Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihaela ST Proiect
Mihaela ST Proiect
(m/s) (6.1)
In care :
d diametrul particulei de material de forma sferica , m;
m densitatea materialului, Kg/m
3
a densitatea aerului in conditii normale de presiune si temperature, Kg/m
3
Coeficientul de presiune k depinde de numarul lui Reynolds.
Valoarea sa pentru corpuri sferice este data in lucrarea [12].
Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de diametrul sferei
echivalente d
ec
si de factorul de forma k
f
. Notand cu V volumul particulei de forma oarecare, atunci :
d
ec
= 1.24 (m) (6.2)
in acest caz coeficientul de presiune k al aerului asupra particulei trebuie multiplicat cu factorul de
forma K
f
.Relatia de calcul a vitezei de plutire devine:
Vp
(m/s) (6.3)
Avand numarul lui Reynolds din nomograma in anexa 46 se poate determina viteza de plutire
cunoscand natura si dimensiunea particulei.
Vitezxa de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor instalatii special. Astfel, in
tabelul 6.1 sunt indicate vitezele de plutire ale catorva material agricole
Vitezele de plutire ale unor material agricole
Tabelul 6.1
Materialul Vp (m/s) Materialul Vp (m/s)
Grau 9-11.5 Grau si stav 5.5-7.5
Secara 8.5-10 Grau vatamat 5.7-7.5
Orz 8.5-11 Faina 8.1
Ovaz 8-9 Paie de grau 12-19
Porumb 12.5-14 Paie de secara 6.4-8.4
Mei 10-12 Paie de ovaz 7-8.7
Mazare 15.5-16.5 Pleava de orz 0.67-3.1
Fasole 12.5-14 Pleava de ovaz 0.67-3.1
Soia 17-20 Pleava de orez 0.84-4.2
Canepa 8-11 Neghina 7-9
In 5.2 Paie tocate (100mm) 3.5-4.25
Pentru transportul materialelor prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza mai mare decat
viteza de plutire si anume :
Va = Vp (6.4)
In care :
= 1.25 1.5 pentru seminte;
= 1.25 2.5 pentru paie sau fan;
Valorile maxime ale lui se iau in cazul conductelor vertical si cu coturi.
Calculul consumului de aer
Cantitatea de aer necesara transportului materialului , in unitatea de timp este data de relatia
Qa =
(m
3
/s) (6.5)
Unde:
Q capacitatea de transport, Kg/s;
concentratia amestecului;
Pa = 1.24 Kg/m
3
densitatea aerului.
Cercetarile experimentale recomanda urmatoarele valori pentru concentratia amestecului.
a) Pentru transportoare pneumatic cu refulare:
- De joasa presiune = 0.2 0.3
- De medie presiune = 0.4-0.5
- De inalta presiune = 10-40
b) Pentru transportoare cu aspiratie:
- De joasa si medie presiune = 3-5
- De inalta presiune = 10-55.
Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului
Presiunea totala Ht necesara pentru transportul pneumatic al materialului poate fi considerate o
suma de presiuni dinamice Hd si a tuturor pierderilor de presiune static Hst ce au loc pe traseul pe care se
efectueaza transportul:
Ht = Hd + Hst (N/m2) (6.6)
Presiunea dinamica se determina din conditia ca materialul introdus in conducta sa aiba viteza
nula pe directia de transport dupa care este adus la viteza Vm iar aerul la viteza Va. Rezulta:
Hd =
(N/m2) (6.7)
Unde:
= 0.65-0.85
Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical Hv se calculeaza cu relatia:
Hv = Pa g h (1+) (N/m2) (6.8)
unde h este inaltimea de ridicare a materialului,m.
Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de material cu peretii conductei , a
frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce Hf se pot determina cu relatia:
Hf =
am
(N/m2) (6.9)
Unde:
am
coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului;
l lungimea conductei,m;
d diametrul conductei ,m.
am
= (1.2-1.5)
a
unde :
a
coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului :
a
=0.0124 +
(6.11)
Pierderile locale de presiune Hl se calculeaza cu relatia:
H
l
=
(6.12)
unde este coeficientul de rezistenta locala.
Valorile lui , pentru o serie de situatii intalnite frecvent in practica, sunt date in tabelul 6.2 [1].
Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului va fi:
Ht = Hd + Hv + Hf + Hl (6.13)
Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul transportoarelor pneumatic cu
aspiratie
0
se poate calcula cu relatia:
0
= 3(1+)
am
(6.14)
Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon
c
,respective in filtru
f
sunt :
c
=
1.5-3;
f
=5.
Calculul si constructia partilor component ale transportoarelor pneumatic
Conductele
La proiectarea conductelor se recomanda , alegerea, unui traseu de transport cu un numar minim
de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii rezistentelor suplimantare locale, uzurii si a cresterii
consumului de energie.
Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de transport,etc. Si
poate fi determinat cu relatia :
d =
(m) (6.15)
fig (6.3)
Sisteme de imbinare a conductelor :
a) Cu flanse
b) Cu mufe
c) Telescopic
Conductele se confectioneaza din table de otel , in tronsoane de 1 pana la 2 m. lungime, imbinate prin
flanse,mufe sau sisteme telescopic (fig 6.3)
In anexele 47-49 sunt prezentate conductele transportorului pneumatic al microfabricii de nutreturi
combinate fabricate la Arad.
Dispozitive de alimentare
Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele pneumatic este aceea a alimantarii
conductei de transport cu material.Rolul unui alimentator este acela de a introduce materialul pe
conducta,rezultand un ameste omogen si de o anumita concentratie.Posibilitatea de a regal concentratia
amestecului este importanta,deoarece pentru fiecare transportor si material exista o concentratie maxima la
care transportorul se face cu suficienta siguranta si pentru care consumul specific de energie este minim.
Pentru transportoarele pneumatic cu aspiratie sau mixte se pot folosi pilnii de alimentare simple fixate
in dreptul orificiului de alimentare a conductei de transport,prin care se face alimentarea cu aer si material.
Transportoarele pneumatic cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb (fig. 6.4) in cazul materialelor
in vrac. Acestea permit introducerea in conducta de transport a materialelor sub forma de praf, boabe ,
bucati.
Constructia dispozitivului de alimentare tip sorb (fig 6.4)
Diametrul interior al sorbului d
I
la transportul graului se poate determina cu relatia:
di =(0.024-0.025) (m) unde Q este capacitatea de transport , t/h.
Diametrul interior al conductei exterioare d
e
este : d
e
=
(m) (6.18)
Inaltimea partii tronconice h
c
este:
h
c
=
(6.19)
unde : = 10 -12 grade este unghiul la centru facut de generatoarele partii tronconice.
Diamentrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia:
Di = d
c
-2s (m) (6.20)
Diametrul maxim De se allege din considerente constructive.
Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia:
h
e
= 0.75 h
c
(m) (6.21)
Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :
h= (0.9 - 1.1)m (6.22)
Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere locala de
presiune,care se poate determina cu relatia:
H
o
=
(6.24)
Relatia (6.24) este valabila pentru :
=1.65-3.65 si Re=60000-125000
V
a
viteza aerului in conducta, m/s.
La transportoarele pneumatic cu refulare de inalta presiune se folosesc dispositive de alimentare
tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.2 mm.
La transportoarele pneumatic cu refulare de joasa presiune se folosesc dispositive de alimentare cu
ejectie.
Dispositive de descarcare
Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a separa componentele
acestui :material,aer,praf.Cele mai utilizate dispositive sunt cicloanele(anexa50)
Ciclonul este foarmat din doua conducte cilindrice.conducta exterioare (1) are capetele tronconice
iar conducta interioara (2) este deschisa la ambele capete,capatul superior fiind prevazut cu un sistem de
micsorare a pierderilor de presiune si de protective impotriva agentilor atmosferici (3).
Legatura intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta (4).Amestecul patrunde
tangential in spatial inelar dintre cei doi cilindri avand o miscare de rotatie si o viteza de avans
descendenta. Datorita suprapresiunii din ciclon aerul este evacuate in atmosfera sau in dispozitivul de
curatire iar materialul este colectat la baza ciclonului.
Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereal si macinisuri sa fie :
v
I
= (11-16) m/s (6.25)
sectiunea de intrare a materialului in ciclon S
i
este : v
ac
S
i
=
(m2) (6.26)
Diametrul conductei interioare D
2
se calculeaza cu relatia :
D
2
=
(s) (6.33)
Nomograma pentru determinarea lui S* Fig 6.5
Fig 6.5
particula ar ajunge pe peretele ciclonului. Cu ajutorul diagramei Vm-S*-D (fig 6.5 se determina diametrul
minim al particulelor separate. Se admite ca l este drumul parcurs de particular la o rotatie cimpleta.
Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite distante s de paretele
exterior.Folosind diagram din figura 6.6 se gaseste marimea ajutatoare S* pentru doua puncte extreme
avand r
min
respective r
max
adica S
2
* si S
1
* . Cunoscand timpul t se calculeaza viteza medie a particulei la
care aceasta va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si anume :
v
m
=
(Kw) ; in care
t
este randamentul hydraulic al ventilatorului, Q
a
se masoara in
kg/s,iar H
t
in N/m2.
In anexa 51 sunt prezentate pozitiile gurilor de aspiratie , de refulare ale ventilatoarelor centrifugale
monoaspirante pentru transportul pneumatic,conform STAS 2376-77. In anexa 52 este prezentata
constructia ventilatorului V-3600.
a) Calculul vitezei curentului de aer
v
p
=8,1 [m/s]
v
a
=* v
p
=1.4*8,1=11,34 [m/s]
=1.4
b) Calculul consumului de aer
Qa=
=0,161
a=
1,24 kg/m
3
=5 aspiratie de joasa si medie presiune
Q=1 [kg/s]
c)Presiunea necesara pentru transportul materialului
*alegem
=0,65-0,85
H
d
=
v
H =
l=L-h=20-10=10
d)Calculul si constructia partilor component de transportoarelor
pneumatic
d
1
) conductele
d
2
)dipozitiv de dimentare
Alegem
d
3
) dispositive de descarcare
Alegem
=0.6*13<8.1(A) 7.8<8.1
H
1
=0.1*D
2
=0.1*0.145=0.0145m
H
2
=1.25*D
2
=0.181m
H
3
=1.35*D
2
=0.0905m
H4=0.25*D2=0.039m
d
4
) dispositive de curatire
Din tabelul 6.3.
Alegem principalele dimensiuni ale filtrului dentrifugal :
D
2
=145mm
D=550mm
D
1
=200mm
D
3
=240mm
m=38.71 kg
H=1045mm
Tipul CD
d
5
) Alegerea ventilatorului
H=200 mm col H
2
O
Motor
Simbol ventilator -59E