Sunteți pe pagina 1din 6

)-t

-t
a-

E
-
a-
-
e
I
)-t
I
o-
-
I
-
-
a-
lmportanfa pi contabilitatea creditelor
in cadrul societatilor comerciale
,
ec. masterand
Decembrie
.l
9.1 8", Alba lu lia
Nicoleta BELEA,
Universitatea,,'l
Introducere
Etimologic, ol.vdn|. credit provine din latines-
c;,tl creditum qi exprimd credin{a celui care ii dd unei
persoane anumite bunuri sau valori cd va primi in
schimb, dupd o perioadi, valori echivalente. In limba
romdnd, termenul credit a apdrotinveacul al XVlIlea
din limba francezi. din cuvAntul crddit, care inseam-
nd incredere fermd, av6nd sens financiar.
Societilile comerciale apeleazd Ia contractarea
de credite bancare in momentul in care au nevoie de
completarea resurselor proprii pentru a-gi desfrgura
in mod normal activitatea. Creditele bancare sunt
sume de bani pe care bdncile le pun la dispozilia
clienfilor lor, persoane fizice saujuridice, pe o anu-
mita perioada deteminata de timp. cu promisiunea
cd acestea vor fi rambursate. Aceste credite sunt pur-
titoare de dobdnzi. iar la acordarea lor bincile soli-
'
citd garanlii care trebuie sd d@;eax-a cu 20-30o/o
valoarea creditului
9i
a dobinzilor- Credftele se acordd
pe baza unui contract de credit incheiat intre banci
9i
debitor gi pot fi in lei sau in vahd- Pentnr creditele
primite in valuti', din cauza flu.ruadei cursului de
schimb, la rambursarea acesrora inten'in diferen-
!e
de curs valutar nefavorabile rin siruatia creqterii
cursului de schimb) sau far orabile tin cazul scdderii
cursului de schimb) care afe,.-teazi .-heltuielile, res-
pectiv veniturile entitdtilor.
1. Condi{ii de creditere
a societi{ilor comerride
Pentru a primi credite. persrvnele
juridice
tre-
buie sd indeplineascd anunite t-ondiqii impuse de
bdnci, astfel:
I
Alexandru Sdlceanu (2011), Contabilitqte
fnqnciqrA
in confomlitqte cu reglemettiirile sot ldbiia
dp;re;i
ti
directiyele
europene. Teorie. Teste de
qutoevaluqre.
Teste grild. Probleme, Editura Economicd, BucureStl p- i-g-l-
,4BS'rRACT
The lmportance of and Accounting for Loans Within Companies
The purpose of this article is to reveal the "mysteries" of bank credit, as
Je>is
Huefta de
Soto said in his book Money, Bank Credit, and Economic Cycles "the sphere oi money,
bank credit and financial markets remains a formidable challense tbr theorists and a
mvsterv to most citizens".
The credit represents an
"economic
lung", because by cashing small amounL< oi money
from savers and using these funds to credit their applicants, banks make rurninE at ailable
to economic development.
ln order to conduct their normal business, companies turn to contracT loan; oiered by
banks to supplement their own resources. Banks offer different types of loans. *hich are
interest-6earing and must be repaid within a certain period called maturit - TIrese loans
are recorded in the company accounts. For certain entities, credits are citiczl as. in the
absence of the necessary financing required to conduct their business. thes entities
would not exist.
Key terms: credit, bank credit, entity, accounting loans
20 Contabilitatea. exDertiza si auditul afacerilor ianuarie 2014
. sa fie constituite legal (sd aibi autorizalii de
funclionare, si fie inregistrate la registrul comer,tului
etc.);
. sd posede capital social vdrsat;
o sd desfEgoare activitdli legale gi eficiente po-
trivit actului de iniin{are;
o sd atingd un nivel optim al indicatorilor de
bonitate;
. din analiza fluxurilor de lichiditdli sa rezulte
cd existd posibilitdli reale de rambursare la scadentd
a ratelor de credit gi de platd a dobAnzilor aferente;
o sd prezinte garan$ in vederea utilizdrii cu
eficienli a imprumutului gia rambursdrii la scadenld
a acestula;
o s[ ofere garanlii mai mari decdt imprumutul
9i
dob6.nda;
. si aibd deschise conturi la unitatea teritoriali
bancard care ii acordi imprumutul;
o sd prezinte situalia angajamentelor in credite
de la alte societdJi bancare;
. sd. accepte clauzele contractului de credit.
2. Documenta{ia gecesari
pentru acordarea creditelor
(dosarul de credit)
Pentru a putea confacta credite de la bdnci, so-
cietSlile comerciale trebuie si intocmeascd un dosar
de credit care trebuie si con{ini urmitoarele infor-
matii privind societatea:
. sediul societdlii;
o obiectul de activitate;
o destinatia creditului;
. posibilitdlile de rambursare;
o studiul de fezabilitate;
o bugetul de venituri qi cheltuieli;
. fluxul de trezorerie;
. bilanful;
o balanja conturilor etc.
3. Analiza dosarului de credit
al societi{ilor comerciale
in cadrul acestei analize se urmdre$te cunoa$-
terea persoanelor
juridice
atdt din punct de vedere
calitativ, cat
9i
din punct de vedere cantitativ. De
asemenea, aceasta mai cuprinde gi anumite tehnici
de analizir a cash flow-ului persoanelor
juridice
so-
licitante de credit.
Analiza calitativd a persoanelor
juridice
repre-
zintd o serie de activitdli efectuate de ofilerul/ana-
listul de credite cu scopul de a obline informalii refe-
ritoare la situalia persoanei
juridice
care a solicitat
creditul, 1a piala pe care a c\ioneazd,la personalul gi
managementul acesteia, precum gi cu privire la isto-
ricul relaliilor bancare ale clientului analizat. Aceastd
analizi cuprinde:
A. Studierea situaliei persoanei juridice
credi-
lale. Informaliile de bazi despre societate provin in
primul rAnd de la entitatea studiatd, adicd din surse
inleme. aceslea fiind completate de surse exteme. in
aceasti etapd, ofilerul/analistul de credite analizeazd
forma
juridicd gi modul de organizare ale societ6{ii,
strucfurile de conducere, strategiile managementu-
lui, personalul, piata pe care ac\loneazd societatea,
bugetele de venituri gi cheltuieli gi programele de
investilii ale acesteia.
B. Studierea pielei pe c.are ac,tioneazii societa-
tea solicitantd a creditului.In aceasti etapd, func1i-
onarii bancari analizeazE structua
qi dimensiunile
pielei pe care actioneaza societatea. precum
5i
ce-
rerea pentru produsele fabricate sau comercializate
de aceasta.
C. Studierea personalului
si
a managementului
persoanei juridice
solicitante. Analistul de credite
studiazd personalul prin prisma productivitdlii, cali-
tdlii acestuia, ffuctualiilor de personal gi tendinlelor
'
viitoare.
D. Studierea istoricului relatiilor bancare ale
persoanei juridice
care solicitd creditul. OfiIervl de
credite sintetizeazd datele de care dispune banca sa
in legdturi cu clientul, cu privire la mdrimea rulajelor
clientului prin unitatea bancari teritoriald qi profi-
tabilitatea rela{iilor anterioare ale bdncii cu clientul,
precum qi informaliile legate de alte credite rambursa-
te sau in derulare. contractate de client de la alte so-
cietd{i bancare. Societ6{i1e bancare stabilesc factorii
calitativi specifici clien{ilor persoane
juridice
in ca-
drul unor limite, in condiliile unui punctaj total de 50.
in ceea ce priveqte analiza cantttativd a persoa-
nelorjuridice, aceasta se bazeazd pe situaliile finan-
ciareanuale2(dup6cazgisemestriale)qibalan!ele
']
Aceste situafii cuprind, in cazul persoanelorjuridice care la data intocmidi bilanqului depdgesc limitele a doud dintre urmdtoa-
rele trei criterii de mdrime: total actiye 3.650.000 euro, cifrd de afaceri neta 7.300.000 euro
9i
numir mediu de salaria{i 50,
bilanlul, contul de profit
$i
pierdere, situalia modificdrilor capitalului propriu, situalia fluxurilor de numerar gi note explicative.
Persoanele
juridice
care nu depdgesc aceste criterii intocmesc situatii financiare anuale prescufiate, care includ: bilanqul pre-
scufiat, contlll de profit gi pierdere qi note explicative.
ianuarie 2014 Contabilitatea. exDenlza si auditul afacerilor 21
de verificare ale clienlilor (aferente ultimei qi/sau ul-
timelor 3-5 luni). Prin introducerea datelor din aceste
situa{ii in cadrul unor aplicalii informatice, societd-
lile
bancare oblin seturi de indicatori ierarhizali in
cadrul unor aplica{ii de tip scoringr.
Aceqti indicatori ob{inuli de societdjile bancare
ajttd la analtza bonitdlii clientului gi se impart in
urmdtoarele grupea:
a) Grupa I Indicatori de lichiditate: lichidita-
tea curent6 sau lichiditatea imediati;
b) Grupa II
-
Indicatori de solvabilitate: solva-
bilitatea, gradul de indatorgre, gradul de indatorare
opera!ional;
c) Grupa III
-
Indicatori de profitabilitate: ren-
tabilitatea net6, rentabilitatea operalionali, rentabi-
litatea capitalului;
d) Grupa IV Capacitatea de rambursare: gra-
dul de acoperire a dobdnzii sau serwiciul datoriei;
e) Grupa V Indicatori de gestiune: rota{ia cli-
entilor sau rotatia stocurilor.
Analiza cash flow-ului clienlilor se realizeazd
cu scopul de a studia capacitatea afacerii flnan{ate
de banc[ de a fumiza licldditatea necesard pentru
rambursarea creditului qi plata dobAnzii aferente.
Cash flow-ul aratd evolu{ia incasirilor
9i
pldli-
lor, iar diferenla dintre acestea (soldul) denoti dispo-
nibilul/necesarul de credite. Realizarea unei analize
corecte a prognozei fluxului de lichiditd{i presupune
cunoagterea activit5lii clientului, a evolutiei istorice
a acestuia gi a ramurii in care evolueazd, in scopul
verificirii viabilitdlii
9i
posibilitilii de realizare a
ipotezelor pe care se bazeazd prognoza.
in cadrul fluxului de lichiditdli se regisesc de-
scrieri ale numerarului specific activitdlilor de ex-
ploatare, de investiiii qi de finan{are ale clientului.
Funclionarii bancari analizeazd sursele qi destinali-
ile numerarului, acord6.nd o atenlie deosebit[ com-
para{iei intre cash flow-ul generat de activitatea de
exploatare qi valoarea creditelor scadente.
.--i
St{dis de coz
I
Dupd aprobarea dosarului de credit se comple-
teazd actele de ipotecd sau de gaj asupra garan{iilor
qi astfel se incepe derularea creditului.
4. Contabilitatea creditelor
acordate de binci
Creditele se inregistreazd diferit in contabili-
tatea societAtilor comerciale, in functie de perioada
pentru care au fost contractate.
A. Credite bancare pe termen scurt
Acestea reprezinti credite acordate de bdnci
pe o perioadi mai mici de un an. Ele se eviden{iazd
in contabilitate cu ajutorul contului 5l9,,Credite
bancare pe termen scurt". Acest cont se desftgoari
pe urmitoarele conturi de gradul II:
o 5191
,,Credite
bancare pe termen scurt";
. 5 193
,,Credite
externe guvemamentale";
. 5194,,Credite externe garantate de stat";
. 5195
,,Credite
externe garantate de binci";
o 5196,,Credite de 1a trezoreria statului";
o 5 197
,,Credite
inteme garantate de stat";
. 5198 ,,DobAnzi aferente creditelor bancare
pe termen scurl".
Acestea sunt conturi de datorii. Ele se credi-
teazd ct creditele bancare pe termen scurt acordate
societdlilor comerciale, cu creditele pe termen scurt
rambursate, precum gi cu creditele
f,
termen scurt
nerambursate pAnd la scaden!5
9i
trecute in contul
5192
,,Creditebancare
pe temen scurt nerambursate
la scadenfd". Soldul creditor reprezint?i creditele pe
termen scurt nerambursate, dar neajrrnsg In 5s249r15.
DobAnzile creditelor pe termen scurt, mediu qi
lung pot fi:
EI Simple, care se calculeazd dupd formula:
Dobdnda
:
Suma imprumutatd x Rata dobdnzii
M Compuse (cu capitalizare), care se calculea-
zd astfel:
Dobdnda: Suma imprumutatd
(l
-
Rata
dobdnzii)D*""'"'lditii
cl"ditutui
-
Suma imprumutatd
O societate prime;te un credit bancar pe doua luni, in sumd de 12.000 lei, care trebuie rambursat in
doud rate lunare egale. DobAnda este de 107o pe an
9i
trebuie achitata lunar. Din cauza unor dificultali
financiare, rata si dobAnda aferente ultimei luni se achitd in Iuna urmatoare.
in contabilitatea societalii se vor inregistra urmatoarele operaliuni:
3
Credit scoringul este o modalitate de apreciere sau de evaluare a atributelor solicitantului in vederea acordarii unui credit,
stabilindu-se un mod de ierarhizare a solicitanlilor pe baza unui punctaJ.
o
Adela Socol (2006), Tehnicd bancard, Editura Casa C64ii de
$tiin,tn,
Cluj-Napoca, p. 273.
22 Contabilitatea. exDertiza si auditul afacerilor ianuarie 2014
a) Primirea creditului bancar pe termen scurt, ln suma de
.l
2.OOO lei:
5121
=
51 9l
,,Conturi
Ia binci
in lei"
b) Achitarea dobAnzii in prima lund, in suma de
'1
OO
666
,,Cheltuieliprivind
dobAnzile"
,,Credite
bancare
pe termen scurt"
lei
(1
2.000 lei x 1O%/1 2 luni):
5121
,,Conturi
la banci
in lei"
=
5121
,,Conturi
la banci
in lei"
scadenla aferente ultimei luni, in valoare de 50
12.000 lei
1 00 lei
c) Rambursarea primei rate a creditului, de 6.000 lei
(.12.000
leil2 luni):
5191
,,Credite
ban@re
pe termen scurt"
d) inregistrarea dobAnzii neachitate la
1O'k|I2 luni):
666
,,Cheltuieli
privind
dobAnzile"
e) in registrarea creditului restant:
5191
,,Credite
bandare
pe termen scurt"
6.000 lei
lei
(6.000
lei x
5198
,,DobAnzi
aferente
creditelor bancare
pe termen scurt"
5192
,,Credite
bancare
pe termen scurt
nerambursate la scadenta"
-)t, tel
6.000 lei
5121
,,Conturi
la benci
. in lei"
50 lei
5121
,,Conturi
Ia banci
in lei"
6.000 lei
. 1624
,,Credite
bancare externe garantate de
stat";
o 1625
,,Credite
bancare exteme garantate de
binci";
. 1626
,,Credtte
de la trezoreria statului";
c 1627
,,Credite
bancare inteme garantate de
stat".
Dobdnzile datorate pentru creditele pe termen
lung se eviden{iazi in contabilitate cu ajutorul con-
tului 1682
,,Dobdnzi
aferente creditelor bancare pe
termen lung".
Dupd conlinutul economic, acestea sunt conturi
de surse imprumutate, iar dupi func{ia contabild,
sunt conturi de pasiv. Ele incep sd funclioneze prin
fl Achitarea in luna urmatoare a dobAnzii restante:
5198
,,DobAnzi
aferente
creditelor bancare
pe termen scurt"
g) Rambursarea ratei restante:
519 )
,,Credite
bancare
pe termen scurt
nerambursate la scadenti"
B. Credite bancare pe termen mediu qi lung
Creditele bancare pe termen mediu (unu-cinci
ani)
9i
lung (peste cinci ani) reprezinti principala
formd de finantare extemd pe termen lung, fiind des-
tinate finantirii investi{iilor. in contabilitate, eviden-
la
sinteticd a creditelor bancare pe termen lung se
realizeazi cu ajutorul contului 162
,,Credite
bancare
pe termen lung", care se detaliazd pe urmdtoarele
conrun:
. 1621
,,Credite
bancare pe termen lung";
. 1622
,Credite
bancare pe termen lung ne-
rambursate la scadenli";
o 1623
,,Credite
exteme guvemamentale";
ianuarie 2014 Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor 23
a se credita cu valoarea creditelor
primite, respectlv
cu valoatea dobAnzilor de plat[ aferente acestor
credite. Se debiteazd
pe misura rambursdrii credi-
St{rdio dc caz
in cadrul unei societali comerciale se primeste un credit bancar in valuta pentru o perioada de doi ani
in valoare de 30.000 euro, la un cun de 4,4 lei/euro, cu o dobAnda anuala de 6%. Creditul si dobAnda se
achita la finalul fiecarui an. La sfirsitul primului an, cursul de schimb valutar este de 4,45 lei/euro, iar la
sfdrsitul celui de-al doilea an, de 4,3 lei/euro.
SocieldLea va eiectua urmatodrele inregi*lrari conlabile:
a) Primirea creditu lui,
{n
valoare de 1 32.000 lei
(30.000
euro x 4,4 lei/euro):
5124 =
1621
132'000 lei
,,Conturi
la binci
?n valutd"
666
,,Cheltuieli
privind
dobinzile"
c) Plata dobAnzii dupirprimul an:
1682
,,DobAnzi
aferente
creditelor bancare
pe termen lun8"
"^
1621
,,Credite
bancare
pe termen lun8"
665
,,Cheltuieli
din diferenle
de curs valutar"
,,Chelruieli
din diferenle
de curs valutar"
666
,,Cheltuieli
privind
dobinzile"
telor sau a pl6!ii dobAnzilor. Soldul creditor reflecti
r aloarea creditelor rdmase de rambursat sau a do-
binzilor datorate.
,,Credite
bancare
pe termen lung"
1682
,,Dobinzi
aferente
creditelor bancare
pe termen lung"
5124
,,Conturi
la bdnci
in valutd"
8.010 lei
la sfAr;itul primului an, avindu-se in vedere
d) Rambursarea a
'1
5.000 euro din valoarea creditului
cresterea cursului valutei de la 4,4 lei/euro la 4,45 lei/euro:
Cheltuielile din diferentele de curs valutar suntin valoare de 750 lei
b) inregistrarea dobAnzii cuvenite bancii la sfirsitul primului an, in suma de 8.0.10 lei
(30.000
euro x
4,45 leileuro x 6ok):
8.010 lei
5124
[1
5.000 euro x
(4
,4a
4,4) lei/euro].
66.750 lei
e) inregistrarea diferenlelor nefavorabile de curs valutar constatate la sfirsitul primulul an, aferente cre-
ditului nerailbursat in valoare de 15.000 euro, avind in vedere crelterea cursului valutei:
Diferenlele nefavorabile de cu rs valutar su nt in va loare de 750 lei
[1
5.000 euro x
(4,45
-
4,4) lei/eu ro] .
665 =
1621
750 lei
,,Conturi
la bdnci
1 5.000 euro x 4,45 lei/euro
in valutd"
66.000 lei
'15.000
euro x 4,4 lei/euro
750 lei
15.000 euro x 0,05 lei/euro
,,Credite
bancare
pe termen lung"
1682
,,Dobinzi
aferente
creditelor bancare
pe termen lung"
f) inresistrarea dobAnzii cuvenite bancii la sfirsitul celui de-al doilea an, la un curs de 4,3 lei/euro, in
sumd de 3.BlO lei
(1
5.000 euro x 4,3 lei/euro x 67o):
24 Contabilitatea, expeniza
9i
auditul afacerilor ianuarie 2014
3.870 lei
g) Plata dobAnzii la finalul celui de-al
1682
,,DobAnzi
aferente
creditelor bancare
pe termen lung"
doilea an, la acelasi curs valutar:
_ Fl'tA
,,Conturi
la bancl
in valutd"
3.B70 lei
h) Rambursarea creditului la sfArsitul celui de-al doilea an, avind in vedere scaderea cursului valutei
la 4.3 lei/eu ro:
Ven iturile d in d iferentele de curs valutar su nt in valoare de 2.250 lei
Il5.000
euro x
(4,45-4,3)
iei/euro].
1621
,,Credite
bancare
pe termen lup"
Concluzii
Creditele bancare reprezinti principala formd
de finanlare extemd pe termen scurt sau hmg a socie-
tililor comerciale, la care acestea apeleazt pentru
finanlarea activitdtii cureRte sau pentru realizarea
unor investitii. Creditele bancare asigurd supravie-
luirea
in cadrul economiei atAt a bdncilor, cAt gi a
societitilor comerciale. Ele aduc venituri, sub formd
de dobdndd, bdncilor, iar societililor comerciale le
sunt utils pentru atingerea obiectivelor.
Acordarea creditelor se bazeazd pe un set de
proceduri, avAnd in vedere urmdtoarele aspecte:
o solicitantul de credit trebuie sA indeplineas-
cd anumite criterii de performan{d economico-finan-
ciard si de solvabilitate:
%
5124
66.750 lei
.15.000
euro x 4,45 lei/euro
64.500 lei
,,Conturi
la bdnci
I5.000 euro x 4,3 lei/euro
in valuti"
765 2.250 lei
,,Venituri
din diferenle
15.000 euro x 0,1 5 lei/euro
de curs valutar"
o instituirea unei garanlii imobiliare sau mo-
biliare pentm acoperirea riscurilor de neplatd a cre-
ditului;
. respectarea condiliilor creditului, respectiv
plata dobdnzii pi a ralelor scadente. precum qi a co-
misioanelor de acordare gi gestiune a creditului con-
form clauzelor contractuale.
O economie sdndtoasd depinde de func{ionarea
gi rambursarea normali a creditelor. O funclionare
lind, 16rd sincope, a pielei creditelor este beneficd
pentru economie deoarece creditele sprijind investi-
liile
atAt pentru popula{ie, cat
$i
pentru companii,
acest fapl contribuind. in final. Ia cregterea economi-
cd a unei
!dri.
BTBLTOqRAFTE
1. Huerta de Soto,
JesLis
(2O10),
Moneda, creditul bancar
9i
ciclurile economice, Editura Universitatii
,,Alexandru
loan Cuza", lasi.
2. Matis, Dumitru, Pop, Atanasiu
(2007),
Contabilitate financiare, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca.
3. Pantea, lacob Petru, Bodea, Cheorghe \2O13), Contabilitatea financiard, Editura Intelcredo, Deva.
4. Ristea, Mihai
(coordonator) (2005),
Contabilitatea financiard a intreprinderii, Editura Universitara,
Bucuresti.
5. Salceanu, Alexandru
(2011),
Contabilitate financiard in conformitate cu reglementdrile contabile
romenesti si directivele europene. Teorie. Teste de autoevaluare. Teste grild. Probleme, Editura
Economicd, Bucuresti.
6. Socol, Adela
(2006),
Tehnicd bancard, Editura Casa Ca4ii de Stiinla, Cluj,Napoca.
7. Legea societatilor nr. 3'll1990, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 .066/17.11.2004, cu modificarile
si completdrile u lterioare.
lanLrarie 2014
(
onlrbil tJre", e\penir"
.r
,ud tul afa, er'lor 25