Modul2Java PDF

10/14/2014
Home
Cursuri CCNA, Cursuri JAVA, Cursuri LINUX, Cursuri PHP/MySQL, Cursuri baze de date, Cursuri progamare
Despre noi
Imagini
Tarife
Support
Contact
Inscrieri Online
Pentru cursurile Telecom Academy va puteti inscrie si online prin simpla
completare a acestui formular. Inainte de inscriere asigurati-va ca ati citit
materialul cursului dorit, pentru a avea o cat mai buna intelegere a
materiei si a modului de predare.
Materialul de cursclose
Contul
cursantului
Java
1 Modul Deconectare
2
Regulament
in curssi asamblarea primului program

2.1Clase
BlueJ
Clase finalizate
Profil personal
ClasePentru
in curs
a incepe dezvoltarea unei aplicatii software trebuie mai intai creat proiectul. Pentru asta se poate folosi BlueJ, mediul de programare pe care il vom utiliza in acest curs pentru dezvoltare de aplicatii care sa exemplifice odata instalat JDK, JRE
si BlueJ putem incepe scrierea fisierelor cu extensia .java (adica cele care contin codul nativ al programului)
Java 1 - 7 Octombrie 2014
Crearea unui proiect nou:

Informatii clasa
Nume clasa:
Curs:
Data incepere:
Data finalizare:
Instructor:
Java 1
2014-10-07
2015-02-14
Laurentiu Spilca
Materiale
Manual recomandat pentru certificarea SCJP
Materiale scrise
Videoconferinte
Examene teoretice
Rezultate obtinute
Clase finalizate
Pentru a intra in clasa, selecteaza clasa dorita cu click pe numele clasei din partea stanga.
Cuprins
Inchidere
Profil personal
Email:
daniela.cosmeleata@gmail.com
Nume:
Cosmeleata
Prenume:
Daniela Beatrice
Telefon:
0722252539
Adresa:
Aleea Campul cu Flori nr. 2
Actualizare
Modificare parola:
Parola veche:
Parola noua:
Confirmare parola:
Modifica
Regulament
Like You and 2,695 others like this.
Laborator-Videoconferinta. Packet Tracer. Cisco Aspire. Mai multe detalii...
Marti, 16 Aprilie 2013 la ora 18:30 a fost prezentat seminarul cu tema "Comunicarea intre aplicatii pe dispozitive mobile si aplicatii enterprise prin servicii web". Puteti revedea inregistrarea aici.
http://www.telacad.ro/cursant/main
1/21
10/14/2014
Joi, 16 Mai 2013 la ora 18:30 a fost prezentat seminarul cu tema "Implementarea serviciilor web folosind arhitecturi REST". Puteti revedea inregistrarea aici.
Regulile prezentate mai jos sunt obligatorii in vederea bunei desfasurari a unui curs (prin care intelegem cea mai eficienta maniera de lucru in urma careia cursantul sa ajunga la finalul cursului ales sa cunoasca cat mai
bine elementele teoretice predate si sa dobandeasca cat mai eficient abilitatile practice exemplificate. Aceste reguli nu au rolul de a va pune in dificultate, ci de a eficientiza modul de lucru si a va ajuta in indeplinirea
obiectivelor cursurilor.)
Acest cont reprezinta identitatea dumneavoastra la Telecom Academy. Contul poate fi folosit doar pentru studiu iar informatia prezentata in cursurile Telecom Academy nu poate fi folosita in scopuri daunatoare sau care sa aiba drept
consecinta incarcalea vreunei legi.
Materialele de studiu puse la dispozitie cursantilor pe cont sunt disponibile incepand cu inceperea cursului (din momentul inscrierii in clasa)si vor putea fi accesate oricand dupa. Examenele aferente unui curs sunt disponibile incepand
cu inceperea cursului efectiv - in cazul claselor cu predare - si din momentul inscrierii in clasa - in cazul claselor la distanta. Examenele sunt accesibile numai pana la data de finalizare a clasei stabilita inainte de inceperea cursului. Data
de finalizare a clasei se poate vedea pe contul cursantului pentru fiecare clasa in parte.
Rezultatele obtinuite de cursant pentru fiecare curs atat pentru examenele teoretice cat si pentru examenele practice pot fi vazute pe cont pentru fiecare curs in parte.
Un curs este considerat promovat in momentul in care cursantul a obtinut la toate examenele o nota mai mare sau egala cu punctajul minim de pomovare. Punctajul minim de promovare pentru un examen este de 70 de puncte din 100.
In cazul in care un cursant nu reuseste sa promoveze toate examenele pana la data de finalizare a clasei cursul este considerat nepromovat. Promovarea ulterioara a cursului se poate face numai cu inscrierea intr-o noua clasa. In cazul in
care un cursant este reinscris acesta va pastra rezultatele obtinute la cursul anterior dar va putea resustine oricare din examene.
In cazul examenelor care au si proba practica nota finala reprezinta media aritmetica a celor doua note obtinute. Cu toate acestea cursantul trebuie sa obtina punctajul minim de 70 de puncte din 100 pentru fiecare din cele doua parti ale
examenului - proba teoretica si proba practica.
Proba teoretica a unui examen consta intr-un set de intrebari grila (cu alegere simpla sau multipla). Acestea sunt corectate pe loc de catre sistem in momentul in care cursantul alege finalizarea examenului. Rezultatul este stocat si
ulterior afisat cursantului in clasa la sectiunea "Rezultate obtinute". Un examen poate fi sustinut de maximum 3 ori. In cazul in care un cursant sustine de mai multe ori un examen rezultatul care va fi pastrat este intotdeauna ultimul
obtinut (NU cel mai mare dintre acestea).
In poriectul nou creat suntem pregatiti sa cream primele clase. Java este un limbaj de programare orientat pe obiecte, prin urmare nu exista niciun program fara cel putin o clasa. Despre clase vom discuta in urmatorul modul, insa pentru inceput,
pentru a crea prima aplicatie va trebui sa cream si o clasa. Asadar sa urmarim modul in care putem crea o noua clasa folosind mediul de programare BlueJ:
2/21
10/14/2014
Dati un nume clasei. Standard numele de clase trebuie sa inceapa cu litera mare si, in cazul in care este compus din mai multe cuvinte fiecare dintre acestea incepe cu litera mare. De exemplu: NumeleClasei sau NumeleClaseiMele ...samd. Numele
date pentru clase nu trebuie sa contina spatii sau caractere speciale prcum +,=,&,(,) etc In principal numele clasei trebuie sa fie reprezentativ, adica sa reprezinte exact ceea ce defineste sau face clasa.
Fisierul cu extensia .java este reprezentat in BlueJ de un dreptunghi de culoare portocalie. Un fisier cu extensia .java trebuie sa contina cel putin o clasa publica si numai una. Clasa publica da numele fisierului cu extensia .java, de exemplu, daca veti
cauta in sistemul de fisiere al calculatorului pe care lucrati, in proiectul pe care l-ati creat si salvat mai devreme ar trebui sa existe dupa crearea clasei cu numele NumeleClasei fisierul NumeleClasei.java. De asemenea foarte important de tinut minte
este ca Java este un limbaj de programare case sensitive, asta inseamna ca face diferenta intre litere mari si litere mici. Pentru Java, NumeleClasei nu este acelasi lucru cu numeleClasei sau cu Numeleclasei. Cele trei nume sunt diferite si prin urmare
vor fi tratate de compilator la elemente diferite ale programului.
Dupa cum stiti Java are proprietatea de portabilitate. Asta inseamna ca fiecare aplicatie este interpretata de catre JVM (Java Virtual Machine). Mai intai totusi este necesara compilarea de care se ocupa javac (compilatorul). Daca in BlueJ
dreptunghiul care reprezinta fisierul .java este hasurat atunci codurile continute nu sunt compilate.
3/21
10/14/2014
Cu un dublu-click pe dreptunghiul NumeleClasei se deschide editorul in care este de acum posibil scrierea codului. Implicit BlueJ plaseaza in fisier cateva linii de cod pe care le vom sterge de fiecare data pentru a incepe scrierea programului de la 0
si pentru a nu fi incurcati de catre acestea.
Putem contiua prin a scrie primele linii de cod.

public static void main(String [] args){} se numeste metoda principala a programlului. Orice aplicatie isi incepe executia de pe prima linie a metodei principale. Intre acolade vor fi scrise instructiunile metodei. In exemplul de mai jos este afisat un
mesaj in consola folosind instructiunea System.out.println()
4/21
10/14/2014
Compilarea se face foarte usor. Click dreapta pe clasa si Compile
Daca nu apare nicio eroare la compilare dreptunghiul care reprezinta fisierul nu mai este hasurat. Asta inseamna ca se poate face o executie prin trimiterea codului la executor (JVM)
Apelam metoda principala:
5/21
10/14/2014
Consola se deschide si afisaza mesajul "Hello World!"
2.2 Date primitive

Orice program lucreaza cu date, iar pentru a lucra cu date acestea trebuiesc stocate. Deoarece memoria unui sistem in care putem stoca informatie este limitata pentru a plasa o informatie in memorie este necesar mai intai sa rezervam o zona in
memorie in functie de tipul informatiei care va fi stocata. O informatie poate fi stocata sub forma de numar intreg, numar real, caracter, valoare booleana (adevarat sau fals) sau instanta. In afara de ultimul tip enumerat mai devreme toate celelalte
informatii reprezinta tipuri de date primitive. In functie de cantitatea de informatie (care depinde atat de tip cat si de valoarea pe care dorim sa o stocam) se rezerva o zona de memorie mai mare sau mai mica in memoria interna a sistemului. Mai jos
am enumerat tipurile primitive pe care le putem folosi in programarea cu Java:
short
int
long
float
double
byte
boolean
char
Orice zona de memorie se defineste folosind un tip de data si un nume (sau identificator); Numele se poate alege dupa urmatoarele reguli:
1. nu poate incepe cu cifra
2. nu poate contine caractere speciale
3. nu poate fi cuvant rezervat (keyword)
Sintaxa pentru rezervarea unei zone de memorie este de forma <tip> <identificator>;
6/21
10/14/2014
Aceste zone de memorie reprezinta parti ale memoriei interne. Memoria interna se imparte in doua zone: stack si heap. Datele primitive sunt stocate in zone rezervate din stack;
Primitivele int, long, byte, short: reprezinta zone de memorie rezervate pentru stocarea valorilor numerice intregi. Cel mai des, dintre acestea este folosit tipul int;
Primitivele float si double: reprezinta zone de memorie folosite pentru stocarea valorilor numerice reale. Diferenta dintre cele doua tipuri de primitive este precizia zecimalelor valorilor stocate. Chiar daca float si double sunt folosite pentru acelasi
tip de date nu putem transporta informatia dintr-un double intr-un float in mod direct, deoarece este posibila pierderea de precizie a valorii cu care se face aceasta operatiune. Pentru a pune totusi o valoare stocata intr-o zona de memorie double intrun float putem folosi conversia explicita. Acest lucru se poate face in felul urmator:
Primitiva char: poate fi folosita pentru a stoca caractere in format Unicode.
Primitiva boolean: este folosita pentru a stoca una dintre valorile true sau false; Spre deosebire de alte limbaje de programare nu mai exista posibilitatea de a folosi valorile 1 si 0 pentru adevarat sau fals. Pentru a reprezenta valorile adevarat sau fals
(tip boolean) singura modalitate este folosirea cuvintelor true si false. true si false se scriu numai cu litere mici si reprezinta cuvinte rezervate in Java.
2.3 Operatori
Operatorii se clasifica in:
1.
2.
3.
4.
5.
operatori matematici: + - * / %
operatori logici: && || !
operatori de comparare <, >, <=, >=, ==, !=
operatorul de instantiere: new
operatorul de atribuire: =
Alti operatori ii vom folosi pe parcursul lectiilor urmatoare. Sa intelegem operatorii enumerati mai sus. Unul dintre cei mai importanti operatori este operatorul de atribuire. Cu ajutorul operatorului de atribuire poate fi pusa o valoare intr-o zona de
memorie rezervata. In imaginea de mai jos aveti exemplificat modul de folosire al operatorului de atribuire.
Operatorul de atribuire este executat de la dreapta la stanga. Asta inseamna ca in cazul in care in partea dreapta este o expresie, aceasta va fi executata inainte de a face atribuirea. De exemplu in cazul folosirii operatorilor matematici:
7/21
10/14/2014
Similar folosirii operatorului + poate fi folosit oricare dintre operatorii matematici tinand cont de functia lor. Ordinea efectuarii operatiilor din matematica se pastreaza si in cazul pogramarii:
+ este folosit pentru adunare
- este folosit pentru scadere
* este folosit entru inmultire
/ este folosit pentru obtinerea catului
% este folosit pentru obtinerea restului
In cazul in care vreau ca o operatie de scadere sa fie efectuata inainte unei operatii de inmultire pot folosi paranteze similar ca in matematica. Atentie numai la urmatorul aspect: in programare nu exista pentru operatii decat posibilitatea de a folosi
paranteze rotunde. Aveti exemplu in imaginile de mai jos:
8/21
10/14/2014
Atributiea de valori variabilelor char:
Operatorii de comparare pot fi folositi pentru scrierea expresiilor de tip boolean (care au ca rezulat true sau false)
ATENTIE! Nu confundati operatorul == (de testare a egalitatii) cu operatorul = (de comparare). Cei doi nu pot fi inlocuiti unul cu celalalt. In cazul folosirii incorecte rzultatul va fi o eroare.
Operatori de comparare:
== testare a egalitatii
9/21
10/14/2014
!= testare a inegalitatii
< mai mic
> mai mare
<= mai mic sau egal
>= mai mare sau egal
Operatorii logici
|| sau
&& si
! not
Intr-o expresie in care doua conditii sunt reunite folosind OR (sau) este suficient ca macar una sa fie adevarata ca intreaga expresie sa devina adevarata.
Intr-o expresie in care doua conditii sunt reunite folosind AND (si) este suficient ca macar una dintre ele sa fie falsa pentru ca intreaga expresie sa fie falsa.
Operatorii de comparare impreuna cu operatorii logici sunt folositi asa cum vom vedea in urmatoarea lectie in definirea conditiilor structurilor de control.
Un operator foarte important este de asmenea si ; (punct si virgula). Acesta marcheaza intotdeauna sfarsitul unei instructiuni.
Operatorul supraincarcat +:
Operatorul + este considerat un operator supraincarcat. Acesta poate fi folosit pentru a concatena (alipi) doua siruri de caractere. Iata cateva exemple:
10/21
10/14/2014
2.4 Structuri de control decizionale

Exista doua structuri de control folosite pentru a lua decizii in dezvoltarea unui program; Acestea sunt if si switch.
Iata cum functioneaza prima dintre acestea:
if(conditie){
// set de instructiuni care se executa in cazul in care conditia este adevarata
}
else{
//set de instructiuni care se executa daca conditia este falsa
}
Blocul de instructiuni else poate lipsi in intregime daca nu este necesar sa se execute nimic in cazul in care conditia este falsa.
11/21
10/14/2014
Daca blocul are o singura instructiune atunci acoladele care incadreaza blocul de instructiuni pot lipsi:
12/21
10/14/2014
Blocul else poate sa lipseasca in intregime:
switch testeaza o zona de memorie si in cazul in care aceasta are o anumita valoare se executa un anumit set de instructiuni;
default este optional si reprezinta setul de instructiuni ce se executa daca valoarea variabilei testate nu respecta niciunul dintre cazurile precizate;
Dupa fiecare caz trebuie pusa instructiunea break;
13/21
10/14/2014
Putem pune cazul default daca dorim sa se execute instructiuni si in cazul in care valoarea variabilei nu se gaseste in cazurile precizate. default poate lipsi caz in care pentru orice alta valoare nu se executa nimic. Default este pus mereu ultimul si nu
necesita instructiunea break;
2.5 Structuri de control repetitive
14/21
10/14/2014
In aceasta lectie vor fi prezentate structurile de control while, do-while si for. Structurile repetitive repeta un set de instructiuni intotdeauna in functie de o conditie de tip boolean data.
while:
while(conditie){
//instructiuni
}
cat timp conditia care obligatoriu trebuie sa fie de tip boolean este adevarata se executa instructiunile dintre acolade. Daca este o singura instructiune atunci acoladele pot lipsi.
Intotdeauna in cazul unei structuri de control, conditia trebuie la un moment dat sa devina falsa. In caz contrar aceasta va executa repetarea instructiunilor la infinit si programul se va bloca. In cazul exemplului de mai sus care afisaza in consola
numerele de la 10 la 1 pe linii diferite instructiunea a=a-1 se asigura de faptul ca valoarea din zona de memorie a va deveni la un moment dat mai mica decat 1 si deci conditia nu va ma fi adevarata.
Structura do-while functioneaza similar cu while. Diferenta este ca do-while este post-conditionata. Daca in cazul structurii while se testeaza mai intai conditia iar apoi se executa instructiunile daca conditia este adevarata, in cazul structurii do-while
intai se executa primul set de instructiuni iar apoi se verifica conditia.
Structura for este folosita in general pentru repetari de instructiuni de un numar fix de ori sau pentru parcurgerea unor intervale de valori.
for are trei parti intre paranteze rotunde (partea de initializare, conditia si partea de control) si un set de acolade care incadreaza blocul de instructiuni care se repeta.
15/21
10/14/2014
Iata cum functioneaza structura for din exemplul de mai sus: Intai se executa prima parte i=0, apoi se testeaza conditia. Daca conditia este adevarata se executa blocul de instructiuni. Se efectueaza a treia parte i=i+1 apoi se verifica din nou conditia
si, daca aceasta este adevarata se executa din nou instructiunile. Acest ciclu se repeta pana cand condtia devine falsa. Operatorul ; (punct si virgula) este de asemenea folosit, dupa cum se observa si din exemplul de mai sus pentru a separa partile unei
structuri for.
2.6 Zone de memorie: Variabile sau Constante?

De obicei zonele de memorie pe care le folosim sunt variabile. Acest lucru inseamna ca valoarea acelei zone de memorie se modifica pe parcursul executiei programului. Exista totusi necesitatea uneori de zone de memorie carora sa nu li se schimbe
valoarea pe parcursul executiei programului. Marcam aceste zone de memorie folosind un cuvant cheie cu valaore de modificator: final;
Daca o zona de memorie la declarare este final atunci aceasta este constanta si odata atribuita o valoare acestei zone de memoria, valoarea atribuita nu mai poate fi modificata pe parcursul executiei programului.
2.7 Operatori unari

Exemple de operatori unari:
++ de incrementare
-- de decrementare
+= de adunare la
-= de scadere din
*= inmultire cu
/= impartire cu
Pentru operatorii unari avem nevoie de o singura variabila cu care se opereaza. In imaginile de mai jos aveti exemple de folosire a operatorilor de incrementare si decrementare. Operatorii de incrementare si decrementare pot si postfixati sau prefixati.
In cazul in care sunt prefixati (adica pusi inaintea variabilei cu care se opereaza) atunci au prioritate in fata altor operatii care se executa, daca sunt postfixati (pusi dupa variabila cu care se opereaza) atunci operatia de inrementare/decrementare se
face dupa o alta operatie.
Incrementarea este operatia de adunare cu 1 a unei valori.
Decrementarea este operatia de scadere cu 1 a unei valori.
16/21
10/14/2014
b=5+0, adica ia valoarea 5. Dupa executia instructiunii b=b++ + a++ variabila a va avea valoarea 1 si varaibila b va avea valoarea 6;
In exemplul de mai sus, deoarece operatorii sunt prefixati, inainte se executa incrementarea iar apoi restul operatiilor, deci, intai b este facut 6, si a devine 1 apoi de face adunarea 6+1=7
17/21
10/14/2014
Similar functioneaza operatorul -- insa in loc de incrementare se face decrementare.

Operatorii +=, -=, *=, /= se folosesc pentru auto-operare:
a+=5 este echivalent cu a=a+5; Similar functioneaza *=, _= sau /=
18/21
10/14/2014
2.8 Structuri de control imbricate

Notiunea de structuri de control imbricate reprezinta folosirea structurilor de control ca instructiuni ale unei alte structuri de control. Orice structura de control este o instructiune si poate fi, prin urmare, pusa intre acoladele unei alte structuri de
control. De exemplu:
2.9 Folosirea comentariilor

Comentariile reprezinta parti ale fisierului .java care nu trebuiesc interpretate la compilare. Acestea pot fi de exemplu explicatii ale liniilor de cod. Programatorul poate simti nevoia comentarii propriilor linii de cod. Comentarea poate fi foarte utila
atunci cand aplicatia are foarte multe linii, instructiuni si variabile sau atunci cand se lucreaza in echipa la un program. Este mult mai usor sa iti dai seama ce reprezinta un cod scris de un coleg daca acesta este comentat.
Comentariile sunt de trei feluri. In aceasta lectie vom discuta despre doua dintre acestea:
pe o singura linie
pe mai multe linii
de documentatie
Comentriile pe o singura linie se pun dupa simbolurile //. Tot ceea ce se afla dupa // nu este interpretat de catre compilator pe linia respectiva.
Comentariile pe mai multe linii sunt scrise intre simbolurile /* si */ . Tot ceea ce se afla in fisierul cu extensia . java intre acesti doi operatori nu este interpretat la compilare.
2.10 Erori
Intotdeauna exista posibilitatea de a intalni erori in scrierea programelor. In general datorita neatentiei puteti intampina urmatoarele tipuri de erori:
de sintaxa
de logica
Erorile de sintaxa sunt erori ce apar ca urmare a scrierii unei sintaxe gresite. Nerespectarea oricarei reguli de sintaxa duce la o eroare de compilare. Practic la intampinarea oricarei erori de sintaxa programul nu va compila. Mediul de programare
indica linia pe care apare eroarea si rolul programatorului este de a o corecta.
19/21
10/14/2014
In exemplul de mai sus, datorita faptului ca a fost scris cu litera mica String compilatorul nu intelege sinaxa si afiseaza o eroare.
Erorile de logica sunt erori ce apar in executie. In cazul erorilor de logica programul este scris corect si poate fi executat insa rezultatul nu este cel asteptat. Acest lucru se poate intampla cand algoritmul ales nu a fost gandit corect.
2.11 Afisarea in consola

Instructiunea folosita pana in acest moment pentru a afisa in consola un mesaj a fost System.out.println(); Intre cele doua paranteze putem fie da ca parametru un sir de caractere, fie un numar sau chiar o valoare boolean. Instructiunea este suficient de
complexa incat in acest moment nu poate fi inteleasa in detaliu. Vom folosi pentru afisarea in consola doua instructiuni:
System.out.print()
System.out.println()
Diferenta intre cele doua este ca a doua concateneaza imediat dupa parametrul dat pentru afisare caracterul unicode de linie noua \n. In felul acesta ceea ce va fi afisat ulterior se va afla pe urmatoarea linie in consola.
20/21
10/14/2014
21/21

Modul2Java PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul2Java PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/14/2014

in curssi asamblarea primului program

Java 1 - 7 Octombrie 2014

Java 1 - 7 Octombrie 2014

Aleea Campul cu Flori nr. 2

Laborator-Videoconferinta. Packet Tracer. Cisco Aspire. Mai multe detalii...

Putem contiua prin a scrie primele linii de cod.

Compilarea se face foarte usor. Click dreapta pe clasa si Compile

Apelam metoda principala:

Consola se deschide si afisaza mesajul "Hello World!"

2.2 Date primitive

Atributiea de valori variabilelor char:

2.4 Structuri de control decizionale

Blocul else poate sa lipseasca in intregime:

Dupa fiecare caz trebuie pusa instructiunea break;

2.5 Structuri de control repetitive

2.6 Zone de memorie: Variabile sau Constante?

2.7 Operatori unari

Similar functioneaza operatorul -- insa in loc de incrementare se face decrementare.

a+=5 este echivalent cu a=a+5; Similar functioneaza *=, _= sau /=

2.8 Structuri de control imbricate

2.9 Folosirea comentariilor

2.11 Afisarea in consola

S-ar putea să vă placă și