\FARMACOTERAPIE - CURS NR.

11
4. AGENTI ANTIVIRUSURI GRIPALE
In cazul virusurilor gripale proila!ia prin vaccinarea anuala cu un vaccin an"igripal
reprezin"a principala #o$ali"a"e "erapeu"ica. Me$ica#en"ele an"igripale "re%uie
consi$era"e nu#ai &a$'uvan"e& ale vaccinarii( in cursul epi$e#iilor $e gripa( la pacien"ii
cu risc pen"ru or#e severe $e %oala. Prin a$#inis"rare in pri#ele )* ore $e la $e%u" se
o%"ine o re$ucere se#niica"iva a in"ensi"a"ii si $ura"ei si#p"o#elor.
4.1. INHIBITORI AI PROTEINEI M2
AMANTADINA si RIMANTADINA
Fdin.:
A#an"a$ina si $eriva"ul sau ala-#e"il ri#an"a$ina sun" an"ivirale care in+i%a speciic
replicarea virusului gripal A. Ri#an"a$ina es"e $e ) - 1, ori #ai ac"iva.
Mecanism de actiune:
-irusul gripal se leaga $e recep"orii $e pe supraa"a celulei gaz$a si es"e in"ernaliza" in
en$ozo#i. uziunea si $ecapsi$area sun" pH dependente cu eli%erarea geno#ului viral
in or#a $e ri%onucleopro"eine in ci"oplas#a. Aces"ea sun" "ranspor"a"e in nucleu pen"ru
replicare.

Amantadina si rimantadina inluen"eaza aci$iierea en$ozo#ilor si uziunea virusului.
Ele inhiba decapsidarea virala actionand la nivelul proteinei M2, integrata in
capsida.
Pro"eina M/ unc"ioneaza ca un canal ionic( ce per#i"e inlu!ul 01 $in ci"oplas#a celulei
gaz$a in virus.
Prin in"ererarea unc"iei aces"ei pro"eine es"e in+i%a"a $isocia"ia co#ple!ului
RNPv 2 pro"eina M1 #e$ia"a aci$ si es"e i#pie$ica" "ranserul #a"erialului gene"ic viral
in nucleu. 3a concen"ra"ii #ari ac"ioneaza pe o aza "ar$iva in asa#%larea virala(
$eoarece ca %aze sla%e neu"ralizeaza p0-ul aci$ nu nu#ai in en$ozo#i ci si la nivelul
apara"ului 4olgi al celulei aec"an$ #igra"ia 0A prin calea secre"orie si $eci "ranspor"ul
sau pen"ru asa#%larea unui nou virus.
**Proteina M2 este prezenta numai la virusurile gripale de tip A si cele doua
medicamente sunt active numai pe acest tip de virus.
In plus( au proprietati antiparinsoniene.
1
Fcin. 5
Se a%sor% %ine $iges"iv. T16/ plas#a"ic es"e in"re 1/ si 1* ore. Se $is"ri%uie larg in
organis#( se eli#ina in secre"ia salivara si nazala( in lap"e.
A#an"a$ina se gases"e in aceeasi concen"ra"ie in secre"ia nazala si in plas#a( iar
ri#an"a$ina cu 7,8 #ai #ul" in secre"ia nazala a"a $e plas#a. A#an"a$ina se eli#ina
ne#o$iica"a urinar( prin il"rare glo#erulara si pro%a%il prin secre"ie "u%ulara.
Fter., Fgra!.:
Sun" in$ica"e in gripa cu virus gripal A proilac"ic si cura"iv( oral( 1,, #g $e / ori pe zi(
$eo%icei "i#p $e 7 zile. Proila!ia sezoniera es"e o al"erna"iva la vaccinarea an"igripala.
In insuicien"a renala si la vars"nici se olosesc $oze #ai #ici. 3a copii nu au os" s"a%ili"e
$oza si $ura"a op"i#a a "ra"a#en"ului.
Fto". 5
Minore(cca 78 acuza "ul%urari neuropsi+ice 2 an!ie"a"e( $iicul"a"e in concen"rare(
a#e"eli( inso#nie( accen"ua"e $e an"i+is"a#inice si an"icolinergice cen"rale. uneori
anore!ie(gre"uri( cons"ipa"ie.
3a ri#an"a$ina eec"ele a$verse sun" #ai re$use.
Se con"rain$ica in sarcina.
4.2. INHIBITORI AI NEURAMINIDAZEI
Fdin.:
N!raminida"a #NAm$ sau sial$aza es"e o glicopro"eina virala $e supraa"a(
in$ispensa%ila replicarii virale. In cazul virusurilor gripale NA# virala cliveaza rezi$uurile
$e aci$ sialic si $is"ruge recep"orii care recunosc NA# virala( prezen"i pe supraa"a
celulei inec"a"e( pe virioni nou or#a"i si in secre"iile respira"orii. NA# avorizeaza
eli%erarea virusurilor nou or#a"e $in celulele inec"a"e( previne or#area $e agrega"e $e
virus la eli%erarea $in celula( inac"ivarea virala la nivelul #ucoasei respira"orii si
avorizeaza $iuziunea virusurilor la nivel respira"or.
2
OSELTAMIVIR
Fdin.:
Os%tami&ir 'ar()*i%at 5 9:R( )R( 7S;-)-ace"ila#ino-7-a#ino-:91-e"ilpropo!il;-1-ciclo+e-
!en-1-aci$ car%o!ilic( este un analog al unei stari tranzitorii a acidului sialic.
Os%tami&ir +)s+at es"e un pro#e$ica#en" - e"il es"er ara ac"ivi"a"e an"ivirala.
<<Este un inhibitor puternic si selectiv al #Am virusurilor gripale A si $ $eoarece
es"e analog al acidului #%acetil neuraminic( recep"orul aces"or virusuri.
In+i%a virusul gripal A rezis"en" la a#an"a$ina si ri#an"a$ina.
Mecanisme de actiune si rezistenta:
Osel"a#ivir car%o!ila" in"reac"ioneaza cu locul ac"iv al NA# si prin in+i%area ac"ivi"a"ii
aces"eia $e"er#ina agregare virala la supraa"a celulei si re$uce raspan$irea virusului in
"rac"ul respira"or.
-irus gripal rezis"en" la osel"a#ivir car%o!ila" rezul"a prin #u"a"ii ale 0A9+e#aglu"inina;
si6sau Na#9neura#ini$aza;.
Fcin. :
Osel"a#ivir osa"ul es"e a%sor%i" rapi$( in propor"ie $e *,8( $in "u%ul $iges"iv si es"e
#e"a%oliza" $e es"erazele +epa"ice in osel"a#ivir car%o!ila". -olu#ul $e $is"ri%u"ie
corespun$e apei e!"racelulare.
T16/ plas#a"ic al osel"a#ivir car%o!ila"ului es"e $e =-1, ore. Se eli#ina urinar in
#a'ori"a"e ne#o$iica".
Fter., Fgra!.:
Se u"ilizeaza in "ra"a#en"ul cura"iv al gripei ( la a$ul"i $oze $e >7 #g $e / ori
pe zi( la copii $e 1 - 1/ ani / #g6?g $e / ori pe zi( oral( "i#p $e 7 zile.
Tra"a#en"ul "re%uie incepu" in pri#ele / zile $e la $e%u"ul %olii. Se a$#inis"reaza si
proilac"ic >7 #g o$a"a pe zi(in "i#pul epi$e#iei $e gripa( la persoane cu risc.
3
F to".:
Eec"ele a$verse sun" rare5 vo#a( $iaree( grea"a( inso#nie( cealee( "use( a#e"eli. Se
con"rain$ica in insuicien"a renala.
ZANAMIVIR
Fdin.:
@ana#ivir 9)-guani$ino-/()-$i$eo!i-/(:-$e+i$ro-N-ace"il aci$ neurina#ic; este un
analog al acidului sialic care in+i%a speciic NA# virusurilor gripale A si A.
Mecanis#ul $e ac"iune si rezis"en"a virala sun" ase#ana"oare celor ale osel"a#ivirului.
Fcin.:
Aio$isponi%ili"a"ea orala es"e re$usa. Se a$#inis"reaza prin in+alare orala ca pul%ere
usca"a cu un $ispozi"iv in+ala"or. 178 se $epozi"eaza in caile respira"orii inerioare si
*,8 in oroaringe. Apro!i#a"iv /,8 $in $oza in+ala"a a'unge in plas#a( iin$ eli#ina" pe
cale renala.
Fter.:
Tra"a#en"ul "re%uie incepu" in pri#ele )* ore $e la $e%u"ul gripei. Se a$#inis"reaza
in+ala"or pe cale %ucala / puuri $e 7 #g $e / ori pe zi( "i#p $e 7 zile. Proilac"ic o $a"a
pe zi la persoane sana"oase. Se con"rain$ica la copii su% > ani.
E!ecte adverse:
A$#inis"rarea in+ala"orie es"e in general %ine "olera"a. S-au rapor"a" B+eezing si
%ron+ospas# la unii %olnavi cu gripa( ara o %oala pul#onara cunoscu"a an"erior sau
c+iar insuicien"a respira"orie acu"a la cei cu as"# %ronsic sau APOC.
,. AGENTI ANTIVIRUS SIN-ITIAL RESPIRATOR
lnec"iile cu virus sinci"ial respira"or sun" responsa%ile $e =78 $in %ronsioli"ele sugarului.
Aces"ea i#%raca $eseori or#e severe( uneori le"ale.
RIBAVIRINA
Ri%avirina( 1-C-D-ri%ouranozil-10-1(/()-"riazol-:-car%o!a#i$a( es"e un analog al
nucleozidului purinic % guanozina.
&pectru antiviral: virusuri ADN si ARN ca -SR( virusurile gripale A si A( virusurile
paragripale( virusul +erpe"ic( para#i!ovirusuri( -0C si 0I--1.
Mecanism de actiune:
Se "ransor#a in organis# in dri&ati +)s+)ri%ati a'ti&i s!( a'ti!na adn)"in
.ina"%)r '%!%i /ara"itat.
Ri(a&irin m)n)+)s+at!% in0i(a in)"in1,21+)s+at $e+i$rogenaza( care conver"es"e
'MP(inozinmonophos!at) in *MP("antinmonophos!at)( o e"apa c+eie in %iosin"eza $e
novo a +,P(guanozintriphos!at) si d+,P(deo"i+uanozintriphos!at) si $eci( in
sin"eza aci$ului nucleic in general. Se pro$uce as"el o $eple"ie a poolului in"racelular $e
4TP( cu s"oparea replicarii virale.
In or#a $e ri(a&irin ,31tri+)s+at in+i%a ac"ivi"a"ea "ranscrip"azei virusului gripal(
i#pie$ican$ "rancrierea ARN geno#ic gripal.
4
Are #ul"iple locuri $e ac"iune si in+i%i"ia sin"ezei 4TP $e"er#ina in+i%i"ia enzi#elor
$epen$en"e $e 4TP.
In+i%a or#area por"iunii cap a ARN# viral( in+i%a ARN poli#eraza $epen$en"a $e ARN
in unele virusuri. Nu se incorporeaza in lan"urile $e ADN sau ARN nou or#a"e.
**'nduce o mutageneza letala a virusurilor A-# numita in literatura .catastro!a
genomica/.
In+i%i"ia replicarii virale es"e #ul" #ai #are in cazul vizusurilor ARN $eca" in cazul
virusurilor ADN. Eli#inarea $in celula are loc nu#ai $upa $eosorilare prin osa"azele
celulare.
**0a concentratii crescute !ata de cele care induc inhibitia virala ribavirina
produce un e!ect citoto"ic, mai ales asupra celulelor in!ectate cu 1H&%2, virusul
hepatitic A.
**#u dezvolta rezistenta deoarece locurile de actiune sunt multiple.
Fcin.5
Se a%soar%e prin "ranspor" ac"iv $e ca"re "ranspor"orii nucleozi$elor in por"iunea pro-
!i#ala a in"es"inului su%"ire. Se acu#uleaza in plas#a si s"area $e ec+ili%ru plas#a"ic
se o%"ine $upa ) sap"a#ani. Ali#en"ele %oga"e in lipi$e cresc concen"ra"ia plas#a"ica.
-olu#ul aparen" $e $is"ri%u"ie es"e larg $a"ori"a cap"arii ri%avirinei in celule. T16/ es"e $e
:, - ), ore $upa o singura $oza( iar in s"a$E s"a"e cres"e la :,, - ),, ore.
Se acu#uleaza in +e#a"ii. Nu realizeaza concen"ra"ii se#niica"ive in 3CR.
Se #e"a%olizeaza +epa"ic prin $eri%ozilare si +i$roliza. Se eli#ina renal ca #e"a%oli"i.
Precau"ii la a$#inis"rare in insuicien"a renala.
Fter.:
Ri(a&irina s!( +)rma d ar)s)%i se u"ilizeaza in %ronsioli"a si pneu#onia cu -SR la
copii spi"aliza"i. Solu"ia $e a$#inis"rare in aerosoli se $ilueaza cu ser iziologic si es"e
s"a%ila la 17 - /7FC "i#p $e /) ore. Se a$#inis"reaza ,(* #g6?g6ora "i#p $e 1/ - 1*
ore6zi pen"ru : - > zile.
Ri(a&irina )ra% #'a/s!% 1444 5 1244 m67"i$8 asocia"a cu in"ereron ala-/% es"e
eicien"a in +epa"i"a cronica cu virus C. Dura"a "ra"a#en"ului es"e $e /) sap"a#ani.
Ocazional( s-a u"iliza" i.v. si6sau aerosoli in inec"ii severe cu virus gripal( inec"ii cu
a$enovirusuri( vaccinia sau virus paragripal la pacien"i i#uno$epri#a"i( virusul e%rei
3assa si al"e arenavirusuri ce pro$uc e%re +e#oragice.
Fto".:
Es"e un #e$ica#en" greu $e #anui". Poa"e inrau"a"i unc"ia respira"orie necesi"an$
ven"ila"ie asis"a"a. Es"e con"rain$ica"a la copii su% ven"ila"ie asis"a"a $eoarece poa"e
precipi"a in apara"ura respec"iva ( acan$-o neunc"ionala.
Al"e eec"e ne$ori"e5 "use( $ispnee( pneu#onie(pneu#o"ora!( apnee( ari"#ii(
+ipo"ensiune( s"op car$iac.
A$#inis"ra"a sis"e#ic $e"er#ina ane#ie +e#oli"ica. S-au #ai $escris ras+ cu"ana"(
pruri"($epresie( iri"a%ili"a"e e"c. In sarcina poa"e avea eec"e "era"ogene. 4ravi$a( $ar si
persoanele sana"oase care lucreaza in spi"al "re%uie pro"e'a"e i#po"riva in+alarii
ri%avirinei $in incaperea in care es"e ne%uliza"a %olnavului.
Ri%avirina in+i%a osorilarea si ac"ivi"a"ea an"ivirala a a zi$ovu$inei.
PALIVIZUMAB
5
Fdin.:
Palivizu#a% es"e un anticorp monoclonal umanizat ce ac"ioneaza $irec" i#po"riva
glicoproteinei F pe supraa"a virusului sinci"ial respira"or( i#pie$ican$ a$sor%"ia si
in"ernalizarea virusului si prevenin$ $ise#inarea inec"iei $e la o celula la al"a.
**Este un agent antiviral e"trem de speci!ic.
Fter., Fgra!.:
Se a$#inis"reaza i.#. Concen"ra"ia pea? $upa o $oza se a"inge in 7 zile.
Dis"ri%u"ia es"e ase#ana"oare al"or Ig4 u#ane. T16/ plas#a"ic es"e $e 1* zile la a$ul" si
1G- /> zile la copiii su% / ani.
Es"e olosi" in prevenirea inec"iei cu -SR la copii cu #are risc( $e e!e#plu pre#a"uri
sau cu $isplazie %ron+opul#onara.
<< #u este indicat in tratamentul in!ectiilor cu 1&- de3a instalate.
Se a$#inis"reaza i.# o $a"a pe luna in sezonul epi$e#ic.
Fto".: Eec"ele a$verse sun" rar in"alni"e. S-au ci"a" erup"ii cu"ana"e( inec"ii in sera
OR3(ale "rac"ului respira"or superior. Foar"e rar au aparu" ane#ie( cres"eri ale
"ransa#inazelor serice.
9. AGENTI ANTIVIRUSURI HEPATITI-E B S% -
$aze !iziopatologice si !armacologice:
0epa"i"ele virale cronice cu virus A si C se carac"erizeaza prin"r-o inla#a"ie cronica a
ica"ului( $e severi"a"e varia%ila( genera"a prin replicarea persis"en"a a -0A sau a -0C.
Au o evolu"ie neavora%ila ca"re ciroza si carcino# +epa"ocelular( cu o sansa $e
supravie"uire prelungi"a re$usa. O%iec"ivul "erapeu"ic principal es"e supresia sus"inu"a a
replicarii virale sau c+iar era$icarea virala.
'n in!ectii cu virusul hepatitic $ (1H$) se !olosesc:
in"ereron ala-/% ( pegin"ereron ala-/%( in"ereron ala-/a( pegin"ereron ala-/a(
la#ivu$ina( a$eovir $ipivo!il( "enoovir( "i#ozina-ala1.
'n in!ectii cu virusul hepatitic 4 (1H4) se !olosesc :
in"ereron ala-/%( pegin"ereron ala-/%( in"ereron ala-/a( pegin"ereron ala-/a( ri-
%avirina.
Pen"ru hepatita cronica cu virus A noile s"ra"egii $e "ra"a#en" a"la"e in $ieri"e aze $e
evaluare inclu$5
analogi nucleozi$ici5 a$eovir( a$eovir $ipivo!il( en"ecavir( e#"rici"a%ina(
clevu$ina( "el%ivu$ina( val"orci"a%ina( racevir.
"erapia genica cu #u"an"e nega"iv $o#inan"e( ARN an"isens( ri%ozi#e(
oligonucleo"i$e an"isens.
#o$ula"ori i#unologici ca T0radi6m - VHB( un vaccin "erapeu"ic 9co#%ina"ie $e
an"igen 0Ac( un pep"i$ T-+elper si $oua #olecule $e aci$ pal#i"ic ce cresc
i#unogeni"a"ea;("i#ozina ala-1 9e!"rac" "i#ic;.
In prezen" sun" in s"u$iu noi $irec"ii $e "ra"a#en" si pen"ru +epa"i"a cronica cu virus
C5in"ereron na"ural e!"ras $in leucoci"e( al%ueron 9in"ereron uziona" cu al%u#ina;(
6
in"ereroni orali( in$uc"ori $e in"ereron( analogi nucleozi$ici 9levovirin( vira#i$ina;(
in+i%i"ori ai IMPD09 Inozin #onoosa" $e+i$rogenaza; - #icoenola" #oe"il( an"ivirale cu
spec"ru larg 9a#an"a$ina( ri#an"a$ina;( i#uno#o$ula"ori
9+is"a#ina $i+i$roclor+i$ra"( "i#ozina ala-1( I3-1,;( #olecule #ici care in+i%a enzi#e
speciice virale 9in+i%i"ori ai NS: pro"eazei( NS: +elicazei si NS7A poli#erazei;(
oligonucleo"i$e an"isens( ri%ozi#e( an"icorpi #onoclonali -0C( an"ii%ro"ice-IFN-
ga#a1%( i#unoglo%uline pen"ru i#unizare pasiva( vaccin.
-ibozimele terapeutice sun" #olecule $e ARN ca"ali"ic( o%"inu"e sin"e"ic( care
ac"ioneaza ca /!oar!eci moleculare/, clivan$ ARN#. Mecanis#ul $e ac"iune
i#plica legarea la ARN# speciic prin co#ple#en"ari"a"e( clivan$ ARN# in"r-o #aniera
oar"e speciica( oprin$ "ransla"ia la pro"eina virala co$iica"a.
H/ta":m "in"es"e ARN# al -0C.
INTER;ERONI #I;N$
Fdin.:
In"ereronii sun" citoine active care pose$a ac"iuni an"ivirale( i#uno#o$ula"oare
si an"iproliera"ive. Ei sun" sin"e"iza"i $e celule su% inluen"a $ieri"ilor in$uc"ori si la
ran$ul lor creaza o s"are an"ivirala in celulele inec"a"e prin #o$iicarile %ioc+i#ice pe
care le in$uc.
IFN se clasi"ica in "rei a#ilii5 I;N1<8 I;N1=8 I;N1>.
I;N1a%+a si I;N1(ta?
proteine acidostabile ce ac"ioneaza pe aceeasi recep"ori pe celula "in"a.
ac par"e $in ca"egoria IFN $e "ip I.
po" i pro$usi $e aproape "oa"e celulele ca raspuns la inec"ii virale si la al"i s"i#uli
ca I3-19in"erleu?ina 1;( I3-/( TNF ala9ac"or $e necroza "isulara;.
I;N16ama?
proteina acidoinstabila ce ac"ioneaza pe al"i recep"ori pe celulele "in"a.
IFN $e "ip II.
es"e pro$us $e li#oci"e T( celule na"ural ?iller( #acroage.
regleaza clasa I $e an"igene $e #are +is"oco#pa"i%ili"a"e si al"i #ar?eri $e
supraa"a.
are #ai pu"in ac"ivi"a"e an"ivirala( $ar es"e i#unoregla"or #ai pu"e#ic.
**Multe virusuri A5# sunt relativ insensibile la 'F#.
Mecanism de actiune:
IFN ac"ioneaza in #are #asura selec"iv pe specia care ii pro$uce.
**'F# se cupleaza cu un receptor membranal speci!ic si activeaza calea de
traducere a semnalului 6A7%&,A, 9"irozin ?inaze $in a#ilia Hanus ?inazelor ce
osorileaza pro"einele STAT - signal transducer and activators o! transcription;.
,irozininazele 6A7 au un rol cen"ral in caile $e se#nalizare ini"ia"e $e ci"o?ine ca IFN-
ala.
7
&,A, sun" ac"ori la"en"i care po" ac"iva e!presia unor gene. Dupa ac"ivare( STAT se
#u"a in nucleu( se leaga $e genele care con"in un ele#en" ce raspun$e speciic la IFN
si le $erepreseaza.
E!ectele antivirale ale 'F# sunt realizate prin:
in+i%i"ia pene"rarii virusului si $ecapsi$arii(
in+i%i"ia sin"ezei $e ARN# viral(
in+i%i"ia "ransla"iei pro"einelor virale si6sau asa#%larii si eli%erarii virusului.
In+i%i"ia sin"ezei pro"einelor es"e ac"iunea principala in+i%i"oare a IFN in cazul #ul"or
virusuri. IFN in$uc enzi#e care %loc+eaza replicarea virala prin in+i%area "ransla"iei
ARN# in pro"eine.
E!ectele 'F# asupra sintezei proteinelor ce intervin in replicarea virala:
in0i(itia trans'ririi?
ac"iveaza pro"eina M! 9pro"eina celulara speciica;
%loc+eaza sin"eza ARN#.
in0i(itia trans%atii?
ac"iveaza #e"ilaza2I %loc+eaza #e"ilarea cap ARN#
ac"iveaza oligoa$enila" sin"e"aza si o pro"ein?inaza( care po" in+i%a sin"eza
pro"einei in prezen"a ARN# $u%lu ca"enar.
22I oligoa$enila" sin"e"aza pro$uce a$enila" oligo#eri care ac"iveaza o
en$ori%onucleaza celulara la"en"a ce $egra$eaza ARN# viral(
2I pro"ein?inaza osorileaza si inac"iveaza ac"orul $e ini"iere eu?ario"ic
9eIF-/J; sau ac"orul $e elonga"ie 2I in+i%a ini"ierea "ransla"iei ARN#(
2I pro"ein?inaza es"e un i#por"an" eec"or al apop"ozei(
ac"iveaza o oso$ies"eraza care cliveaza o por"iune a ARN" prevenin$ elonga"ia
pep"i$ica si unc"ia ARN".
in0i(itia /r)'sarii /r)tin%)r?
ac"ioneaza pe glicozil"ranseraza 2I%loc+eaza glicozilarea pro"einelor.
in0i(itia mat!rarii &ir!s!%!i?
ac"ioneaza pe glicozil"ranseraza 22I %loc+eaza #a"urarea pro"einelor(
pro$uce leziuni #e#%ranale 2I %loc+eaza in#ugurirea virala.
'F# pot ameliora in!ectia virala si prin modi!icarea raspunsului imun la in!ectie:
cresc e!presia an"igenelor #a'ore $e +is"oco#pa"i%ili"a"e 2I
cres"erea eec"elor ci"oli"ice ale li#oci"elor T.
Fcin.:
Deoarece IFN in$uc eec"e %iologice $e lunga $ura"a ac"ivi"a"ea aces"ora nu poa"e i
usor corela"a cu ar#acocine"ica lor. IFN nu sun" $e"ec"a"i in plas#a $upa a$#inis"rarea
orala. Dupa a$#inis"rarea i.#. sau s.c. IFN-ala se a%soar%e cca *,8( pea?-ul plas#a"ic
es"e realiza" la ) - * ore( iar eli#inarea se prelunges"e 1* - := ore.
Nivelul /-79A;sin"e"azei in celulele #ononuclea"e perierice( #ar?er al ac"ivi"a"ii %iologice
a IFN( cres"e $upa = ore si sca$e la ) zile $upa o singura a$#inis"rare $e IFN-ala.
8
O s"are an"ivirala in sangele perieric are pea?-ul la /) ore si sca$e usor $upa = zile.
A%sor%"ia lFN-ga#a $upa a$#inis"rarea i.#. sau s.c. es"e varia%ila( iar a IFN-%e"a
negli'a%ila.
Dupa a$#inis"rarea i.v. clearance-ul IFN $in plas#a es"e co#ple!(#ul"ie!ponen"ial. T16/
al IFN-ala es"e $e ), #inu"e( al IFN-%e"a $e ) ore si al IFN-ga#a $e :,#inu"e.
Eli#inarea $in sange es"e lega"a $e $is"ri%u"ia "isulara( cap"area celulara( si ca"a%olis-
#ul in rinic+i si ica". IFN-ala es"e #e"a%oliza" #ai ales renal. Nu se e!cre"a in urina
$eca" can"i"a"i negli'a%ile.
A$augarea unor #oleculelor #ari $e polie"ilenglicol iner" 9PE4; la IFN s"an$ar$(
proces numit peg8lare( $e"er#ina a#eliorarea ar#acocine"icii 9cres"e T16/( sca$e
clearance-ului renal( #en"ine "i#p #ai in$elunga" concen"ra"ii plas#a"ice eicien"e(
re$uce luc"ua"iile plas#a"ice si prelunges"e $ura"a eec"ului "erapeu"ic la o sap"a#ana;.
PegElarea cres"e $ease#enea an"igeni"a"ea pro"einei $e care se leaga. Sca$e
i#unogenici"a"ea si "o!ici"a"ea( cres"e solu%ili"a"ea( rezis"en"a la pro"eoliza( a$#inis"rare
es"e #ai co#o$a( o singura $a"a pe sap"a#ana.
Fter.:
IFN-ala reco#%inan"( na"ural sau pegEla" es"e olosi" in "ra"a#en"ul +epa"i"elor cronice
cu virus C si cu virus A( inec"ii cu papilo#avirus 9con$ilo#a acu#ina"u#;( sarco#
Kaposi la pacien"i inec"a"i cu virus 0I-( al"e %oli #aligne( scleroza #ul"ipla.
In +epa"i"a cronica cu virus C eicaci"a"ea IFN ala-/a es"e crescu"a prin asocierea cu
ri%avirina.
Nu are eec" in +epa"i"a acu"a cu virus A sau in +epa"i"a cu virus D.
Dura"a "ra"a#en"ului cu IFN ala-/a sau ala-/% in hepatita cronica cu virus 4 es"e
in"re = - 1/ luni. Se a$#inis"reaza s.c. INF ala-/a sau IFN ala-/% : #ilioane uni"a"i $e :
ori pe sap"a#ana asocia" cu ri%avirina. PegINF ala-/a se a$#inis"reaza o $a"a pe
sap"a#ana 1*, pg s.c.("i#p $e )* sap"a#ani( avan$ un raspuns "erapeu"ic #ai %un.
In hepatita cronica cu virus $ se a$#inis"reaza in"ereron ala-/a sau -/% in
#ono"erapie(uneori in asociere cu la#ivu$ina. Doza es"e $e 1, #ilioane U $e : ori pe
sap"a#ana "i#p $e ) L = luni.
Tra"a#en"ul es"e #oni"oriza" clinic si serologic 9Ag0Ae( an"icorpi an"i-0%e( ADN--0A;.
Fto".:3a in'ec"area IFN apare $upa ca"eva ore un sindrom pseudogripal5 as"enie(
e%ra( risoane("ranspira"ii( cealee( #ialgii( ar"ralgii( grea"a( vo#a( $iaree. Aces"e
si#p"o#e "in$ sa se re$uca in "i#p( la #en"inerea sau prin re$ucerea $ozelor.
E!ecte to"ice sistemice:
neuro"o!ici"a"e 9so#nolen"a( conuzii( "ul%urari $e co#por"a#en"( $e #e#orie(
$epresie(an!ie"a"e( "ul%urari $e so#n si( rar( convulsii;(
#ielosupresie 9granuloci"openie( "ro#%oci"openie;.
#ialgii( ras+(
"iroi$i"a au"oi#una(
#ai rar insuicien"a car$iaca( insuicien"a renala( i%roza pul#onara( re"inopa"ie(
+epa"o"o!ici"a"e( alopecie(
uneori s-a cons"a"a" or#area $e an"icorpi an"iin"ereron ala-/a( cu re$ucerea
eicaci"a"ii in +epa"i"ele cronice cu virus A sau C.
LAMIVUDINA
Fdin.:
9
3a#ivu$ina( 9-;enan"io#er al /M(:M-$i$ezo!i-:M"+ioci"i$inei( es"e un analog nucleozidic
primidinic care inhiba revers transcriptaza H'1 si A5# polimeraza 1H$.
Enzi#ele celulare conver"esc la#ivu$ina in "riosa"( care in+i%a co#pe"i"iv ADN
poli#eraza -0A si %loc+eaza "er#inarea lan"ului $e ADN viral.
In+i%a 7,8 replicarea -0A in vi"ro la concen"ra"ii $e )-> ng6#l( cu o #ini#a
ci"o"o!ici"a"e. In celule inec"a"e cu 0I-( $upa osorilare in "riosa"( la#ivu$ina
co#pe"i"ioneaza cu deo"icitidina tri!os!at pen"ru legarea $e RT9revers"ranscrip"aza; si
se incorporeaza in ADN i#pie$ican$ elonga"ia lan"ului $e ADN proviral.
T16/ in"racelular al la#ivu$inei osa" es"e $e 1> -1G ore in celulele inec"a"e cu -0A si
$e 1, - 17 ore in cele inec"a"e 0I-.
R"istnta VHB apare prin #u"a"ii ale ADN poli#erazei.
In in+'tii HIV selec"eaza rapi$ "ulpini rezis"en"e si $e aceea se u"ilizeaza in asocieri
#e$ica#en"oase.
Fcin.?
A%sor%"ia $iges"iva a la#ivu$inei es"e rapi$a( in propor"ie $e *,8. C#a! se inregis-
"reaza la apro!i#a"iv o ora $e la a$#inis"rare. -olu#ul $e $is"ri%u"ie corespun$e
volu#ului "o"al al apei $in organis#. Pa"run$e in 3CR si in creier. T16/ plas#a"ic es"e $e
G ore. Se eli#ina in #are par"e ne#o$iica"a prin urina.
Fter.:
Se in$ica in hepatita cronica cu virus $ la %olnavii care nu raspun$ la "ra"a#en" cu
in"ereron( ciroza compensata( pro!ila"ia in!ectarii dupa transplant.
3a#ivu$ina se u"ilizeaza in in!ectii H'1 la a$ul" si copil in asociere cu al"i agen"i
an"ire"rovirali ca5 "id)&!dina8 in0i(it)ri /r)ta"i'i8 in0i(it)ri ai RT n)nn!'%)"idi'i.
Fgra!.:
Posologia in +epa"i"a cronica cu virus A es"e $e 1,, #g6zi p.o. in priza unica( "i#p
$e #ini# $oi ani. 3a #a'ori"a"ea pacien"ilor se pro$uce o nor#alizare a "es"elor
%ioc+i#ice( se re$uce progresia inla#a"iei si i%rozei +epa"ice. Tra"a#en"ului se
in"rerupe can$ $ispar Ag0%e si apar an"icorpi An"i-0%e. To"usi( la unii pacien"i
in"reruperea "ra"a#en"ului $e"er#ina o reluare a replicarii virale( iar $e #ul"e ori apar
#u"an"e rezis"en"e la la#ivu$ina. S-au ci"a" cazuri $e e!acer%are a +epa"i"ei cronice cu
virus A la in"reruperea "ra"a#en"ului cu la#ivu$ina. Rezis"en"a virusului la la#ivu$ina se
in"alnes"e la 1) - :/8 $in pacien"i $upa un an $e "ra"a#en".
Fto".:
cealee( inso#nie( a"iga%ili"a"e( "ul%urari gas"roin"es"inale( +e#a"o"o!ici"a"e( cres"erea
"ransa#inazelor serice( neu"ropenie.
'nteractiuni medicamentoase:
3a#ivu$ina cres"e C#a! a zi$ovu$inei.
Tri#e"opri#ul sca$e clearance-ul renal al la#ivu$inei.
ADE;OVIR DIPIVO@IL
Fdin.:
10
Es"e un pro#e$ica#en" $ies"er al a$eovirului( analog nucleo"i$ic aciclic( ac"iv pe
-0A( inclusiv pe "ulpinile rezis"en"e la la#ivu$ina( ca" si pe 0I-. A$eovirul in+i%a
+epa$na-,re"ro- si +erpes virusuri.
Pa"runs in celula inec"a"a es"e osorila" $e enzi#ele celulare. A$eovirul $iosa" in+i%a
speciic poli#erazele virale. T16/ in"racelular es"e lung 91/ - :, ore;.
Fcin.:
A$eovir $ipivo!il are o %io$isponi%ili"a"e orala $e 7G8. Es"e conver"i" rapi$ $upa
a%sor%"ie in a$eovir. Dupa 1, #g concen"ra"ia plas#a"ica pea? apare la / ore.
T16/ es"e $e >()ore. Se eli#ina renal.
Fter.:
Es"e in$ica" in +epa"i"a cronica cu virus A in $oza $e 1, #g o $a"a pe zi. Dura"a
"ra"a#en"ului inca nu a os" s"a%ili"a.
11
Fto".:
Es"e nero"o!ic. Poa"e pro$uce aci$oza lac"ica si +epa"o#egalie la u"ilizare in$elun-
ga"a.
Al"e eec"e a$verse5 o%oseala( cealee( sla%iciune #usculara( $ureri a%$o#inale( $iaree.
-)m(inatia RIBAVIRINA7 I;N1a%+a
Co#%ina"ia ri%avirina6INF-ala es"e eicien"a in terapia hepatitei cronice cu 1H4.
Mecanis#ul $e ac"iune a ri%avirinei in +epa"i"a cronica cu -0C nu es"e #ai %ine
cunoscu" $eca" acela al IFN-ala. Mono"erapia cu ri%avirina are eec"e #ini#ale asupra
vire#iei cu -0C( cu "oa"e ca "ransa#inazele serice sca$ se#niica"iv la o #are par"e $in
pacien"ii cu inec"ie cronica. Nu es"e in$ica"a #ono"erapia.
Ri%avirina pare sa ac"ioneze ca un agent pleiotropic cu #ul"e #ecanis#e in"rinseci
ce po" carac"eriza "oa"e proprie"a"ile sale an"ivirale.
In prezen" sun" propuse ) #ecanis#e $e ac"iune ale ri%avirinei in inec"ia cronica cu
-0C( i#par"i"e in $oua grupuri5
2 mecanisme indirecte:
cres"erea i#uni"a"ii #e$ia"e prin celulele T ale gaz$ei i#po"riva inec"iei
virale prin sc+i#%area eno"ipului celulelor T $in "ip / in "ip 1.
in+i%i"ia inozin #onoosa" $e+i$rogenazei in celula gaz$a.
2 mecanisme directe:
in+i%i"ia -0C prin in+i%i"ia pro"einei nes"ruc"urale 7A care co$iica o ARN
poli#eraza $epen$en"a $e ARN( responsa%ila $e replicarea virala.
ri%avirina ac"ioneaza ca un ARN #u"agen in"ro$ucan$ #u"a"ii in geno#ul -0C.
in$uce or#area $e par"icule virale cu $eec" si re$uce inec"ivi"a"ea.
Ri%avirina poa"e #e$ia i#uno#o$ularea prin al"erarea rapor"ului ci"o?inelor "ip16"ip/ in
avoarea "ipului 1 in "i#pul raspunsului i#un. In+i%a raspunsul i#un #e$ia" $e ci"o?ina
$e "ip /.
3a asocierea ri%avirina6IFN-ala raspunsul i#un an"iviral pu"ernic reprezin"a
co#ponen"a principala a eec"ului an"iviral in +epa"i"a cronica cu virus C.
Cres"erea ci"o?inelor $e "ip 1 prin ri%avirina accen"ueaza eec"ele i#unos"i#ula"orii ale
IFN-ala.
<<Rezul"a"e "erapeu"ice #ai %une se po" o%"ine prin asocierea ribavirina9 peginter!eron
al!a%2b.
0evovirina( un izo#er al ri%avirinei pro$uce #ai pu"in ane#ie +e#oli"ica.
1iramidina es"e un pro#e$ica#en" al ri%avirinei care se cap"eaza preeren"ial in ica".
ENTE-AVIR
12
En"ecavir es"e un nou analog guanozinic ce in+i%a replicarea -0A. Dupa
osorilarea in"racelulara inhiba competitiv polimeraza 1H$ si a!ecteaza elongatia
A5#.
T16/ in"racelular es"e $e 17 ore. Pro"e'eaza %olnavul cu +epa"i"a cronica cu virus A
i#po"riva $ezvol"arii carcino#ului +epa"ocelular.
GAMA GLOBULINE
Fdin.:
4a#a glo%ulinele sun" reprezen"a"e $e un co#ple! $e pro"eine care con"in an"icorpi.
Se #ai nu#esc si imunoglobuline. An"icorpii sun" $irec"iona"i i#po"riva an"igenelor
supericiale ale $ieri"elor virusuri si po" i#pie$ica pa"run$erea lor in celule. Se o%"in $in
serul sau plas#a unor $ona"ori. Prepara"ele o%"inu"e $e la $ona"orii o%isnui"i con"in un
spec"ru larg $e an"icorpi.
Fter.:
Se olosesc Ia %olnavi cu $eici" $e i#unoglo%uline( se in'ec"eaza i.#. Se po" olosi la
incepu"ul incu%a"iei #icsoran$ riscul unor inec"ii virale 9ru%eola( +epa"i"a cu virus
+epa"i"ic A(ra%ie( polio#ieli"a;. Eec"ul se ins"aleaza in /-: zile si $ureaza /-: sap"a#ani.
E!is"a si prepara"e care con"in concen"ra"e $e i#n#oglo%uline( cu o can"i"a"e #are $e
an"icorpi speciici 9$e e!e#plu( pen"ru inec"ii cu virusul varicelo-zos"erian;. Se olosesc
Ia persoane cu risc sau uneori si in ca$rul "ra"a#en"ului curen".
A. AGENTI ANTIRETROVIRUSURI 5 ANTIHIV
A.1. BAZE ;IZIOPATOLOGI-E
Cea #ai recen"a s"a"is"ica a OMS a i$en"iica" in lu#e )/ #ilioane $e persoane
inec"a"e cu 0I- #o"iv pen"ru care clasa agen"ilor an"ire"rovirusuri s-a $ezvol"a" oar"e
#ul"( cu scopul $e a con"rola inec"ia. Prin u"ilizarea an"iviralelor an"i0I- in sc+e#e
"erapeu"ice co#ple!e inec"ia 0I- a os" "ransor#a"a in"r-o %oala cronica ce evolueaza
in ani sau $eca$e.
Gn)m!% HIV poar"a o can"i"a"e Ii#i"a"a $e inor#a"ii si co$iica un nu#ar li#i"a" $e
pro%
teine structurale:
2I genele gag si pol co$iica pro"eine $e #a"ri"a 9p1>;( capsi$a 9p/);( nucleo- capsi$a
9p>;(p=(p/ si p1.
2I gena rev co$iica pro"eine $e invelis 9g1/,; si gp)1.
El co$iica $e ase#enea proteine nestructurale5
o enzime: RT9p==671( $i#er ce con"ine Rnaza0;( IN 9p:/; si PR 9p1,;(
o proteine accesorii: -i 9p/:;( -pr 9p17; si -pu 9p17; i#plica"e in cres"erea
inec"ivi"a"ii si nu#arului $e par"icule virale e!"racelulare(
o proteine reglatorii co$iica"e $e genele tat, ne! si rev5 Ta" 9p17;( Ne
9p/>; si Rev 9p1G;.
13
A.2. ANALOGI NU-LEOZIDI-I INHIBITORI AI RT#r&rstrans'ri/ta"i$
$aze !armacologice:
Revers"ranscrierea reprezin"a "recerea $e la ARN geno#ic( cu un singur lan"( la ADN
proviral $u%lu ca"enar( care apoi es"e in"egra" in cro#ozo#ul celulei gaz$a.
R&rstrans'ri/ta"a #RT$ es"e esen"iala in replicarea re"ro- si +epa$na-virusurilor.
Analogii nucleozidici co#pe"i"ioneaza cu su%s"ra"ul enzi#ei - dezo"inucleotidele
tri!os!atate naturale.
3ocul $e legare pe su%s"ra" al revers "ranscrip"azei 9ADN poli#eraza $epen$en"a $e
ARN; care carac"erizeaza re"rovirusurile es"e "in"a aces"ei grupe $e an"ivirale( olosi"e in
#o$ curen" in "ra"a#en"ul inec"iilor 0I-.
<<Da"ori"a absentei gruparii :%hidro"il in s"ruc"ura lor c+i#ica( prin incorporare in ADN
opresc elongatia lantului de A5#. Sun" #ai ac"ive pe celulele recen" inec"a"e si #ai
pu"in ac"ive pe celule $in inec"ia cronica.
Din aceas"a grupa ac par"e "id)&!dina8 didan)"ina8 "a%'ita(ina8 sta&!dina8
%ami&!dina8a(a'a&ir8 tn)+)&ir.
Al"i in+i%i"ori nou sin"e"iza"i ai RT( mtri'ita(ina si amd)*)&ir( sun" ac"ivi asupra
"ulpinilor 0I- rezis"en"e la zi$ovu$ina si6sau la#ivu$ina.
<<Toti analogii nucleozidici din aceasta grupa sunt convertiti prin trei fosforilari consecu-
tive la forma ;<%tri!os!at activ si apoi actioneaza ca inhibitori ai RT.
@i$ovu$ina es"e osorila"a $e timidin inaza in #onoosa"( apoi prin timidilat inaza
in $iosa" si in inal prin nucleozid di!os!at inaza in zi$ovu$in 7N-"riosa". Concen"ra"ii
#ari $e #onoosa" se po" acu#ula in celula. Spre $eose%ire $e zi$ovu$in #onoosa"(
stavudin mono!os!atul nu se acu#uleaza in celula si "rece rapi$ in s"avu$in $iosa" si
apoi in "riosa" ac"iv.
ZIDOVUDINA
Fdin.:
@i$ovu$ina 9Azi$o"i#i$ina( A@T( :M-azi$o-/M:-$ezo!i"i#i$ina; es"e un analog timi%
dinic ac"iv asupra virusurilor HIV118 HIV12 si HT-LV 9virusul li#o"ropic al celulelor T
u#ane;.
**'nhiba marcat replicarea H'1 in lim!ocitele ,.
Mecanism de actiune:
es"e osorila"a $e enzi#ele celulare 2I zi$ovu$ina 7M-"riosa" 9A@T2TP;.
e"apa care li#i"eaza vi"eza $e ac"ivare es"e conversia in zi$ovu$ina #onoosa"(
iar cres"eri ale concen"ra"iilor plas#a"ice nu sun" propor"ionale cu cres"eri
in"racelulare ale concen"ra"iilor $e A@T-TP si ale eicien"ei clinice.
A@T-TP %loc+eaza ac"ivi"a"ea RT re"rovirusurilor.
A@T-TP prin co#pe"i"ie cu "i#i$ina-TP se incorporeaza in ADN-ul viral 2I
%locarea elonga"iei aces"uia.
T16/ al A@T-TP in"racelular es"e $e cca : ore.
ADN poli#eraza celulelor gaz$a( $epen$en"a $e ADN es"e pu"in sensi%ila.
-ezistenta H'1 la =idovudina se $a"ores"e unor #u"a"ii ale co$onilor RT. Apare gra$a"
si se in"alnes"e la 16: $in pacien"i $upa 1 an $e "ra"a#en".
**&%a citat si rezistenta incrucisata cu alti analogi nucleozidici.
14
Fcin.?@i$ovu$ina are o %io$isponi%ili"a"e orala $e cca =,8. Se $is"ri%uie in "oa"e
"esu"urile si lic+i$ele organis#ului. Pa"run$e in creier si 3CR( es"e $e"ec"a"a in lap"e si
"esu"ul e"al. Es"e rapi$ #e"a%oliza"a in ica" prin glucuronocon'ugare in propor"ie $e
>78. Se eli#ina urinar.
Fter., Fgra!.:@i$ovu$ina se u"ilizeaza in "ra"a#en"ul inec"iilor cu 0I- la a$ul" si copil in
co#%ina"ie cu al"i agen"i an"ire"rovirali. Se oloses"e in prevenirea "rans#isiei prena"ale
la e#eia gravi$a inec"a"a cu 0I-( c+i#ioproila!ia la persoane sana"oase e!puse
riscului inec"arii.
**Asocierea in di!erite scheme cu alti inhibitori ai -, reduce progresia bolii.
Asocierea poa"e i cu la#ivu$ina( cu $oi analogi nucleozi$ici( cu un in+i%i"or $e pro"eaza
si un analog nucleozi$ic sau cu un analog nucleozi$ic si un in+i%i"or non-nucleozi$ic al
RT.Aces"e regi#uri sca$ vire#ia(cresc can"i"a"ea $e CD) si sca$ #or%i$i"a"ea si
#or"ali"a"ea.
Se a$#inis"reaza oral la a$ul" 7,, - =,, #g6zi rac"iona" in /-= prize. in cazuri grave i.v.
in peruzie. Dozele se re$uc la renali( +epa"ici si la sca$erea nu#arului $e leucoci"e si
+e#a"ii.
Fto".:
@i$ovu$ina are "o!ici"a"e rela"iv #are. Reac"iile a$verse sun" cu a"a" #ai recven"e cu
ca" "ra"a#en"ul incepe in"r-o aza #ai avansa"a $e %oala.
S-au ci"a"5
as"enie( grea"a( vo#a( cealee( agi"a"ie( inso#nie( e%ra( erup"ii cu"ana"e(
ane#ie( neu"ropenie( in or#e avansa"e $e %oala( #ai rar "ro#%oci"openie(
in "ra"a#en" cronic +epa"o"o!ici"a"e( #iopa"ie( aci$oza lac"ica e"c.
Sula#i$ele( an"iinla#a"oarele nes"eroi$iene cresc "o!ici"a"ea.
ABA-AVIR
Fdin.:
Es"e un analog nucleozid carbociclic care con"ine un su%s"i"uen" >%ciclopropilamino
purina. Me"a%oli"ul ac"iv al a%acavirului( carbovir tri!os!at es"e un pu"ernic in+i%i"or al
RT 0I--1. Car%ovir "riosa" se acu#uleaza in celula cu T16/ in"racelular $e : ore.
Fcin.:
Se a%soar%e %ine oral. Trece si in 3CR. Se #e"a%olizeaza prin alcool$e+i$rogenaza si
glucuronocon'ugare( #e"a%oli"ii se eli#ina urinar.
Fter.5
Se u"ilizeaza in inec"ii 0I-( in co#%ina"ie cu al"e #e$ica#en"e an"i0I- ca la#ivu$i-
na( zi$ovu$ina.
Fto".:
Cele #ai recven"e eec"e a$verse sun"5 "ul%urari gas"roin"es"inale( neurologice( reac"ii
$e +ipersensi%ili"a"e 9/ - 78; uneori a"ale. In cazul apari"iei si#p"o#elor $e
+ipersensi%ilizare se in"rerupe a$#inis"rarea 9e%ra( ras+( grea"a( s"are $e rau( "ul%urari
respira"orii;.
15
DIDANOZINA
Fdin.:
Di$anozina 9/M(:M- $i$eo!iinozina; es"e analog sintetic al deo"iadenozinei( ac"iv a"a
$e 0I- 9"ip 1 si /;.
Es"e osorila"a in"racelular in $i$eo!ia$enozina 7M-"riosa" 9$$ATP; ce co#pe"i"ioneaza
cu $ATP-ul celular pen"ru incorporare in ADN-ul viral. T16/ in"racelular al $$ATP es"e $e
1/ L /) ore.
Cu "i#pul 0I- poa"e $eveni rezis"en" la aceas"a ac"iune prin #o$iicarea RT.
Fcin.5
Aio$isponi%ili"a"ea orala es"e varia%ila( $epen$en"a $e $oza( in 'ur $e ),8. Ali#en-
"ele sca$ a%sor%"ia $iges"iva. T16/ plas#a"ic es"e $e 1- / ore in unc"ie $e prepara". Se
eli#ina urinar ne#o$iica"a in propor"ie $e /, - 7,8( res"ul ca #e"a%oli"i.
Fter., Fgra!.:
Se u"ilizeaza la copii si a$ul"i inec"a"i cu 0I-( #ai ales in %oala avansa"a( in
co#%ina"ie cu al"i in+i%i"ori ai RT. Se a$#inis"reaza oral 1/7 - /7, #g la 1/ ore( in aara
#eselor.
Fto".:
16
neuropa"ii perierice 91: - :)8;.
rar( pancrea"i"a acu"a( $ar po"en"ial a"ala( aci$oza lac"ica( +epa"o#egalie.
grea"a( vo#a( $iaree( $ureri a%$o#inale( cealee( inso#nii( #ialgii( erup"ii
cu"ana"e( uneori "ro#%oci"openie.
re"ini"a si nevri"a op"ica( in special la copii.
'nteractiuni, precautii:
Se evi"a asocierea cu su%s"an"e care po" pro$uce pancrea"i"a 9tam(!t)%; sau
neuropa"ie 9tam(!t)%8 i")nia"ida8 &in'ristina8 r6im!ri '! as)'iri d didan)"ina8
sta&!dina si7sa! 0idr)*i!r;. Gan'i'%)&ir!% )ra% poa"e cres"e $e / ori nivelul
plas#a"ic al $i$anozinei.
*&e contraindica asocierea cu zalcitabina.
STAVUDINA
Fdin.:
S"ruc"ural es"e /M(:M-$i$e+i$ro-/M(: - $i$eo!i"i#i$ina( un analog nucleozidic al timi%
dinei( eicace a"a $e 0I- 9"ip 1 si /;.
Dupa $iuziunea in celula inec"a"a es"e osorila"a pana la stavudina tri!os!at( care
in+i%a RT.
Fcin.:
Aio$isponi%ili"a"ea orala es"e $e *=8. T16/ es"e $e 1 - 1(7 ore. Pa"run$e in 3CR.
Circa ),8 se eli#ina urinar nesc+i#%a"a.
Fter., Fgra!.:
Es"e u"iliza"a in inec"ii 0I- la %olnavi ce nu raspun$ sau prezin"a rezis"en"a
la zi$ovu$ina. Doza es"e $e :, - ), #g la 1/ ore oral.
Fto".:
Poa"e provoca neuropa"ie perierica 9/,8;( pancrea"i"a 918;( ar"ralgii( e%ra( erup"ii
cu"ana"e( cres"erea "ransa#inazelor.
**#u se asociaza cu didanozina, zalcitabina care prezinta neuroto"icitate.
=idovudina antagonizeaza e!ectul stavudinei.
ZAL-ITABINA
Fdin.:
Analog nucleozid al citozinei( ac"iv a"a $e 0I--1. In+i%a RT $upa "ransor#are in
celula in "a%'ita(ina tri+)s+at.
Fcin.: T16/ in"racelular es"e $e 1, ore.
Fter.: Se a$#inis"reazi oral in inec"ii 0I- ,(>7 #g la * ore( even"ual asocia"a cu zi$ovu
$ina.
Fto".: Provoaca neuropa"ii perierice 9pana la :,8;( #ai rar pancrea"i"a 9su% 18;(
leziuni ale #ucoaselor 9ulcera"ii orale si esoagiene;( grea"a( $ureri a%$o#inale( cealee(
car$io#iopa"ie( aec"are +epa"ica.
'nteractiuni, precautii: Alcoolul( $ia%e"ul si +ipovi"a#inoza A1/ cresc riscul neuropa"iei.
Se evi"a asocierea cu #e$ica#en"e care pro$uc neuropa"ie.
TENO;OVIR DISOPRO@IL
17
Fdin.:
S"ruc"ural es"e %is9izopropo!icar%onil o!i#e"il; es"er al O-G-9/-osoril #e"o!ipro-
pil;a$eninei.
Ac"iv asupra 0I--1( 0I--/ si a al"or re"rovirusuri( precu# si asupra -0A.
Este promedicamentul teno!ovirului.
Dupa pa"run$erea in celula inec"a"a si osorilare la $iosa" %loc+eaza RT 0I- si
ac"ioneaza ca %locan" al alungirii lan"ului $e ADN( incorporan$u-se in por"iunea :M
"er#inala a aces"uia.
Fter., Fgra!.:
Se a$#inis"reaza oral :,, #g o $a"a pe zi in inec"ii 0I-( in $iverse asocieri.
EMTRI-ITABINA
S"ruc"ural es"e 9-;-C-3-:-T+ia-/-:-$i$eo!i-7-luoroci"i$ina.
Ac"iva asupra 0I- si -0A.
Mecanis# $e ac"iune si#ilar cu cel al clasei. In$ica"a in inec"ii cu 0I- sau -0A in $oza
$e /,, #g o $a"a pe zi oral.
A.B. -OMPUSI NON1NU-LEOZIDI-I INHIBITORI AI RT

Sun" co#pusi policiclici care in+i%a RT in"r-o #aniera neco#pe"i"iva. Ei nu in"erera cu
locul ac"iv al enzi#ei( ci se leaga alosteric de enzima in a!ara locului de legare a
substratului generand !orme ne!unctionale ale enzimei.
Au actiune speci!ica anti H'1%2.
Nu au eec" pe ADN poli#eraza u#ana.
Au eec"e re$use asupra ele#en"elor igura"e ale sangelui si nu creaza rezis"en"a
incrucisa"a cu in+i%i"orii nucleozi$ici ai RT.
18
DELAVIRDINA
Fdin.:
Delavir$ina( s"ruc"ural o %is-+e"eroarilpiperazina( es"e un inhibitor non%nucleozid al -,
virale. 'nhiba selectiv H'1%2.
Dupa in"rarea in celula inec"a"a se leaga $e un %uzunar al su%uni"a"ii p== a RT(
producand o modi!icare stabila, ne!unctionala a enzimei. I#pie$ica as"el replicarca
0I-.
*Mutatii ale enzimei determina rezistenta la delavirdina.
Fcin.:
Se a%soar%e %ine $iges"iv( #ai ales la p0 gas"ric #ai #ic $e /. A%sor%"ia es"e scazu"a
$e an"iaci$e( an"i+is"a#inice 0/ e"c.Se leaga in propor"ie #are $e pro"einele
plas#a"ice. Se #e"a%olizeaza +epa"ic prin N-$ealc+ilare.
Fto".:
Se u"ilizeaza in "ra"a#en"ul inec"iilor cu 0I--1 la a$ul"( in asociere cu al"i agen"i
an"ire"rovirusuri.
Ras+-ul es"e cel #ai recven" eec" a$vers.
Al"e eec"e a$verse5 cealee( grea"a( $iaree( iar uneori al"erarea "es"elor +epa"ice sau
neu"ropenie( rar $er#a"i"e severe.
'nteractiuni: es"e un in+i%i"or enzi#a"ic.
Antia'id%8 didan)"ina8 +n)(ar(ita%!%8saC!ina&ir!% sca$ concen"ra"ia plas#a"ica a
$elavir$inei.
EFA1'-E#=
19
Fdin.:
Es"e o dihidrobenzo"azina( in+i%i"or non-nucleo"i$ic al revers "ranscrip"azei.
Eavirenz $iuzeaza in celula inec"a"a si se Ieaga a$iacen" locului ac"iv al RT( %locan$u-i
unc"ia. Are actiune selectiva pe -, H'1%2.
Fcin.: Se a%soar%e %ine $iges"iv. Se leaga GG8 $e pro"einele plas#a"ice. Es"e %ine
$is"ri%ui" "isular( inclusiv in SNC. T16/ $e eli#inare plas#a"ica es"e ),-7, ore. Se
#e"a%olizeaza +epa"ic prin ci"ocro# P)7, si glucuronocon'ugare. Se eli#ina urinar ca
#e"a%oli"i.
Fter.: Se u"ilizeaza in inec"ii cu 0I--1 in co#%ina"ie cu al"i agen"i an"ire"rovirali.
Fto".:
E+'t ad&rs? cealee( a#e"eli( sca$erea capaci"a"ii $e concen"rare si ras+.
In sange po" sa creasca enzi#ele +epa"ice( lipi$ele.
Intra'ti!ni? Prin inductia enzimatica a citocromului P?;@ sca$e concen"ra"ia
plas#a"ica a +n)(ar(ita%!%!i8 +nit)ini8 mida")%arn!%!i e"c.
Concen"ra"iile plas#a"ice ale am/rna&ir!%!i8saC!ina&ir!%!i8 indina&ir!%!i cresc in
prezen"a eavirenzului.
*#u se administreaza in sarcina.
NEVIRAPINA
Fdin.: Es"e o $ipiri$o$iazepinona( care in concen"ra"ii #ici in+i%a replicarea 0I--1( $ar
nu are eec" asupra 0I--/. &e leaga necompetitiv de -, pe care o inhiba, cu
impiedicarea sintezei A5#%ului viral. Rezis"en"a se ins"aleaza repe$e prin #u"a"ii care
#o$iica RT.
Fcin.: Are o %una %io$isponi%ili"a"e orala( es"e epura"a prin o!i$are +epa"ica si in par"e
prin glucuronocon'ugare. Es"e larg raspan$i"a in organis#( inclusiv in SNC.
T16/ plas#a"ic la o singura $oza es"e $e )7 ore( $ar la a$#inis"rari repe"a"e sca$e la
/7- :, ore $a"ori"a autoinductiei enzimatice.
Se #e"a%olizeaza +epa"ic si se eli#ina renal ca #e"a%oli"i +i$ro!ila"i sau
glucuronocon'uga"i.
Fter.:
#evirapina se utilizeaza in asociere cu analogi nucleozidici inhibitori ai -, in
in!ectii cu H'1 la adult.
Fto".: Cele #ai recven"e eec"e a$verse sun" ras+ 91=8 $in cazuri( $in"re care >8
"re%uie sa in"rerupa "ra"a#en"ul;( e%ra( sla%iciune( cealee( so#nolen"a( grea"a si
cres"erea "ransa#inazelor serice 918;. Sin$ro#ul S"evens-Ho+nson apare in ,(:8 $in
%olnavii "ra"a"i.
Intra'ti!ni? Pro$uce in$uc"ie enzi#a"ica si cres"e #e"a%olis#ul in+i%i"orilor pro"eazei.
20
A.4. INHIBITORI AI PROTEAZEI VIRALE
$aze !iziopatologice si !armacologice:
Pro"eazele virale 'oaca un rol cri"ic in ciclul $e via"a a unor virusuri ca 0I-( -0S( -CM(
-0C e"c.
Pr)tin% HIV sun" sin"e"iza"e ca precursori su% or#a unor lan"uri polipep"i$ice lungi
ce "re%uiesc "aia"e in rag#en"e #ai #ici. Pro"eaza virala asigura cliva'ul precursorilor
pro"eici gag si gag-pol spre pro"eine s"ruc"urale #a"ure 9p1>( p/)( pG( p>; si pro"eine
unc"ionale 9pro"eaza(RT6ARNaza 0 si in"egraza;.
,oti cei > inhibitori ai proteazei au un miez hidro"ietilen,/peptidomimeticA, analog
de substrat al proteazei H'1, care ii !ac inactivabili.
In+i%i"orii pro"eazei virale au o aini"a"e $e 1,,, $e ori #ai #are a"a $e enzi#a 0I- in
co#para"ie cu aspar"il pro"eaza u#ana.
In+i%i"orii pro"eazei 0I- i#pie$ica cliva'ul polipep"i$elor precursoare virale prin legarea
$e si"urile $e clivare ale enzi#ei si %loc+eaza #a"urarea virala. Celulele incu%a"e in
prezen"a in+i%i"orilor pro"eazei 0I- pro$uc par"icule virale i#a"ure si neinec"ioase.
To"i in+i%i"orii pro"eazei 0I- sun" su%s"ra" si pen"ru P-glicopro"eina( o po#pa $e elu!
#ul"i#e$ica#en"( care li#i"eaza pene"rarea in celula si $iuziunea in "esu"uri. Ea es"e
prezen"a in celulele en$o"eliului capilar al %arierei +e#a"oencealice( in canaliculii %iliari(
epi"eliul in"es"inului su%"ire( "u%ii renali( placen"a.
In+i%i"orii pro"eazei ac"ioneaza a"a" in celulele inec"a"e pro$uc"iv( ca" si in cele inec"a"e
la"en". Au o %una pene"ra%ili"a"e in"racelulara.
**&unt inhibitori ai citocromului P?;@ :A?, cel mai potent !iind ritonavirul.
AMPRENAVIR
Fdin.:
A#prenavir es"e a#inosulona#i$a $isu%s"i"ui"a nepep"i$ica care in+i%a pro"eaza
0I-( #ai ales 0I--1. Mecanis#ul $e ac"iune si #ecanis#ul rezis"en"ei virusului la
agen"ul an"iviral sun" ase#ana"oare grupei $e #e$ica#en"e.
Fcin.:
Se a%soar%e rapi$ $upa a$#inis"rarea orala. Ali#en"ele %oga"e in lipi$e sca$
a%sor%"ia. Se #e"a%olizeaza +epa"ic si se eli#ina %iliar.
Fto".:
Eec"e a$verse #ai recven"e5 grea"a( vo#a( $iaree( pares"ezii periorale( ras+.
Me$ica#en"ele care in$uc enzi#a CPP:A) 9ri+am/i'ina8 +a&irn"; sca$ nivelul
plas#a"ic al a#prenavirului.
Amprenavirul inhiba 4BP:A? si cres"e concen"ra"iile plas#a"ice ale #i$azola#ului(
"riazola#ului( ergo"a#inei( cisapri$ului( an"i$epresivelor "riciclice e"c.
Fter.:
Se u"ilizeaza in inec"ii 0I- la a$ul" si copil( #ai ales in asociere cu zi$ovu$ina si
la#ivu$ina.
21
INDINAVIR
Fdin.:
In$inavir es"e un in+i%i"or &pep"i$o#i#e"ic& al pro"eazei 0I-( u"iliza" ca sula". Es"e
$e 1, ori #ai ac"iv i#po"riva 0I--1 a"a $e 0I--/.
Se leaga reversi%il $e locul ac"iv al pro"eazei 0I- si i#pie$ica procesarea polipep"i$elor
si #a"urarea virala. Par"iculele virale rezul"a"e sun" i#a"ure si neinec"ioase.
Rezis"en"a virusului la #e$ica#en" se ins"aleaza prin $ieri"e #u"a"ii care $e"er#ina
#o$iicarea pro"eazei virale.
Fcin.:
22
Se a%soar%e rapi$ $upa a$#inis"rarea orala. Ali#en"ele( #ai ales %oga"e in grasi#i(
sca$ a%sor%"ia. Se leaga =, 8 $e pro"einele plas#a"ice. Pa"run$e in 3CR.
Se #e"a%olizeaza prin o!i$are( N-ace"ilare( glucuronocon'ugare si se eli#ina #ai ales
prin ecale. O #ica par"e se eli#ina urinar ne#o$iica"a si ca #e"a%oli"i.
Fto".:
cris"alurie prin precipi"are in urina( se evi"a prin inges"ie spori"a $e apa(
cres"erea %iliru%ine#iei in$irec"e(
ca$erea parului( uscaciunea pielii( raga$e la nivelul %uzelor(
"ul%urari gas"roin"es"inale si nervos cen"rale(
"ro#%oci"openie( cres"erea nivelului a#ino"ranserazei serice.
Fter.:Inec"ii cu 0I- la a$ul" si copil in co#%ina"ii avora%ile cu "id)&!dina si
%ami&!dina.
**Este inductor enzimatic.
LOPINAVIR
Es"e un in+i%i"or pro"eazic 0I- pep"i$o#i#e"ic( ase#ana"or s"ruc"ural cu ri"onavir. Ac"iv
asupra 0I--1 si 0I--/. Can$ se a$#inis"reaza singur concen"ra"ia plas#a"ica es"e #ica.
Ea cres"e la asocierea cu ritonavirul( $a"ori"a in+i%i"iei enzi#a"ice. Se #e"a%olizeaza
+epa"ic si se eli#ina prin ecale. Se u"ilizeaza in inec"ii 0I- la a$ul" si copil.
NEL;INAVIR
Fdin.: Es"e un in+i%i"or pro"eazic ara s"ruc"ura pep"i$ica care ac"ioneaza a"a" pe 0I--1(
ca" si pe 0I--/.
Fcin.: Se a%soar%e #ai len" $eca" al"i in+i%i"ori pro"eazici 0I-. A%sor%"ia cres"e la
asocierea cu ali#en"ele. Se leaga G*8 $e pro"eine( #ai ales $e ala1-aci$ glicopro"eina.
Se #e"a%olizeaza +epa"ic prin ci"ocro# P)7,. Se eli#ina in #a'ori"a"e prin %ila si ecale.
Unul $in #e"a%oli"i es"e ac"iv in vi"ro
Fter.: Se a$#inis"reaza in inec"ia cu 0I- la a$ul" si copil. C combinatie !avorabila o
reprezinta asocierea nel!inavir, zidovudina, lamivudina.
Fto".: Ca eec"e a$verse se ci"eaza $iaree( la"ulen"a( uneori $ia%e"( in"oleran"a la
gluci$e(cres"erea coles"erole#iei e"c.
In"erac"iuni #e$ica#en"oase #ul"iple(iin$ un inductor si un inhibitor al 4BP:A.
Ri+am/i'ina prin in$uc"ie enzi#a"ica cres"e #e"a%olis#ul nelinavirului.
RITONAVIR
Fdin.: In+i%i"or pep"i$o#i#e"ic al pro"eazei virale cu #ecanis#( rezis"en"a virusului(
ar#acocine"ica ase#ana"oare grupei $e #e$ica#en"e.
Este un puternic inhibitor al izoenzimei 4BP:A? si co-a$#inis"rarea cu saC!ina&ir,
indina&ir8 am/rna&ir si %)/ina&ir cres"e concen"ra"ia plas#a"ica a aces"ora.
Fter.: Se u"ilizeaza in inec"ia 0I- la a$ul" si copil si s-au cons"a"a eec"e avora%ile $e
supravie"uire in %oala avansa"a. Are ac"iuni avora%ile in regi#urile "erapeu"ice cu $oi
in+i%i"ori $e pro"eaza.
Fto".:
grea"a( $iaree( anore!ie( $ureri a%$o#inale( #o$iicari ale gus"ului.
23
pares"ezii periorale si perierice.
cres"eri ale a#ino"ranserazei serice si +iper"rigliceri$e#ie.
'nteractiuni, precautii: Se evi"a asocierea cu ami)dar)na8 /r)/a+n)na( dri&atii d
r6)t8'isa/rid8 tria")%am8 mida")%am8 ri+a(!tin e"c $eoarece prin inhibitia
enzimatica le cres"e concen"ra"ia plas#a"ica si $eci "o!ici"a"ea.
Prezin"a nu#eroase al"e in"erac"iuni #e$ica#en"oase.
E+a&irn"8 d%a&irdina8 +%!')na")% e"c. cresc nivelul plas#a"ic al ri"onavirului.
Ind!'t)rii n"imati'i sca$ concen"ra"ia plas#a"ica a an"iviro"icului.
SADUINAVIR
Fdin. :
Es"e un analog pep"i$ic $e sin"eza care in+i%a ac"ivi"a"ea 0I- in celule inec"a"e acu"
sau cronic.
Mecanis#ul $e ac"iune cons"a in blocarea proteazei H'1( cu i#pie$icarea $esacerii
polipep"i$elor virale precursoare( consecu"iv nu se #ai po" or#a pro"einele virale
unc"ionale.
**-ezistenta se instaleaza relativ repede prin selectarea unor mutanti cu
modi!icari ale unor aminoacizi din componenta proteinei speci!ice.
Fcin. :
A%sor%"ia li#i"a"a si inac"ivarea la pri#ul pasa' +epa"ic $e"er#ina o %io$isponi%ili"a"e
re$usa $upa a$#inis"rarea orala a saQuinavirului. A$#inis"rarea in capsule #oi
gela"inoase cres"e %io$isponi%ili"a"ea. Die"a %oga"a in grasi#i cres"e a%sor%"ia
#e$ica#en"ului. Epurarea se ace prin #e"a%olizare( cu in"erven"ia ci"ocro#ului P)7,.
Se eli#ina ca #e"a%oli"i pe cale %iliara si ecale.
Fter.:
Se a$#inis"reaza la %olnavii cu inec"ie 0I- evolu"iva. Se asociaza cu analogi
nucleozi$ici in %i- sau "ri"erapie. -itonavirul a#elioreaza ar#acocine"ica saQuinavirului.
Doze real eicace sun" $e 1/,, #g saQuinavir #esila"( in capsule #oi gela"inoase la *
ore.
;t)*.?
- grea"a( vo#a( $iaree( $isconor" a%$o#inal( $e in"ensi"a"e #o$era"a.
Precautii, interactiuni medicamentoase:
o n&ira/ina si +a&irn" sca$ nivelul plas#a"ic al saQuinavirului prin
in$uc"ia enzi#a"ica(pe can$ rit)na&ir!% i% 'rst prin sca$erea
#e"a%olizarii la pri#ul pasa' +epa"ic.
o nu se asociaza cu a%'a%)i"i din r6)t8 'isa/rid 9risc $e ari"#ii;( tria")%am8
mida")%am 9se$are prelungi"a; 2I sca$e clearance-ul aces"or
#e$ica#en"e.
o ri+am/i'ina8 +n)(ar(ita%!% si al"i ind!'t)ri n"imati'i nu se asociaza cu
saQuinavirul 2Ire$uc concen"ra"ia plas#a"ica a an"iviralului.
24
In prezen" sun" in "es"are pa"ru noi "ipuri $e in+i%i"ori ai pro"eazei5 tipranavir(AP,'1D&
2;@mg) , !osamprenavir (,E0='- E@@mg), atazanavir(-EBA,A= 2;@9:@@mg),
mozenavir.
A.,. INHIBITORI AI A;UZIUNII VIRUS 1 -ELULA TINTA
Reprezin"a o noua clasa $e an"ivirale in"ro$usa in clinica in /,,:.
EN;UVIRTIDA
Fdin.:
In+i%i"oare a uziunii 0I- cu celula gaz$a . es"e o pep"i$a sin"e"ica cu :=
AA9a#inoacizi;(corespunza"oare res"ului 1/> - 1=/ al ec"o$o#eniului viral gp)1.
In"erac"iunea glicopro"einei virale supericiale gp1/0 cu recep"orul CD) si apoi cu co-
recep"ori speciici $e"er#ina #o$i"icari conor#a"ionale ale proiec"iilor anvelopei 0I-. In
inal gp)1 capa"a conigura"ia in "riplu ac $e par( care #e$iaza uziunea.
Euvir"i$a( peptida sintetica( %loc+eaza ac"iunea glicopro"einei virale gp)1 $e ancorare
in #e#%rana celulei "in"a si $e ini"iere a uziunii celor $oua invelisuri lipi$ice 9viral si
#e#%rana celulara;.
Fter.:
Se a$#inis"reaza $e / ori pe zi in in'ec"ii s.c. si se reco#an$a in inec"ii 0I- cu "ul-
pini #ul"irezis"en"e.
Fto".:
Ca eec"e a$verse s-au ci"a"5
local- $urere( eri"e#( no$uli.
sis"e#ic - vo#a( grea"a( $iaree( ras+( eozinoilie( c+is"uri.
Nu se cunosc eec"ele a$verse pe "er#en lung.
E. ALTE ANTIVIRALE -U ME-ANISME S% UTILIZARI
DIVERSE
IMIDUIMOD
Fter.: S"ruc"ural es"e 1- 9/-#e"ilpropil-10-i#i$azolR)(7-cSQuinolin-)-a#ina( un nou agen"
i#uno#o$ula"or eicace in aplicare "opica in con$ilo#a"oza acu#ina"a.
Fgra!.: Cre#a cu i#iQui#o$ 78 are ac"ivi"a"e an"ivirala prin in$ucerea locala a IFN ala(
%e"a si ga#a si a TNFala( cu re$ucerea $i#ensiunilor con$iloa#elor geni"ale. Se aplica
cre#a $e : ori pe sap"a#ana( 1= sap"a#ani.
Po" sa apara eri"e#( escoria"ii( pruri" si #ai rar eroziuni si ulcera"ii.
PLE-ONARIL
Fdin.: S"ruc"ural es"e :-9:M(7M-$i#e"ill-)RR:-9:-#e"il-7-izo!azoli;propilSo!iSenilS-7-9"riluo-
ro#e"il;-1(/()-o!a$iazol;( un an"iviral ac"iv asupra picornavirusurilor si coronavirusurilor.
Pleconarilul se leaga la un por +i$roo%ic in capsi$a virala si inhiba atasarea virusului
de celula sau decapsidarea genomului. In+i%a in cul"uri en"erovirusuri si r+inovirusuri.
25
Fcin.: Are o %una %io$isponi%ili"a"e orala( ca" si o %una pene"ra%ili"a"e in SNC si la
nivelul #ucoasei nazale.
Fter.: Se a$#inis"reaza oral in #eningi"e cu en"erovirusuri( inec"ii cu rinovirusuri.
S"u$ii clinice au ara"a" rezul"a"e avora%ile in #eningoenceali"a cronica cu en"erovirusuri
la pacien"i cu aga#aglo%uline#ie si in sepsis al nou nascu"ului.
26