1.1.Notiuni generale privind retelele de calculatoare.

Retea de calculatoare se numeste ansamblul statiilor si retelei de transfer date intre

statii destinate deservirii cererilor utilizatorilor de procesare a datelor. Statiile
(calculatoare, imprimante, dispozitive, camere,telefoane) pot fi folosite individual
sau in comun(server). Destinatia STD-transferul datelor intre statiile servere si
statiile individuale ale utilizatorilor.Reea de calculatoare se numete ansamblul
complexelor (nodurilor) de calcul, staiilor abonailor i sistemului de transfer date
(STD), care funcioneaz mpreun n scopul deservirii interpelrilor utilizatorilor
viznd procesarea informaiilor. Complexe de calcul-sistemul din mai multe unitati
de prelucrare a informatiilor, plasate la distant relativ mici unele de altele.
Informatii- prezentari , cunoscute despre fenomenele ce ne inconjoara. Date
reprezentari concrete, sunt procesate. Structura: Reteaua de transfer date este
constituita din Retea magistrala de transfer date (backbone) Ideea lui Essperanto
n(n-1)/2; RMTD consta din noduri de comunicatie si canale de transfer date dintre
acestea, asigura transferul datelor intre servere si intre acestea si statiile abonatilor
prin RTDA. RTDA-canale de uneori multipunct si posibil concentratoare. Este
alcatuita si din statie abonat, statie server, nod de comunicatie, concentratoare, canal
de transffer date punct la punct sau multipunct. Retea de informatica- se numeste
reteaua de calculatoare impreuna cu aplicatiile si serviciile informatice instalate in
cadrul retelei.Functiile:*Statiile Servesc pentru intrarea, stocarea, pastrrea,
regasirea, procesarea, redarea datelor. informatiilor solicitate. *Canalele de
transfer date- pentru transferul datelor intre 2 sau mai multe echipamente(2-punct
la punct, multipunct). *Concentratoarele au mai multe intrari si o singura esire,
servesc pentru reducerea costurilor cu acele canaluri. *Nodurile de comunicatii
servesc pentru interconectarea canalelor adiacente sau comutarea fluxarilor de date
care sosesc prin aceste canale.

2.Sisteme de transfer date.

2.1. Informatii-caracteristici ale obiectelor, proceselor sau fenomenelor ce ne
inconjoara. Date-reprezentarile concrete ale informatiilor pentru procesarea acestora
folosind mijloacele informatice. Mesaj- o totalitate de informatii cu inteles finit ,
univoc, prezentate intr-o anumita forma.Mesajele pot fi: descrete-in forma de
numere, si continue-in forma de functii continue de anumite argumente, se
caracterizeaza prin aceea ca oricare 2 valori diferite ale unei asemenea functii,
cuprind intre ele o a 3-a valoare, diferita de primele doua.La baza descritizarii
mesajelor continue sta teoria Fourrier si Nyquist.Teorema Fourrier afirma: orice
functie continua de timp cu conduita rezonabila, poate fi reprezentata fara careva

1.2.Evolutia sistemelor de calcul.

Prima etapa: *1943- primul calculator electronic in M.Britanie Colosus- se
foloseste pentru descifrarea cifrelor; *1945- Eniak , Pensilvania, dimensiune mare,
procesari putine, viteza joasa;*1943- fabricarea si utilizarea calculatoarelor
autonome; A 2-a etapa*1954- fabricarea si folosirea in comun a 2 sau mai multe
calculatoare. Primul complex de calculatoare, bicalculator: SEAC+DYSEAC,
M.Britanie, Leiner: 2 calculatoare diferite, fiecare dintre ele servea pentru celalalt ca
unitate de intrare si esire a datelor, rezolva aceeasi problema. *1955- IBM a
construit SAGE in scopul apararii antiaeriene, SUA. A 3-a etapa : *1958- crearea
si folosirea sistemelor de teleprelucrare a datelor, permit transmiterea informatiilor
in forma numerica-telegraf.. 1958- primele sisteme de telegrafe IBM. MTDmultiplexor de transmiterea datelor, asigura compatibilitatea intre canalele
telegrafice si porturile de intrare-iesire a calculatorului. (4 etapa)Introducerea
sistemelor de calcul formind retele de calculatoare.SUA-1965-1966- prima
interconectarea a sistemelor de calcul., SO diferite.*1968- prima retea de
calculatoare NPL (national phisical laboratour) cu 3 noduri, M.Britanie.*1969-au
fost lansate primele retele industriale ARPA-departamentul apararii SITAtransportul aerian CYBERNET-procesari diferite. (etapa5)*1973- 1974- apare
notiunea de internet *1977- distribuirea pe gratis UNIX de catre AT&T *1981 a fost
integrat in retele informatice UNIX *1986-1987 NSF din SUA a conectat 5
calculatoare *1993- lansta primul explorator grafic, Mosaic* 1995- a fost lansat
primul magazin de carti Amazon.com *1995- a fost lansata telefonia IP, Sprint o
noua retea *1968- TRANSPAS in Franta *1977- DATAPAC- in Canada *Road
runner-IBM- a inceput asamblarea 2006 *2007- in Moldova- IPMPLS- Reteau
Moldtelecomului *Cel mai puternic calculator astazi este roadrunner(IBM). Tipuri
de retele:SPRINT-pe baza ei retea publica nationala.TRANSPAC, DATAPAC,
SIGALE/CXCLADE, GEANT, MDEARN->RENAM, IP MPLS.
Dinamicacaracteristicilor majore ale RC : Prod.clac.Flops : 1969- 12*106 ; 201537*1015 ; 2015\2009-3000*106 ; Capacitatea canalelor de transfer date B\s : 196956*103 ; 2015-100*109 ; 2015\2009-1,7*106 ; Nr de calculatoare in retea : 1969-4 ;
2015-103 ; 2015\2009-175*106 ; Nr de utilite : 100 ; 2,8*109 ; 28*106

informatie se numeste unitate binara de informatie\bit.. Etropia se considera

pierderi de informatii prin suma unor senosoide.

F=f sf j

-latimea

spectrului al functiei, fs- sinusoida de cea mai inalta frecventa.fj - sinusoida de cea
mai joasa frecventa.Teorema NYQUIST afirma: orice functie continua de timp cu
conduita rezonabila poate fi reprezentata fara careva pierderi de informatii printr-un

t 1 \ 2F

sir de valori, luate peste intervale de timp ce nu depases

,
Discretizare- orice mesaj continuu cu un spectru limitat poate fi transformat intr-un
esaj discret. Cantitatea informatiei: Prezentarea mesajelor continue in forma unui
sir de valori discrete se numeste cuantare. Klod Shennon a propus estimarea
cantitati de informatii dupa incertitudinea care se alatura. Cu cit mai mare
incertitudinea este inlaturata la primirea mesajelor, cu atit mai multa informatie
contine. N-mesaje, P=1/N-probabilitatea de aparitie 1-1/N=(N-1)/N,

I =log 2 N=log 2 P

I i =log Pi

. Unitatea a cantitatii de
N

cantitatea medie de informatii intr-un mesaj generat de sursa.

P=1

E= P i I i
i=1

, E=logN. Redundanta- masura posibilei reduceri a mesajului

fara pierderi de informatiei, in baza interdependentei elementelor lui. R=r/(m+r), rnr de elemente redundante, m-nr minim de elemente necesare dupa Shenon.
I=(m+r)*E=m*Emax, R=1-(E/Emax).
2.2.Transformarea mesajelor in semnalelor
Semnal procesul fizic masurabil folosit pentru transmisia de date la distanta.
Esenta semnalului consta nu in caracterul procesului fizic folosit, ci in redarea
intocmai a informatiei respective. Procesul fizic folosit se numeste purtator de
semnal(curent electric continuu, alternativ, unde electromagnetice, raze lazer, fibra
optica). Mediul prin care se transmit semnalele-mediu de transmisie. Transformarea
mesajelor in semnale constante 1.Transformarea propriu-zisa- conversia datelor
sau marimilor fizice, care reprezinta mesajul in semnal primar(electric, optic).
2.Codificare transformarea semnalului ddiscret in anumite combinatii de
schimburi elementare discrete numite cuvinte de cod.Cuvintele cod constau din
elemente de cod a caror numar se numeste lungimea cuvintului sau dimensiunea
cuvintului. Nr. de elemente de cod diferite folosite la formarea cuvintelor de cod se
numeste baza codului. Simbolurile elementare din care se formeaza cuvintele de cod
se numesc elementele de cod. Codurile ce folosesc cuvinte de cod de aceeasi
lungime se numesc coduri uniforme. In caz contrar se numesc neuniforme (Morse).
Puterea codului se numeste nr. total de cuvinte de cod diferite ale codului. N=bn (n
lungimea cuvintului , b baza codului).Ie=log2b, 2bit=dibit, 3bit=tribit.
3.Modularea consta in punerea in corespondenta fiecarui element sau grup de
elemente de cod a unui element de semnal astfel ca elemente de cod sau grupuri de
elemente de cod diferite sa fie reprezentate prin elemente de semnal diferite.
Elementele de semnal diferite se formeaza prin modificarea respectiva a unuia sau a
citorva parametri ai purtatorului de semnal. Continuu parametri: marimea si directia
curentului. 1.MA modelare prin amplitudine, 2.Bivalenta 3. Alternativa
(amplitudinea, frecventa, faza)4.MF modelare prin frecven 5. M modelare
prin faz

Viteza de modulare date

se numeste nr. total de elemente de semnal generate intr-o unitate de timp. Fie T
durata unui element de semnal. B=
[B]=bod=
, B viteza de

modulare, V viteza de transmisie date, V=B*Ie=B*log2N;

2.3.Notiune de system de transfer date STD .

Sistem de transfer date ansamblul echipaentelor si produselor program destinate
transferului datelor intre 2 sau mai multe statii. Daca e vorba de 2 statii, atunci
sistemul se numeste STD punct-la-punct. In caz contrar e o retea de transfer date.
ETD echipament terminal de date, sursa si destinator al datelor. In calitate de ETD
pot fi : statiile, nodurile de comunicatie si concentratoarele de date. EG
echipament de grup, asigura functionarea in paralel a 2 sau mai multe CTD. UPE
echipament de protectie la erori, serveste penntru spororea veridicitatii transferului
datelor. UCS unitatea de conversie a semnalelor, destinat acordarii de spectru,
frecventa si amplitudine semnalelor ce se transmit intre ETD si CC. CC canal de
comunicatie, mediu fizic nepartajat prin care se transmit semnalele. ETCD
echipament de terminatie a circuitului de date, realizeaza o serie de functii de
interfatare cu terminalul de date, functia de modulatie-demodulatie. CD canal
discret, transmite semnale discrete. CTD canal de transfer date, suplimentar la CD
contine mijloace speciale de protectie la erori, de aceea CTD poate garanta orice
veridicitate a transmisiei dinainte stabilita prin folosirea unor UP respective. TTD
trunchi de transfer date, functionarea carora este coordonata de o pereche de
echipamente de grup, vveridicitate, viabilitatea, viteza efectiva. Fiabilitate se
numeste proprietatea unui obiect de a-si indeplini functiile. Trunchiul de transfer
date este constituit din mai multe canale de transfer date ce func ioneaz paralel, el
poate garanta orice capacitate, veridicitate de transmisie i fiabilitate de
funcionare.Capacitatea necesar se asigur prin folosirea numrului respectiv de
canale paralele. Se cere o capacitate mai mare de folosind un numr mai mare de
canale.Veridicitatea necesar se asigur prin folosirea mijloacelor de protec ie. n
mod similar la necesitatea unei fiabiliti de funcionare mai nalte se folosesc mai
multe canale paralele.
2.4. Linii i canale de comunicaie
Linie de comunicaie se numete mediul fizic posibil partajal destinat transmisiei
semnalelor la distan. Astfel n cadrul unei linii pot fi formate mai multe canale de
comunicaie. Asemenea canale se formeaz prin multiplexarea liniei. Exemplu de
linii de comunicaie: *fire metalice deschise(neizolate de mediu prin spatiu din

F 25 KHz

zinc i bimetalice Zi+Cu)

*fire cablate din cupru rsucite
(cu ct mai des i mai omogen sunt rsucite firele cu att calitatea e mai
bun:Categorii de fire:UTP
Type:1,2,3,4,5,5e,6,7.
(5e celmai des sunt
folosite, 6 i 7 sunt mai scumpe).STP (4 fire torsanate) Type: 1, 1A delta F=de la
sute de KHz pna la zeci de MHz. *cablu coaxial (reprezint un miez din cupru
acoperit cu un strat izolator din plastic apoi un ecran metalic din plasa de cupru sau
folie de aluminiu i un strat protector exterior. Se poate folosi mai multe cabluri de
asa tip npreun. Delta F= de la MHz pn la sute de MHz. *fibre optice un miez
transparent din plastic sau sticl acoperit cu un strat reflector i apoi un strat
protector. Semnalul e transmis prin razele Roentgen care propaginduse se absorb i
se reflect ceea ce determin cderea de intensitate:Deosebim 2 clase de fibre
optice : a.unimodale pentru care d<=leamda, d diametru miezului
transparent,leamda- lungimea de und a razei Laser.Raza Laser se propaga paralel .
Lungimea maxim a unui segment de fibr unimodala este de 100 km.
B.polimodale pentru care d>leamda .Cu cit mai mic este diametru cua att este
mai mare capacitatea fibrei. Lungimea maxima a unui segment de fibr polimodal
este de circa 10 km. Delta F=sute de GHz i chiar THz. *mediu nconjurtor delta
F= zeci de GHz. Neajuns actioneaz asupra canalelor starea mediului. Canale
de comunicaie: se numeste mediul fizic nepartajat destinat transferului de date la
distanta, nepartajat in sensul ca printr-un canal in fiecare moment de timp poate fi
transmis un singur semnal.Canalele comutabile sunt constituite din mai multe
segmente interconectate n cadrul nodurilor de comunica ie. Ele se formeaz
temporar pe durata transmisiei, ulterior desfiinindu-se cu eliberarea resurselor
respective.Canalele dedicate se formeaz ntre dou echopamente terminal de date
pe o durat mare de timp , luni i chiar ani.Canalele de comunica ie pot fi:
*telegrafice; *vocale(telefonice); *radio; *TV; *Faxurile; *Transpor de date.
Caracteristicile de baz a liniilor i canalelor de comunicaie: *amplitudine
frecven, semnalele se accepta daca la final avem nu mai putin de 0,707 Uo decit la
intrare; *latimea de banda a liniei deltaF= fs-fj. *veridicitatea
transmisiei;*Fiabilitatea de funcionare;*Caracteristica generalizat capacitatea

transmisiei Cmax=2
Flog2(1+Ps\Pz), Pszgomutului (perturbaii).

puterea semnalului,Pz-

puterea

2.5.Echipamente de conversie a semnalelor.

Echipamente de conversie a semnalelor servesc pentru acordare de spectru i
amplitudine a semnalelor ce se transmit ntre echipamentul terminal de date si
canale de comunicaie. n funcie de caracterul semnalului n canalele de
comunicaie deosebim 2 categorii de echipamente:1. Echipamente pentru canale
analogice (modeme), 2. Echipamente pentru canale numerice (CSU/DSU).
.Modemele efectuiaz convertirea semnalelor numerice primite de la echipamentul
terminal de date n semnale analogice (continue) transmise n canaluli de
comunicaie (i operaia invers).Clasificarea modemelor:I.Dup viteza de
transmisie pe canale telefonice analogice in conformitate cu recomandarile V5, V6
ale CCITT sunt 3 categorii: 1.modeme de vitez joas (pn la 600 bii/s , 2.modeme
de vitez medie(de la 600 pn la 9600 bii/s), 3.modeme de vitez nalt (peste
9600 bii/s).Canale E1-2Mb, E2-8Mb, E3-34Mb, T1-1544Mb, T2-6Mb, T3-45Mb,
canale STM, OS-52Mb/s, 155Mb/s, 622Mb, 2,5 Gb, 100Gb. II.Dup ritmul de
operare:1.modeme simplex transmisia are loc doar ntr-o singur direc ie. A->B
(un canal).2.modeme duplex (fullduple x) transmisia are loc concomitent n
ambele direcii(2 canale) , 3.modeme demiduplex transmisia are loc n mbele
direcii, dar alternativ (un canal).Exist modeme demiduplex care emuleaz
regimul de operare duplex.III.Dup metoda de transmisie: 1.cu transmisia n serie ,
presupune transmisia datelor bit ci bit unul dup altul, EX.USB-universal serial bus;
2.cu transmisia n paralel , prevede transmisia de date pe grupuri de bi i pe mai
multe canale paralele (egale la numr cu numrul de bi i ntr-un grup).Ex.placa
video, RAM.
IV.Dupa modalitatea de transmisie: 1.Transmisia sincron prevede transmisia de
date pe blocuri de bii fr intervale ntre acestea, dar fiecare bloc se completeaz cu
6-8 caractere de sincronizare SYN la nceputul blocului i 5-6 caractere SYN la
sfritul blocului de date.Blocul de date cu caracterele SYN se nume te pachet. El
nu are pauze sau ntreruperi n ele. Lucreaz la viteze mai mari, dar necesit canale
de calitate mai nalt.2.Metoda asincron prevede transmisia de date pe blocuri de
bii,la fiecare bloc se adaug la nceput un element de semnal START i la sfr it un
element de semnal STOP. De asemenea ntre blocurile vecine de date exist pauze
posibil de durat diferit.Blocurile de date asincrone sunt mai mici dect cele pentru
transmisie sincron. V.Dupa numarul de protocoale operatiile deosebesc modeme:
a)mono b)multiprotocol (pot coopera in schimb de date cu mai multe modeme de
alte firme/protocoale); VI.Dupa posibilitatea compresiei datelor a)cu compresie de
date b)fara compresie de date. VII.Dupa un set de indicatori deosebesc: a)modeme
ordinare b)modeme inteligente. Particularitatile modemelor intelegente:
1)folosirea unei interfete fizice a modemului cu ehipamentul terminal de date
construit dintr-un singur set de canale prin care se transmit atit instructiunile cit si
datele. In cazul unor modeme ordinare se folosesc aparte un set pentru date si unul
pentru instructiuni. apoi a fost lansat Smart Modem care nu contine al doilea
canal.2)modeme intelegente sunt multiprotocol.3)poseda capacitatea de compresie
a datelor. 4)adapteaza viteza de transmitere la calitatea canalului; Vn=viteza
nominala Vef=viteza efectiva, Vef<=Vn in functie de veridicitatea transmisiei.
2.6.Asigurarea veridicitatii transmisiei datelor:
Semnalele se transmit la distanta prin canale care trec printr-un mediu ce
influenteaza semnalele modificidu-le.Aceste modificari se numesc perturbatii.
Perturbatiile sunt nedorite; daca acestea sunt semnificative datele sunt identificate la
receptie ca abateri denumite erori. Desting 2 categorii de perturbatii:a)additive=se
suprapun semnalelor. b)multiplicative=modifica caracteristicile fizice ale canalului
insasi. Perturbatiile aditive pot fi:a)armonice=concentrate in frecventa b)in
impulsuri=concentrate in timp c)de fluctuatii=nu sunt concentrate nici in frecventa
nici in timp, adica sunt induceri semnificative la care nu putem observa nici
frecventa nici concentrarein timp=zgomot alb.Cauzele perturbatiilor: *influenta
canalelor vecine *discarcari electrice *proiectarea necalitativa *contacte necalitative
in echipamente *nerespectarea conditiilor de exploatare.*supraincarcarea liniilor,
*proiectare cu erori.Def: Veridicitatea transmisiei intr-un canal este proprietatea
lui de a transmite date fara erori. Veridicitatea transmisiei poate fi apreciata prin
intensitatea erorilor-raportul nr de elemente eronate ne la nr total de elemente
transmise ntot. Cantitativ veridicitatea transmisiei se caracterizeaza de

ne
n n

Pe lim

probabilitatea erorii, care se determina conform formulei:

; n=nr.
de elemente transmise. ne= nr. de elemente receptionate eronat. Pe=probabilitatea
erorii la element.In calitate de elemnt se foloseste bitul, octetul saupachetul(blocul
de date).Cazul folosirii bitului la element se numeste BER. Pentru canalele
telefonice analogice comutabile BER=0,002. pentru canalele telefonice analogice
dedicate, fibrele optice BER=10-8-10-11.

la detectarea erorilor de transmisie de date sau in cadrul unor echipamente.

Codurile pare permit detectarea erorilor de multipletidine impara:1,3,5,7 biti
eronati.puterea de detectare a erorilor este 50%.Def: un cod se numeste liniar daca
adunarea modulo 2 a 2 cuvinte de cod admise rezulta cu un cuvint de cod
admis.Def:un cod liniar se numeste ciclic, daca petru orice cuvint de cod
admis,schimbarea cu locul a oricaror 2 parti rezulta un cuint de cod tot admis.

2.7.Metode de imbunatatire a veridicitatii:

Volumul semnalului V=Ps*deltaF*T, T-duratasemnalului, Ps-puterea, deltaF-banda
de frecventa a semnalului, cu cit e mai mare volumul, cu atit mai inalta e
veridicitatea.Asemenea cazuri se aplica metode speciale de imbunatatire a
veridicitatii transmisiei. Sunt 2 categorii de metode:a) cu legatura inversa
1)transmisia de date la destinatar dupa o schema majoritara. Ex:3 din4=se
considera pachet fara erori daca coincide cel putin 3 pachete din cele 4.
2)transmiterea a citeva exemplare ale aceluiasi pachet pe mai multe canale paralele.
La receptie se foloseste o schema majoritara. 3)Codificarea redundanta a
semnalelor.La metode de legatura inversa se refera:1)met.cu legatura inverse cu
decizie=luarea deciziei privitor existenta erorilor in pachet se face la
destinatar.Decizia se ia in baza procesarii pachetului. Daca pachetul este fara erori
prin legatura inverse uneori se transmite mesajul de confirmare a receptiei
pachetului=ACK. In cazul unui pachet cu erori prin legatura inverse se transmite
mesajul NACK. 2)met. cu legatura inversa informationala=luarea deciziei privind
starea pachetului se face la sursa.Decizia se ia pe baza informatiilor primate din
legatura inverse de la destinatar. Aceste informatii se obtin de catre destinatar in
baza procesarii pachetului. 3)metoda cu legatura inversa hibrida=luarea deciziei
privind starea pachetului la destinatar sau la sursa in functie de caz. Daca
destinatarul este sigur privind starea pachetului,ia decizia de unul singur.in caz
contrar functia respective e delagata sursei. B)fara legaturi inverse, nu necisita
transmisie in ambele directii, se refera transmisia repetata a aceluiasi pachet de date.
La destinatie se foloseste o schema majoritare; se refera: transmisia repetata a
datelor, transmisia simultana a cuvintelor de cod pe mai multe canale paralele;
codificarea cu detectarea de erori; codificaraea cu corectarea de erori; combinarea
metodelor. C)Transmisia a cite un exemplar la fiecare pachet concomitent pe
canalele paralele; d)Codificarea redundanta; e) Imbinarea a 2 sau 3 metode
enumerate.
2.8.Principiile de codificare pentru protectie de erori:
La transmiterea cuvintului de cod a la destinatar pot fi 4 stari ale cuvintului de
cod receptionat:1-este un cuvint de cod admis a.Decizie reusita rezultat final-fara
erori.2- se identifica cuv a. Deoarece e cuv interzis se identifica eroare, totodata
deoarece atine de zona de influenta a cuv de cod admis a, erorile se corecteaza
inlocuind a cu a.Corectare reusita. Rezultat final-fara erori.3-se identifica cuv de
cod interzis b, deci cuvintul este cu erori.Deoarece btine de zona de influenta a
cuvintului de cod admisb erorile se corecteaza inlocuind cuvintul b cu
b.Corectare nereusita. Rezultat final cu erori. 4- se identifica cuvintul de cod
admis b. Nu se identifica erori, desi acestea exista.Rezultat final-cuvint eronat.Ne
convin din aceste cazuri primele 2,deci pentru a mari probabilitatea aparitiei acestor
2 e nevoie de a extinde zona de ifluenta. Distanta de cod(Hamming)=numarul de
biti de acelasi ordin prin care difera cel putin 2 cuvite de cod.

d ij

n 1

(a

K 0

iK

a jk )

aiK

-bitl de ordinal k a cuvintului de cod ai.Daca

eroarea de cod este un bit ne aflam la distanta de cod=1 de la a. Toate cazurile de

t id
biti eronati ce se afla la distanta d-1 pot fi detectati=

corectati:tc

d-1 ,

(d-1)\2. Sunt situatii si cazuri: 0 erori-

0
n

bit ice pot fi

1
n

, 1 eorare-

, 2 erori-

tid

C n2

C n3
; 3 erori-

C ni
, I erori-

2 K C ni

C ntid

t id
erori-

i 0

-nr total de

tid

k log 2 C ni
i 0

situatii.
Def:codurile bloc presupun segmentarea sirului de bit ice se transmite in blocuri.
Fiecare bloc se codifica aparte.Codurile continue presupun codificarea sirului fara
segmentareapreambila.Codurile bloc divizibile prevad posibilitatea de diferentiere
a bitilor suplimentari(redundanti) de cei de baza.Codurile bloc indivizibile nu
prevad diferentierea in cauza.Codurile cu control de paritate=folosesc un singur
bit suplimentar, care ia valoarea ca in cuvintul resultant de bit sa fie par. Se folosesc

2.9. Coduri cu control de paritate, coduri ciclice, polinomiale:

La crearea codurilor se cere asigurarea unei veridicitati inalte de transmisie la o
redundanta mica si realizari simple de echipamente de codificaredecodificare(codecuri). Codurile cu control de paritate prevad divizarea secventei
de elemente informationale de transmis in grupuri. In cel mai simplu caz controlul
de paritate se efectueaza in fiecare grup si se completeaza pina la un numar par
introducinduse un elementunitar de control (ex: grupul 01101001 va deveni
011010010, iar 01001001 010010011. Un alt caz prevede scrierea grupurilor de
elemente in forma de matrice. Controlul de paritate se efectueaza simultan pe linii si
coloane. Controlului de paritate se supune secventa elementelor de control obtinute
la controlul pe linii si coloane.- coduri matriceale. Suma modulo 2 a oricarei
pereche de cuvinte de cod admise a carora este tot un cuvint de cod admis se
numeste cod linear, elementele de control se formeaza prin conversia lineara a
elementelor informationale. Un cod linear este ciclic daca orice permutare ciclica a
unui cuvint de cod este de asemenea un cuvint de cod. Componentele unui cuvint de
cod C={c[k-1],...,c[0]} se considera drept coeficienti ai unui polinom: C(x)=c[k1]xk-1+...+c[1]x+c[0]. Orice cuvint de cod al unui cod ciclic (n,K), n-nr de biti ; k-nr
de biti de control intr-un bloc de transmis, este un multiplu al unui polinom
generator anumit de grad k. Codul in care fiecare cuvint de cod in forma sa
polinomiala este un multiplu al unui polinom generator se numeste cod polinomial.
Utilizarea codurilor ciclice CRC este o puternica metoda de detectie a erorii. Cele
mai raspindite polinoame generatoare sunt CRC-CCITT: x16+x15+x2+1, ele utilizeaza
16 biti de control, k=16, CCITT recomanda lungimi de n=260,500,980, 3860 biti.
Valoarea de control asociata unui sir de biti se obtine prin aritmetica modulo 2.
2.10. Codificarea fizica a datelor in retelele locale
Coduri NRZ(non return to zero);NRZ I-foloseste tranzitia de nivel; avantaje-codul
este foarte simplu;dezavantaje- 1. valoarea medie a semnalului in canal poate sa
difere(cind nr de biti 1 difera de nr de biti 0); 2.in unele cazuri, siruri mari de biti
zero consecutive) este greu de identificat nr total de biti 0 in aceste siruri. Coduri
Manchester: ordinar si diferentiat.ambele cazuri au la baza 2 reguli, dintre care
prima este comuna:Reg1:existenta unei tranzitii de nivel la mijl.fiecarei cellule de
bit.Reg2(Manch.ordinar)-tranzitia de la mijl.celulei de bit este orientate de la nivel
inalt la nivel jos pt bitii 0 si invers pentru bitii 1.daca mai sunt necesare tranzitii
acestea pot fid oar la inceputul celulelor de bit.Reg2(Manch.dif.)-este inverse
regulei pt NRZ I, adica la inceputul fiecarui bit 0 exista o tranzitie de nivel si lipsesc
asemenea tranzitii la inc.bitilor1.Avantaje: sunt eliminate ambele neajunsuri ale
codurilor NRZ:1.codul se autosincronizeaza prin existenta obligatory a unei tranzitii
de nivel la mijl.fiecarei cellule de bit;2. nivelul mediu al semnalului in canal este 0,
valabil pt fiecare celula de bit.Dezavantaje: viteza de midulare necesara pt
asigurarea aceleiasi viteze de transmisie date este de 2 ori m.mare la Manch. Decit
la NRZ deoarece viteza=>B=1/T, adica cere un mediu mai calitativ.
3.1.Retele de transfer date:
Structura topologica- totalitatea nodurilor si legaturilor intre acestea. Exista
diverse struct.topologice folosite in retele de transfer date din care pot fi evidentiate
5 topologii majore, fiecare din acestea este extremala dupa un anumit
criteriu:1.Stea-nod centru la care sunt conectate toate celelate noduri;cea mai
simpla, dar sic ea m.putin fiabila; -asigura cea mai mica lugime sumara a canalelor,
deci este cea mai ieftina, dar este putin fiabila; la caderea unui nod, reteaua se
divizeaza in m.multe fragmente; 2.Arbore ; 3.Magistrala- toate statiile sunt
conectate la un mediu comun de transmisie date ;.4.Inel-prevede 2 leg.si doar 2 pt
fiecare nod; asigura cea m.mica lung sumara a canalelor la respectarea conditiei
privind existenta a cel putin 2 cai independente intre orisice pereche de
noduri(indep. Daca acestea nu contin elemente commune,noduri, canale, cu
exceptia nodurilor sursa si destinatar).5.Plasa-prevede cel putin 2 leg pt fiecare nod;
cea mai folosita topologie pt retele magistrale.in ultimii ani retele magistrale
bioptica se construiesc conform topologiei multiinel, intrun inel pina la 10noduri;
6.Completa(fiecare-cu-fiecare)- cea mai fiabila si costisitoare; Comutarea,
multiplexarea si concentrarea circuitelor- procedee de reducere a costurilor cu
canalele de comunicatie. Comutarea: n noduri; daca nu folosim comutator:N1=n(n1)/2 canale, M=0; daca instalam un comutator: N2=n, M=1.Multiplexarea:
separarea m.multor canale de comunicatie in cadrul unei linii.separarea poate fi in
frecventa-FDM sau in timp-TDM.Multipl. In timp-prevede oferirea intregii latimi
de banda a liniei fiecaruia din canale dar pe rind.Realizarea acestui lucru folosind un

comutator. Ex: Cablu coaxial: F=100MHz-latimea de banda, tb de separta canale

vocale: F0=3400-300Hz=3100Hz; banda de protectie: Fpr=900Hz. =>pt un canal
vocal: F1=4000Hz. N=100*106/4*103=25*103-25000 canale intrun cablu
coaxial.Multiplexarea fibrei optice 40Gbps, canale-64Kbps=> N=40Gbps/64Kbps=
0.6*106. Concentrarea circuitelor :

3.2.Retele cu comutare de canale

Folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de canale.pt a efectua
transmisia de date intre statiile A si B mai intii intre acestea se formeaza un canal
via nodurile de comunicatie.Acest canal este unul temporar pe durata transmisiei de
date, ulterior el este desfiintat, eliberind resursele respective. Particularitati :
canalul necisita o viteza uniforma pe toata lungimea sa, ambele statii trebuie sa fie
disponibile ; capacitatea canalului este dedicata pe taota durata conexiunii ; necisita
timp ; utilizarea este joasa a canalelor. Avantaje: simplitate; posibilitatea transmisiei
de traffic izocron(cu viteza const. in timp).Dezavantaje: 1.la folosirea unor noduri
de com. Neelectronice se cere timp semnificativ pt stabilirea conexiunii;2. in cazul
unor canale analogice calitatea joasa a acestora;3. incarcarea joasa a canalelor pina
la 10-20%;4. aceleasi viteze de transmisie pe intreg traseu.Ex. De retele cu
comutare de canale:reteaua telefonica traditionala, reteaua ISDN.
3.3.Retele cu comutare de mesaje
Folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de mesaje, pt a
transmite un msg de la A la B mai intii msg se transmite la nodul adiacent. acest nod
receptioneaza msg, il inscrie in memorie, determina canalul de iesire, il
inregistreaza in firul de asteptare catre acest canal si cind ii vine rindul il transmite
mai departe.in acelasi mod msg este transmis de la nod la nod pina ajunge la
destinatar. Avantaje: 1.incarcarea inalta a canalelor, pina la 80-90% si m.mult;2. pot
fi viteze diferite in diferite canale punct-la-punct; 3.nu se cere timp pt stabilirea
conexiunii A-B.; 4.difuzarea mesajelor mai mutor destinatii simultan; 5.stabilirea
unor prioritati; Dezavantaje: 1.de regula nu este posibil dialogul; 2. se cere
memorie la noduri pt pastrarea temporara a msg de transit; 3.se introduce
inf.suplimentara(de serviciu) in fiecare msg-creste traficul de date.

exemplu: ARCNET (firma DataPoint Corp) 1977, TOKEN RING -1985, astzi
deosebesc 4 generaii de reele locale: I Generaie(1973) de reele se caracterizeaz
prin viteze de transmisie de pn la 10-20 Mbps.Ca mediu de transmisie se folosesc
firele torsadate, cablul coaxial, i mai rar firele optice. Topologiile folosite :
magistral, stea, arbore i inel. Reprezentani: ETHERNET, ARCNET, TOKEN
RING.Tehnica de access la mediu folosit este CSMA/CD, jeton/inel,
jeton/magistral. II Generaie(1988) cu FDDI. Particulariti:Viteza de transmisie:
100 mbps. Mediu de transmisie: fire torsadate, fibr optic mai rar cablul
coaxial.Metode de access la mediu sunt extinse cu metoda containere/inel :
SLOTTED
RING.Topologiile
se
completeaz
cu
topologia
dublu
inel.Reprezentani: FDDI, CDDI, FastEthernet, DQDB, 100VGAnyLan. III
Generaie(1996) - GigabitEthernet se caracterizeaz prin:Viteza de transmisie de
la sute de Mbps pn la 4 Gbps.Mediu de transmisie: fibra optic, firele torsadate,
cablul coaxial.
Reprezentani: FFOL, LATM, Gigabit Token Ring, Gigabit Fiber Chanel. IV
Generaie (2002) cu 10 GigabitEthernet.
Viteza de transmisie 10-40 Gbps.Mediu de transmisie: fibra optic, fire torsadate,
cablu coaxial. Se preconizeaz pentru 2010 a V Generaie - 100 GigabitEthernet la
Institutul IEEE.

4.2.Structuri topologice:
Topologia caracterizeaza legaturile dintre componentele de baza ale retelei.
Topologie fizica caracterizeaza legaturile prin cabluri dintre calculatoarele retelei,
topologia logica este determinata de calea de transfer a datelor intre calculatoare.
*Topologia magistral singurul canal la care se conecteaz toate sta iile, nu este
posibil schimbul de date simultan intre mai multe oerechi de calc.Avantaje-necisita
mai putin cablu, fiabilitate sporita; Dezavantaje-folosirea unui singur mediu pentru
transmisie. *Topologia stea toate calc.se conecteaza la calculatorul central, care
indeplineste functia de control al retelei; top.fizica este arbore cu concentatoare
hub/tree; Avantaje-simplitate, cost redus; Dezavantaje: fiabilitate redusa, necisita
mult cablu. *Topologia inel fiecare calculator este conectat la 2 calc.adiacente cu
cite un segment de cablu, toate calc.cu legaturile respective formeaza un cerc logic;
fiecare mesaj este transmis de la un calc.la altul pe inel intrun singur sens, cu
regenerarea semnalului la fiecare calc.pina ajunge la destinatie; Avantajeconecxiunea punct-la-punct-, performante mari, folosirea cabluri optice;
Dezavantaje-fiabilitate redusa; *Topologia inel dublu (ncepnd cu generaia II).
*Topologia plas se folosete ncepnd cu reelele generaiei III.

3.4.Retele cu comutare de pachete

Folosesc in calitate de noduri de com.comutatoarele de pachete. Pt a transmite un
msg de la A la B mai intii msg este impartit in segmente, la fiecare adauginduse
antet si sfirsit si se obtine un pachet.fiecare pachet se transmite prin retea la fel ca
transmiterea unui msg printro retea cu comutare de msg. Exista 2 realizari ale
comutarii de pachete: 1.metoda DATA GRAMA-prevede determinarea canalelor de
iesire la noduri independent de alte pachete ale aceluiasi msg. Se poate intimpla ca
pachete diferite sa urmeze prin retea cai diferite astfel pachetele pot sosi la
destinatar intro alta ordine, de aceea fiecare pachet contine informatie de ordine in
msg.la destinatar din pachete aparte se inlatura inf de serviciu si se asambleaza
msg.metoda este operative, flexibila darn u prea sigura. 2.Metoda cu circuite
virtuale- prevede transmiterea tuturor pachetelor aceluiasi msg pe unul si acelasi
traseu, denumit circuit virtual.Metoda este mai sigura, dar mai putin flexibila.
Avantaje: nu necisita timp de stabilire a conexiunii logice; asigura o echilibrare de
trafic in retele mai inalta; Dezavantaje: complexitate mai inaltade asamblare a
mesajelor; dimensiune mai mare a antetului pachetului;
3.5.Retele cu difuzare de pachete
Se caracterizeaz prin folosirea unui singur canal de Transfer date. Toate staiile se
conecteaz la acest canal. Deoarece este un singur canal n re ea n fiecare moment
de timp se transmite un singur semnal, astfel transmite o singur statie, iar toate
celelalte pot doar receptiona aceste date. Prima reea de difuzare o re ea realAloha, construit n 1971 de ctre Universitatea din Gonolulul.Principala problem
cost n determinarea creia din staii ce doresc s transmit date de oferit resursele
unicului canal. Problema se rezolv de ctre metoda de acces la mediu. Metoda data
a fost propusa tot de Aloha , si aceasta metod a fost la baza metodei CSMA/CD
propusa n 1973 pe reele locale Ethernet. Majoritatea tehnologiilor pentru re ele
locale sunt cu difuzare de pachete.

4.3.Componentele de baz:
Staiile inclusiv plcile de reea n cadrul acestora. Placa de reea servete pentru
realizarea protocoalelor de nivel fizic i de subnivel MAC a nivelului 2 legtura
de date, modelul OSI ISO. Fiecare placa de retea are o adresa fizica unica in lume,
ce serveste pentru identificarea univoca a placii si respectiv a statiei.Mediul de
transmisie >Cablu coaxial 1.gros Ethernet : RG-11, RG-58, RG-62.Diametru
0.5 toli=1.27cm in diametru de culoare galbena cu marcaje de culoare neagra la
fiecare 2.5m. Anume la aceste marcaje se recomanda folosirea comutatoarelor. Raza
de indoire nu trebuie sa fie mai mica de 15 cm. 2.subtire Ethernet diametru 0.25
toli.. nu are restrictii de indoire... culoarea sura 3.fibre torsodate UTP 3, 4, 5, 5e, 6, 7 1
si 2 nu se mai foloseste; 4.fibra optica 5.mediul inconjurator. Conectori servesc
pentru conectarea statiilor la mediul de transmisi, iar uneori pentru interconectarea
segmentelor de mediu, cei mai cunoscuti sunt BNC, BNC-I, BNC-T. BNC cu
cablu Ethernet subtire.Pt fibre torsadate se folosesc conectori RJ45.Tranceivereleservesc pt conectarea statiilor la cablul coaxial gros. Un transceiver contine si
echipamente electronice. Este din 2 parti care se imbraca pe cablu si se insurubeaza.
Terminatoare-servesc pt inchiderea circuitelor la capete din cablul coaxial.
Concentratorul-serveste pt interconectare de statii fara izolare de semnale intre
segmentele
interconectate.opereaza
la
nivelul
1
cu
OSI
ISO.
Comutatoarele(switch)-servesc pt interconectarea de fragmente de retea cu izolarea
traficului de date intre acestea= opereaza la nivelul 2 cu OSI ISO. In standarde
comutatoarele sunt numite punti=bridge.Router- unitati de dirijre a traficului de
date intre mai multe cai posibile in retea, pina la nivelul 3 OSI/ISO; examineaza
adresa destinatiei, determina canalul de iesire pentru transmisia de mai departe a
pachetului Exista rutare statica, cvasistatica, centralizata, adaptiva distributiva. .
Portile(gateway)- servesc pt interconectarea de retele operand pina la nivelul 7
OSI/ISO. Poate lucra si cu aplicatii. Punti- pentru interconectarea de retele sau
segmente de retele locale la subnivelul MAC al nivelului legatura de date OSI,
asigurind izolarea de trafic intre ele. Avantaje-nr de statii si segmente mare,
cresterea fiabilitatii, calitatii serviciilor; Dezavantaje- intirziere a cadrelor de tranzit,
memorie de dimensiune mare; Repertoare- pentru mentinerea propagarii semnalelor
in mediul de transmisie, marind distanta fizica pe care poate actiona reteaua si nr de
statii in retea, opereaza la nivelul fizic 1 al modelului OSI; pentru interconectarea de
segmente ale uneia si aceleasi retele locale; folosite la RL tip magistrala, tip inel.

4.1.Retele locale:
Notiuni generatii, topologie, componente de baza
Definiie: Se numete local reeaua ce cuprinde aria uneicldiri sau a ctorva
cldiri nvecinate, asemenea reele se deosebesc nu doar prin aria de cuprindere, ci
ndeosebi prin tehnologiile de reea folosite. Asemenea sunt mult mai simple
comparativ cu cele pentru reele de arie larg.Prima reea local a fost ETHERNET,
construit n 1973 de ctre fima XEROX n statul Aloalta(SUA) propus de
Robert ...Reeaua folosete ca mediu de transmisie cablul coaxial gros
ETHERNET. ntr-o reea pot fi pna la 100 de staii. Viteza de transmisie 2,94
Mbs. Metoda de acces la mediu CSMA/CD(acces multiplu cu controluri purttoare
i detecia coleziunii = CARIER SENSE MULTIPLE ACCESS WITH COLOSION
DETECTION). Ulterior au fost propuse i multe alte tehnologii de re ele locale de

4.4.Tehnici de acces la mediu:

1.CSMA/CD- acces multiplu cu controlul purtatoarei de semnal si detectia
coliziunilor. Statia care doreste sa transmita date mai intii verifica starea mediului;
daca mediul este ocupat(este semnal)- statia intrerupe incercarea dea ocupa mediul
reluindo mai tirziu dupa un interval de timp de durata aleatoare. Daca mediul este
liber- statia incepe transmisia de date peste un interval de timp de durata 2t(tau),
statia compara semnalul transmis in mediu cu cel receptionat din mediu. Daca
aceste semnale nu coincide se constata coliziunea de semnale. In acest caz statia
transmite un semnal scurt de bruiaj dupa care statia intrerupe incercarea de a ocupa
mediul reluindo peste un interval de timp de durata aleatoare. Daca cele 2 semnale
se inchid statia constanta ocuparea reusita a mediului si continua transmisia pe o
durata anumita de timp. Dupa expirarea acestei perioade statia elibereaza mediul

chiar daca mai are de transmis date. Nu est eobligatoriu ca statia sa transmita intreg
msg,t(tau)- durata de transmisie a pachetului intre cele mai indepartate 2 statii a
retelei.dimensiunea minima a unui pachet este de 64octeti. Durata in care se reia
incercarea de a ocupa canalul difera de la o incercare la alta, inmultinduse cu 2, in
standarde sunt max 10 incercari.tehnica se foloseste in retele de tehnologie
xEthernet. Ajantaje- simplitate, performanta si cost bun, flexibilitate in adresare,
nici o statie nu poate frustra alte statii, durata de transfer foarte scurta, fiabilitate
sportita; Dezavantaje- nu este garantat accesul la mediul de comunicatie;
diagnostificare dificila; 3.Tehnica de acces la mediu token bus- se foloseste in
retele locale de topologie magistrala, in retea exista de asemenea un jeton care se
transmite de la o statie la alta conform unui inel logic. Statia care doreste sa
transmita date obtine acest drept o data cu receptia jetonului. Se foloseste in retele
ARCNET. Avantaje- rata de transfer date inalta, accesul la mediu poate fi reglat,
utilizarea in timp real; Dezavantaje- complexitate relativa; trafic suplimentar;

2.Tehnica token ring-se foloseste in retea de topologia fizica inel. In retea se

foloseste un msg special denumit jeton(token), de asemenea opereaza o statie cu
statut special care are grija de acest jeton. Jetonul circula pe inel de la o statie la
alta, statia care doreste sa transmita date obtine acest drept o data cu obtinerea
jetonului. Jetonul- dimensiunea 3 octeti si contine inf referitoare la starea(adresa
sursei, adresa destrinatarului). Exista 2 alternative ale tehnicii de acces dupa
modalitatea eliberarii jetoului: elib ordinara(prevede transmiterea jetonului catre
urm statie, doar dup ace pachetul transmis face inconjorul inelului. Primii doi biti a
pachetului contin inf privind receptia pachetului de catre destinatar) si elib
rapida(presupune transmiterea jetonului cater urm statie indata dupa incheierea
transmisiei pachetului de date). metoda a fost propusa in 85 de IBM, implementata
in cadrul retelelor de tip TokenRing. 4.Tehnologia Jeton de Control- utilizarea unui
mesaj special pentru reglementarea dreptului de acces la mediu, jetonul e unic,
circula de la o statie la alta, statia care are jetonul preia controlul mediului pe o
anumita durata in decursul careia poate sa transmita date; nici o statie nu poate
monopoliza mediul; se utilizeaza in retea de topologie inel, magistrala; 5.
Tehnologia Inel cu Containere(Slotted Ring)- numai la retele de topologie inel,
exista o statie speciala numita monitor, el initializeaaza inelul logic si nr de
containere in retea egal cu nr de statii; fiecare container contine un anumit nr de biti
si este in stare sa incapsuleze un pachet de date de lungime fiza. Initial toate
containerele sunt goale, ele circula pe inel de la o statie la alta, iar monitorul
urmareste ca pe inel sa circule permanten un nr de containere egal cu nr de statii.
Avantaje-utilizare mai eficienta; Dezavantaje- este necesar un monitor, transmiterea
cere mai multe containere a cite 16 biti.
4.5. Caracteristicile comparative ale tehnologiilor pentru retelele locale.
Reele locale se disting de alte tipuri de reele prin trei caracteristici: *mrime sau
extindere spaial relativ mic, de ordinul a cel mult ctorva sute de metri;
*tehnologie de transmisie, vezi mai jos; *topologie: magistral (bus) sau o topologie
echivalent, realizat fizic printr-un cablu (electric, optic) sau i prin radio, fr fir
(wireless)
4.6. Retele locale de tehnologie xETHERNET.:
Standatul IEE 802.3 cele mairaspindite retele locale. Este o tehnologie de retea
locala de topologie magistrala bazata pe tehnica de acces la mediu CSMA/CD. Ca
mediu de transmisie poate fi folosit cablul coaxial gros RG-62 sau subtire RG-58,
cablul torsadat UTP sau STP si segmente IRL pe fibre optice FOIRL. Variante
principale de retele : 10Base5, 10Base2, 10Base-T, 10Base-F, 1Base-T, 10Base36
(Base indica metoda de transmisie prin mediul de comunicatie, numarul ce precede
base indica viteza de transmisie in Mb/s, numarul dupa base indica lungimea
maxima a cablului in sute de metri, T sau F indica utilizarea ca mediu de
transmisiea firelor torsadate sau a fibrei optice). *10Base5 utilizeaza cablul coaxial
RG-62 cu transmisia de date la viteza de 10Mb/s, lungimea maxima a unui segment
de retea 500m, intr-o retea oate fi interconectata pina la 5 segmente, din care 3 cu
calculatoare, celelalte de tip IRL, numarul maxim de statii pe un segment 100, in
retea 296. *10Base2 in scopul facilitarii minuirii cablului Rg-62, cablu coaxial
subtire RG-58, in retea pot fi interconectate ina la 5 segmente de tip multiacces, nr
maxim de statii 100 in retea, 30 pe segment, dimensiune maxima 185 m. *10BaseT
foloseste calul torsadat UTP cu transmisia la viteza 10 Mb/s, fiecare statie se
conecteaza cu un segment de cablu torsadat aparte la un conector cu mai multe
porturi, pot fi mai multe concentratoare, lungimea cablului maxim 100m.
*10BaseF- utilizeaza fibre optice, dimensiunea maxima 2 km, diametru 3,6 Km,
cablu TV, demiduplex. *10Broad36- cablu coaxial TV, viteza 10Mb/s.

4.7.Retele locale de tip :

1. Fast ethernet IEE802.3u(95), 100BaseT, 100BaseS, o dezvoltare a 10BaseT,
prevede folosirea aceleasi tehnici de acces la mediu ca si la 10BaseT, poate fi usor
implementata in mediul ethernet existent. Retele pivot 100BaseT pot fi
implementate pentru integrarea si dezvoltarea retelelor ethernet din prima generatie.
Sistemul de cablare este realizat pe baza cablelor torsadate UTP de categoria 3,4,5,
cablu torsadat STP si cablu optic. Sunt folosite comutatoare, ce regenereaza complet
semnalul de transmis si aloca o banda de transmisie aparte fiecarui dispozitiv
conectat la el. Intre 2 statii pot fi cel mult 1 concentrator universal(pot fi conectate
segmente de toate tipurile) sau 2 specializate(raportul la care pot fi conectate
segmente doar de un anumit tip TX, FX)Cind avem 2 raportoare segmentul <5m,
diametru max 205m pe UTP. Metoda de acces la mediu folosita este CSMA/CD, nu
se foloseste cablu coaxial, deci nu se foloseste topologia magistrala, dar Hub-3.* A
3-a generatie. ; 2.Gigabit Ethernet (96) IEE 802.3z , 1000BaseT lungimea max
100m, 100BaseF lungimea max 2km, 1000BaseCX(cablu coaxial Twin, 2 cabluri
intrun invelis comun),metoda de acces CSMA/CD, 50m un segment partic : maxim
un singur repertor intrun domeniu de coliziune. Agregarea legaturilor pina la 4
canale intro singura legatura de date,poate fi doar un singur concentrator, folosirea
metodei duplex, legaturile date OSI marind viteza. Osibilitatea folosirii in retele
metropolitane, se foloseste ca retele pentru stocarea de date SAN, ISCSI,
FibreChanel, tehnologia e compatibila cu cele anterioare 10/100 sau 10/100/1000.
*A 4-a generatie : 3.10Giga Ethernet IEE 802.3ae , 10000BaseT, 10000BaseF(40
km pentru portul Wan, retele de arie larga), 10000BaseC4. Quad. Permite agregarea
pina la 4 legaturi, 10-40 Gb/s, nu foloseste repertoare, conectarea se face doar la
comutator, conectare duplex. Se exclud coliziunile, se folosestesi in retele de arie
larga, metoda de acces la mediu CSMA/CD, in retele SAN, cel mai mare fragment
de fibra optica 40km, , 100/1000/10000. *A 5-a generatie : 4.100GbaseT,
100GbaseF, 100Gbase K10 sau 40, fara agregare, pentru retele locale,
metropolitane. Retelele locale token ring (1986-IBM) Topologia: inel fizic;
Metoda de acces la mediu: Jeton pe inel.Mediu de transmisie:STP Type 1, 1A (fire
torsadate ecranate). Nr. Maxim de statii 256.In cadrul placii de retea functiile
electronic care realizeaza ocolirea statiei deconectate.Poate fi realizata
interconecatrea prin MAU sau MSAU.Initial a fost implimentata metoda jeton pe
inel cu viteza de lucru=4mbps.IEEE 802.5
IEEE 802.34
IEEE 802.3zFastEthernet
IEEE 802.3al- 10 GigaEthernet Ulterior Ibm, a implimentat si
metoda de acces Jeton pe inel cu eliberarea rapida.Viteza de lucru 16 Mbps. Nu este
standartizata de catre IEEE.In generatia a 2-a Token ring nu are dezvoltare. Ceva
similar este FDDI. Dar este dezvoltata laGigabTokenRing. Ambele tehnologii
(Token ring si GBTR) functioneaza in deosebi eficient in sistemul de calcul IBM.
5.FDDI (1982-1988- prima retea Prince- tehnologia de generatia a 2.Metodade aces
la mediu similara TokenRing.Mediu de transmisie:Fibra optica.Topologia:inel
dublu. Nr max. De statii:500. Viteza de transmisie: 100; Lung.max a unui segment:
2; Lung.maxima sumara: 200 km. Sunt statii si concentratoare. Perimetru maxim a
unui inel :100km.Un inel principal se conecteaza la toate nodurile, la cel secundar,
doar unele din noduri cu scopul maririi fiabilitatii de functionare. Transmisia de date
se efectueaza intr-o singura directie. Inelul secundar este folosit doar in cazul
caderiiunor componente ale inelului principal, realizeaza ocolirea componentelor
cazute. SASS-statiile ce se conecteaza la inelul primar, DAS-la concentratoarele
SAC, DAC. FDDI se foloseste preponderent pentru retele metropolitane si de
asemenea pentru interconectarea de retele din 1 generatie. Principalul dezavantaj
este costul ridicat.FDDI->CDDI. Ulterior a fost propusa FDDI-2, care pe linga
regimul de acces jeton pe inel, permite separarea in mediu de transmisie a pina la 16
canale directe reprezentatea de perechi de noduri. IEE 802.9 ISOEthernet.
Capacitatea maxima a unui asemenea canal este 6Mbps. Separarea fiecarui canal se
efectueaza doar la cerere. Dupa incheierea transmisiei de date, canalul se elimina,
iar capacitatea eliberata se adauga la canalul pentru regimul jeton pe inel.6.Retele
CDDI- folosirea cablului neecranat din fire torsadate tip Categoria 5, ofera acelasi
nivel de performante ca FDDI, viteza de transmisie 100Mb/s, rodus de ANSI, mai
eftine, dimensiunea max a unui segment 100m, nr de statii 500, perimetru max a
unui inel pe fibra 100km, pentru retele locale, metropolitane. 7.Fiber Chanelpentru interconectarea supercalculatoarelor in 1992-1993. Tehnologia opereaza la
viteza de 200, 400, 800 mbps. Se folosesc citeva topologii-bucla, bucla cu
comutator, arbore, plasa, viteza de lucru 200, 400, 800Mb/s, 255-nivele ierarhice, nr
total de statii 16 milioane, diametru 10 km, retele SAN, viteza de operare 2,48
Gb/s.LEGATURA DINTRE COMPONENTELE- DUPLEX.(ulterior tehnologia a

fost numita 1GigaBit 8B/10B)GigaBit Ethernet (pina la 4 legaturi cu vitaza de 4

GBiti)2002 10GbFiberChanel (pina la 2Gbit-agreg)

4.8. Reelele fr fir

Sunt reele de aparate interconectate pe baz de unde radio,infraroii i alte metode
fr fir (n englez: tip wireless;). n ultimii ani ele au cunoscut o dezvoltare
semnificativ pe plan mondial,reprezentnd o soluie alternativ la legturile
terestre. Conexiunile fr fir devin tot mai populare, deoarece ele rezolv probleme
ce apar n cazul cnd avem multe cabluri,conectate la multe dispozitive.
Tehnologiile moderne pot interconecta echipamentele (saui LAN-urile) la distane
mici, dar i la distane mari. O reea fr fir (Wireless Local Area Network, WLAN ) este un
sistem de comunicaii implementat ca extensie la, saualternativ pentru un LAN
cablat, ntr-o cldire sau campus, combinnd conectivitatea lavitez mare cu
mobilitatea utilizatorilor, ntr-o configuraie mult simplificat. Avantajeevidente,
cum ar fi: mobilitate, flexibilitate, simplitate n instalare, costuri de ntreinerereduse
i scalabilitate au impus WLAN ca o soluie tot mai mult utilizat. Infrarou
Infraroul (IR) este o energie relativ slab i nu poate s depeasc obstacole cum
ar fi pereii.Este folosit frecvent pentru a transfera date ntre dispozitive cum ar fi
PDA-urile (Personal Digital Assistants) i PC-urile. Un port specializat pentru
comunicare cunoscut ca i Port pentru Acces Infrarou Direct (IrDA) foloseste IR
pentru a transmite informaii ntre dispozitive. IR permite numai conexiuni de tip
unu-la-unu. Frecvena radio (RF) Undele radio pot trece prin perei i alte
obstacole, acoperind un interval mult mai mare dect IR. Anumite zone ale benzilor
RF au fost alocate utilizrii de ctre dispozitive neliceniate cum ar fi reelele LAN
wireless, telefoanele fr fir i dispozitivele periferice ale calculatoarelor. Acestea
includ intervalele de frecvene de 900 MHz, 2,4 GHz, i de 5 GHz. Aceste intervale
sunt cunoscute ca benzi Industriale, tiinifice i Medicale (ISM) i pot fi folosite
cu restricii foarte mici. Bluetooth este o tehnologie care folosete banda de 2,4
GHz. Este limitat la comunicaii pe distane scurte i vitez mic, ns are avantajul
c poate comunica cu mai multe dispozitive n acelai timp. Alte tehnologii care
folosesc benzile de 2,4 GHz i 5 GHz sunt tehnologiile LAN fr fir moderne care
sunt conforme diferitelor standarde IEEE 802.11. Sunt diferite de tehnologia
Bluetooth prin faptul c transmit la un nivel de putere mai ridicat, care le aloc un
interval mai mare.
4.9.Clasificare:
I) Dupa area de cuprindere: WBAN(corporale), WPAN(personale), WLAN(locale),
WMAN(metropolitan), WWAN(de arie larga) II) Dupa tehnologii de retea utilizata:
Ethernet, WIFI(WLAN) IEEE 802.11 utilizate pentru realizarea dereele locale de
comunicaie fr fir la viteze echivalente cu cele ale reelelor Ethernet.Suportul
pentru Wi-Fi este furnizat de diferite dispozitive hardware, i de aproape
toatesistemele de operaremoderne pentru calculatoarele personale,routere,telefoane
mobilei cele mai avansate console de jocuri. Topologii folosite: 1.Dinamice-fiecare
cu fiecare, canala temporare; 2.Stea- schimbul de date printrun punct de acces,
poate fi comutator sau ruter; 3,Mesh-retele de arie larga, fiecare statie e ca ruter, nu
se cer cablaje. Avantaje: Mobilitate asigur conectarea fr dificulti att a
clienilor staionari, ct i a clienilor mobili; Scalabilitate suport conectarea unui
numr mare de echipamente noi i sporirea razei de aciune; Flexibilitate ofer
conectivitate fr ntreruperi clienilor; Costuri reduse costurile echipamentelor
scad continuu pe msur ce tehnologia avanseaz; Timp redus de instalare
instalarea unui singur echipament ofer conexiune la reea pentru un numr mare de
clieni; Fiabilitate n condiii grele uor de instalat n condiii de urgen.
Dezavantaje: Interferene tehnologia Wireless este sensibil la interferene
electromagnetice cauzate de majoritateaechipamentelor electronice: telefoane
mobile, cuptoare cu microunde, televizoare sau alte echipamente wireless;
Securitatea datelor tehnologia wireless LAN are drept scop principal s asigure
accesul la date nu securizarea acestora. Mai mult, tehnologia wireless poate
constitui o bre nesecurizat a ntregii reele; Evoluia tehnologic tehnologia cu
fir LAN evolueaz n mod continuu. Tehnologia wireless LAN nc nu ofer viteza
i fiabilitatea reelelor cu fir. Viteza joasa, securitate slaba, mediu inconjurator
vulnerabil. Particularitatile folosirii mediului inconjurator pentru transferul de
date: 1.Topologii dinamice; 2.Dependenta vitezei de transmisie dupa starea
mediului; 3.La canal au acces toti in raza de actiune a semnalului; 4.Influenta
obstacolelor in calea propagarii; 5.Problema statiei ascunse; 6.Problema statiei
expuse; 7.Este foarte greu de realizat compararea semnalului transmis cu semnalul
receptionat din mediu. Cel transmis e cu mult mai puternic.

4.10.WLAN
Wireless Local Area Network IEEE 802.11. Mediu de transmisie- mediu
inconjurator, 2,54Ghz. Raza de actiune- pina la 100m, 1mb/s. Tipuri: a(5GHz,
11Mb/s), b(2,4,;11), g(2,4;54), n(5,300), ac(60, 7Gb), ad(2,4Ghz) Se organizeaza ca
BSS. Numele retelei BSSID. Exist dou tehnici principale de acces la mediu n
standardul 802.11. Una este funcia de coordonare distribuit si de coordonare
punctuala. Functia de coordonare distribuita CSMA cu evitarea coliziunilor. Cum
canalul trebuie s fie liber i la transmitor i la destinatar, transmitorul transmite
doar cnd simte canalul liber. n acel moment, el trimite un cadru RTS (Request To
Send) i ateapt rspunsul o perioad, repetnd cererea dac trece un anumit timp.
Destinatarul, dac este liber, rspunde cu un CTS (Clear To Send). Dup primirea
CTS, transmitorul trimite cadrul de date, dup care a teapt confirmarea
receptorului. Toate staiile altele dect cele dou i care primesc un RTS sau un CTS
transmis de altcineva i iau o perioad de ateptare n care nu transmit, pentru a
evita coliziunea cu cadrele transmise de celelalte sta ii. Functia de coordonare
punctuala: exist o aa-numit staie de baz, care poate fi un punct de acces IEEE
802.11, un ruter cu capabiliti IEEE 802.11, sau un calculator cu interfa de re ea
802.11 configurat n modul de lucru master. Aceast funcie de coordonare se
bazeaz pe ideea c staia de baz este cea care controleaz accesul la mediu,
acordnd cte o cuant de timp fiecrui dispozitiv conectat.
4.11.Arhitectura a retelei IEEE 802.11 : Nivelul fizic este format din doua
subnivele: subnivelul protocolului de convergenta a nivelului fizic (PLCP - Physical
layer convergence protocol) si subnivelul dependent de mediul fizic (PMD Physical medium dependent). Subnivelul PLCP este o interfata catre subnivelul
MAC, iar subnivelul PMD este echipat cu interfata de transmisiune si de receptie in
mediul radio.Subnivelul PLCP indeplineste functia de adaptare a capabilitatilor
subnivelului PMD la serviciul pe care trebuie sa-l ofere nivelul fizic. El defineste o
metoda de includere a unitatilor de date ale protocolului MAC (MPDU) intr-un
format de cadru adecvat pentru transmiterea si receptia datelor de utilizator si a
informatiei de administrare, intre doua sau mai multe statii, utiliznd subnivelul
PMD. Existenta subnivelului PLCP face ca subnivelul MAC sa functioneze cu o
dependenta minima de subnivelul PMD. Modulul pentru administrarea statiei
realizeaza functiuni de administrare a nivelului fizic si a subnivelului MAC.
4.12.Setul serviciului de baza (BSS - Basic Service Set)
Din cauza limitarilor privind nivelul fizic (acoperire radio), retelele wireless care
trebuie sa acopere distante geografice rezonabile pot fi compuse din blocuri de baza.
Blocul de baza este numit setul serviciului de baza (BSS). BSS, compuse fiecare din
doua statii, forma ovala indicnd, simbolic, aria acoperita, in care statiile membre
ale BSS pot ramne in comunicatie. Daca o statie iese din aceasta arie, ea nu mai
poate comunica cu celelalte statii membre ale aceluiasi BSS. Conform standardului
802.11 se disting doua tipuri de retele locale: retele ad-hoc; retele
infrastructurale.Un BSS independent (IBSS - Independent BSS) reprezinta cel mai
semnificativ tip de baza al retelei IEEE 802.11. O retea IEEE 802.11 minima poate
fi formata din numai doua statii. In figura de mai sus sunt prezentate doua IBSS.
Deoarece acest tip de retea IEEE 802.11 se formeaza adesea fara o planificare,
numai pentru un interval de timp ct este necesara, mai este numita retea ad hoc.
Asocierea dintre o STA si un BSS este dinamica: statia poate fi alimentata,
nealimentata, poate iesi din aria de acoperire BSS sau poate intra in aceasta arie.
Pentru ca o statie sa devina membru al unei infrastructuri BSS, ea trebuie sa devina
"asociata". Sistemul de distribuire (DS) Sistemul de distribuire furnizeaza
serviciile logice necesare integrarii mai multor BSS. Un punct de acces (AP - Acces
point) este o statie care asigura accesul la DS, furniznd serviciile DS si functionnd
si ca o statie. Datele sunt transferate intre un BSS si un DS prin intermediul unui AP.
Toate punctele de acces (AP) sunt, de asemenea, statii (STA), deci ele sunt entitati
adresabile. Un DS si mai multe BSS formeaza o retea wireless, de marime si
complexitate arbitrare. O astfel de retea este numita setul serviciului extins (ESS Extended Service Set). Un concept important este ca o retea ESS este vazuta de
subnivelul LLC la fel cum este vazuta o retea IBSS. Statiile din cadrul unei retele
ESS pot comunica si statiile mobile se pot deplasa de la un BSS la altul (in aceeasi
retea ESS) in mod transparent fata de LLC.In standardul IEEE 802.11 nu se
mentioneaza nimic in legatura cu locatiile fizice relative ale BSS - urilor (ele se pot
suprapune partial, pot fi disjuncte, distantele intre BSS - uri nu sunt limitate).MBSS
Mesh, topologie plasa, poate fi conectat la DS prin porti.
4.13.Securitatea retelelor fara fir:

1. Ascunderea BSSID, 2.Filtrarea adreselor mac-acces la resursele retelei se admite

doar statiilor cu dresa mac dintr-un anumit set; 3.Folosirea unor protocoale speciale
WEP confidentialitate echivalate cu retele cablate; 4.Standard de secuizare
IEE802.11i, WPA 2003, nu cere modificarea echipamentului, realizeaza doar o parte
din functiile standarde WPA 2 2006 sunt impusi producatorii sa realizeze
protocoale; 5.Folosirea unor servere speciale de autentificare, realizeaza opereaza
conform standartului IEE802.11x RADIUS. WEP se bazeaza pe un cifru RC4, cu
chei statice si un Initialization Vector (IV), care este modificat pentru fiecare pachet
dintr-o transmisie. WEP avea unele puncte slabe foarte importante, in
implementarea IV, iar acestea le permiteau atacatorilor care puteau intercepta un
numar suficient de mare de pachete de date, sa reconstruiasca cheia. Anterior
introducerii 802.11i, producatorii de WLAN au incercat sa compenseze inerentele
vulnerabilitati ale WEP prin intermediul unei solutii provizorii, cunoscuta ca Wi-Fi
Protected Access (WPA), dezvoltata sub egida Wi-Fi Alliance. Cele mai importante
functionalitati ale WPA sunt TKIP este conceput astfel inct sa evite principalele
deficiente ale WEP, inlocuind cheia statica cu chei modificate in mod dinamic si
implementnd o verificare a integritatii mult imbunatatita. Din ratiuni de
compatibilitate, TKIP foloseste tot cifrul RC4. WPA2 este termenul pe care Wi-Fi
Alliance il foloseste pentru a face referire la implementarea tuturor componentelor
obligatorii ale standardului 802.11i.

de servicii. Toate acestea sunt ca;itatea serviciilor. Mai este setul de servicii telnet,
ftp, http, Tvip, nntp. Rata pierderii de pachete, veridicitatea transmisiei.

4.14. WPAN-tehnologia orientata la o singura persoana, Raza de actiune 10-15m,

propusa Bluetooth. Permite de interconectare de echipe mobile. Viteza de
transmisie 17-20 kbps. Fiecare pachet in retea este transmis la o frecventa aparte
(1500 pentru ca sa nu apara coliziune) se aloca pe rind. O reea de arie personal,
PAN este o reea de transmisie de date, folosit pentru comunicaii ntre
echipamentele de date care aparin, de obicei, unei persoane. n general este
configurat wireless. Aria de aciune a PAN este de ordinul metrilor, de regul pn
la 10 m, dei unele PAN LAN MAN WAN Reele wireless de acces pentru servicii
electronice complexe TELECOMUNICAII Anul LIV, nr. 2/2011 37 tehnologii
folosite pentru WPAN acioneaz la distane mai mari. Ca exemple de tehnologii
WPAN pot fi date Bluetooth, UWB, ZigBee. O categorie aparte prin destinaie i
prin serviciile oferite sunt reelele wireless corporale, WBAN. Acestea sunt reele
amplasate pe corpul uman (de exemplu reele de senzori pentru supravegherea unor
funciuni ale corpului etc.). WBAN-corporale, raza de actiune 2-3m
5.1.Retele de calculatoare de arie larga
Sistemul de calcul ce contine mai multe calculatoare si terminale, plasate la distanta,
care interactioneaza intre ele prin intermediul unui sistem de transport date se
numeste retea de calculatoare. Clasificarea retelelor de calculatoare: a)dupa aria
de cuprindere: -retele de arie larga(WAN)-arie de acoperire nelimitata.-retele
regionale (RAN)-aria unei regiuni, zone~100km-retele metropolitane (MAN)-aria
unui oras~50km -retele locale (LAN)citiva km -retele personale(PAN)citiva zeci de
metri. -retele de corp (BAN)citiva metri. b)dupa tehnologia de operare: -TCP/IP
-X.25
-Frame Relay
-ISDN, ATM,MPLS c) dupa destinatie:-retele
corporative (de firma, corporatie) -retele publice( prestarea serviciilor altor
organizatii, persoane). Retelele de arie larga nu sunt limitate in aria posibila de
cuprindere. 5.4.Efectul concentrarii resurselor. 1) Sistem de n calculatoare de
productivitate , flux de cereri de intrare W-durata in fir de asteptare, -durata de
procesare. 2) Sistem dintrun calculator, productivitate n, flux de intrare n, mai
eftin, rapid, oportunitatea concentrarii resurselor. Administrarea unui server mare e
mai usor de cit mai multe mici. Fluxuri de intrare tip Poisson se numete sistem de
servire n mas exponenial sau liniar. T1=1/(-) T2=1/(n-n)=T1/n. Legea lui Groshcosul unei unitati de productivitate este invers proportional cu radacina patrata din
productivitatea calculatorului. C1=k/sqrt() C2=k/sqrt(n)=C1/sqrt(n).

5.5. Modele arhitecturale de retea OSI ISO, TCP/IP

5.5.1.I)Modelul de referinta OSI (ISO) PENTRU RETELELE MARI. In
incercarea de standardizare a protocoalelor de comunicatie, ISO a fost propus de
catre Organizatia Inter-nationala pentru Standardizare 76 un model de retea,
structurat pe sapte niveluri ierarhice model cunoscut sub numele de modelul de
referinta ISO pentru interconectarea sistemelor deschise sau, mai pe scurt, modelul
de referinta OSI (ISO) . Prin sisteme deschise [Open System (OS)] se inteleg sisteme
care fac publice conceptul si toate detaliile lor de implementare, permitand atasarea
de noi entitati care ii respecta regulile (deci extinderea sa cu usurinta) dar si
participarea specialistilor la perfectionarea sa.Numarul de 7 niveluri pentru modelul
de referinta OSI (ISO) a fost stabilit (prin negocieri al caror rezultat nu a intrunit o
adeziune generala) avand in vedere urmatoarele considerente: * un numar prea mic
de niveluri implica necesitatea gruparii unui numar excesiv de functii (servicii) intrun acelasi nivel, rolul fiecarui nivel ne mai fiind astfel clar definit; *un numar prea
mare de niveluri obliga la existenta unui numar mare de interfete intre ele,
complicand excesiv circulatia informatiei utile in retea.Modelul de referinta OSI
conceput pentru WAN nu reprezinta un adevarat model de arhitectura de retea,
caci el nu descrie exact serviciile si protocoalele ce trebuie utilizate la fiecare nivel,
ci doar sarcinile pe care ar trebui sa le indeplineasca fiecare din ele; este drept ca
CCITT a emis recomandari iar ISO a elaborat standarde internationale pentru
protocoalele si serviciile de la toate nivelurile, dar ele nu fac parte din modelul
propriu-zis. Nivelul 1-fizic, bit reprezinta interfata calculatorului sau terminalului
cu canalul fizic / mediul de transmisie. Are sarcina de a transmite siruri de biti,
convertindu-le in semnale care sa poata fi transmise eficient pe canalul fizic dintre
doua IMP - in cadrul WAN - sau intre doua statii - in cadrul LAN.. Problemele ce
trebuie rezolvate la acest nivel sunt de natura electrica, mecanica, procedurala si
functionala. Nivelul fizic (1) controleaza transmisia efectiva pe un anume mediu
fizic in cadrul WAN pe fiecare tronson (legatura directa intre doua noduri) al unei
cai. Nivelul 2- legaturii de date: Sarcina principala este de a transforma un mijloc
primar de transmitere a sirurilor de biti (adica ceea ce ofera legatura fizica
controlata de nivelul ierarhic 1 al retelei) intr-un veritabil canal virtual de
transmitere a informatiilor, fiabil si fara erori, pus la dispozitia nivelului 3 Functii:
*Stabileste adresele fizice (hard) ale dispozitivelor din retea; *Fragmenteaza
informatia primita de la nivelul 3 in unitati de informatie numite cadre pe care le
transmite secvential. * Solutioneaza problema alterarii sau chiar distrugerii
cadrelor. Nivelul 3- de retea, pachete , nivelul subretelei de comunicatie
controleaza operatiile din subretea, creand, mentinand cat este necesar si apoi
intrerupand o conexiune virtuala pentru nivelul 4 intre utilizatorii finali; raspunde,
de alegerea traseelor mesajelor intre utilizatorii finali si modificarea acestora fie in
sensul asigurarii unor cai optime, fie pentru rezolvarea unor situatii anormale in
sub-retea.

5.2.Tehnologii de cooperare a resurselor in retea:

A) Tehnologia stapin-aservit(master-slave) a fost implimentataa mai intii in
sistemele de teleprelucrare a datelor, terminalele erau simple, realizau doar niste
functii elementare. Procesul de prelucrare/transmitere a datelor era gestionate de
calculatorul central. Este eficient in cazul sistemelor de teleprelucrare a datelor, a
folosirii teminalelor in retele, arhitectua de retea SNA a firmei IBM. Avanteje:
sustinerea unui sistem de calcul centralizat, partajarea eficienta a unor resurse
periferice intre aplicatiile mai multor utilizatori. Dezavantaje: fiecare aplicatie noua
necisita o noua implementare a produselor program respective. B) Tehnologia
server-de-fisiere prevede partajarea de date in retea folosind serverele de fisiere.
Fisierele sunt stocate la server de utilizatori sau administratori ai retelei. Utilizatorul
de la statia sa acceseaza serverul de fsiere respectiv de fiecare data cind are nevoie
de inf dintr-un asemenea fisier. Dezavantaje-daca traficul de transfere e inalt, mediu
de transmisie poate fi supraincarcat iar calitatea serviciului scade. C) Tehnologia
client-server- pentru repartizarea eficienta a functiilor prelucrarii de date in retele
intre statii. Are 3 componente: sererul de baze de date, aplicatia client initiata de
statia client si reteaua de transmisie date. Serverul se preocupa de gestiunea
rationala a resurselor pentru multiplii clienti. Avantaje: flexibilitate inalta, cresterea
productivitatii, facilitarea administrarii datelor, fiabilitate inalta, posibilitatea
combinarii unor prelucrari de date, Dezavantaje: costurile inalte. D) Tehnologia
egal-la-egal(peer to peer) prevede cooperarea intre statii in mod egal, fara
evidentierea uneia sau citorva statii cu functii speciale de dirijare, fara evidentierea
unor servere cu fisiere partajate intre mai multi utilizatori, fara evidentierea unor
programe client si servere. SNA de IMB, fiecare statie cooperante realizeaza
functiile necesare de administrare, procesare, control si prezentare date. Avantaje:
flexibilitate inalta, simplitate in instalare, utilizare, administrare.
5.3.Caracteristici de baza:1. Capacitatea caracterizeaza puterea retelei in
deservirea cererilor utilizatorilor si se determina de volumul lucrarilor respective, ce
pot fi efectuate intro unitate de timp. 2.Costul retelei se determina ca suma
costurilor componentelor ei. 3.Dupara de raspuns se determina de la momentul
lansarii cererii in retea pina la aparitia primului caracter al mesajului de raspuns. 4.
Fiabilitate-capacitatea retelei de asi indeplini functiile in conditiile date. ; 5.Gama

Nivelul 4-transport, segmente este primul dintre nivelurile de tip sursa-destinatie

(OD) (spre diferenta de primele trei, la care protocoalele se desfasurau doar intre
doua IMP de la capetele unui tronson de linie fizica dintr-o WAN) si cel care separa
nivelurile orientate pe aplicatii (nivelurile 5, 6 si 7) - menite sa asigure livrarea
corecta a datelor intre calculatoarele interlocutoare - de cele destinate operarii
subretelei (nivelurile 1, 2 si 3) - responsabile cu vehicularea mesajelor prin retea (si
care pot suferi modificari de implementare fara a influenta nivelurile superioare).
Nivelul 5- de sesiune, date reprezinta adevarata interfata a utilizatorului cu reteaua:
cu acest nivel negociaza utilizatorul pentru stabilirea unei conexiuni cu un alt
calculator, conexiune ce permite nu numai un transport de date (ca la nivelul 4), ci
si furnizarea unor servicii deosebite, utile pentru anumite aplicatii .Nivelul 5
determinaa cine este interlocutorul si stabileste comunicatia intre aplicatii,
coordonand si sincronizand dialogul. Nivelul 6- de prezentare,date: se ocupa de
semantica si sintaxa informatiilor transmise, facand conversiile de coduri de
reprezentare a datelor numerice, sirurilor de caractere si comenzilor, precum si
conversiile de formate ale fisierelor de la reprezentarea utilizata intr-un calculator la
cea standardizata pentru retea si, in final, la cea utilizata in calculatorul interlocutor
oferind astfel coerenta informatiilor pe care programele de aplicatii le schimba intre
ele sau la care se refera in cursul dialogului lor si, totodata, o independenta a
utilizatorilor fata de caracteristicile eterogene ale echipamentelor. Nivelul 7- de
aplicatie,date ofera posibilitatea de acces la retea, cu toate seviciile pe carea aceasta
i le poate furniza. Aici se face selectia serviciilor in functie de necesarul de
comunicatie al aplicatiilor si se hotaraste multimea mesajelor permise, ca si
actiunea intreprinsa la receptionarea fiecaruia din ele.Standardele de servicii si

protocoale ,elaborate de ISO pentru nivelul 7 al modelului de referinta OSI sunt A)

Standarde utilizate in diferite aplicatii, B) Standarde specifice anumitor tipuri de
aplicatii. Nivelul 7 permite accesul utilizatorilor la retea si selecteaza serviciile de
comunicatie pentru aplicatiile care sunt destinate a rula in retea.Nivelurile 5, 6 si 7
sunt implementate in calculatoarele din WAN , adeseori in cadrul sistemului de
operare al retelei.Nivelul 4 este implementat adeseori printr-o parte a NOS ce se
numeste statie de transport .Nivelul 3 este implementat, de regula, in calculatoare si
in IMP, printr-un program de interfatare ce asigura functionarea hardului
[driver].Nivelul 2 este implementat prin soft si partial prin hard. Nivelul 1 este
implementat doar prin hard.

5.5.2.II)Modelul TCP/IP pentru arhitectura inter-retelelor de calculatoare

(ARPA). Aceasta tehnologie include un
set de standarde ce precizeaza detaliile privind modul in care calculatoarele
comunica, precum si un set de conventii pentru interconectarea retelelor si dirijarea
traficului. Numita oficial suita de protocoale internet TCP/IP] , -, aceasta
tehnologie poate fi utilizata pentru a comunica in orice multime de retele
interconectate. Tehnologia TCP/IP formeaza baza pentru o internet la scara globala
ce conecteaza universitati, intreprinderi industriale si comerciale, institutii
guvernamentale, locuinte personale, etc. Ca si modelul de referinta OSI-ISO,
modelul arhitectural (conceptual) al software-ului unei internet bazate pe
protocoalele TCP/IP este organizat pe niveluri ierarhice.Dar acest model nu a
provenit de la vreun organism de standardizare, ci a rezultat din cercetarile care au
condus la suita (stiva) de protocoale TCP/IP. Nivelul 1(1,2)-acces/link, x.25, Eth,
ISDN, FR, SLIP, CSLIP, PPP. Nivelul 2(3)-retea/internet, IP, ICMP, RIP, OSPE.
Nivelul 3(4)-transport, TCP, UDP. Nivelul 4(5,4,7)-aplicatie, Telnet accesul si
folosirea la distanta a accesului unui calculator; FTP- transfer de fisiere ; DNSDomain Name SIstem, transfera adresele internet prin nume de prin cifre zecimale;
TFTP-mai simplu, mai rapid; TCP-protocol orientat conexiune . Are grija de
recuperarea pachetelor pierdute; VDP- protocol datagrama. IP- responsabil de
adresare si rutare. Este un protocol datagrama; ARP- rezolutia adresei ,adica
corespondenta intre adresa IP si adresa fizica a placii de retea; RARP- ARP invers ;
ICMP- asigura conpatibilitatea cu diverse tehnologii de retea de acces. IP-Ipv4,
Ipv6, 32 biti-un sir de biti sau adrese 72.24.17.5. Sunt clase A(8 biti pentru adresa
retea- 0 7, 24 pentru statii),B(16 retea-01 14, 16 p/u statii),C(24 p/u retea-011 21, 8
p/u statii),D,E, de baza primele 3. Adresa se impartein 2 cimpuri : adresa retea si
adresa statii in cadrul retelei. TCP-protocol orientat conexiunii, poate garanta
transmisia de date fara erori statii-statii, returneaza datele eronate, controlul
congestiei. UTP- protocol data grama, nu recuereaza datele eronate, este neorientat
conexiunii, mai rapid, flexibil, nu e prea sigur, la nivelul 3 rutareaa este data grama.
5.6. Rutarea in retele
In reelele de calculatoare, termenul rutare se refer la selectarea cilor ntr-o reea,
pe care s se trimit anumite date. Rutarea directeaz drumul pachetelor ce conin
adrese logice dinspre surs spre destinaia final prin noduri intermediare (numite
rutere). Procesul de rutare directeaz de obicei pe baza unor tabele de rutare pe care
le gestioneaz ruterele, care mentin o nregistrare a celor mai bune rute ctre diferite
destinaii din reea. Reelele mici pot gestiona tabele de rutare configurate manual.
Reelele mari implic topologii mari care se schimb constant, facnd utilizarea
manual a tabelelor de rutare foarte dificil. Exizt dou mari tipuri de rutare care
stau la baza tuturor celorlalte tipuri de rutare: rutarea static i rutarea
dinamic.Rutarea static descrie un sistem care ruteaz ntr-o reea de date in
funcie de ci fixe. Rutarea dinamic construiete dinamic tabelele de rutare,
bazndu-se pe informaiile purtate de protocoale, permiand reelei s acioneze n
mod aproape automat pentru a evita erori i blocaje n reea. Datorit proprietilor
sale, rutarea dinamic domin n momentul actual internetul. Metode de rutare:
1.Cu tabele de rutare pot fi: a) Cu rutare fixa-prevede recalcularea periodia sau in
cazuri special a tabelelor. Ea poate fi: *centralizata, se realizeaza de un centru in
baza informatiilor primate de la rutele retelei. Avantaje: poate fi atins optimul
global; Dezavantaje: tabelele ajung la rutare cu intirziere fata de starea pentru care
au fost calculate. *descentralizata-prevede recalcularea de catre fiecare ruta a
tabelului propriu, in baza informatiilor locale. Avantaje-reactie prompta la
modificari locale de stare,dezavantaje: reactive intirziata la modificari de stare
indepartate. *Mixta, prevede imbinarea rutarii centralizate si descentralizate,
tabelele se calculeaza pe centru si fiecare ruter poate recalcula tabelul propriu in caz
de modificari locale, foarte eficienta metoda.; b) Cu rutare dinamica- Rutarea
dinamic se bazeaz pe un protocol de rutare pentru a putea partaja informaiile cu
alte rutere. Un protocol de rutare definete un set de reguli utilizate de ctre un
ruter atunci cnd comunic cu ruterele adiacente. Succesul rutrii dinamice depinde
de dou funcii de baz ale unui ruter: Administrarea tabelei de rutare ;
Distribuirea, la diferite intervale de timp, a tabelei de rutare (sub form de
actualizare a rutrii) ctre ruterele adiacente.
2. Fara tabele de rutare: a) metoda aleatoare, prevede determinarea canalului de
esire in mod aleator, se stabileste pentru fiecare canal o pondere, in total=1.
Avantaje: simlitate, dezavantaj: nu se garanteaza ajungerea pachetului la destinatie
in timp util. b)metoda prin inundare, prevede transmiterea a cite un exemplat al
pachetului pe fiecare din canalele de esire in antetul pachetului este un cimp contur

al nodurilor tranzitate. Initial acesta are valoarea=nr de noduri pe calea cea mai
scurta catre destinatie +1sau2. La trecerea fiecarui nod aceasta valoare se reduce cu
1.Cind ea devine 0, pachetul se elimina. Avantaje: cel putin un pachet ajunge la
destinatie pe calea cea mai scurta, dezavantaje: incarcarea retelei cu mai multe
exemlare de pachete. Se foloseste la transmiterea mesajelor scurte, mesaje SSNP.
3.Rutarea fix O singur rut permanent pentru fiecare pereche surs destinaie
Rutele se determin folosind algoritmul de cost minim Rutele sunt fixe cel puin
pn cnd se schimb topologia reeleis. 4.Rutare adaptiv Folosit n aproape
toate reelele cu comutare de circuite Deciziile de rutare se schimb atunci cnd
condiiile de funcionare ale reelei Eec Congestii E nevoie de informaii
despre reea Deciziile sunt mai complexe Trebuie creat p baan ntre calitatea
informaiilor despre reea i overhead. Avantajele rutrii adaptive mbuntete
performana Ajut la controlul congestiilor Sistem complex Nu pot fi realizate
beneficii teoretice.

5.7. Conceptul rutarii pachetelor in internet. Interactiunea prin porti : IGP-RIP,

RIPv2, OSPF , IGRP, BGP ; EGP : BGP, EIGRP, IS-IS. RIP-selecteaz ruta cu cel
mai mic "numr de hopuri" (metric) ca fiind ruta cea mai bun. Numrul de hopuri
reprezentat de acest protocol este numrul de pori prin care trrebuie s treac datele
pentru a ajunge la destinaie. RIP consider cea mai bun rut ca fiind cea care
folosete cele mai puine pori. Aceast alegere de rute se face cu ajutorul unor
algoritmilor vector-ditana. Avantaje-usor de implementat, configurat. Dezavantajediametrul retelei este limitat, convergenta lenta. Metrica folosita-nr de salturi.
EIGRP- a fost dezvoltat de ctre Cisco cu scopul de a mbunti protocolul RIP,
este un protocol brevetat. Acest protocol elimin unele dintre defectele protocolului
RIP , i are mbuntiri ca folorirea de metrici compuse, rutarea pe ci multiple, i
mnuirea rutelor implicite. EIGRP are toate avantajele flexibilitii i ale
configurrii simple n timp ce mbuntete viteza i consumarea resurselor. IS-ISeste un protocol de rutare intern din familia protocoalelor OSI . Implementeaz
algoritmul folosind starea legturilor (link-state), dup principiul Shortest Path First
(SPF). IS-IS nu folosete IP pentru a 6 transporta mesajele cu informaii. Routerele
IS-IS construiesc o reprezentare topologic a reelei. Aceast hart indic IP -ul
subreelelor n care poate fiecare router IS-IS s ajung, cunoscnd i calea de cost
redus. O alt diferen ar fi metoda prin care topologia IS-IS transfer informaiile
prin reea. BGP-este protocolul de baz al Internetului. Funcioneaz prin
meninerea unei tabele de retele IP care stabilete modul de conectare ntre sisteme
autonome. BGP este un protocol de rutare ntre sisteme autonome. Un sistem
autonom este o reea sau un grup de reele sub o administrare unic cu aceleai
reguli de routare n toat reeaua. BGP este folosit pentru a comunica informaii
despre rute pentru Internet i este protocolul folosit ntre providerii de servicii
Internet. BGP este cel mai folosit protocol extern de rutare.
5.8. O tabel de rutare este o list de rute cu acces secvenial. Pentru ca ruterele
sa poata comuta pachete, ele trebuie invete unde se afla celelalte retele, aceasta
informatie fiind organizata sub forma tabelei de rutare Prima sursa pentru tabela
de rutare o reprezinta configuratiile de pe propriile interfete, acestea generand rutele
direct conectate Construirea tabelei de rutare se poate face in doua moduri:
Static: rutarea se face manual, de catre administratorul retelei; se foloseste pentru
securitate si overhead redus; Dinamic: rutarea se face cu ajutorul protocoalelor de
rutare (informatii de la alte rutere) Intr-o tabela de rutare putem avea simultan:
rute direct conectate rute dinamice rute statice. Acest proces este alcatuit din
doua mecanisme: Determinarea caii optime: este folosita tabela de rutare;
Comutarea pachetelor (forwarding): primirea unui pachet pe o interfata si trimitere
lui pe alta. Ruterele creeaza tabele de rutare. Rute implicite Toate pachetele care
nu au destinatia in tabela de rutare vor fi trimise pe aceasta ruta O ruta implicita
este caracterizata de prefixul /0 Mai poarta denumirea de quad zero route O
astfel de ruta poate fi definita ca si o ruta statica, sau poate fi generata de un
protocol de rutare. Distanta administrativa spune cat de valoroasa este
informatia de rutare (cu cat mai mica cu atat mai bine) Daca ruterul afla doua rute
catre aceeasi destinatie, va pune in tabela de rutare pe cea cu DA mai buna.
Parcurgerea tabelei de rutare se va face secvential, dar construirea sa nu Rutele
sunt ordonate in tabela in functie de lungimea masti Pentru masti de lungime egala
rutele sunt puse in tabela in ordinea cunoasterii lor
5.9. Protocop OSPE- este alt protocol cu starea legturilor dezvoltat pentru
TCP/IP . Se folosete in reele foarte mari i dispune de de cteva avantaje fa de
RIP , protocolul este deschis, ceea ce nseamn ca specificaiile sale sunt de
domeniu public; se bazeaz pe algoritmul SPF (Shortest Path First). OSPF este
considerat acum a fi protocolul de rutare intern preferat de reeua Internet. Funciile
care au contribuit la succesul standardului OSPF: o Echilibrarea nc rc rii re elei
pentru c i de cost egal (Equal cost load balancing): Utilizarea simultan a c ilor
multiple permite utilizarea mai eficient a resurselor reelei. o Divizarea logic a re
elei (Logical partitioning of the network): Aceast funcie reduce propagarea
informaiilor neactualizate n cazul unor condiii defavorabile (modific ri de
topologie). De asemenea, permite cumularea anunurilor de rutare (aggregate
routing announcements) care limiteaz anunarea informaiilor inutile. o
Mecanisme de autentificare: OSPF permite autentificarea fiec rui nod care
transmite mesaje de anunare a rutelor. Aceasta previne ca surse frauduloase (ruteri
neautorizai) s modifice coninutul tabelelor de rutare. o Timp de convergen mai
mic: OSPF permite propagarea instantanee a informaiilor despre modificarea
rutelor. Astfel, actualizarea informaiilor de topologie se realizeaz mult mai rapid.
o Suport CIDR i VLSM: Aceste funcii permit o alocare eficient a adreselor IP.
Protocolul Hello are ca funcii descoperirea i meninerea relaiilor dintre nodurile

vecine. Pachetele Hello sunt transmise periodic pe fiecare interfa a ruterului.

Pachetele conin identificatorii RID ai altor ruteri, ale cror pachete Hello au fost
deja recepionate pe interfaa respectiv. Atunci cnd un ruter descoper propriul
RID n pachetul generat de un alt ruter, aceste dou noduri stabilesc relaia de
nvecinare. Pachetul Hello conine i prioritatea ruterului, identificatorii DR i
BDR. Aceti parametri sunt utilizai pentru a alege ruterul DR n reeaua de acces
multiplu.

Anunsturi stare-legaturi. Sincronizarea bazelor de date se realizeaz prin

schimbul de mesaje de stare a legturii. Coninutul unui mesaj LSA descrie o
component a reelei, care poate fi: un ruter, un segment sau o destinaie extern.
Mesajele LSA sunt schimbate de ctre ruterii OSPF adiaceni pentru a sincroniza
ntre ele bazele de date ale strilor legturilor. Atunci cnd un ruter genereaz sau
modific un mesaj LSA, acesta trebuie s comunice aceast modificare n cadrul
reelei. Mai nti, ruterul transmite mesajul LSA fiecrui sistem adiacent. La
recepionarea LSA-ului, aceti vecini salveaz informaia n propriile baze de date a
strilor legturilor i la rndul lor, comunic LSA-ul vecinilor lor. Aceast activitate
de tipul salveaz i trimite mai departe (store and forward) continu pn cnd
toate sistemele primesc acest LSA. Avantaje: Deoarece OSPF este mai popular,
protocolul are un set bogat de extensii i funcii adugate, vedere unitar asupra
reelei - convergen bun - scalabilitate: mrimea bazei de date link-state poate fi
optimizat printr-un design atent - triggered updates. Dezavantaje: - necesit un
grad de competen mai mare al administratorului de re ea - consum de memorie consum mare de procesor - consum de lime de band
5.10. Securitatea datelor n reele
Sunt cunoscute asemenea msuri de asigurare a securitii informaiilor n reele, ca:
formarea reelelor virtuale, instalarea i configurarea zidurilor de protecie (firewall),
utilizarea mijloacelor criptografice; separarea centrelor i a reelelor informatice n fragmente
cu funcii specializate .a. La cerine nalte de securitate, se poate mbina folosirea
mijloacelor de securitate la nodurile de comutaie cu cele de la staiile reelelor. n cele ce
urmeaz se cerceteaz unele aspecte ale folosirii mijloacelor criptografice pentru asigurarea
securitii informaiilor. Criptologia= elaborarea i spargerea cifrurilor,
criptografia=elaborarea cifrurilor, iar criptanaliza= spargerea. Modelul de baz al
folosirii cifrurilor pentru securitatea informaiilor : Text=>Prin cheia de cifrare si
Cifreaza=> Intrusul actioneaza asura Textului=>Cu ajutorul cheie de decifrare si
Descifreaza si se obtine=> Textul initial.Mesajul ce trebuie cifrat=text clar, este
supus unei transformri (cifrare) parametrizate de cheia de cifrare e, obinndu-se
un text cifrat. Textul cifrat este transmis prin mediul de comunicaie ctre destinatar.
Destinatarul, pentru a obine textul clar, efectueaz transformarea invers a
mesajului cifrat, folosind o cheie de descifrare d. Protecia (confidenialitatea) cere
ca intrusul s nu poat reconstitui textul clar dintr-unul cifrat interceptat, deci ca
acesta s nu poat determina cheia de descifrare d. Autentificarea cere ca intrusul s
nu poat cifra i transmite propriile mesaje fr ca acest lucr s fie detectat, deci ca
acesta s nu poat determina cheia de cifrare e. Pentru asigurarea securitii
informaiilor, este necesar inerea n secret a ambelor chei e i d. Distribuia cheilor
a fost ntotdeauna punctul vulnerabil al multor criptosisteme. Una din cile de
soluionare a acestor probleme estre folosirea sistemelor secrete cu chei publice. n
acest scop Diffie i Hellman au propus n 1976 folosirea sistemelor criptografice
asimetrice. La asemenea sisteme cheia de descifrare este diferit de cea de cifrare i
nu poate fi, practic, dedus din aceasta.
5.11.Pentru ca un sistem criptografic asimetric s asigure att protecia ct i
autentificarea informaiei, se cere ca algoritmul de cifrare E i cel de descifrare D s
satisfac trei cerine: 1.D(E(M)) = E(D(M)) = M. Aici M este textul clar, care
trebuie cifrat i transmis; 2.este mai mult dect dificil a se deduce D din E; 3.E nu
poate fi spart prin criptanaliz cu text clar ales.Sistem criptografic cu chei
publice=cheia de cifrare se face cunoscut tuturor cheie public, pe cnd cheia de
descifrare se ine n secret cheie privat. Modelul funcionrii sistemului
Utilizatorl A: M=>Da(M)=>Eb(Da(M))=>Retea =>UtilizatorulB:
Db(c)=>Ea(Db(C))=>M. n acest sistem fiecare utilizator U, care dorete s
primeasc mesaje confideniale, face public cheia sa de cifrare EU i pstreaz
secret cheia sa de descifrare DU. Pentru a transmite un mesaj confidenial M
utilizatorului B, utilizatorul A transform mesajul M folosind cheia sa secret DA
(aplicnd astfel semntura electronic asupra mesajului), apoi l transform din
nou folosind cheia public EB a utilizatorului B. Textul cifrat (criptograma) C astfel
obinut este transmis prin mediul de comunicaie utilizatorului B. Utilizatorul B mai
nti transform textul cifrat C, folosind cheia proprie de descifrare DB, apoi textul
obinut l transform din nou, folosind cheia public EA a utilizatorului A. Rezultatul
este textul clar M.
5.12.Sunt bine cunoscui asemenea algoritmi pentru sistemele criptografice cu chei
publice ca: *algoritmul RSA propus de Rivest, Shamir i Adleman n 1978. Securitatea
acestuia se bazeaz pe dificultatea factorizrii numerelor mari; *algoritmul propus de
R.Mercle n 1978. Securitatea acestuia se bazeaz pe dificultatea determinrii
coninutului unui rucsac cunoscnd greutatea (volumul) lui; *algoritmul propus de
El Gamal n 1985 i cel propus de Schnorr n 1991 se bazeaz pe dificultatea

calculului logaritmilor discrei; *algoritmul bazat pe curbe eliptice propus de Menezes

i Vanstone n 1993.Algoritmul RSA Conform algoritmului RSA, cheia public (de
cifrare) este reprezentat prin dou numere: r i e. Aici r=pq, unde p i q sunt
numere prime (destul de mari pentru cifrare sigur), iar e este prim fa de x=(p-1)
(q-1) (deci e nu are factori comuni cu x) i ed=1 mod x.Cheia de descifrare, secret,
const tot din dou numere r i d. Ca funcie greu inversabil servete funcia
exponenial. Cifrarea const n ridicarea textului clar M la puterea e (valorile se iau
modulo r), iar descifrarea const n ridicarea textului cifrat C la puterea d (valorile
se iau modulo r). Deci C=M e mod r, M=C d mod r. Problema criptanalistului const n
determinarea componentei necunoscute d a cheii de descifrare, obinnd n prealabil
numerele prime p i q. Dac factorii p i q sunt de aproximativ 100 cifre zecimale n
lungime, cea mai bine cunoscut metod de factorizare a numrului r=pq necesit un
timp de calcul la calculator de ordinul 4.109 ani. Cifrarea i descifrarea necesit doar
secunde pentru fiecare bloc, iar dac se folosete un echipament special poate fi i mai
rapid.

5.13. Tehnologii de retea

5.13.1. x.25. Propusa in 1976 de catre CCITT conform modelului OSI/ISO , pentru
retele de transport date cu comutare de pachete; foloseste metoda de comutare cu
circuite virtuale, ulterior in parallel a fost realizata si metoda datagrama , dar se
foloseste putin. Tehnologia este orientata la functionarea sigura, chiar si pe canale
de comunicatie de calitate joasa. Neajunsul major al tehnologiei este viteze joase.
Cuprinde primele 3 nivele ale modelului OSI ISO. Specifica interfata dintre
echipamentul terminal de date ce opereaza in mod sincron si echipamentul de
terminatie a circuitului de date respectiv si protocoalele de comunicatie cu nodul
adiacent de comunicatie a pachetelor. x.25 prevede mecanisme puternice de sporire
a veridicitati, inclusiv este realizata recuperarea pachetelor cu erori. Include
componente ca concentratoare, rutere. Se folosesc asambloare de pachete PAD, ce
este un convector de protocoale intre reteaua x.25 si terminalele asincrone atasate la
el. x.25 opereaza cu protocoale: x.21 protocol la nivel fizic numeric 1, x.21 bis
canal analog., x.28, x.29 protocol la nivelul 2 opereaza cu statiile; x.75 la
conectarea de retele intre ele. Ruterele lucreaza la nivelul 3 x.25. Tehnologia este
calitativa, fiabila, poate opera pe canale de calitate joasa, dar este lenta. 5.13.2.
TCP\IP - este lansata in 1974 , constituie baza logica a Ethernet , rapida, flexibila
datorita protocolului IP datagrama, dar nu prea sigura din cauza aceluiasi protocol
IP. din necesitatea unei reele care ar putea supravie ui n orice condi ii. Era nevoie
de o arhitectur flexibil, deoarece se aveau n vedere aplica ii cu cerine divergente,
mergnd de la transferul de fiiere pn la transmiterea vorbirii n timp real.Aceste
cerine au condus la alegerea a patru niveluri pentru modelul TCP/IP: 1. Nivelul
aplicaie se refer la protocoalele de nivel nalt folosite de majoritatea aplica iilor,
precum terminalul virtual (TELNET), transfer de fiiere ( FTP) i pot
electronic (SMTP). Alte protocoale de nivel aplicaie sunt DNS ( sistem de nume de
domeniu), NNTP sau HTTP. 2. Nivelul transport- ocupndu-se cu probleme legate
de siguran, control al fluxului i corecie de erori. El este proiectat astfel nct s
permit conversaii ntre entitile pereche din gazdele surs, respectiv, destinaie.
TCP (Trasmission Control Protocol). El este un protocol sigur orientat
pe conexiune care permite ca un flux de octei trimii de pe o ma in s ajung fr
erori pe orice alt main din inter-reea. Acest protocol fragmenteaz fluxul de
octei n mesaje discrete i paseaz fiecare mesaj nivelului internet. TCP trateaz
totodat controlul fluxului pentru a se asigura c un emitor rapid nu inund un
receptor lent cu mai multe mesaje dect poate acesta s prelucreze. UDP (User
Datagram Protocol), este un protocol nesigur, fr conexiuni, destinat aplica iilor
care doresc s utilizeze propria lor secveniere i control al fluxului. Protocolul UDP
este de asemenea mult folosit pentru interogri rapide ntrebare-rspuns, clientserver i pentru aplicaii n care comunicarea prompt este mai important dect
comunicarea cu acuratee, aa cum sunt aplicaiile de transmisie a vorbirii i a
imaginilor video. 3. Nivelul retea -s asigure rutarea pachetelor n interiorul unei
singure reele. Odat cu apariia interconexiunii ntre re ele, acestui nivel i-au fost
adugate funcionaliti de comunicare ntre o reea surs i o re ea destina ie;
protocolul IP asigur rutarea pachetelor de la o adres surs la o adres destina ie,
folosind i unele protocoale adiionale, precum ICMP sau IGMP. Determinarea
drumului optim ntre cele dou reele se face la acest nivel.n IPv4 (nu i IPv6),
integritatea pachetelor este asigurat de sume de control. 4.Nivelul de acces- Se
ocup cu toate problemele legate de transmiterea efectiv a unui pachet IP pe o
legtur fizic, incluznd i aspectele legate de tehnologii i de medii de transmisie,
adic nivelurile OSI Legtur de date i Fizic.
5.13.3. ISDN.Lansata in 1965. Prima retea Numeris Franta 1988, este o tehnologie
destinata in intregime transmisiei atit a vocii cit si a datelor . Foloseste comutarea de
canale pentru transmiterea de voce si date utilizator si comutarea de pachete pentru
transmisia informatiilor de transmisie. Canale B de 64 kbp; D de 16 sau 64 kbps.
Pentru conectarea unei statii se folosesc tuburi de biti(bit pipe) 2B+D
D-16
.Access de baza : * 2B+D accesul de baza (BRI) Basic Raid Interface, * 31B+D
acces primar in Europa; *23B+D (tub de 23 canale B de 64 Kb\s si un tub D de 64)
acces primar. se foloseste in USA, Canada si Japonia.* Acces hibrid A+C ce include
un canal telefonic analogic de 4kHz si un canal C numeric de 8 sau 16 kb\s.
Tehnologia este foarte sigura, calitativa, permite transmisie de traffic izocron
deoarece este comutare de canale, dar este relative scumpa.
5.13.4.Frame Relay(1989)-releu de cadru. Foloseste tehnologia de comutare de
pachete de la ISDN. Principala particularitate nu recupereaza pachetele eronate desi
le detecteaza. Pachetele eronate sunt eliminate din retea. Daca se cere recuperarea
pachetelor acestea se realizeaza in cadrul statiilor la nivelele superioare. Este o
tehnologie cu circuite virtual, relative ieftina, initial opera la aceeasi viteza ISDN 12

Mbps ulterior pina la 45 Mbps. Este orientat pe conexiune si prevede doua servicii:
de circuite virtuale permanente PVC si de circuite virtuale comutate SVC.

5.13.5. ATM Mod de transfer asincron. Este o dezvoltare a ISDN pentru viteze
foarte mari lansata primele fragmente in 1993, primul set de standarte 1993.
Particularitati: *Viteze de transmisie: 155 Mbps, 622 Mbps, 2,5 Gbps, 10 Gbps.
*Posibilitatea transmisie tutor tipurilor de informatii inclusive emisiuni TV.
*Lungimea fixa a pachetelor de 53 octeti, 48 octeti date utilizator si 5 octeti
informatii de serviciu. Folosirea dimensiunii fixe reduce complexitatea procesarii
pachetelor permitind vite mai mari. * Nu recupereaza pachetele cu date utilizator
eronate dar foloseste procedure de corectare a unui bit eronat in cadrul antetului.
Foloseste caile virtual (VP). O cale virtual include toate circuitele virtual ce
urmeaza in retea aecelasi traseu , comutarea se realizeaza asupra caii virtual si nu
asupra fiecarui circuit virtual in parte reducind astfel procesarile necesare. Metoda
de comutare folosita este comutarea de pachete denumite cellule (au dimensiune
fixa ,Cell relay) cu circuite virtual.
5.13.6 MPLS.Primele concept in 1999. Primele fragmente in 2000-2001.Multiply
Protocol Label Switch comutarea prin etichete. Ideea de baza inbina calitati ATM
si sia flexibilitatii IP. Operarea pachetul de intrare. Acest cimp Label contine
informatii suficiente pentru innaintarea pachetului prin intreaga retea MPLS pina la
modul de iesire din reteaua MPLS. La nodul de iesire din reteaua MPLS eticheta se
elimina si in baza analizei antetului pachetului se determina canalul de iesire.
5.14. Acces la retea prin legaturi DSL, ADSL, VDSL, modeme pentru cabluri si
WiMax
DSL (Digital Subscriber Line) este o tehnologie care permite conectarea la o reea
de date public - Internet sau privat (Intranet) de tip VPN spre exemplu, printr-un
circuit de cupru. Practic modemurile DSL transform un circuit normal de cupru
ntr-un flux digital de mare vitez. Principalele aplicaii ale soluiilor DSL sunt
accesul Internet la mare vitez (broadband) i interconectarea sediilor unei companii
dintr-un ora ntr-o reea metropolitan unitar. Datorit lrgimii de band mari,
reelele DSL reprezinta mediul ideal pentru servicii integrate de date, voce, video.
Creterea exponenial a conexiunilor DSL la nivel mondial a fost determinat de
uurina cu care se instaleaz o conexiune i de raportul pre/performan net
favorabil fa de alte tehnologii. DSL folosete plaje mai largi de fregvene dect
canalele de voce. Astfel de implementare necesit transmiterea informaiei pe o
plaj larg de fregvene de la captul conexiunii la alt periferic care recepioneaz
semnalul de fregven larg de la captul ndeprtat al conexiunii.ADSL
(Asymmetric Digital Subscriber Line) este o ramur a tehnologiei DSL care
exploateaz o necesitate uzual a utilizatorilor Internet. ADSL ofer abilitatea de a
transmite i recepiona informaii digitale la vitez mare. ADSL se poate defini ca o
tehnologie folosit pentru utilizatorii care au nevoie s recepioneze o cantitate mult
mai mare de informaie dect vor transmite, rezult din punct de vedere al
utilizatorului faptul c o pagin web este afiat mult mai rapid. rata de download
variaz ntre 32 kbps i 6.4 mbps.VDSL (Very High Speed DSL). Cea mai nou
variant de DSL este VDSL. Fiind nc n dezvoltare, capabilitile finale nu pot fi
nc stabilite cu fermitate, dar se presupune lrgime de band pentru download apel
standard pn la 52 Mbps i lrgime de band simetric pn la 26 Mbps.WinMaxacces fara fir 70Mb\s, pina la 40-50 km.
5.15.Caracteristica comparative a tehnologiilor de retea de arie larga
Reelele de arie larg se folosesc pentru interconectarea mai multor LAN-uri i a
altor tipuri de reele, astfel nct s se faciliteze comunicarea ntre persoane i
computere situate la mari deprtri unele fa de altele. Multe companii i
organizaii particulare i-au construit cu timpul propriile reele de arie larg. Altele
se bazeaz pe Internet, unde au acces printr-un abonament la un provider
Internet ISP.Deseori reelele de arie larg se bazeaz pe linii telefonice nchiriate,
dedicate acestui scop. La unul din capetele liniei telefonice se leag LAN-urile
companiei; cellalt capt este legat de un "concentrator" al reelei respective WAN.
Liniile telefonice nchiriate (leased lines) sunt scumpe. Mai convenabile sunt
legturile comutate (nededicate) cum ar fi cele bazate pe circuite comutate sau i
pachete comutate. Aceste reele au nevoie de protocoale (reguli de func ionare) care
asigur transportul i adresarea mesajelor, aa cum ar fi familia de
protocoale TCP/IP.Pentru rezolvarea linkurilor folosite n WAN-uri companiile ISP
folosesc deseori protocoale ca de ex. POS (plasare de pachete IP sau
Ethernet), MPLS, ATM i releu de cadre. Unul dintre protocoalele mult folosite n
trecut a fost X.25 (comutaie de pachete), care poate fi considerat drept "bunicul"
protocolului modern releu de cadre. Vitezele reelelor de arie larg variaz ntre
circa 1,2 kbit/s i 16 Mbit/s, iar sistemele bazate pe ATM sau linii nchiriate pot
atinge chiar viteze de transmisie mai mari de 156 Mbit/s. Reelele WAN folosesc
drept mediu tipic linii telefonice, linkuri cu microunde i comuniciile prin satelii.O

tendin recent pentru interconectarea reelelor companiilor i organiza iilor este

trecerea de la utilizarea reelelor de arie larg propriu-zise la reelele particulare
virtuale(VPN) din cadrul Internetului. Pentru aceasta exist desigur ISP-uri i firme
specializate.

6.1. Proiectarea retelelor informatice.

Pentru ca o retea locala de tip Ethernet sa functioneze se cere respectarea cerintelor
stabilite de standartele respective. Cerintele depind de regimul de functionare a
retelei: semiduplex sau duplex.Regimul Semiduplex multipunct este cel obisnuit,
propus de la inceput pentru retelele Ethernet. Acesta prevede partajarea de catre
statiile unui domeniu de coliziuni a unui singur mediu de transmisie, folosind
metoda de acces la mediu CSMA/CD.Regimul Duplex este un regim de operare
punct la punct ce prevede conectarea in retea a fiecarei statii cu doua canale
(transmisie duplex) la o punte (comutator) sau ruter. Astfel transmisia de la statie la
retea se efectueaza pe un canal iar in directia inversa pe alt canal, excluzindu-se
posibilitatea coliziunilor mediului. Pentru functionarea corecta a retelelor de tip
Ethernet, se cer respectate restrictii pentru mediul fizic inclusiv lungimea maxima a
unui segment, nr maxim de repetoare intre 2 statii ce apartin aceluiasi domeniu de
coliziuni, diametrul(distanta intre 2 statii) maxim al retelei s.a.Pentru ca o retea
hibrida sa functioneze e nevoie sa se respecte 4 conditii:1)nr statiilor in retea sa nu
depasheasca 1024. 2)sa se respecte cerintele standartelor pentru fiecare segment de
retea aparte(tabelul de mai sus). 3)durata dublata de propagare a semnalului intre
cele mai indepartate 2 statii ale retelei sa nu depaseasca 575 intervale de bit. 4)
reducerea intervalului intre cadre la trecerea secventei de cadre prin toate
repetoarele dintre orisicare 2 statii sa nu depsheasca 49bt. Deoarece la transmisia
cadrelor nodurile marginale asigura intervalul initial intre cadre de 96bt, atunci dupa
trecerea repetoarelor acesta nu trebuie sa fie mai mic ca 96-49=47bt.Un interval de
bit este egal cu intervalul de timp necesar pentru transmisia in mediu a unui bit.
6.2.Aspectele proiectarii retelelor locale de calculatoare
Proiectarea retelelor Ethernet si Fast Ethernet se bazeaz pe anumite reguli care
trebuie urmate pentru ca acestea s functioneze corect. se pot folosi doar patru
repetoare; din cele cinci segmente, doar trei pot avea noduri atasate; celelalte dou
trebuie s fie legturi ntre repetoare. Proiectarea unei retele: cerintele de retea
pentru fiecare statie; gruparea statiilor ce comunic cel mai des ntre ele n acelasi
segment; cutarea modelelor de trafic pe departamente; evitarea gtuirilor prin
legturi rapide pe acele portiuni; modificarea iterativ a statiilor n cadrul
segmentelor pn cnd toate nodurile ajung la o utilizare mai mic de 35%. Reguli
la cablarea retelei: pentru a se obtine o performant maxim, trebuie folosite
cabluri UTP de categoria 5; reteaua Fast Ethernet este foarte sensibil la zgomotele
electrice si la interferente, astfel c trebuie s se evite trecerea cablului de retea pe
lng linii de tensiune, lumini fluorescente sau orice alt echipament electric de
putere. Factorii care afecteaz eficienta unei retele: cantitatea traficului;
numrul de statii; dimensiunea pachetelor; dimensiunile fizice ale retelei.
Parametrii pentru msurarea eficientei unei retele Ethernet: raportul ntre
ncrcarea maxim si cea medie; rata coliziunilor procentajul pachetelor cu
coliziuni din numrul total de pachete; rata de utilizare procentajul traficului
total fat de maximul teoretic pentru tipul de retea (10 Mbps). Pentru determinarea
acestor parametrii se pot folosi diferite utilitare de retea, lundu-se n calcul att
valorile medii ct si cele maxime. Solutii pentru cresterea performantelor retelei:
mprtirea retelei n mai multe segmente ce ntr ntr-un repetor: o amplificarea
semnalului; nlocuirea repetorului central cu un comutator: o conexiuni mai rapide
la server(e); o izolarea traficului irelevant la fiecare segment de retea; adugarea
de comutatoare la backbone switched network congestia unei retele comutate
poate fi rezolvat prin adugarea de noi porturi de comutare si prin cresterea vitezei
acestor porturi.
6.3.CALCULAREA PDV: echipamentele retin semnalul din cauza procesarii lor.
Retinerea semnalului este cauzata de viteza limitata de propagare a semnalului prin
acesta. Baza unui segment nu depinde de lungimea lui, deoarece reflecta doar
retinerile in cadrul perechii de repetoare de la capetele acestuia. Ea depinde insa de
tipul segmentului si, de asemenea, de amplasarea segmentului in cadrul caii de
transmisie a semnalului (de stinga-initial, intermediar si de dreapta-final).De stinga:
contine statia sursa a semnalului, iar de dreapta statia destinatar.Toate segmentele
pe calea transmisiei intre segmentul de dreapta si cel de stinga, sunt
intermediare.Retinerea semnalului de catre un segment de mediu depinde de tipul
mediului si de lungimea acestuia. Pentru un segment, retinerea semnalului se obtine
prin inmultirea retinerii semnalului ce revine unui metru de mediu la lungimea
totala a mediului in metri. Pentru determinarea PDV pentru o pereche de statii, se
calculeaza durata de propagare a semnalului prin fiecare segment de mediu si baza
pentru segmentul de stinga, intermediare si dreapta, apoi valorile obtinute se aduna.

Daca segmentele marginale sunt de tipuri diferite si dintre cele 2 variante posibile se
ia in considerare cea cu valoarea PDV mai mare. Valoarea PDV pentru domeniul de
coliziuni dat al retelei Ethernet=valoarea PDV pentru cele mai indepartate 2
segmente.Valoarea
PDV pentru domeniul de coliziuni dat al retelei
Ethernet=valoarea PDV pentru cele mai indepartate 2 segmente.Valoarea PDV
pentru domeniul de coliziuni dat al retelei Ethernet=valoarea PDV pentru cele mai
indepartate 2 statii. Uneori nu este evident calr care sunt aceste 2 statii si atunci se
compara valoarea PDV pentru multimea respectiva de perechi de statii.
CALCULAREA PVV.Reducerea intervalului intre cadre=PVV este cauzata doar de
repetoare(concentratoare). Reducerea cauzata de un repetor depinde de tipul
segmentului conectat la acesta. Segmentul de dreapta nu cauzeaza reducerea
intervalului intre cadre. La calcularea valorii PVV atunci cind segmentele marginale
sunt diferite se ia maximum dintre PVVa->b si PVVb->a.

6.4.Configurarea retelelor FastEthernet.In retele FastEthernet ca medii de transfer

date pot folosi: *2 perechi de fire torsadate UTP de catgoria 5 sau SRP Type 1
(specificatia 100 Base-TX) *2 perechi de fire torsadate UTP de categoria 3, 4 sau 5
(specificatia 100Base-T2) *4 perechi de fire torsadate UTP de categoria 3,4 sau 5
(specificatia 100 Base-T4) *2 fibre optice multimod 62,5 /125 mkm (specificatia
100 Base-FX. M.Pentru mediul de transfer date in regimul semiduplex, cerintele
stabilite de standartul IEEE 802.3u sunt: -lungimea maxima admisa a unui segment
de mediu (depinde de tipul mediului); -lungimea segmentului de interconectare a
doua repetoare nu trebuie sa depaseasca 5m. -Diametrul maxim admis al retelei;
-Numarul
maxim
admis
de
repetoare.Configurarea
retelelor
FastEthernet/Ethernet.Retelele FastEthernet sunt compatibile cu cele Ethernet.
Aceasta se datoreaza faptului ca echipamentele 100 Base-T sustin operarea cu
echipamente 10Base-T.Compatibilitatea in cauza faciliteaza trecerea de lea
tehnologia Ethernet la cea FastEthernet si de asemenea, permite folosirea retelelor
de FastEthernet ca retele magistrale de interconectare a retelelor de tip Ethernet.
Interconectarea unei retele FastEthernet cu retelele Ethernet se efectueaza prin
intermdiul puntilor (comutatoarelor )Fast Ethernet. Reteaua
hibrida
FastEthernet/Ethernet este divizata de catre comuatatoare in domenii de coliziuni
FastEthernet/Ethernet aparte. Pentru verificarea corectitudinii configurarii fizice a
unei retele hibride FastEthernet/Ethernet , mai intii se determina fragmentele de
retea-domeniile de coliziuni de tip FastEthernet si cele de tip Ethernet;apoi pentru
fiecare din aceste fragmente-domenii de coliziuni aparte se verifica respectarea
cerintelor standartelor corespunzatoare.
Durata

medie

td

de

i
td
i 1 i i

reinere

interpelrilor

reea

se

calculeaz

constituit din durata medie a ateptrii i durata medie a deservirii . td=1\ (

), unde este intensitatea deservirii interpelrilor de ctre unitatea de servire. Reea
stocastic (RS) se numete o totalitate de sisteme de servire n mas interconectate prin
intrrile/ieirile acestoraLa RS nchise numrul de interpelri ce se gsesc n reea este
constant, interpelrile circulnd de la un SM la altul fr a prsi reeaua., RS deschise
comunic cu mediul extern.Problema este rezolvat pentru reelele stocastice
exponeniale. O reea stocastic se numete exponenial sau liniar, dac toate
sistemele de servire n mas componente sunt exponeniale.Iindicatori: *numrul m

i 1, m
de SM n reea; *numrul ni de uniti de servire n SM i,
; *matricea
probabilitilor de tranziie P = [pij], unde pij este probabilitatea c interpelarea ce

1, m
prsete SM i va fi transmis n sistemul j (i, j =
); *numrul N de interpelri ce
circul n reea pentru reelele nchise sau intensitatea a fluxului de intrare n reea
pentru reelele deschise ; *durata medie i de deservire a interpelrilor de ctre o unitate a

i 1, m
sistemului i pentru
.Etap de deservire (tranziie) a interpelrii este
considerat partea procesului de servire de la intrarea interpelrii ntr-un SM al reelei i
pn la prsirea acestuia; Cercetarea cantitativ a RS exponeniale deschise poate fi
efectuat n baza teoremei de divizare Jackson-. reelele stocastice exponeniale
deschise pot fi cercetate ca o totalitate de SM exponeniale isolate.H-nr mediu de etape

Pentru obinerea soluiei analitice a problemei se alctuiete lagrangianul L:

i 1

i=1/ti=di/Vi,
; durata medie Ti de reinere a unui pachet la transmisia pe
canalul i Ti=1/(i-i)=Vi/(di-i Vi), , iar durata medie T de reinere a pachetelor n

iVi
1
1
i i
.

i 1
i 1 d i iVi
m

reea

Satisfacerea
m

i 1

d i iVi

i 1

L C (

i 1, m
determinarea capacitii di,
a canalelor, care ar asigura un cost sumar al
canalelor de transfer date C minim la o durat medie T de reinere a pachetelor n reea
ce nu depete valoarea dat T*.

ki

C * k i iVi , i 1, m.
i 1

k j jV j

m
1 m iVi
1 m V
T * ) ki d i ( i i T * )

i 1 d i iVi
i1 d i iVi
i 1

i 1, m
Prima problem const n determinarea capacitii di,
a canalelor, care ar
asigura o durat medie T de reinere minim a pachetelor n reea la costul sumar al
canalelor de transfer date C ce nu depete valoarea dat C*.A doua problem const n

k i iVi
j 1

di>leamdai*Vi; Costul sumar C al canalelor reelei

m
1 m iVi

(
ki d i C * )

i 1 d i iVi
i 1

r
educndu-se la o problem de optimizare necondiionat minimizarea L. este
nmulitorul Lagranj. Lagrangianul L conine m+1 necunoscute: i di,. Pentru
obinerea soluiei, se determin derivatele particulare de la lagrangianul L fa de
necunoscute, acestea se egaleaz cu 0, rezultnd un sistem din m+1 ecuaii.
Rezolvnd acest sistem, pot fi obinute expresiile analitice pentru capacitilor di,
Soluia
analitic
a
problemei

condiiilor

C= Ci k i d i .

1 m
i
i 1

de deservire a unei interpelri n reea

i 1, m

T=

L T ( k i d i C * )

.La determinarea capacitii (debitului binar) di, a canalelor

de transfer date,Costul Ci al canalului de transfer date i este n dependen liniar de
capacitatea lui di i anume: Ci=kidi,; durata medie ti de transmisie a unui pachet pe
canalul i este ti=Vi/di, iar intensitatea i a transmiterii unui pachet pe acest canal

6.6.Determinarea capacitatii canalelor retelelor informatice

Sistemele de calcul se reprezint prin sisteme sau reele de servire n mas- reele
stocastice. Fluxul de intrare este determinata de repartiia duratei intervalului ntre
momentele apariiei n sistem a interpelrilor vecine; este de tip Poisson caracterizeazat
de (nr mediu de interpelri ce sosesc n sistem ntr-o unitate de timp). Firele de......
.....ateptare=nregistrarea i pstrarea interpelrilor sosite, dar nc nedeservite de sistem.
Deservirea interpelrilor de ctre sistem se apreciaz prin repartiia duratei reinerii
interpelrilor n sistem, limitata la durata medie td a reinerii interpelrilor n sistem,

d i iVi

k i iVi

T * k i

k V , .
j 1

6.5.Configurarea retelelor Gigabit Ethernet. Retelele locale de tip Gigabit

Ethernet sunt retele din generatia a-3-a de retele conforme cu standartul IEEE
802.3z cu facilitate pentru operare la viteza de 1000 Mbps. Tehnologia Gigabit
Ethernet este compatibila cu cele Ethernet si FastEthernet. In retele Giga Ethernet
ca medii de transfer date se pot folosi: *2 fibre optice multimod (62,5/125 mkm)
pentru unde scurte (specificatia 1000Base-SX) . De mentionat ca, de obicei, pot fi
folosite si fibre de 50/125 mkm, dar acestea nu sunt prevazute in standartele pentru
Gigabit Ethernet. *2 fibre optice monomod sau multimod (62,5/125mkm) pentru
unde lungi ( specificatia 1000Base-LX) *2 perechi de cablu coaxial ecranat Jumper

de 150 Om (2x75 OM) (specificatia 1000Base-CX) *4 perechi de fibre torsadate

UTP de categoria 5 (specificatia 1000Base-T).Pentru mediu de transfer date,
cerintele in cauza sunt: -Folosirea in fiecare mediu de coliziuni a cel mult un
repetor. -Acelasi repetor poate interconecta medii de tip 1000Base-SX, 1000BaseLX, 1000Base-CX si 1000Base-T .
6.7.Optimizarea retelelor multipunct
Un canal multipunct se pot conecta mai multe staii. Este cunoscut amplasarea
geografic a staiilor-terminale i rata fluxului de mesaje ntre fiecare staie-terminal
i centru. Se cere determinarea schemei de conectare a staiilor-terminale prin
canale, inclusiv multipunct, cu centrul, care ar asigura extremumul criteriului de
optim stabilit. La optimizarea reelelor de transfer date din canale multipunct, tind
s minimizeze costul sumar al canalelor n reea, respectnd anumite restricii:
durata reinerii pachetelor n reea i asigurarea fiabilitii de funcionare a reelei(
asigurarea a dou ci independente de transfer date ntre orice pereche de noduri ale
reelei1; numrul staiilor ce se deconecteaz la defectarea oricrui canal de transfer
date s nu depeasc o mrime dat .a. ). Algoritmi de optimizare a reelelor
multipunct : pot fi optimali - algoritmi ce asigur soluionarea exact a problemei, i
euristici algoritmi ce nu garanteaz obinerea soluiei optime, dar realizeaz o
cutare orientat a acesteia. Dintre algoritmii optimali: algoritmul lui K.M.Chandy
i R.A.Russel. Acesta se bazeaz pe metoda ramuri i hotare i permite obinerea
topologiei optime a reelei din punctul de vedere al minimizrii costului sumar al
canalelor de transfer date ale acesteia. Euristici: al lui L.R.Esau i L.R.Williams, al
lui R.C.Prim, al lui J.G.Kruskal .a. De menionat, c n lipsa restriciilor toi
algoritmii menionai asigur obinerea soluiei optime a problemei un arbore de
lungime sumar minim (n sensul de cost sumar minim, pentru cazul dat).

prin intermediul concentratoarelor. Locul de amplasare a unui concentrator poate s

coincid cu amplasarea unei staii. Din mulimea M a locaiilor posibile de
amplasare a concentratoarelor A1, A2,... Am, se cere de selectat o submulime L, la
care se vor conecta staiile-terminale. Fiecare staie-terminal se va conecta la unul
din concentratoare sau la centrul A0. Costul fj al folosirii concentratorului Aj include
costul concentratorului nsei i costul canalului de transfer date ntre acesta i
centrul A0. n scopul satisfacerii cerinei privind durata stabilit de transfer a
pachetelor ntre staiile-terminale i centrul A0 se consider c la fiecare
concentrator se pot conecta nu mai mult de r staii. Evident, la centrul A0 pot fi
conectate toate staiile. Notm prin cij - costul canalului de transfer date ntre staia
Si i concentratorul Aj sau centrul A0. xij este 1 daca Si este conectat la Aj si 0 in caz
contrar si yi este 1 daca Ai este deschis si 0 in caz contrar, deci yi este 1 daca xij
este 1. Se cere minimizarea costului total C al reelei
m

C y j f j xij cij min

j 1

i 1 j 0

Prima component a expresiei reprezint costul sumar al concentratoarelor i al

canalelor de transfer date ntre acestea i centrul A0, iar a doua component costul
sumar al canalelor de transfer date ntre staii i concentratoare. Ca restricii
servesc:1) fiecare staie trebuie s fie conectat sau la un concentrator sau la centrul A0; 2)
la fiecare concentrator se pot conecta nu mai mult de r staii. Algoritmul de adaos
prevede conectarea iniial a tuturor staiilor-terminale la centrul A0. Astfel la
nceput n reea nu este nici un concentrator. Apoi, treptat, se introduce cte un
concentrator. Pentru a introduce un concentrator, se compar toate alternativele
posibile de reea cu un nou concentrator din cele nc neintroduse n reea. Evident
numrul total de asemenea alternative este egal cu numrul de concentratoare nc
neincluse n reea; din alternativele ce se compar, se alege alternativa care asigur
cel mai mic cost al reelei. Procedura de introducere a concentratoarelor n reea,
deci i cea de formare a reelei de transfer date n ansamblu, se ncheie atunci, cnd
costul reelei cu un nou concentrator nu este mai mic dect fr acesta.

Algoritmul Kershenbaum-Chou. Fie c exist n staii-terminale ce trebuie

conectate la un centru dat 0 prin canale; *rata

a fluxului de date ntre staiileterminale I de la 1 la n ale reelei i centrul 0; *costul cij al canalelor de transfer
date ntre nodurile I de la 1 la n , j de la 0 la n ale reelei (j = 0 este centrul reelei).
Dac ntre nodurile k i l nu exist sau nu se permite de a avea un segment de canal

ckl

de transfer date, atunci se consider

. Pentru a simplifica problema, se
presupune c pot fi folosite doar canale de un singur tip (de o anumit capacitate);
*rata maxim admis a fluxului de date pe un canal, fie i multipunct;

wi
*constantele a i b pentru calcularea ponderii
a nodurilor reelei i de la 0 la n.
Algoritm: 1.Se calculeaz valorile ponderii wi a nodurilor reelei wi=a(bcio+(1-b)cij)
unde cij=min cij. Dac se emuleaz algoritmul lui R.C.Prim, atunci w0 = 0. Apoi se
determin tij=cij-wi pentru toate nodurile i i j,, n celelalte cazuri se stabilete

tij

. 2. Se determin tij=min tij. Dac tij=infinit, atunci se trece la p. 7. 3.

ti ' j ' :

. Se verific respectarea restriciilor la introducerea canalului ntre

nodurile i i j. Dac cel puin una din acestea nu se respect, atunci se trece la p. 2.
4.Se introduce canalul ntre nodurile i i j. 5. Dac se emuleaz algoritmul lui
R.C.Prim, atunci wi=0; iar dac se emuleaz algoritmul Esau-Williams, atunci
wi=wj. 6.Se recalculeaz tij=cij-wi i se trece la p. 2. 7.Reeaua este format.
Calculul caracteristicilor reelei. Se afieaz informaii viznd structura,
caracteristicile canalelor i costul sumar al canalelor reelei.
6.8.Optimizarea reelelor centralizate de transfer date cu concentratoare
O cale de reducere a costurilor cu canalele de transfer date n reelele centralizate
const n folosirea concentratoarelor de date; la un asemenea concentrator se pot
conecta, prin canale de transfer date, mai multe staii-terminale sau/i
concentratoare.Fie o reea de calculatoare ce conine staiile-terminale (terminale,
calculatoare) S1, S2,..., Sn, care necesit schimb de date cu centrul A0. n acest scop
staiile-terminale se conecteaz cu centrul A0 prin canale de transfer date direct sau

7.1.Aplicatii ale retelelor informatice . Servicii:

Retelele de calculatoare ofera o gama larga de servicii suplimentare la cele oferite
de calculatoarele isolate. Ele sunt: *terminal virtual, * transfer, acces si gestiune de
fisiere; *posta electronica; *prelucrare de loturi la distanta; *de directoare; In unele
retele se asigura si servicii specific precum ar fi: conversatie, de stiri, de cautare a
informatiilor s.a.
7.2.Transferul, accesul , gestiunea fisierelor
Calculatoarele la care se pastreaza diverse informatii in forma de fisiere pentru o
mare varietate de aplicatii se numesc servere de fisiere sau depozite de fisiere. Ele
sunt dotate cu capacitate extinse de memorare. Pentru accesul, transferal si
gestiunea fisierelor la serverele de fisiere sunt realizate servicii special. In gestiunea
fisierelor sse foloseste modelul de fisier virtual. El asigura o interfata standartizata
cu utilizatorii care cuprinde o structura cunoscuta, comuna intregii retele, si un set
standart de operatii. Corespondenta cu fisierele originale ale serverului este realizata
de module, apartinind nivelului aplicatie, care ascund particularitatile
echipamentelor utilizate, creind astfel un system omogen de fisiere. Cele mai multe
retele de arie larga pentru gestiunea fisierelor utilizeaza modelul OSI FTAM.
Modelul prevede organizarea ierarhica a fisierelor si servicii orientate pe conexiuni
cu utilite pentru: *stabilirea si desfasurarea unei conexiuni cu un server de fisiere; *
selectarea si deselectarea unui fisier; *terminarea brusca a transferurilor.
7.5.Serviciul de directoare
Ofera utilizatorilor retelei diverse informatii despre retea si utilizatori. El este
standartizat in ISO sub numele X.500, desi se utilizeaza si multe altele.
7.3.Serviciul de terminal virtual
Folosita prima data in subreteaua TELNET din ARPA, pentru a tine cont de
caracteristicile diferite ale terminalelor utilizate in retea. Se foloseste pentru a crea o
independent relative a programelor fata de particularitatile diferitor modele de
echipamente. Terminalul virtual reprezinta o structura de date ce reflecta in mod
abstract comportarea terminalului. Ea este actualizata prin operatii-standard ale
programului, si prin actiunile unui modul de corecpondenta cu terminalul real.
Principii OSI: *stabilirea , eliberarea, abandonarea unei conexiuni; *negocierea
parametrilor; *transferal de date; *golirea tamponului de date; O solutie cunoscuta e

X-Window ce poate fi conectata la mai multe aplicatii din calc.diferita. Pentru

utilizator reteaua este transparenta- o aplicati executata pe calc.poate afisa
rezultatele pe o alta statie, fie si la distanta.
7.4.Posta electronica
Datele statistice indica ca transferal de informatii prin E-Mail predomina printer
serviciile de transfer de fisiere. Servisiul este standartizat de CCITT, astazi e ITU,
sub numele de X.400. Acest standard a fost luat ca baza la standardul OSI de PostaE numit MOTIS. Modelul architectural: *utilizatorul care paote fi expeditorul sau
destinatarul mesajelor; * agentul utilizator AU. cu functiile de interfata-utilizator;
*agentul de transfer al mesajelor AGTM care formeaza un system de transfer al
mesajelor. Acest system asigura transferal de mesaje de la AU sursa la AU
destinatar. Principiul de operare: un mesaj pina la destinatar poate parcurge mai
multe AGTM, fiecare AGTM examineaza adresa destinatarului. Daca ea se refera la
o cutie postala locala mesajul este livrat acesteia, in caz contrar mesajul e transmis
mai departe. * depozitul de mesaje MS, se pastreaza mesaajele nelivrate. Facilitati:
* livrarea aceleasi inf.mai multor utilizatori, liste de distributii; * pastrarea inf.daca
destinatarul nu este disponibil; *pastrarea sau expedierea mesajelor dupa
examinarea lor de catre destinatar; *transmisia de mesaje cu prioritati; *protectia de
mesaje prin cifrare; *transmisia automata a unor raspunsuri anumite; *crearea de
dosare; *tiparireamesajeor; *folosirea unor nume prescurtate; *raspuns la mesajul
receptionat; *transmiterea de fisiere binare ftp. Cel mai cunoscut serviciu este
ATLAS 400 in reteaua TRANSPAC.

7.6.Comertul electronic
comer electronic reprezint efectuarea cumprturilor online, n World Wide
Web. Acesta poate s cuprind multe alte activiti, cum ar fi: schimburi i negocieri
efectuate ntre companii, procese interne ale companiilor pe care acestea le
desfoar ca suport pentru activitile de cumprare/aprovizionare, vnzare,
angajri, planificare; comerului electronic implic transferul de documente - de la
contracte sau comenzi, pn la imagini sau nregistrri vocale. Prin intermediul
Internetului se dezvolt o relaie de servicii i schimb de mrfuri ntre ofertant i
viitorul cumpartor. Comerul electronic ofer oportunitatea de a comercializa
produse n ntreaga lume, sporind numrul de poteniali clieni n primul rnd prin
eliminarea barierelor geografice dintre clieni i comerciani. Exist cinci categorii
generale de comer electronic: business-to-consumer - companiile vnd produse i
servicii consumatorilor individuali; business-to-business - companiile vnd
produse i servicii altor companii; procese de business - companiile menin i
folosesc informaii pentru a identifica i evalua clienii, furnizorii i angajaii; n
acelai timp, partajeaz aceste informaii, n mod atent controlat, cu clienii,
furnizorii, angajaii i partenerii de afaceri; consumer-to-consumer - participanii
de pe o pia online pot s i vnd/cumpere reciproc bunuri; business-togovernment - companiile pot vinde bunuri i servicii ageniilor guvernamentale.
Avantajele pentru vnztor: dispariia limitelor geografice de vnzare;
publicitatea online poate atinge publicul int mai uor; dezvoltarea de noi produse
se poate realiza mai uor n concordana cu cerinele consumatorului; adaptarea la
schimbri este mai rapid; disponibilitatea informaiilor despre clieni; economii
la vnzarea produsului; mbuntirea relaiilor cu clienii; reducerea erorilor
prin automatizarea proceselor de plat; operabilitate 24 ore / zi, 7 zile pe
saptaman. Pentru cumprtor: timpul redus de acces la produs; identificarea
mult mai uoar de furnizori i parteneri de afaceri; economii la cumprarea
prosusului; negocierea preurilor se face mai uor; scderea costurilor
tranzaciilor prin creterea vitezei de transfer a informaiei; distribuirea online
pentru produse digitale; lucrul la distan; accesul la produse/servicii din zone

aflate la distan; Dezavantaje: imposibilitatea de a realiza cu succes transferuri

online a unor produse i servicii (exemplu: produse alimentare perisabile, bijuterii
unicat, alte produse imposibil de inspectat la distan, indiferent de tehnologiile
curente); posibiliatea de non-profit n cazul anumitor produse; credibilitate
sczut; integrarea greoaie a bazelor de date i a software-ului de procesare a
tranzaciilor tradiionale cu software pentru comer electronic.

7.7.1. Protocolul Internet IP este un protocol prin care datele sunt trimise de la un
calculator la altul prin intermediu Internetului. Fiecare calculator are pe Internet cel
puin o adres IP unic, care l identific ntre toate computerele din reea. Cnd
cineva trimite sau primete informaii mesajul este mprit n blocuri de mici
dimensiuni denumite pachete. Fiecare pachet cuprinde adresa expeditorului i pe
cea a destinatarului. Adresa IP este utilizat la nivelul programelor de prelucrare
n reea. n schimb, la nivelul utilizatorilor cu acces la Internet, identificarea
calculatoarelor se face printr-un nume de gazd gestionat de sistemul DNS. Nivelul
transport preia iruri de date i le divide n datagrame. Fiecare datagram este
transmis prin Internet, fiind eventual fragmentat n uniti mai mici pe parcurs.
Cnd toate aceste fragmente ajung la maina destinaie ele sunt reasamblate de
nivelul reea n datagrama original. Datagrama este transparent nivelului
transport, care o insereaz n irul de intrare al procesului receptor. Cea mai mic
adres este 0.0.0.0, iar cea mai mare 255.255.255.255. Adresa IP 0.0.0.0 este
folosit de gazde atunci cnd sunt pornite. Adresele IP cu 0 ca numr de re ea se
refer la reeaua curent. Adresele care constau numai din 1-uri permit difuzarea n
reeaua curent, n mod uzual o reea local. Toate adresele de forma 127.xx.yy.zz
sunt rezervate pentru testri n bucl local. O datagram IP const dintr-o parte de
antet i o parte de text. Fiecare gazd i ruter din internet are o adres IP, care
codific adresa sa de reea i de gazd. Toate adresele IP sunt de 32 bii i sunt
folosite n cmpurile Adres surs i Adres destinaie a pachetelor IP. Re elele
sunt dinamice i este posibil ca 2 pachete IP de la aceeai surs s plece pe ci
diferite (BGP protocolul porilor de grani) i s ajung la aceea i destina ie.
Pachetele IP (dupa cum s-a mai spus) nu au garania c vor ajunge la destina ie,
acest lucru fiind lsat n seama protocoalelor adiacente (TCP UDP etc). Protocolul
pentru transfer de date FTP este un protocol utilizat pentru accesul la fiiere aflate
pe servere din reele de calculatoare particulare sau din Internet. Protocolul de
Acces la Mesaje IMAP permite accesul la mesaje din foldere de e-mail de pe un
server. POP3 sau Protocolul Post, utilizate de un calculator gazd pentru
recepionarea potei electronice (e-mail). HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este
metoda cea mai des utilizat pentru accesarea informa iilor n Internet care sunt
pstrate pe servere World Wide Web (WWW). HTTP ofer o tehnic de comunicare
prin care paginile web se pot transmite de la un computer aflat la distan spre
propriul computer. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) este un protocol simplu,
folosit pentru transmiterea mesajelor n format electronic pe Internet. SMTP
folosete portul de aplicaie 25 TCP i determin adresa unui server SMTP pe baza
nregistrrii MX (Mail eXchange) din configuraia serverului DNS. (are
responsabilitate pentru a trimite scrisorile n csua potal

7.7.2. IPTV (Internet Protocol television) reprezint comunicarea imaginilor i a

sunetului ntr-o reea proprietar care se bazeaz pe IP.Numele IPTV are n esen
dou componente: *Internet Protocol (IP): specific forma pachetelor i modul de
adresare. Cele mai multe reele combin IP cu un protocol de nivel superior. n
funcie de soluia providerului cel mai nalt protocol este de regul UDP (user
datagram protocol). IP stabilete un mecanism prin care directeaz pachetele de
informaie ntre dispozitivele conectate la o reea. IP-ul este o metod standard de
formatare i adresare a pachetelor ntr-o reea mare i multifunc ional precum
internetul. Un pachet este o unitate informaional (o colecie de bii) de lungime
variabil, cu un format bine definit care poate fi transmis ntr-o reea IP. De obicei
un mesaj ca un e-mail sau un video clip este mprit n mai multe pachete IP. IP-ul
poate fi folosit n multe tipuri de reele precum: Ethernet LAN, conexiuni prin fibr
optic, reele wireless Wi-Fi *Televiziune (TV). TV specific modul de comunicare
care opereaz prin transmisiuni de imagini i sunet. Televiziunea IP permite
vizualizarea unui numr mai mare de canale TV dect cele recepionate prin cablu
TV (CATV) sau antene satelit (DTH).Calitatea audio-video a serviciilor IPTV este
dependent de viteza de transfer a datelor, un program cu sunet de nalt defini ie i
sunet . IPTV este n primul rnd folosit pentru a oferi servicii duplicat sau care
depesc caracteristicile i funcionalitatea servicilor CATV sau transmiterea direct
prin satelii geostaionari, aceasta se realizeaz prin intermediul unei re ele IP.
Furnizorii de serviciu doresc s livreze servicii multiple peste o singur re ea i
adesea aleg tehnologia IP deoarece ea poate s furnizeze n plus la IPTV VoIP i o
mare vitez de acces web pe o singur platform, un astfel de triplet adic
televiziune, internet i telefonie se numete Triple-Play, dac se mai adaug i
mobilitate, se ajunge la Quadruple-Play. ntr-un sistem tipic, particular, de nalt
vitez, reeaua IP este obinuita s livreze continuu programe video la sute sau mii

de telespectatori simultan. IPTV utilizeaz tehnici de flux video pentru a furniza

programe de televiziune programate sau video la cerere (VOD). IPTV folose te
protocolul IP ca mijloc de transport i are nevoie de IP TV set-top box pentru a
decoda imaginile n timp real. Cnd un utilizator schimb canalul sau selecteaz un
program, un nou flux de coninut este transmis de la serverul operatorului direct
ctre set-top box-ul utilizatorului. Standardele compatibile de compresie video
sunt H.264, Windows Media Video 9 i VC 1, DivX, XviD, Ogg Theora i MPEG2 i MPEG-4. Televiziunea Digital se bazeaz pe o schem de compresie i codare
cunoscut ca MPEG-2, potrivete imaginile extraordinare ntr-o lime de band
rezonabil. IPTV-ul se poate transmite la fel ca i serviciu de acces web prin mai

multe tehnologi ca de exemplu: cabluri coaxial, DSL, fibr optic, wireless pn i

prin liniile de tensiune. Indiferent de modul de transmisie a IPTV-ului,
caracteristicile sale sunt similare.IPTV-ul de regul opereaz ntr-o re ea privat i
nu pe Internet.