1

1
1.Notiuni generale privind retelele de calculatoare.

















Retea de calculatoarese numeste ansamblul statiilor si retelei de transfer date intre statii destinate deservirii
cererilor utilizatorilor de procesare a datelor. Statiile pot fi folosite individual sau in comun(server).
Destinatia STD-transferul datelor intre statiile servere si statiile individuale ale utilizatorilor.
Reea de calculatoare se numete ansamblul complexelor (nodurilor) de calcul, staiilor abonailor i sistemului
de transfer date (STD), care funcioneaz mpreun n scopul deservirii interpelrilor utilizatorilor viznd
procesarea informaiilor.
I nformatii- prezentari , cunoscute despre fenomenele ce ne inconjoara.
Date reprezentari concrete, sunt procesate.
Reteaua de transfer dateeste constituita din Retea magistrala de transfer date (backbone)
2
) 1 ( n n
Ideea lui Essperanto
RMTD consta din noduri de comunicatie si canale de transfer date dintre acestea, asigura transferul datelor intre
servere si intre acestea si statiile abonatilor prin RTDA.
RTDA-canale de uneori multipunct si posibil concentratoare.
Concentratoarele pot fi de date sau concentratoare de canale.
Retea de informatica- se numeste reteaua de calculatoare impreuna cu aplicatiile si serviciile informatice
instalate in cadrul retelei.
Functiile statiilor:1Intrarea2Stocarea3Procesarea4Regasirea5Redarea informatiilor solicitate.
Se poate intimpla ca o statie sa indeplineasca ca o parte din functiile enumerate;
Canalele de transfer date sunt destinate transferului datelor intre echipamentele interconectate.
Nodurile de comunicatii- comutarea de canale sau de date.
Rolul retelelor in societate informationala
Transmiterea rapida si in multe puncte a informatiei.

Evolutia
1943- primul calculator electronic in M.Britanie Colosus- se foloseste pentru descifrarea cifrelor
1946- Paniac
1954- Primul complex de calculatoare, bicalculator: SEAC+DYSEAC
5
6
RTD pivot
4

2
3
7
1
RTD de abonat
Figura 8.1. Structura generic a reelelor de
calculatoare de arie larg: 1- staie de abonat; 2
staie-server (complex de calcul); 3 nod de
comutaie; 4 trunchi de transfer date al RTD pivot
(magistrale); 5 - canal de transfer date punct-la-punct;
6 canal de transfer date multipunct; 7 concentrator
de date.
RMTD+RTDA=RTD- retea de transfer date
RTD+statii=RC-reteaua de calculatoare


2
2
(etapa3)Crearea sistemelor de teleprelucare a datelor
- multiplexor de transmiterea datelor, asigura compatibilitatea intre canalele telegrafice si
porturile de intrare-iesire a calculatorului.
1958- primele sisteme de telegrafe IBM

(4 etapa)Introducerea sistemelor de calcul formind retele de calculatoare.

SUA-1965-1966- prima interconectarea a sistemelor de calcul.
1968- prima retea de calculatoare NPL (national phisical laboratour) cu 3
noduri
1969-au fost lansate primele retele industriale
ARPA-departamentul apararii
SITA-transportul aerian
CYBERNET-procesari diferite
(etapa5)
1973- 1974- apare notiunea de internet
1977- distribuirea pe gratis UNIX
1987-NSF, IBM, AT&T, MCI
1993- lansta primul explorator grafic, Mosaic
1995- a fost lansat primul magazin de carti Amazon.com
1995- a fost lansata telefonia IP, Sprint o noua retea
1968- TRANSPAS in Franta
1977- DATAPAC- in Canada
Road runner-IBM- a inceput asamblarea 2006
2007- in Moldova- IPMPLS- Reteau Moldtelecomului
Cel mai puternic calculator astazi este roadrunner(IBM).
Indicatori 1969 2009 2009/1969
Prod.clac.Flops
6
10 * 12
15
10 * 5 , 1
7
10 * 5 , 12
Capacitatea canalelor
transfer date biti pe
sec.
3
10 * 56

9
10 * 100

6
10 * 79 , 1

Nr. calc. in retea 4
6
10 * 700
6
10 * 175
Nr. utilizatorilor 100 ~
9
10 * 2 , 1
6
10 * 12
Tipuri de retele:
SPRINT-pe baza ei retea publica nationala.
TRANSPAC
DATAPAC
SIGALE/CXCLADE
GEANT
MDEARN->RENAM
IP MPLS


MTD



3
3
2.Sisteme de transfer date.
Sisteme de transfer date
Mesaj- schimbul de date intr-o retea se efectueaza in forma de mesaje.
Mesaj se numeste o totalitate de informatii cu inteles finit in sensul ca finit, univoc.
Mesajele pot fi: descrete si continue.
Descrete pot reprezentate in numere.
Continue- reprezinta functii continue de argumente, se caracterizeaza prin aceea ca oricare 2 valori diferite ale
unei asemenea functii, cuprind intre ele o a 3-a valoare, diferita de primele doua.

La baza descritizarii mesajelor continue sta teoria Fourrier si Nyquist.
Teorema Fourrier afirma: orice functie continua de timp cu conduita rezonabila, poate fi reprezentata fara careva
pierderi de informatii prin suma unor senosoide.

Teorema NYQUIST afirma: orice functie continua de timp cu conduita rezonabila poate fi reprezentata fara
careva pierderi de informatii printr-un sir de valori, luate peste intervale de timp ce nu depasesc
j s
f f F unde
F
t = A
A
s A ,
2
1
, este latimea spectrului de frecventa a functiei.
s
f - sinusoida de cea mai inalta frecventa.
j
f - sinusoida de cea mai joasa frecventa.

Transformarea mesajelor in semnalelor
Semnal procesul fizic masurabil folosit pentru transmisia de date la distanta. Esenta semnalului
consta nu in caracterul procesului fizic folosit, ci in redarea intocmai a informatiei respective. Procesul fizic
folosit se numeste purtator de semnal.

Ex. De purtatori de semnal : curent electric, unde electromecanice, raze laser.

Transformarea mesajelor in semnale constante :
Et1 : transformarea mesajului in semnal primar;
Et2 : codificarea semnalului;
Et3 : modularea semnalului
Codificare punerea in corespondenta a fiecarui element al mesajului a unui cuvint de cod.
Cuvintele cod constau din elemente de cod a caror numar se numeste lungimea cuvintului sau
dimensiunea cuvintului.
Nr. de elemente de cod diferite folosite la formarea cuvintelor de cod se numeste baza codului.
Codurile ce folosesc cuvinte de cod de aceeasi lungime se numesc coduri uniforme. In caz contrar se
numesc neuniforme (Morse).
Def. Puterea codului se numeste nr. total de cuvinte de cod diferite ale codului.
N=b
n
(n lungimea cuvintului , b baza codului).
Modularea consta in punerea in corespondenta fiecarui element sau grup de elemente de cod a unui
element de semnal astfel ca elemente de cod sau grupuri de elemente de cod diferite sa fie reprezentate
t
t A
x A
u(t) 0,(6)

3 2
x A
s


4
4
prin elemente de semnal diferite. Elementele de semnal diferite se formeaza prin modificarea respectiva a
unuia sau a citorva parametri ai purtatorului de semnal.


MA modelare prin amplitudine
MF modelare prin frecven
M modelare prin faz
Viteza de modulare date se numeste nr. total de elemente de semnal generate intr-o unitate de timp. Fie T
durata unui element de semnal...
B= [B]=bod=
B viteza de modulare
V viteza de transmisie date
V=B*Ie=B*log2N

Notiunea de sistem transfer date
Sistem de transfer date ansamblul echipamentelor si produselor program destinate transferului
datelor intre 2 sau mai multe statii. Daca e vorba de 2 statii, atunci sistemul se numeste STD punct-la-punct.
In caz contrar e o retea de transfer date.


CC







CD
CTD
TTD

ETD
UCS UPE UCS
EG ETD
UPE
UPE UCS UCS UPE
EG



5
5
ETD echipament terminal de date
EG echipament de grup
UPE echipament de protectie la erori
UCS unitatea de conversie a semnalelor
CC canal de comunicatie
ETCD echipament de terminatie a circuitului de date
CD canal discret
CTD canal de transfer date
TTD trunchi de transfer date

Destinatia :
ETD sursa si destinator al datelor. In calitate de ETD pot fi : statiile, nodurile de comunicatie si
concentratoarele de date.
CC mediul fizic nepartajat prin care se transmit semnalele.
UCS destinat acordarii de spectru, frecventa si amplitudine semnalelor ce se transmit intre ETD si CC
UPE serveste penntru spororea veridicitatii transferului datelor
CD se caracterizeaza prin aceea ca atit semnalul de la intrare cit si cel de la iesire este in forma discreta,
numerica. Fiecare CD se caracterizeaza prin aceea ca are o anumita capacitate de transmisie, o anumita
veridicitate de transmisie si o anumita fiabilitate de functionare. Noi nu putem sa imbunatatim acesti 3
parametri pentru un CD concret.
CTD suplimentar la CD contine mijloace speciale de protectie la erori, de aceea CTD poate garanta orice
veridicitate a transmisiei dinainte stabilita prin folosirea unor UP respective.
Fiabilitate se numeste proprietatea unui obiect de a-si indeplini functiile.
Trunchiul de transfer date este constituit din mai multe canale de transfer date ce funcioneaz paralel, el
poate garanta orice capacitate, veridicitate de transmisie i fiabilitate de funcionare.
Capacitatea necesar se asigur prin folosirea numrului respectiv de canale paralele. Se cere o capacitate
mai mare de folosind un numr mai mare de canale.
Veridicitatea necesar se asigur prin folosirea mijloacelor de protecie.
n mod similar la necesitatea unei fiabiliti de funcionare mai nalte se folosesc mai multe
canale paralele.
Linii i canale de comunica ie
Linie de comunicaie se numeste mediul fizic posibil partajal destinat transmisiei semnalelor la distan.
Astfel n cadrul unei linii pot fi formate mai multe canale de comunicaie. Asemenea canale se formeaz
prin multiplexarea liniei. Exemplu de linii de comunicaie:
- fire metalice deschise(neizolate de mediu prin spatiu din zinc i bimetalice Zi+Cu)
KHz F 25 s A
- fire cablate din cupru rsucite (cu ct mai des i mai omogen sunt rsucite firele cu att calitatea e
mai bun:
Categorii de fire:
UTP Type:1,2,3,4,5,5e,6,7. (5e celmai des sunt folosite, 6 i 7 sunt mai scumpe).
STP (4 fire torsanate) Type: 1, 1A
= AF de la sute de KHz pna la zeci de MHz.
- cablu coaxial (reprezint un miez din cupru acoperit cu un strat izolator din plastic apoi un ecran
metalic din plasa de cupru sau folie de aluminiu i un strat protector exterior. Se poate folosi mai multe
cabluri de asa tip npreun.
= AF de la MHz pn la sute de MHz.
- fibre optice un miez transparent din plastic sau sticl acoperit cu un strat reflector i apoi un strat
protector. Semnalul e transmis prin razele Roentgen care propaginduse se absorb i se reflect ceea ce
determin cderea de intensitate:
Deosebim 2 clase de fibre optice :
a. unimodale pentru care s d
d - diametru miezului transparent


6
6
lungimea de und a razei Laser.
Raza Laser se propaga paralel . Lungimea maxim a unui segment de fibr unimodala este de 100
km.
b. polimodale pentru care > d
Cu cit mai mic este diametru cua att este mai mare capacitatea fibrei. Lungimea maxima a unui
segment de fibr polimodal este de circa 10 km.
= AF sute de GHz i chiar THz.
- mediu nconjurtor
= AF zeci de GHz. Neajuns actioneaz asupra canalelor starea mediului.
Canale de comunicaie:
Ele pot fi:
- comutabile
- dedicate
Canalele comutabile sunt constituite din mai multe segmente interconectate n cadrul
nodurilor de comunicaie. Ele se formeaz temporar pe durata transmisiei, ulterior desfiinindu-se cu
eliberarea resurselor respective.
Canalele dedicate se formeaz ntre dou echopamente terminal de date pe o durat mare de timp ,
luni i chiar ani.
Canalele de comunicaie pot fi:
- telegrafice;
- vocale(telefonice);
- radio;
- TV;
- Faxurile;
- Transpor de date.

Caracteristicile de baz a liniilor i canalelor de comunicaie:
1. amplitudine frecven;

U0 U1


U


U0


0,707U0
U1



0 f (frecvena semnalului)

Fj F A Fs
Astfel se determin limea de band.

2. caracteristica amplitudine faz;
3. veridicitatea transmisiei;
4. Fiabilitatea de funcionare;
5. Caracteristica generalizat capacitatea transmisiei.
LC(CC)


7
7

) 1 ( log 2
2 max
z
s
P
P
F C + A =

s
P
puterea semnalului.

z
P
puterea zgomutului (perturbaii).

j s
f f F = A

Echipamente de conversie a semnalelor
Echipamente de conversie a semnalelor servesc pentru acordare de spectru i amplitudine a semnalelor
ce se transmit ntre echipamentul terminal de date si canale de comunicaie.
n funcie de caracterul semnalului n canalele de comunicaie deosebim 2 categorii de echipamente:
1. Echipamente pentru canale analogice (modeme)
2. Echipamente pentru canale numerice (CSU/DSU).

Modemele efectuiaz convertirea semnalelor numerice primite de la echipamentul terminal de date n
semnale analogice (continue) transmise n canaluli de comunicaie (i operaia invers).
Clasificarea modemelor:
- Dup viteza de transmisie prin canale vocale:
1. modeme de vitez joas (pn la 600 bii/s
2. modeme de vitez medie(de la 600 pn la 9600 bii/s)
3. modeme de vitez nalt (peste 9600 bii/s).
- Dup ritmul de operare:
1. modeme simplex transmisia are loc doar ntr-o singur direcie. B A (un canal)
2. modeme duplex (fullduplex) transmisia are loc concomitent n ambele direcii(2 canale)
3. modeme demiduplex transmisia are loc n ambele direcii, dar alternativ (un canal).
Exist modeme demiduplex care emuleaz regimul de operare duplex.
- Dup metoda de transmisie:
1. cu transmisia n serie
2. cu transmisia n paralel
3. modeme sincrone
4. modeme asincrone.

Transmisia n serie presupune transmisia datelor bit ci bit unul dup altul

Transmisia n paralel prevede transmisia de date pe grupuri de bii pe mai multe canale paralele (egale la
numr cu numrul de bii ntr-un grup).













8
8
Transmisia sincron prevede transmisia de date pe blocuri de bii fr intervale ntre acestea, dar fiecare
bloc se completeaz cu 6-8 caractere de sincronizare SYN la nceputul blocului i 5-6 caractere SYN la
sfritul blocului de date.





56SYN 68SYN 56SYN 68 SYN
Blocul de date cu caracterele SYN se numete pachet. El nu are pauze sau ntreruperi n ele. Lucreaz la
viteze mai mari, dar necesit canale de calitate mai nalt.
Metoda asincron prevede transmisia de date pe blocuri de bii,la fiecare bloc se adaug la nceput un
element de semnal START i la sfrit un element de semnal STOP. De asemenea ntre blocurile vecine de
date exist pauze posibil de durat diferit.



(((1,52)T
(11,5)T
i (1,52)T
T durata unui element de semnal.
Blocurile de date asincrone sunt mai mici dect cele pentru transmisie sincron.

Dupa numarul de protocoale operatiile deosebesc modeme: a)mono b)multiprotocol (pot coopera in schimb de
date cu mai multe modeme de alte firme)
Dupa posibilitatea compresiei datelor a)cu compresie de date b)fara compresie de date.
Dupa un set de indicatori deosebesc: a)modeme ordinare b)modeme inteligente.
Particularitatile modemelor intelegente:
1)folosirea unei interfete fizice a modemului cu ehipamentul terminal de date construit dintr-un singur set de
canale prin care se transmit atit instructiunile cit si datele. In cazul unor modeme ordinare se folosesc aparte un
set pentru date si unul pentru instructiuni.
apoi a fost lansatSmart Modem care nu contine al doilea canal.
2)modeme intelegente sunt multiprotocol.
3)poseda capacitatea de compresie a datelor.
4)adapteaza viteza de transmitere la calitatea canalului; Vn=viteza nominala Vef=viteza efectiva
Vef<=Vn in functie de veridicitatea transmisiei.
.
Stop Start Stop Start


9
9
Daca este eroare a datelor ele nu se transmit ci se sterg.
Exista o viteza optima de transmisie astfel incit viteza sa fie maxima si nr de erori minim(graficul de mai sus)
pentru a putea intelege ceva. Modemul face statistica de erori si isi allege viteza potrivita.

7. ASIGURAREA VERIDICITATII TRANSMISIEI DATELOR.
Semnalele se transmit la distanta prin canale care trec printr-un mediu ce influenteaza semnalele modificidu-
le.Aceste modificari se numesc perturbatii. Perturbatiile sunt nedorite; daca acestea sunt semnificative datele
sunt identificate la receptie ca abateri de la media erorii. Desting 2 categorii de perturbatii:a)additive=se
suprapun semnalelor. b)multiplicative=modifica caracteristicile fizice ale canalului insasi.
Perturbatiile aditive pot fi:a)armonice=concentrate in frecventa b)in impulsuri=concentrate in timp
c)defluctuatii=nu sunt concentrate nici in frecventa nici in timp, adica sunt induceri semnificative la care nu
putem observa nici frecventa nici concentrarein timp=zgomot alb.
Cauzele perturbatiilor: *influenta canalelor vecine *discarcari electrice *proiectarea necalitativa *contacte
necalitative in echipamente *nerespectarea conditiilor de exploatare.
Def: Veridicitatea trabsmisiei intr-un canal este proprietatea lui de a transmite date fara erori. Cantitativ
veridicitatea transmisiei se caracterizeaza de probabilitatea erorii, care se determina conform
formulei:
n
n
P
e
n
e
>
= lim n=nr. de elemente transmise.
e
n = nr. de elemente receptionate eronat.
e
P =probabilitatea
erorii la element.
In calitate de alemnt se foloseste bitul, octetul saupachetul(blocul de date).Cazul folosirii bitului la element se
numeste BER. Pentru canalele telefonice analogice comutabile BER=0,002. pentru canalele telefonice analogice
dedicate, fibrele optice BER=
11 8
10 10



8.METODE DE IMBUNATATIRE A VERIDICITATII TRANSMISIEI.
asemenea cazuri se aplica metode speciale de imbunatatire a veridicitatii transmisiei. Sunt 2 categorii de
metode:a) cu legatura inversa b)fara legatura inversa= 1)transmisia de date la destinatar dupa o schema
majoritara. Ex:3 din4=se considera pachet fara erori daca coincide cel putin 3 pachete din cele 4. 2)transmiterea a
citeva exemplare ale aceluiasi pachet pe mai multe canale paralele. La receptie se foloseste o schema majoritara.
3)Codificarea redundanta a semnalelor.
La metode de legatura inversa se refera:1)met.cu legatura inverse cu decizie=luarea deciziei privitor
existenta erorilor in pachet se face la destinatar.Decizia se ia in baza procesarii pachetului. Daca pachetul este fara
erori prin legatura inverse uneori se transmite mesajul de confirmare a receptiei pachetului=ACK. In cazul unui
pachet cu erori prin legatura inverse se transmite mesajul NACK. 2)met. cu legatura inversa
informationala=luarea deciziei privind starea pachetului se face la sursa.Decizia se ia pe baza informatiilor
primate din legatura inverse de la destinatar. Aceste informatii se obtin de catre destinatar in baza procesarii
pachetului. 3)metoda cu legatura inversa hibrida=luarea deciziei privind starea pachetului la destinatar sau la
sursa in functie de caz. Daca destinatarul este sigur privind starea pachetului,ia decizia de unul singur.in caz
contrar functia respective e delagata sursei.
9.PRINCIPIILE DE CODIFICARE PENTRU PROTECTIE DE ERORI.





10
10
La transmiterea cuvintului de cod a la destinatar pot fi 4 stari ale cuvintului de cod receptionat:
1-este un cuvint de cod admis a.Decizie reusita rezultat final-fara erori.
2- se identifica cuv a. Deoarece e cuv interzis se identifica eroare, totodata deoarece atine de zona de influenta a
cuv de cod admis a, erorile se corecteaza inlocuind a cu a.Corectare reusita. Rezultat final-fara erori.
3-se identifica cuv de cod interzis b, deci cuvintul este cu erori.Deoarece btine de zona de influenta a cuvintului
de cod admisb erorile se corecteaza inlocuind cuvintul b cu b.Corectare nereusita. Rezultat final cu erori.
4- se identifica cuvintul de cod admis b. Nu se identifica erori, desi acestea exista.Rezultat final-cuvint eronat.
Ne convin din aceste cazuri primele 2,deci pentru a mari probabilitatea aparitiei acestor 2 e nevoie de a extinde
zona de ifluenta.
Def:Distanta de cod(Hamming)=numarul de biti de acelasi ordin prin care difera cel putin 2 cuvite de cod.
ex:
3 1 0 0 1 1
10010
01011
= + + + + =
=
=
d
a
a
j
i
distanta de cod=3 -restul de la impartirea la doi de la suma a 2 numere.

=
=
1
0
) (
n
K
jk iK ij
a a d
iK
a -bitl de ordinal k a cuvintului de cod ai.
Daca eroarea de cod este un bit ne aflam la distanta de cod=1 de la a. Toate cazurile de biti eronati ce se afla la
distanta d-1 pot fi detectati=
id
t 1 s d t
id
bit ice pot fi corectati:
(

s
2
1 d
t
c

situatii Cazuri
0 erori
0
n
C
1 eroare
1
n
C
2 erori
2
n
C
3 erori
3
n
C
i erori
i
n
C
id
t erori
i d
t
n
C

=
>
tid
i
i
n
K
C
0
2 -nr total de situatii.

=
>
tid
i
i
n
C k
0
2
log
Coduri de protectie la erori:

Def:codurile bloc presupun segmentarea sirului de bit ice se transmite in blocuri. Fiecare bloc se codifica aparte.
Codurile continue presupun codificarea sirului fara segmentareapreambila.
Codurile bloc divizibile prevad posibilitatea de diferentiere a bitilor suplimentari(redundanti) de cei de baza.
Codurile bloc indivizibile nu prevad diferentierea in cauza.


11
11
Codurile cu control de paritate=folosesc un singur bit suplimentar, care ia valoarea ca in cuvintul resultant de
bit sa fie par. Se folosesc la detectarea erorilor de transmisie de date sau in cadrul unor echipamente.
Codurile pare permit detectarea erorilor de multipletidine impara:1,3,5,7 biti eronati.puterea de detectare a
erorilor este 50%.
Def: un cod se numeste liniar daca adunarea modulo 2 a 2 cuvinte de cod admise rezulta cu un cuvint de cod
admis.
Def:un cod liniar se numeste ciclic, daca petru orice cuvint de cod admis,schimbarea cu locul a oricaror 2 parti
rezulta un cuint de cod tot admis.

Codurile ciclice
Coduri: CRC16, IBM bySinc(16biti), CRC32(32 biti)
Pt operarea in calculator se foloseste reprezentarea polinomiala a codurilor CRC.
Ex: 1001101-------- x
6
+x
3
+x
2
+1.
CRC16-ordinul bitului superior este 15
Fie ca trebuie s atransmitem un mesaj(M) in forma dee un singur pachet:
Sursa A: 1.M->P , R:=Pmod(CRC), P-polinom
2.Q=CRC-R
3.P:=P+Q
4. transmiterea catre destinatar:P, Q
La destinatar B: 5. R=Pmod(CRC)
6. daca R=0=>ACK catre sursa A. 6a). P:=P-Q.Stop
7.se transmite NACK catre A.Stop
Puterea codului CRC16 se detecteaza erorile in proportie, daca m.putin de 16 biti eronati-100%, daca 16 biti
eronati, atunci se detecteaza 99,9964%, daca m.mult de 16 biti eronati se detecteaza in 99.9983%din total cazuri.
Codificarea fizica a datelor in retelele locale
Coduri NRZ(non return to zero);NRZ I-foloseste tranzitia de nivel; avantaje-codul este foarte simplu;dezavantaje-
1. valoarea medie a semnalului in canal poate sa difere(cind nr de biti 1 difera de nr de biti 0); 2.in unele cazuri,
siruri mari de biti zero consecutive) este greu de identificat nr total de biti 0 in aceste siruri
Coduri Manchester: ordinar si diferentiat.ambele cazuri au la baza 2 reguli, dintre care prima este
comuna:Reg1:existenta unei tranzitii de nivel la mijl.fiecarei cellule de bit.Reg2(Manch.ordinar)-tranzitia de la
mijl.celulei de bit este orientate de la nivel inalt la nivel jos pt bitii 0 si invers pentru bitii 1.daca mai sunt
necesare tranzitii acestea pot fid oar la inceputul celulelor de bit.Reg2(Manch.dif.)-este inverse regulei pt NRZ I,
adica la inceputul fiecarui bit 0 exista o tranzitie de nivel si lipsesc asemenea tranzitii la inc.bitilor1.
Avantaje: sunt eliminate ambele neajunsuri ale codurilor NRZ:1.codul se autosincronizeaza prin existenta
obligatory a unei tranzitii de nivel la mijl.fiecarei cellule de bit;2. nivelul mediu al semnalului in canal este 0,
valabil pt fiecare celula de bit.
Dezavantaje: viteza de midulare necesara pt asigurarea aceleiasi viteze de transmisie date este de 2 ori m.mare la
Manch. Decit la NRZ deoarece viteza=>B=1/T, adica cere un mediu mai calitativ.
3.Retele de transfer date.
Retele de transfer date.
Def: structura topologica- totalitatea nodurilor si legaturilor intre acestea. Exista diverse struct.topologice
folosite in retele de transfer date din care pot fi evidentiate 5 topologii majore, fiecare din acestea este extremala
dupa un anumit criteriu:1.Stea-nod centru la care sunt conectate toate celelate noduri;cea mai simpla, dar sic ea
m.putin fiabila; la caderea nod central, reteaua se desfiinteaza complet, devenind isolate toate nodurile.2.Arbore-
asigura cea mai mica lugime sumara a canalelor, deci este cea mai ieftina, dar este putin fiabila; la caderea unui
nod, reteaua se divizeaza in m.multe fragmente.3.Inel-prevede 2 leg.si doar 2 pt fiecare nod; asigura cea m.mica
lung sumara a canalelor la respectarea conditiei privind existenta a cel putin 2 cai independente intre orisice
pereche de noduri(indep. Daca acestea nu contin elemente commune,noduri, canale, cu exceptia nodurilor sursa si


12
12
destinatar).4.Completa-presupune leg directe intre toate perchile de noduri, este cea mai fiabila dar sic ea mai
scumpa, se foloseste uneori pt retele magistrale de nivel superior.5.Plasa-prevede cel putin 2 leg pt fiecare nod;
cea mai folosita topologie pt retele magistrale.in ultimii ani retele magistrale bioptica se construiesc conform
topologiei multiinel, intrun inel pina la 10noduri.
Comutarea, multiplexarea si concentrarea circuitelor- procedee de reducere a costurilor cu canalele de
comunicatie. Comutarea: n noduri; daca nu folosim comutator:N
1
=n(n-1)/2 canale, M=0; daca instalam un
comutator: N
2
=n, M=1.
Multiplexarea: separarea m.multor canale de comunicatie in cadrul unei linii.separarea poate fi in frecventa-
FDM sau in timp-TDM.
Multipl. In timp-prevede oferirea intregii latimi de banda a liniei fiecaruia din canale dar pe rind.Realizarea
acestui lucru folosind un comutator.
Ex: Cablu coaxial: F=100MHz-latimea de banda, tb de separta canale vocale: F
0
=3400-300Hz=3100Hz; banda
de protectie: F
pr
=900Hz. =>pt un canal vocal: F
1
=4000Hz.
N=100*10
6
/4*10
3
=25*10
3
-25000 canale intrun cablu coaxial.
Multiplexarea fibrei optice 40Gbps, canale-64Kbps=> N=40Gbps/64Kbps=0.6*10
6
.
Concentrarea canalelor.
Retele cu comutarea de canale.folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de canale.pt a
efectua transmisia de date intre statiile A si B mai intii intre acestea se formeaza un canal via nodurile de
comunicatie.Acest canal este unul temporar pe durata transmisiei de date, ulterior el este desfiintat, eliberind
resursele respective. Avantaje: simplitate; posibilitatea transmisiei de traffic izocron(cu viteza const. in
timp).Dezavantaje: 1.la folosirea unor noduri de com. Neelectronice se cere timp semnificativ pt stabilirea
conexiunii;2. in cazul unor canale analogice calitatea joasa a acestora;3. incarcarea joasa a canalelor pina la 10-
20%;4. aceleasi viteze de transmisie pe intreg traseu.
Ex. De retele cu comutare de canale:reteaua telefonica traditionala, reteaua ISDN.
Retele cu comutare de mesaje. Folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de mesaje, pt a
transmite un msg de la A la B mai intii msg se transmite la nodul adiacent.acest nod receptioneaza msg, il inscrie
in memorie, determina canalul de iesire, il inregistreaza in firul de asteptare catre acest canal si cind ii vine rindul
il transmite mai departe.in acelasi mod msg este transmis de la nod la nod pina ajunge la destinatar. Avantaje:
1.incarcarea inalta a canalelor, pina la 80-90% si m.mult;2. pot fi viteze diferite in diferite canale punct-la-punct;
3.nu se cere timp pt stabilirea conexiunii A-B. Dezavantaje: 1.de regula nu este posibil dialogul; 2. se cere
memorie la noduri pt pastrarea temporara a msg de transit; 3.se introduce inf.suplimentara(de serviciu) in fiecare
msg-creste traficul de date.
Retele cu comutare de pachete. Folosesc in calitate de noduri de com.comutatoarele de pachete. Pt a transmite
un msg de la A la B mai intii msg este impartit in segmente, la fiecare adauginduse antet si sfirsit si se obtine un
pachet.fiecare pachet se transmite prin retea la fel ca transmiterea unui msg printro retea cu comutare de msg.
Exista 2 realizari ale comutarii de pachete: 1.metoda DATA GRAMA-prevede determinarea canalelor de iesire la
noduri independent de alte pachete ale aceluiasi msg. Se poate intimpla ca pachete diferite sa urmeze prin retea
cai diferite astfel pachetele pot sosi la destinatar intro alta ordine, de aceea fiecare pachet contine informatie de
ordine in msg.la destinatar din pachete aparte se inlatura inf de serviciu si se asambleaza msg.metoda este
operative, flexibila darn u prea sigura.2.Metoda cu circuite virtuale- prevede transmiterea tuturor pachetelor
aceluiasi msg pe unul si acelasi traseu, denumit circuit virtual.Metoda este mai sigura, dar mai putin flexibila.
Reele cu difuzare de pachete se caracterizeaz prin folosirea unui singur canal de Transfer date. Toate
staiile se conecteaz la acest canal. Deoarece este un singur canal n reea n fiecare moment de timp se transmite
un singur semnal, astfel transmite o singur statie, iar toate celelalte pot doar receptiona aceste date.
Prima reea de difuzare o reea real- Aloha, construit n 1971 de ctre Universitatea din Gonolulul.
Principala problem cost n determinarea creia din staii ce doresc s transmit date de oferit resursele
unicului canal. Problema se rezolv de ctre metoda de acces la mediu. Metoda data a fost propusa tot de Aloha ,
si aceasta metod a fost la baza metodei CSMA/CD propusa n 1973 pe reele locale Ethernet. Majoritatea
tehnologiilor pentru reele locale sunt cu difuzare de pachete.






13
13
4.Retele locale de calculatoare
Reele locale de calculatoare
1. Noiuni generale, generaii, direcii principale.
Definiie: Se numete local reeaua ce cuprinde aria uneicldiri sau a ctorva cldiri
nvecinate, asemenea reele se deosebesc nu doar prin aria de cuprindere, ci ndeosebi prin tehnologiile de
reea folosite. Asemenea sunt mult mai simple comparativ cu cele pentru reele de arie larg.
Prima reea local a fost ETHERNET, construit n 1973 de ctre fima XEROX n statul Aloalta(SUA) propus de
Robert ...
Reeaua folosete ca mediu de transmisie cablul coaxial gros ETHERNET. ntr-o reea pot fi pna la 100 de staii.
Viteza de transmisie 2,94 Mbs. Metoda de acces la mediu CSMA/CD(acces multiplu cu controluri purttoare i
detecia coleziunii = CARIER SENSE MULTIPLE ACCESS WITH COLOSION DETECTION). Ulterior au fost propuse i
multe alte tehnologii de reele locale de exemplu: ARCNET (firma DataPoint Corp) 1977, TOKEN RING -1985,
astzi deosebesc 4 generaii de reele locale:
I Generaie(1973) de reele se caracterizeaz prin viteze de transmisie de pn la 10-20 Mbps.
Ca mediu de transmisie se folosesc firele torsadate, cablul coaxial, i mai rar firele optice.
Topologiile folosite : magistral, stea, arbore i inel.
Reprezentani: ETHERNET, ARCNET, TOKEN RING.
Tehnica de access la mediu folosit este CSMA/CD, jeton/inel, jeton/magistral.
II Generaie(1988) cu FDDI. Particulariti:
Viteza de transmisie: 100 mbps.
Mediu de transmisie: fire torsadate, fibr optic mai rar cablul coaxial.
Metode de access la mediu sunt extinse cu metoda containere/inel : SLOTTED RING.
Topologiile se completeaz cu topologia dublu inel.
Reprezentani: FDDI, CDDI, FastEthernet, DQDB, 100VGAnyLan.
III Generaie(1996) - GigabitEthernet se caracterizeaz prin:
Viteza de transmisie de la fute de Mbps pn la 4 Gbps.
Mediu de transmisie: fibra optic, firele torsadate, cablul coaxial.
Reprezentani: FFOL, LATM, Gigabit Token Ring, Gigabit Fiber Chanel.
IV Generaie (2002) cu 10 GigabitEthernet.
Viteza de transmisie 10-40 Gbps.
Mediu de transmisie: fibra optic, fire torsadate, cablu coaxial.
Se preconizeaz pentru 2010 a V Generaie - 100 GigabitEthernet la Institutul IEEE.

2. Structuri topologice
- Topologia magistral singurul canal la care se conecteaz toate staiile.

- Topologia stea este arbore cu concentatoare hub/tree.
- Topologia inel
- Topologia inel dublu (ncepnd cu generaia II).
- Topologia plas se folosete ncepnd cu reelele generaiei III.
Componentele de baz: staiile inclusiv plcile de reea n cadrul acestora. Placa de reea servete pentru
realizarea protocoalelor de nivel fizic i de subnivel MAC a nivelului 2 legtura de date, modelul OSI ISO.

Nivele
NIC=MAC+nivelul1=se execut pe placa de retea.


Nivel fizic

7

2
1

1
11




LLC
MAC


14
14
Fiecare placa de retea are o adresa fizica unica in lume, ce serveste pentru identificarea univoca a placii si
respectiv a statiei.

Mediul de transmisie >
Cablu coaxial
1) gros Ethernet : RG-11, RG-58, RG-62.
Diametru 0.5 toli=1.27cm in diametru de culoare galbena cu marcaje de culoare neagra la fiecare 2.5m.
Anume la aceste marcaje se recomanda folosirea comutatoarelor. Raza de indoire nu trebuie sa fie mai
mica de 15 cm.
2) subtire Ethernet diametru 0.25 toli.. nu are restrictii de indoire... culoarea sura
3) fibre torsodate UTP
3, 4, 5, 5e, 6, 7
1 si 2 nu se mai foloseste
STP
4) fibra optica
5) mediul inconjurator.

Conectori servesc pentru conectarea statiilor la mediul de transmisi, iar uneori pentru interconectarea
segmentelor de mediu, cei mai cunoscuti sunt BNC, BNC-I, BNC-T.

BNC cu cablu Ethernet subtire.









BNC-T pentru conectarea la statii.













Pt fibre torsadate se folosesc conectori RJ45.Tranceiverele- servesc pt conectarea statiilor la cablul coaxial gros.
Un transceiver contine si echipamente electronice. Este din 2 parti care se imbraca pe cablu si se insurubeaza.
Terminatoare-servesc pt inchiderea circuitelor la capete din cablul coaxial
.Concentratorul-serveste pt interconectare de statii fara izolare de semnale intre segmentele
interconectate.opereaza la nivelul 1 cu OSI ISO
.Comutatoarele(switch)-servesc pt interconectarea de fragmente de retea cu izolarea traficului de date intre
acestea= opereaza la nivelul 2 cu OSI ISO. In standarde comutatoarele sunt numite punti=bridge.
Router- serves pt interconectarea asigurind comutarea traficului de date intre canalele incidente, pina la nivelul 3
OSI/ISO.


15
15
Portile(gateway)- servesc pt interconectarea de retele operand pina la nivelul 7 OSI/ISO. Poate lucra si cu
aplicatii.
Tehnici de acces la mediu.cele mai cunoscute tehnici in retele locale sunt: CSMA/CD, jeton pe inel(Token
Ring), jeton pe magistrala(Token Bus).
CSMA/CD- acces multiplu cu controlul purtatoarei de semnal si detectia coleziunilor. Statia care doreste sa
transmita date mai intii verifica starea mediului; daca mediul este ocupat(este semnal)- statia intrerupe incercarea
dea ocupa mediul reluindo mai tirziu dupa un interval de timp de durata aleatoare. Daca mediul este liber- statia
incepe transmisia de date peste un interval de timp de durata 2t(tau), statia compara semnalul transmis in mediu
cu cel receptionat din mediu. Daca aceste semnale nu coincide se constata coliziunea de semnale. In acest caz
statia transmite un semnal scurt de bruiaj dupa care statia intrerupe incercarea de a ocupa mediul reluindo peste
un interval de timp de durata aleatoare. Daca cele 2 semnale se inchid statia constanta ocuparea reusita a mediului
si continua transmisia pe o durata anumita de timp. Dupa expirarea acestei perioade statia elibereaza mediul chiar
daca mai are de transmis date. Nu est eobligatoriu ca statia sa transmita intreg msg,t(tau)- durata de transmisie a
pachetului intre cele mai indepartate 2 statii a retelei.dimensiunea minima a unui pachet este de 64octeti. Durata
in care se reia incercarea de a ocupa canalul difera de la o incercare la alta, inmultinduse cu 2, in standarde sunt
max 10 incercari.tehnica se foloseste in retele de tehnologie xEthernet.
Tehnica token ring-se foloseste in retea de topologia fizica inel. In retea se foloseste un msg special denumit
jeton(token), de asemenea opereaza o statie cu statut special care are grija de acest jeton. Jetonul circula pe inel de
la o statie la alta, statia care doreste sa transmita date obtine acest drept o data cu obtinerea jetonului. Jetonul-
dimensiunea 3 octeti si contine inf referitoare la starea(adresa sursei, adresa destrinatarului). Exista 2 alternative
ale tehnicii de acces dupa modalitatea eliberarii jetoului: elib ordinara(prevede transmiterea jetonului catre urm
statie, doar dup ace pachetul transmis face inconjorul inelului. Primii doi biti a pachetului contin inf privind
receptia pachetului de catre destinatar) si elib rapida(presupune transmiterea jetonului cater urm statie indata
dupa incheierea transmisiei pachetului de date). metoda a fost propusa in 85 de IBM, implementata in cadrul
retelelor de tip TokenRing.tehnica de acces la mediu token bus- se foloseste in retele locale de topologie
magistrala, in retea exista de asemenea un jeton care se transmite de la o statie la alta conform unui inel logic.
Statia care doreste sa transmita date obtine acest drept o data cu receptia jetonului. Se foloseste in retele
ARCNET.
Retele locale de tehnologie xETHERNET. DEC, INTEL, XEROX:DIX ETHERNET. Cele mai cunoscute
standarde ETHERNET: viteza de transmisie a datelor 10Mbps; Base(banda de baza)/Broad(banda larga)- metoda
de transmisie; 5-folosirea ca mediu de transmisie a cablului coaxial gros Ethernet 500m.;2- cablu coaxial sunbtire,
lungimea maxima a unui segment 185m; T- folosirea ca mediu de transmisie a firelor torsadate UTP3,4,5; F- fibre
optice; 36-folosireacablului coaxial TV de 75 omi.Nr maxim de statii intro retea 1024.
Retele Ethernet (generatia a doua).
Specificatiile de baza: 100 Base T, 100 Base F.
Metoda de acces la mediu folosita este CSMA/CD, nu se foloseste cablu coaxial, deci nu se foloseste topologia
magistrala, dar Hub-3(arbore cu concentratoare)(figura1)

In 1997 este propus regimul de operare Duplex pentru tehnologia Ethernet. Acest regim nu permite folosirea
concentratoarelor , ci doar a ruterelor si comutoarelor.(figura 2)
La FastEthernet la statii pot fi cel mult 2 concentratoare.
EXISTA 2 CATEGORII DE CONCENTRATOARE: -Universale (pot avea porturi de orice tip)
-Specializate(pot avea doar porturi T sau porturi Tx,Fx)


16
16

GI GABI T ETHERNET(1996)
SPECIFICATII DE BAZA: 1000 Base T; 1000 Base F; 1000 Base Cx2 (cablu coaxial).
Metoda de acces: CSMA/CD.
Particularitati:
-este posibila agregarea a pina la 4 canale intr-o singura legatura de date.
-in retea poate fi doar un singur concentrator.

-tehnologia permite folosirea GigaEthernet in retele metropolitane.
-tau creste odata cu cresterea nr de segmente.
-folosirea metodei Duplex.
- GigaEthernet se folosesc ca retele pentru stocarea de date(SAN)
(ISCSI, FibreChannel)
Tehnologia Ethernet GigaEthrnet si FastEthernet sunt compatibile, intre ele adica intr-o retea putem folosi toate
3 tehnologii insa interactiunea se bazeaza pe concntratoare sau routere. Nu este folosite in aceste scop a
concentratoarelor.

Nic 100/10-de retea ce lucreaza cu diferite viteze(100/10) sau 1000/100/10
TEHNOLOGI A 10 GigaEthernet
Specificatii de baza: 10000 Base T, 10000 Base F, 10000 Base Cx4.
Particularitati:
-metoda de acces la mediu: CSMA/CD. Nu foloseste regimul Demiduplex, doar Duplex. Se pot folosi doar
comutoare sau rutere.
-tehnologia poate fi folosita si inretele de arie larga.
-Cel mai mare fragment de fibra optica (40 km).
-tehnica este compatibila cu celelate 3 tehnici.
-pot fi agregate pina la 4 canale la o legatura.
-se foloseste larg in retelele SAN.
RETELELE LOCALE TOKEN RI NG
(1986-IBM) Topologia: inel fizic; Metoda de acces la mediu: Jeton pe inel.
Mediu de transmisie:STP Type 1, 1A (fire torsadate ecranate). Nr. Maxim de statii 256.
In cadrul placii de retea functiile electronic care realizeaza ocolirea statiei deconectate.

Poate fi realizata interconecatrea prin MAU sau MSAU.
Initial a fost implimentata metoda jeton pe inel cu viteza de lucru=4mbps.
IEEE 802.5 IEEE 802.34 IEEE 802.3z-FastEthernet IEEE 802.3al- 10 GigaEthernet


17
17
Ulterior Ibm, a implimentat si metoda de acces Jeton pe inel cu eliberarea rapida.
Viteza de lucru 16 Mbps. Nu este standartizata de catre IEEE.
In generatia a 2-a Token ring nu are dezvoltare. Ceva similar este FDDI. Dar este dezvoltata laGigabTokenRing.
Ambele tehnologii (Token ring si GBTR) functioneaza in deosebi eficient in sistemul de calcul IBM.
TEHNOLOGI A FDDI (1982-1988- prima retea Prince- tehnologia de generatia a 2).
Metodade aces la mediu similara TokenRing.
Mediu de transmisie:Fibra optica.
Topologia:inel dublu. Nr max. De statii:500. Perimetru maxim a unui inel :100km.
Un inel principal se conecteaza la toate nodurile, la cel secundar, doar unele din noduri cu scopul maririi
fiabilitatii de functionare. Transmisia de date se efectueaza intr-o singura directie. Inelul secundar este folosit doar
in cazul caderiiunor componente ale inelului principal, realizeaza ocolirea componentelor cazute.
FDDI se foloseste preponderent pentru retele metropolitane si de asemenea pentru interconectarea de retele din 1
generatie. Principalul dezavantaj este costul ridicat.
FDDI->CDDI
Ulterior a fost propusa FDDI-2, care pe linga regimul de acces jeton pe inel, permite separarea in mediu de
transmisie a pina la 16 canale directe reprezentatea de perechi de noduri. Capacitatea maxima a unui asemenea
canal este 6Mbps. Separarea fiecarui canal se efectueaza doar la cerere. Dupa incheierea transmisiei de date,
canalul se elimina, iar capacitatea eliberata se adauga la canalul pentru regimul jeton pe inel.
Fiber Chanel- pentru interconectarea supercalculatoarelor in 1992-1993. Tehnologia opereaza la viteza de 200,
400, 800 mbps. Se folosesc citeva topologii-bucla, bucla cu comutator, arbore, plasa.
LEGATURA DINTRE COMPONENTELE- DUPLEX.

(ulterior tehnologia a fost numita 1GigaBit 8B/10B)
GigaBit Ethernet (pina la 4 legaturi cu vitaza de 4 GBiti)
2002 10GbFiberChanel (pina la 2Gbit-agreg)

RETELE WLAN, WPAN:
dupa aria de cuprindere:
-de arie larga -retele regionale -retele metropolitane -retele locale -retele personale
-retele de corp BAN.
WLAN-wireless Local Area Network IEEE 802.11
Mediu de transmisie- mediu inconjurator, 2,54Ghz. Raza de actiune- pina la 100m.
WPAN-tehnologia orientata la o singura persoana.
Raza de actiune 10-15m, propusa Bluetooth. Permite de interconectare de echipe mobile. Viteza de transmisie
17-20 kbps. Fiecare pachet in retea este transmis la o frecventa aparte (1500 pentru ca sa nu apara coliziune) se
aloca pe rind.
TEHNOLOGIA DE COOPERARE: MASTRE SLAVE. SO utilizate in retele locale:Novell Neware,
Windows, Unix. Caracteristicile componentelor pentru retelele locale:



18
18
5. retele de calculatoare de arie larga.
Clasificarea retelelor de calculatoare:
a) dupa destinatie:-retele corporative (de firma, corporatie) -retele publice( prestarea serviciilor altor
organizatii, persoane)
b)dupa aria de cuprindere: -retele de arie larga(WAN)-arie de acoperire nelimitata.
-retele regionale (RAN)-aria unei regiuni, zone~100km
-retele metropolitane (MAN)-aria unui oras~50km
-retele locale (LAN)citiva km
-retele personale(PAN)citiva zeci de metri.
-retele de corp (BAN)citiva metri.
c)dupa tehnologia de operare: -TCP/IP -X.25 -Frame Relay -ISDN, ATM,MPLS
TEHNOLOGII DE COOPERARE A RESURSELOR:
-master-slade (stapin-supus)=gestiunea cooperarii resurselor de catre o statie Master, celelalte statiiSlave(nu
poseda capacitatea de procesare) ea poate fi doar initial executarea unor informatii, celelate lucrari le efectueaza
stapinul-Master.
-server de fisiere (FileServer)
-client-server=implicarea in deservirea fiecarei cereri a unei statii client si a uneia sau mai multor statii server.La
statia client- opereaza aplicatiile client, la statia server ruleaza aplicatiile server. La intreactiunea acestor categorii
de aplicatii se deserveste fiecare cerere. Se poate intimpla ca ambele categorii de aplicatii sa ruleze pe acelasi
calculator. Toate serverele internet sunt de tipul Client-Server.
-egal-la-egal (peer-to-peer)-presupune acelasi statut pentru toate statiile. (PPN si APPN propuse de IBM)retele
mici pina la 20 statii.
Securitatea datelor n reele
Noiuni generale Din cauza nr mare de utilizatori i a facilitilor puternice de acces la servicii, datele pot fi
mai vulnerabile n reelele.Mesajele importante trebuie protejate pentru a nu fi dezvluite unor persoane
neautorizate, mpotriva modificrilor frauduloase, tergerii, inserrii de mesaje noi, repetrii mesajelor vechi,
mascrii unui utilizator dndu-se drept un alt utilizator sau mascrii unui serviciu dndu-se drept un alt serviciu
etc. Securitatea fizic nu este raional, de asigurat n sisteme aa de ntinse cum sunt reelele de comunicaii
folosite pentru transferul datelor. Au fost elaborate diverse metode de asigurare logic a securitii datelor.
Sunt cunoscute asemenea msuri de asigurare a securitii informaiilor n reele, ca: formarea reelelor virtuale,
instalarea i configurarea zidurilor de protecie (firewall), utilizarea mijloacelor criptografice; separarea centrelor i a
reelelor informatice n fragmente cu funcii specializate .a. La cerine nalte de securitate, se poate mbina folosirea
mijloacelor de securitate la nodurile de comutaie cu cele de la staiile reelelor. n cele ce urmeaz se cerceteaz unele
aspecte ale folosirii mijloacelor criptografice pentru asigurarea securitii informaiilor.
Criptologia=elaborarea i spargerea cifrurilor, criptografia=elaborarea cifrurilor, iar criptanaliza=spargerea.
Modelul de baz al folosirii cifrurilor pentru securitatea informaiilor este prezentat n fig. 3.1.











Mesajul ce trebuie cifrat=text clar, este supus unei transformri (cifrare) parametrizate de cheia de cifrare e,
obinndu-se un text cifrat. Textul cifrat este transmis prin mediul de comunicaie ctre destinatar. Destinatarul,
pentru a obine textul clar, efectueaz transformarea invers a mesajului cifrat, folosind o cheie de descifrare d.
- n timpul transmisiei, un intrus poate intercepta textul cifrat din mediul de comunicaie. Dac intrusul
reuete s determine cheia d, atunci el poate obine (prin descifrare) textul clar i beneficia de informaiile
respective n folosul propriu.
Cifrare Text
cifrat
Descifra
re
Text
clar
Text
clar
Intrus
Fig. 3.1. Modelul de baz al folosirii cifrurilor.
Cheia de cifrare
e
Cheia de
descifrare d


19
19
Protecia (confidenialitatea) cere ca intrusul s nu poat reconstitui textul clar dintr-unul cifrat interceptat,
deci ca acesta s nu poat determina cheia de descifrare d. Autentificarea cere ca intrusul s nu poat cifra i
transmite propriile mesaje fr ca acest lucr s fie detectat, deci ca acesta s nu poat determina cheia de cifrare
e.
Pentru asigurarea securitii informaiilor, folosind sisteme de tipul celor din fig. 3.1, este necesar inerea n
secret a ambelor chei e i d. Distribuia cheilor a fost ntotdeauna punctul vulnerabil al multor criptosisteme. Una
din cile de soluionare a acestor probleme estre folosirea sistemelor secrete cu chei publice. n acest scop Diffie
i Hellman au propus n 1976 folosirea sistemelor criptografice asimetrice. La asemenea sisteme cheia de
descifrare este diferit de cea de cifrare i nu poate fi, practic, dedus din aceasta. Pentru ca un sistem criptografic
asimetric s asigure att protecia ct i autentificarea informaiei, se cere ca algoritmul de cifrare E i cel de
descifrare D s satisfac trei cerine:
1) D(E(M)) = E(D(M)) = M. Aici M este textul clar, care trebuie cifrat i transmis;
2) este mai mult dect dificil a se deduce D din E;
3) E nu poate fi spart prin criptanaliz cu text clar ales.
Sistem criptografic cu chei publice=cheia de cifrare se face cunoscut tuturor cheie public, pe cnd cheia de
descifrare se ine n secret cheie privat. Modelul funcionrii sistemului este prezentat n fig. 3.2.













n acest sistem fiecare utilizator U, care dorete s primeasc mesaje confideniale, face public cheia sa de
cifrare E
U
i pstreaz secret cheia sa de descifrare D
U
. Pentru a transmite un mesaj confidenial M utilizatorului
B, utilizatorul A transform mesajul M folosind cheia sa secret D
A
(aplicnd astfel semntura electronic
asupra mesajului), apoi l transform din nou folosind cheia public E
B
a utilizatorului B. Textul cifrat
(criptograma) C astfel obinut este transmis prin mediul de comunicaie utilizatorului B. Utilizatorul B mai nti
transform textul cifrat C, folosind cheia proprie de descifrare D
B
, apoi textul obinut l transform din nou,
folosind cheia public E
A
a utilizatorului A. Rezultatul este textul clar M.
Sunt asemenea algoritmi care au la baz folosirea unor funcii greu inversabile. Pentru o funcie y=f(x) greu
inversabil, cunoscnd valoarea argumentului x este relativ uor de calculat valoarea funciei y; ceea ce nu are loc
i invers: cunoscnd valoarea funciei y este foarte dificil de calculat valoarea argumentului x=f
--1
(y). Ca funcii
greu inversabile pot servi: funcia exponenial discret, logaritmii discrei, problema rucsacului.
Sunt bine cunoscui asemenea algoritmi pentru sistemele criptografice cu chei publice ca:
- algoritmul RSA propus de Rivest, Shamir i Adleman n 1978. Securitatea acestuia se bazeaz pe dificultatea
factorizrii numerelor mari;
- algoritmul propus de R.Mercle n 1978. Securitatea acestuia se bazeaz pe dificultatea determinrii
coninutului unui rucsac cunoscnd greutatea (volumul) lui;
- algoritmul propus de El Gamal n 1985 i cel propus de Schnorr n 1991 se bazeaz pe dificultatea
calculului logaritmilor discrei;
- algoritmul bazat pe curbe eliptice propus de Menezes i Vanstone n 1993.
Algoritmul RSA Conform algoritmului RSA, cheia public (de cifrare) este reprezentat prin dou numere: r
i e. Aici r=pq, unde p i q sunt numere prime (destul de mari pentru cifrare sigur), iar e este prim fa de x=(p-
1)(q-1) (deci e nu are factori comuni cu x) i ed=1 mod x.
Fig. 3.2. Modelul sistemului criptografic cu chei publice.
Reea
M D
A
(M) E
B
(D
A
(M))
C
Utilizatorul A
D
B
(C) E
A
(D
B
(C)) M
C
Utilizatorul B


20
20
Cheia de descifrare, secret, const tot din dou numere r i d. Ca funcie greu inversabil servete funcia
exponenial. Cifrarea const n ridicarea textului clar M la puterea e (valorile se iau modulo r), iar descifrarea
const n ridicarea textului cifrat C la puterea d (valorile se iau modulo r). Deci
C=M
e
mod r,
M=C
d
mod r.
Evident, asigurarea att a proteciei ct i a autentificrii mesajului conform modelului din fig. 3.2 necesit o
dubl transformare a mesajului la surs pentru a obine textul cifrat, i, de asemenea, o dubl transformare invers
a textului cifrat la adresat pentru a obine textul clar.
Problema criptanalistului const n determinarea componentei necunoscute d a cheii de descifrare, obinnd n
prealabil numerele prime p i q. Dac factorii p i q sunt de aproximativ 100 cifre zecimale n lungime, cea mai bine
cunoscut metod de factorizare a numrului r=pq necesit un timp de calcul la calculator de ordinul 4
.
10
9
ani.
Cifrarea i descifrarea necesit doar secunde pentru fiecare bloc, iar dac se folosete un echipament special poate fi i
mai rapid.
6.PROIECATREA SISTEMELOR INFORMATICE.
Determinarea capacitii canalelor de transfer date ale reelelor
Procesul funcionrii sistemelor de calcul poart un caracter stocastic. De aceea la cercetarea acestora se
folosete abordarea stocastic cu aplicarea metodelor i rezultatelor teoriei sistemelor de servire n mas (cu fire
de ateptare). n acest scop sistemele de calcul se reprezint prin sisteme sau reele de servire n mas. Ultimele se
mai numesc i reele stocastice=se caracterizeaz de: fluxul de intrare, numrul de locuri i organizarea firelor de
ateptare, disciplina deservirii, unitile de servire i caracteristicile deservirii interpelrilor.
Fluxul de intrare este determinat de repartiia duratei intervalului ntre momentele apariiei n sistem a interpelrilor
vecine. Deseori aceast repartiie se consider exponenial i fluxul de intrare este de tip Poisson caracterizeazat pe
deplin de intensitatea acestuia (numrul mediu de interpelri ce sosesc n sistem ntr-o unitate de timp).
SM pot fi cu una (monounitate) sau cu mai multe (multiunitate) uniti de servire, aceleai sau diferite.
Firele de ateptare=nregistrarea i pstrarea interpelrilor sosite, dar nc nedeservite de sistem. Interpelrile pot fi
luate din firele de ateptare pentru deservire conform unui algoritm anumit: n ordinea sosirii interpelrilor n sistem
(disciplina FIFO), n ordinea invers sosirii interpelrilor n sistem (disciplina LIFO sau stiv), conform unor prioriti
ale interpelrilor.
Deservirea interpelrilor de ctre sistem se apreciaz prin repartiia duratei reinerii interpelrilor n sistem, limitata
la durata medie t
d
a reinerii interpelrilor n sistem, constituit din durata medie a ateptrii u i durata medie a
deservirii v. Pentru un sistem exponenial cu o singur unitate de servire are loc relaia


=
1
d
t , (2.1)
unde este intensitatea deservirii interpelrilor de ctre unitatea de servire.
Reea stocastic (RS) se numete o totalitate de sisteme de servire n mas interconectate prin intrrile/ieirile
acestora. RS pot fi nchise sau deschise. La RS nchise numrul de interpelri ce se gsesc n reea este constant,
interpelrile circulnd de la un SM la altul fr a prsi reeaua. Spre deosebire de cele nchise, RS deschise comunic
cu mediul extern: un flux de interpelri din exterior intr n reea pentru deservire, iar rezultatele deservirii
interpelrilor se transmit ctre exterior.
Problema este rezolvat doar pentru unele cazuri particulare, inclusiv pentru reelele stocastice exponeniale.
O reea stocastic se numete exponenial sau liniar, dac toate sistemele de servire n mas componente
sunt exponeniale. n multe cazuri practice reprezentarea sistemelor prin reele stocastice exponeniale permite
cercetarea acestora cu o exactitate satisfctoare.
O reea stocastic exponenial se caracterizeaz de urmtorii indicatori:
- numrul m de SM n reea;
- numrul n
i
de uniti de servire n SM i, m i , 1 = ;
- matricea probabilitilor de tranziie P = [p
ij
], unde p
ij
este probabilitatea c interpelarea ce prsete SM i va fi
transmis n sistemul j (i, j = m , 1 );
- numrul N de interpelri ce circul n reea pentru reelele nchise sau intensitatea a fluxului de intrare n reea
pentru reelele deschise (vezi fig. 2.3);
- durata medie v
i
de deservire a interpelrilor de ctre o unitate a sistemului i pentru m i , 1 = .


21
21
O interpelare poate fi deservit de mai multe SM i poate, de asemenea, trece (alternat) mai multe etape de
deservire la unul i acelai SM al reelei. Etap de deservire (tranziie) a interpelrii este considerat partea procesului
de servire de la intrarea interpelrii ntr-un SM al reelei i pn la prsirea acestuia; Deoarece interpelrile n reea nu
se pierd i o interpelare deservit n SM i n mod obligatoriu va fi transmis n alt sistem j sau, n cazul reelelor
deschise, poate iei din reea, are loc relaia
. , 0 , 1
0
m i p
m
j
ij
= =

=
(2.2)
Aici prin SM 0 este notat mediul extern. Evident are loc, de asemenea, relaia
. , 0 ,
0
m i p
m
j
i ji i
= =

=
(2.3) Aici
0
= .
Cercetarea cantitativ a RS exponeniale deschise poate fi efectuat n baza teoremei de divizare Jackson-.
reelele stocastice exponeniale deschise pot fi cercetate ca o totalitate de SM exponeniale izolate. Regimul staionar
de funcionare a unor asemenea sisteme exist dac:

)
`

<
=
i i
i
m i
n
v o

min
, 1
, (2.4)
unde o /
i i
= este coeficientul de transmisie al SM i i indic numrul mediu de etape de deservire n SM i a unei
interpelri a fluxului de intrare al RS. Prezint interes i un asemenea indicator ca numrul mediu H de etape de
deservire a unei interpelri n reea. Valoarea acestuia poate fi calculat conform formulei

=
=
m
i
i
H
1
1

. (2.5)
Durata medie t
d
de reinere a interpelrilor n reea se calculeaz ca

=
=
m
i
di i d
t t
1
o . (2.6)
Pentru cazul unor SM monoumitate are loc (vezi formula (2.1) relaia m i t
i i
di
, 1 ,
1
=

=

(2.7)
i atunci formula (2.6) poate fi reprezentat n forma

=

=
m
i
i i
i
d
t
1

o
. (2.8)
2.1.2. Un model matematic al reelelor de transfer date
Se examineaz reelele de transfer date cu comutare de pachete ca subreele ale reelelor de calculatoare. Fie
sunt cunoscute: structura RTD, determinat de canalele ntre nodurile de comutaie (n total n reea sunt m
canale) i caracteristicile statistice ale traficului n reea, adic - intensitatea (s
-1
) a apariiei pachetelor n reea,
lungimea medie V
i
(bii) a pachetelor i intensitatea
i
(s
-1
) a fluxului de pachete, transmise prin canalul de
transfer date i pentru m i , 1 = . Se consider c lungimea pachetelor are o repartiie exponenial, fluxurile de
pachete pentru fiecare canal sunt de tip Poisson, iar memoria nodurilor de comutaie ale reelei este suficient de
mare pentru memorarea tuturor pachetelor de transmis. De asemenea, la determinarea capacitii (debitului binar)
d
i
, m i , 1 = a canalelor de transfer date, influena reinerii pachetelor la nodurile de comutaie se consider
neesenial i la modelare poate fi neglijat. Costul C
i
al canalului de transfer date i este n dependen liniar de
capacitatea lui d
i
i anume: C
i
=k
i
d
i
, m i , 1 = .
Evident, durata medie t
i
de transmisie a unui pachet pe canalul i este t
i
=V
i
/d
i
, iar intensitatea
i
a transmiterii
unui pachet pe acest canal
i
=1/t
i
=d
i
/V
i
, m i , 1 = .
La supoziiile acceptate, reeaua de transfer date n cauz poate fi cercetat ca o reea exponenial deschis.
Atunci durata medie T
i
de reinere a unui pachet la transmisia pe canalul i se determin conform formulei
T
i
=1/(
i
-
i
)=V
i
/(d
i
-
i
V
i
), m i , 1 = , iar durata medie T de reinere a pachetelor n reea se calculeaz conform
expresiei:

= =

=
m
i
m
i i i
i i
i i
V d
V
T
1 1 i
.
1 1
=

(2.9)


22
22
Evident (vezi, de exemplu, formula (2.9)), pentru existena regimului staionar de funcionare a reelei este
necesar satisfacerea condiiilor . , 1 , m i V d
i i i
= > (2.10)
Costul sumar C al canalelor reelei se determin ca

= =
=
m
i
i i
m
i
i
. d k C C=
1 1
(2.11)
2.3.1. Formularea a dou probleme de determinare a capacitii canalelor
Se examineaz reelele de transfer date cu comutare de pachete la supoziiile descrise n p. 2.1.2. Fie c sunt
cunoscui parametrii reelei: m; ;
i
, V
i
, k
i
, m i , 1 = . n practic mai frecvent se utilizeaz urmtoarele 2 probleme
de determinare a capacitii d
i
, m i , 1 = a canalelor unei asemenea reele:

1)

=
m
i
*
i i
C d k
T
1
min
(2.12) 2)

=
m
i i i i
i i
V d
V
1
*
T
1
min C

(2.13)
Prima problem const n determinarea capacitii d
i
, m i , 1 = a canalelor, care ar asigura o durat medie T de
reinere minim a pachetelor n reea la costul sumar al canalelor de transfer date C ce nu depete valoarea dat C
*
.
A doua problem const n determinarea capacitii d
i
, m i , 1 = a canalelor, care ar asigura un cost sumar al
canalelor de transfer date C minim la o durat medie T de reinere a pachetelor n reea ce nu depete valoarea dat
T
*
.
Din esena problemelor este evident c soluia corespunde valoarii limit a restriciilor n cauz, respectiv:
C=C
*
i T=T
*
. n asemenea condiii, poate fi obinut soluia analitic a ambelor probleme folosind metoda
nmulitorilor Lagranj.
2.3.2. Soluionarea problemei de minimizare a duratei T
Pentru obinerea soluiei analitice a problemei (2.12), se alctuiete lagrangianul L:
) (
1
) (
*
1 1
*
1
C d k
V d
V
C d k T L
m
i
i i
m
i i i i
i i
m
i
i i
+

= + =

= = =
_

_ , (2.14)
problema de optimizare condiionat (2.12) reducndu-se la o problem de optimizare necondiionat
minimizarea L. Aici _ este nmulitorul Lagranj. Lagrangianul L conine m+1 necunoscute: _ i d
i
, m i , 1 = . Pentru
obinerea soluiei, se determin derivatele particulare de la lagrangianul L fa de necunoscute, acestea se egaleaz
cu 0, rezultnd un sistem din m+1 ecuaii. Rezolvnd acest sistem, pot fi obinute expresiile analitice pentru
capacitilor d
i
, m i , 1 = . Avem

( )

0
, 1 , 0
1
*
1
2

= =
c
c
= = +

=
c
c

=
C d k
L
m i k
V d
V
d
L
m
i
i i
i
i i i
i i
i
_
_

(2.15)
Din ecuaia i a sistemului (2.11) obinem
( ) m i
k
V
V d
i
i i
i i i
, 1 ,
2
= =
_

sau
. , 1 , m i
k
V
V d
i
i i
i i i
= =
_

(2.16)
unde C* este costul sumar maxim
admis al canalelor reelei, iar T se
calculeaz conform formulei (2.9);

unde T* este durata medie maxim de
reinere a pachetelor admis, iar C se
calculeaz conform formulei (2.10).



23
23
n expresia (2.16), innd cont de restriciile (2.10), trebuie considerat doar semnul +. Substituind d
i
din
ultima ecuaie a sistemului (2.15) cu expresia (2.16), n rezultatul unor transformri simple obinem
.
1
1
1
*

=
=
|
.
|

\
|

=
m
i
i i i
m
i
i i i
V k
V k C

_
(2.17)
Substituind n formula (2.16) _ 1 prin expresia (2.17), obinem soluia analitic a problemei
. , 1 ,
1
*
1
m i V k C
V k k
V k
V d
m
i
i i i
m
j
j j j i
i i i
i i i
= |
.
|

\
|
+ =

=
=

(2.18)
Din formula (2.18) se poate observa c capacitatea d
i
a canalului i trebuie s fie mai mare dect fluxul de date

i
V
i
pe acest canal cu o mrime proporional cu valoarea expresiei |
.
|

\
|

=
m
i
i i i
V k C
1
*
. Totodat, lund n
consideraie cerinele (2.10), valoarea acestei expresii trebuie s fie pozitiv, deci trebuie s aib loc inegalitatea

=
>
m
i
i i i
V k C
1
*
. (2.19)
2.3.3. Soluia problemei de minimizare a costului C
Problema poate fi soluionat prin metoda nmulitorilor Lagranj. Lagrangianul respectiv este
)
1
( )
1
(
*
1 1
*
1
T
V d
V
d k T
V d
V
C L
m
i i i i
i i
m
i
i i
m
i i i i
i i

+ =

= = =

_ . (2.20)
Soluia analitic poate fi obinut n mod similar cu cel folosit n p. 2.3.2 pentru rezolvarea problemei (2.12).
Rezultatul este
. , 1 ,
1
*
m i V k
k T
V k
V d
m
j
j j j
i
i i i
i i i
= + =

=

(2.21)
Arhitectura retelelor de calculatoare Modelul OSI si TCP-IP
1 - Modelul de referinta OSI (ISO) PENTRU RETELELE MARI
In incercarea de standardizare a protocoalelor de comunicatie, ISO a fost propus de catre Organizatia
I nter-nationala pentru Standardizare un model de retea, structurat pe sapte niveluri ierarhice model cunoscut
sub numele de modelul de referinta I SO pentru interconectarea sistemelor deschise sau, mai pe scurt,
modelul de referinta OSI (I SO) . Prin sisteme deschise [Open System(OS)] se inteleg sisteme care fac publice
conceptul si toate detaliile lor de implementare, permitand atasarea de noi entitati care ii respecta regulile
(deci extinderea sa cu usurinta) dar si participarea specialistilor la perfectionarea sa.
Numarul de 7 niveluri pentru modelul de referinta OSI (ISO) a fost stabilit (prin negocieri al caror rezultat
nu a intrunit o adeziune generala) avand in vedere urmatoarele considerente:
un numar prea mic de niveluri implica necesitatea gruparii unui numar excesiv de functii (servicii)
intr-un acelasi nivel, rolul fiecarui nivel ne mai fiind astfel clar definit;
un numar prea mare de niveluri obliga la existenta unui numar mare de interfete intre ele,
complicand excesiv circulatia informatiei utile in retea.


24
24
Modelul de referinta OSI conceput pentru WAN nu reprezinta un adevarat model de arhitectura de
retea, caci el nu descrie exact serviciile si protocoalele ce trebuie utilizate la fiecare nivel, ci doar sarcinile pe
care ar trebui sa le indeplineasca fiecare din ele; este drept ca CCITT a emis recomandari iar ISO a elaborat
standarde internationale pentru protocoalele si serviciile de la toate nivelurile, dar ele nu fac parte din modelul
propriu-zis. In cele ce urmeaza, prezentam succint rolul fiecarui nivel ierarhic al modelului de referinta OSI
(ISO).
Nivelul fizic [physical layer] reprezinta interfata calculatorului sau terminalului cu canalul fizic / mediul de
transmisie. Are sarcina de a transmite siruri de biti, convertindu-le in semnale care sa poata fi transmise
eficient pe canalul fizic dintre doua IMP - in cadrul WAN - sau intre doua statii - in cadrul LAN.. Problemele
ce trebuie rezolvate la acest nivel sunt de natura electrica, mecanica, procedurala si functionala. I Nivelul fizic (1)
controleaza transmisia efectiva pe un anume mediu fizic in cadrul WAN pe fiecare tronson [hop] (legatura
directa intre doua noduri) al unei cai.
Nivelul legaturii de date: Sarcina principala a nivelului legaturii de date [data link layer] este de a
transforma un mijloc primar de transmitere a sirurilor de biti (adica ceea ce ofera legatura fizica controlata
de nivelul ierarhic 1 al retelei) intr-un veritabil canal virtual de transmitere a informatiilor, fiabil si fara
erori, pus la dispozitia nivelului 3 pentru fiecare tronson de pe o cale de comunicatie dintre doi utilizatori in
cazul WAN facand ca o conexiune de nivel 3 sa fie insensibila fata de mediul si modul fizic de transmisie. In
acest scop, la nivelul legaturii de date se indeplinesc urmatoarele functii: Stabileste adresele fizice (hard) ale
dispozitivelor - calculatoare, terminale sau IMP - din retea; Fragmenteaza informatia primita de la nivelul 3 in
unitati de informatie numite cadre / blocuri (de ordinul sutelor de octeti / baiti), pe care le transmite secvential.
Solutioneaza problema alterarii sau chiar distrugerii cadrelor (din cauza perturbatiilor la care este supus
canalul fizic).
Nivelul legaturii de date are misiunea transmiterea fara erori pe fiecare tronson al unui traseu, in
cazul WAN a cadrelor, indiferent de mediul de transmisie utilizat.
Nivelul de retea [network layer] numit si nivelul subretelei de comunicatie controleaza operatiile
din subretea, creand, mentinand cat este necesar si apoi intrerupand o conexiune virtuala pentru nivelul 4
intre utilizatorii finali.
Nivelul de retea (3) raspunde, in principal, de alegerea traseelor mesajelor intre utilizatorii finali si
modificarea acestora fie in sensul asigurarii unor cai optime, fie pentru rezolvarea unor situatii anormale
in sub-retea.
Nivelul de transport este primul dintre nivelurile de tip sursa-destinatie (OD) (spre diferenta de
primele trei, la care protocoalele se desfasurau doar intre doua IMP de la capetele unui tronson de linie fizica
dintr-o WAN) si cel care separa nivelurile orientate pe aplicatii (nivelurile 5, 6 si 7) - menite sa asigure
livrarea corecta a datelor intre calculatoarele interlocutoare - de cele destinate operarii subretelei (nivelurile
1, 2 si 3) - responsabile cu vehicularea mesajelor prin retea (si care pot suferi modificari de implementare fara a
influenta nivelurile superioare). In esenta, nivelul 4 preia informatia de la nivelul 5, o descompune, daca e
necesar, in unitati mai mici (TPDU), si o trece nivelului 3, asigurand sosirea ei in forma corecta la
destinatar.
Nivelul de sesiune reprezinta (daca ignoram nivelul 6 , care executa mai degraba anumite transformari
ale informatiei) adevarata interfata a utilizatorului cu reteaua: cu acest nivel negociaza utilizatorul (un
proces, uneori o persoana) pentru stabilirea unei conexiuni cu un (proces sau o persoana de la un) alt
calculator, conexiune ce permite nu numai un transport de date (ca la nivelul 4), ci si furnizarea unor servicii
deosebite, utile pentru anumite aplicatii (ca, de exemplu, conectarea/atasarea de la distanta, prin intermediul
retelei, a unui utilizator la un calculator lucrand multiprogramat sau transferul unui fisier intre doua
calculatoare).Deci acest nivel are rolul de a stabili o sesiune intre utilizatorioperatie numita uneori si


25
25
stabilirea unei legaturi si de a administra (prin serviciile oferite) dialogul intre entitatile pereche de la
nivelul 6.
Nivelul 5 determinaa cine este interlocutorul si stabileste comunicatia intre aplicatii, coordonand si
sincronizand dialogul.
Nivelul de prezentare: Spre diferenta de primele cinci niveluri, care aveau sarcina de a transfera corect si
fiabil unitati de informatie dintr-un loc in altul al retelei, nivelul de prezentare [presentation layer] se ocupa de
semantica si sintaxa informatiilor transmise, facand conversiile de coduri de reprezentare a datelor
numerice, sirurilor de caractere si comenzilor, precum si conversiile de formate ale fisierelor de la
reprezentarea utilizata intr-un calculator la cea standardizata pentru retea si, in final, la cea utilizata in
calculatorul interlocutor (reprezentare ce poate fi diferita de cea din primul calculator) oferind astfel
coerenta informatiilor pe care programele de aplicatii le schimba intre ele sau la care se refera in cursul
dialogului lor si, totodata, o independenta a utilizatorilor fata de caracteristicile eterogene ale
echipamentelor.
Nivelul de aplicatie [application layer] ofera utilizatorilor (mai exact, programelor de aplicatii ale
acestora) posibilitatea de acces la retea, cu toate seviciile pe carea aceasta i le poate furniza. Aici se face
selectia serviciilor in functie de necesarul de comunicatie al aplicatiilor si se hotaraste multimea mesajelor
permise, ca si actiunea intreprinsa la receptionarea fiecaruia din ele.
Standardele de servicii si protocoale ,elaborate de ISO pentru nivelul 7 al modelului de referinta OSI sunt
numeroase si se inscriu in doua categorii:
A) Standarde utilizate in diferite aplicatii,
B) Standarde specifice anumitor tipuri de aplicatii.
Nivelul 7 permite accesul utilizatorilor la retea si selecteaza serviciile de comunicatie pentru aplicatiile care
sunt destinate a rula in retea.
* Observatie: Desi, dupa cum am mentionat, notiunea de arhitectura a retelelor de calculatoare nu face
referiri la modul de implementare a ei, este cazul sa mentionam urmatoarele:
Nivelurile 5, 6 si 7 sunt implementate in calculatoarele din WAN , adeseori in cadrul sistemului de operare al
retelei [network operating system(NOS)].
Nivelul 4 este implementat adeseori printr-o parte a NOS ce se numeste statie de transport [transport station].
Nivelul 3 este implementat, de regula, in calculatoare si in IMP, printr-un program de interfatare ce asigura
functionarea hardului [driver].
Nivelul 2 este implementat prin soft si partial prin hard. Nivelul 1 este implementat doar prin hard.
2 - Modelul TCP/IP pentru arhitectura inter-retelelor de calculatoare
Principiile si ideile ce stau la baza tehnologiei internet au rezultat din cercetarile Agentiei pentru Proiecte de
Cercetare Avansate - Advanced Research Projects Agency (ARPA). Aceasta tehnologie include un set de
standarde ce precizeaza detaliile privind modul in care calculatoarele comunica, precum si un set de conventii
pentru interconectarea retelelor si dirijarea traficului. Numita oficial suita de protocoale internet TCP/IP
[TCP/IP I nternet Protocol Suite] - dupa numele celor doua principale standarde ale sale -, aceasta tehnologie
poate fi utilizata pentru a comunica in orice multime de retele interconectate. Astfel, unele intreprinderi utilizeaza
TCP-IP pentru a interconecta toate retelele din intreprindere, chiar daca nici una din ele nu are conexiune cu vreo


26
26
retea exterioara; alte grupuri utilizeaza TCP/IP pentru comunicatia intre utilizatori aflati la distante geografice
foarte mari.
Tehnologia TCP/IP formeaza baza pentru o internet la scara globala ce conecteaza universitati, intreprinderi
industriale si comerciale, institutii guvernamentale, locuinte personale, etc. Printre cei care au participat la
fondarea si utilizarea unei inter-retele globale bazate pe protocoalele TCP/IP - inter-retea desemnata prin termenul
de Internet
*)
- se numara National Science Foundation (NSF), Department of Energy (DOE), Department of
Defense (DOD), Health and Human Services Agency (HHS) si National Aeronautics and Space Administration
(NASA) - toate din S.U.A. Aceasta inter-retea globala mai este cunoscuta si sub denumirile de ARPA/NSF
Internet, TCP/IP Internet sau Internet globala. Ea a demonstrat viabilitatea tehnologiei TCP/IP si faptul ca
aceasta permite interconectarea de retele de calculatoare bazate pe tehnologii eterogene.
Structura unei internet, vazuta ca mai multe retele fizice interconectate prin intermediul unor rutere, creaza
o imagine inselatoare a conceptului de internet, intrucat atentia cea mai mare trebuie indreptata catre interfata pe
care o internet o ofera utilizatorilor si nu catre tehnologia de interconectare. Un utilizator considera o internet
drept o unica retea virtuala ce interconecteaza toate calculatoarele si prin care este posibila comunicatia;
structura aferenta este mascata, dar mei ales irelevanta. Intr-un anumit sens, o internet este o abstractizare a
retelelor fizice, intrucat, la niuvelul ei cel mai de jos, ea furnizeaza aceleasi functiuni ca o retea fizica: accepta
pachete si le trimite. Nivelurile superioare ale software-ului de internet sunt cele ce contribuie cel mai mult la
functionalitatea bogata perceputa de utilizatori.
Ca si modelul de referinta OSI-ISO, modelul arhitectural (conceptual) al software-ului unei internet bazate
pe protocoalele TCP/IP este organizat pe niveluri ierarhice.
Dar acest model nu a provenit de la vreun organism de standardizare, ci a rezultat din cercetarile care au
condus la suita (stiva) de protocoale TCP/IP.
In linii mari, suita de protocoale TCP/IP este organizata pe 5 niveluri conceptuale construite peste un nivel
hardware.
Modelul TCP/IP
Telnet accesul si folosirea la distanta a accesului unui calculator.
FTP- transfer de fisiere
DNS- Domain Name SIstem, transfera adresele internet prin nume de domeniu (www.ase.md) prin cifre zecimale.
TFTP-mai simplu, mai rapid.
TCP-protocol orientat conexiune . Are grija de recuperarea pachetelor pierdute.
VDP- protocol datagrama. Nu recupereaza pachetele eronate sau pierdute, rapi dar nu prea sigur.
IP- responsabil de adresare si rutare. Este un protocol datagrama.
ARP- rezolutia adresei ,adica corespondenta intre adresa IP si adresa fizica a placii de retea.
RARP- ARP invers.
ICMP- asigura conpatibilitatea cu diverse tehnologii de retea de acces.

Tehnologii de retea
x.25; TCP/IP; ISDN; Frame Relay; ATM; MPLS.

Tehnologia TCP/IP este lansata in 1974 , constituie baza logica a Ethernet , rapida, flexibila datorita protocolului
IP datagrama, dar nu prea sigura din cauza aceluiasi protocol IP.
x.25
Propusa in 1976 de catre CCITT conform modelului OSI/ISO foloseste metoda de comutare cu circuite virtuale,
ulterior in parallel a fost realizata si metoda datagrama , dar se foloseste putin. Tehnologia este orientata la
functionarea sigura, chiar si pe canale de comunicatie de calitate joasa. Neajunsul major al tehnologiei este lenta,
viteze joase.


27
27
Tehnologia de la bun inceput permitea crearea de retele private virtual VPN. VPN este o retea separate logic
in cadrul retelei fizice respective. Se foloseste pentru reglementarea accesului la resursele retelei.
PAD - asamblator si dezasamblator bloc date.
x.21 protocol la nivel fizic 1
x.21 bis canal analog.
x.28, x.29 protocol la nivelul 2
x.75 la conectarea de retele intre ele.
Ruterele lucreaza la nivelul 3 x.25.
Tehnologia ISDN
Lansata in 1965. Prima retea Numeris Franta 1988, este o tehnologie destinata in intregime transmisiei atit a vocii
cit si a datelor . Foloseste comutarea de canale pentru transmiterea de voce si date utilizator si comutarea de
pachete pentru transmisia informatiilor de transmisie.
Canale B de 64 kbp; D de 16 sau 64 kbps.
Pentru conectarea unei statii se folosesc tuburi de biti(bit pipe)
2B+D D-16
Access de baza 2B+d(BRI) Basic Raid Interface
30B+D D-64
Accese primar (PRI) primary.
23B+D se foloseste in USA, Canada si Japonia.
Tehnologia este foarte sigura, calitativa, permite transmisie de traffic izocron deoarece este comutare de canale,
dar este relative scumpa.
In RM a aparut in 1999-2000.
Frame Relay(1989)
Foloseste tehnologia de comutare de pachete de la ISDN. Principala particularitate nu recupereaza pachetele
eronate desi le detecteaza. Pachetele eronate sunt eliminate din retea. Daca se cere recuperarea pachetelor acestea
se realizeaza in cadrul statiilor la nivelele superioare. Este o tehnologie cu circuite virtual, relative ieftina, initial
opera la aceeasi viteza ISDN 12 Mbps ulterior pina la 45 Mbps.

ATM Mod de transfer asincron. Este o dezvoltare a ISDN pentru viteze foarte mari lansata primele
fragmente in 1993, primul set de standarte 1993.
Particularitati: Viteze de transmisie: 155 Mbps, 622 Mbps, 2,5 Gbps, 10 Gbps.
Posibilitatea transmisie tutor tipurilor de informatii inclusive emisiuni TV.
Lungimea fixa a pachetelor de 53 octeti, 48 octeti date utilizator si 5 octeti informatii de serviciu. Folosirea
dimensiunii fixe reduce complexitatea procesarii pachetelor permitind vite mai mari.
Nu recupereaza pachetele cu date utilizator eronate dar foloseste procedure de corectare a unui bit eronat in
cadrul antetului. Foloseste caile virtual (VP). O cale virtual include toate circuitele virtual ce urmeaza in retea
aecelasi traseu , comutarea se realizeaza asupra caii virtual si nu asupra fiecarui circuit virtual in parte reducind
astfel procesarile necesare.
Metoda de comutare folosita este comutarea de pachete denumite cellule (au dimensiune fixa ,Cell relay) cu
circuite virtual.
MPLS(1999)
Primele concept in 1999. Primele fragmente in 2000-2001.
Multiply Protocol Label Switch comutarea prin etichete. Ideea de baza inbina calitati ATM si sia flexibilitatii
IP. Operarea pachetul de intrare.
Acest cimp Label contine informatii suficiente pentru innaintarea pachetului prin intreaga retea MPLS pina la
modul de iesire din reteaua MPLS. La nodul de iesire din reteaua MPLS eticheta se elimina si in baza analizei
antetului pachetului se determina canalul de iesire.



28
28
Optimizarea reelelor multipunct
8.1. Baze teoretice
n scopul reducerii costurilor cu canalele de comunicaie se pot folosi de rnd cu canalele de transfer date punct-
la-punct, i canale multipunct. La un canal multipunct se pot conecta mai multe staii. Orice canal punct-la-punct
poate fi considerat ca un caz particular de canal multipunct - canal multipunct ce conecteaz doar dou noduri.
Problema optimizrii unei reele de transfer date centralizate din canale multipunct const n urmtoarele. Este
cunoscut amplasarea geografic a staiilor-terminale i, de asemenea, rata fluxului de mesaje ntre fiecare staie-
terminal i centru. Se cere determinarea schemei de conectare a staiilor-terminale prin canale, inclusiv
multipunct, cu centrul, care ar asigura extremumul criteriului de optim stabilit.
La optimizarea reelelor de transfer date din canale multipunct, tind s minimizeze costul sumar al canalelor n
reea, respectnd anumite restricii. Ca restricii frecvent servesc - durata reinerii pachetelor n reea i asigurarea
fiabilitii de funcionare a reelei.
Ca cerine ctre fiabilitatea reelei se ntlnesc:
- asigurarea a dou ci independente de transfer date ntre orice pereche de noduri ale reelei
1
;
- numrul staiilor ce se deconecteaz la defectarea oricrui canal de transfer date s nu depeasc o mrime
dat .a.
Prima din cele dou cerine de fiabilitate enumerate, se satisface pentru reelele de topologie inel i plas,
inclusiv cea complet. A doua cerin este caracteristic pentru reelele din canale de transfer date multipunct i
reelele centralizate cu concentratoare de date.
8.1.2. Algoritmi de optimizare a reelelor multipunct
Pot fi optimali - algoritmi ce asigur soluionarea exact a problemei, i euristici algoritmi ce nu garanteaz
obinerea soluiei optime, dar realizeaz o cutare orientat a acesteia. Algoritmii optimali necesit efectuarea
unui volum mare de calcule i de aceea pot fi folosii pentru soluionarea unor probleme de optimizare relativ
simple. Algoritmii euristici permit gsirea unor soluii, ce se deosebesc de cele optime cu cel mult 5-10% la un
volum de calcule mult mai mic.
Dintre algoritmii optimali: algoritmul lui K.M.Chandy i R.A.Russel. Acesta se bazeaz pe metoda ramuri i
hotare i permite obinerea topologiei optime a reelei din punctul de vedere al minimizrii costului sumar al
canalelor de transfer date ale acesteia.
Euristici: al lui L.R.Esau i L.R.Williams, al lui R.C.Prim, al lui J.G.Kruskal .a. De menionat, c n lipsa
restriciilor toi algoritmii menionai asigur obinerea soluiei optime a problemei un arbore de lungime
sumar minim (n sensul de cost sumar minim, pentru cazul dat).
Dac de luat n consideraie restriciile, algoritmii euristici pot rezulta cu soluii neoptime, deseori chiar
diferite de la un algoritm la altul. Experimentele au artat c folosirea algoritmului Esau-Williams asigur, de
obicei, o soluie mai reuit. Acest algoritm prevede determinarea celor mai ndeprtate de centru noduri (n
sensul costului maxim al segmentelor de canal respective) i conectarea acestora cu nodurile cele mai apropiate
lor, urmrind minimizarea cheltuielilor cu segmentele de canal respective. Algoritmul lui R.C.Prim, din contra,
prevede determinarea mai nti a celor mai apropiate de centru noduri (n sensul costului minim al segmentelor
de canal respective) i conectarea la acestea a celor mai apropiate de ele noduri, apoi conectarea la ultimele a
celor mai apropiate de ele noduri i tot aa pn la conectarea n reea a tuturor nodurilor. n ce privete
algoritmul Kruskal, dup cum a fost menionat mai sus, n reea se introduc consecutiv cele mai ieftine
segmente de canale. Pentru toi aceti algoritmi, un nou segment de canal se va introduce n reea doar dac se
vor satisface restriciile acceptate.
8.1.3. Algoritmul Kershenbaum-Chou
Fie c exist n staii-terminale ce trebuie conectate la un centru dat 0 prin canale (n caz general multipunct)
pentru transferul de date ntre acestea i sunt cunoscute caracteristicile:



2 2


29
29
- rata
i
a fluxului de date ntre staiile-terminale n i , 1 = ale reelei i centrul 0;
- costul
ij
c al canalelor de transfer date ntre nodurile n j n i , 0 , , 1 = = ale reelei (j = 0 este centrul reelei).
Dac ntre nodurile k i l nu exist sau nu se permite de a avea un segment de canal de transfer date, atunci se
consider =
kl
c . Pentru a simplifica problema, se presupune c pot fi folosite doar canale de un singur tip
(de o anumit capacitate);
- rata maxim admis a fluxului de date pe un canal, fie i multipunct;
- constantele a i b pentru calcularea ponderii
i
w a nodurilor reelei n i , 0 = .
Se cere ca costul sumar al canalelor reelei s fie minim. Algoritmul generalizat Kershenbaum-Chou consta n
urmtoarele:
. 1
o
Se calculeaz valorile ponderii w
i
a nodurilor reelei
( ) ( ) n i c b bc a w
ij
io i
, 0 , 1
*
= + = ,
unde
ij
i j n j
ij
c c
= =
=
, , 1
min
*
. Dac se emuleaz algoritmul lui R.C.Prim, atunci w
0
= 0. Apoi se determin
i ij ij
w c t =
pentru toate nodurile i i j pentru care c
ij
exist ( , j i = =
ij
c ), iar restriciile nu se ncalc la stabilirea canalului
(segmentului de canal) ntre nodurile i i j; n celelalte cazuri se stabilete =
ij
t . De menionat c, spre
deosebire de matricea
ij
c , matricea
ij
t poate fi asimetric, deoarece se poate ntmpla c
0 0 j i
c c = sau/i
* *
ji ij
c c = .
. 2
o
Se determin
ij
j i n j n i
j i
t t
= = =
=
, , 0 , , 0
min
' '
. Dac =
' '
j i
t , atunci se trece la p. . 7
o

. 3
o
= :
' '
j i
t . Se verific respectarea restriciilor la introducerea canalului ntre nodurile i

i j

. Dac cel puin

una din acestea nu se respect, atunci se trece la p. . 2
o

. 4
o
Se introduce canalul ntre nodurile i

i j

.
. 5
o
Dac se emuleaz algoritmul lui R.C.Prim, atunci 0 :
'
=
i
w ; iar dac se emuleaz algoritmul Esau-Williams,
atunci
' '
:
j i
w w = .
. 6
o
Se recalculeaz m j w c t
i j i j i
, 0 ,
' ' '
= = i se trece la p. . 2
o

. 7
o
Reeaua este format. Calculul caracteristicilor reelei. Se afieaz informaii viznd structura,
caracteristicile canalelor i costul sumar al canalelor reelei.
Folosind algoritmul Kershenbaum-Chou, se pot obine diferii algoritmi de optimizare a reelelor multipunct
prin stabilirea unei anumite proceduri de calculare a ponderii
i
w a nodurilor n i , 0 = ale reelei.
Corespondena ntre procedura de calculare a ponderii w
i
, valorile coeficienilor a i b i unii algoritmi de
optimizare a reelelor multipunct
Algoritmul
Valoarea pentru
i
w
Valorile pentru
coeficienii a i b
iniial
dup conectarea nodului i
cu nodul j
a b
Kruskal 0 nu se modific 0 < (0)
Prim w
0
=0, n i w
i
, 1 , = =
0 =
i
w
0

< (1)
1
Esau-Wlliams n i c w
i i
, 1 ,
0
= =
j i
w w =
1 1


30
30
Optimizarea reelelor centralizate de transfer date cu concentratoare
Se examineaz reelele centralizate de transfer date specifice pentru reelele de abonat i, de asemenea, pentru
reelele centralizate de teleprelucrare a datelor. n asemenea reele mesajele se transmit de la staii-terminale la un
centru i invers (mesaje de rspuns). Centrul poate fi concentrator, nod de comutaie al reelei de transfer date
magistrale, staie-server de teleprelucrare a datelor etc.
O cale de reducere a costurilor cu canalele de transfer date n reelele centralizate const n folosirea
concentratoarelor de date; la un asemenea concentrator se pot conecta, prin canale de transfer date, mai multe
staii-terminale sau/i concentratoare. Desigur, aceste dou modaliti de reducere a costurilor cu canalele de
transfer date pot fi folosite i mpreun.
Fie o reea de calculatoare ce conine staiile-terminale (terminale, calculatoare) S
1
, S
2
,..., S
n
, care necesit
schimb de date cu centrul A
0
. n acest scop staiile-terminale se conecteaz cu centrul A
0
prin canale de transfer
date direct sau prin intermediul concentratoarelor. Locul de amplasare a unui concentrator poate s coincid cu
amplasarea unei staii. Din mulimea M a locaiilor posibile de amplasare a concentratoarelor A
1
, A
2
,... A
m
,

se cere
de selectat o submulime L, la care se vor conecta staiile-terminale. Fiecare staie-terminal se va conecta la unul
din concentratoare sau la centrul A
0
. Costul f
j
al folosirii concentratorului A
j
include costul concentratorului nsei
i costul canalului de transfer date ntre acesta i centrul A
0
. n scopul satisfacerii cerinei privind durata stabilit
de transfer a pachetelor ntre staiile-terminale i centrul A
0
(vezi p. 8.1), se consider c la fiecare concentrator se
pot conecta nu mai mult de r staii. Evident, la centrul A
0
pot fi conectate toate staiile.
Notm prin c
ij
- costul canalului de transfer date ntre staia S
i
i concentratorul A
j
( m j n i , 1 , , 1 = = ) sau centrul
A
0
. n model se folosesc variabilele booleene
ij
x ,care se determin n modul urmtor:

=
contrar. caz in 0
; la conectat este dac , 1
,
A S
x
j i
ij
(9.1)
Se va considera c concentratorul A
j
este deschis (inclus n reea), dac el se folosete (deci la el este conectat cel
puin o staie) i este nchis (nu este inclus n reea), dac nu se folosete. Introducem variabilele y
j
:

=
contrar. caz in 0
; deschis este dac , 1
,
A
y
i
j
(9.2)

Evident

>
=

=
contrar. caz in 0
; 0 dac , 1
1
,
x
y
n
i
ij
j
(9.3)

Se cere minimizarea costului total C al reelei

min
1 0 1
+ =

= = =
n
i
m
j
ij ij
m
j
j j
c x f y C
(9.4)

Prima component a expresiei (9.4) reprezint costul sumar al concentratoarelor i al canalelor de transfer date
ntre acestea i centrul A
0
, iar a doua component costul sumar al canalelor de transfer date ntre staii i
concentratoare. Ca restricii servesc:
1) fiecare staie trebuie s fie conectat sau la un concentrator sau la centrul A
0


; , 1 , 1
0
n i x
m
j
ij
= =

=

(9.5)
2) la fiecare concentrator se pot conecta nu mai mult de r staii

. , 1 , 1
1
n j x
m
i
ij
= =

=
(9.6)


31
31
Problema const n determinarea setului de valori ale variabilelor y
j
i x
ij
ce minimizeaz C, innd cont de
restriciile (9.5) i (9.6). O asemenea problem poate fi soluionat folosind metodele de programare liniar n
ntregi. n cazul unor reele de dimensiuni mari, este dificil de a obine soluia exact. De aceea, pentru
soluionarea cuazioptim a problemei, au fost propui mai muli algoritmi, inclusiv euristici. Sunt bine cunoscui
algoritmii euristici de adaos i de eliminare (a concentratoarelor) propui de L.R.Bahm i D.T.Tang [1].
9.1.2. Algoritmul de adaos (a concentratoarelor)
Algoritmul de adaos prevede conectarea iniial a tuturor staiilor-terminale la centrul A
0
. Astfel la nceput n
reea nu este nici un concentrator. Apoi, treptat, se introduce cte un concentrator. Pentru a introduce un
concentrator, se compar toate alternativele posibile de reea cu un nou concentrator din cele nc neintroduse n
reea. Evident numrul total de asemenea alternative este egal cu numrul de concentratoare nc neincluse n
reea; din alternativele ce se compar, se alege alternativa care asigur cel mai mic cost al reelei. Procedura de
introducere a concentratoarelor n reea, deci i cea de formare a reelei de transfer date n ansamblu, se ncheie
atunci, cnd costul reelei cu un nou concentrator nu este mai mic dect fr acesta.
n form detaliat, algoritmul de adaos const n urmtoarele:
. 1
o
Toate staiile-terminale se conecteaz prin canale de transfer date direct la centrul A
0
: ; , 1 , 1
0
n i x
i
= =
. , 1 , , 1 , 0 m j n i x
ij
= = = n reea nu este inclus nici un concentrator: M B L m j y
j
= C = = = ; ; , 1 , 0 . Aici M este
mulimea tuturor concentratoarelor posibile ( m M = ), L este mulimea tuturor concentratoarelor deja incluse n
reea, iar B este mulimea tuturor concentratoarelor nc neincluse n reea A m B = .
. 2
o
innd cont de formula (9.4), se determin costul sumar C al reelei formate la pasul
o
1 ,

=
=
n
i
i
c C
1
0

(9.7)
i, de asemenea, diferenele

. , 0 , , 0 , , 1 , m k m j n i c c d
ij ik ijk
= = = = (9.8)
Se nregistreaz costul iniial C
0
al reelei C
0
= C.
. 3
o
Consecutiv, din mulimea B de concentratoare nc neincluse n reea, se determin cte un concentrator A
j

aparte, includerea cruia n reea asigur cel mai mic cost sumar C(A
j
) al reelei pentru mulimea B curent. Dac
C(A
j
)<C, atunci concentratorul A
j
se include definitiv n reea (aici C este costul reelei la pasul precedent); n caz
contrar sau dac 0 = B , se trece la p.
o
4 :
. 1 . 3
o
C C s = =
'
; 1 .
. 2 . 3
o
Se deschide concentratorul
s
j
A , unde j
s
este numrul concentratorului cu ordinea s n mulimea B. La
concentrator se conecteaz nu mai mult de r staii-terminale, dintre cele nc neconectate, pentru care valoarea
mrimii
k ij
s
d este cea mai mare i pozitiv.
. 3 . 3
o
Se calculeaz C(j
s
) pentru reeaua obinut. Dac C(j
s
) <C', atunci C'= C(j
s
), J:=j
s
. Se modific respectiv
mulimea Z
J
ce conine numerele terminalelor conectate la concentratorul A
J
.
. 4 . 3
o
Dac s< B , atunci 1 : + = s s i se trece la p. . 2 . 3
o

. 5 . 3
o
Dac C'C, atunci se trece la p. . 4
o

. 6 . 3
o
C:= C'; L:=LJ; B:=B\J; 1 :=
J
y ; se modific x
ij
n conformitate cu mulimea Z.
. 7 . 3
o
Dac B >0, atunci se trece la p. . 2 . 3
o

. 4
o
Reeaua este format. Se scriu la tipar datele iniiale i caracteristicile reelei obinute:
m j n i x m j y L C C
ij j
, 0 , , 1 , ; , 1 , ; ; ;
0
= = = .
9.1.3. Algoritmul de eliminare (a concentratoarelor)
Algoritmul de eliminare este asemntor celui de adaos, doar c folosete o procedur invers de includere a
concentratoarelor n reea: iniial se introduc toate concentratoarele, iar apoi se elimin, dac este oportun, cte un
concentrator. n form detaliat, algoritmul de eliminare const n urmtoarele:


32
32
. 1
o
Toate concentratoarele se includ n reea: C = = = = B M L m j y
j
; ; , 1 , 1 . (Aici notrile pentru B, L i M sunt
aceleai ca i cele folosite n p. 9.1.2.) Se calculeaz diferenele m k m j n i d
ijk
, 0 , , 0 , , 1 , = = = conform formulei (9.8).
Fiecare din cele n staii-terminale se conecteaz printr-un canal de transfer date la calculatorul gazd A
0
sau la
unul din concentratoarele m j A
j
, 1 , = ale mulimii L. Staia S
i
se conecteaz la nodul '
j
A din condiia c valoarea
mrimii
k ij
d ' este cea mai mare i pozitiv:

. , 1 , 0 max
, , 0 , , 0
' n i d d
ijk
k j m k m j
k ij
= > =
= = =

(9.9)
De asemenea, n conformitate cu condiia (9.6), la un concentrator se conecteaz nu mai mult de r staii-
terminale.
. 2
o
Conform formulei (9.4), se calculeaz costul sumar C al reelei formate la pasul
o
1 . Se nregistreaz costul
iniial C
0
al reelei - C
0
: = C.
. 3
o
Consecutiv, din mulimea L de concentratoare incluse n reea, se determin cte un concentrator A
j
aparte,
excluderea cruia din reea asigur cel mai mic cost sumar C(A
j
) al reelei pentru mulimea L curent. Dac
C(A
j
)<C, atunci concentratorul A
j
se exclude definitiv din reea (aici C este costul reelei la pasul precedent); n
caz contrar sau dac 0 = L , se trece la p. : 4
o

. 1 . 3
o
C C s = = : ; 1 :
'
.
. 2 . 3
o
Se exclude din reea concentratorul
s
j
A , unde j
s
este numrul concentratorului cu ordinea s n mulimea
L. Staiile-terminale ce au fost conectate la concentratorul
s
j
A se conecteaz la centrul A
0
sau la concentratoarele
mulimii L\
s
j
A din aceleai condiii ca i la pasul . 1
o

. 3 . 3
o
Se calculeaz C(j
s
) pentru reeaua obinut. Dac C(j
s
)<C', atunci C'=C(j
s
), J:=j
s
. Se modific respectiv
mulimea Z
J
ce conine numerele terminalelor conectate la concentratorul A
J
.
. 4 . 3
o
Dac s< L , atunci 1 : + = s s i se trece la p. . 1 . 3
o

. 5 . 3
o
Dac C'C, atunci se trece la p. . 4
o

. 6 . 3
o
C:= C';: C:= C'; L:=L\J; B:=BJ; 0 :=
J
y ; se modific x
ij
n conformitate cu mulimea Z;
. 7 . 3
o
Dac L >0, atunci se trece la p. . 2 . 3
o

. 4
o
Reeaua este format. Se scriu la tipar datele iniiale i caracteristicile reelei obinute:
m j n i x m j y L C C
ij j
, 0 , , 1 , ; , 1 , ; ; ;
0
= = = .

Lab5.CONFI GURAREA RETELELOR ETHERNET
Se examineaza retelele locale de tip Ethernet =standartul IEEE 802.3 ce opereaza la viteza de transfer date prin
mediu de 10 Mbps. Pentru ca o retea locala de tip Ethernet sa functioneze se cere respectarea cerintelor stabilite
de standartele respective. Cerintele depind de regimul de functionare a retelei: semiduplex sau duplex.
Regimul Semiduplex multipunct este cel obisnuit, propus de la inceput pentru retelele Ethernet. Acesta
prevede partajarea de catre statiile unui domeniu de coliziuni a unui singur mediu de transmisie, folosind metoda
de acces la mediu CSMA/CD.
Regimul Duplex este un regim de operare punct la punct ce prevede conectarea in retea a fiecarei statii cu
doua canale (transmisie duplex) la o punte (comutator) sau ruter. Astfel transmisia de la statie la retea se
efectueaza pe un canal iar in directia inversa pe alt canal, excluzindu-se posibilitatea coliziunilor mediului.
Pentru functionarea corecta a retelelor de tip Ethernet, se cer respectate restrictii pentru mediul fizic inclusiv
lungimea maxima a unui segment, nr maxim de repetoare intre 2 statii ce apartin aceluiasi domeniu de coliziuni,
diametrul(distanta intre 2 statii) maxim al retelei s.a.
Caraccteristica Mediu Fizic
10BASE5 10Base2 10Base-T 10bBase-F
Viteza de transmisie 10mbps 10mbps 10mbps 10mbps
Mediu de transmisie RG-8,RG-
11
RG-58 UTP
cat.3,4,5
Fibra optica
multimod
Lungimea maxima a unui segment in mediu ,m 500 185 100 2000(1000
pentruFOIRL


33
33
si FP )
Nr maxim de porturi pe un segment de mediu 100 30 2 2(33 pentru
FP)
Distanta maxima intre 2 statii ale unui domeniu
De coliziuni, m
2500 925 500 2500
Nr. Maxim de repetoare intre 2 statii 4 4 4 4
Numarul maxim de statii intr-un domeniu
De coliziuni
1024 1024 1024 1024
Regulile integrale, 5-4-3 pentru retelele pe cablucoaxial si a 4 repetoare pentru retele cu fire torsadate sau
fibre optice, asigura functionarea corecta a retelei uneori chiar cu mari rezerve. Regula5-4-3 prevede ca intre
oricare 2 statii ale unui domeniu de coliziuni pot fi cel mult: 5 segmente de cablu; 4 repetoare; 3 segmente din
cele 5 cu statii. In mod similar a 4-repetoare prevede ca intre oricare 2 statii ale unui domeniu de coliziuni pot
fi cel mult 4 segmente de cablu. Totodata, in cazul a 4 segmente de cablu coaxial intre 2 statii, toate segmentele
pot fi cu statii. De aceea, in cazuri critice, specialishtii au la dispozitie datele standartelor, folosirea carora permite
precizarea conditiilor de functionare corecta a retelei, chiar si la incalcarea restrictiilor amintite mai sus. Folosirea
acestora sunt indeosebi de utile in cazul retelelor hibride, retele ce folosesc diferite medii de transfer date. Pentru
ca o retea hibrida sa functioneze e nevoie sa se respecte 4 conditii:
1)nr statiilor in retea sa nu depasheasca 1024.
2)sa se respecte cerintele standartelor pentru fiecare segment de retea aparte(tabelul de mai sus).
3)durata dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate 2 statii ale retelei sa nu depaseasca 575
intervale de bit.
4) reducerea intervalului intre cadre la trecerea secventei de cadre prin toate repetoarele dintre orisicare 2 statii
sa nu depsheasca 49bt. Deoarece la transmisia cadrelor nodurile marginale asigura intervalul initial intre cadre de
96bt, atunci dupa trecerea repetoarelor acesta nu trebuie sa fie mai mic ca 96-49=47bt.
Un interval de bit este egal cu intervalul de timp necesar pentru transmisia in mediu a unui bit. La viteza de
10Mbps avem 1bt=10la put.-7 s., iar la viteza de 100Mbps- respectiv 1 bt=10 la put -8 s.
Satisfacerea cerintelor are prioritate fata de alte cerinte. Daca acestea se satisfac, atunci reteaua va functiona
corect chiar daca nu se va respecta cerinta 5-4-3 , cea cu 4 -repetoare sau cu limita de 2500 m pentru
diametru retelei, cerinte pentru retele cu mediu de transfer date omogen. Ultimile 2 cerinte cer calcule speciale
inclusiv comparative pentru difereti perechi de statii.
CALCULAREA PDV: echipamebtele retin semnalul din cauza procesarii lor. Retinerea semnalului este
cauzata de viteza limitata de propagare a semnalului prin acesta. Calcularea PDV, cere folosirea datelor
specificatiilor respective ale standartului IEEE 802.3 din tabel:
Tipul
segmentului
Baza, bt Retinerea de
catre mediu
Lungimea
maxima a unui
segment, m
Pentru seg-mentul
de stinga
Pentru seg-
mentul intermediar
Pentru seg-mentul de
drepta
10Base5 11,75 46,5 169,5 0,0866 500
10Base2 11,75 46,5 169,5 0,1026 185
10Base-T 15,25 42,0 165,0 0,113 100
10Base-FB - 24,0 - 0,1 2000
10Base-FL 12,25 33,5 156,5 0,1 2000
10Base-FP 11,25 61 183,5 0,1 1000
FOIRL 7,75 29,0 152,0 0,1 1000
AUI (>2m) 0 0 0 0,1026 2+48
Baza unui segment nu depinde de lungimea lui, deoarece reflecta doar retinerile in cadrul perechii de repetoare de
la capetele acestuia. Ea depinde insa de tipul segmentului si, de asemenea, de amplasarea segmentului in cadrul
caii de transmisie a semnalului (de stinga-initial, intermediar si de dreapta-final).
De stinga: contine statia sursa a semnalului, iar de dreapta statia destinatar.Toate segmentele pe calea
transmisiei intre segmentul de dreapta si cel de stinga, sunt intermediare.
Retinerea semnalului de catre un segment de mediu depinde de tipul mediului si de lungimea acestuia. Pentru un
segment, retinerea semnalului se obtine prin inmultirea retinerii semnalului ce revine unui metru de mediu la
lungimea totala a mediului in metri. Pentru determinarea PDV pentru o pereche de statii, se calculeaza durata de
propagare a semnalului prin fiecare segment de mediu si baza pentru segmentul de stinga, intermediare si


34
34
dreapta, apoi valorile obtinute se aduna. Daca segmentele marginale sunt de tipuri diferite si dintre cele 2
variante posibile se ia in considerare cea cu valoarea PDV mai mare.
Valoarea PDV pentru domeniul de coliziuni dat al retelei Ethernet=valoarea PDV pentru cele mai indepartate 2
segmenteValoarea PDV pentru domeniul de coliziuni dat al retelei Ethernet=valoarea PDV pentru cele mai
indepartate 2 segmenteValoarea PDV pentru domeniul de coliziuni dat al retelei Ethernet=valoarea PDV pentru
cele mai indepartate 2 statii. Uneori nu este evident calr care sunt aceste 2 statii si atunci se compara valoarea
PDV pentru multimea respectiva de perechi de statii.
Ex:fia ca statiile a si b fiind cele mai indepartate. Calcularea PDVa->b:
caracteristica segmentelor Durata pro-
Pagarii, bt
Baza
bt
Retinerea
Sumara, bt Nr. Tipul Caracterul Lungi-
mea,m
Retinerea
la 1 m
1 10base2 De stinga 70 0,1026 15,39 11,8 18,98
2 10base-FB intermediar 750 0,1 75 24,0 99
3 10base-FB Intermediar 570 0,1 57 24,0 81
4 10base5 Intermediar 600 0,0866 43,3 46,5 89,8
5 10Base-FL Intermediar 640 0,1 64 33,5 97,5
6 10base-T De dreapta 100 0,113 11,3 165,0 176,3
total 2630 265,99 304,8 562,58


Pentru cazul a->b PDV=562,58 ceea ce nu depaseste 575 bt. Deaorece segmentele de stinga si de dreapta sunt de
tip diferit este necesara calcularea si PDVb->a. Iar valoarea PDV se va considera maximum intre aceste 2 marimi.
CALCULAREA PVV.
Reducerea intervalului intre cadre=PVV este cauzata doar de repetoare(concentratoare). Pentru calculul PVV, se
pot folosi specificatiile standartului IEEE 802.3:
Tipul segmentului
Segment de stinga
Mediul fizic
10base5
10base2
10base-T
10base-FL
FOIRL
10base-FB 10base-FP
Segment de stinga 16 10,5 - 11
Segment intermediar 11 8 2 8
Reducerea cauzata de un repetor depinde de tipul segmentului conectat la acesta. Segmentul de dreapta nu
cauzeaza reducerea intervalului intre cadre. La calcularea valorii PVV atunci cind segmentele marginale sunt
diferite se ia maximum dintre PVVa->b si PVVb->a.
Ex: Pentru figura de la PDV:
Segmentul Reducerea
Intervalului, bt numarul tipul caracterul
1 10base2 de stinga 16
2 10baseFB intermediar 2
3 10baseFB Intermediar 2
4 10base5 Intermediar 11
5 10baseFL Intermediar 8
6 10baseT de dreapta 0


35
35
Valoarea PVV, bt 39
Deci PVVa->b=39 si nu depaseste 49 bt, stabilita de tsandart.
CAZUL OPERARII RETELELOR IN REGIM DUPLEX.
La operarea in regim duplex, mediul nu este partajat fiecare unitate de acces la mediu foloseste pentru
transferuri de date un cadru un canal aparte si de aceea nu exista domenii de coliziuni. Astfel diametrul retelei nu
este limitat de durata dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate statii ale retelei. Acesta este
limitat doar de lungimile maxime ale segmentelor de mediu folosite, reiesind din caracteristicile de transmisie a
semnalelor (atenuare etc.)

Laboratorul 6. Configurarea retelelor FastEthernet
Operaza la viteza de 100 Mbps. In retele FastEthernet ca medii de transfer date pot folosi:
- 2 perechi de fire torsadate UTP de catgoria 5 sau SRP Type 1 (specificatia 100 Base-TX)
- 2 perechi de fire torsadate UTP de categoria 3, 4 sau 5 (specificatia 100Base-T2)
- 4 perechi de fire torsadate UTP de categoria 3,4 sau 5 (specificatia 100 Base-T4)
- 2 fibre optice multimod 62,5 /125 mkm (specificatia 100 Base-FX
Pentru mediul de transfer date in regimul semiduplex, cerintele stabilite de standartul IEEE 802.3u sunt:
- lungimea maxima admisa a unui segment de mediu (depinde de tipul mediului);
- lungimea segmentului de interconectare a doua repetoare nu trebuie sa depaseasca 5m.
- Diametrul maxim admis al retelei;
- Numarul maxim admis de repetoare.
Repetoarele opereaza la nivelul fizic al modelului OSI ISO si nu sunt ETD. La utilizarea segmentelor de mediu
de lungime maxima, intr-un domeniu de coliziuni pot fi doar repetoare de o singura clasa : pina la un repetor de
clasa I si pina la doua repetoare de clasa a II.8
Fig. 6.1 Caracteristica segmentelor de mediu la Fast Ethernet.
Caracteristica Mediul fizic
100Base-TX 100BaseT4
100Base-T2
100Base-FX
Viteza de transmisie 100Mbps 100 Mbps 100Mbps
Mediul de transmisie UTP cat 5;
STP Type 1
UTP cat.3,4
sau 5
Fibra optica
multumod
62,5/125 mkm
Lungimea maxima a unui
segment de mediu, m
100 100 412 (semiduplex)
2000 (duplex)
Calcularea PDV pentru retele FastEthernet
Retinerea semnalului la transmisia pachetelor intre statiile unei retele FastEthernet are loc in cadrul
echipamentelor (repetoare, adaptatoarele de retea ale statiilor si porturile de comunicatie ale comutatoarelor) si in
cadrul mediului de transfer.Dar spre deosebire de standartele pentru retelele Ethernet, datele Comitetului IEEE
802.3 referitoare la retinerea dublata a semnalului de catre elementele retelelor FastEthernet sunyt indicate fara
diferentierea segmentelor in cele de stinga, de dreapta sau intermediare. Mai mult ca atit, retinerile indicate
pentru adaptatoarele de retea includ si anteturile cadrelor si de aceea in calcule valoarea maxima admisa a PDV
este de 512 bt.


36
36
Exemplu: De calculat valoarea PDV pentru cele 4 domenii de coliziuni ale retelei din fig.6.1, determinate de:
1)concentratoarele 1 si 2 de clasa II; 2) concentratorl 3 de clasa I; 3)concentratorul 4 de clasa II; 4) segmentul de
tip 100Base-FX cu lungimea de 412 m ce conecteaza o statie direct la comutator.
Fig.6.6. Calcularea PDV pentru reteaua din figura 6.1
D
o
m
e
n
i
u

Caracteristica segmentelor Durata retinerii
tipul Lungimea,m Retinerea
la 1m, bt
Retinerea,
bt
De catre
mediu
De catre
adaptoarele
ETD
De catre
repetoare
sumara
1 Domeniul de coliziuni determinat de concentratoarele 1 si 2 de clasa II
1.1 100Base-TX 100 1,112 1,112 227,96 100 92*2=184 511,96
100Base-TX 5 1,112 5,56
100Base-TX 100 1,112 1,112
1.2 100Base-TX 100 1,112 1,112 226,76 100 92*2=184 510,76
100Base-TX 5 1,112 5,56
100Base-FX 110 1,0 110
1.3 100Base-FX 112 1,0 112 227,56 100 92*2=184 511,56
100Base-TX 5 1,112 5,56
100Base-FX 110 1,0 110
2 Domeniul de coliziuni determinat de concentratorul 3 de clasa I
2.1 100Base-TX 100 1,112 1,112 225,2 127 140 492,2
100Base-T4 100 1,14 114
2.2 100Base-T4 100 1,14 114 244 127 140 511,2
100Base-FX 130 1,0 130
3 Domeniul de coliziuni determinat de concentratorul 4 de clasa II
3.1 100Base-TX 100 1,112 1,112 311,2 100 92 511,2
100Base-FX 208 1,0 208
3.2 100Base-FX 208 1,0 208 320 100 92 512
100Base-FX 112 1,0 112
4 Domeniul de coliziuni determinat de segmentul 100Base-FX de 412 m
100Base-FX 412 1,0 412 412 100 0 512
Configurarea retelelor FastEthernet/Ethernet
Retelele FastEthernet sunt compatibile cu cele Ethernet. Aceasta se datoreaza faptului ca echipamentele 100
Base-T sustin operarea cu echipamente 10Base-T.Compatibilitatea in cauza faciliteaza trecerea de lea tehnologia
Ethernet la cea FastEthernet si de asemenea, permite folosirea retelelor de FastEthernet ca retele magistrale de
interconectare a retelelor de tip Ethernet. Interconectarea unei retele FastEthernet cu retelele Ethernet se
efectueaza prin intermdiul puntilor (comutatoarelor )Fast Ethernet. Reteaua hibrida FastEthernet/Ethernet este
divizata de catre comuatatoare in domenii de coliziuni FastEthernet/Ethernet aparte. Pentru verificarea
corectitudinii configurarii fizice a unei retele hibride FastEthernet/Ethernet , mai intii se determina fragmentele
de retea-domeniile de coliziuni de tip FastEthernet si cele de tip Ethernet;apoi pentru fiecare din aceste
fragmente-domenii de coliziuni aparte se verifica respectarea cerintelor standartelor corespunzatoare.
Limitarile pentru regimul de operare duplex


37
37
La operare in regim duplex, mediul nu este partajat- fiecare unitate de acces la mediu foloseste pentru
transferuri de date un canal aparte si de aceea nu exista domenii de coliziuni. Astfel diametrul retelei nu este
limitat de durata dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate doua statii ale retelei. Aceasta este
limitat doar de lungimile maxime ale segmentelor de mediu folosite, reiesind din caracteristicile de transmisie a
semnalelor, przentate in tabelul de mai jos
Lungimea maxima a segmentelor de mediu la operarea retelelor FastEthernet in regim duplex.
Tipul mediului Lungimea maxima a segmentului,m
100Base-TX, 100Base-T2 100
100Base -FX 2000

7. Configurarea retelelor Gigabit Ethernet
Retelele locale de tip Gigabit Ethernet sunt retele din generatia a-3-a de retele conforme cu standartul IEEE
802.3z cu facilitate pentru operare la viteza de 1000 Mbps. Tehnologia Gigabit Ethernet este compatibila cu cele
Ethernet si FastEthernet.
In retele Giga Ethernet ca medii de transfer date se pot folosi:
- 2 fibre optice multimod (62,5/125 mkm) pentru unde scurte (specificatia 1000Base-SX) . De mentionat ca,
de obicei, pot fi folosite si fibre de 50/125 mkm, dar acestea nu sunt prevazute in standartele pentru
Gigabit Ethernet.
- 2 fibre optice monomod sau multimod (62,5/125mkm) pentru unde lungi ( specificatia 1000Base-LX)
- 2 perechi de cablu coaxial ecranat Jumper de 150 Om (2x75 OM) (specificatia 1000Base-CX)
- 4 perechi de fibre torsadate UTP de categoria 5 (specificatia 1000Base-T).
Pentru ca reteaua locala de acest tip sa fuctioneze sunt necesare respectarea anumitor cerinte stabilite de
standartul IEEE 802,3z. Retele de tip GigaEthernet, Ethernet si FastEthernet pot opera in regim semiduplex
cit si in regim duplex.
Pentru mediu de transfer date, cerintele in cauza sunt:
- Folosirea in fiecare mediu de coliziuni a cel mult un repetor.
Acelasi repetor poate interconecta medii de tip 1000Base-SX, 1000Base-LX, 1000Base-CX si 1000Base-
T;
- Lungimea maxima a segmentelor de mediu;
Tipului segmentului de mediu Conectari la un segment Lungimea maxima a unui
segment, m
1000Base-T 2 100
1000Base-CX 2 25
1000Base-SX, 1000Base-LX 2 316
- Diametrul maxim admis al unui domeniu de coleziuni.
Modelul de retea Tipul segmentelor de mediu
T CX SX/LX T si SX/LX CX si
SX/LX
ETD-ETD(fara
repetor)
100 25 316 - -
Un repetor 200 50 220 210 220
Calcularea PDV
Valoarea maxima admisa a PDV este de 4096 bt. Este binevenita si o rezerva de siguranta de 0-40 bt.
Rezerva recomandata de catre IEEE este de 32 bt.
Durata dublata de propagare a semnalului prin mediu
Tipul segmentului Retinerea de catre mediu la 1 m, bt
UTP cat 5 11,12
1000Base-CX 10,10
1000Base-Lx, 1000Base-Sx 10,10
Retinerea dublata a semnalului de catre adaptoarele de retea si repetor.


38
38
Tipul adaptoarelor Retinerea dublata,bt
Adaptoare a doua ETD 864
Un repetor 976
In scopul determinarii valorii PDV, pentru perechea de data de statii ale retelei, se calculeaza durata de propagare
a semnalului prin fiecare segment de mediu si, de asemenea, retinerea semnalului cauzata de echipamentele
terminale si cele intermediare intre aceste statii. Apoi valorile se aduna.
Valoarea PDV pentru domeniu de coliziuni dat al retelei GigabitEthernet este egal cu valoarea PDV pentru cele
mai indepartate doua statii. Uneori nu este evident clar care sunt aceste doua statii; atunci se compara valoarea
PDV pentru multimea respective de perechi de statii si ca valoare PDV se ia cea mai mare dintre valorile obtinute.
La operarea in regim duplex , mediu nu este partajat fiecare unitate de access la mediu foloseste pentru transfer
de date un canal aparte si deaceea nu exista domenii de coliziuni. Astfel diametrul retelei nu este limitat de durata
dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate 2 statii ale retelei. Acesta este limitat doar de
lungimea maxima ale segmentului de mediu folosit, reiesind din caracteristicile de transmisie a semnalelor.