atat efectul este mai pronunat.
6.Plauzibilitatea (caracterul raional)
7. Coerena cu datele din biologie i experimentale se refer la existena unei echivalene sau asemnri intre
concluziile cercetrii epidemiologice i concluziilor altor cercettori.
8. Insuficiena altor explicaii argument in plus pentru intrirea ipotezei privind asocierea cauz-efect.
9. Dovada experimental const in administrarea unui factor de risc intr-o populaie i urmrirea efectelor. Acest
criteriu ridic probleme de ordin etic i deontologic.

73 Promovarea sntii definiie, principii, domenii de interes

Promovarea sntii este strategia de mediere intre persoane i mediul lor, care sintetizeaz alegerea personal i
responsabilitatea societii fa de sntate. Reprezint punerea in practic, bazat pe informaie, a interveniilor
desemnate s promoveze sntatea.
Principiile promovrii sntii
Implic populaia ca intreg necesitatea populaiei de a fi informat Este orientat asupra determinanilor sntii,
adic asupra celor 4 grupe de factori care influeneaz sntatea biologici, de mediu, comportamentali, servicii
18

sanitare. Utilizeaz metode i abordri diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar, ca sector al vieii sociale, nu
poate singur s promoveze sntatea.
Necesit participarea comunitii deoarece promovarea sntii este posibil numai dac indivizii ii
transform cunotinele dobandite in comprotamente, contribuind astfel toi la promovarea sntii.
Implicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sntii, mai ales la nivelul serviciilor primare.
Scopuri (conform Chartei de la Ottawa): Elaborarea unor politici publice favorabile sntii Crearea unor medii
favorabile sntii Dezvoltarea aciunii comunitii (implicare comunitar) Dezvoltarea abilitilor individuale
Reorientarea serviciilor de sntate Domenii de interes: educaia pentru sntate, intervenii publice (legale/fiscale),
dezvoltarea i implicarea comunitii, screening.

74 Nivele de profilaxie scopuri, obiective, exemple
Profilaxia reprezint ansamblul msurilor luate de individ, familie, societate i stat (ca putere) care au
drept scopuri: s promoveze sntatea s previn bolile s reduc consecinele acestora (incapacitatea, invaliditatea) s
evite decesele premature
Obiectiv: creterea speranei de via la natere, fr incapacitate Strategia european: a da via anilor (prin msuri de
control a morbiditii i incapacitii), a da sntate vieii (prin promovarea sntii), a da ani vieii (prin reducerea nr.
deceselor premature i prin creterea duratei medii de via).
Nivele ale profilaxiei: primordial are drept scop prevenirea apariiei factorului de risc in mediul fizic i social.
Presupune aciunea integral a tuturor sectarelor social-economice. Evaluarea aciunii de prevenie primordial se
poate realiza prin monitorizarea incidenei factorului de risc i implicit prin incidena bolilor asociate. In practic se
folosete evoluia prevalenei factorului de risc. Ex.: reglementri din partea guvernelor i aciuni fiscale pentru
prevenirea vanzrii igrilor, politici i programe alimentare. primar se adreseaz indivizilor sntoi. Are drept
scop evitarea apariiei bolii la nivelul individului i scderea incidenei bolii in populaie prin modificarea distribuiei
factorului de risc. Evaluare frecvena FR, incidena bolilor asociate FR. Ex.: educaie pentru sntate pentru
schimbarea comportamentelor nesanogene, imunoprofilaxie, fluorizarea apei. secundar are drept scop identificarea
precoce a bolii in vederea controlului evoluiei acesteia, la nivel individual. Evaluare monitorizarea prevalenei i a
fatalitii bolii/bolilor. Metode screening, examen medical periodic. teriar se refer la recuperarea medical,
social i profesional; implic o reea de servicii de recuperare.

75 Modele de abordare a prevenirii bolilor definiii, exemple
Exist 3 modele posibile de abordare a promovrii sntii i prevenirii bolilor:
1. Modelul bazat pe inelegerea etiologiei bolilor
2. Modelul epidemiologic
3. Modelul etapelor vieii
1. Controlul bolilor bazat pe inelegerea etiologiei bolilor .
Trebuie precizat c acest demers al controlului bolilor include in factorii etiologici i factorii de risc. McKeown a
grupat bolile in 4 grupe mari:
a. Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare. Sunt incluse aici defecte i afectiuni ale
unei singure gene, ce produc aberaii cromozomiale, independente de mediul ambiental i
comportament. Aceste boli nu pot fi in mod practic influenate. Dei numrul entitilor acestor
afeciuni este mare, frecvena lor este rara, de unde faptul c nu prezint o preocupare major din
punct de vedere al sntaii publice; ele nu pot fi prevenite ci doar interceptate.
b. Bolile determinate prenatal, dar dup fecundare, de factori ce apar in perioada intranatal (nidarea oului i
primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecioi, toxici, fizici (rubeola, talidomida,
iradiere, fumat, carena de iod; rezult c unele afeciuni din aceast grup pot fi controlate.
c. Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carene sau agresiuni a factorilor de risc din mediu. Aici se
regsesc cele mai multe afeciuni ce domin modelul de morbiditate din rile in curs de dezvoltare i in rile in care
nivelul de dezvoltare socio-economic i cel al serviciilor sanitare tinde s ajung la modelul rilor dezvoltate: bolile
nutriionale malnutriia, bolile infecto-parazitare, bolile legate de carene igienice. Pentru controlul acestor boli
trebuie luate msuri socio-economice i de sanitaie, prin urmare intervenia statului e foarte important.
d. Postnatal, boli determinate de defecte de adaptare a organismului sunt intalnite in rile dezvoltate i
supradezvoltate in care datorit tehnologiei apar modificri de comportament i boli legate de stilul de via.
2. Modelul epidemiologic
Are in vedere frecvena bolilor i a factorilor care condiioneaz fiecare grup de boli i prezint 2 variante: modelul
monofactorial (modelul epidemiologice al bolilor transmisibile: agent cauzal-efect) i modelul plurifactorial. Factori
de risc asociai principalelor cauze ale pierderii anilor poteniali de via:
boli cardiovasculare fumat, HTA Boli cerebrovasculare HTA cancer fumat, alcool accidente de
circulaie alcool, vitez alte accidente alcool sinucideri, omucideri alcool, arme ciroza alcoolul
gripa, pneumonia starea vaccinal, rezistena sczut diabetul obezitatea

19

3. Modelul etapelor vieii
Este modelul adaptat problemelor actuale ale strii de sntate. Pornete de la ipoteza c elementele nefavorabile apar
aleator, dar cu o probabilitate diferite in diferitele momente ale vieii, in funcie de condiiile biologice, ocupaionale,
medicale. Permite elaborarea unor pachete de servicii preventive specific diferitelor grupe de varst.

76 Modelul epidemiologic monofactorial i plurifactorial descriere, exemple
Modelul monofactorial este modelul clasic al bolilor transmisibile (agent cauzal boal). Msurile de
intervenie se vor adresa fie receptorului, fie creterii rezistenei specifice/nespecifice, fie vectorului, fie intreruperii
cilor de transmitere. Este limitat la un numr mic de boli. Modelul plurifactorial este prezent la majoritatea bolilor
care predomin actual in tabloul de morbiditate. Ex. BCV HTA, fumat, dislipidemie, DZ, sedentarism. Permite
controlul unui FR asociat mai multor boli: fumat, alcool, diet, obezitate, stress, sedentarism, HTA, colesterol.

77 Strategia preventiv bazat pe demersul individual importan, domenii, avantaje i limite

Este strategia in care aciunile se adreseaz individului cu boala sa. Aceast strategie aparine
exclusiv sectorului clinic. In faa unui bolnav, medicul ii va pune urmtoarele intrebri: "De ce a fcut
boala?", "De ce a fcut-o acum?", "Ce-ar fi trebuit s fac bolnavul ca boala s nu fi aprut?". Este
strategia in care, in fiecare moment, in mintea medicului apare ideea riscului relativ ca expresie a
forei asociaiei epidemiologice. Este o strategie important pentru practica medical individual.

78 Strategia populaiei la risc inalt definiie, avantaje i limite (exemplificai)
Strategia riscului inalt se adreseaz persoanelor cu risc inalt (persoane cu o probabilitate mai mare de
a face boala). Prima operaie in cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc inalt, deoarece "filosofia"
strategiei este: cel la risc inalt este cel mai susceptibil s fac boala, de unde i nevoia de msuri adecvate de prevenire
i combatere a bolii sau decesului. Aceasta strategie presupune screeningul populaiei, pentru a fi reinute persoanele
la risc inalt. Identificarea acestor persoane se poate realiza i fr screening cand, cunoscandu-se factorii de risc, se pot
identifica succeptibilii fr a mai fi examinati (ex.: sugarii, gravidele, muncitorii care lucreaz in medii cu noxe,etc.) .
Avantaje: intervenia serviciilor de sntate este adecvat intereselor individului, cci cel cu factori de risc este mai
interesat s adopte msuri preventive; modelul este apropiat raionamentului clinic motivaia individului de a participa
este mai mare raport cost/eficacitate este favorabil, deoarece investiia se limiteaz la persoanele la risc inalt raportul
beneficiu/risc este favorabil pentru c sunt supui eventual efectelor secundare numai cei susceptibili, nu i ceilali
Limite: dificultile i costurile screeningului, cand este necesar efectuarea lui protejeaz doar persoanele la risc inalt
identificate iniial, prin urmare cazurilor noi aprute pe parcurs vor fi ignorate efectele vor fi paleative i temporare,
durata lor fiind egal cu durata interveniei exercitate asupra grupului la risc inalt efectele sunt limitate la cei care fac
obiectul interveniei i nu la intreaga populaie limite de ordin comportamental, psihologic, deoarece se face o
segregare etic, protejand numai o parte a populaiei nr. indivizilor la risc inalt este mic (avantaj economic), spre
deosebire de persoanele cu risc sczut sau moderat care predomin in populaie i care rman neprotejate

79 Strategia ecologic definiie, avantaje i limite (exmplificai)
Strategia populational este strategia care se bazeaz pe populaie, care intereseaz nu boala
individului, ci incidena bolii in populaie. Cauzele bolii sunt diferite de cauzele incidenei. Factorii
genetici pot explica susceptibilitatea individului fa de boal, dar nu explic frecvena bolii. Factorii
genetici explic deci heterogenitatea intraindividual, nu pe cea interindividual. Frecvena bolii este
explicat prin factori ambientali. Strategia populaional intereseaz medicul colectivittii (de sntate
public).
Avantaje: se adreseaz intregului grup populaional abordarea nu mai este paleativ, ci
radical, ea adresandu-se distribuiei factorului de risc in populaie potential mare (de ex: studiul
epidemiologic Framingham a artat c o scadere cu 10mm Hg a TA sistolice va avea drept consecin
o scdere cu 30% a mortalitii datorate HTA) este o strategie adecvat dpdv comportamental,
psihologic, deoarece nu face nicio discriminare beneficiile la nivelul populaiei sunt foarte mari efectele
se menin in timp
Limite: prezint avantaje mici pt cei la risc inalt motivaia este insuficient pentru
individ i medic presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare, neobinuit raportul
beneficiu/risc nu mai este aa de mare ca la strategia riscului inalt. Este vorba de paradoxul
preveniei msurile preventive care aduc mari beneficii pentru populaia general, dar beneficii mici
pentru indivizii la risc inalt

80 Educaia pentru sntate definiie, scop, abordri posibile
Educaia pentru sntate este un sistem care include: contiina strii de sntate, procesul de
predare/invare, participare. Educaia pentru sntate are urmtoarele scopuri: ridicarea nivelului de
20

cunotine medicale al populaiei in principal in domeniul sanogenezei, proteciei mediului i preveniei
bolilor formarea i dezvoltarea unor deprinderi corecte care s promoveze sntatea crearea unei
poziii active fa de sntatea individual i fa de problemele sntii publice, in sensul atragerii i
capacitrii maselor la participarea activ in realizarea consolidarii sntii. Educaia pentru sntate
este diferit de educaia sanitar care vizeaz igiena personal. Elementul fundamental al educaiei
pentru sntate este comunicarea.

81 Metode utilizate in educaia pentru sntate
Metodele educaiei pentru sntate pot fi clasificate in funcie de calea de transmitere a mesajului
educativ astfel
mijloace auditive (sau orale): convorbirea individual, convorbirea de grup, lecia,
conferina, radioemisiunea
mijloace vizuale: cu rol dominant textul (lozinca, articolul, broura, formele
beletristice) sau cu rol dominant imaginea (afiul, pliantul, plana, diapozitivul, macheta, expoziia).
mijloace audiovizuale: filmul, emisiunea TV, teatrul.
Clasificarea mijloacelor educativ-sanitare se poate face i in funcie de adresabilitate:
mijloace individuale: sfatul medicului
mijloace de grup: convorbirea de grup, lecia, instructajul cu un grup omogen in raport cu pregtirea general
(colari, muncitori, militari, etc.); cu un grup omogen in raport cu interesul fa de subiect (bolnavi de o
anumita boal, gravide sau mame);
mijloace de larg informare: conferina, filmul, emisiunea TV sau radiofonic, tipriturile.
Alt clasificare:
mijloace directe in care mesajul educativ sanitar este transmis ca o informaie nemediat.
mijloace indirecte care utilizeaz o cale de transmitere ce presupune o forma artistic i care capteaz interesul
prin ea insi, dar care urmrete, in fapt, acelai scop.

82. Managementul- definitie, evolutie, principii si tendinte actuale
Def. Managementul este procesul prin care munca este facuta prin intermediul altora, bine, la timp si
in limita bugetului disponibil. Sarcina fundamentala a managementul este sa ii faca apti pe oameni de
o performanta colectiva.
Principii generale ale conducerii
1. Conducerea prin obiective
2. Invarea prin experien vazut si facut
3. Diviziunea muncii
4. Inlocuirea resurselor rare
5. Convergena muncii
6. Funciile determin structura
7. Delegarea autoritii
8. Conducerea prin excepie
9. Utilizarea celui ale , in ce masura
rezultatele au fost atinse

83. Tipuri si nivele manageriale- exemple, relatia dintre management si leadership
Managerul este o persoana numita care poarta responsabilitatea indeplinirii unei activitati folosind
resursele care ii stau la dispozitie.
Leaderul este o persoana a carei putere vine din ascultarea si acceptarea lui de catre colaboratori ptr. calitatile sale
umane si profesionale. Comportamentul de manager i cel de lider sunt dou procese complexe care presupun
activiti diferite din punct de vedere calitativ. Un manager trebuie s fie i un foarte bun lider, care s fie expert in
iniierea structurii i consideraiei, care reprezint activitile de baz ale comportamentului de lider. Exista trei tipuri
de manager:
De top ( top manager, senior) stabileste scopul, misiunea, strategiile si politica organizatiei.
De tip mediu implementeaza strategia, dezvolta planuri operationale de interventie si coordoneaza departamentele
care fac parte din organizatia pe care o conduce (ex. Manager de spital)
De tip operational- coordoneaza activitatea lucrand alaturi de cei pe care ii conduce, rezolva
probleme zilnice (ex. Sef de sectie)

84. Definiti functiile manageriale
Funciile manageriale reprezint activitatile de baza realizate de manageri pt atingerea obiectivelor
organizatiei utilizand resurse umana si alte tipuri de resurse.Fct managerilor (activ de baza) sunt 5 la
numar si pot fi sintetizate in ciclul functilor manageriale.
21

1. reprezinta selectarea misiunilor,obiectivelor si actiunilor necesare pentru realizarea acestora. Scopul planificarii este
acela de a da posibilitatea serv de sanatate sa faca fata prezentului si sa anticipeze viitorul.
2.Planificarea reprezinta functia prin care se stabileste structura organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in
cadrul diferitelor
compartimente. Totodata presupune stabilirea relatilor dintre compartimente si oameni si implicit la
stabilirea rel de autoritate si responsabilitate.
3.Organizarea presupune activitati legate de managementul resurselor umanesau administrarea personalului.
4.Functia de personal (coordonare) reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este
orientata catre actiune. Aceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leadership in care membrii
organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei.
5.Conducerea (comanda) este functia care se concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei,
scopul fiind imbunatatirea continua a calitatii. Acesta mai implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor cu
standardele stabilite.Control

85. Functia de conducere, stiluri de conducere
reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este orientata catre
actiune. Aceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leadership in care membrii
organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. Un manager poate alege mai multe stiluri de conducere in
functie de sarcina pe care are de indeplinit (conducere situationala).
stil autocratic ( managerul ia decizia si o impartaseste personalului)
consultativ (managerul prezinta deciziile si ii invita pe angajati la discutii)
participativ (managerul prezinta problema, ia parte la discutii, asculta sugestiile si ia deciziile)
democratic (managerul defineste anumite limite cerand angajatiilor sa ia deciziile in limitele prezentate)
laissez-faire (permite angajatiilor sa actioneze intre anumite limite)
Conducerea (comanda)

86. Definiti si comentati functiile de personal si control
presupune activitati legate de managementul resurselor umane sau administrarea personalului.
Scopul principal al funciei de personal este desemnarea pe post a celor mai adecvate persoane care au calificarea cea
mai corespunztoare cerinelor fiei postului.
Funcia de personal presupune:
recrutarea angajailor
selectarea celor ce vor fi angajai
alocarea personalului in posturile existente
instruirea personalului pentru creterea calitii muncii
consilierea angajailor in privina performanei i avansrii in carier
stabilirea criteriilor pentru plata angajailor i distribuirea beneficiilor
pensionarea, transferul i concedierea angajailor.
Functia de personal (coordonare)
este functia care se concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei, scopul
fiind imbunatatirea continua a calitatii.Acesta mai implica stabilirea de standarde si compararea
rezultatelor cu standardele stabilite.
Exista 4 etape in procesul de control :
1. stabilirea standardelor de timp, calitate, cantitate;
2. msurarea rezultatelor;
3. compararea rezultatelor cu standardele
4. aplicarea modificrilor necesare.

87. Functiile de planificare si organizare- descriere si importanta
reprezinta functia prin care se stabileste structura organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in cadrul diferitelor
compartimente. Totodata presupune stabilirea relatilor dintre compartimente si oameni si implicit la stabilirea rel de
autoritate si responsabilitate.
Exista 2 tipuri de structuri :
1. reprezinta selectarea misiunilor,obiectivelor si actiunilor necesare pentru realizarea acestora.scopul
planificarii este acela de a da posibilitatea serv de sanatate sa faca fata prezentului si sa anticipeze
viitorul. Planificarea implica luarea deciziei asupra a cea ce trebuie facut, cand si cum. Se poate vb de
o planificare pe termen lung (mai mult de 1 an) sau pe termen scurt (mai putin de 1 an ).la niv
manageriale mai inalte in domeniul planificarii se pune mai mult accentul pe scopuri si obiective,
misiune (planificare strategica).
Scopuri=linii directoare generale care indica ce se doreste sa se obtina
22

Obiective= mijloace cuantificabile , masurabile de a atinge scopurile.
Strategii=planuri de actiune pt atingerea
indivizi si grupuri, gruparea oamenilor si a proceselor in unitati logice (ex. UPU).
2. Structura formala a unei organizatii se refera la rel interpersonale intre indivizi si grupuri . Organizatiile pot fi
structurate pe

88.Rolurile informationale-enumerare, def, importanta
Roluri informaionale: managerul trebuie s fie sursa de informaii pentru departamentul su de lucru,
informaii care pot proveni din propria zon de influen sau din afara acesteia. Datorit rolurilor de
receptor (monitor), diseminator i purttor de cuvant, managerul poate s transmit informaia
subordonailor, fie nemodificat, fie modificat parial, fie s nu o transmit deloc.
- rol de monitor (receptor): poate primi informaii despre funcionarea unei instituii sau poate cuta informaii legate
de munca pe care o desfoar. Sursa informaiilor: cri, reviste, mass-media, rapoarte, intalniri,
conferine, conversaii informale, etc. Managerul sorteaz toate aceste date i alege informaia cea
mai util i pertinent. Sursele formale i informale utilizate de manager au drept scop informarea lui
riguroas, documentat care s-i permit luarea deciziilor avantajoase inaintea altor manageri care nu
au acces la aceste informaii.
- rol diseminator: alege informaiile pe care le imprtete altora. Aceast funcie cuprinde i transferul de informaie
ctre subalterni care, altfel, nu ar avea acces la aceasta sau nu ar sesiza la timp importana informaiei.
- rol de purttor de cuvant: managerul este delegat s vorbeasc in numele departamentului sau organizaiei, putand
informa sau influena persoanele din organizaie sau din afara ei.

89. Rolurile interpersonale- enumerare, definitie, importanta
Roluri interpersonale fac parte din autoritatea formal a managerului:
- rol de reprezentare se refer la indeplinirea sarcinilor sociale i ceremoniale. Exemplu: - managerul este cel care
are obligaia, in calitate de reprezentant al organizaiei, s participe la o serie de evenimente ca: intampinarea
oaspeilor; pensionri, etc. Ele ocup o bun parte din timpul managerilor.
- rol de lieder: liederii, prin autoritatea formal cu care sunt investii, rspund de conducerea muncii depuse de
compartimentul lor. In aceast calitate de lieder-manager,el stabilete o direcie i un mediu de munc menite s
incurajeze subordonaii pentru a lucra la nivel optim.
- rol de legtur : managerii au obligaia de a stabili contacte permanente la nivel de egalitate, cu ali manageri, din
afara departamentului de lucru i din alte organizaii, realizand, astfel, lucrul in reea.

90. APTITUDINILE MANAGERIALE
A) Aptitudini tehnice
B) Aptitudini umane
C) Aptitudini conceptuale
A.Aptitudinile tehnice se refer la nivelul de competen intr-o activitate specific. Ele includ procese specializate,
metodologii sau proceduri i tehnici necesare activitii intr-un domeniu specific,cel medical in situaia de fa.
Frecvent se consider c cei ce practic chirurgia au un nivel ridicat al acestor aptitudini. Inginerul mecanic, la
randul su, posed un inalt nivel de aptitudini tehnice in proiectarea unui sistem de ventilaie pentru slile de operaie
din spital. Managerii posed aptitudini tehnice de genul: citirea i intepretarea unui raport financiar, aptitudini de a
scrie un raport, de a face o propunere concis i uor de citit, de a susine o prelegere logic i clar. Dup cum am
menionat mai sus managerii petrec tot mai puin timp aplicand aptitudini tehnice pe msur ce sunt promovai ctre
nivelele inalte de responsabilitate.
B.Aptitudinile umane se refer la abilitatea managerilor de a lucra eficient cu ceilali, indivizi sau grupuri. Astfel, un
manager trebuie s fie contient de atitudinea, percepia i sentimentele celorlali i este necesar s le ia in considerare
in procesul managerial. In fapt, managementul insui este un continuu proces de inelegere a comportamentului i
atitudinilor celorlali i de comportare intr-o manier care s inspire incredere. Cele mai importante dintre aceste
aptitudini sunt: a conduce fr a jigni, a nu fi de acord fr a fi dezagreabil, a media un conflict, a conduce o edin.
Managerii de la toate nivelele ii petrec o bun parte din timp exersand aptitudini umane. Totui proporia de timp
dedicat acestora variaz puin pe msur ce managerul urc ierarhic.
C.Aptitudinile conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a inelege relaiile existente in situaiile complexe, de a
vedea conexiuni in haos i de a avea o viziune de viitor. Managerul trebuie s fie in stare de a vedea organizaia pe
care o conduce i operaiunile care se desfoar ca pe un intreg. Diferitele procese, intrri sau ieiri, interaciunea
dintre componentele organizaiei i interrelaiile dintre organizaie i mediul exterior trebuie privite ca ceva singular,
ca o entitate ce include totul. De aceea, aceste aptitudini sunt necesare mai ales la nivelul cel mai inalt al organizaiei.
Aici, interrelaiile i efectele deciziilor ce afecteaz intreaga organizaie sunt resimite cel mai puternic. Managerii de
nivel inferior au mai puine oportuniti de a-i exercita i demonstra aptitudinile conceptuale dar succesul lor depinde
adeseori de abilitatea de a vedea unde se incadreaz ei i unitatea de lucru condus de ei in organigrama
23

intregii organizaii.


91. Sisteme de sanatate
Sisteme de Sanatate - sunt definite dupa Maxwell si colaboratorii prin indeplinirea urmatoarelor
conditii: acoperire generala, accesibilitate prompta, pertinenta fata de nevoi, echitate, posibilitati de
alegere, eficacitate, eficienta inalta, acceptabilitate sociala larga, responsabilitatea statului fata de
sanatatea public

92 Sistemul SAS (bismark)
Sistemul de sanatate in care tertul platitor este reprezentat de mai multe case de asigurari non-profit si
colectarea banilor se face prin asigurari publice (obligatorii). Exemple tipice sunt Germania si Franta

93 Sistem national tip Beveridge
Sistemul de sanatate in care tertul platitor este guvernul si modul de colectare a banilor este impozitul
general (exemplu tipic fiind sistemul national de sanatate al Marii Britanii.)

94 Modalitati de finantare a sistemelor de sanatate
Exista cinci modaliti principale de finanare a sistemelor de sntate:
- Finanarea de la bugetul de stat; Prin aceast modalitate de finanare, fondurile sunt colectate la bugetul de stat,
fiind apoi allocate sectorului sanitar. Acoperirea populaiei este general, persoanele contribuind in funcie de
venit i nu in funcie de riscul individual
- Finanarea prin asigurrile sociale de sntate;
- Finanarea sistemului asigurrilor sociale de sntate se realizeaz prin contribuii obligatorii, de obicei in pri
egale, din partea angajailor (sub forma unui procent din salariu) i a angajatorilor. In unele ri, in scopul
includerii i a celor care lucreaz in afr sectorului oficial, contribuia poate fi calculat ca procent din venitul
global al persoanelor respective (ex. agricultori).
- Finanarea prin asigurrile private de sntate; Mrimea contribuiei depinde, de asemenea, de pachetul de
servicii care vor fi furnizate, la care se adaug cheltuielile administrative, precum i marginea de profit. Ultimele
dou reprezint aproximativ 40-50% din valoarea primei de asigurare. Costurile administrative mari se explic, in
principal, prin costurile de marketing foarte ridicate, necesare pentru a vinde asigurarea cat mai multor indivizi.
Asigurarea privat poate fi oferit i unor grupuri de persoane, de obicei salariai ai aceluiai
angajator, sau membri ai unor sindicate.
- Finanarea prin pli directe. Exist mai multe tipuri de plat
- direct:
plata in totalitate a serviciilor;
co-plata (o sum fix pentru fiecare vizit medical);
coasigurarea (un anumit procent din costul vizitei).
Plata direct, in totalitate, a serviciilor medicale se realizeaz de regul in sectorul privat, in timp ce co-plata i co-
asigurarea sunt intalnite cu precdere in sectorul public al furnizrii serviciilor medicale.;
finanarea comunitar. Este o metod care se poate aplica in general comunitilor rurale. Ea presupune ca membrii
unei comuniti s plteasc in avans o contribuie in scopul obinerii unui pachet de servicii medicale, atunci cand
acestea vor fi necesare. Contribuia acoper de regul o parte a costurilor, restul fiind subvenionat de ctre guvern.
Contribuii se pot obine i din industria local, acolo unde aceasta exist. Finanarea comunitar ii propune, de cele
mai multe ori, s acopere costurile ingrijirilor primare, costurile cu medicamentele, precum i o parte din cheltuielile
de spitalizare

95 Principalele modalitati de plata a serviciilor medicale
Plata per serviciu(fee-for-service) :
-unitatea de plata va fi reprezentata de vizita medicala,sau de actul medical propriu-zis
-furnizorul este platit proportional cu serviciile prestate
-metoda este utilizata pt plata spitalelor, centrelor de sanatate,medicilor cu practica individuala
Capitatia : -reprezinta o modalitate de palta a unei sume fixe, pentru care fiecare pacient inscris pe lista unui
medic,indifferent de nr serviciilor efectuate, intr-o perioada de timp considerata
Plata per caz:
-este o metoda de rambursare in care unitatea de plata este reprezentata de pachetul de servicii,respectivul de episodul
de ingrijiri
-furnizorul primeste o suma stabilita indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse in pachet sau in episodul de
ingrijiri(bolnavul internat)
24

Plata prin salariu: -reprezinta plata catre medici a unor sume fixe,lunare sau anuale,indiferent de nr pacientilor tratati
sau de cantitatea,respectiv costul serviciilor furnizate de catre acestia.
Bugetul global: -metoda consta in plata unui buget stabilit in avans,prevazut cu anumite limite maxime -furnizorul are
libertatea ca,in interiorul acestor limite sa poata aloca sumele pe care le considera necesare pe diferite articole de
cheltuieli.

96 Modalitati de plata a ingrijirilor intraspitalicesti
Plata per serviciu (fee-for-service). Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de actul medical
propriu-zis, furnizorul fiind pltit proporional cu serviciile prestate. Modalitatea ofer furnizorilor stimulente
economice pentru a efectua cat mai multe servicii, unele chiar non-necesare, existand i tendina din partea pacienilor
de a abuza de aceste servicii (hazardul moral). Plata per caz este o metod de rambursare in care unitatea de plat este
reprezentat de pachetul de servicii, respectiv episodul de ingrijiri. Pentru fiecare din acestea, furnizorul primete o
sum stabilit printr-un contract prealabil, indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse in pachet sau episodul de
ingrijiri.
Atunci cand sunt pltii per caz, furnizorii sunt stimulai s reduc durata de spitalizare, numrul serviciilor per caz,
scurtarea perioadei post-operatorii sau reducerea consultaiilor de control. Spitalele i medicii sunt incurajai s
selecteze pacieni cu afeciuni mai puin severe, existand i tendina creterii numrului cazurilor tratate i raportate.
Plata per zi de ingrijiri/spitalizare. Pentru fiecare zi de ingrijiri sau spitalizare, furnizorul primete o sum fix. Metoda
este folosit pentru plata spitalelor i a centrelor de sntate. Furnizorii sunt stimulai evident s prelungeasc durata
de spitalizare, cu atat mai mult cu cat de regul ultimele zile de spitalizare sunt mai puin costisitoare Bugetul global.
Metoda const in plata unui buget stabilit in avans, prevzut cu anumite limite maxime. Totui, furnizorul are
libertatea ca, in interiorul acestor limite s poat aloca sumele pe care le considera necesare pe diferite articole de
cheltuieli

97 Modalitati de plata ale medicului de familie
Capitaia reprezint o modalitate de plat a unei sume fixe, pentru fiecare pacient inscris pe lista unui medic, indiferent
de numrul serviciilor efectuate, intr-o perioad de timp considerat. Suma per pacient poate varia ins in funcie de
anumite considerente, cum ar fi varsta sau sexul. De aceast dat, riscurile sunt preluate de ctre furnizori, iar in
tendina de minimizare a acestora, pacienii ar putea avea de suferit. Astfel, medicii vor inscrie pe listele lor persoane
sntoase, ingreunand accesul celor bolnavi (cream skimming). De asemenea, ar putea fi furnizat un numr mai mic
de servicii decat cel necesar. Pe de alt parte, ar putea crete competiia intre medici pentru atragerea pacienilor pe
listele proprii. Capitaia este utilizat atunci cand se dorete acoperirea populaiei cu medici, de exemplu in asistena
medical primar.

98 Plata per serviciu (fee-for-service)
Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de actul medical propriu-zis, furnizorul fiind pltit
proporional cu serviciile prestate. Metoda este utilizat pentru plata spitalelor, centrelor de sntate, medicilor cu
practica individual. Modalitatea ofer furnizorilor stimulente economice pentru a efectua cat mai multe servicii, unele
chiar non-necesare, existand i tendina din partea pacienilor de a abuza de aceste servicii (hazardul moral).
Reprezint singura form de rambursare in care medicul, spitalul sau centrul de sntate, nu au nici un motiv s
selecteze pacienii sntoi, dimpotriv, opusul ar putea fi adevrat. Furnizorul nu preia nici un risc financiar, acesta
aparinand in intregime pltitorului (pacient sau casa de asigurri).

99 Salariu
Reprezint plata ctre medici a unor sume fixe, lunare sau anuale, indiferent de numrul pacienilor tratai sau de
cantitatea, respectiv costul serviciilor furnizate de ctre acetia. Medicul pltit prin salariu suport un risc financiar
foarte redus. El nu are stimulente pentru a minimiza activitatea, dar nici pentru a o crete. Riscul in acest caz este acela
de a fi constrani s trateze cat mai muli pacieni angajatorul dorind s-i minimalizeze riscul financiar angajand cat
mai puini medici i repartizandu-le acestora un numr cat mai mare de pacieni. In practic, angajatorul poate oferi
bonusuri atunci cand cheltuielile au fost sub limita stabilit, iar activitatea spitalului nu a fost afectat prin aceasta.

100 Sistemul din Romania
In Romania exist dou surse principale de venituri pentru sntate i anume fondurile asigurrilor sociale de sntate,
completate cu bani de la bugetul de stat. Finanarea prin asigurrile sociale de sntate Constituirea fondurilor A.S.S.
este reglementat prin L.A.S.S., la capitolul Finanare i const in principiu din contribuia in procente egale (7% ) din
partea angajailor i a angajatorilor. Fondurile sunt destinate plii furnizorilor de servicii medicale, dei in ultima
vreme s-a constatat i o tendin de impovrare a asigurrilor de sntate cu obiective care ar trebui s fie finanate de
la bugetul de stat (programe naionale de sntate, plata unor drepturi salariale). Finanarea de la bugetul de stat
Suplimentar fa de sistemul asigurrilor sociale de sntate, funcioneaz in continuare i un system al impozitrii
directe (pe venit, pe profit) i indirecte (T.V.A., accize). Banii de la buget alocai sntii sunt administrai de ctre
25

Ministerul Sntii, a crui organizare i funcionare sunt reglementate prin H.G. nr. 244/1997. In aceast hotrare
sunt stipulate i unitile sanitare bugetare.
101 Economia sanitara
Economia sanitar este o aplicaie a tiinelor economice, care studiaz modul in care sunt produse i
furnizate ingrijirile de sntate i, de asemenea, comportamentul celor care au legtur cu serviciile
de sntate (pacieni, medici, politicieni, etc). Abordari: Economia pozitiv care incearc s explice
fenomenele existente i face afirmaii descriptive. Un exemplu de intrebare la care rspunde
economia pozitiv este: care este efectul creterii preurilor pentru utilizarea serviciilor de sntate?.
Economia normativ - care face predicii despre cum ar trebui s fie, sau ce ar trebui fcut, i
sugereaz sau impune anumite conduite. De exemplu: ar trebui s mrim preurile serviciilor de
ingrijiri de sntate? este o intrebare la care rspunde economia normativ. Sisteme: sistemul de
pia - in care se realizeaz un schimb liber de produse i factori de producie, proprietatea resurselor
productive este privat i alocarea resurselor se face sub form automat lsand s funcioneze liber
forele autoreglatoare ale pieei (statul poate avea ins rolul de a redistribui resursele iniiale intre
indivizi pentru a atinge obiective de echitate); sistemul economiei centralizate in care schimburile
sunt dirijate total de guvern i in care toate resursele productive sunt in proprietatea statului, iar statul
evalueaz nevoile consumatorilor i decide ce bunuri s fie produse, in ce cantitate i cum anume,
precum i distribuia acestor bunuri.

102 Servicii de ingrijire a sanatatii, piete de sanatate
Serviciile de ingrijire a sntii sunt considerate bunuri de consum, avand totui unele caracteristici
particulare:
existena unei asimetrii in informaie intre productorul de servicii (medic) i consumatorul acestora (pacient)
consumatorul este aproape intotdeauna nesigur asupra calitii produsului
cererea pentru servicii de ingrijire a sntii este imprevizibil i nu are un character regulat
costul serviciilor de ingrijire a sntii este destul de mar Piete: Pieele au dou componente, i anume, pe de o parte
cererea, in care rolul este jucat de consumatori, iar de cealalt parte oferta, in care rolul este jucat de productori. Prin
pia se inelege, mecanismul de echilibrare a cererii i ofertei, care permite schimbul de bunuri i servicii intre
consumatori i productori, fr s fie necesar intervenia guvernului. Principalul factor care realizeaz echilibrul
dintre cerere i ofert este preul. Productorii ii vand produsele, iar consumatorii ii cheltuiesc veniturile de care
dispun, in funcie de cerinele i dorinele lor, la un anumit pre. Intr-un sistem de pia perfect, atat productorii,
cat i consumatorii sunt satisfcui de rezultatul schimbului realizat. La un anumit pre (pre de echilibru), productorii
vor fi capabili s vand tot ceea ce doresc, mrindu-i astfel profitul, iar consumatorii vor putea s cumpere tot ce vor
ei, mrindu-i utilitatea. In acest situaie se atinge echilibrul de pia. Pentru a funciona la echilibru, mecanismul de
pia necesit existena unor anumite condiii (condiii ideale) - in realitate neindeplinite chiar toate, in nici o pia.
1. sigurana/certitudinea indivizilor asupra apariiei nevoilor
2. lipsa externalitilor
3. consumatorii au cunotine asupra bunurilor/serviciilor
4. existena preferinelor consumatorilor
5. muli productori a cror intrare pe pia s fie liber

103 Evaluarea economic
Este o analiz comparativ a costurilor i consecinelor diferitelor activiti alternative. Are rolul de a
sprijini luarea deciziei atunci cand trebuie s se aleag intre mai multe alternative. Caracteristicile
fundamentale ale unei evaluri economice sunt:
evaluarea economic analizeaz atat costurile cat i consecinele unei ativiti;
analiza economic impune o alegere. Resursele fiind limitate, nu putem produce toate serviciile, chiar dac unele pot
avea efecte terapeutice extraordinare. Prin urmare, trebuie fcute alegeri intre diferite alternative pe baza unor criterii.

104 Tehnici de evaluare economice
1. Analiza de minimizare a costurilor. S presupunem c vrem s comparm dou programe care
implic procedee chirurgicale de complexitate redus, pentru aduli. Singura diferen intre cele dou
programe o constituie faptul c unul necesit internare in spital de cel puin o noapte in timp ce cellalt
(program de chirurgie de zi) nu necesit. Consecinele sunt identice in ambele cazuri. Dac
considerm c rezultatul dorit il reprezint operaiile reuite, vom constata c putem ajunge la acelai
rezultat (numr de pacieni vindecai) cu ambele programe, dei probabil cu costuri diferite. Evaluarea
economic in acest caz ii propune s gseasc alternativa cu costurile cele mai mici. Astfel de
analize se numesc analize de minimizare a costurilor.
2. Analiza cost-eficacitate. S presupunem c suntem interesai in prelungirea vieii celor care sufer de insuficien
renal i vrem s comparm costurile i consecinele dializei i ale transplantului de rinichi. In acest caz rezultatul care
26

ne intereseaz, numrul de ani catigai, este comun ambelor programe. Totui, programele pot avea consecine
diferite dup cum i costuri diferite. Prin urmare, nu vom putea opta automat pentru cel mai ieftin program. Pentru
compararea acestor dou alternative vom calcula anii de via catigai i vom compara costul pe an de via catigat.
Astfel de analize in care costurile sunt corelate cu un singur efect (msurat in uniti naturale ex. numr ani de via
catigai) care poate s difere in magnitudine de la un program la altul se numesc analize cost-eficacitate. Rezultatele
unor astfel de analize pot fi exprimate fie sub forma costului pe unitate de efect (cost/an de via catigat), fie sub
forma efectelor pe unitate de cost (ani de via catigai/milion de lei cheltuit). 3. Analiza costbeneficiu.
De multe ori, consecinele programelor alternative nu sunt identice. De exemplu, suntem
pui in situaia de a compara un program de screening pentru hipertensiune arterial, care are ca
scop prevenirea decesului prematur, cu un program de imunizare impotriva gripei, care urmrete
prevenirea zilelor de incapacitate. In aceast situaie, pentru a putea face o comparaie ar trebui s
gsim un numitor comun. Aceast lucru ar putea fi posibil, exprimand rezultatele celor dou programe
in valori monetare. In acest fel vom compara valorile resurselor necesare aplicrii fiecrui program cu
valorile resurselor care ar fi economisite prin aplicarea acelor programe. 4. Analiza cost-utilitate.
Utilitatea se refer la valoarea unei anumite stri de sntate i poate fi msurat prin preferinele
indivizilor sau societii pentru o anumit combinaie de nivele de sntate. S presupunem c doi
gemeni, identici in toate aspectele, mai puin ocupaia (unul este pictor, iar cellalt fotbalist) ii rup
amandoi piciorul drept. Starea lor de sntate este identic in acest caz. Dac ins ii rugm s
ordoneze "starea de a avea un picior rupt" pe o scal de la 0 (deces) la 1 (perfect sntos),
preferinele lor ar putea diferi semnificativ din cauza importanei pe care fiecare o ataeaz piciorului
rupt (din cauza ocupaiei). In consecin ne putem atepta ca evaluarea utilitii tratamentului (msura
in care tratamantul imbuntete calitatea vieii lor) s difere semnificativ. Analiza cost-utilitate ia deci
in considerare calitatea vieii, atunci cand compar costuri i consecine. Msura folosit se numete
QALY (quality adjusted life-years).

105.Principalele grupuri populationale vulnerabile in Romania
Clasificarea in Romania a pers defavorizate:
1.grup cu risc ridicat de saracie si excluziune sociala: etnie roma, familia cu multi copii, familiile dezorganizate, fam
monoparentale, fam cu persoane in somaj de lunga durata
2.grup cu conditii de locuit: fam strazii, care traiesc in adaposturi improvizate, in parcuri, gropi de gunoi,ghene, langa
balti si terenuri abandonate; in canale, copii care parasesc orfelinatele la 18 ani 3.tinerii cu posibilitati financiare
reduse de a-si achizitiona o casa. Persoanele>35ani cu locuinta proprietate personala, dar cu probleme ale conditiilor
de locuit, vechimea si lipsa intretinerii locuintei sau probleme in furnizarea utilitatilor publice -20% din pop
mondiala traieste in saracie absoluta <1dolar/zi si aproape 1/2 <2 dolari/zi -Romania are un nivel
moderat de saracie

106.Femeile-grup vulnerabil, cauze, fen caracteristice, consecinte, interventii
Femeile reprezinta un grup vulnerabil datorita: violentei, prostitutiei, traficului de carne vie, locurilor de
munca reduse, beneficiilor economice si sociale, imaginea femeii in mass media. Violenta domestica
este in ascensiune in Romania. In ciuda acestui lucru, femeile ezita sa se adreseze autoritatilor. De
aceea sistemul da sanatate incearca sa depisteze cazurile de violeta domestica si sa initieze masuri
pentru a combate eventualele situatii asemanatoare. Consecintele violentei domestice sunt
reprezentate de afectarea sanatatii mintale( depresii, anxietate ), si a celei somatice( vatamarile
corporale ). Apar sarcini nedorite, premature prin abuzuri sexuale. Prostitutia si traficul de persoane au
crescut alarmant dupa 1989, principala tinta a proxenetilor o reprezinta femeile tinere cu nivel de trai
scazut, nivel educational redus. O alta problema inregistrata se refera la locurile de munca, mult mai
reduse decat cele oferite barbatilor, iar cele oferite sunt de tip part-time si care necesita nivel
educational redus. Femeile din mediul rural reprezinta una dintre cele mai vulnerabile categorii
sociale, avand venituri mici, posibilitati reduse de angajare, cu accesibilitate redusa la orice tip de
informatii, ceea ce le limiteaza posibilitatile de imbunatatire a conditiilor sociale si economice.

107.Copiii si tinerii-grupuri vulnerabile
Din categoria copiilor ce fac parte din situati critice se numara copiii care traiesc in conditii mizere,
copiii abandonati, cei fara identitate legala, maltratati, abuzati fizic si emotional, cei care parasesc
institutiile pt copii dupa varsta de 18 ani. Problema tinerilor e reprezentata de: saracie, conditiile de
locuit precare, somajul, lipsa sustinerii financiare pt studii, cresterea consumului de droguri, cresterea
delicventei juvenile. In Romania apare si fenomenul de exploatare prin munca, rezultand abandonul
scolar, abuzuri fizice, psihice.
Factorii de risc si etiologici ai maltratarii :
-factori socio-economici factori psihologici(psihoza, abuz de droguri, alcoolism)
27

-factori de mediu(izolarea)
-factori legati de istoricul familiei(divort)
-factori educativi(pedepse corporale) Abandonul copiilor poate fi prinvit dpdv
juridic(copil aflat intr-o institutie de ingrijire), medical(daca ramane peste 2 sapt dupa acordarea
ingrijirilor medicale), psihologic(copil parasit de o fiinta, de lipsa interesarii pt soarta acestuia) Cauza
majora a abandonului :economic-saracia, social-dezintegrarea familiei. Serviciile specializate pt copii
existente in prezent sunt : centre de plasament, centre de primire a copiilor cu devieri comportamentale de tip penal,
centre maternale etc. Stategia politicilor familiale de eliminare a dificultatilor si riscurilor sociale care pot destrama
familia au in vedere : diminuarea crizei locuintelor, sprijinirea tinerilor casatoriti-locuri de munca, facilitaii pt mame.

108.Populatia varstnica-cauzele imbatranirii pop, importanta
Mai accentuata la femei.Zone din RO:Banat, Oltenia, Bucuresti. Cauze:reducerea natalitatii, cresterea
sperantei de viata, scaderea mortalitatii generale si precoce, cresterea nivelului de trai, ameliorarea
accesului la serviciile sanitare,progresele medicale, stil de viata orientat spre mentinerea sanatatii.
Consecinte:demografice,economice,sociale si medicosoliale(suprasolicitarea serviciilor medicale).
Fenomenul imbatranirii populatiei determina o suita de constrangeri economice si sociale si va
provoca dificulati in domeniul sanitar si economic, deoarece populatia varstnica este mare
consumatoare de servicii medicale si polimorbiditate. In tarile dezvoltate s-au luat masuri adecvate de
promovare a sanatatii si de prevenire a bolilor nontransmisibile in randul varstnicilor, astfel reducanduse
prevalenta bolilor cronice si rata de incapacitate. Deasemena masurile pentru a mentine o
persoana in varsta activa si sanatoasa sunt considerate o necesitate.

109.Imbatranirea activa a pop
Cauze de imbolnavire: artroza, osteoporoza,, fracturi, tulb de vedere, hipoacuzii, b.Alzheimer,
Parkinson, incontinenta sfincteriana. Cauze de deces: b. Cerebrovasc, HTP, BCI, HTA, b resp. OMS a
lansat conceptul de imbatranire activa: promovarea unui stil de viata sanatos, prevenirea bolilor
senescentei si imbunatatirea potentialului fizic, psihic si social. Termenul de activa presupune
continuarea persoanelor varstnice in viata economica, sociala, culturala, spirituala si nu numai la
abilitatea de a fi activ din punct de vedere fizic sau de a-si continua munca. Astfel, varstnicii pot
contribui la binele familiei si comunitatii din care fac parte, iar scopul imbatranirii active este sa
creasca speranta de viata sanatoasa si calitatea vietii persoanelor varstnice, inclusiv a celor cu
handicap. Obiectivele sunt: reducerea deceselor premature, a dizabilitatilor si a bolilor cronice,
cresterea calitatii vietii, reducerea costurilor ingrijirilor medicale.

110.Strategii destinate protejarii pop varstnice
Ingrijirea la domiciliu este strategia optima a persoanelor dependente. Persoanele varstnice care
necesita ingrijiri permanente, nu se pot gospodari, nu au locuinta, nu realizeaza venituri si nu au
sustinatori legali sunt institutionalizati in camine. Se asigura in camine: 1.servicii sociale: a.consilire
juridica si administrativa b.modalitati de prevenire a marginalizarii si reintegrare sociala 2.servicii
medicale: a.consultatii si tratamente b.servicii de ingrijire-infirmerie c.consultatii si ingrijire
stomatologica d.sprijin pentru asigurarea ingrijirii corporale Nevoile muribundului sunt complexe, de
natura fizica, psihologica, sociala, spirituala. Printre cele mai greu de indeplinit sunt: mentinerea
energiei, pastrarea stimei de sine, evitarea sufeintei si a izolarii.Astefel nevoile se pot ierarhiza :
IMPLINIRE -acceptarea si trecerea acestei etape -intelegerea semnificatiei mortii
RESPECT -pastrarea demnitatii
- pastrarea autonomiei -a se simti normal si uman pana la sfarsit
- -pastrareaq
identitatii AFECTIUNE -a iubi si a fi iubit -a vorbi -a fi ascultat si inteles -a muri in prezenta cuiva
apropiat SECURITATE -a avea incredere in cei care il ingrijesc -a-si putea exprima temerile -a se
seimti in siguranta -a simti ca i se spune adevarul FIZIOLOGIE DE BAZA -a fi ferit de suferinta si
durere -a-si pastra energia

111.Ingrijiri paleative-cadru,def,concepte
Referitor la faptul ca muribundul are dreptul sa traiasca pana la capat, in cele mai bune conditii , au
fost elaborate ingrijirile paleative. Acestea au drept scop asigurarea calitatii vietii pacientului( si nu
prelungirea ei cu orice pret) si familiei acestuia, avand la baza conceptul a tari cu boala ta . In
aceste conditii, controlul durerii, asistenta psihologica, sociala si spirituala sunt esentiale. Ingrijirile
paleative sunt ingrijiri active care abordeaza global presoana afecatat de o boala grava. Bolnavul
terminal e privit ca o persoana in viata, pana la capat, iar moartea ca un proces natural in evolutia
umana.
28



112.Ingrijiri terminale
Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor, dinaintea mortii In
aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda nazogastrica, sau prin perfuzii. De
asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a bolnavului. Sustinerea psihologica a
bolnavului si a familiei.
a. Sustinerea psihologica a bolnavului. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de
depresie psihica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic. Desi nu ne putem astepta la o
imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este necesara o psihoterapie de sustinere, pentru combaterea anxietatii si
a depresiei, care agraveaza starea bolnavului.
b.Sustinerea psihologica a familiei. Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte
important, iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, trebuie sa se acorde
importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei. In acest sens, trebuie sa se informeze corect
familia si sa se pregateasca, sa fie invatata ce are de facut. Sustinerea spirituala a bolnavului. Desi
sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie,
sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. Pentru ca in
nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii.
De aceea trebuie sa fie ascultat bolnavul care abordeaza aceste probleme. Sa fie ajutat sa inteleaga
sensurile profunde ale vietii si ale mortii. In acest sens, ar fi bine sa se colaboreze cu preotul, cu
psihiatrul si cu psihologul.

113.Eutanasia
Metod de provocare a unei mori nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferin
indelungat i grea. Sunt dou tipuri de eutanasie: pasiv i activ. Eutanasia pasiv presupune
neadministrarea medicamentelor care susin viaa bolnavului , pe cand eutanasia activ presupune
administrarea medicamentelor in doze letale, cu scop de a opri viaa pacientului. Ambele tipuri de
eutanasie presupun o aciune care duce la moartea pacientului. Iat care sunt motivele introducerii
eutanasiei : - in cazul comei ireversibilie, boal incurabil adica o stare ireversibil a unui pacient -
se face din motive umane, ca omul s nu sufere, fie la dorina pacientului fie a rudelor

114.Relatia existenta intre saracie si starea de sanatate
Intre starea de sanatate si nivelul de saracie este o relatie directa si un cerc vicios. Saracia determina
sanatate precara, reduce capacitatea de munca, productivitatea individului si veniturile familiei,
afecteaza calitatea vietii, determinand si perpetuand saracia In populatiile afectate de saracie avem
prevalent crescuta a bolilor infectioase si cu transmitere sexual, mortalitate infantila si maternala
ridicate. Comportamente sociale viciate sau la risc apar deasemenea in populatia saraca, pe langa
boli: violenta, alcoolismul, tabagismul, accidentele rutiere . Sectorul sanitar vizeaza in mod special
promovarea sanatatii la nivelul populatiei sarace pt ca starea de sanatate precare este atat o cauza
cat si o consecinta a saraciei. Ameliorarea si protejarea starii de sanatate a categoriilor de persoane
sarace devine un element important in lupta impotriva saraciei, pentru ca se aprecieaza ca o cresterea
cu 5 ani a sperantei de viata, ar putea ameliora rata dezvoltarii economice cu 0,5 % pe an.

115.Marginalizarea si stigmatizarea
Saracia e factor determinant pt ambele. Marginalizarea: acces limitat la drepturi si servicii sociale in
comparatie cu restul populatiei, in discriminarea acestora in functie de varsta, sex, situatie materiala,
nr de copii, apartenenta la o etnie sau comunitate religioasa. Categoriile sociale cu risc crescut:
somerii, angajatii necalificati, persoanele cu handicap mintal si fizic sau alte dizabilitati, analfabetii,
toxicomanii, delicventii, copiii abuzati, parintii singuri, tinerii absolventi fara experienta, strainii,
refugiatii, imigranii,minoritatile etnice,ligvistice ,religioase sau rasiale. Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care
indica o insusire sau particularitate jenanta, reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte; este
un proces social ce poate fi controlat prin educatie, toleranta si vointa societatii. Poate avea efecte constructive sau
distructive. Persoanele stigamaizate si marginalizate au risc mai mare de a incalca drepturile fundamentale si
sunt mai vulnerabile.