E important ca mintea sa asculte glasul sufletului, al inimii, fiindca de acolo primim

ceea ce Dumnezeu vrea sa ne transmita.

Vibratia sufletului nostru este de 0,5 Hz. La nastere, copilul are vibratia structurii
rationale tot de 0,5 Hz, adica comuniunea dintre suflet si ratiune este totala. In fiecare
an, vibratia ratiunii unui copil creste cu 1 Hz pana la varsta de 21 de ani, pana la
atingerea pragului de 21 Hz. Dupa aceasta varsta ar urma ca ea sa scada ca urmare a
inaintarii pe calea spiritualitatii, a meditatiei, a rugaciunii. Daca insa vibratia structurii
rationale creste in continuare, atunci apare uzura creierului in gol, fara a fi in corelatie
cu sufletul. and valoarea se apropie de !" Hz, numarul de ganduri pe unitatea de timp
e prea mare, e prea mult zgomot, se uzeaza creierul si apare imbatranirea precoce. #este
50 Hz pot aparea boli mentale.

#entru a avea mintea coborata in inima e important ca structura rationala sa poata auzi
din nou sufletul, adica sa$si coboare frecventa, functionand asemenea copiilor. %ceasta
nu inseamna un comportament infantil intrucat ceea ce receptionam de la suflet
corespunde cu ceea ce avem de facut in viata. %tingerea frecventei de 0,5 Hz, cea de la
nastere, inseamna controlul complet asupra organismului si inducerea starii de
vindecare.

&tiinta clasifica aceste frecvente ale creierului in unde beta, alfa, t'eta, delta ( in ordine
descrescatoare cu frecventa).
undele beta au frecventele cele mai ridicate si corespund momentelor in care
desfasuram activitati ce necesita concentrare, focalizare, atentie*
undele alfa sunt asociate cu starea starea de rela+are, creativitate*
undele theta cu meditatia si starea premergatoare somnului*
undele delta sunt caracteristice somnului.
,ndele beta sunt benefice daca frecventa lor este situata in limita de -os a intervalului
beta, intre 1! si 21 Hz, ceea ce corespunde unei concentrari calme, pozitive. .+ista
persoane care desfasoara activitati ce necesita concentrare si cu toate acestea ele se afla
in starea alfa.

Frecventele alfa si cele mai joase inseamna de fapt Dumnezeu ma conduce, in timp
ce frecventa beta inseamna eu stau la conducere.
#utem influenta doar in mod indirect vibratia la care lucreaza creierul. /ricum,
constientizarea acestui mod de functionare este primul pas pentru a merge in directia
dorita. / functionare buna a structurii rationale inseamna sa tinem seama de tot ceea ce
ne incon-oara si sa interactionam cu aceste lucruri incon-uratoare, dar mai ales cu cele
care traiesc in -urul nostru. %stfel realizam o buna corelare cu universul. %cest mod de
functionare e important sa$l mentinem cat mai mult timp, pe toata durata zilei.
.+ista mai multe metode care a-uta la scaderea vibratiei creierului, la coborarea mintii
in inima si linistirea ei. 0ulti calugari folosesc pentru aceasta rugaciunea inimii care
inseamna sincronizarea cu respiratia a rugaciunii 1Doamne Iisuse Hristoase 2iul lui
Dumnezeu pentru rugaciunile 0aicii 3ale miluieste$ma pe mine pacatosul4. 0ulte
te'nici de meditatie, introspectie au acelasi rol, de a invata mintea sa colaboreze cu
sufletul, sa se subordoneze lui.

In viata de zi cu zi ne sunt de folos ruperile de ritm, care ne scot din gandurile care se
perinda in capul nostru. Asta se intampla de eemplu cand observam o floare
frumoasa si ramanem uimiti de frumusetea ei, vazand de fapt in ea frumusetea lui
Dumnezeu.

!and discutam cu cineva, mintea coborata in inima inseamna ca il ascultam pe omul
respectiv fara a ne gandi in alta parte* cerem insa sufletului parerea referitor la tot ceea
ce ni se spune si transmitem omului din fata noastra doar ceea ce vine prin suflet de la
Dumnezeu.

A faptui ceva avand mintea in inima inseamna constientizarea ca Dumnezeu e cel care
lucreaza prin noi* daca insa consideram ca noi suntem cei care facem totul, mintea nu
mai sta in inima si devine agitata fiindca incearca sa controleze si organizeze ea totul.

!alitatea somnului influenteaza si ea vibratia creierului. #e durata somnului, o parte
din suflet se duce la 3atal eresc unde primeste tot ceea ce are nevoie pentru buna
desfasurare a zilei care urmeaza. . bine ca o parte mai mare din suflet sa se dega-e
astfel in timpul somnului, ceea ce corespunde unui somn profund, cu vibratie scazuta a
creierului. %ceasta se obtine in masura in care reusim sa ne abandonam cu totul 3atalui
eresc, fara nici o frica, fara nici o retinere, cu toate gri-ile si problemele noastre.

!and mintea este coborata in inima se observa prin calitatea luminii spirituale pe care
o emanam.

Lumina emanata de 3atal eresc e asa stralucitoare incat e necesar ca 'eruvimii si
serafimii sa stea in -urul Lui pentru a transmite mai departe aceasta lumina in forma in
care celelalte creatii o pot percepe.
Lumina din noi care vine din scanteia divina, trecand prin suflet e si ea frumoasa,
stralucitoare, pura.
" minte agitata, plina de felurite ganduri, opacizeaza aceasta lumina si o face sa isi
piarda din stralucire.
" minte coborata in inima lasa aceasta lumina sa treaca mai departe neperturbata,
luminandu#i si pe cei din jur.

&ursa articolului 5 2aceboo67 8eorgeta 3udora

$erapia $heta%ealing te ajuta sa cobori din minte in inima, sa fii aliniat cu tine si cu
&niversul. 'ai multe informatii aici.
Undele cerebrale sunt descrcri de potenial de valoare foarte sczut (de ordinul microvolilor) care se manifest sub
forma unor impulsuri de joas frecven i corespund funcionrii normale a creierului n diferite stri ale sale. Prezena
acestor unde este evideniat prin examenul clinic numit electroencefalografie sub forma acelor !zig"zag"uri# ce apar n
rezultatul numit electroencefalogram ($$%).
Undele cerebrale sunt descrcri de potenial de valoare foarte sczut (de ordinul microvolilor) care se manifest sub
forma unor impulsuri de joas frecven i corespund funcionrii normale a creierului n diferite stri ale sale. Prezena
acestor unde este evideniat prin examenul clinic numit electroencefalografie sub forma acelor !zig"zag"uri# ce apar n
rezultatul numit electroencefalogram ($$%).
Undele cerebrale se clasific dup frecvena lor astfel&
Unde beta cu frecvena cuprins ntre '()z * +,)z. -orespund strii de veg.e obinuite a creierului atunci
c/nd suntem concentrai pe o activitate oarecare.
Unde alfa cu frecvena cuprins ntre 0)z * '()z. 1ceste unde predomin n strile de trans .ipnotic n
starea de visare cu oc.ii desc.ii (transa auto"indus) i n clipele dinaintea ntrrii n starea de somn. Undele alfa
sunt tipice manifestrii fenomenelor paranormale i a percepiilor extrasenzoriale.
Unde theta cu frecvena cuprins ntre ()z * 0)z. 1ceste unde apar n timpul somnului obinuit cu vise.
Unde delta cu frecvena cuprins ntre ,2)z * ()z. -orespund strii de somn profund sau moarte clinic.
Prin antrenamentul undelor cerebrale (brainwave entrainment) se urmrete inducerea unei anumite stri de
contiin prin modificarea frecvenei undelor cerebrale ale creierului la valoarea corespunztoare strii respective.
3e.nica const n stimularea auditiv (sunete modulate) sau luminoas (lumini stroboscopice) a persoanei prin semnale
cu frecvena undelor cerebrale dorite.
4etoda mea favorit este cea numit binaural beats. 1ceasta const n folosirea a dou frecvene sonore una pentru
urec.ea st/ng iar cealalt pentru urec.ea dreapt. 5ntre aceste sunete exist o diferen de frecven egal cu cea a
undelor cerebrale pe care dorim s le producem. Prin stimularea organelor auditive cu aceste dou frecvene sonore va
aprea i o a treia egal cu diferena lor care va fi produs direct de creier. 6e exemplu dac n urec.ea st/ng vom
avea un sunet de (,, )z iar n cealalt unul de (', )z n creier se va produce o und cu frecvena de ', )z
corespunztoare domeniului alfa.
Perec.ea de sunete de frecven mare din domeniul audio care o genereaz pe a treia se numesc purttoare (carrier) i
pot fi folosite n diverse combinaii i cu valori variabile n timp obin/ndu"se diverse efecte la nivel psi.ic& relaxare
meditaie reducerea durerii ori concentrare inspiraie motivaie i c.iar simularea efectelor unor droguri (droguri
digitale).
7unetele pot fi obinute prin intermediul unor dispozitive electronice sau cu ajutorul unor programe de calculator. 1ceste
programe de antrenament pot fi combinate cu un fundal muzical i se distribuie sub forma -6"urilor sau a formatelor P-
gen mp+ sau 891- i se pot asculta apoi n cti pe un pla:er sau pe calculator.
$xist o serie de programe soft;are cu care putei realiza acest lucru i care permit i editatea propriilor sc.eme
presetate de antrenament cerebral. 6intre acestea v recomand brainwave generator care este simplu i uor de
folosit.
http://dantanasescu.ro/2011/01/13/antrenamentul-undelor-cerebrale.html
1cum vreau s v prezint un pogram audio care poate genera unde cerebrale pe baza te.nologiei !binaural beats#. $ste
vorba de un program !open"source# deci absolut gratuit care mie mi place foarte mult. Programul se numete SBaGen
este disponibil pe platformele <indo;s 4ac=7> i 9inux i poate fi descrcat de aici.
-eea ce poate reprezenta un dezavantaj pentru cei mai comozi este faptul c nu are o interfa grafic <indo;s pentru
utilizarea sa fiind necesare comenzi de la prompterul 6=7 lucru ce necesit anumite cunotine teoretice despre undele
cerebrale i nvarea comenzilor specifice programului.
6ac nu v intereseaz s creai propriile programe presetate nu e cazul s v facei probleme cu acest aspect
deoarece dup instalare pe des?top"ul calculatorului va aprea un folder n care gsii o bibliotec destul de bogat de
preset"uri pe care printr"un dublu"clic? le putei asculta n cti direct de pe P- sau dac dai clic? dreapta pe fiierul
respectiv l putei exporta n format audio <1@ pe care l putei apoi arde pe un -6 audio sau l putei converti n format
4P+ pentru a"l asculta pe un pla:er sau c.iar pe telefonul mobil.
8iierele preset sunt n format text i conin comenzi specifice programului aa c dac avei rbdare s citii
documentaia vei putea s le modificai i vei putea crea propriile variante dup bunul plac cu orice editor de text.
4ulte dintre aceste preset"uri sunt create folosind parametri preluai de pe nregistrrile audio originale pe band
realizate de Institutul Monroe.
6ac nu avei idee ce este cu acest Anstitut 4onroe pe scurt pot s v spun c a fost infiinat de Bobert 4onroe care
prin anii C2, * CD, a experimentat cltoria n astral fenomen cunoscut n parapsi.ologie sub numele de decorporalizare.
Aar te.nologia pentru antrenamentul undelor cerebrale creat de institut numit Hemi-Sync ()emisp.eric
7:nc.ronization) a fost conceput n special pentru producerea acestui fenomen dar utilizarea ei poate avea i alte
scopuri ce in de evoluia spiritual de expansiunea contiinei sau doar de simpla relaxare mrirea puterii de
concentare a creativitii etc.
-ercetrile Anstitutului 4onroe au atras atenia armatei 7U1 i serviciilor secrete care au preluat aceste te.nologii pentru
instruirea personalului i n scopul folosirii lor n cadrul unor operaiuni.
Update& @reau s fac c/teva precizri pe care le"am omis i la articolul anterior legate de folosirea acestor programe de
stimulare a undelor cerebrale&
'. Eu ascultai nregistrrile atunci c/nd suntei la volan c/nd mergei pe strad sau c/nd manipulai un aparat utilaj
sau executai o aciune care necesit atenie i concentrare.
F. 1scultai la un volum suficient de sczut astfel nc/t s evitai ca n loc de efectul dorit s v alegei doar cu o
ameeal i o durere de cap. 6e asemenea cu mici excepii efectele vor fi mult mai puternice atunci c/nd volumul este
mai redus i nu v solicit n mod deosebit atenia.
+. 1a cum spunea i unul din comentatori trebuie folosite cti stereo i sisteme audio de nalt fidelitate i cu o plaj
de frecvene redate c/t mai mare. -ele mai puternice efecte pe care le"am simit au fost atunci c/nd am ascultat un
astfel de program pe un sistem Po;er4ac %2 cu o perec.e de cti profesionale folosite n televiziune. 6e asemenea
trebuie avut n vedere c n cazul compresiei audio la fiiere mp+ anumite semnale sunt atenuate i eficiena scade.
1ceste lucruri sunt valabile doar n cazul te.nologiei !binaural beats# utilizat de programul de fa i altele similare. 9a
alte te.nologii cum este cazul pulsurilor audio izotonice nu e nevoie s se respecte aceste condiii i n unele cazuri nu
este nevoie nici mcar de cti sunetul put/nd fi ascultat i din boxe sau difuzor din orice loc al camerei.
(. Pentru ca ascultatul acestor suntele s nu fie o treab prea monoton acestea se pot mixa cu o muzic de relaxare
dar n acest caz interferena cu alte semnale ar putea s reduc eficacitatea.
2. Eu facei exces c/nd ascultai aceste programe i nu sc.imbai des presetul pe care l folosii pentru c putei obine
rezultate nedorite i n loc s progresai v putei transforma n adevrai !drogai digitali#.
D. 6ac suferii de o afeciune nervoas mai grav sau ai avut vreodat crize de epilepsie este bine s evitai aceste
programe sau mai nt/i s cerei sfatul unui medic specialist.
1rticolul de fata ar mai fi trebuit sa mentioneze ca pentru a obtine rezultate optime se recomanda ascultarea la casti care pot
reproduce o plaja larga de frecvente si nu la !c.inezarii# sau la sisteme audio clasice. Plus de asta formatul 4P+ ar trebui sa fie
!no go# pentru binaural beats dat fiind faptul ca in cursul compresiei sint eliminate multe frecvente fix din spectrul care face
binaural beats sa actioneze. -a o ultima idee recomand casti Goss * cea mai buna alegere ca si raport pretHcalitate (au modele de
F"+,, o.m pina in ',,"'2, de dolari iar pentru portabile Goss Porta Pro sint din alta lume).
Pentru cei mai pretentiosiHcomozi ar cam fi urmatoarele (si nu numai)&
.ttp&HHgnaural.sourceforge.netH
.ttp&HH.ealingbeats.comH
.ttp&HH;;;.mentallion.comHbrain;ave"entrainment
Cam in acelasi mod sufletul trebuie sa aiba un corp uman pentru a supravietui si a-si face
treaba in dimensiunea fizica. Sufletul nostru comunica cu divinitatea pentru a obtine
indrumare despre cum sa isi indeplineasca misiunea in cel mai bun mod posibil. Aceasta
comunicare se efectueaza in mod normal cand frecventa undelor cerebrale este intre 0 si
!z" adica in unde delta.
#elta e prima frecventa detectata la fetus in timp ce este inca in pantecul mamei. Cand
copilul se naste frecventa cerebrala incepe sa creasca. $recventa predominanta a
creierului bebelusilor este delta si ei dorm in cea mai mare parte a timpului. %e masura ce
copiii cresc" frecventa predominanta a creierului creste" ea fiind aceeasi cu varsta
copilului:
la & ani este de & !z
la 10 ani este 10 !z
la adultul matur este de obicei 20 !z
%e masura ce o persoana se apropie de moarte si moare" ultimele frecvente active ale
creierului sunt frecventele delta. 'ste ca si cand s-ar incheia un ciclu. Se pare ca
frecventele delta sunt folosite prima data cand venim in aceasta viata si sunt de asemenea
folosite cand parasim corpul fizic. Corpul este creat in dimensiunea fizica si sufletul
vine din dimensiunea spirituala.
Ce sunt undele cerebrale( Sunt impulsuri electrice pe care creierul le produce in
permanenta. Combinatia diferitelor cate)orii de unde determina starea de constiinta a
unei persoane la un anumit moment. Fiecare stare, pe care o are omul, antreneaza o
simfonie de unde cerebrale" fiecare frecventa avand un rol caracteristic. #in aceste
simfonii s-au nascut arta lui %icasso" poeziile lui 'minescu" teoriile lui *oltaire si ale lui
'instein. +ndele cerebrale sunt in continua miscare" creierul produce in permanenta unde
pe toate frecventele. Tot ceea ce spunem si facem este reglat prin frecventa undelor
cerebrale.
#upa frecventa undele cerebrale se clasifica:
unde delta 0-4 Hz
unde theta 4-7 Hz
unde alfa 7-4 Hz
unde beta 4-!" Hz
unde gamma peste 40 Hz

#ndele $amma
sunt specifice starii in care invatam si prelucram informatia
sunt implicate in activitatea mentala superioara" inclusiv in perceptie si constiinta
se atin) in situatii de ur)enta cand creierul oscileaza intre )amma si theta fara ca
alte unde sa fie prezente
#ndele %eta
sunt produse de creier in starile normale de ve)he
sunt asociate cu )andirea lo)ica" rezolvarea problemelor concrete" starea de
activitate si alerta
#ndele &lfa
sunt prezente in timp ce este folosita ima)inatia si capacitatea de a vizualiza
sunt asociate unei stari de spirit detasate si receptive
se manifesta prin aparitia in minte de flash-uri" ima)ini scurte nesolicitate care par
foarte reale
#ndele Theta
in mod normal se atin) dupa ore multe de meditatie si in timpul visului
)uverneaza atitudinile" convin)erile si comportamentele noastre
sunt intotdeauna creatoare" inspiratoare si caracterizate prin senzatii foarte
spirituale
#ndele 'elta
sunt un fel de radar personal" trimitand si primind mesa,e la nivel inconstient
sunt prezente in timpul somnului profund
pot fi prezente si in timpul starilor de ve)he in combinatie cu alte tipuri de unde
Studiile arata ca in stare de ve)he (0) din adulti au frecventa cerebralapredominanta
beta si doar 0) acceseaza predominant undele alfa si theta in mod natural sau dupa ce
s-au antrenat sa o faca.
-i-ar place sa inveti sa accesezi constient undele alfa si theta( .nainte sa iti raspunzi
citeste beneficiile acestor unde:
reduc starea de stress si favorizeaza reduceri substantiale si de durata a an/ietatii
reduc durerea
faciliteaza rela/area profunda si limpezirea mintii
maresc capacitatea de e/primare verbala
sincronizeaza ambele emisfere cerebrale
invoca vizualizarea mentala vie si spontana" )andirea ima)inativa
Cu cat frecventa undelor cerebrale este mai apropiata de frecventa sufletului cu atat esti
mai in armonie cu tine. %oate chiar ai auzit e/presia sa iti cobori mintea in inima si nu
intele)eai despre ce e vorba. *entru a avea mintea coborata in inima e important ca
mintea sa poata auzi sufletul.
Ce inseamna in viata de zi cu zi sa cobori mintea in inima+
Cand discuti cu cineva" mintea coborata in inima inseamna sa ascultipersoana
respectiva fara a te gandi in alta parte. .n acelasi timp cere parerea sufletului referitor la
tot ceea ce ti se spune si transmite omului din fata ta doar ceea ce vine prin suflet de la
divinitate.
& face ceva avand mintea in inima inseamna constientizarea ca &totcreatorul e cel care
lucreaza prin tine0 daca consideri ca tu esti cel care face totul" mintea nu mai sta in
inima. 'a devine a)itata fiindca incepe sa controleze si sa or)anizeze totul.
Cand esti prins in diverse activitati si nu mai poti controla )andurile din mintea ta
opreste-te putin. 1er)i si observa o floare frumoasa si uimeste-te de frumusetea ei"
vazand in ea frumusetea divinitatii.
Cand mintea este coborata in inima se observa o lumina spirituala pe care o emana
persoana respectiva. , minte agitata" plina de felurite
)anduri"opacizeaza aceasta lumina si o face sa-si piarda din stralucire.
, minte coborata in inima lasa aceasta lumina sa treaca mai departe neperturbata,
luminandu-i si pe cei din -ur.
%oti face ca frecventa ta cerebrala predominanta sa fie alfa antrenandu-te dupa metoda
de 40 zile descrisa de .ose /ilva intr-una din cartile sale sau participand la un curs. #aca
accesarea undelor alfa o poti invata si sin)ur" pentru theta e necesar sa faci cursuri
ThetaHealing sau sa apelezi la unterapeut certificat.
.ma)ineaza-ti cat de bine te-ai simti cand sufletul si frecventele cerebrale sunt in
armonie0 imagineaza-ti cum ar fi sa gasesti solutii mult mai usor si mai repede la
probleme de sanatate, sa fii creativ, sa comunici la nivelul sufletului cu celelalte
persoane. Ti-ar place+
Am o veste buna pentru tine" stii care( 'oar de tine depinde sa faci primul pas.
*rei sa fii in armonie cu sufletul tau accesand constient undele cerebrale alfa sau theta(
#escopera mai multe despre undele alfa aici
.ose /ilva 1 Tu, vindecatorul

Prin tehnica medicala numita encefalograma se masoara frecventa impulsurilor elecrice aflate la suprafata
craniului. S-a constatat faptul ca aceste frecvente sunt sub 30 Hz si se impart in 4 mari categorii:
Delta 0.Hz - 4Hz Somn profund
!heta 4Hz - "Hz Stare de veche
#lpha "Hz - $4Hz %ela&at dar concentrat
'eta $4Hz - 30Hz (oarte concentrat asupra unui subiect
(iecare creier este unic) de aceea nu se poate determina frecventa e&acta a starii alfa in particular) dar putem
spune cu precizie ca se afla in intervalul "Hz - $4Hz.
Daca asupra creierului se aplica un anumit stimul se poate schimba fortat starea acestuia de la o stare la alta. *ea
mai usoara metoda de a schimba starea creierului este folosind sunetul si+sau ,ocurile de lumini. Daca de e&emplu
in urechea stanga avem un ton de "00 Hz iar in cea dreapta unul de "$0 Hz) atunci creierul le va egaliza la $0 Hz)
ceea ce corespunde starii alfa. *erinta este ca numerele care vor realiza diferenta sa fie in ,urul a $000Hz) ton pe
care urechea umana il percepe. #Scultand aceste sunete un timp) creierul se va stabiliza pe acea frecventa)
modificand si starea acestuia.
De e&emplu) daca avem in urechea stanga un sunet de "$0 Hz iar in cea dreapta unul de "$4 Hz) atunci obtinem
4 Hz) care corespund starii !heta de somn profund. #scultand acest sunet o perioada destul de lunga -0-30 de
min) putem inlocui cateva ore de somn bune.
#ceasta se cheama tehnologie bineurala) si aplicatiile ei sunt vaste.
.n program destul de bun care ne permite sa sintetizam astfel de sunete pe frecventa aleasa) se cheama
'rain/ave 0enerator. Programul vine si cu niste preseturi default) dar nu recomand folosirea lor. Prin e&periente
succesive va puteti determina propria frecventa optima pentru fiecare stare in parte. De e&emplu frecventa optima
pt mine pentru a atinge starea alfa este de ".1 Hz. Pentru altcineva poate varia.
Fiina uman i poate controla strile psiho-mentale controlndu-i undele
cerebrale

de Alex Ionescu
Studii tiinifce recente arat ct de adaptabil este creierul uman n ceea ce privete procesarea
informaiilor. Undele cerebrale sunt specifce diferitelor stri psiho-mentale pe care le trim. Ne
putem controla la voin tipul de unde cerebrale predominant i ne putem vindeca cu ajutorul
armonirii undelor cerebrale.
Creierul este o minune a procesrii informaiilor. Ne-ar trebui un computer de trei ori mai mare dect
suprafaa omniei! pentru a putea cuprinde o cantitate de informaii similar cu cea de care se
ocup creierul nostru. "i nici acesta nu ar # poate de a$uns ntruct funciile i operaiile din creier
sunt mult mai complexe dect cele ale unui computer.
Informaiile care pro%in de la simuri sunt transmise ctre creier #ind codi#cate n form electric
&impulsuri' sau chimic &pre(ena anumitor substane speci#ce i concentraia lor'. )oate prile
creierului comunic una cu alta! iar aceasta se face prin intermediul unui ansamblu foarte %ast de
mici *staii* electrice + neuronii. ,embrana lor pre(int pe faa extern o ncrctur electrochimic
pe care o eliberea(! din nou i din nou! sub forma a ceea ce se numete -potenial de aciune..
Acesta cltorete apoi de-a lun/ul prelun/irilor neuronale numite axoni i dendrite! pn la ali
neuroni. Celulele ner%oase acionea( la unison pentru a /enera /nduri i micri! iar informaia se
rspndete prin reele foarte #ne! ntre diferitele pri ale creierului i spre or/anele de aciune.
Cum anume informaia cuprins n /nd este codi#cat n aceast sui /eneris *sup electrochimic*!
rmne nc un mister pentru oamenii de tiin! care se limitea( la o teorie mecanicist asupra
%ieii. Acti%itatea nsumat a neuronilor /enerea( undele cerebrale + nite pulsaii electrice cu
diferite frec%ene. Acestea pot # nre/istrate de aparatul numit electroencefalo/raf! cu a$utorul unor
electro(i plasai pe pielea capului. 0n astfel de electrod poate citi acti%itatea a aproximati% 122.222
de neuroni.
3xist 122 de miliarde de astfel de celule neuronale n creierul uman! iar #ecare poate forma de la o
sut la sute de mii de conexiuni &sinapse' cu alte celule. Numrul de conexiuni care poate exista
ntre toate celulele ner%oase ale creierului este impresionant. 4inapsele se de(%olt pe tot parcursul
%ieii! ca rspuns la stimulii %enii din mediul exterior + contactul cu membrii familiei! cu ali oameni!
coala! educaia! etc.! dar i ca rspuns la propriile intenii i moti%aii. Cu ct copilul i apoi adultul
se strduiete s a5e i s n%ee mai multe lucruri! cu att sunt stimulai un numr din ce n ce mai
mare de neuroni i! n consecin! numrul conexiunilor crete. -A%em de-a face cu o orchestr
simfonic n care cei care cnt sunt stabili ca po(iie dar mobili ca funcie! i care pot urma diri$orul
sau pot impro%i(a sin/uri melodia.! spune 6. 7re8 6alter despre acti%itatea cerebral.
Undele cerebrale i strile psiho-mentale dou aspecte ale aceleiai realiti
4-a obser%at c undele cerebrale sunt de cinci tipuri9 alfa! beta! /ama! delta i teta. Cercettorii au
stabilit anumite corespondene ntre diferitele stri ale #inei umane i caracteristicile acti%itii
electrice a creierului! obiecti%at sub forma undelor celebrale care apar n #ecare stare.
:n stare de %e/he predomin undele beta. Frec%ena lor este cuprins ntre 1; i ;2 <(
&cicli=secund'. Acestea caracteri(ea( perioadele de concentrare mental! re(ol%area problemelor!
anali(a centrat pe diferite probleme (ilnice.
Undele alfa sunt undele electrice din re/iunile parietal i occipital ale creierului! a%nd frec%ena
cuprins ntre > i 1? <( &dup anumii oameni de tiin! 1; <('. Aceste unde caracteri(ea( starea
de luciditate! calm i relaxare mental! sau strile de %isare cu ochii deschii. 0ndele alfa sunt un
semn de relaxare mental! indicnd absena stimulrii sen(oriale la o persoan contient.
Undele cerebrale delta apar n timpul somnului profund sau al strilor de incontien. Frec%ena lor
este cuprins ntre 2!@ i A <(.
Undele cerebrale !amma au cea mai mare frec%en9 A2<( i sunt implicate n acti%itatea mental
foarte intens. Bre(ena lor a fost de asemenea detectat n timpul procesului de tre(ire i n timpul
perioadelor de somn caracteri(ate de micri oculare rapide.
Undele cerebrale teta apar n stri de somnolen! incontien! %is! cnd nu ne putem concentra!
sau n stri de calm profund! relaxare! linite! cum ar # strile de trecere de la %e/he la somn sau
in%ers. Frec%ena lor este de A-C <(. 0nii o consider ca #ind de @-> <(. )impul prelun/it de
acti%itate mental teta! n stare de %e/he! indic pre(ena unei perioade de creati%itate psiho-
mental foarte mare.
Brin practic! meditaia 8o/hin poate diminua frec%ena de %ibraie a undelor cerebrale de la ni%elul
caracteristic acti%itilor (ilnice pn la ni%elul teta! permind persoanei s rmn n aceast stare
mental foarte relaxat! contient #ind.
Creierul este un organ dinamic i foarte plastic
)imp de foarte muli ani! de cnd a fost decoperit celula ner%oas! s-a considerat c #ina uman
are un numr limitat de neuroni cu care se nate i pe care i *consum* pe parcursul %ieii! iar
conexiunile ntre neuroni se reali(ea( doar n perioada de n%are i maturi(are a copilului.
,ultiplele experimente care au luat amploare ncepnd cu anii D@2 + DE2 ! au promo%at ideea
rennoirii celulelor ner%oase i a multiplicrii conexiunilor ntre neuroni. Far aceste idei nu au fost
lar/ acceptate n rndul oamenilor de tiin din acele timpuri.
:n anii DE2! ,aurice Garr8 4terman! absol%ent al facultii de psiholo/ie al 0ni%ersitii California! Hos
An/eles &0CHA'! a nceput s promo%e(e un concept care a fost acceptat de-abia n ultimii ani de
ctre oamenii de tiin. 3l consider creierul un or/an dinamic i foarte plastic + adic un or/an
care se poate adapta structural i funcional la numeroase solicitri. 4terman a artat! prin
experimente tiini#ce ri/uroase! c neuronii se a5 acolo unde mintea ntlnete corpul. 3l a artat
c prin simpla /hidare a modului n care cine%a /ndete se poate schimba structura esutului
cerebral! ca mod de interconectare a celulelor ner%oase i ca densitate de celule. Brin simpla
n%are a unei persoane cum anume s aborde(e anumite direcii! s-a obser%at faptul c creierul
este capabil de o transformare profund. Iameni cu una din cele mai se%ere probleme! epilepsie
refractar! au putut # n%ai s se %indece sin/uri! prin urmrirea propriilor unde cerebrale. Acest
aspect do%edit tiini#c susine faptul c orice obinuin bun n /ndire ne aduce numai bene#cii!
ntruct permite o reor/ani(are extrem de armonioas a structurii la ni%el cerebral.
Biofeedback-ul sau neuro-feedback-ul tiina prin care oamenii pot nva cum s i
controleze activitatea cerebral
Astfel! a aprut o nou tiin + biofeedbacJ-ul sau neuro-feedbacJ-ul+ tiina prin care oamenii pot
n%a cum s i controle(e acti%itatea cerebral! cu a$utorul unui aparat care obiecti%ea( tipul de
unde cerebrale predominant ntr-un anumit moment.
GiofeedbacJ-ul implic faptul ca pacientul s i asume responsabilitatea propriei snti! un aspect
extrem de important care la ora actual este promo%at doar de medicina naturist. Bacientul
urmrete s dobndeasc capacitatea de a nele/e cum anume mintea i corpul funcionea( n
interdependen! producnd apoi modi#cri pe ba(a acestei nele/eri. 3ste ne%oie de rbdare i
o %oin puternic pentru re(ol%area problemei de sntate. Far muli dintre cei care au a5at de
aceast posibilitate de %indecare la timpul respecti%! i care nu a%eau probleme simple de sntate
+ cel mai frec%ent exemplu #ind epilepsia! au a%ut tenacitatea i dorina de a se %indeca prin
aceast modalitate.
Bn a se a$un/e la %alidarea ipote(ei care a existat iniial! i anume c omul i poate controla
undele cerebrale! s-au fcut experimente tiini#ce ri/uroase pe subieci %oluntari sntoi.
Boate un 337 s arate dac cine%a este n stare de interiori(areK Fup cum s-a obser%at! multiplele
experimente desfurate de diferii cercettori interesai de acest domeniu au artat c exist
aceast posibilitate.
:n %remurile de nceput ale acestor cercetri! subiecii se antrenau pentru a produce la comand
anumite frec%ene cerebrale. Loe Mami8a - profesor la 0ni%ersitatea Chica/o! consider c oamenii
nu pot # %(ui doar ca o a/lomerare de /ene i rspunsuri la stimuli externi. 3l consider c #ina
uman are! sau poate dobndi cu ade%rat! controlul deplin i contient asupra propriei acti%iti
cerebrale.
3l a schiat un experiment pentru a a5a dac cine%a poate diferenia! prin percepie corect! ntre
diferitele unde cerebrale ale creierului su. Bersoana care l-a a$utat l-a acest experiment a fost
ichard Gach. Acesta a fost plasat ntr-o camer ntunecat! cu electro(i amplasai n partea
posterioar stn/ a capului. Loe Mami8a i urmrea pe electroencefalo/raf acti%itatea cerebral. 4e
emiteau diferite tonuri sonore i se urmrea rspunsul de unde cerebrale. .Gach era ntrebat ce tip
de unde erau! prin perceperea obiecti% a strii sale. Ha nceput a /hicit doar $umtate din
rspunsuri. Mami8a i recomandase s #e atent la starea care apare n concordana cu undele
cerebrale ca rspuns la tonurile emise. :n a treia (i de testri! Gach a$unsese s recunoasc corect
n >@N din ca(uri ce unde cerebrale emitea creierul su. :n foarte scurt timp! Gach a a$uns un
ade%rat maestru al detectrii tipului de unde pe care le emitea creierul su.
A doua parte a experimentului a constat n intrarea la %oin a subiectului n stare alfa9 cnd
clopoelul suna o dat! .Gach intra la %oin n stare alfa. Fobndise capacitatea chiar de a %aria de
la frec%ena alfa cea mai $oas la cea mai nalt. A fost primul experiment controlat care a
demonstrat c undele cerebrale! considerate a # in%oluntare! pot # obiectul controlului %oluntar.
Astfel s-a lansat domeniul biofeedbacJ-ului undelor cerebrale. .Gach spunea c simea c este n
stare alfa cnd orice ima/ine din mintea sa disprea i cnd i ima/ina mu(ica unei orchestre. Ali
subieci spuneau c strile asociate undelor alfa apreau atunci cnd lsau mintea liber! sau cnd
i simeau btile inimii! sau cnd nu mai /ndeau.
Ha momentul respecti%! Mami8a nu a sesi(at importana experimentuluiO dorea doar s %ad dac
oamenii i pot controla undele cerebrale. :n lucrarea pe care a publicat-o ulterior n Bs8cholo/8
)oda8! n 1PE>! Mami8a a#rma c Qdect s n/hii un tranchili(ant! mai bine i induci starea de
linite prin metoda pe care am utili(at-o n experimentele noastre..
)ot n perioada respecti%! testele reali(ate de 3lmer 7reen prin nre/istrarea acti%itii cerebrale a
unui 8o/hin n timpul meditaiei! au artat c aceasta era caracteri(at de apariia spontan a
undelor alfa. Fe asemenea s-a obser%at c acesta putea s se Qmite. rapid ntre diferitele frec%ene
cerebrale. Aceast 5exibilitate este un semn distincti% al #inelor cum ar # s#nii i 8o/hinii! dup
cum au artat testele reali(ate de 7reen.
Boate nu toate #inele umane sunt nclinate s practice meditaia 8o/hin! dar exist posibilitatea s
n%ee s i controle(e acti%itatea cerebral! prin biofeedbacJ! pentru mbuntirea calitii %ieii.
Ne putem ntreba totui ct de uor se poate n%a acest control asupra undelor cerebraleK 0n
exemplu ar # experimentele reali(ate de 4terman. :n 1PE@! acest cercettor a nceput o serie de
experimente pe animale de laborator. Cu a$utorul unui lot de pisici a reuit s demonstre(e
capcacitatea acestora de a n%a s i induc unde de o anumit frec%en speci#c! 1? + 1@<(!
condiionat + nu primeau ce%a delicios de mncare dac nu erau n stare alfa. Nu credem ca unei
#ine umane i este mai /reu dect unei pisici s dobndeasc acelai control! cu diferena c n
ca(ul #inei umane aceasta se face la %oin. ichard Gach a artat cu prisosin capacitatea
noastr de a ne ale/e la %oin strile.
)oate studiile tiini#ce #nanate de ctre autoritile 40A! referitoare la biofeedbacJ! au fost sistate!
fr a se da prea multe explicaii! n momentul n care s-a certi#cat e#cacitatea acestei terapii. Fe
ceK R lsm pe dumnea%oastr s rspundei acestei ntrebri. Sinei cont doar de faptul c #rmele
farmaceutice cti/ foarte mult din comerciali(area medicamentelor pentru bolile aa-(is
incurabile.
Bibliograe!
1. 3li(abeth 7ould! Alison L. ee%es! ,ichael 4.A. 7ran(iano!and Charles 7. 7ross - Neuro/enesis in
the neocortex of adult primates! 4cience 1@ oct 1PPP! @A>-@@?.
?. Lim obbins - A s8mphon8 in the brain + )he e%olution of the neT brain Ta%e biofeedbacJ .
"ogaesoteric
decembrie #$$%
<emi-48ncU + prescurtarea folosit pentru <emispheric 48ncroni(ation! sincroniarea emisferelor
cerebrale + este o tehnolo/ie de /hidare audio atestat clinic! care are la ba( mai mult de @2 de ani
de cercetri tiini#ce. Acest proces de neurotehnolo/ie! de(%oltat i bre%etat de Gob ,onroe!
folosete combinaii speci#ce de tonuri audio! care induc sincroni(area undelor cerebrale la ni%elul
ntre/ului creier! re(ultnd o stare de unitate total a creierului n care cele dou emisfere lucrea(
mpreun n armonie i sincronie.
4e cunoate de mult %reme faptul c creierul uman este di%i(at n dou pri! numite emisfere
cerebrale.
,etaforic %orbind! cele dou emisfere ale creierului funcionea( ca i dou module separate de
procesare a informaiilor! care prelucrea( datele n paralel i! ntr-un fel! independent! una de
cealalt. 3misfera stn/ este partea lo/ic i raional a creierului. ,odul de percepere a realitii
cu aceast parte a creierului este liniar. Bractic este partea 3/oului prin care ne percepem ca
indi%i(i separai de restul lumii. :n timp ce! emisfera dreapt a creierului este sediul emoiilor i al
intuiiei. ealitatea cu aceast parte a creierului este perceput n mod holistic. 3ste partea
uni#catoare! prin care putem s simim i experimentm c suntem unul cu toate i cu tot. Cea mai
mare parte a timpului ma$oritatea oamenilor /ndesc cu partea stn/ a creierului. Cnd folosim
partea dreapt! o facem n primul rnd pentru a susine /ndurile i aciunile prii stn/i. Altfel!
deseori! o i/norm.
4untem! nainte de toate! o ci%ili(aie dominat de creierul stn/. :ntre/ul nostru sistem social este
fundamentat pe partea lo/ico-raional a creierului. Cum am a$uns aaK Nimeni nu este foarte si/ur!
dar una din cele mai %iabile ipote(e este c dominaia creierului stn/ a aprut ca urmare a ne%oii
primare de a supra%ieui ntr-o lume #(ic care poate ascunde multe pericole.
:ns! prin partea emoti%-intuiti% a creierului pstrm le/tura cu 4inele nostru! aceea parte din noi
care este n le/tur cu tot ceea ce exist. C.7. Lun/ consider c 4inele este centrul #inei! un
centru atotcuprin(tor! necunoscut! di%in! pe care l explorm ntrea/a %ia. Fepind cu mult
posibilitile de cunoatere ale eului! 4inele este trit ca experien numinoas! inspiratoare!
aductoare de lumin i sacralitate! cu o realitate fascinant pentru indi%id.
Ceea ce trebuie s tii este c toate procesele mentale! ncepnd de la n%are la /ndire i
elaborarea raionamentelor complexe! pn la procesele noastre interioare de introspecie! sunt
mult mai e#ciente atunci cnd ambele emisfere ale creierului lucrea( intr-un mod unitar i
echilibrat.
4tarea de sincroni(are a creierului indus de sunetele <emi-48ncU creea( condiia optim pentru
mbuntirea performanelor umane n toate domeniile %ieVii de (i cu (i dar! n acelaWi timp
facilitea( producerea aa numitelor experiene de %rf! acele experienVe pe care participanVii la
pro/rame le caracteri(ea( ca #ind purttoare de re%elaVii semni#cati%e! cu o esenV mistic
inefabil.
<emi-48ncU este un instrument care produce o deschide spre o multitudine de experiene Wi
dimensiuni noi! prin care se a$un/e la reali(area unei ima/ini de ansamblu mult mai %aste i
cuprin(toare! despre tine i despre -realitate.! n /eneral.
*um func2ioneaz3 procesul Hemi-S4nc5 6
Brocesul de ndrumare audio <emi-48ncU funcionea( ct se poate de simplu! prin trimiterea a
dou tonuri audio! de frec%en relati% apropiat! la #ecare ureche! prin cti stereo. Cele dou
emisfere ale creierului %or inte/ra cele dou semnale producnd o sen(aie al unui al treilea sunet!
numit btaie binaural. Gtaia binaural este
diferena ntre cele dou tonuri iniiale. Acest al treilea ton nu este! de fapt! un sunet real! ci un
semnal electric care poate # perceput numai n interiorul creierului! atunci cnd ambele emisfere
cerebrale ncep s lucre(e mpreun.
e(ultatul este o focali(are! o stare de unitate total a creierului! cunoscut ca sincroni(area
emisferelor sau <emi-48ncU! n care cele dou emisfere lucrea( mpreun n stare de coeren.
Cnd ascultai la cti stereo! un sunet de 122 <ert( este trimis ntr-o ureche! n timp ce un sunet de
12A <ert( este trimis n cealalt ureche! creierul Qaude. diferena dintre cele dou sunete. :n acest
exemplu A <ert(.
Atunci cnd ascultai btile binaurale pentru o perioad de timp! undele cerebrale %or ncepe s se
sincroni(e(e! acordndu-se pe frec%ena btilor binaurale.
Acesta este moti%ul pentru care diferite combinaii de semnale <emi-48nc % pot a$uta s atin/ei
diferite stri de contiin.
Brin <emi-48nc creierul poate # condus ntr-un mod extrem de uor n di%erse stri de contiin.
:n urma cercetrilor s-a descoperit c acti%itatea electric a creierului se modi#c n funcie de
acti%itatea pe care o desfurm. Fe exemplu! undele cerebrale ale unei persoane care doarme
difer extrem de mult fa de unde cerebrale ale unei persoane care este complet trea(. )otodat!
s-a descoperit c! undele cerebrale dominante sunt repre(entati%e pentru o anumit stare mental
dar c ele pot # stimulate pentru a produce o anumit stare mental dorit. )ipare diferite de sunete
sunt folosite pentru a produce schimbarea frec%enei undelor cerebrale pentru accesarea diferitelor
stri de contiin cum ar # relaxarea profund! atenia focali(at! somnul odihnitor! meditaVii
profunde! controlul strilor de durere! accelerarea proceselor de %indecare sau diferite stri de
contiin extraordinare.
Cele dou hri ale acti%itii undelor cerebrale arat cum ascultarea sunetelor <emi-48nc pot s
schimbe acti%itatea aleatoare normal a creierului &ima/ine stn/a'! ntr-un model mult mai
concentrat i or/ani(at &ima/ine dreapta'! permindu-% s % folosii mai mult creierul! ntr-un mod
e#cient.
)ipare audio de bti binaurale pe frec%ene speci#ce Geta! Alpha! )heta sau Felta! sunt combinate!
n funcie de starea care se dorete s #e atins! cu efecte sonore subtile! mu(ic i /hidare %erbal.
Atin/erea strilor de contiin extins poate necesita muli ani de efort disciplinat dar cu <emi-
48ncU aceast stare de transcenden poate # reali(at n doar cte%a minute.
<emi-48ncU lucrea( prin /enerarea unor combinaVii complexe de tipare audio suprapuse! exist de
la 1E pn la ?A de straturi de tipare de tonuri speci#ce de bti binaurale! care acionea(
mpreun! pentru a crea o form unic de unde cerebrale care %or produce strii de contiin
speci#ce.
<emi-48ncU nu forea( creierul s intre n starea de sincroni(are a emisferelor! mai de/rab se
folosete de capacitatea natural a creierului de a intra n aceast stare. Fe aceea! de-a lun/ul
ntre/ului proces! %oi suntei n control i a%ei ntotdeauna libertatea de a ale/e s acceptai sau s
respin/ei efectele produse de semnale audio.
0tili(area tehnolo/iei <emi-48ncU permite explorarea ntre/ului spectru al contiinei
multidimensionale. Far! este important s
reali(ai c! odat ce suntei familiari(ai cu procesul <emi-48ncU nu mai a%ei ne%oie s ascultai
semnalele audio pentru a trece de la o stare de contiin la alta. Aceasta de%ine a dou %oastr
natur. Cu un /nd sau pe o respiraie putei s % schimbai ni%elul de contiin! trecnd de la
starea de contiin obinuit la o stare de contiin extins! o stare meditati% profund sau s %
acordai! de exemplu! pe starea n care timpul nu mai exist. Accesnd aceste strii non-ordinare
putei /sii soluii inedite i e#ciente pentru problemele %ieii cotidiene.
*are sunt beneficiile tehnologiei
Hemi-S4nc5 6
Combinaii speci#ce de bti binaurale complexe mpreun cu mu(ica i! dup ca(! /hidare %erbal!
sunt folosite pentru a facilita mbuntirea strilor mentale! #(ice i emoionale.
Berfecionat pe parcursul a @2 de ani de cercetri tiini#ce! susinut de numeroase studii
tiini#ce i clinice independente efectuate de presti/ioase instituii medicale i uni%ersiti !
tehnolo/ia <emi-48ncU i-a do%edit e#ciena ntr-o serie de aplicaii9
Fe(%oltare personal9
- atin/erea celor mai profunde stri de meditaie
- de(%oltare spiritual
- experimentarea diferitelor ni%ele de contiin extins
- percepia direct a ener/iilor i sistemelor de ener/ie superioare
- o nele/ere mai profund a ener/iei personale
- controlul ener/iei personale
- eliminarea bloca$elor ener/etice
- acces la nelepciunea incontientului
- comunicarea cu 4inele 4uperior
- de(%oltarea puterii personale
- %indecarea emoional
Aplicaii practice n %iaa de (i cu (i9
- mana/ementul stresului
- relaxarea profund
- eliminarea insomniilor
- inducerea somnului re/enerator
- n%are accelerat
- creterea puterii de concentrare
- mbuntirea memoriei
- de(%oltarea creati%itii i intuiiei
- eliminarea fricilor i fobiilor
- depirea tiparelor comportamentele nedorite
- renunarea la fumat
- ntrirea sistemului imunitar
- accelerarea proceselor de %indecare i de recuperare
- aplicaii terapeutice n domeniul autismului! AF<F i psihooncolo/ie
- eliminarea strilor depresi%e
- accelerarea procesele de recuperare postoperatorii ct i n ca(ul atacurilor cerebrale
- ameliorarea efectelor chimioterapiei i radioterapiei
- ncetinirea procesele de mbtrnire
i altele! aplicabilitatea procesului <emi-48ncU #ind! practic! nelimitat.