Sunteți pe pagina 1din 131

TRECEREA

VR JITORILOR
C l toria unei femei

TAISHA ABELAR

<Prefa a a autoarei Ca
edi ia în Lim6a româna

Traducere de Lidia lancu


— Dorim s adres m mul umiri deosebite tuturor celor care au
contribuit la apari ia acestei c r i i al c ror nume nu îl putem
men iona aici.

— We woukl likc to thankfor the special support ofall those who


havc contributed to the pubiication ofthis book and whose names
can not be mentioncd.
Edition du Goeland
First published in thc United States under the litle THE CU AFEC)IUNE,
SORCERERS' CROSSING by Taisha Abclar. Forcword by
TUTUROR CELOR CE C0L0TORESC
Carlos Castaneda.
Copyriglu © 1992. by Taisha Abelar ÎN NECUNOSCUT
Forcword copyright £> 1992. by Carlos Castaneda
Published by arrangement with Viking Penguin. a division of
Penguin Books USA Inc.

Preface io thc Romanian edition © 1998. bv Taisha Abelar

•£• Edition du Goeland. 1995 Prefa45 la


edi4ia român5 € Edition du Goeland. 1998

Prima edi4ie în limba român5 a fost publicat5 în Codând ANiRO[K>loqir


de Edition du Goeland, 1998. Toate drepturile asupra acestei versiuni
apar4in S.C. Edition du Goeland IMPEX SRL. Reproducerea
integral5 sau par4ial5 a textului este interzis5 Bi va.fi pedepsit5
conform legii.

Pentru informa4ii adresa4i-v5 EDITION DU GOELAND


Str. Chimirului nr. 34. Bl. S4. # 26, sector 5, BUCUREITI-76.495
Tel.: 401-630 9377; 789 7894.
Prefa
»

de Carlos
Castaneda

Taisha Abclar face parte dintr-un grup de trei femei care


au fost atent preg5tite de câ4iva vr5jitori din Mexic, sub îndru-
marea lui don Juan Matus.
Am scris pe larg despre ucenicia mea. dar nu am pome-
nit niciodat5 despre acest grup specific, din care face parte Bi
Taisha Abclar. Exista un fel de acord tacit între to4i cei care s-au
aflat sub tutela lui don Juan, de a nu vorbi niciodat5 despre ci.
Mai bine de dou5zeci de ani am respectat acest acord. Ii
chiar dac5 am lucrat Bi am tr5it foarte aproape unii de ceilal4i, nu
am discutat niciodat5 între noi despre experien4ele noastre perso-
nale. De fapt. nu awiscscm posibilitatea nici m5car de a schimba
puncte de vedere referitor la ceea ce don Juan, sau vr5jitorii din
grupul s5u. nc-au f5cut fiec5ruia dintre noi.
O astfel de situa4ie nu era condi4ionat5 de prezen4a lui
don Juan. Dup5 ce el Bi grupul s5u au p5r5sit lumea, noi am
continuat s5 îl respect5m, c5ci nu doream nicidecum s5 ne
folosim energia pentru a revizui vreunul din acordurile stabilite
anterior. Tot timpul Bi energia disponibil5 le-am utilizat pentru a
ne valida ceea ce don Juan ne-a înv54at cu atâta scrupulozitalc.
Don Juan ne-a transmis vr5jitoria ca pe o sarcin5
pragmatic5 prin intermediul c5reia fiecare dintre noi putea
percepe energia în mod direct. El ne atr5sese aten4ia asupra
faptului c5. pentru a reuBi, trebuia s5 ne eliber5m de capacitatea
normal5 de percep4ie. Aceast5 eliberare Bi faptul de a percepe
energia în mod direct era o sarcin5 care ne solicita întru-totul.
Vr5jitorii sus4in ideea c5 parametrii percep4iei noastre care dispun de facilitatea inerent5 de a intra în st5ri de conBtiin45
normale nc-au fost impuBi ca parte integrant5 a socializ5rii sporit5 prin controlul exercitai asupra propriilor vise. Aceast5
noastre, nu tocmai în mod arbitrar, ci mai degrab5 în mod for4at. capacitate este dezvoltat5, prin antrenament, pân5 la stadiul de
Unul din aspectele acestor parametri obligatorii este un sistem de art5: arta vis rii. Pe de alt5 parte, stalkerii sunt acei vr5jitori
interpretare care proceseaz5 informa4ii senzoriale în unit54i care dispun de capacitatea înn5scut5 de a se ocupa cu ac4iunile în
semnificative Bi red5 ordinea social5 sub forma unei structuri de realitatea de zi cu zi Bi care suni capabili s5 intre în st5ri de
interpretare. conBtiin45 avansat5 prin manipularea Bi controlarea compor-
Modul nostru normal de func4ionare în cadrul ordinii tamentului propriu. Printr-o preg5tire magic5, aceast5 abilitate
>
sociale cerc o aderen45 oarb5 Bi statornic5 la toate aceste pre- natural5 este transformat5 în arta stalkingului.
cepte, în condi4iile în care niciunul dintre ele nu deschide DeBi to4i \rajitorii din grupul lui don Juan st5pâneau pe
posibilitatea unei percep4ii directe a energici. Don Juan sus4inea deplin ambele arte, aceBtia erau destina4i unei categorii sau celei-
lalte. S-a stabilit c5 Taisha Abelar f5cea parte din grupul
ideea c5 este posibil s5 percepem fiin4ele umane sub forma unor stalkerilor Bi urma, în consecin45, s5 fie antrenat5 de c5tre
câmpuri de energic, ce seam5n5 cu niBte ou5 albicios-luminoasc, aceBtia. Cartea ci poart5 semnul uimitoarei sale preg5tiri ca
uriaBe Bi alungite. stalker.
Pentru a îndeplini aceast5 ac4iune de l5rgire a percep4iei
noastre, avem nevoie de energie intern5. în acest fel, problema
acumul5rii energici interne necesar5 împlinirii unei astfel de
sarcini devine un imperativ pentru ucenicii vr5jitori.
Circumstan4e adecvate timpurilor Bi locului prezente au
f5cut posibil ca Taisha Abelar s5 poat5 scrie acum despre
preg5tirea sa care, deBi asem5n5toare cu a mea. a fost complet
diferit5. I-a luat foarte mult timp s5 o fac5, în primul rând pentru
c5 a trebuit s5 se foloseasc5 de mijloace specifice magici pentru
a scrie. însuBi don Juan Matus mi-a dat drept sarcin5 s5 scriu
despre cunoaBterea sa magic5. Ii tot el a fost acela care a sugerat
modalitatea de abordare a acestei sarcini, spunându-mi: "Nu
scrie ca un seri Hor, ci ca un vr jitor". Acest lucru însemna c5
trebuia s5 o fac într-o stare de luciditate, de conBtiin45 sporit5,
stare pe care vr5jitorii o numesc visare. Lui Taisha Abelar i-au
trebuit ani de zile s5-Bi perfec4ioneze visarea pân5 a face din
aceasta un instrument magic.
în lumea lui don Juan, vr5jitorii, în func4ie de
temperamentul fiec5ruia dinlrc ci, erau diviza4i în dou5 gnipuri
complementare: vis tori Bi stalkeri1. Vis5tori sunt acei vr5jitori

1
sialkcr (eiigl.) = cel care vâneaz5 stând la pând5. S-a opiat pentru
p5strarea termenului englezesc din lipsa unui cuvânt adecvat, care s5
defineasc5 atributele celui care. prin mijloace magice, ajunge s5
st5pâneasc5 arta de a ac4iona în lume, în sensul în care autoarea Bi
membrii grupului din care face parte în4eleg acest lucru. (N.E.)
saltul în necunoscut. Ei numesc acest salt "trecerea vr5jitorilor".
Câteodat5. îi mai spun Bi "zborul abstract", deoarece prilejuieBte
zborul planat dinspre latura concret5, fizic5, c5tre cea a percep- !
CUVÂNT ÎNAINTE 4ici expansibilc Bi a formelor abstracte impersonale.
AceBti vr5jitori doreau s5 m5 ajute s5 des5vârBesc acest
zbor abstract, astfel încât s5-i pol înso4i în ac4iunile lor funda-
mentale^
In cazul meu, instruirea academic5 a devenit parte
integrant5 a preg5tirii pentru trecerea vr5jitorilor. Conduc5torul
grupului din care fac parte, nagualul cum este numii, este o
persoan5 cc^ poart5 un interes deosebit erudi4iei academice
tradi4ionale. în consecin45, to4i cei afla4i în grija sa au fosl nevoi4i s5-Bi
Mi-am dedicat întreaga viat5 practicii unei discipline dezvolte capacitatea pentru abstract, gândirea limpede care j este
riguroase pe care. din lipsa unui cuvânt mai potrivit, noi am dobândit5 numai în cadrul unei universit54i moderne.
numil-o vr5jitorie"1. Sunt, de asemenea, antropolog, luându-mi Ca femeie, aveam o obliga4ie înc5 Bi mai marc de a
doctoratul în acest domeniu de studiu. în mod expres, men4ionez îndeplini aceasl5 cerin45. în general, femeile sunt condi4ionate din
cele dou5 sfere ale activit54ii melc în aceast5 ordine, deoarece fraged5 copil5rie s5 depind5 de membrii masculi ai societ54ii,
implicarea mea în vr5jitorie a avut loc mai întâi. De regul5, pentru a conccplualiza Bi ini4ia schimb5ri. Vr5jitorii care m-au
începem o munc5 de cercetare asupra unui anumit aspect instruit aveau o p5rere foarte ferm5 referitoare la accsl subiect.
cultural, cum ar fi studiul jjracticilor vr5jitoreBti, dup5 des5- AceBtia considerau c5 este indispensabil pentru femei sâ-Bi
vârBirea studiilor de antropologie. Cu mine, s-a petrecut exact dezvolte intelectul Bi s5-Bi sporeasc5 capacitatea de analiz5 Bi
invers: fiind discipol vr5jitor, am ajuns s5 studiez antropologia. abstrac4ie pentru a avea o mai bun5 cunoaBtere a lumii
Pe la sfârBitul anilor Baizeci, pe când locuiam în Tucson, înconjur5toare.
Arizona. am întâlnit o mexicanc5, pe nume Clara Grâu. care m-a De asemenea, antrenarea intelectului este un subterfugiu
imitat s5 locuiesc în casa ci din statul Sonora, în Mexic. Acolo. adev5rat pentru vr5jitori. Prin men4inerea în mod deliberat a
a f5cut lot ce i-a stat în putin45 pentru a m5 introduce în lumea min4ii ocupat5 cu analize Bi ra4ionamente, vr5jitorii sunt liberi s5
sa. c5ci Clara Grâu era o vr5jitoare, membr5 a unui grup de exploreze, nestânjeni4i, alte sfere de percep4ie. Cu alte cuvinte. în
Baisprezece vr5jitori. Unii dintre ei erau indieni Yaqui. al4ii erau timp ce latura ra4ional5 este ocupat5 cu aspectele formale ale
mexicani, de diferite origini, condi4ii, vârste Bi sexe. Cea mai cercet5rilor academice, latura energetic5 sau non-ra4ional5. pe
marc parte erau femei. To4i urm5reau, cu devo4iune, acelaBi care vr5jitorii o numesc dublul, cslc ocupat5 cu îndeplinirea
scop: distrugerea dispozi4iunilor Bi prejudec54ilor pcrccptualc ce sarcinilor vr5jitoreBti, în acest fel, c mai pu4in probabil ca mintea
ne închid înl5untrul grani4elor lumii normale, de zi cu zi Bi care suspicioas5 Bi analitic5 s5 interfereze sau fie Bi numai s5 observe
ne împiedic5 s5 p5trundem în alte lumi perceptibile. ce se petrece Ia un nivel non-ra4ional.
Pentru vr5jitori, spargerea unor asemenea dispozijiuni Reversul dezvolt5rii melc academice a fosl l5rgirea j
pcrccptualc. Ic d5 posibilitatea s5 treac5 o barier5 Bi s5 fac5 în capacit54ii de conBtiin45 Bi percep4ie, care, împreun5, ne dezvolt5 j
u'nniclc c5r4i publicate de Carlos Castaticda ("Partea activ5 a fiin4a total5. Lucrând ca o unitate, acestea m-au îndep5rtat de via4a
infinitului" Bi "Roata timpului"), cât Bi în timpul semin5riilor rutinier5 în care fusesem crescut5 Bi socializat5 ca femeie. i
Tetisegrity s-a folosit adesea termenul de aman în locul celui de purtându-m5 într-o zon5 nou5. cu posibilit54i pcrccptualc mai largi
vr jitor. (N.E.) decât cele pe care via4a normal5 mi lc-a rezervat.
Nu vreau s5 spun prin aceasta c5 numai angajamentul
meu în lumea vr5jitorilor a fost de ajuns pentru a-mi asigura
succesul. For4a de atrac4ie a vie4ii cotidiene este atât de puternic5
Bi sus4inut5 încât. în ciuda antrenamentului celui mai asiduu, to4i (Prefa a autoarei
practican4ii s-au g5sit de nenum5rate ori în mijlocul celei mai
abjecte terori, stupidit54i Bi autoindulgen4e, ca Bi când nu Ca edi ia în CimBa român
înv54aser5 nimic. Înv545torii nici m-au avertizai c5 nu eram o
excep4ie Bi c5 numai o lupt5 neobosit5, de clip5 cu clip5, poate
echilibra insisten4a noastr5 natural5, dar stupefiant5, de a r5mâne
neschimba4i.
Dup5 o examinare atent5 a scopurilor melc, cu,
împreun5 cu grupul meu, am ajuns la concluzia c5 va trebui s5
fac o descriere a preg5tirii mele pentru a înf54iBa c5ut5torilor în
necunoscut importan4a dezvolt5rii abilit54ii de a percepe mai Când vechiul nagual nc-a vorbii pentru prima oar5
mult decât o facem în mod normal. O astfel de percep4ie sporit5 despre conceptul unei "treceri energetice" pe care Bamanii o fac
trebuie s5 fie o manier5 nou5. sobr5 Bi pragmatic5. Nu poale fi, dintr-o parte în alta a conBtiin4ei, p5rea c5 f5cea referire la un
în nici un caz. o simpl5 continuare a perceperii lumii vie4ii pod ce unea cele dou5 maluri ale unui râu. Inlr-un anumit sens,
cotidiene. « el accepta ideea c5^ putea fi descris ca un pod unind spa4iul dintre
Evenimentele narate aici descriu stadiile ini4iale ale cele dou5 maluri. îns5 podul la care el se gândea era o platform5
instruirii mele ca stalker. Aceast5 faz5 implic5 purificarea de energic, un loc de unde vie4ile noastre sunt v5zute de la dep5r-
modului nostru obiBnuit de a gândi, sim4i Bi de a ne comporta tare Bi din care sunt date comenzile pentru schimbare.
prin intermediul unei ac4iuni magice tradi4ionale numit5 "Un astfel de pod energetic ne permite s vedem totul
recapitulare, ac4iune ce trebuie adoptat5 de c5tre to4i neofi4ii. de la o în l ime foarte mare. s privim vastitatea infinitului ca
Pentru a completa recapitularea, am fost înv54at5 o scrie de prin ochiul unei p s ri," zicea vechiul nagual.
tehnici, numite "pasc magice", care comport5 miBcare Bi respi- Pentru a construi un astfel de pod sunt necesari ani de
ra4ie. Pentru a da acestor practici o coeren45 adecvat5, am primit disciplin5 Bi antrenament, mai spunea el, Bi înc5 Bi mai mul4i ani
concomitent Bi o instruire bazal5 pe expuneri filosofice Bi de disciplin5 pentru a-1 trece. Mai întâi, trebuie s5 ne construim o
platform5 energetic5 pe care s5 putem sta în timp ce demol5m
explica4ii ra4ionale. lumea pe care o cunoaBtem. Dar cum construim o aslfcl de plat-
Obiectivul tuturor înv545turilor primite a fost redistri- form5 pentru a ne l5rgi orizonturile? înainte de a putea avea
buirea energici melc normale Bi sporirea acesteia, astfel încât s5 orice \iziunc, trebuie s5 vrem s5 ne dezb5r5m de vechiul mod de
poat5 fi folosit5 pentru ac4iunile ieBite din comun ale percep4iei a privi lumea. Aceasta înseamn5 c5 trebuie s5 suspend5m jude-
cerule de preg5tirea în vr5jitorie. Idcea aflat5 în spatele acestei cata Bi s5 refuz5m s5 mai accept5m f5r5 rezerve lumea, aBa cum
instruiri este aceea c5, odat5 ce Bablonul coercitiv al vechilor o cunoaBtem noi. Dac5 nu întreaga lume, atunci m5car momente
noastre obiceiuri, gânduri, aBtept5ri Bi sentimente este distrus izolate, situa4ii, credin4e, evenimente sau comportamente. Cu alte
prin recapitulare, ne g5sim în mod incontestabil în pozi4ia de a cuvinte, putem începe prin a schimba lucruri m5runte, utilizând
acumula suficient5 energic ca s5 tr5im dup5 noua ra4iune dc-a fi, un proces pe care Bamanii din antichitate îl numeau recapitulare.
furnizat5 de tradi4ia vr5jitoreasc5 Bi s5 confirm5m acele ra4iuni Vr5jitorii obiBnuiau s5 spun5 c5 o recapitulare profund5
de a exista, percepând direct o realitate diferit5. ne permite nu numai s5 construim un pod sau o platform5 ener-
getic5, dar de asemenea s5 Bi ac4ion5m de pe aceasta, s5 lu5m de-
cizii bazate pe un punct de vedere diferit. Din acea perspectiv5
foarte precis5, putem avea o viziune limpede asupra propriei
vie4i Bi putem remarca toate întâmpl5rile Bi obiceiurile care r5- Recapitularea este un act energetic de vr5jitorie, a c5rui
mâneau ascunse lumii noastre de toate zilele. inten4ie a fost stabilit5 de vr5jitorii din Mexicul antic: este o mo
Vechiul nagual nc-a asigurat c5 este posibil s5 evit5m dalitate de a ne rcaloca propria energic. Aceast5 miBcare arc loc ;
sistemul de interpret5ri care se prefigureaz5 înaintea noastr5 Bi ne pe o platform5 energetic5 pe care o folosim cu cea mai marc I
4ine captivi în constrângerile lui; un sistem caro ne oblig5 s5 ve- încredere Bi sinceritate. Ea este cea care ne va îndep5rta de lumea
dem lucrurile într-un mod particular, excluzând toate celelalte de zi cu zi, purlându-nc spre o viziune diferit5. în ciuda oric5rui
posibilit54i. Vr5jitorii au deschis în mod deliberat uBa altor posi- obstacol întâlnii în calc.
bilit54i, altor perspective, altor realit54i - unele dintre ele foarte
diferite de realitatea vie4ii cotidiene cu care nc-am obiBnuit.
Când vechiul nagual nc-a prezentat posibilitatea existen- Vechiul nagual obiBnuia s5 ne povesteasc5 despre opti
4ei altor realit54i, nc-a spus c5 unele dintre acestea se aflau chiar mismul f5r5 margini al vr5jitorilor: "Ei au o porti45 de sc5pare
sub ochii noBtri, la îndemâna tuturor Bi c5 exist5 un trafic puter- care spune: >tiu c e inutil, tiu c este imposibil i totu i, i
nic într-un sens Bi în cel5lalt, dc-a lungul unui pod energetic care totu i..."
uneBte aceast5 parte a lumii cu alte realit54i.
Vr5jitorii sus4in c5 acest pod este conBtiin4a, prelungit5 '
de puterea inten iei într-o calc energetic5. Aceast5 barc5 de salvare a vr5jitorilor este platforma i
"Oricine a g sit t cerea interioar î i poate deplasa magic5 care ne sus4ine Bi nu numai c5 ne men4ine pe linia de
con tiin a de-a lungul acesJei c i a inten iei." zicea el. "Prin plutire, dar ne Bi dirijeaz5 în timp ce navigam pe marca
recapitulare, d m un imbold con tiin ei s .se deplaseze la un infinitului.
nivel profund care ne d posibilitatea s travers m de cealalt
parte. în lumea noastr pereche. "
Platforma energetic5 despre care ne vorbesc vr5jitorii
este. deci. construit5 prin recapitulare, cu inten ia Bi cu anumite
miBc5ri care îng5duie corpului s5 întrez5reasc5 alte realit54i.
Vechiul nagual numea acele miBc5ri pasele magice ale
vr5jitorilor din antichitate. Dac5 practic5m recapitularea împre-
un5 cu pasele magice, ceva din noi ne va permite s5 ne privim
via4a Bi experien4ele avute cu detaBare Bi sobrietate. Vorbind din
punct de vedere energetic, ne vom vedea via4a dintr-o perspectiv5
diferit5 de cea pe care o folosim în existen4a noastr5 cotidian5.
Aceast5 platform5 de energic nu este un loc în care s5
accedem gra4ie capacit54ilor noastre psihologice: nici unul în
care s5 ne confes5m cumplitele noastre p5cate, crezând c5 vom
primi iertarea. Nu este un loc în care s5 perfec4ion5m lucrurile
cu resurse precare, sau în care s5 ne revizuim amintirile, trans-
formându-nc eBecurile în succese. Nu este un loc în care s5 d5m
frâu liber urii Bi frustr5rilor noastre, sau în care s5 ne compl5cem
în Binele nostru minunat.
TRECEREA VR JITORILOR

M5 dusesem într-un loc izolat, departe de Bosea Bi de lume.


ca s5 desenez umbrele dimine4ii pe unicii mun4i de lav5 ce
m5rgineau Gran Desierto, în Arizona de sud. Stâncile zim4ate, de
culoare maro închis,^ sc5p5rau sub efectul razelor de soare ce le
iluminau \ârfurilc. în jurul meu. împr5Btiate pe p5mânt, erau
blocuri imense de piatr5 poroas5, reminiscen4e ale scurgerii de
lax'5 din timpul unei puternice erup4ii wlcanice. ABczându-m5
confortabil pe un bloc marc de piatr5 Bi dând uit5rii toate
celelalte, m5 cufundasem în munca mea, aBa cum f5ceam adesea
în acel loc accidentat, dar încânt5tor. SfârBisem de schi4at
promontoriile Bi depresiunile mun4ilor din dep5rtare, când am
observat c5 m5 privea o femeie. M-a deranjat la culme faptul c5
cine\a venise s5-mi tulbure singur5tatea. M-am str5duit cât am
putut s5 o ignor, dar când s-a apropiat s5 se uite la ce f5ceam,
m-am întors furioas5 c5tre ea.
Pome4ii înal4i Bi p5rul negru pân5 la umeri o f5ceau s5
par5 a fi eurasiatic5. A\-ea un ten neted Bi catifelat, încât era
dificil s5-i apreciezi vârsta! Putea avea oricât între treizeci Bi
cincizeci de ani. Era probabil cu vreo cinci centimetri mai înalt5
"Voi face dou zeci i unu peste câteva luni."
decât mine. ceea ce însemna c trebuia s aib cam un metru "Ai un u or accent. Nu pari a fi americanc , dar nu
Baptezeci Bi cinci de centimetri. îns , din cauza constitu iei sale reu esc s - i ghicesc exact na ionalitatea."
puternice, p5rea s5 fie de dou ori mai robust . Cu toate acestea,
"Sunt americanc , dar am copil rit în Germania,"' i-am
în pantalonii negri de m tase i jacheta sa oriental , ar la extrem
spus. "Tat l meu este american, iar mama unguroaic . Am
de bine, p r sit casa p rinteasc când am mers la colegiu i nu m-am
l-am remarcat ochii, verzi i str lucitori, iar lic rirea lor întors niciodat , deoarece nu voiam s mai am dc-a face cu
prietenoas5 mi-a risipit furia i m-am auzit întrebând-o pe femeie familia mea."'
ceva absolut stupid:
" Vrei s spui c nu te în elegeai cu ci?"'
"Locui4i în împrejurimi?"
"Nu/' zise ca. f când câ iva pa i spre mine. "M îndrept '"Nu. eram nefericit . Abia a teptam s plec dc-acas ."
spre punctul american de frontier Sonoyta. M-am oprit s -mi Zâmbi i d du din cap, ca i când sentimentul de a- i dori
dezmor4esc picioarele Bi am ajuns în locul acesta singuratic. Am fost s evadezi îi era familiar.
aBa de uimit s5 întâlnesc pe cineva aici. atât de departe de toate, "E ti c s torit ?" întreb femeia.
încât nu m-am putut ab ine s nu te deranjez în felul în care am "Nu. Sunt singur pe lume."'
f5cut-o. D -mi voie s m prezint. M numesc Clara Grâu." Am spus asta cu un u or acces de autocomp timirc. cum
Mi-a întins mâna, iar cu i-am strâns-o, dup5 care. f r cea f cusem întotdeauna, ori de câte ori vorbeam despre mine.
mai mic5 ezitare, i-am spus m m-au botezat Taisha la na tere, dar N-a (acul nici un comentariu, îns vorbi calm i sigur de
c5. mai târziu, p rin ii au considerat c numele nu era îndeajuns sine. dorind parc s m lini teasc i. în acela i limp, cu fiecare
de american i au început s m strige Marlha, dup mama. fraz , s -mi împ rt easc cât mai multe informa ii despre ca
Detestam acel nume i l-am ales în locul lui pe cel de Marv. îns i.
"Interesant!"' gândi ca, "Ai trei nume care sunt atât de In timp ce vorbea, mi-am aranjat creioanele de desen în
diferite. Eu î4i voi spune Taisha, din moment ce este numele t u cutie, f r îns s -mi întorc privirea de la ca. Nu voiam s -i dau
de naBtere," impresia c nu ascultam.
Eram bucuroas5 c optase pentru acel nume. Eu îns mi îl "Am fosl singur la p rin i, dar amândoi au murit." zise
alesesem pe acesta. DeBi la început fusesem de acord cu p rin ii ca. "Cei din familia tat lui meu sunt mexicani din Oaxaca. îns
mei c5 numele suna prea str5in, ajunsesem s dispre uiesc atât de cei din familia mamei sunt americani din descenden i germani.
mult numele de Marlha, încât am sfâr it prin a face din Taisha Provin de pe coasta de est. dar acum tr iesc în Phocnix. Tocmai
numele meu secret. m-am întors de la nunta unuia din verii mei.'1
Pe un ton dur. pe care i 1-a disimulat imediat în spatele "5i dumneavoastr locui i în Phocnix?" am întrebat.
unui zâmbet blând, m-a bombardat cu o scrie de afirma ii sub "Jum tate din via am tr it în Arizona. iar cealalt
4masca unor întreb5ri. jum tate în Mexic.*' replic ca. "în ultimii ani îns , casa mea a
"Nu eBti din Arizona," începu ca. fost în Sonora. Mexic."
l-am r5spuns sincer, un lucru neobiBnuit pentru mine, de- Am început s -mi închid mapa. întâlnirea i discu ia cu
prins5 cum eram s5 fiu circumspect5 cu oamenii Bi. în mod special, aceast femeie m tulburaser atât de mult, încât tiam c nu voi
cu str5inii. mai fi capabil s lucrez pân la sfâr itul zilei.
"Am venit în Arizona acum un an, ca s lucrez/' "Am c l torit i în Orient," zise ca, rccâ ligându-mi
"N-ai mai mult de dou5zeci de ani." aten ia. "Acolo am înv at acupunctura, artele mar iale i
16 curative. Am tr it chiar i într-un templu budist, câ iva ani."
17
"Adev5rat?'' am zis. privind-o în ochi. AceBtia aveau "Nu sunt doamna nim5nui," mi-o retez5 ca. "Sunt Clara
primea unei persoane care mediteaz5 foarte mult. Erau aprigi Bi Grâu. Po4i s5-mi spui Clara Bi, da, m5 po4i întreba tot ce
cu toate acestea liniBti4i. doreBti."
"M5 intereseaz5 foarte mult Orientul, în mod special "în4eleg c5 nu eBti tocmai pentru dragoste Bi c5s5torie,"
Japonia. Am studiat Bi eu budismul Bi artele mar4iale." am comentat, reac4ionând la tonul ei.
"Adev5rat9" zise ea. imitându-m5. "AB dori s5-4i pol Pentru o clip5 mi-a aruncat o privire însp5imânt5toare, pe
spune numele meu budist, dar numele secrete nu trebuie revelate care Bi-a îndulcit-o instantaneu. '
decât în condi4ii adecvate."' "Sunt categoric împotriva sclaviei." zise ca. "Dar nu nu-
"Dar cu v-am spus numele meu secret." am zis cu, legând mai pentru femei. Ii-acum. ce anume voiai s5 m5 întrebi?"
sforile mapei. Reac4ia ci a fost atât de neaBteptat5, încât practic am uitat
"Da, Taisha. ai f5cut-o, iar acest lucru înseamn5 foarte ce voiam s5 o întreb Bi m-am surprins, jenat5, c5 m5 zgâiam la
mult pentru mine," replic5 ca cu o seriozitate exagerat5. "TotuBi, ca. '
abia nc-am cunoscut." "Ce tc-a f5cut s5 ba4i atâta drum tocmai pân5 în acest
"A4i venit cu maBina pân5 aici?" am întrebat, c5utând-o loc?" am întrebat-o în grab5.
din priviri, "Am venit aici pentru c5 acesta este un loc de energie." Ii
"Tocmai voiam s5-4i pun aceeaBi întrebare," zise ca. ar5t5 spre forma4iunile de lav5 din dep5rtare. "AceBti mun4i au
"Mi-am l5sat maBina la vreo patru sute de metri în urm5, fost odinioar5 scuipa4i din inima p5mântului, ca sângele. Ori de
spre sud de aici. pe un djjim'de 4ar5. A dumneavoastr5 unde câte ori m5 aflu în Arizona, fac un ocol ca s5 ajung aici. Aici,
este?" p5mântul degaj5 o energie special5. Acum d5-mi voie s5-4i pun
"E cumva un Chevrolet alb?" întreb5 ca vesel5. aceeaBi întrebare. Ce tc-a f5cut pe (ine s5 alegi acest loc?"
"Da." "Vin adesea aici. Este locul meu favorit pentru schi4e."
"Ei, atunci a mea este parcat5 lâng5 a ta." Nu era o gium5, îns5 Clara a izbucnit în râs.
Chicoti, de parc5 spusese ceva amuzant. Am fost "Acest detaliu explic5 totul," exclam5 ca. apoi continu5 pe
surprins5 s5 descop5r c5 râsul s5u m5 irita foarte mult. un ton mai calm. "Am s5-4i cer s5 faci ceva ce 4i s-ar putea p5rea
"Trebuie s5 plec acum. Mi-a f5cut pl5cere s5 v5 întâlnesc. ciudat sau chiar ridicol, dar ascull5-m5 pân5 la cap5t. Mi-ar face
La revedere!" pl5cere s5 vii la mine s5 petreci câteva zile ca oaspete."
Am început s5 m5 îndrept spre maBin5, crezând c5 femeia Am ridicai mâna s5-i mul4umesc Bi s5 spun "np, dar ca m-a
avea s5 r5mân5 ca s5 admire peisajul. îndemnat s5 m5 mai gândesc. M-a asigurat c5 interesul comun
"Hai s5 nu ne lu5m r5mas bun înc5," protest5 ea. "Vin cu pentru Orient Bi artele mar4iale ne garanta un schimb profitabil
tine." de idei.
Am mers împreun5. Fa45 de cele cincizeci de kilograme "Unde locuieBti mai exact?" am întrebat.
ale mele, ca era un munte de femeie. Zona taliei era rotund5 Bi "în apropierea oraBului Navojoa." ]
pulemic5, l5sându-4i sentimentul c5 putea fi uBor obez5, dar nu "Dar asta înseamn5 la mai mult de 600 km de aici."
era, "Da, este cam departe. Dar este aBa de frumos Bi de liniBtii
"Pot s5 v5 pun o întrebare personal5, doamn5 Grâu?" am pe-acolo, încât sunt sigur5 c5 are s5-4i plac5."
zis, doar ca s5 rup t5cerea penibil5 ce se instalase. R5mase în t5cere] o vreme, parc5 aBteptându-mi
Se opri Bi se uit5 la mine. r5spunsul.
18 19
"In Orient le-am studiai pe toate Bi pe niciunul în parti- Odat5 în plus, m-am trezit dczv5luindu-i date despre mine.
cular." replic5 ca. cu doar o idee de zâmbet în coltul gurii. "î4i "Mama este unguroaic5, dar se trage dintr-o veche familie
voi ar5ta cu pl5cere când vom ajunge la mine acas5." austriac5," am spus. "L-a întâlnit pe tat5l meu în Anglia în
Am parcurs restul drumului în t5cere. Când am ajuns la timpul celui de-al doilea r5zboi mondial, când lucrau amândoi
locul unde erau parcate maBinile, mi-am închis ustensilele în într-un spital de campanie. Dup5 r5zboi, s-au mutat în Statele
portbagaj Bi am aBteptat-o pe Clara s5 spun5 ceva. Unite Bi mai apoi în Africa de Sud."
"Atunci, la drum,"' zise ea. "Urmcaz5-m5. Conduci cu "De ce Africa de Sud?"
vitez5, Taisha?" "Mama voia s5 fie împreun5 cu familia ei, care locuia
"Ca melcul." acolo."
"Oh, Bi cu la fel. Faptul dc-a fi tr5it în China m-a vindecat "Mai ai fra4i sau surori?"
de grab5."' "Am doi fra4i mai mari, la un an de diferen45 unul de
c
Tc pol întreba ceva despre China. Clara'7" cel5lalt. Cel mai în vârst5 are acum dou5zeci Bi Base de ani."
"Bineîn4eles. _i-am spus deja c5 m5 po4i întreba tot ce Ochii s5i m5 fixau cu intensitate. Cu o uBurin45 f5r5
doreBti, f5r5 s5 ceri voie pentru asta." precedent, i-am dezv5luit sentimente dureroase pe care le
'Trebuie s5 fi fost în China înainte de cel dc-al doilea 4inusem ascunse în mine toat5 via4a. I-am spus c5 am crescut
r5zboi mondial, nu-i aBa?" singur5. Fra4ii mei nu-mi acordau niciodat5 aten4ie, pentru c5
"Ah, da. E o eternitate dc-atunci. în4eleg c5 tu nu ai fost eram fat5. Când eram mic5, obiBnuiau s5 m5 lege cu o funie de
niciodat5 în China continental5/' un stâlp ca pe un câine, în timp ce ei alergau prin curte Bi jucau
"Nu, am fost doar în Taiwan Bi Japonia." fotbal. Tot ceea ce puteam face era s5 m5 smucesc în frânghie Bi
"Evident c5 lucrurile erau altfel înainte de r5zboi." zise ca s5-i privesc cum se joac5. Mai târziu, când am mai crescut, m5
gânditoare. "Leg5tura cu trecutul era înc5 intact5 la acea epoc5. luam dup5 ci. Dar dc-acum b5ie4ii aveau biciclete Bi n-am putut
Acum totul s-a frânt." niciodat5 s5 4in pasul cu ei. Când m5 plângeam mamei, singurul
Nu Btiu de ce mi-a fost team5 s5 o întreb ce anume voia s5 s5u r5spuns era c5 b5ie4ii sunt b5ie4i Bi c5 ar trebui s5 m5 joc cu
spun5 prin remarca sa, aBa c5 am întrebat-o în schimb cât de p5puBile Bi s5 dau o mân5 de ajutor pe lâng5 cas5.
lung va fi drumul pân5 la ca acas5. Clara era sup5r5tor de "Mama ta te-a crescut în modul european tradi4ional," zise
evaziv5; m-a avertizat numai s5 m5 aBtept la o c5l5torie dificil5. ca.
Ii, îndulcindu-Bi tonul, a ad5ugat c5-mi g5sea curajul foarte "Itiu, dar asta nu m5 consoleaz5."
reconfortant. Odat5 pornit5, se p5rea c5 nu m5 mai puteam st5pâni s5
"S5 mergi aBa. plin5 de nonBalan45, cu o str5in5," zise ca, nu-i povestesc acestei femei cât mai multe despre via4a mea. I-am
"este ori nebunie curat5, ori un gest însp5imânt5tor de împ5rt5Bit cum, în timp ce fra4ii mei plecau în excursii Bi. mai
îndr5zne4." târziu, la Bcoal5, eu trebuia s5 r5mân acas5. Voiam s5 am parte
"De obicei sunt foarte precaut5," am explicat eu. "dar de de aceleaBi aventuri ca b5ie4ii îns5, potrivit mamei mele, fetele
dala asta nu mai sunt eu îns5mi." trebuie s5 înve4e s5 fac5 patul Bi s5 calce rufele. Este îndeajuns
Acesta era adev5rul Bi, cu cât m5 gândeam mai mult la de mult5 aventur5 în a te ocupa de o familie, obiBnuia s5 spun5
comportamentul meu inexplicabil, cu atât neliniBtea mea devenea mama. Femeile sunt n5scute s5 se supun5. Eram pe punctul de-a
mai marc. izbucni în plâns când îi povesteam Clarei c5, de când m5 Btiu,
"Mai vorbeBte-mi, te rog, despre tine," îmi ceru ca afabil5. avusesem trei st5pâni, b5rba4i, pe care a trebuit s5-i slujesc: tat5l
Ca Bi cum ar fi vrut s5 m5 liniBteasc5, se apropie Bi se opri Bi cei doi fra4i ai mei. ,
lâng5 uBa maBinii melc. "Asta e mai mult decât suficient," declar5 Clara.
22 ' 23
"Era groaznic. Am plecat de acas5 ca s5 fiu cât mai de- "Poate c5 via4a 4i se va schimba în bine." zise ca, pe un
parte de ci Bi, de asemenea, pentru a cunoaBte aventura. Dar ton plin de promisiuni.
pân5 acum nu prea am a\ait parte de cine Btie ce distrac4ii sau Se urc5 în maBin5 Bi-mi f5cu semn cu mâna s5 o urmez.
amuzament. Presupun c5 n-am fost crescut5 s5 fiu vesel5 Bi Am realizat atunci c5 nu ni-a întrebai dac5 aveam paBaportul la
fericit5." mine sau suficiente haine, bani sau alte obliga4ii. Asta nu m-a
Faptul c5-mi descriam via4a unei str5ine m5 neliniBti speriat Bi nici nu m-a descurajat. Nu Btiam de ce, dar eliberând
foarte mult. M-am oprit din vorbit Bi m-am uitat spre Clara, frâna de mân5 Bi punând maBina în miBcare, eram sigur5 c5
aBteptând o reac4ie din partea ei, care urma fie s5-mi micBoreze luasem o decizie bun5. Poate c5, la urma urmelor, via4a avea,
neliniBtea, fie s5 mi-o m5reasc5 într-atât, încât s5 m5 fac5 s5 m5 înlr-adev5r. s5 mi se schimbe.
r5zgândesc Bi, în cele din urm5, s5 nu mai merg cu ca.
"Ei bine, se pare c5 nu exist5 decât un singur lucru pe care
Bti s5-1 faci cum trebuie, aBadar ai putea încerca s5 sco4i un
profil maxim din asta," zise ca.
Am crezut c5 se referea la faptul c5 desenam sau pictam
dar, spre marca mea am5r5ciune, ad5ug5:
"Tot ce Bti s5 faci este s5-4i plângi de mil5."
Am strâns mânerul uBii de la maBin5.
"Nu-i adev5rat," am protestat. "Cine eBti tu s5-mi spui aBa
ceva?"
Izbucni în râs Bi d5du din cap.
"Tu Bi cu mine sem5n5m foarte mult," zise ca. "Am fost
înv54ate s5 fim pasive, senile Bi s5 ne adapt5m situa4iilor, dar
clocotim pe din5untru. Suntem ca un vulcan gata s5 erup5, iar
ceea ce face s5 ne sim4im înc5 Bi mai frustrate este faptul c5 nu
aBtept5m nimic altceva de la via45 decât ca într-o zi s5 g5sim
omul potrivit care s5 ne scape de toat5 nefericirea."
M5 l5s5 f5r5 grai.
"Atunci, am dreptate? Am dreptate?" m5 întreba ca
întruna. "Fii sincer5, am dreptate?"
Mi-am încleBtat pumnii, preg5tindu-m5 s-o pun la punct.
Clara zâmbi cu c5ldur5, emanând vigoare Bi o stare de bun5 dis-
pozi4ie care m-au f5cut s5 simt c5 nu era nevoie s5 mint sau s5-
mi ascund sentimentele fat5 de ca.
"Da, cu asta m-ai prins," am încuviin4at.
A trebuit s5 admit c5 singurul lucru care d5dea sens tristei
melc existen4e, dincolo de pictur5, era speran4a, vag5, c5 într-o zi
voi întâlni un om care s5 m5 în4eleag5 Bi s5 m5 aprecieze pentru
persoana deosebit5 care eram.
am gândit cu, era mai mult o încercare de a face un spirit de
glum5, decât o aluzie sexual5. Se aplec5 spre mine, ca Bi cum i
nc-am fi adresat.
2 "Broasca 4estoas5 pe care o m5nânci acum era una mare."
zise el într-o englez5 cu accent.
Clara se uit5 la mine Bi ridic5 o sprâncean5, ca Bi cum nu-i
venea s5 cread5 îndr5zneala str5inului.
"Broasca asta 4estoas5 a fost îndeajuns de marc ca s5
poat5 hr5ni o duzin5 de oameni înfometa4i," continu5 omul.
Dup5 mai bine de trei orc de condus Iar5 oprire, nc-am "Prind broaBtele în marc. E nevoie de mai mul4i oameni ca s5
oprit s5 lu5m prânzul în oraBul Guaymas. ABteptând s5 ne aduc5 ridice una."
mâncarea, mi-am aruncat ochii pe fereastr5, la strada îngust5 ce "Presupun c5 le prind cu harponul, ca pe balene," am
m5rginea golful Un grup de b5ie4i dezbr5ca4i pân5 la brâu comentat cu.
b5teau mingea. în alt5 parte, niBte muncitori aBezau c5r5mizi pe Omul îBi trase cu iu4eal5 scaunul la masa noastr5.
un teren de construc4ie. Al4ii îBi luau pauza de prânz, rezemân- "Nu, cred c5 folosesc n5voade mari," zise el. "Apoi, le
du-sc de gr5mezi de saci cu ciment nedeschiBi Bi sorbind sifon din lovesc pentru a Ic aduce în stare de inconBtien45 înainte de a le
niBte sticle. Nu m-am putut împiedica s5 nu m5 gândesc c5 în spinteca bur4ile. în felul acesta carnea nu se înt5reBte."
Mexic totul p5rea extrem de g5l5gios Bi pr5fuit. Mi se duse naibii pofta de mâncare. Ultimul lucru pe care
"în acest rcstauranlsc serveBte cea mai delicioas5 sup5 de îl doream era ca un str5in insistent Bi lipsii de delicate4e s5 ni se
broasc5 4estoas5," spuse Clara, captându-mi din nou aten4ia. al5ture la mas5 Bi. cu toate acestea, nu Btiam cum s5 st5pânesc
Chiar în acel moment o chclncri45 zâmbitoare, cu un inci- situa4ia.
siv de argint, puse dou5 boluri de sup5 pe mas5. Clara schimb5 "Din moment ce suntem la capitolul mâncare, Guaymas
politicoas5 câteva cuvinte cu ca în spaniol5, înainte ca aceasta s5 este un oraB faimos pentru creve4ii s5i uriaBi," continu5 omul cu
se îndep5rteze în grab5 pentru a seni al4i clien4i. un zâmbet dezarmant. "Da4i-mi voie s5 comand câ4iva pentru voi
"N-am mai mâncat niciodat5 sup5 de broasc5 4estoas5," amândou5."
am zis cu luând o lingur5 Bi examinând-o s5 v5d dac5 este cu "Am fâcut-o deja," zise Clara t5ios.
ral 5. Chiar atunci chclncri45 noastr5 reveni cu un platou cu cei
"O s5 ai parte de un adev5rat osp54," zise Clara, privin-du- mai mari creve4i pe care îi v5zusem vreodat5. Erau de ajuns
in5 cum îmi Btergeam lingura cu Berve4elul de hârtie. pentru un banchet, cu siguran45 mult mai mult decât am fi putut
F5r5 tragere de inim5 am gustat o lingur5. Buc54elele de mânca eu Bi Clara, indiferent cât de foame ne-ar fi fost.
carne alb5 plutind într-o past5 de tomate erau într-adev5r Tovar5Bul nostru nepoftit se uit5 la mine. aBteptând s5 fie
delicioase. invitat s5 m5nânce cu noi. Dac5 aB fi fost singur5, ar fi reuBit s5
Am mai înghi4it câteva linguri de sup5, dup5 care am mi se al5ture, împotriva voin4ei mele. îns5 Clara avea alte
întrebat: planuri Bi a reac4ionat într-o manier5 decisiv5. A s5rit în picioare
"De unde iau broaBtele 4estoase?" cu agilitatea unei feline, s-a aplecat asupra lui Bi 1-a privit direct
Clara ar5t5 spre fereastr5. în ochi.
"Chiar din golf." "Iterge-o, jigodie!" url5 ca în spaniol5. "Cum îndr5zneBti
Un b5rbat chipeB, de vârst5 medic, care st5tea la o mas5 s5 te aBezi la masa npastr5? Nepoata mea nu-i o târfa
vecin5, se întoarse spre mine Bi-mi f5cu cu ochiul. Gestul s5u, nenorocit5."
26 27
Atitudinea sa fu atât de dur5, iar tonul atât de Bocant, s5 beau apa de acolo? M5 Bi vedeam c5zând la pat cu probleme
încât totul a încremenit în jur. Toate privirile erau a4intite asupra intestinale serioase. Nu Btiam cum s-o întreb pe Clara despre
g5zduirea mea, f5r5 ca aceasta s5 sune ofensator sau s5-i par
mesei noastre. B5rbatul se f5cu atât de mic de fric5, încât îmi nerecunosc5toare. Clara se uit5 la mine cu un ochi critic. P5rea
stârni mila. Se scurse pur Bi simplu din scaun Bi, împlcticindu-sc. s5-mi în4eleag5 neliniBtea.
se strecur5 afar5 din restaurant. "Mexicul este un loc dur," zise ea. "Nu po4i l5sa garda jos
""Itiu c5 ai fest educat5 s5-i laBi pe b5rba4i s5 fac5 ce vor nici m5car pentru o clip5. Dar te vei obiBnui. Nordul 45rii este
din tine, doar pentru c5 sunt b5rba4i," mi se adres5 Clara, dup5 înc5 Bi mai aspru decât restul. Oamenii se înghesuie spre nord în
ce se aBez5 din nou. "Ai fost întotdeauna dr5gu45 cu ei. iar ci 4i- c5utare de lucru sau doar se opresc înainte de a trece grani4a cu
au luat totul Nu Bti c5 b5rba4ii se hr5nesc cu energia femeii0" Statele Unite. Vin în vagoane de marf5. Unii r5mân, al4ii
Eram prea stânjenit5 pentru a discuta cu ea. Sim4eam c5 c5l5toresc spre interiorul 45rii în dube. pentru a munci în trusturi
to4i ochii din camer5 erau fixa4i pe mine. agricole uriaBe, de4inute de societ54i private. Dar nu exist5
"ii laBi s5 fac5 ce vor din tine, pentru c5-4i parc r5u pentru suficient5 mâncare Bi locuri de munc5, astfel c5 majoritatea se
ci." continu5 Clara. "în adâncul inimii talc. doreBti cu disperare angajeaz5 ca braceros3 în Statele Unite." .
s5 ai grij5 de un b5rbat, de orice b5rbat. Dac5 idiotul 5la ar fi Am terminat Bi ultima pic5tur5 de sup5, p5rându-mi r5u
fost o femeie, n-ai fi l5sat-o niciodat5 s5 se aBeze la masa s5 las ceva în farfurie.
noastr5." "Spune-mi mai multe despre zona aceasta. Clara/'
Pofta mea de mâncare se dusese pe apa sâmbetei. Am de- "To4i indienii de pe aici sunt indieni Yaqui care au fost
restr5muta4i în Sonora de c5tre guvernul mexican."
venit trist5. îngândurat5.. ^ "Vrei s5 spui c5 nu au fost dintotdeauna aici?"
'"V5d c5 am atins un punct dureros," zise Clara cu un "Acesta este p5mântul lor str5moBesc," zise Clara, "dar
surâs arogant. prin anii '20 Bi '30 ei au fost dezr5d5cina4i Bi trimiBi cu zecile de
"Ai f5cut o scen5, ai fost grosolan5."' am spus cu reproB. mii în Mexicul Central. Pe la sfârBitul anilor '40, au fost aduBi
"Categoric." replic5 ca. râzând. "Dar l-am Bi speriat de înapoi în deBertul Sonora."
moarte." Clara îBi turn5 niBte ap5 mineral5 în pahar Bi apoi nii-1
Fa4a îi era aBa de degajat5 Bi p5rea atât de fericit5 încât, în umplu Bi pe al meu.
cele din urm5 a trebuit s5 râd. amintindu-mi cât de Bocat fusese "E greu s5 tr5ieBti în deBertul Sonora," zise ea. "Dup5
bietul om. cum ai v5zut din maBin5, p5mântul este aspru Bi neprimitor aici.
Cu toate acestea, indienii nu au alt5 calc decât aceea de a se
"Sunt exact ca mama/' am morm5it. "A reuBit s5 fac5 din instala pe ruinilc devastate a ceea ce a fost odat5 regiunea râului
mine un Boricel, atunci când c vorba de b5rba4i." Yaqui. Acolo, în timpurile str5vechi, adev5ra4ii indieni Yaqui
In clipa în care am rostit acel gând deprimarea mi se spul- Bi-au construit oraBele sacre în care au tr5it timp de sute de ani.
ber5 Bi foamea îmi reveni. Aproape c5 am ras întregul platou de pân5 la venirea spaniolilor."
creve4i. "Vom traversa oraBele astea?" am întrebat.
""Nimic nu se compar5 cu sentimentul de a începe ceva
nou cu stomacul plin," declar5 Clara.
Un acces de fric5 a f5cut ca to4i creve4ii s5-mi cad5 greu la
stomac. Din cauza atâtor emo4ii, nu-mi trecu deloc prin minte s5
o întreb pe Clara despre casa ci. Poate c5 era o cocioab5, ca braceros (spân.) = muncitori nccalifica4i (N.T.)
acelea pe care Ic v5zusem mai devreme, traversând oraBele ' 29
mexicane. Ce fel de mâncare aveam s5 m5nânc9 Poate c5
aceasta avea s5 fie ultima mea mas5 decent5. Voi fi oare în stare
"Nu. Nu avem timp. Vreau s5 ajungem la Navojoa înainte Clara continu5 discu4ia pe un ton ceva mai serios.
de c5derea nop4ii. Poate c5 într-o zi vom face o c5l5torie s5
vizit5m acele locuri sacre." "Lucrurile s-au tot înr5ut54ii pentru indienii de aici," zise
"Dar de ce sunt considerate sacre'.'"' ea. "Când guvernul a decis construirea unui baraj pe râul Yaqui,
"Deoarece pentru indieni, aBezarea fiec5rui oraB dc-a lun- ca parte dintr-un proiect hidroelectric, i-au schimbat cursul atât
gul râului corespunde, din punct de vedere simbolic, unui loc din de drastic, încât oamenii au fost nevoi4i s5-Bi strâng5 lucrurile Bi
lumea lor mitic5. Asemenea mun4ilor de lav5 din Arizona: aceste s5 se mute în alt5 parte."
aBez5ri sunt locuri de putere. Indienii au o mitologic foarte
bogat5. Ei cred c5 pot p5trunde Bi s5 ias5 din lumea viselor pe Asprimea unei astfel de viefi venea în contradic4ie cu pro-
nesim4ite. Vezi tu. concep4ia lor asupra realit54ii difer5 de a
pria mea educa4ie, unde fusese întotdeauna hran5 suficient5 Bi
noastr5." confort. M-am întrebat dac5 venirea mea în Mexic nu era
"Corespunz5tor miturilor Yaqui. acele oraBe exist5 Bi în
cealalt5 lume. iar ci îBi trag puterea din acel domeniu eteric." expresia unei dorin4e puternice, din partea mea, pentru o
schimbare total5. Toat5 via4a c5utasem aventura Bi, totuBi, acum
continu5 Clara. "în acest sens, ci s-au autonumit oamenii f r când m5 aflam în ghearele ci, teama de necunoscut puse
ra iune, pentru a se diferen4ia de noi. oamenii cu ra iune."
"Ce fel de putere primesc din acel domeniu?" am întrebat. st5pânire pe mine.
"Magia, vr5jitoria, cunoaBterea lor. Toate acestea provin
direct din lumea viselor. Iar acea lume este descris5 în legendele Am luat o linguri45 de crem5 caramel Bi mi-am scos din
Bi poveBtile lor. Indieniiifaqui au o istoric oral5 vast5 Bi bogat5." minte acea spaim5 ce începuse s5 încol4easc5 în mine din
M-am uitat de jur împrejurul restaurantului aglomerat. momentul întâlnirii cu Clara în deBertul Arizona. M5 sim4eam
M5 întrebam care dintre oamenii aBeza4i la mese erau indieni. bine în compania ci. Pentru moment eram bine hr5nit5, cu sup5
dac5 era vreunul, Bi care erau mexicani. Unii dintre b5rba4i erau de broasc5 4estoas5 Bi creve4i uriaBi Bi, chiar dac5, aBa cum îns5Bi
înal4i Bi sârmoBi, iar al4ii scunzi Bi îndesa4i. To4i îmi p5reau Clara îmi d5duse de în4eles, aceasta putea fi ultima mea mas5
str5ini. sim4indu-m5, în tain5, superioar5 lor Bi. în mod distinct, bun5, am decis c5 va trebui s5 m5 încred în ea Bi s5 las aventura
ncapar4inând acelei lumi. s5 se întâmple.
Clara termin5 creve4ii, cu fasolea Bi orezul. M5 sim4eam
ghiftuit5, dar. în ciuda protestelor mele. ca a insistat s5 comande Clara a insistat s5 achite nota de plat5. Am f5cut plinul de
o crem5 caramel la desert. benzin5 maBinilor Bi am pornit din nou la drum. Dup5 câteva ore
"Ai face bine s5 m5nânci pe s5turate." zise ca, f5cându-mi bune de mers, am ajuns în Navojoa. Nu ne-am oprit, traversând
cu ochiul. "Nu Bti niciodat5 când vei mai putea mânca Bi în ce va doar oraBul Bi p5r5sind autostrada Pan American pentru a vira pe
consta acea mas5. Aici. în Mexic, noi mânc5m întotdeauna pân5 un drum pietruit ce ducea spre est. Era pe la amiaz5. Nu eram
ne umflam." deloc obosit5. De fapt, m5 bucurasem de restul c5l5toriei. Cu cât
Itiam c5 m5 tachina Bi. cu toate acestea, era ceva adev5r ne îndreptam mai mult spre sud, cu atât starea mea nevrotic5 Bi
în vorbele ci. Mai devreme v5zusem un m5gar mort, lovit de o depresiv5 era înlocuit5 de un sentiment de bucurie Bi bun5
maBin5 pe autostrad5. Itiam c5 în regiunile rurale lipsesc dispozi4ie.
frigiderele, motiv pentru care oamenii m5nânc5 orice fel de carne
au la dispozi4ie. Nu m-am putut st5pâni s5 nu m5 întreb ce voi Dup5 un voiaj de mai bine de o or5 pe un drum accidentat,
mânca la urm5toarea mas5. în sinea mea, am hot5rât s5-mi Clara p5r5si Boseaua Bi semnaliza s5 o urmez. Am mers de-a
limitez Bederea la Clara la numai câteva zile.
lungul unui perete înalt,' în vârful c5ruia se afla un tufiB de
30 31
bougaiinillca4 înflorit. Am parcat pe o esplanad5 de p5mânt diminea45, este impregnat5 de putere. O putere t5cut5 Bi
b5t5torit, situat5 la cap5tul peretelui. nemaipomenit5 trece prin ca, ca un curent electric prin fire."
"Aici locuiesc." m5 chem5 ca. strecurându-se afar5 din Auzind acestea, se întâmpl5 un lucru inexplicabil: invidia
îmi disp5ru. Se risipi odat5 cu ultimul cuvânt roslit de ca.
scaunul maBinii. "Acum am s5-4i ar5t dormitorul t5u,"' m5 anun45 ca. "De
M-am apropiat de maBina ci. Ar5ta obosit5 Bi p5rea s5 mai asemenea, voi stabili Bi niBte reguli pe care va trebui s5 le
fi crescut. respec4i cât timp te vei afla aici ca oaspete/'
"Ar54i la fel de proasp5t5 ca atunci când nc-am pornii la "Orice parte a casei care se afl5 la dreapta Bi în spatele
drum." coment5 ca. "Ah. minunile tinere4ii!" acestui salon este a ta, spre folosin45 Bi explorare, aceasta
De cealalt5 parte a peretelui, total ascuns5 de copaci Bi de incluzând Bi terenurile corespunz5toare. Dar mf trebuie s5 intri în
tufiBurile dese. se ivi o cas5 uriaB5 cu acoperiBul de 4igl5, ferestre niciunul dintre dormitoare, cxccptându-1, bineîn4eles, pe al l5u.
z5brelite Bi mai multe balcoane. Cam ame4it5, am urmat-o pe Acolo po4i folosi tot ceea ce doreBti. în felul în care doreBti. Po4i
Clara prinlr-o poart5 de fier forjat, am trecut de un patio cu dale chiar sparge lucruri, în accese de furie sau s5 le iubeBti. în
de c5r5mid5 Bi. prinlr-o uB5 de lemn masiv, am ajuns în spatele explozii sentimentale p5timaBe. Cu toate acestea, partea stâng5 a
casei. Podeaua din teracot5 a holului r5coros Bi gol amplifica casei nu-4i este accesibil5 în nici un moment, în nici un fel.
str5lucirea pere4ilor v5rui4i în alb Bi a grinzilor negre din lemn aspect sau form5. ABadar, 4inc-tc departe de ca."
nalur ale tavanului. Am trecut prin el într-o camer5 de zi Am fost Bocat5 de cererea ei bizar5, dar am asigurat-o,
spa4ioas5. totuBi, c5 am în4eles perfect Bi c5 m5 voi conforma dorin4elor
Pere4ii albi erau borda4i cu un brâu de pl5ci ceramice mi- sale. Adev5ratele melc sentimente erau c5 preten4ia ci era
nunat pictate. Dou5 canapele de flfh bej imaculat Bi patru fotolii nepoliticoas5 Bi arbitrar5. De fapt. cu cât m5 avertiza mai mult
erau grupate în jurul unei mese joase din lemn masiv. Pe mas5 se s5 m5 4in departe de anumite p5r4i ale casei, cu atât deveneam
a Hau câteva reviste în englez5 Bi spaniol5, deschise. Am avut mai curioas5.
impresia c5 cineva tocmai le citise, aBezat într-unui din fotolii, Clara p5rea s5 se gândeasc5 la altceva Bi ad5ug5:
dar p5r5sise camera în grab5, când noi am intrat prin uBa din "Bineîn4eles, po4i folosi camera de zi. Po4i chiar dormi
spate. acolo, pe canapea, dac5 eBti prea obosit5 sau 4i-e lene s5 mergi în
"Ce p5rere ai despre casa mea?" întreb5 Clara, radiind de dormitorul l5u. TotuBi, o alt5 parte a casei pe care nu o po4i
mândrie, folosi cslc lercnul din fa45 Bi, de asemenea, uBa principal5. Este
"E fantastic5/' am spus. "Cine Bi-ar fi închipuit c5 exist5 încuiat5 pentru moment, aBa c5 intr5 întotdeauna prin uBa clin
o asemenea cas5 aBa departe. în pustietatea asta?" spate."
Atunci invidia din mine scoase capul Bi am devenit extrem Clara nu-mi d5du timp s5 r5spund. M5 gr5bi dc-a lungul
de stingherit5. Era genul de cas5 pe care o visasem întotdeauna unui coridor lung, am trecut pe lâng5 mai multe uBi închise,
Btiind, totuBi, c5 nu mi-o voi putea permite niciodat5. despre care ca spunea c5 sunt dormitoare Bi, în consecin45,
"Nici nu-4i dai scama cât5 dreptate ai descriind acest loc interzise mic, pân5 în dreptul unui dormitor marc. Primul lucru
pe care l-am observat de la intrare, a fost patul dublu din lemn
drept fantastic." zise ca. "Tot ceea ce î4i pol spune despre cas5
frumos ornat. Era acoperit cu o frumoas5 cuvertur5 croBetat5, de
este c5. asemenea acelor mun4i vulcanici pe care i-am v5zul azi culoare alb5. Lâng5 o fereastr5 în peretele ce d5dea spre spatele
casei se afla o etajer5 de mahon, sculptat5 de mân5, plin5 ochi cu
1 obiecte antice, vaze Bi figurine de por4elan, cutii cloazonaic Bi
bougainvillca = fam. Nyctaginaccae. Arbust volubil, originar din boluri mititele. Pe cel5lalt perete era un dulap în acelaBi stil, pe
Brazilia, cu bracteclc viu colorate, roBii, violete sau roz: flori mici.
33
galbene. (N.T.)
care Clar5 1-a deschis. Atârnând pe umeraBe, în5untru se afla "Vrei s5 spui c5 nu tc-ai sim4it ofensat5 de cererea mea
îmbr5c5minte de dam5 în stil vcnlagc: rochii, jachete, p5l5rii, dc-a evita anumite p5r4i ale casei?"
pantofi, umbrelu4e de soare, bastoane. Toate acestea p5reau s5 "Bineîn4eles c5 nu."
fie alese de cineva cu foarte mult gust. "N-ai fost curioas5 s5 Btii de ce 4i-am cerut aBa ceva?"
înainte dc-a o putea întreba pe Clara unde g5sise toate "Ba da. am fost."
acele lucruri minunate, ea închise uBile dulapului. "Atunci, uite, motivul este c5 în acea arip5 a casei
'"EBti liber5 s5 foloseBti orice doreBti. Sunt lucrurile talc, locuiesc al4i oameni."
iar asta va fi camera ta pentru atâta vreme cât vei locui în "Rude ale talc'.'"
aceast5 cas5," zise ca, dup5 care privi peste um5r ca Bi cum se ] "Da. Suntem o familie foarte marc. De fapt, aici locuiesc
mai afla cineva înjeamer5 Bi ad5ug5: "Ii cine Btie cât anume va dou5 familii."
dura!" ;: "Familii mari amândou5'.'"
Se p5rea c5 ca avea în vedere o vizit5 de lung5 durat5. I "Da. Fiecare dintre ele este compus5 din opt membri, ceea
Mi-am sim4it palmele transpirând când. Cu stâng5cie, am ' ce face Baisprezece oameni în total."
încercat s5-i spun c5, în cel mai bun caz, aB putea r5mâne doar "Ii locuiesc cu to4ii în partea stâng5 a casei. Clara'.' N-am
vreo câteva zile. Clara m-a asigurat c5 voi fi în perfect5 auzit în via4a mea de un aranjament aBa ciudat."
siguran45 cu ea acolo. De fapt. cu mult mai în siguran45 decât în ; "Nu. Acolo locuiesc doar opt dintre ci. Ceilal4i opt sunt
orice alt5 parte Bi a ad5ugat c5 ar fi o prostie din partea mea s5 rude apropiate Bi locuiesc cu mine în partea dreapt5. Tu eBti oas-
scap aceast5 ocazie de a-mi îmbog54i cunoBtin4ele. petele meu. aBa c5 trebuie s5 stai în partea dreapt5. Este foarte
"Dar trebuie s5-n*i caut de lucru," am zis în chip de scuz5. ; important ca tu s5 în4elegi acest lucru. Poate fi neobiBnuit, dar nu
"Nu am nici un ban." de neîn4eles."
"Nu-4i f5 nici o grij5 în privin4a banilor," zise ca. "î4i voi " M5 uimea puterea pe care o avea asupra mea. Vorbele ci
împrumuta oricât doreBti sau î4i voi da oricât vei avea nevoie. îmi liniBteau emo4iile. îns5 nu-mi calmau mintea. Am în4eles
Nu-i nici o problem5." atunci c5. pentru a reac4iona în mod inteligent, aveam nevoie de
L-am mul4umit pentru generozitate, dar am informat-o c5 • o combina4ie de dou5 clemente: o minte alert5 Bi spontaneitate în
am fost crescut5 s5 cred c5 era cu totul nepotrivit s5 accept bani reac4iile afective. Altfel, r5mâneam pasiv5, aBteptând ca
de la un str5in, indiferent cât de bine inten4ionat5 era oferta ' urm5torul impuls exterior s5-mi determine ac4iunile. Afiându-m5
acestuia. în compania Clarei. în4elesesem c5 în ciuda protestelor melc, în
îns5 ca ripost5 imediat, spunându-mi: ciuda luptei mele de a fi diferit5, independent5, eram incapabil5
"Eu cred c5 ceea ce se întâmpl5, Taisha, este c5 tc-a ? s5 gândesc limpede sau s5 iau propriile melc decizii.
sup5rat cererea mea de a nu folosi partea stâng5 a casei Bi ! Clara m5 privi într-un fel aparte, de parc5 îmi urm5rea
intrarea principal5. Itiu c5 ai sim4it c5 sunt arbitrar5 Bi excesiv' firul gândurilor. Am încercat s5-mi maschez confuzia, spunând
de secretoas5. Iar acum nu vrei s5 stai mai mult de o zi, dou5, cât în grab5:
4i-ar cerc polite4ea s-o faci. Poate crezi chiar c5 sunt o b5trân5 "Casa ta este minunat5, Clara. Este foarte veche?"
excentric5, c5reia îi lipseBte vreo doag5." "Bineîn4eles." zise ca. îns5 nu explic5 dac5 se referea la
"Nu, nu. Clara. Nu-i asta. Trebuie s5-mi pl5tesc chiria. faptul c5 este o cas5 frumoas5 sau veche.
Dac5 nu-mi g5sesc de lucru foarte curând, nu voi avea nici un Cu un zâmbet ad5ug5:
ban, iar pentru mine nici nu intr5 în discu4ie s5 accept bani de la "Acum, c5 ai \-azul casa. m5 rog, jum5tate din ca. avem. o
cineva," trebuBoar5 de f5cut." !
34
Lu5 o lantern5 dintr-o comod5, iar din dulap scoase o
jachet5 chinezeasc5 v5tuit5 Bi o pereche de ghete de munte. Mi-a "To4i cinsprczccc'.'" am întrebat neîncrez5toare.
spus c5 dup5 ce lu5m o gustare va trebui s5 le îmbrac pentru c5 "Nu-i aBa c5-i grozav'.' Va costa o avere!"
vom face o plimbare. Spuse asta pe un ton ce caricaturiza aBa de bine sentimen-
"Dar tocmai am ajuns." am protestat. "Nu se va l5sa în tele melc interioare de invidie. încât nu ni-am putut ab4ine sâ nu
curând întunericul'.'" râd. Apoi îmi trecu prin minte c5 nu era prudent s5 fiu singur5
"Ba da. îns5 vreau s5 te duc într-un loc. pe dealuri, de într-o cas5 atât de retras5 Bi goal5, având-o doar pe Clara drept
unde po4i avea o perspectiv5 asupra întregii casc Bi a companie.
împrejurimilor. Cel mai bine este ca prima dat5 s5 vezi casa în "Suntem singure, dar nu ai de ce s5 ic lemi în aceast5
acest moment al zilci. Noi to4i am v5zul-o pentru prima oar5 în cas5." zise ca cu o siguran45 curioas5 în voce. "Cu excep4ia,
amurg." poale, a câinelui. Când ne vom întoarcem de la plimbare [i-1 voi
"La cmc le referi când spui noi'!" am întrebat-o. ar5ta. Va trebui s5 fii foarte calm5 când îl vei întâlni. Te va sim4i
"La cei Baisprezece oameni care tr5iesc aici. evident To4i imediat Bi le va ataca, dac5 va sesiza vreo urm5 de ostilitate sau
încet» exact aceleaBi lucruri." de fric5 în line "
"Practica4i cu to4ii aceleaBi profesii?" am întrebai-o. inca- "Dar îmi este fric5." am izbucnit. începând deja s5 tremur.
pabil5 s5-mi ascund mirarea. Uram câinii de când eram copil, când unul din
"Nu. fereasc5 Dumnezeu!" zise ca. acopcrindu-Bi fa4a cu Dobcrmanii pinschers ai tatei a s5rit pe mine Bi m-a trântii la
mâna în timp ce râdea. "Vreau s5 spun c5 orice este obligatoriu p5mânt. Câinele nu m-a muBcat, a mârâit doar la mine.
pentru unu! dintre noi. este obligatoriu pentru to4i. Fiecare dintre ar5tându-Bi col4ii. Am 4ipat dup5 ajutor, pentru c5 eram mult
noi trebuie s5 vad5 casa Bi împrejurimile în amurg, de aceea prea speriat5 ca s5 m5 miBc. Mi-a fost atât de fric5. încât am
acum este momentul când trebuie s5 o faci Bi tu." lacul pe mine. Îmi aduc înc5 aminte cum fra4ii mei Bi-au b5lul
"De ce m5 incluzi Bi pe mine în toate acestea. Clara'.'" joc de mine când m-au v5zut, spunându-mi c5 sunt un bebeluB
"Hai s5 spunem din cauz5 c5. pentru moment, eBti oas- care ar trebui s5 poarte scutece.
petele meu." "Nici mic nu-mi plac câinii deloc." zise Clara, "dar al
"I4i voi întâlni Bi cu rudele mai târziu'.'" nostru nu csic tocmai un câine, e altceva."
"îi vei cunoaBte pe to4i." m5 asigur5 ca. "Deocamdat5, nu Asia îmi stârni interesul, deBi nu-mi risipi presentimentele.
suntem decât noi dou5 în cas5 Bi câinele de paz5." "Dac5 vrei s5 le r5coreBti mai întâi, le voi înso4i spre de-
"Suni pleca4i în voiaj?" pendin4e, ca nu cumva s5 dai de câine." zise ca.
"Exact. Au plecat cu to4ii într-o c5l5torie mai lung5, iar cu Am dat din cap c5 da. Eram obosit5 Bi iritat5. M5
p5zesc casa împreun5 cu câinele." ajunsese. în cele din urm5. oboseala lungii noastre c5l5torii.
Voiam s5-nu sp5l praful de pe fa45 Bi s5-mi descurc p5rul
"Când se vor întoarce?"'
încâlcii Bi lipicios.
"Peste câteva s5pt5mâni, poate chiar luni."
Clara m5 purt5 printr-un atl coridor dup5 care. afar5, prin
"Dar unde s-au dus'.'" uBa din spate. La o oarecare distan45 de corpul principal erau
"Suntem în perpetu5 miBcare. Mi se întâmpl5 s5 plec pen- dou5 cl5diri mici.
tru câteva luni de zile Bi altcineva r5mâne în locul meu s5 se "Aceasta este sala mea de gimnastic5." zise ca. ar5tând j
ocupe de proprietate." spre una din ele. "Se afl5. de asemenea, dincolo de limitele laic.
[Irain pe punctul de a întreba din nou unde erau când ca Cu excep4ia cazurilor în care n-am s5 vreau s5 te invit cu într-o zi"
mi-a r5spuns la întrebare. "Aici practici artele mar4iale'.'"
"Sunt cu to4n în India."' zise ca.
37
36
"Da." zise Clara sec. "In ccalall5 cl5dire suni
dependin4ele."
"Te aBlcpl în camera de zi. unde vom puica mânca niBlc
sandviBuri. Dar nu Ic omori s5-Ii aranjezi p5rul." zise ca.
în4clcgându-mi parc5 preocuparea, "aici nu exisl5 oglinzi.
Oglinzile suni asemenea ceasurilor: înregistreaz5 trecerea 3
timpului, iar ceea ce conteaz5 este s5-1 dai înapoi."
Am vrui s-o întreb ce voia s5 spun5 prin a da timpul
înapoi, dar ca m5 împinse spre cl5direa anex5. În5untru am dat
peste mai multe uBi. Din moment ce Clara nu a men4ionat nimic
despre accesul meu în partea stâng5 sau dreapt5 a acestei cl5diri Dup5 ce am înfulecat jum5tate dinlr-un sandviB cu Bunc5, mi-am
Bi. cum nu Btiam unde se afla toaleta, le-am explorat pe toate. De pus în grab5 jacheta Bi ghetele pe care mi le d5duse Clara Bi am
o parte a holului central erau Base closete mici. fiecare având ieBit din cas5. c5rând fiecare calc o lantern5 marc. Ghetele îmi
4oalele joase din lemn. pe care stai în pozi4ie ghemuit. Ceea ce le erau prea strâmte Bi cea stâng5 m5 rodea la c5lcâi. Eram sigur5
iacea neobiBnuite era faptul c5 nu am remarcat nici mirosul c5 o s5-mi fac5 b5Bici, dar m-am bucurat pentru jachet5, pentru
specific al fosei septice, nici duhoarea insuportabil5 a canalului c5 scara s-a dovedit a fi rece. Mi-am ridicat gulerul Bi m-am
de scurgere. Auzeam apa curgând pe sub 4oalele, dar nu puteam încheiat pân5 la gât.
spune cum sau de unde venea. "Vom face un tur." zise Clara. "Vreau s5 vezi casa de la
De cealalt5 parte a htflului erau trei înc5peri identice, fru- distan45 Bi în amurg. I4i voi atrage aten4ia asupra anumitor
mos pardosite cu pl5ci de ceramic5. Fiecare dintre ele con4inea o lucruri, astfel încât s5 4i Ic aduci aminte, deci fi foarte atent5."'
cad5 detaBat5, de mod5 veche, Bi un cu Iar lung. pe care era Am urmat o potec5 îngust5. în dep5rtare, silueta
aBezat un ulcior plin cu ap5 Bi un vas de por4elan asortat. Nu întunecat5 Bi ascu4it5 a lan4ului montan estic se contura pe cerul
cxisla nici o oglind5 în acele camere, nici alte suprafe4e de o4el în purpuriu. Când am comentat despre cât de sinistru ar5tau. Clara
care mi-aB fi putut vedea fa4a. De fapt. nu cxisla nici un fel de mi-a replicat c5 motivul pentru care p5reau atât de amenin45tori,
instala4ie de ap5. era vechimea esen4ei lor eterice. Ea mi-a explicat c5 tot ceea ce
Am turnat pu4in5 ap5 într-un lighean, mi-am sp5lat fala exist5 în domeniul vizibil Bi invizibil arc o esen45 eteric5 Bi c5
cu ca. apoi mi-am trecut degetele umede prin p5rul încurcat. In omul trebuie s5 fie receptiv la aceasta pentru a Bti cum anume s5
loc s5 folosesc unul din prosoapele turceBti, albe Bi moi. de fric5 ac4ioneze.
s5 nu le murd5resc, mi-am Bters mâinile pe o pânz5 ce se afla Ceea ce spunea mi-a amintit despre metoda mea de a privi
într-o cutie, pe lad5. Am respirat profund de câteva ori Bi mi-am spre sud pentru a dobândi cunoaBtere interioar5 Bi direc4ie. Ii,
dezmor4it gâtul în4epenit înainte de a merge s5 o întâlnesc din înainte de a o putea întreba despre asta. ca continu5 s5 vorbeasc5
nou pe Clara. despre mun4i, despre copaci Bi despre esen4a eteric5 a stâncilor.
Am g5sit-o în camera de zi. aranjând florile într-o vaz5 Auzind-o vorbind, aveam impresia c5 ca asimilase cultura
chinezeasc5, alb5 cu albastru. Revistele care mai devreme chinez5 pân5 la punctul de-a se exprima în pilde. în felul în care
fuseser5 deschise, acum erau bine aranjate unele peste altele, iar oamenii în4elep4i erau reprezenta4i în literatura oriental5. Am
lâng5 ele, era o farfurie cu mâncare. îmi zâmbi când m5 v5zu. realizat atunci c5, la un nivel mai profund, încercasem s5-i fac pe
plac toat5 ziua. Era un sentiment ciudat, deoarece Clara era
"Ar54i la fel de proasp5t5 ca un trandafir."' zise ca. ultima persoan5 pe care aB; fi dorit s5 o tratez cu condescenden45.
"ServeBte un sandviB. Curând se va l5sa întunericul. Nu avan ObiBnuiam s5 fac pe plac oamenilor slabi sau celor foarte
timp de pierdui."
38 39
puternici care m5 dominau, la Bcoal5 sau la serviciu. îns5 Clara Am remarcat c5 m5 sim4eam mult mai bine când puneam
nu era nici una. nici alta. întreb5ri simple, directe, iar Clara îmi d5dea r5spunsuri prompte.
"Acela c locul." zise Clara, ar5tând spre o poieni45 aliat5 Discu4ia ci despre esen4ele eterice fusese atât de abstract5. încât
undeva mai sus. ""De acolo vei putea vedea casa."" aveam nevoie de un r5gaz în care s5 discul despre lucruri
Am p5r5sit poteca Bi am p5Bit pe suprafa4a plan5 ce mi-o lumeBti. Spre ciuda mea îns5. Clara îmi t5ie vorba Bi alunec5 din
ar5tase. De acolo, vederea asupra v5ii de sub noi î4i t5ia nou pe panta insinu5rilor sale misterioase
respira4ia. Puteam vedea un pâlc de copaci verzi Bi înal4i. "Casa asta poart5 amprenta tuturor ac4iunilor locatarilor
înconjura4i de suprafe4e maronii mai întunecate. îns5 nu Bi casa. care tr5iesc în ca." zise aproape reveren4ios. "Tr5s5tura ei cea
care era complet camuflat5 de copaci Bi arbuBti. mai valoroas5 cslc aceea dc-a fi ascuns5. Se afl5 acolo, sub ochii
"Casa este perfect orientat5 potrivit celor patru puncte tuturor. îns5 nimeni nu o vede. Nu uita accsl lucru. E foarte
cardinale." zise Clara, ar5tând c5tre o mas5 de verdea4a. important!""
"'Dormitorul t5u este pe latura nordic5, iar partea interzis5 4ie a Cum aB putea s5 uit. mi-am zis cu. In ultimele dou5zeci de
casei se afl5 pe latura sudic5. Intrarea principal5 se afl5 la est. minute mi-am omorât ochii în semiîntuneric ca s5 v5d casa. AB fi
iar uBa din spate Bi palioul sunt la vest.'" vrut s5 am un binoclu, astfel mi-aB fi satisf5cut curiozitatea,
Clara ar5t5 cu mâna spre toate acele sec4iuni, dar s5 m5 înainte s5 pot face vreun comentariu. Clara începu s5 coboare
omori Bi nu le vedeam. Tot ce eram capabil5 s5 disting erau pete dealul. AB fi vrut s5 mai r5mân pu4in singur5 acolo, s5 respir
verzi întunecate. acrul curat al nop4ii, dar mi-cra team5 c5 nu am s5 g5sesc
"_i-ar trebui raze X ca s5 vezi casa."" am morm5it. "Este drumul de întoarcere pe întuneric. Mi-am propus s5 m5 întorc în
complet ascuns5 de copaci." •* acel loc pe lumin5 Bi s5 m5 conving dac5 era cu adev5rat posibil
"Ii niBte copaci foarte importan4i înc5." zise Clara s5 vezi casa aBa cum spusese Clara.
binevoitoare, ignorându-mi indispozi4ia. "Fiecare dintre ci este o Intorcându-nc pe aceiaBi drum. am ajuns cât ai clipi la
fiin45 individual5, cu un scop bine definit în via45."' intrarea din spate a casei. Era întuneric bezn5. Tot ceea ce
"Nu este de la sine în4eles c5 fiecare fiin45 de pe acest puteam vedea erau doar suprafe4ele mici iluminate de lanternele
p5mânt arc un scop în via4a?" am r5spuns cu ar45goas5. noastre. Ea lumin5 o banc5 de lemn Bi-mi spuse s5 m5 aBez. s5-
Ceva m5 deranja în entuziasmul cu care Clara îBi prezenta mi scol ghetele Bi jacheta Bi s5 le ag54 dup5 aceea în cuierul de
proprietatea. Faptul c5 nu vedeam ceea ce ca îmi ar5la. m5 irita lâng5 uB5.
înc5 Bi mai mult. O puternic5 rafal5 de vânt f5cu s5 mi se umfle Eram înfometat5. Nu-mi amintesc s5-mi mai fi fost vreo-
jacheta la mijloc Bi atunci îmi trecu prin minte gândul c5 iritarea dat5 alâl de foame dar. cu toate acestea, mi-am zis c5 ar fi
aceea ar puica fi rodul unei pure invidii. nepoliticos din partea mea s5 o înlrcb direct pe Clara dac5 aveam
"N-am vrut s5 sune jignitor." se scuz5 Clara. "Ceea ce am s5 mânc5m sau nu. Probabil c5 ca se aBtepta ca masa copioas5
dorit s5 spun este c5 orice Bi oricine se afl5 în casa mea. se afl5 din Guaymas s5 ne fie suficient5 pentru restul zilei. TotuBi,
judecând dup5 dimensiunile Clarei, nu era genul care s5 fac5
pentru un motiv bine determinat. Iar asta include copacii, pe economic la mâncare.
mine Bi. bineîn4eles, pe tine." "Hai s5 mergem la buc5t5rie s5 vedem ce putem g5si de
Am vrui s5 schimb subiectul, aBa c5. din lips5 de ceva mai mâncare."" se oferi ca. "Dar înainte de asta am s5-4i ar5t unde se
bun. am întrebat: afl5 dinamul Bi cum s5-i dai drumul."
"Ai cump5rat aceast5 cas5. Clara?" M5 ghid5 cu lanterna dc-a lungul potecii, ducând pe lâng5
"Nu. Am moBtenit-o. Apar4ine familiei de genera4ii deBi. un zid la o magazie acoperit5 cu labl5 de o4el. Magazia
datorit5 tulbur5rilor prin care a trecut Mexicul, casa a fost ad5postea un mic generator diesel. Itiam cum se pune în
distrus5 Bi reconstruit5 de mai multe ori.""
41
40
func4iune, deoarece locuiscm într-o cas5 la tar5. care avea dispozitivele erau vechi: de fapt. p5reau a fi chiar antice. De o
acelaBi gen de generator, instalat în eventualitatea unei pene de parte a camerei se afla o uriaB5 sob5 de fier cu lemne în care. în
curent. Când am tras mânerul am remarcat, privind pe fereastra mod surprinz5tor, p5rea s5 ard5 focul. Dedesubt, soba era
magaziei, c5 numai o latur5 a casei Bi o parte a coridorului prev5zut5 cu un picior Bi avea un horn ce ieBea la suprafa45
p5reau a fi electrificate. Aici. toate luminile erau aprinse. în timp printr-o gaur5 din tavan. De cealalt5 parte se aflau dou5 mese
ce restul r5mânea cufundat în întuneric. lungi ca pentru picnic, cu b5nci plasate de ambele p5r4i. Chiar
"De ce nu ai electrificat toat5 casa'.'" am întrebat-o pe lâng5 ele era o mas5 de buc5t5rie cu un front negru de lucru, de
Clara. "Nu arc nici un sens s5 laBi cea mai marc parte a casei ne vreo Baplc-opt centimetri grosime. Suprafa4a lemnului ar5ta
iluminat5. Dac5 doreBti. î4i pol monta cu instala4ia." am ad5ugat uzat5, indicând c5 fusese intens întrebuin4at5.
cu dinlr-un impuls. Atârnând de cârlige, strategic plasate dc-a lungul pere4ilor,
Ha m5 privi surprins5. erau coBuri, cralilc Bi oale de metal Bi o mul4ime de alte ustensile
"Adev5rat':1 EBti sigur5 c5 n-ai s5 dai foc la cas5'.'" de buc5t5rie. întreaga camer5 avea acrul unei buc5t5rii rustice,
"Absolut sigur5 Acas5 obiBnuiau s5 spun5 despre mine c5 dar confortabil utilate, asemeni celor ce pot fi întâlnite în
fac minuni cu sârmele. Am lucrat o vreme ca ucenic electrician, anumite reviste.
pân5 când electricianul a început s5-mi fac5 avansuri." Pe sob5 se aflau trei oale de p5mânt cu capac. Clara m-a
"Ii cum ai reac4ionat'.'" întreb5 Clara. imitat s5 m5 aBez la una din mese. Apoi. ca s-a îndreptat spre
"l-am spus s5-Bi bage firele undeva Bi-am plecat." sob5 Bi, cu spatele la mine. îBi f5cu de lucru, amestecând Bi
Clara izbucni într-un râs gutural. Nu Btiam ce g5sea amu- servind. In câteva minute aBezase deja în fa4a mea o tocan5 cu
zant, faptul c5 am lucrat c» electrician sau c5 cineva îmi f5cuse carne, orez Bi fasole.
avansuri. "Când ai preg5tit toat5 mâncarea asta?" am întrebat, sin-
'"Mul4umesc pentru propunere/' zise Clara dup5 ce Bi-a cer mirat5, deoarece practic nu avusese timp s5 o fac5.
rec5p5tat vocea. "Dar casa este electrificat5 exact aBa cum ne "Le-am învârtit la repezeal5 Bi le-am pus pe sob5 înainte
dorim. Noi folosim curentul electric doar acolo unde este dc-a pleca." zise ca încet.
necesar." Cât de fraier5 crede c5 sunt'? am gândit cu. Mâncarea asta
Am presupus c5 cea mai marc nevoie era la buc5t5rie Bi, avea nevoie de orc întregi pentru a fi gata. Ea râse. conBtient5 de
în consecin45, c5 aceasta era partea luminat5. Automat, am starea mea de scepticism.
început B5 m5 îndrept într-acolo. Clara m5 trase de mânec5. '"Ai dreptate." zise ca. renun4ând parc5 s5 se mai prefac5.
"încotro?" întreb5 ca. "Avem un îngrijitor care ne preg5teBte câte ceva de
"La buc5t5rie." mâncare din când în când."
"Ai greBit direc4ia." zise. "bsta-i Mexicul rural: nici "îngrijitorul cslc aici. acum?"
buc5t5ria, nici baia nu se afl5 în corpul principal al casei. Ce, "Nu. Nu. Trebuie s5 fi fost de diminea45, dar acum a ple-
crezi c5 aici avem frigidere Bi aragaze'7" cat. M5nânc5 Bi nu ic îngrijora pentru niBte lucruri atât de lipsite
M-a condus pe lâng5 cas5. a trecut de sala ci de de importan45."
gimnastic5 spre o alt5 cl5dire micu45, pe care nu o observasem Clara Bi casa ci sunt pline de surprize - a fost gândul care
înainte. Era aproape complet ascuns5 de niBte copaci înflori4i, mi-a trecut prin minte, dar eram prea obosit5 Bi înfometat5 ca s5
puternic mirositori. Buc5t5ria era de fapt o camer5 enorm5, cu mai pun întreb5ri sau s5 m5 mai gândesc la lucruri care nu erau
podeaua din pl5ci de teracot5, pere4i proasp5t v5rui4i Bi un Bir de urgente. Am mâncat cu l5comie. Crcvc4ii uriaBi pe care îi
lampioane str5lucitoare atârnând din plafon. Cineva îBi d5duse îngurgitasem la prânz mi se topiser5 de mult în stomac. Pentru o
foarte mult5 osteneal5 s5 introduc5 instala4ii moderne. îns5 persoan5 mofturoas5 la mâncare. înfulecam ca un lup. în
42 43
Se aplec5 spre mine Bi. vorbind în Boapt5. îmi spuse:
copil5rie eram mereu mult prea nervoas5 pentru a m5 relaxa Bi "Pe la spate îi spunem sapa. care înseamn5 broasc5 în
bucura de mas5. Anticipam întotdeauna câte vase aveam de spaniol5, pentru c5 seam5n5 cu o broasc5 râioas5 uriaB5. Dar s5
sp5lat dup5 aceea. Ori de câte ori fra4ii mei foloseau inutil o nu îndr5zneBti s5-1 numeBti aBa în fa45. c5 sare la tine Bi te face
farfurie sau o lingur5, mi se strângea inima. Hram convinsa c5 buc54i. Acum. dac5 nu m5 crezi sau dac5 eBti suficient de
foloseau în mod inten4ional cât mai multe vase. doar pentru ca cu îndr5znea45 sau stupid5 încât s5 încerci s5 i-o spui Bi câinele se
s5 am ce sp5la. Colac peste pup5z5, la fiecare mas5. tata g5sea înfurie, nu-4i r5mâne decât un singur lucru de f5cut."
de cuviin45 s5 se certe cu mama. Itia c5 educa4ia ci o împiedica "Care anume'.'" am întrebai, râzând iar5Bi de ca deBi. de
s5 plece de la mas5 înainte ca toat5 lumea s5 fi terminat de data accasla. cu o urm5 de team5.
mâncat .Bi tocmai atunci îBi rev5rsa asupra ci toate durerile Bi "S5 adaugi repede c5 cu sunt cea care arat5 ca o broasc5
nemul4umirile. râioas5 alb5. Ador5 s5 aud5 asta."
Clara mi-a spus c5 nu c nevoie s5 sp5l vasele, deBi m-am Nu aveam de gând s5 îi cad în plas5. M5 consideram prea
oferit s5 o ajut. Nc-am îndreptat spre camera de zi. una dintre sofisticat5 ca s5 cred asemenea tâmpenii.
acelea p-e care. aparent, nu sim4ise nevoia s5 Ic ilumineze, c5ci se "Probabil c5 l-ai antrenat s5 reac4ioneze negativ la auzirca
afla în întuneric bezn5. A aprins o lamp5 cu gaz Nu v5zusem în cuvântului "sapoV" am comentat cu. "Am dresat câini la via4a
via4a mea lumina unei astfel de l5mpi. Era str5lucitoare Bi stranie mea. Suni convins5 c5 nu sunt atât de inteligen4i încât s5
Bi. în acelaBi timp. blând5. Umbre pâipâindc pluteau peste lot. în4eleag5 ce vorbeBte lumea despre ci. dar5mite s5 se mai Bi
M5 sim4eam ca într-o lume de vis. departe de realitatea luminii jigneasc5."
electrice. Clara. casa. camera, toate p5reau s5 apar4in5 unui alt "Atunci hai s5 facem în felul urm5tor." propuse Clara.
timp. unei alte lumi. "* "_i-i prezint, apoi ne uit5m împreun5 în c5r4i de zoologic dup5
"_i-am promis c5 î4i voi face cunoBtim45 cu câinele nos- fotografii cu broaBte Bi discut5m pe scama lor. Apoi. la un
tru." începu Clara, aBezându-sc pe canapea. "Câinele c chiar un moment dat. tu îmi vei spune foarte liniBtit: 'Arat5 într-adev5r ca
membru al familiei. Trebuie s5 fii foarte atent5 cu ceea ce sim4i o broasc5 râioas5". Bi o s5 vedem ce se întâmpl5."
sau spui în prezen4a lui." Înainte ca cu s5-i accept sau s5-i refuz propunerea. Clara
M-am aBezat lâng5 ca. ieBi printr-o uB5 lateral5 Bi m5 l5s5 singur5. M-am asigurat în
"Spui c5 c sensibil Bi nervos''" am întrebat, aBteptând cu sinea mea c5 sunt complet st5pân5 pe situa4ie Bi c5 nu am s-o las
groaz5 întâlnirea. pe femeia aceasta s5 m5 fac5 s5 cred absurdit54i de genul c5 un
"Sensibil, da. Nervos, nu. Cred la modul cel mai serios c5 câine posed5 un grad înalt de conBtiin45 de sine.
acest câine este o creatur5 extrem de evoluat5, dar. fiind câine. îi Taman m5 încurajam ca s5 m5 pol impune mai mult. când
este foarte greu. dac5 nu imposibil, bietului sullcl s5-Bi Clara ap5ru cu cel mai marc câine pe carc-1 v5zusem vreodat5.
transecad5 condi4ia de sine." Era un mascul masiv, cu labe groase de m5rimea farfuriilor de
Ani izbucnit în râs la ciud54enia ideii c5 un câine ar fi cafea. P5rul îi era negru, str5lucitor, iar ochii s5i galbeni îji
conBtient de sine. I-am ar5tat Clarei absurditatea afirma4iei sale. trimiteau privirea cuiva plictisit de via45. Avea urechile rotunde,
"Ai dreptate." încuviin45 Clara. "Nu trebuia s5 folosesc iar fa4a buh5it5 Bi botul pline de cute în p5r4i. Clara avea
cuvântul sine. AB spune mai degrab5 c5 este copleBit de dreptate, sem5na cumplit cu o broasc5 râioas5 uriaB5. Câinele
sentimentul de autoimportan45." veni chiar lâng5 mine Bi se opri. apoi se uit5 la Clara ca Bi cum
Itiam c5-Bi b5tea joc de mine Bi râsul mi-a devenit mai aBtepta ca ca s5 îi spun5 ceva
rezervat. "Taisha. d5-mi voie s5 ji-l prezint pe prietenul meu.
Manfrcd. Manfrcd. ca este Taisha."
"Po4i s5 râzi. dar vorbesc foarte serios." spuse Clara cu
voce sc5zut5. "Te las s5 judeci singur5." ]45
44
Mi-a venit s5 întind mâna Bi s5-i strâng laba. îns5 Clara a In acel moment, câinele se opri din mârâit Bi se d5du jos
scuturat din cap. aten4ionându-m5 s5 nu o fac. de pe pieptul meu. Clara m5 ajut5 s5 m5 ridic Bi m5 conduse spre
"Foarte încântat5 s5 te întâlnesc. Manfrcd." am spus canapea. Câinele ne urm5 îndeaproape, ca Bi când o ajuta. Clara
încercând s5 mi râd sau s5 sune tem5tor. îmi d5du niBte ap5 cald5 s5 beau, care îmi accentua starea de
Câinele se d5du mai aproape Bi începu s5 m5 adulmece voma. Abia am putut ajunge pân5 în cealalt5 parte a casei, unde
între picioare. Dezgustat5, am s5rit înapoi dar. în aceeaBi clip5, mi s-a f5cut cumplit de r5u.
el s-a întors Bi m-a lovit cu labele din spate, direct sub articula4ia Mai târziu, pe când m5 odihneam în sufragerie, Clara
genunchiului, (acându-m5 s5-mi pierd echilibrul. Urm5torul mi-a sugerat s5 ne uit5m cu Manfred în cartea despre broaBtele
lucru de care îmi amintesc este c5 eram în genunchi, apoi în râioasc pcnlai a-mi da ocazia s5 repet c5 ca era aceea care
patru labe pe podea Bi c5 bestia m5 lingea pe obraz. Dup5 aceea, sem5na cu o broasc5 râioas5 alb5. Spunea c5 trebuia s5 Bterg
înainte s5 m5 pot ridica sau chiar s5 m5 rostogolesc, câinele se orice confuzie din mintea lui Manfrcd.
b5Bi exact în nasul meu. "Faptul c5 este câine îl am5r5Blc foarte tare." explic5 ea.
Am s5rit în picioare urlând. Clara râdea atât de tare. c5 nu "Bietul de el! Nu vrea s5 fie aBa. dar nu arc ce face. Ia foc. ori de
reuBea s5 spun5 un cuvânt. AB fi pulul s5 jur c5 Manfrcd râdea Bi câte ori simlc c5 cineva îBi bate joc de ci."
ci. Era aBa de încântat, c5 se proptise de Clara Bi se uita la mine I-am spus c5 în starea în care m5 aflam, nu eram un
cu coada ochiului, zgâriind podeaua cu labele sale uriaBe din subiect grozav pentru alte experimente privitoare la psihologia
fal5. câinilor. Clara, îns5, a insistat s5-mi duc rolul pân5 la cap5t.
Am fost atât de ofensat5. încât am 4ipat: Imediat ce a deschis cartea, Manfred veni s5 se uite la poze. Ea îl
"La dracu. de câine râios împu4it ce eBti!" nec5jea Bi glumea pe scama ciud54eniei broaBlclor. spunând c5
într-o clip5 câinele s5ri Bi m5 îmbrânci cu capul. Am unele dintre ele erau chiar dc-a dreptul urâte. Mi-am revenit în
c5zut pe spate, cu câinele deasupra mea. Bolul îi era la numai final Bi am intrat în joc. Am rostii cuvintele "'broasc5 râioas5"' Bi
câ4iva centimetri de fa4a mea. Am v5zut o uit5tur5 furioas5 în pe cel spaniol "sapo", cât am putut de des Bi de tare în contextul
ochii lui galbeni. Mirosul resping5tor al respira4iei lui era conversa4iei noastre absurde. îns5 f5r5 nici o reac4ie din partea
suficient pentru a te face s5 vomi4i, iar cu eram categoric pe lui Manfred. P5rea la fel de plictisit ca atunci când l-am v5zul
punctul dc-a o face. Cu cât strigam mai tare dup5 Clara s5 ia prima oar5.
câinele 5la nenorocit de pe mine. cu atât mârâitul acestuia Când, conform în4elegerii a\-utc, am spus cu voce tare c5,
devenea mai feroce. Eram pe punctul de a leBina de fric5, când f5r5 nici un dubiu. Clara arat5 ca o broasc5 râioas5, Manfred
am auzit-o pe Clara acoperind mârâitul câinelui Bi strig5tele începu imediat s5 dea din coad5 Bi s5 dea semne de adev5rat5
melc. vioiciune. Am repetat fraza cheie de mai multe ori Bi. cu cât o
'"Spunc-i ce 4i-am zis. Spunc-i repede!" repetam mai des, cu atât câinele se agita mai tare. Am a\xit
Eram prea însp5imântat5 pentru a puica vorbi. atunci un moment de inspira4ie Bi am spus c5 sunt o broasc5
Exasperat5. Clara a încercat s5 dea câinele la o parte tr5gându-1 râioas5 sl5b5noag5, care încearc5 din greu s5-i semene Clarei.
de urechi, dar asta nu a f5cut decât s5 înfurie beslia Bi mai tare. La replica asta, Manfrcd a s5rit în picioare, ca ars. Iar când
'•Spunc-i! Spunc-i ce 4i-am zis!~ url5 Clara. Clara mi-a spus:
Eram atât de îngrozit5, c5 nu-mi aminteam ce anume s5 "Exagerezi, Taisha," am crezut într-adev5r c5 Manfrcd
spun. Ii, când eram cât pc-aci s5 leBin, mi-am auzit vocea era aBa de încântat, încât nu a mai putut rezista Bi a zbughit-o
strigând foarte strident: afar5 din camer5.
"Seuz5-m5! Clara este cea care arat5 ca o broasc5 M-am sprijinit de canapea, buim5cit5. în ciuda tuturor
râioas5." eviden4elor, în adâncul sufletului mi-cra greu s5 cred, totuBi, c5
46 ' 47
un came puica reac4iona la o porecl5 derogatorie în felul în care M-am urcat în patul moale Bi m-am rezemat cu spatele de
o f5cea Manfrcd. perne. Nu am stins lampa imediat: m5 intrigau umbrele supra-
""Spunc-mi. Clara."" am zis cu. "carc-i trucul'.' Cum ti-ai realiste de pe pere4i. Mi-am amintit un joc pe care îl jucam la
dresat câinele ca s5 reac4ioneze astfel'.'" culcare, pe când eram copil: num5ram umbrele tuturor
"Ce ai v5zut nu c nici un truc." replic5 ca. "Manfrcd este obiectelor proiectate pe pere4ii camerei pe care le puteam
o fiin45 necunoscut5, misterioas5. Nu exist5 decât un singur om recunoaBte.
pe lume care îi poate spune sapa sau sapito - broscu45. în fa45.
f5r5 s5-i stârneasc5 furia. îl vei întâlni într-tina din zilele acestea. Briza ce sufla prin fereastra pe jum5tate deschis5 f5cea ca
Ei este r5spunz5tor de taina lui Manfrcd. De aceea, ci este umbrele de pe pere4i s5 tremure uBor. în starea mea de epuizare
singurul în m5sur5 s5-4i explice toate astea."" îmi imaginam c5 v5d umbre de animale, copaci Bi p5s5ri
Clara se ridic5 brusc. zburând. Apoi. într-o pat5 de lumin5 gri. am v5zul conturul vag
"Ai avut o zi lung5."' zise ca. întinzându-nii lampa cu gaz. al unui cap de câine. Avea urechi rotunde Bi un bol turtit Bi plin
"Cred c5 c timpul s5 mergi la culcare." de cute. P5rea s5-mi fac5 cu ochiul. Itiam c5 era Manfrcd.
M-a condus spre camera pe care mi-o preg5tise. O mul4ime de sentimente Bi întreb5ri ciudate au început
"Vei g5si în5untru tot cc-4i trebuie." zise ca. "Oala de s5-mi umble prin minte. Cum aB puica clasifica evenimentele de
noapte se afl5 sub pat. în cazul în care 4i-c fric5 s5 ieBi afar5. peste zi'? Nu g5seam o explica4ie satisf5c5toare niciunuia dintre
Sper c5 te vei sim4i bine." ele. Lucrul cel mai neobiBnuit era acela c5 Btiam cu siguran45 c5
Cu o b5taie pe bra4. disp5ru pe coridorul întunecat. Nu ultima mea remarc5 - aceea c5 eram o broasc5 râioas5
aveam habar unde se g5sea dftrmilorul ci. M5 înlrcbam dac5 nu sl5b5noag5 ce dorea s5-i semene Clarei - stabilise o leg5tur5
cumva era în aripa casei în care nu mi-cra permis s5 pun afectiv5 între mine Bi Manfrcd. Itiam, de asemenea Iar5 urm5 de
piciorul. îmi spusese noapte bun5 într-un fel aBa de straniu, dubiu, c5 nu m5 puteam gândi la ci ca la un câine obiBnuit Bi mai
încât, pentru moment, am r5mas acolo cu mâna pe clan45. ales c5 nu-mi mai era fric5 de ci. în ciuda neîncrederii melc. se
f5când tot felul de presupuneri. pare c5 poseda o inteligent5 deosebit5 care îi permitea s5
Am intrat în camera mea. Lampa r5spândea umbre în4eleag5 ce anume spuneam eu Bi Clara.
pretutindeni. Florile din glastra ce fusese în salon Bi pe care Vântul d5du dintr-o dat5 perdelele într-o partc: trans-
Clara trebuie s5 o fi aBezat pe masa din camera mea. proiecta pe formând umbrele într-o boare lic5rind5. Figura câinelui începu
podea umbre în forme de vârtej. Cuf5rul sculptat devenise o s5 se contopeasc5 cu celelalte semne de pe perele pe care rai le
mas5 de nuan4e de gri pâlpâindc: stâlpii patului erau linii ce se închipuiam a fi farmece, ce-mi vor da puterea s5 întâmpin
curbau pe pere4i asemeni unor Berpi. Deodat5, am p5truns noaptea.
motivul prezen4ei în camer5 a etajerei de mahon plin5 cu figurine Este uluitor, ara gândit, cum mintea îBi putea proiecta
Bi a obiectelor cloazonalc. Lumina l5mpii le transformase propriile experien4e pe pere4ii goi, ca Bi cum ar fi fost un aparat
complet, creând o lume fantastic5. Cloazonul Bi por4elanul nu se de filmat care înmagazinase role nesfârBite de film.
potrivesc cu lumina electric5 - a fost gândul care mi-a venit în
minte. Umbrele au tremurat când am coborât fitilul l5mpii Bi
\m vrut s5 explorez camera. îns5 eram frânt5 de ultima pic5tur5 de lumin5 s-a scurs din camer5, l5sându-m5 în
oboseal5. Am aBezat lampa pe m5su4a de lîng5 pat Bi m-am întuneric absolut. Nu-mi era fric5, iar faptul c5 m5 aflam într-un
dezbr5cat. Pe sp5tarul scaunului atârna o c5maB5 de noapte de pat str5in, într-o cas5 str5in5, nu m5 afecta. Mai devreme. Clara
muselin5, cu care m-am îmbr5cat. P5rea s5-mi fie pe m5sur5 sau spusese c5 aceasta era camera mea Bi, la scurt timp dup5 ce ra-
cel pu4in nu m5turam podeaua cu.ca. am afial în5untru, m-am sim4it într-adev5r ca acas5. Aveam un
48 sentiment puternic c5 eram protejat5.
49
A4intindu-mi privirile în întunericul din fa4a mea. am
observat c5 acrul din camer5 devenea efervescent. Mi-am amintit "Ai dormit bine9" m-a întrebat Clara când am intrat în
ce spusese Clara despre cas5 Bi anume c5 aceasta era înc5rcat5 buc5t5rie.
cu o energic imperceptibil5, asemenea curentului ce trece prin Se preg5tea s5 se aBeze la mas5 ca s5 m5nânce. DeBi
firele electrice. Nu realizasem acest lucru mai devreme, din nu-mi spusese cu o noapte în urm5 la ce or5 avea s5 se serveasc5
cauza agita4iei. Acum îns5. în t5cere absolut5, auzeam distinct micul dejun, am observat c5 mi se preg5tise deja o farfurie.
un bâzâit uBor Bi vedeam balonaBc infime agitându-sc peste tot "Am dormit buBtean," am spus cu sinceritate.
prin camer5 cu o vitez5 extraordinar5. Se ciocneau cu frenezie M-a imitat s5 iau loc lâng5 ea Bi mi-a senil o por4ie marc
unul de altul, sco4ând un bâzâit asem5n5tor zumz5itului unui roi de came tocat5 Bi condimentat5. I-am m5rturisit c5-mi fusese
de albine. Camera, casa întreag5, p5rea s5 fie înc5rcat5 de un întotdeauna dificil s5 m5 trezesc într-un pat str5in. Tat5l meu îBi
subtil curent electric ce-mi umplea toat5 fiin4a. schimbase foarte des slujba, iar noi trebuia s5 ne mut5m odat5
cu ci, oriunde exista un post disponibil. M5 îngrozea s5 m5
trezesc diminea4a, dezorientat5. într-o cas5 nou5. De aceast5 dat5
îns5. acea spaim5 nu se materializase. Sentimentul care m-a
încercat la trezire, a fost acela c5 atât camera cât Bi patul,
fuseser5 întotdeauna ale melc.
Clara m5 ascult5 foarte atent Bi d5du din cap.
"Asta pentru c5 eBti în armonie cu persoana c5reia îi
apar4ine camera," zise ca.
"A cui c aceast5 camer5?" am întrebat curioas5.
""Vei afla într-o zi," zise ea, ad5ugându-mi pe farfurie o
por4ie zdrav5n5 de orez lâng5 cea de carne Bi îmi întinse o
furculi45.
"M5nânc5. Vei avea nevoie de toat5 puterea ast5zi."
Nu m-a l5sat s5 vorbesc pân5 când nu am terminat ce
aveam în farfurie.
"Ce vom face azi?" am întrebat în timp ce ea strângea
masa.
"Nu noi," m5 corect5 ea. "Tu vei merge într-o peBter5
unde î4i vei începe recapitularea."
51

50
"Unde voi începe ce'7..."
"_i-am spus asear5 c5 to4i Bi toate în aceast5 cas5 au un absorbit5. încât am ame4ii Cu spatele sprijinit de o stânc5, m-am
motiv dc-a se alia aici. inclusiv tu." l5sal purtat5 de misterul din vale. Ii chiar m-a dus. Aveam
""De ce m5 aflu aici. Clara'.'"' senza4ia c5 sunt la un picnic, unde petrecerea era în toi. Auzeam
"Motivul pentru care te afli aici va trebui s5-4i fie explicat râsul oamenilor...
treptat." zise ca. "Cel mai simplu ar fi s5 spunem c5 Ic alli aici Reveria mea lu5 sfârBit când Clara m5 ridic5 în picioare
pentru c5 î4i place, indiferent de ce ai putea s5-4i închipui. Un alt apucându-m5 de sub4iori.
doilea motiv, mai complex, este acela c5 le afli aici pentru a ""Dumnezeule. Taisha!" exclam5 ca. ""EBli mai ciudat5
înv54a Bi practica un exerci4iu fascinant, numit recapitulare." decât m5 aBteptam. Pentru o clip5, am crezut c5 tc-am pierdut."'
"Ce este acest exerci4iu'.' In ce const5?" Voiam s5-i povestesc ce anume am visat, c5ci eram sigur5
"I4i voi vorbi despre ci când vom ajunge la grot5." c5 adormisem pentru câteva secunde. Ea îns5 ca nu p5ru
"De ce nu-mi po4i spune acum'.'" interesat5 Bi porni la drum.
"Fii îng5duitoare cu mine. Taisha. Nu pol r5spunde deo- Clara avea mersul hot5rât al unui om care Blic ce vrea de
camdat5 tuturor întreb5rilor talc. deoarece nu ai suficient5 la via45, Bi se duce direct la 4int5. Eu. pe de alt5 parte, mergeam
energie pentru a face l545 r5spunsurilor. Mai târziu, tu îns54i vei f5r5 nici un rost în spatele ci. încercând s5 4in pasul Iar5 s5 m5
în4elege de ce anume este dificil s5 explici unele lucruri. Punc-4i împiedic. Am mers într-o t5cere absolut5. Dup5 o bun5 jum5tate
ghetele de munte Bi s5 mergem." de or5 de mers. ne aflam lâng5 o forma4iune de stânci, pe lâng5
Am ieBit din cas5 Bi am urcat colinele joase dinspre est. care eram sigur5 c5 mai trecusem ceva mai devreme.
urmând aceeaBi potec5 din noaptea precedent5. Dup5 o scurt5 "N-am mai trecut pe aici'.'" am întrebat, sp5rgând liniBtea.
plimbare, am z5rit aceeaBi poieni45 neted5, pe care inten4ionasem D5du din cap c5 da
s5 o rev5d. F5r5 s-o mai aBtept pe Clara s5 m5 conduc5, m-am '"Ne învârtim în cerc." admise ca. "Ceva ne urm5reBte, Bi
îndreptat spre ca. c5ci eram ner5bd5toare s5 aflu dac5 puteam dac5 nu reuBim s5 ne debaras5m de asta. se va 4ine dup5 noi
vodca casa pe lumin5. Am cercetat din priviri depresiunea ca o pân5 la grot5."
marmit5. închis5 între dealuri Bi care era acoperit5 de frunziB M-am întors s5 v5d dac5 era cineva în spatele nostru, dar
verde. Dar. deBi era o zi senin5 Bi însorit5, n-am putut desluBi nici nu am putut distinge altceva decât tufiBurile Bi ramurile
cea mai mic5 urm5 de cl5dire. Un lucru era evident: erau înc5 Bi contorsionate ale copacilor. M-am gr5bii s5 o ajung din urm5 pe
mai mul4i copaci uriaBi decât îmi aminteam s5 fi v5zut cu o Clara Bi m-am împiedicat de un ciot. Speriat5, am scos un 4ip5t,
noapte în urm5. c5zând în fal5. Cu o vitez5 incredibil5. Clara m5 apuc5 de bra4
"Cu siguran45 c5 recunoBti împrejurimile casei." zise Bi. plasându-Bi piciorul în fa4a mea. m5 opri din c5dere.
Clara. "Hstc punctul acela roBiatic de lâng5 pâlcul de mcsquilc." ""Nu eBli prea bun5 la mers. aBa-i'7"'
Am tres5rit f5r5 s5 vreau c5ci. fiind atât de absorbit5 s5 l-am m5rturisit c5 nu fusesem niciodat5 o bun5 sportiv5,
cercetez valea, nu o auzisem pe Clara apropiindu-sc în spatele c5 am crescut cu gândul c5 mersul pe munte era pentru oamenii
meu. primitivi, de la Iar5. nu pentru or5Benii educa4i. Plimbarea la
Ca s5 m5 ajute s5-mi focalizez aten4ia, mi-a indicat o poalele mun4ilor nu g5seam c5 era o experien45 agreabil5. Ii. cu
anumit5 sec4iune a masei de verdea45 de sub noi. M-am gândii excep4ia perspectivei asupra propriet54ii salcr restul peisajului, pe
ca. din polite4e, s5-i spun c5 o vedeam, aBa cum procedam de care al4ii l-ar fi putut considera absolut încânt5tor, m5 l5sa
obicei eu oamenii, dar nu voiam s5-mi încep ziua f5cându-i din indiferent5.
nou pe plac Bi am t5cut. în plus. era ceva atât de fermec5tor în ""Cu atât mai bine." zise Clara. "Nu te afli aici ca s5
acea vale ascuns5, c5 mi-a t5iat respira4ia. O priveam atât de admiri peisajul. Trebuie s5-4i concentrezi aten4ia asupra potecii.
Ii fcrcBtc-lc de Berpi!"'
Fie c5 erau sau nu Berpi în zon5. avertismentul s5u avu "Nu aluneca într-o stare de spirit aBa de morbid5," zise
darul de a-mi fixa aten4ia asupra drumului. Pe m5sur5 ce Clara, p5trunzând, f5r5 doar Bi .poate, în gândurile mele. "Tot
înaintam, respiram tot mai greu. Ghetele cu care Clara m5 ceea ce am dorit aducându-te aici, a fost s5 te ajut s5 te
echipase îmi atârnau ca niBte greut54i de plumb în picioare. M5 preg5teBti ca s5-4i înfrun4i via4a cu ceva mai mult5 gra4ie. Dar se
chinuiam s5-mi dezlipesc t5lpile de pe p5mânt, pentru a le putea pare c5 tot ce am reuBit s5 fac a fost s5-4i provoc o cascad5 de
pune una în fa4a celeilalte. suspiciuni Bi temeri resping5toare."
"Aceast5 plimbare în natur5 este absolut necesar5?" am M-am sim4it prost de-a fi avut astfel de gânduri. M5
întrebat în cele din urm5. uimea s5 constat cât5 dreptate avusese referitor la suspiciunile Bi
Clara se opri în drum Bi se întoarse spre mine. fricile mele Bi cum, dintr-o singur5 lovitur5, reuBise s5-mi
"înainte de a putea discuta despre ceva semnificativ, va calmeze zbuciumul interior. AB fi vrut s5-mi pot cere scuze Bi
trebui ca m5car s5 fii conBtient5 de climatul complicat în care s5-i împ5rt5Besc ce se petrecea în sufletul meu, îns5 nu eram
tr5ieBti."' zise ca. "Eu fac tot ce-mi st5 în putin45 s5 te ajut s5 preg5tit5 pentru asta. F5când-o, m-ar fi pus într-un dezavantaj Bi
realizezi acest lucru." mai mare.
"Despre ce vorbeBti?" am întrebat. "Ce climat'.'"' "Ai o putere ciudat5 s5-mi liniBteBti mintea, Clara," am
Vechea mea proast5 dispozi4ie puse din nou st5pânire pe spus în schimb. "în Orient ai înv54at s5 faci asta?"
mine. "Nu-i mare scofal5," admise ea, "Bi asta nu pentru c5 min-
"M5 refer la barajul t5u de sentimente Bi gânduri tea ta este uBor de domolit, dar pentru c5 to4i suntem la fel.
obiBnuite, la istoria ta personal5," explic5 ca. "Tot ceea ce te Pentru a te în4elege pe tine în am5nunt, tot ce trebuie s5 fac este
determin5 s5 fii ceea cc-4i închipui c5 eBti: o persoan5 unic5 Bi s5 m5 cunosc pe mine. Iar de cunoscut, î4i jur c5 m5 cunosc."
deosebit5." "Acum, hai s5 ne continu5m drumul. AB vrea s5 ajungem
"Ce defect au sentimentele Bi gândurile melc?" am la grot5 înainte s5 te pr5buBeBti complet."
întrebat. "Mai spune-mi o dat5, Clara, ce vom face în grota
Afirma4iile ci de neîn4eles începuser5 s5 m5 agaseze. aceea?" am întrebat, nedorind s5 continui s5 înaintez.
"Genul acela de sentimente Bi gânduri sunt sursa tuturor "Te voi înv54a lucruri de neînchipuit."
necazurilor noastre,'* declar5 ca. "Ce fel de lucruri?"
Cu cât vorbea mai enigmatic, cu atât frustrarea mea "Vei afla curând," zise ea, uitându-sc la mine cu ochi
devenea mai marc. în acel moment îmi venea s5 m5 iau la palme mari.
pentru faptul dc-a fi acceptat invita4ia acestei femei. Reac4ia era, Doream cu ardoare mai multe am5nunte, dar înainte s5 o
îns5. tardiv5. pot antrena în discu4ie, ca urcase deja jum5tate din panta
Temerile care mocniser5 în mine atâta vreme, acum urm5toare. Mi-am târât picioarele Bi am urmat-o înc5 vreo patru
explodau în for45. Mi-a trecut prin minte c5 ar putea fi o Bute de metri pân5 când, în sfârBit, ne-am aBezat lâng5 un pârâu,
psihopat5 care, în orice moment, putea scoate un cu4it s5 m5 în acel loc frunziBul copacilor era atât de dens, încât nu se mai
omoare. Gândindu-m5 mai bine, am realizat c5, fiind antrenat5 vedea cerul. Mi-am scos ghetele. Aveam o b5Bic5 la c5lcâi.
în artele mar4iale aBa cum evident fusese, nici m5car nu avea Clara apuc5 un b54 foarte ascu4it Bi m5 în4ep5 în picior,
nevoie de cu4it. O singur5 lovitur5 cu piciorul ci vânjos m5 putea între degetul marc Bi urm5torul. Ceva asem5n5tor unui curent
da gata. Era floare la ureche pentru ea. DeBi mai în vârst5 decât electric uBor mi-a str5b5tut gambele Bi a urcat spre zona
mine, era infinit mai puternic5. M5 Bi vedeam sfârBind ca o alt5 interioar5 a coapselor. Apoi m-a pus s5 îngenunchez în patru
statistic5, o persoan5 disp5rut5 despre care nu se mai Btia nimic. labe Bi, luându-mi fiecare picior în parte, mi-a r5sucit t5lpile în
Am încetinit voluntar pasul pentru a m5ri distan4a dintre noi.
54 55
sus. înlcpându-m5 exact în punctul de sub protuberanta degetului A mai ad5ugat c5 dac5 acest exerci4iu este practicai în
marc. Ani urlat de durere. pat. atunci trebuie s5 ne folosim imagina4ia pentru a vizualiza o
"1 lai c5 nu a fost chiar aBa de r5u." zise ca pe tonul unei ap5 curg5toare.
persoane obiBnuite s5 trateze bolnavi. "Medicii chinezi clasici "Ce în4elegi mai exact prin a Inivn hmtT' am întrebat,
obiBnuiau s5 foloseasc5 aceast5 tehnic5 pentru a-i stimula Bi Blergându-mi picioarele cu mânecile jachetei.
revigora pe cei slabi Bi lipsi4i de putere sau pentru a crea o stare Dup5 ce le-am frecat zdrav5n, pân5 la urm5 s-au înc5lzit.
special5 de aten4ie. Ast5zi. îns5: asemenea înv545tur5 clasic5 este "Inten ia este puterea care sus4ine universul întreg." zise
pe calc de dispari4ie," ca. "Este forja care asigur5 ca fiecare lucru s5 se concentreze
"*Dc ce asta. Clara'.'*" într-o esen45: determin5 ca lumea s5 se întâmple "
"Deoarece accentul pus orientarea pragmalico- Nu-mi venea s5 cred c5 ascultam tot ceea ce-mi spunea. O
matcnalist5 a determinat omul s5 se îndep5rteze de studiile sale schimbare major5 avusese cu certitudine loc, Iranslbrmându-mi
esoterice" obiBnuita indiferen45 plictisit5 în cea mai nemaipomenit5 stare de
"La asia le refereai când îmi spuneai în deBert c5 leg5tura alert5. Nu era aceea c5 în4elegeam ce-mi spunea Clara, pentru c5
cu trecutul s-a rupt'?"' nu în4elegeam. Ceea ce m-a surprins era faptul c5 o puteam
asculta f5r5 s5 m5 irit Bi f5r5 s5-mi pierd puterea de concentrare.
"Da. Discontinuit54i de marc amplitudine produc
întotdeauna schimb5ri profunde în îns5Bi structura energetic5 a "Mi-ai putea descrie mai clar aceast5 forj5?"' am întrebat.
lucrurilor, iar aceste schimb5ri nu au loc întotdeauna spre binc.": "Nu exist5 cu adev5rat nici un mod de a vorbi despre asta
decât, bineîn4eles, metaforic."7 zise ca.
Mi-a spus s5 bag picioarele în ap5 Bi s5 simt pietrele
netede de pe fund. Apa era rece ca ghea4a Bi m-a f5cut s5 tremur M5tur5 p5mântul cu talpa pantofului, dând frunzele
uscate la o parte.
involuntar.
"Sub frunzele uscate se alia solul, enormul p5mânt.
"MiBc5-4i picioarele din glezne. în sensul acelor de Inten4ia este principiul ce st5 la baza oric5rui lucru."'
ceasornic." îmi suger5 ca. "Las5 curgerea apei s5-4i îndep5rteze Clara lu5 ap5 cu mâinile f5cute c5uB Bi se stropi pe fa45,
oboseala." M-am minunat o dal5 în plus de pielea ci lipsit5 de riduri. De
Dup5 câteva minute de rotire a gleznelor, m-am sim4it data aceasta am lacul chiar un comentariu despre aparen4a ci
revigorat5, dar picioarele îmi erau aproape înghe4ate. tân5r5.
"Acum încearc5 s5 sim4i toat5 tensiunea cum curge spre "Felul în care ar5t este o chestiune de p5strare a fiin4ei
picioare, dup5 care amnc-o afar5 printr-o miBcare bnisc5 a mele interioare în echilibru cu mediul înconjur5tor."' zise ca
gleznelor în lateral. Astfel, vei sc5pa de frig." scuturându-Bi apa de pe mâini.
Am continuat s5 arunc apa cu picioarele. în ap5, pân5 "Tot ce facem depinde de acest echilibru. Putem fi tineri Bi
când acestea mi-au amor4it. vibrând de energic, asemeni acestui pârâu sau, b5trâni Bi siniBtri
"Nu cred c5 serveBte la ceva. Clara." am zis. sco4ând ca mun4ii de lav5 din Arizona. Totul depinde de noi."
picioarele din ap5. M-am surprins întrebând-o, ca Bi cum credeam cele ce-mi
"Asta pcntiai c5 nu-4i dirijezi tensiunea în exterior." zise spunea, dac5 exista o calc de a dobândi echilibrul despre care
ca. "Apa curg5toare îndep5rteaz5 oboseala, frigul, boala Bi orice vorbea. Fa d5du din cap c5 da.
alt lucru nepl5cut dar. pentru ca asta s5 se întâmple, trebuie s5 o "Cu siguran45 c5 poli.'" zise. "Ii vei reuBi, practicând
inten ionezi. F5când altfel, vei putea s5 dai din picioare pân5 exerci4iul unic pe care le voi înv54a: recapitularea."
când pârâul va seca Bi tot f5r5 vreun rezultat." "Abia aBtept s5-1 înv54,"" am spus. înc5l4ându-mi ghetele. :
56 57
Apoi, f5r5 un motiv explicabil, am devenit extrem de prcsându-mi puternic pe zona coccisului. grota era departe de a
agitat5, încât am s5rit in picioare spunând: fi claustrofobic5. Un curent uBor de aer. aproape imperceptibil,
"N-ar trebui s5 o lu5m din loc?" circula prin ca. M-am sim4it revigorat5, exact aBa cum spusese
"Am ajuns deja/1 anun45 Clara Bi ar5t5 spre o mic5 grot5 Clara. Tocmai m5 preg5team s5-mi scol jacheta Bi s5 m5 aBez pe
din peretele unei coline. ca. când Clara, aBezat5 la gura peBterii, mi se adres5:
Uitându-m5 la ea, toat5 emo4ia se scurse din mine. Gaura "Punctul culminant al artei speciale pe care doresc s5 te
aceea c5scat5 avea ceva amenin45tor Bi r5u-prevestitor în ea, dar înv54," începu ca, "este numit zborul abstract, iar calea de a
era Bi îmbietoare în acelaBi timp. Am sim4it un imbold foarte st5pâni aceast5 art5. noi o numim recapitulare."
puternic de a oAC\plora, Bi totuBi m5 temeam de ceea ce voi putea Intr5 în grot5 Bi-mi atinse partea stâng5 Bi dreapt5 a
g5si în5untru. îmi imaginam c5 ne aflam undeva în proximitatea frun4ii.
casei, gând pe care îl g5seam reconfortant. Clara m5 inform5 c5 "CunoaBterea trebuie s5 treac5 de aici, dincoace." zise ca.
acest loc era unul de putere, pe care vechii înv54a4i chinezi, cei "Când suntem copii, putem face acest lucru cu uBurin45, îns5
ce practicau feng-shiti6, l-ar fi ales f5r5 îndoial5 ca amplasament odat5 ce sigiliul corpului a fost rupt prin excese risipitoare,
pentru templu. numai o manipulare special5 a conBtiin4ei, o via45 corect5 Bi
"Aici, clementele ap5, lemn Bi aer sunt în perfect5 celibatul, mai pot reface energia care a fost pierdut5, energic
armonic." zise ca. "Energia circul5 din abunden45. Vei în4elege necesar5 pentru a face trecerea."
despre ce vorbesc în clipa în care vei intra în grot5. Trebuie s5 în4elegeam perfect tot ceea ce-mi spunea. Mai mult, am
foloseBti energia acestui loc unic, ca s5 te purifici." sim4it chiar c5 acea conBtiin45 era ca un curent de energic care
'"Vrei s5 spui c5 sunt nevoit5 s5 r5mân aici?" circula dintr-o parte a frun4ii c5tre cealalt5. Ii am vizualizai
"Nu Btii c5 în Orientul Antic c5lug5rii Bi erudi4ii obiBnuiau breBa dintre cele dou5 puncte ca fiind un spa4iu vast. un gol care
s5 se retrag5 în peBteri?" întreb5 ca. "Faptul c5 erau înconjura4i împiedica trecerea.
de p5mânt îi ajuta s5 mediteze." Am ascultat-o în continuare cu aten4ie.
M5 îndemn5 s5 m5 strecor în grot5. îndr5znea45, mi-am "Corpul trebuie s5 fie teribil de puternic, astfel încât
f5cut loc în5untru, alungându-mi din minte toalc gândurile conBtiin4a s5 fie ascu4it5 Bi fluid5 spre a putea face saltul dintr-o
despre lilieci Bi p5ienjeni. Era întunecat5 Bi rece Bi nu era loc parte a abisului în cealalt5, cât ai clipi din ochi."
decât pentru o singur5 persoan5. Clara mi-a spus s5 m5 aBez cu Pe când ca îBi enun4a teoriile, se întâmpl5 ceva extraor-
picioarele încruciBate Bi s5 m5 sprijin cu spatele de perete. Am dinar. Eram absolut sigur5 c5 aveam s5 r5mân cu Clara în
ezitat, nedorind s5-mi murd5resc jacheta, dar odat5 ce m-am Mexic. încercam s5 m5 determin s5 simt c5 m5 voi întoarce în
l5sat pe spate, m-am sim4it uBurat5 c5 m5 pot odihni. DeBi eram Arizona în câteva zile, îns5 ceea ce am sim4it a fost c5, de fapt,
prins5 ca într-o menghin5, capul atingându-mi tavanul Bi solul nu aveam s-o fac. Am în4eles, de asemenea, c5 acea intui4ie nu
reprezenta simpla acceptare a ceea ce Clara dorise de la bun
s
început, ci faptul c5 eram incapabil5 s5 rezist inten4iilor sale,
Referire la cei ce practicau geoman4ia - tehnic5 divinatoric fondat5 deoarece puterea care m5 manevra nu era numai a ci singur5.
pe figurile formate de pietrele sau bolovanii arunca4i la întâmplare pe "Dc-acum înainte, va trebui s5 duci o via45 în care
o suprafa45 plan5. (N.T.) conBtiin4a arc o prioritate absolut5," zise ea, de parc5 Btia c5
6
feng-shui (chin.) = practic5 ce se refer5 pe de o parte la folosirea Bi luasem hot5rârea tacit5 dc-a r5mâne împreun5 cu ca. "Trebuie
restructurarea energiilor benefice ale p5mântului în scopul construirii s5 evi4i tot ceea cc-4i poate sl5bi sau r5ni corpul sau mintea. De
caselor de locuit Bi, pe de alta, la echilibrarea energiilor din locuin45. asemenea este esen4ial, pentru moment, s5 rupi toate leg5turile -
(N.T.) fizice Bi emo4ionale cu lumea."
58 1
59
"De ce este atât de important'.'"' Clara mi-a spus c5 orice metod5 îmi va ar5ta sau orice
"Pentru c5. înainte de toate, trebuie s5 cape4i unitate."' sarcin5 îmi va cerc s5 îndeplinesc, indiferent cât de obiBnuit5
Clara mi-a explicat c5 noi. oamenii, suntem convinBi de mi-ar putea p5rea, reprezenta un pas c5tre realizarea 4elului
existenta unui dualism în noi: mintea este partea noastr5 non- absolut al arici de a fi liber: zborul abstract.
subslan4ial5. iar corpul, cea concret5. Aceast5 diviziune ne "Ceea ce î4i voi ar5ta la început suni niBic miBc5ri simple,
men4ine energia într-o stare de separa4ie haotic5 Bi o împiedic5 s5 pe care va trebui s5 le faci zilnic."' continu5 ca. "PrivcBlc-lc
se unifice întotdeauna ca pe o parte indispensabil5 a vie4ii talc."'
"A fi divizai este condi4ia noastr5 uman5."" admise ca. "Mai întâi. î4i voi ar5ta o respira4ie care a fost 4inut5
"îns5 aceast5 diviziune nu este între minte Bi corp. ci între corpul secret5 limp de genera4ii. Aceast5 respira4ie reflect5 for4ele
care ad5posteBte mintea sau cui Bi dublul, care este receptaculul dualiste ale crea4iei Bi distrugerii, ale luminii Bi întunericului, ale
energici noastre de baz5.'" faptului dc-a fi Bi dc-a nu fi."
Mai spuse c5 înainte de naBtere, dualitatea impus5 a omu- Mi-a cerut s5 ies din grot5, apoi m-a dirijat, prin miBc5ri
lui nu exist5 d5r c5. din momentul naBterii, cele dou5 p5r4i sunt blânde, s5 m5 aBez aplccându-m5 înainte Bi s5-mi ridic genunchii
separate de for4a de atrac4ie a inten4iei omenirii. Una dintre p5r4i la piept cât de mult puteam. P5strând t5lpile pe p5mânt, trebuia
se dirijeaz5 spre exterior, devenind corpul fizic, cealalt5 spre s5-mi înconjor bra4ele în jurul gambelor. tr5gându-lo la piept Bi.
interior Bi devine dublul nostru. In momentul mor4ii, partea cea fie s5-mi prind mâinile cu fermitate în fa4a genunchilor ficr dac5
mai grea. corpiiL se întoarce în p5mânt pentru a fi absorbit de doream, s5-mi prind genunchii. îmi ap5s5 uBor capul pân5 când
acesta, iar partea uBoar5, dublul, se elibereaz5. Din nefericire b5rbia mi-a atins pieptul.
îns5. dac5 acesta nu a fost perfec4ionat, va putea tr5i experien4a Trebuia s5-mi încordez muBchii bra4elor ca s5-mi împiedic
libert54ii doar pre4 de o clip5. înainte de a fi dispersat în univers. genunchii s5 se îndep5rteze. Pieptul mi-cra comprimat, la fel Bi
"Dac5 murim (ar5 a ne fi Bters falsul dualism dintre minte abdomenul. Gâtul îmi trosni când mi-ani tras b5rbia în piept.
Bi corp. vom muri o moarte comun5."" continu5 ca. "Aceasta este o respira4ie foarte puternic5."" zise ca. "Te
"Cum altfel am putea muri'.'"' poate doborî pe Ioc sau te poate adormi. Dac5 te ia somnul,
înloarec-tc acas5 când le trezeBti. Apropo, grota se g5seBte chiar
Clara m5 scrut5 din priviri, ridicând dinlr-o sprâncean5. In în spatele casei. Urmeaz5 poteca Bi vei ajunge în dou5 minute"
loc s5-mi r5spund5 la întrebare. îmi revel5 pe un ton sincer c5 Clara mi-a dat instruc4iuni ca respira4ia s5 fie scurt5 Bi
murim datorit5 faptului c5 posibilitatea de a ne putea transforma superficial5, l-am spus c5 cererea ci era de prisos, din moment ce
nu face înc5 parte din concep4ia noastr5 despre via45. Sublinic. singurul mod în care puteam respira în pozi4ia, aceea era astfel.
de asemenea, c5 aceast5 transformare trebuie s5 aib5 loc în Ea îmi spuse c5 dac5 micBoram, fie Bi numai par4ial, presiunea
timpul vie4i) Bi c5 reuBita acestei sarcini este singurul scop creat5 cu mâinile respira4ia revenea la normal. Dar ca nu asta
adev5rat pe care îl poate avea o fiin45 uman5. Toate celelalte dorea de la mine Voia s5 continui s5 exersez aceast5 respira4ie
realiz5ri sunt efemere, din moment ce moartea Ic transform5 în pentru înc5 cel pu4in zece minute.
neant Am r5mas în acea pozi4ie probabil vreo jum5tate de or5.
"Ce presupune aceast5 transformare'.'" am întrebat, în tot acest r5stimp respirând aBa cum m5 instruisc Clara. Dup5
"Implic5 o schimbare total5.*' r5spunse ca. ""Iar aceasta se ce crampele ini4iale din stomac Bi picioare mi-au trecut,
des5vârBeBte prin recapitulare: piatra de temelie a artei de a fi respira4ia p5ru s5-mi atenueze tensiunile din corp Bi s5 le dizolve.
liber Arta pe care te voi înv54a se numeBte arta de a fi liber. O Apoi. dup5 un r5stimp extrem de lung. Clara îmi d5du un brânci
art5 extrem de dificil5 de practicat, dar înc5 Bi mai dificil5 de care f5cu s5 m5 r5storn, astfel încât am c5zut pe spate, dar nu
explicat "' mi-a permis s5 micBorez tensiunea bra4elor. Când spatele mi-a
60 61
atins p5mântul, am sim4it o alinare, dar numai când mi-a dat mental aerul în jos prin fa4a corpului, mai întâi pân5 la punctul
instruc4iuni s5-mi desfac mâinile Bi s5-mi întind picioarele am de sub buric, dup5 care înapoi în vagin, acolo unde ciclul
sim4it o uBurare complet5 în piept Bi în abdomen. Singurul mod începuse.
de a descrie cc-am sim4it este spunând c5 respira4ia aceea Ani început s5 practic exerci4iul de respira4ie. Clara îBi
descuiase ceva în mine. dizolvase sau eliberase acel ceva. ABa aduse mâna la baza coloanei mele. apoi tras5 o linie ascendent5
cum prezisese Clara, mi se f5cu aBa de somn. încât m-am târât în lungul spatelui, peste cap, dup5 care îmi pres5 uBor punctul
pân5 în grot5 Bi am adormit. dintre sprâncene.
"încearc5 s5 aduci respira4ia aici," zise ca. "Motniil
Trebuie s5 fi dormit cel pu4in vreo dou5 orc. Judecând pentru care ochii trebuie 4inu4i pe jum5tate deschiBi, este pentru a
dup5 pozi4ia în care m5 aflam când m-am trezit, nu miBcasem te putea concentra pe r5d5cina nasului în timp ce dirijezi aerul în
nici un muBchi în timpul somnului. Am crezut c5 se datora sus pe coloan5 Bi peste cap, pân5 în acest punct. De asemenea, în
probabil faptului c5 locul era prea strâmt Bi nu-mi permitea s5 acest fel î4i po4i folosi privirea pentru a ghida aerul în jos, prin
m5 întorc Bi s5 m5 agit în somn ca de obicei dar. în acelaBi timp. fa4a corpului. întorcându-1 în organul sexual."
putea fi Bi faptul c5 fusesem complet relaxat5 Bi nu sim4isem Clara sus4inea c5 dirijarea respira4iei în acest mod, creaz5
nevoia s5 o fac. un scul impenetrabil, care nu permitea influen4elor exterioare
Urmând îndrum5rile Clarei, m-am întors acas5. Ea era pe disruplive s5 str5pung5 câmpul energetic al corpului. în acelaBi
patio. stând într-un fotoliu din trestie. Am a\ait impresia c5 mai timp împiedic5m astfel ca energia vital5 s5 se disperseze în afar5.
fusese o alt5 femeie cu ea pe teras5 care, auzindu-m5 c5 m5 A subliniat c5 inspira4ia Bi expira4ia trebuia s5 fie imperceptibile
apropii, se ridicase în grab5 Bi plecase. Bi c5 exerci4iul putea fi practicat atât stând în picioare, cât Bi
"Ah. ar5li mult mai relaxat5 acum." zise Clara. aBezat sau lungit, deBi la început este mai uBor de practicat în
i pozi4ia Bezând, pe o pern5 sau pe un scaun.
"Respira4ia Bi postura aceea fac minuni." "Acum," zise ea tr5gându-Bi scaunul mai aproape de mine.
Clara a ad5ugat c5 dac5 respira4ia este practicat5 în mod "hai s5 ne continu5m discu4ia de azi-diminea45 despre reca-
regulat, cu calm Bi deliberare, treptat ne echilibrez5 energia pitulare."
intern5. M5 trecu un fior. I-am spus c5. deBi nu-mi puteam
înainte s5-i pot spune cât de re\igoral5 m5 sim4eam, mi-a imagina despre ce anume vorbea, Btiam c5 avea s5 fie ceva
cerut s5 m5 aBez, deoarece voia s5-mi arate înc5 o miBcare, absolut monumental Bi c5 nu eram sigur5 c5 sunt preg5tit5 s5
esen4ial5 pentru Btergerea falsului nostru dualism. Mi-a cerut s5 aud toate acestea.
m5 aBez cu spatele drept Bi ochii uBor l5sa4i, astfel încât s5-mi Clara insist5, spunându-mi c5 eram nervoas5 deoarece o
pot vedea vârful nasului. parte din mine sesiza c5 ca era pe cale s5-mi reveleze poale cea
"Aceast5 respira4ie trebuie practicat5 f5r5 încorsetarea mai important5 tehnic5 de autoregencrare. R5bd5toare, mi-a
hainelor," începu ea. "Dar decât s5 umbli goal5 puBc5 prin patio explicat c5 recapitularea este o ac4iune de reîntoarcere a energiei
în plin5 zi, mai bine facem o excep4ie. Mai întâi, inspiri profund deja folosite în ac4iuni trecute. Recapitularea implica amintirea
tr5gând acrul ca Bi cum ai respira prin vagin. Trage-li stomacul tuturor oamenilor pe care i-am întâlnit, a tuturor locurilor pe
Bi poart5 acrul în sus, de-a lungul coloanei vertebrale, trece-1 de care le-am v5zut Bi a tuturor sentimentelor pe care le-am a\Tit
rinichi, pân5 într-un punct situat între omopla4i. _inc-4i respira4ia de-a lungul întregii noastre vie4i. Aceast5 ac4iune trebuia
acolo pentru un moment, apoi ridic-o Bi mai sus. pân5 la ceaf5, început5 din prezent Bi îndreptat5 c5tre cele mai timpurii
apoi peste vârful capului, pân5 în punctul aflat între sprâncene." amintiri, care trebuiau Bterse, una câte una, prin for4a acelei
A mai ad5ugat c5, dup5 ce îmi 4ineam respira4ia câteva respira4ii purificatoare.
clipe în acel punct, trebuia s5 expir pe nas, în timp ce ghidam 'C 63
Am ascultat curioas5. în ciuda faptului c5 nu puteam s5 locurile Bi evenimentele pe care le examin5m. Rezultatul este c5
iui gândesc c5 ceea ce-mi spunea era mai mult decât lipsit de ne putem reîntoarce la fiecare moment Bi ac4iune a vie4ii, ca Bi
sens pentru mine. înainte s5 pol face vreun comentariu, îmi când ne-am afla cu adev5rat acolo.
prinse ferm b5rbia între mâini Bi-mi dict5 s5 inspir pe nas, în Aceast5 posibilitate îmi d5du fiori. DeBi intelectual spusele
timp ce-mi întorcea capul spre stânga Bi s5 expir, când mi-1 Clarei îmi stârneau curiozitatea, nu aveam nici o inten4ie s5 m5
întorcea spre dreapta. Dup5 aceea, trebuia s5 întorc capul la întorc în trecutul meu mizerabil, fie chiar Bi numai în mintea
stânga Bi la dreapta cu o singur5 miBcare, f5r5 respira4ie. Ea mea. Dac5 nu altceva, eram m5car mândr5 dc-a fi sc5pai de o
spunea c5 acesta reprezenta un mod misterios de a respira Bi via45 insuportabil5. Nu aveam de gând s5 m5 întorc Bi s5
cheia recapitul5rii, deoarece inspira4ia ne permite s5 ne retr5iesc mental loatc momentele pe care m5 str5duisem din greu
recuper5m energia pierdut5. în timp ce expira4ia ne permite s5 s5 le uit. Cu loalc acestea. Clara p5rea extrem de serioas5 Bi
elimin5m energia str5in5, nedoril5. care s-a acumulat în noi. sincer5 în explica4iile sale despre tehnica recapitul5rii încât,
gra4ie interac4iunii cu semenii noBtri. pentru o clip5, mi-am l5sat obiec4iile la o parte Bi m-am
"Ca s5 tr5im Bi s5 inlcrac4ion5m. avem nevoie de energic."' concentrat pe ce îmi spunea. C>C-..
continu5 Clara. "In mod normal, energia consumat5 pentru a Am înlrcbat-o dac5 avea importan45 ordinea în care ne
tr5i. o pierdem pe vecie. Dac5 nu ar exista recapitularea, nu am amintim trecutul. Mi-a r5spuns c5 important este s5 retr5im
avea niciodat5 Bansa de a ne regenera. Recapitularea vie4ii Bi evenimentele Bi sentimentele în cele mai mici detalii posibile Bi s5
Btergerea trecutului prin intermediul respira4iei, func4ioneaz5 ca Ic atingem cu respira4ia purificatoare, cliberându-nc astfel
o unitate" energia blocat5 în acele ac4iuni.
S5-mi amintesc de to4i cei pe care îi cunoscusem Bi lot "Acest exerci4iu face cumva parte din tradi4ia buddhisl5'r"
ceea ce t5cusem în via45, mi se p5rea o sarcin5 absurd5 Bi am întrebat.
imposibil5. "Nu."' replic5 ca solemn. "Face parte dinlr-o alt5 tradi4ie,
"Asta ar putea dura o veBnicie." am spus. sperând c5 o într-o zi. curând, vei afla despre ce tradi4ie este vorba."
remarc5 practic5 i-ar putea întrerupe gândirea lipsit5 de logic5.
"Cu siguran45." accept5 ca. "Dar te asigur. Taisha, ai
numai de câBtigat f5când-o Bi nu pierzi nimic."
Am respirat adânc de câteva ori. rotindu-mi capul de la
stânga la dreapta, imitând felul în care îmi ar5tase s5 respir, ca
s-o mai îmbunez Bi s5-i ar5t c5 îi acordasem aten4ie.
Cu un zâmbet sec. m5 avertiz5 c5 recapitularea nu este un
exerci4iu arbitrar sau capricios.
"Când recapitulezi, încearc5 s5 sim4i niBte fibre lungi,
elastice care se extind înspre exterior din partea median5 a cor-
pului."" explic5 ca. "în acel moment, trebuie s5-4i sincronizezi
miBc5rile capului cu miBc5rile acestor fibre insesizabile. Ele
reprezint5 canalele care î4i vor aduce înapoi energia l5sat5 în
urma. Pentru a ne recupera puterea Bi unitatea, trebuie s5 ne
eliber5m energia prins5 în capcana Uimii Bi s5 nc-o lu5m înapoi.'"
M-a asigurat c5 în timpul recapitul5rii ne extindem acele
fibre elastice de energic peste timp Bi spa4iu pân5 la persoanele.
64
"Trebuie s5 m5 întorc la grot5, Clara?" am întrerupt-o,
anticipând ceea ce credeam c5 avea s5-mi spun5. "Mai degrab5
r5mân aici, cu tine. Dac5 vrei s5-mi pozezi, aB putea face câteva
schi4e Bi dup5 aceea s5-4i pictez portretul."
5 "Nu, mul4umesc," spuse ea ncinteresat5. "Ceea ce voi
face, în schimb, este s5-4i dau câteva instruc4iuni preliminare
despre cum s5 continui cu recapitularea."
Dup5 ce am terminat de mâncat. Clara mi-a întins un bloc
de hârtie Bi un creion. M-am gândit c5 se r5zgândise cu privire la
portret. îns5. în timp ce împingea materialele de scris înspre
Nu am rev5zut-o pe Clara pân5 a doua zi, la micul dejun. mine, mi-a spus c5 ar trebui s5 încep s5 fac o list5 cu to4i
Dup5-amiaza trecut5, în mijlocul unei discu4ii purtate pe patio, oamenii pe care îi întâlnisem, începând din prezent Bi mergând în
privirea i s-a golit dintr-o dat5, privind în dep5rtare, de parc5 urm5, spre cele mai timpurii amintiri.
z5rise ceva sau pe cineva pe lâng5 cas5. S-a ridicat în grab5 Bi "Asta-i imposibil!" am s5rit cu. "Cum naiba s5-mi amin-
s-a scuzat, l5sându-m5 s5 cânt5resc importan4a tuturor lucrurilor tesc de to4i cei pe care i-am întâlnit din prima zi a vie4ii mele?"
pe care le spusese. Clara d5du farfuriile la o parte ca s5-mi fac5 loc s5 scriu.
Dup5 ce nc-am aBezat s5 lu5m masa de diminea45, com- "Dificil, într-adev5r, dar nu imposibil," zise ea. "Este o
pus5 din carne tocat5 Bi orez, i-am spus Clarei c5, întorcându-m5 parte necesar5 a recapitul5rii. Lista constituie o matriec-suport
de la grot5 cu o zi în urm5, mi se confirmase ideea ei, c5 aceasta pe baza c5reia urmeaz5 s5 se configureze mintea."
se g5sea la o distant5 foarte mic5 de cas5. Conform spuselor sale, stadiul ini4ial al recapitul5rii
"De ce am ocolit atât de mult pentru a ajunge acolo. const5 din dou5 lucruri. Primul este lista, iar cel dc-al doilea,
Clara?" am întrebat. punerea în scen5. Punerea în scen5 const5 în vizualizarea tuturor
Clara izbucni în râs. detaliilor care privesc evenimentele pe care urmeaz5 s5 ni le
"încercam s5 te determin s5-4i sco4i ghetele, aBa c5 a tre- reamintim.
buit s5 trecem pârâul," r5spunse ea. "Odat5 aranjate toate aceste clemente, foloseBte respira4ia
"De ce trebuia s5-mi scot ghetele? Din cauza b5Bicilor?" purificatoare: miBcarea capului este ca un evantai care anim5
"Nu din cauza lor." zise Clara emfatic. "Trebuia s5-4i lotul în acea scen5," zise ea. "Dac5 î4i aminteBti o camer5, de
stimulez anumite puncte foarte importante de pe talpa picioa- exemplu, inspir5 pere4ii, tavanul, mobila, oamenii pe care îi vezi.
relor, pentm a te putea trezi din letargia ta de o via45. Altfel, nu Nu te opri pân5 când nu ai absorbit ultima pic5tur5 de energie pe
m-ai fi ascultat niciodat5." care ai l5sal-o în urm5."
"Nu exagerezi, Clara? Te-aB fi ascultat chiar dac5 nu mi- "Când voi Bti c5 am f5cut aceasta?" am întrebat.
"Corpul t5u î4i va spune când va fi îndeajuns," m5 asigur5
ai fi în4epat picioarele." ea. "Nu uita, inten ioneaz s5 inspiri toat5 energia l5sat5 în
Ea d5du din cap Bi-mi arunc5 un surâs cu subîn4elesuri. scena pe care o recapitulezi Bi inten ioneaz s5 expiri energia
"Cu to4ii am ajuns s5 tr5im într-un fel de încremenire, în str5in5 pe care al4ii au introdus-o în tine."
care nimic nu conteaz5 cu excep4ia satisfac4iilor m5runte Bi CopleBit5 de sarcina de a întocmi lista Bi de începerea re-
imediate," zise ca. "Iar femeile, sunt maestrele acestei st5ri dc-a capitul5rii, nu mai eram în stare s5 gândesc. O reac4ie
fi. Numai prin recapitulare ne putem birui educa4ia. Ii c5 veni involuntar5 Bi înd5r5tnic5 a min4ii mele a fost aceea de a nu-mi
vorba despre recapitulare..." aminti absolut nimic. Apoi', un potop de gânduri s-a ab5tut
Clara observ5 expresia mea întristat5 Bi râse.
66 67
asupra mea. lacându-mi imposibil s5 Btiu cu ce anume s5 încep. recapitularea. î4i voi vorbi despre originea acestei credin4e. în
Clara mi-a explicat c5 recapitularea trebuie început5 acest moment c suficient s5 spun c5 reprezint5 o parte
focalizându-ne aten4ia mai întâi pe activitatea noastr5 sexual5 important5 a arici pe care 4i-o împ5rt5Besc."
din trecut. "Dac5 este atât de important pe cât pretinzi. Clara, poate
"De ce trebuie s5 încep cu asta'.''" am întrebai suspicioas5. c5 ar trebui s5-mi vorbeBti acum despre asta." am spus. "înainte
"Pentru c5 aici este blocat5 cea mai mare parte a energici dc-a merge mai departe cu recapitularea, aB dori s5 Btiu în ce m5
noastre." explic5 ca. "De aceea, trebuie s5 eliber5m acele implic."
amintiri mai întâi." "în regul5, dac5 insiBti." zise ca aprobând din cap.
"Nu cred c5 aventurile melc sexuale au fost atât de im- Turn5 pu4in ceai de muBe4el în c5ni Bi ad5ug5 o lingur5 de
portante. " miere înlr-a ci.
"Nu conteaz5, c5 le uitai pe pere4i, plictisit5 de moarte, Cu vocea autoritar5 a unui profesor care ilumineaz5 un
sau c5 vedeai stele verzi, sau focuri de artificii, cineva Bi-a l5sat, neofit, mi-a explicat c5 femeile, mai mult decât b5rba4ii, sunt
adev5ratele sus4in5toare ale ordinii sociale Bi c5. pentru a
lotuBi, energia în tine Bi s-a lacul nev5zut cu o bun5 parte dinlr-a îndeplini acest rol. ele au fost educate, la fel în lumea întreag5,
la." pentru a se afla în slujba b5rba4ilor.
Hram absolut buim5cit5 de afirma4iile ci. îmi repugna "N-arc nici o importan45 dac5 au fost cump5rate la târgul
faptul de a m5 întoarce acum în trecut, la experien4ele melc de sclavi sau dac5 sunt curtate Bi iubite."' sublinic ca. "Destinul Bi
sexuale. scopul lor fundamental este. totuBi, acelaBi: s5 hr5neasc5, s5
"i'stc îndeajuns de greu c5 trebuie s5-mi retr5iesc protejeze Bi s5 sen casc5 b5rba4ii."
copil5ria, ca s5 mai îmi aduc aminte Bi ceea ce s-a întâmplat cu Clara se uit5 la mine. m5 gândeam cu. ca s5 aprecieze
b5rba4ii." dac5 îi urm5ream ra4ionamentul. Iar cu eram chiar convins5 c5 o
Clara m;î priv». ridicând din sprâncean5. f5ceam, deBi în sinea mea îmi spuneam c5 întreaga ei premis5 era
"în afar5 de asta." am ad5ugat. "Ic aBlcp4i. probabil, s5 greBit5.
m5 confesez. Dar. pentru Dumnezeu. Clara, cc-am f5cut cu eu "Asta poale fi valabil în anumite cazuri." am zis cu. "îns5
b5rba4ii nu c treaba nim5nui!" nu cred c5 po4i face asemenea generaliz5ri. într-atât de
cuprinz5toare, pentru a include toate femeile."
Am crezul c5 m-am explicat destul de clar îns5 ca d5du Clara dezaprob5 vehement.
cu fermitate din cap Bi zise: "Partea diabolic5 a pozi4iei senile a femeilor este aceea c5
"Chiar doreBti ca b5rba4ii pe care i-ai avut s5 continue s5 nu parc a fi o simpl5 lege social5 nescris5, ci o necesitate bio-
se hr5neasc5 cu energia la? Vrei ca ci s5 devin5 mai puternici, pe logic5 fundamental5." zise ea.
m5sur5 ce tu devii mai puternic5'.' Vrei s5 fii sursa lor de energic "Stai pu4in. Clara." am protestat. "Cum ai ajuns la con-
pentru tot restul vie4ii talc'' Nu. nu cred c5 realizezi importan4a cluzia asla'r'
actului sexual Bi nxi scopul recapitul5rii." Mi-a explicat c5 loalc speciile au necesitatea biologic5 de
"Ai dreptate. Nu în4eleg ra4iunea cererii talc bizare. Ii cc-i a se perpetua Bi c5 natura a furnizat uneltele trebuincioase pentru
chestia asta cu b5rba4ii care devin mai puternici pentru c5 suni a se asigura c5 fuziunea energiilor feminine cu cele masculine
sursa lor de energic'.' Nu sunt sursa sau fumizoarea de energic a arc loc în modul cel mai eficient. A mai ad5ugat c5 în domeniul
nim5nui. î4i jur!" uman. deBi func4ia primar5 a rela4iei sexuale este procrccrca.
Ea zâmbi Bi spuse c5 greBise for4ând o confruntare de idei aceasta mai arc Bi o func4ie secundar5 Bi ascuns5, Bi anume aceea
în acest moment.
"Ai r5bdare." m5 implor5 ca. "Aceasta este o credin45 a 69
c5rei partizan5 am ales s5 fiu. Când vei mai progresa cu
68
de a asigura un flux continuu de energic dinspre femei spre proces, femeile trebuie s5 suporte o povar5 excesiv5 la nivelul
b5rba4i. energetic de baz5. Iar asta înseamn5 un flux de energie care
Clara puse un asemenea accent pe cuvântul '"b5rba4i", taxeaz5 femeile."
încât am fost nevoit5 s5 întreb: "Dar tot nu mi-ai explicat de ce trebuie s5 se întâmple
'"De ce o spui ca Bi când ar func4iona doar într-un singur astfel," am spus, dominat5 deja de for4a ei de convingere.
"Femeile reprezint5 fundamentul pentru perpetuarea spe-
sens? Actul sexual nu este un schimb cinstii de energie între ciei umane," îmi spuse Clara. "Cea mai mare parte a energiei
femeie Bi b5rbat ?" \ine de la ele, nu numai cea necesar5 gesta4iei, naBterii Bi hr5nirii
"Nu." spuse ea emfatic. '"B5rba4ii las5 anumite fire ener- copiilor lor, dar de asemenea pentru a garanta faptul c5 b5rba4ii
getice în coipul femeii. Acestea sunt asemenea unor tenii lumi- îBi joac5 rolul în cadrul acestui întreg proces."
noase care se miBc5 în pântecele ei, sorbind energic." Clara a mai explicat c5, la nivel intelectual, acest proces
"Asta sun5 absolut sinistru." am zis, f5cându-i pe plac. îBi garanteaz5 c5 femeia îBi hr5neBte energetic b5rbatul prin interme-
continu5 expunerea în deplin5 seriozitate. "AceBti viermi diul filamentelor pe care el le-a l5sat în corpul s5u, astfel încât
luminoBi sunt puBi acolo pentru un motiv înc5 Bi mai sinistru," b5rbatul devine în mod misterios dependent de ca. la un nivel
zise ca, ignorându-mi râsul nervos, ""Bi anume acela de a eteric. Acest lucru este exprimat prin comportamentul f54iB al
garanta c5 o cantitate continu5 de energie ajunge la b5rbatul b5rbatului care revine iar5Bi Bi iar5Bi la aceeaBi femeie, pentru
care i-a depozitat. Acele fire energetice, stabilite în timpul a-Bi men4ine sursa de subzisten45. în felul acesta, spunea Clara,
rela4iei sexuale, colecteaz5 Bi fur5 energie din corpul femeii în natura garanteaz5 c5 b5rba4ii, pe lâng5 impulsul pentru grati-
beneficiul b5rbatului care lc-a instalat acolo." fica4ii sexuale imediate, stabilesc leg5turi mai durabile cu
Clara era atât de implacabil5 în ceea ce spunea. încât nu femeile respective.
mi-am putut permite s5-i iau vorbele în glum5 Bi a trebuit s5 le "Aceste fibre energetice l5sate în pântecele femeii se con-
acord aten4ia cuvenit5. Ascultând-o, am sim4it cum zâmbetul topesc cu structura energetic5 a f5tului, în cazul în care are loc
meu nervos se transforma în rânjet. concep4ia," dezvolt5 Clara. "S-ar putea ca acestea s5 stea la baza
"Nu c5 accept vreo clip5 ceea ce spui, Clara," am zis, leg5turilor familiale, c5ci energia de la tat5 se contopeBte cu cea
"dar, de curiozitate, cum naiba ai ajuns la o idee aBa absurd5? a f5tului Bi îi d5 capacitatea b5rbatului s5 simt5 c5 acel copil este
_i-a vorbit cineva despre asta?" al s5u. Acestea sunt câteva adev5ruri de via45 pe care o mam5 nu
"Da, înv545torul meu. La început, nici cu nu l-am crezut," i le împ5rt5BeBte niciodat5 fetei sale. Femeile sunt educate s5 se
admise ca. "Dar tot el m-a înv54at Bi arta de a fi liber, ceea ce lase uBor seduse de b5rba4i, f5r5 s5 aib5 nici cea mai vag5 idee
înseamn5 c5 am înv54at s5 v d fluxul de energic. Acum Btiu c5 despre ce consecin4e, în termeni de drenaj energetic, poate avea o
afirma4iile sale erau adev5rate, deoarece pot vedea cu îns5mi rela4ie sexual5. Aceasta este p5rerea mea Bi de aceea consider c5
filamentele luminoase, ca niBte viermi în corpul femeilor. Tu, de nu este cinstit."
exemplu, ai câ4iva, to4i înc5 activi." Ascultând-o pe Clara vorbind, a trebuit s5 accept c5, la un
"S5 admitem c5 este adev5rat," am spus jenat5. "De dra- nivel foarte profund, ceva din ceea ce spunea avea sens pentru
gul discu4iei, d5-mi voie s5 te întreb de ce anume ar fi posibil aBa mine. Ea m-a sf5tuit s5 nu m5 mul4umesc doar s5 fiu sau nu de
ceva? Acest flux cu sens unic nu este inechitabil pentru femei?" acord cu ea, dar s5 m5 gândesc Bi s5-i evaluez vorbele într-un
"Dar lumea întreag5 este inechitabil5 pentru femei," mod inteligent, curajos Bi lipsit de prejudec54i.
exclam5 ea. "Dar nu asta c problema." "Este îndeajuns de r5u c5 un singur ins las5 fire energetice
"Atunci spune-mi. Clara, care e problema? îmi scap5." în corpul unei femei," continu5 Clara, "deBi acest lucru este ne-
"Necesitatea naturii este aceea de a perpetua specia uman5," cesar pentru a avea urmaBi Bi'pentru a le asigura supravie4uirea.
explic5 ea. "Ca s5 se asigure de continuitatea acestui 71
70 y
Dar s5 aib5 în corpul s5u fire energetice de la zece. dou5zeci de perativ egal. dac5 nu chiar superior celui de a te reproduce Bi c5.
b5rba4i, hr5nindu-sc toate cu luminozitatea ci. este mai mult în acest caz. evolu4ia arc ca rezultat trezirea femeilor la
decât se poate suporta. Nici nu-i de mirare c5 femeile nu ridic5 adev5ratul lor rol în schema energetic5 a reproducerii.
niciodat5 capul" Apoi. a adus discu4ia Ia un nivel personal, afirmând c5
"Poate o femeie s5 scape de de?" am întrebat, din ce în ce fusesem educat5, asemeni oric5rei alte femei, de o mam5 care
privea ca pe o obliga4ie primordial5 s5 m5 creasc5 aslfcl încât s5
mai convins5 c5 era o urm5 de adev5r în vorbele Clarei. g5sesc un sol potrivit pentru a nu purta stigmatul de fat5
"Femeia poart5 acei viermi luminoBi în pântecul s5u timp b5trân5. Am fost înlr-adev5r educat5 ca un animal, s5 fac sex.
de Bapte ani." zise Clara, "dup5 care aceBtia dispar sau se sting indiferent de numele pe care îl d5dea mama accslui lucru.
de la sine. Dar partea cea mai teribil5 este aceea c5. atunci când
"Tu. precum loatc celelalte femei, ai fost înBelat5 Bi obli-
cei Bapte ani sunt pe calc de a se scurge. întreaga armat5 de
gat5 s5 te supui." zise Clara "Iar partea trist5 cslc c5 eBti prins5
viermi, de la primul b5rbat a\ut Bi pân5 la ultimul. încep s5 se
în capcana acestei scheme, chiar dac5 nu ai inten4ia s5
agite dinlr-o dat5. astfel încât femeia este obligat5 s5 aib5 rela4ii
procreezi."
sexuale din nou. In cazul în care acest lucru se întâmpl5, to4i
viermii se întorc la via45 mai puternici ca niciodat5, ca s5 se Afirma4iile sale erau atât de deprimante. încât am râs din
hr5neasc5 din energia luminoas5 a femeii pentru al4i Bapte ani. pur5 nervozitate Clara. în schimb, nu era deloc tulburat5.
Este înlr-adevâr un ciclu f5r5 sfârBit." "Poate c5 toate acestea sunt adev5rate. Clara." am spus
"Dar dac5 femeia este celibatar5?" am întrebat. "AceBtia încercând s5 nu sune condescendent. "Dar. în cazul meu. cum ar
puica faptul c5-mi amintesc irccutul s5 schimbe ceva? Nu sunt
mor. pur Bi simplu'7" deja lucruri tr5ite pentru care n-ar trebui s5 ne fr5mânt5m'.'"
"Da. dac5 ca se poate ab4ine s5 aib5 rela4ii sexuale timp de "Nu-4i pot spune dccâl c5. pentru a te trezi, trebuie s5
Bapte ani. Dar este aproape imposibil pentru o femeie. în timpurile spargi un cerc vicios." mi-o întoarse, ochii ci verzi fixându-m5.
noastre, s5 r5mân5 singur5, doar dac5 nu cslc c5lug5ri45 sau nu plini de curiozitate
arc bani s5 se între4in5 singur5. Ii chiar Bi într-o astfel de situa4ie, l-am repetat c5 nu cred în teoriile ci despre imperativele
lot ar trebui s5 aib5 un mod de gândire total diferit." "De ce biologice diabolice sau despre b5rba4i care, asemeni vampirilor,
Clara''" sug energia femeilor Bi am sus4inut c5 stând pur Bi simplu într-o
"Pentru c5 a avea rela4ii sexuale reprezint5 nu numai un peBter5 ca s5-mi aduc aminte diverse lucruri, nu voi schimba
imperativ biologic, dar Bi un mandat social." absolut nimic.
Clara îmi d5du atunci cel mai confuz Bi întrist5tor exem- "Exist5 anumite lucruri la care nu doresc s5 m5 mai
plu. Din moment ce suntem incapabili s5 vedem fluxul de ener- gândesc vreodat5."' m-am r5stit, b5tând cu pumnul în masa de
gic, este posibil s5 perpetu5m inutil scheme comportamentale sau buc5t5rie
interpret5ri emo4ionale asociate cu acest flux nev5zut de energic. M-am ridicat gala s5 plec Bi i-am spus c5 nu mai vreau s5
De exemplu, este greBit ca societatea s5 cear5 femeilor s5 se aud nimic despre recapitulare, list5 de nume sau orice imperativ
c5s5toreasc5 sau cel pu4in s5 se ofere b5rba4ilor, cum cslc la fel biologic.
de greBii pentru femei s5 se simt5 neîmplinite pân5 când nu "Hai s5 facem o în4elegere." zise Clara, cu acrul unui
poart5 sperma unui b5rbat în ele. Este adev5rat c5 firele ener- negustor gata s5-Bi înBele clientul. "EBti o persoan5 cinstit5. î4i
getice b5rb5teBti le dau scop, Ic fac s5-Bi împlineasc5 destinele place s5 fii onorabil5. ABa c5 î4i propun s5 ajungem la un acord."
biologice: s5 hr5neasc5 b5rba4ii Bi pe odraslele acestora. îns5 "Ce fel de acord'.'"' am întrebat cu o neliniBte crescând5.
fiin4ele umane sunt îndeajuns de inteligente pentru a cerc de la
ele însele mai mult decât pura des5vârBire a impcraliuilui de A rupt o foaie de hârtie din bloc-nolcs Bi mi-a întins-o. '
reproducere. A mai ad5ugat c5, de pild5, s5 evoluezi este un im- 73
72
"Vreau s5 scrii Bi s5 semnezi o declara4ie de garan4ie care
s5 ateste c5 te angajezi s5 practici recapitularea doar pentru o
lun5. In caz c5, dup5 o lun5, nu vei remarca nici o creBtere a
nivelului energetic, sau orice alt5 ameliorare a felului în care
gândeBti despre tine sau despre via45, în general, eBti liber5 s5 te
întorci acas5, oriunde s-ar afla aceasta. Dac5 aBa va fi s5 fie,
atunci nu ai decât s5 anulezi în4elegerea, considerând c5 a fost o
cerere bizar5 din partea unei femei excentrice."
M-am aBezat s5 m5 liniBtesc. Bând câteva înghi4ituri de
ceai, mi-a trecut prin minte gândul c5 aB putea face m5car atâta
lucru dup5 toat5 b5taia de cap pe care Clara o a\xisese cu mine. Mi-am spart capul s5pt5mâni întregi ca s5 întocmesc lista.
In plus, era evident c5 nu avea de gând s5 m5 scape aBa de uBor M-am urât pentru faptul de a-i fi cedat Clarei Bi de-a nu fi inclus
din mân5. Puteam oricând face miBc5rile pentru recapitularea acest r5stimp în declara4ie. în timpul acelor lungi zile, am lucrat
amintirilor. La urma urmelor, cine putea Bti dac5, în grot5, în singur5tate Bi liniBte' absolut5. Pe Clara o vedeam doar la
practicam vizualizarea Bi respira4ia sau pur Bi simplu visam cu micul dejun Bi la cin5, pe care le serveam în buc5t5rie, dar nu ne
ochii deschiBi sau tr5geam un pui de somn? vorbeam. îmi respingea orice încercare de conversa4ie cordial5,
"Doar o lun5," zise ea cu sinceritate. "Nu te angajezi pe spunându-mi c5 vom sta de vorb5 în clipa în care voi fi terminat
via45. Crcdc-m5. încerc într-adev5r s5 te ajut." lista. Când am f5cut-o, Bi-a l5sat lucrul din mân5 Bi m-a înso4it
"Itiu asta," am zis. "Dar de ce te-ai deranja s5 faci toate imediat la peBter5. Era ora patru dup5-mas5 Bi, potrivit Clarei,
astea pentru mine? De ce cu, Clara?" diminea4a devreme Bi dup5-amiaza târziu erau momentele cele
'"Exist5 un motiv," replic5 ca, "dar este atât de complicat, mai potrivite pentru a începe o ac4iune atât de vast5.
încât nu 4i-1 pol dezv5lui în clipa aceasta. Tot cc-4i pot spune este La intrarea în grot5 mi-a dat câteva instruc4iuni.
c5, ajulându-tc pe tine, îndeplinesc o misiune demn5: s5 pl5tesc o "începe cu prima persoan5 de pe list5 Bi oblig5-4i mintea
datorie. Accep4i plata unei datorii ca motiv?" s5-Bi aminteasc5 toate experien4ele legate de acea persoan5, din
momentul în care v-a4i cunoscut, pân5 la ultima voastr5 întâlnire.
Clara m5 privi cu atâta speran45, c5 am luat un creion Bi Sau, dac5 preferi, po4i lucra invers, începând cu ultima oar5
am scris declara4ia, f5când în mod special caz de formulare, când ai a\oit dc-a face cu acea persoan5, pân5 la prima
astfel încât s5 nu existe nici o confuzie asupra termenului de o întâlnire."
lun5. S-a tocmit cu mine s5 nu includ în luna respectiv5 timpul înarmat5 cu lista, am mers la grot5 în fiecare zi. La
necesar întocmirii listei de nume. Am acceptat Bi am f5cut o început, recapitularea era o munc5 istovitoare. Nu m5 puteam
addenda în acest sens. Apoi, deBi aveam sentimentul c5 n-ar concentra, c5ci m5 îngrozea gândul de a-mi r5scoli trecutul.
trebui s-o fac. am semnat-o. Mintea, fie c5-mi hoin5rea, de la ceea ce consideram a fi un
eveniment traumatic la altul, fie pur Bi simplu \isam cu ochii
deschiBi sau m5 odihneam. Dar, dup5 pu4in5 \Tcmc, m-a intrigat
claritatea Bi minu4iozitatea pe care amintirile mele le c5p5tau.
Am început chiar' s5 fiu mai obiectiv5 fa45 de experien4ele pe
care le^considcrasem întotdeauna tabu.
în mod surprinz5tor,, m-am sim4it mai puternic5 Bi mai
optimist5. Câteodat5, când .respiram, era ca Bi cum energia mi se
scurgea încet. înapoi in corp. înc5lzindu-mi muBchii Bi f5cându-i ce m5 înnebunea cel mai tare erau terenurile din jurul casei, care
s5 se umile M-ani implicat atât de mult în sarcina de a recapi- nu-mi permiteau s5 folosesc niciuna din metodele exacte pe care
tula, încât nu am auil nevoie de o lun5 întreag5 ca s5-i apreciez încercam s5 le elaborez în estimarea pozi4iei lor. Din postul meu
valoarea La dou5 s5pt5mâni de la dala stipulat5 în declara4ie. în de observa4ie aceste lerenuri p5reau mult mai întinse, decât
iimp ce serveam cina. am rugal-o pe Clara s5-mi g5seasc5 pe atunci când le-am m5surat dinspre cas5. Clara îmi interzisese s5
cineva care s5-mi elibereze apartamentul Bi s5-mi depoziteze pun piciorul în fa4a casei - la csl - ca de altfel Bi pe latura sudic5
lucrurile undeva. Ea îmi sugerase acest lucru în repetate rânduri Dar urmând periferia cl5dirii, calculasem c5 cele dou5 zone în
în liceul, dar de fiecare dal5 îi refuzasem oferta, nefiind preg5tit5 care aveam acces, spre vest Bi nord. erau identice. Cu toate
s5 iau o astfel de decizie Cererea mea a încântat-o, accslca. privite de la distan45, ele nu erau deloc identice Bi nu
"O voi ruga pe una dintre vcriBoarclc melc s5 o fac5." se eram capabil5 s5-mi explic discrepan4a.
oferi Clara "Se va ocupa ca de toate. Nu vreau ca grijile s5 le Am renun4at s5 mai încerc s5 localizez casa Bi terenurile Bi
împiedice s5 le concentrezi " am început s5-mi îndrept aten4ia spre o alt5 problem5 misteri-
"Acum. c5 ai pomenit despre asia." am zis. "ar mai fi oas5: rudele Clarei. DeBi în mod indirect ca f5cea referire mereu
ceva care m5 preocup5 " la ci. nu v5zusem înc5 nici cea mai mic5 urm5 a lor.
Clara a aBtcplat s5 continui, l-am spus c5 g5sesc foarte "Când se întorc rudele talc din India'.'" am înlrcbal-o pe
ciudat faptul c5 avem întotdeauna mâncare gata. deBi n-o Clara foarte direct.
v5zusem niciodat5 preg5tind sau g5tind ceva. "Curând." replic5 ca.
"Asta pentru c5 nu eBti niciodat5 acas5 în timpul zilei." îBi ridic5 bolul de orez cu o mân5 Bi-1 4inu aBa cum o fac
spuse Clara pe un ton rece. "Iar noaptea te retragi devreme." chinezii. Nu o v5zusem niciodat5 folosind bcliBoarclc Bi m-a
Era adev5rat c5-mi petreceam cea mai marc parte a tim- uimit incredibila precizie cu care Ic manevra.
pului în grot5. Când m5 întorceam acas5, o f5ceam pentru a lua "De ce le preocup5 alâl de mult rudele melc?" întreb5 ca.
masa în buc5t5rie, dup5 care st5team în camera mea. deoarece "Ca s5 lîu sincer5. Clara, nici cu nu Btiu de ce. îns5 sunt
m5rimea casei m5 intimida, era enorm5. Nu ar5ta a fi abando- foarte curioas5 s5-i cunosc." am zis. "Casa asta imens5 îmi pro-
nat5, c5ci era plin5 ochi cu mobil5, c5r4i Bi diferite obiecte deco- voac5 tot felul de gânduri Bi sentimente tulbur5toare."
rative din ceramic5, argint sau cloazoncuri. Toate camerele erau "Vrei s5 spui c5 nu-4i place casa'.'"
curate Bi lipsite de praf. de parc5 o servitoare îl Btergea în mod "Dimpotriv5. îmi place foarte mult. Doar e5 este atât de
regulat. Cu toate acestea^, casa p5rea goal5 deoarece nu se afla marc Bi înfricoB5toare."
nimeni altcineva în ca In vreo dou5 rânduri. Clara disp5ruse dc- "Ce fel de gânduri Bi sentimente te ncliniBtcsc,r' m5 întreb5
acas5 în plimb5ri misterioase, despre care a refuzat s5 discute. ca. punându-Bi bolul pe mas5.
în acele momente, singura fiin45 care se mai afla în cas5. cu "Uneori mi se parc c5 v5d oameni în hol sau c5 aud voci.
excep4ia mea. era Manfrcd. Ii toi atunci m-am plimbat cu el pe !n plus. am totdeauna sentimentul c5 sunt urm5rit5, dar când m5
dealurile ce se în5l4au deasupra casei. Trasasem schi4a cl5dirii Bi uit în jurul meu. nu c nimeni."
a împrejurimilor dinlr-un punct de observa4ie despre care îmi "Casa asta ascunde mult mai multe decât î4i închipui."
pl5cea s5 cred c5 cu îl g5sisem. Nu voiam s5 admit, la acea admise Clara. ""îns5 n-ar trebui s5-4i stârneasc5 fric5 sau
vreme, c5 Manfrcd m5 ghidase spre el. îngrijorare. E ceva magic în aceast5 cas5. în p5mântul Bi mun4ii
Am petrecut orc întregi în promontoriul meu personal, ce înconjoar5 întrega regiune. De aceea am ales s5 locuim aici.
încercând s5 estimez orientarea casei. Clara îmi spusese c5 De fapt. acesta este Bi motivul pentru care tu îns54i ai decis s5
amplasamentul urm5rea punctele cardinale. Verificând îns5 cu o locuieBti aici. chiar dac5 nu ai nici cea mai vag5 b5nuial5 c5
busol5, casa p5rea s5 se afle pe un aliniament uBor diferit. Ceea aceasta este ra4iunea alegerii'tale. Dar aBa Bi trebuie s5 fie. Tu
76 ' 77
(i-ai adus inocenta în acest loc. iar casa. cu toat5 inten4ia cu care
este înzestrat5, o transform5 în în4elepciune/' Bi le pl5cea la nebunie. Pentru mine, era spectacolul cel mai
"Toate astea sun5 foarte bine. Clara, dar ce înseamn5, ele. n5scocit Bi mai manipulator.
de fapt?"
"_i-am vorbit întotdeauna, sperând c5 m5 vei în4elege." "Hai s5 vedem cum aB putea s5-4i explic asta," consim4i
zise ca cu o not5 de dezam5gire în glas. "Fiecare dintre rudeie Clara. "Mai întâi, casa aceasta nu este în mod categoric una
melc pe care. te asigur, le vei întâlni mai devreme sau mai târziu, Btiin4ifico-fantastic5 ci, mai degrab5, o cas5 cu o inten4ie extraor-
î4i vor vorbi în acelaBi fel. Dar s5 nu crezi c5, doar pentru c5 tu dinar5. Motivul pentru care nu-4i pot l5muri aceste discrepan4e,
nu ne în4elegi. înseamn5 c5 vorbim f5r5 noim5." este acela c5 nu-4i pol explica deocamdat5 ce anume esle
"Crcdc-m5, Clara, c5 nu gândesc deloc aBa Bi-4i sunt inten ia"
foarte recunosc5toare pentru c5 încerci s5 m5 aju4i.*' "Te rog. Clara, nu-mi vorbi în dodii," am implorat-o eu.
"Recapitularea este cea care le ajut5, nu eu." m5 corect5 "Nu numai c5 m5 însp5imânt5, dar m5 înfurie dc-a dreptul."
Clara. "Ai mai observat Bi alte lucruri ciudate în leg5tur5 cu "Ca s5 po4i în4elege aceast5 problem5 delicat5, sunt ne-
aceast5 cas5. altceva decât mi-ai povestit deja?" voit5 s5-4i vorbesc pe ocolite," zise Clara. "ABadar, d5-mi voie
l-am vorbit, atunci, despre nepotrivirea dintre evalu5rile
melc vizuale asupra casei, f5cute din punctul meu de observa4ie s5-4i povestesc despre omul care a fost direct responsabil de veni-
Bi cele de la nivelul casei. rea mea în aceast5 cas5 Bi, indirect responsabil, de întâlnirea mea
A râs pân5 a apucat-o lusca. cu tine. Numele lui era Julian Bi era fiin4a cea mai deosebit5 pe
"Va trebui s5-mi revizuiesc comportamentul potrivit care o po4i întâlni. M-a g5sit înlr-o zi când m5 r5t5cisem în acei
acestui nou stadiu." zise Clara, când a putut vorbi din nou. mun4i din Arizona Bi m-a adus în aceast5 cas5."
"Po4i s5-mi explici de ce terenurile din jur par a fi nesime- "Stai pu4in, Clara, parc5 spuneai c5 aceast5 cas5 apar4ine
trice, încât busola s5-mi indice date atât de diferite când m5 aflu familiei talc de generalii," i-am amintii.
jos, fa45 de atunci când sunt în vârful dealului?" am întrebat. "De cinci genera4ii, ca s5 fiu exact5," replic5 ca.
m "Cu siguran45 c5 pot, dar nu va avea nici un sens pentru ."Cum po4i face dou5 afirma4ii contradictorii cu o aseme-
tine. în plus, tc-ar putea chiar speria." nea nonBalan45?"
"Busola c de vin5. sau cu. Clara? Am înnebunit sau ce?" "Este
vorba despre tine, desigur, din moment ce Iu eBti cea care face "Nu m5 contrazic. Tu eBti cea care interpreteaz5 lucrurile
m5sur5torile. Dar nu înseamn5 c5 eBti nebun5, este cu totul f5r5 un fundament potrivit. Adev5rul este c5 aceast5 cas5
altceva." apar4ine familiei mele de genera4ii. Dar familia mea este una
"Ce anume? Spune-mi! Toat5 povestea asta m5 bag5 în abstract5. Esle o familie în acelaBi fel în care aceast5 cas5 este o
speric4i. M5 simt de parc5 aB fi într-un film Btiin4ifico-fantastic, cas5, iar Manfrcd esle câine. Dar tu Btii deja c5 Manfred nu este
în care nimic nu este real Bi se poate întâmpla orice. Iar eu nu un câine adev5rat Bi nici casa aceasta nu este una real5, asemeni
suport genul 5sta de filme!" tuturor celorlalte case. în4elegi ce vreau s5 spun?"
Clara nu p5rea s5 aib5 chef s5-mi divulge mai multe. în Nu prea aveam chef de enigmele Clarei. O vreme, am
schimb, m-a întrebat:
"Nu-4i place neprev5zutul?" aBteptat în t5cere, sperând c5 va schimba subiectul. Apoi,, m-am
I-am spus c5 faptul de a avea fra4i fusese atât de devasta- sim4it vinovat5 c5 m-am l5sat purtat5 de gânduri Bi c5 am fost
tor pentru mine, încât m5 istovise Bi, din principiu, uram tot ceea ar45goas5.
ce lor Ic pl5cea. Ei se uitau la televizor la "Zona Crepuscular5" "Nu, nu în4eleg ce vrei s5 spui." am spus în cele din urm5.
78 "Ca s5 po4i în4elege toate astea, trebuie s5 te schimbi,"
zise Clara r5bd5toare. "Ii tocmai pentru acest motiv te afli aici:
ca s5 te schimbi. Iar a te schimba presupune c5 vei fi capabil5 s5
faci zborul abstract, moment în care totul î4i va deveni limpede."
' 79
La îndemnurile melc disperate, mi-a explicat c5 acest zbor "Itiu Bi cu. Clara." am spus sceptic5. "Toate acestea par
inimaginabil era simbolizai de deplasarea din partea dreapt5 a atât de simple în lumina în care Ic prezin4i tu."
frun4ii. în cea stâng5, lucru care însemna, de fapt. aducerea p5r4ii Nu era faptul c5 nu voiam s-o cred. ci doar c5 fusesem
noastre eterice, dublul. în conBtiin4a zilnic5. întotdeauna un om practic. Iar dintr-un punct de vedere practic,
"Dup5 cum 4i-am explicat deja." continu5 ca. "dualismul sarcina de a-mi schimba comportamentul mi se p5rea
corp-minte. este o fals5 dihotomic. Adev5rata diviziune este între covârBitoare. în ciuda programului s5u din trei etape.
corpul fizic, care ad5posteBte ra4iunea Bi corpul eteric, sau du- Am terminal de mâneai în l5cerc absolut5. Singurul zgo-
blul, care ne ad5posteBte energia. Zborul abstract arc loc atunci mot ce se auzea în buc5t5rie era picuralul constant al apei ce
când reuBim s5 ne aducem dublul în via4a de toate zilele. Cu alte trecea printr-un filtru, dându-mi o imagine concret5 despre
cuvinte. în momentul în care corpul nostru fizic devine pe deplin cur54area gradat5 prin procesul recapitul5rii. Dintr-odat5. am
conBtient ele perechea sa clcrico-cncrgclic5. am traversat în fost cuprins5 de un ral de optimism. Poate c5. la urma urmei,
abstract. într-un domeniu de conBtiin45 complet diferit." era într-adev5r posibil s5 ne schimb5m, s5 ne purific5m, pic5tur5
"Dac5 asta presupune s5 m5 schimb mai întâi, am serioase cu pic5tur5, gând cu gând. asemeni apei care trecea prin acel
îndoieli c5 voi fi vreodat5 capabil5 s5 fac acea trecere.'" am spus. filtru.
"Totul pare atât de adânc înr5d5cinat în mine. încât am senza4ia Deasupra noastr5, lumina lampioanclor str5lucitoare
c5 aBa voi r5mâne toat5 via4a " arunca umbre stranii pe fa4a de mas5 alb5. Clara l5s5 bc4iBoarclc
Clara îmi turn5 niBte ap5 în ceaBc5. Puse ulciorul pe mas5 din mân5 Bi începu s5-Bi roteasc5 dcgclclc ca Bi când ar fi pictat
Bi m5 privi drept în ochi. cu umbre pe fa4a de mas5. M5 aBtcplam ca de la un moment la
"Exist5 un mod de a le schimba." zise ca. "Iar tu eBti de altul s5 fac5 un iepure sau o broasc5 4estoas5.
acum pân5 peste urechi în asta: este vorba despre recapitulare." "Ce faci acolo?" am întrebat, rupând t5cerea.
M-a asigurat c5 o recapitulare profund5 Bi complet5 ne "Aceasta este o form5 de comunicare." explic5 ca. "deBi
permite s5 devenim conBtien4i de ce anume dorim s5 schimb5m, nu cu oameni, ci cu acea for45 pe care noi o numim inten ie."
dându-nc posibilitatea de a ne privi via4a f5r5 s5 ne am5gim. Ne Apoi. întinse degetul mic Bi pe cel ar5t5tor, dup5 care lacu
d5 un moment de r5gaz. în care putem alege între acceptarea un cerc. unindu-Bi degetul marc cu vârful celorlalte dou5. Mi-a
comportamentului obiBnuit sau schimbarea acestuia, înainte de spus c5 acesta reprezenta un semnal pentru a atrage aten4ia
a-i c5dea complet în mreje, inten ionând schimbarea. acelei for4e Bi pentru a-i permite s5 inlrc în corp prin firele ener-
"Ii cum crezi c5 asta îl va face s5 dispar5." am întrebat. getice care sfârBesc sau pornesc din vârful degetelor.
"Spui. pur Bi simplu: Pici. satan5!'.'" "Energia intr5 prin degetul ar5t5tor Bi cel mic. dac5
Clara râse Bi lu5 o gur5 de ap5. acestea sunt întinse ca niBlc antene." explic5 ca. repelându-mi
"Pentru a ne schimba, trebuie s5 îndeplinim trei condi4ii." gestul. "'Apoi. energia este captat5 Bi p5strat5 în cercul formal
zise ca. "Prima, trebuie s5 anun45m cu voce tare decizia noastr5 din celelalte trei degete."
de a ne schimba, astfel încât inten4ia s5 ne poat5 auzi. A doua. Se pare c5 prin aceast5 pozi4ie specific5 a mâinii putem
trebuie s5 ne angaj5m conBtiin4a pe o anumit5 perioad5 de timp. trage suficient5 energic în corp. fie pcntai a-1 vindeca sau a-1
Nu putem s5 începem ceva Bi s5 o l5s5m balt5 de îndat5 ce nc- fortifica, fie pentru a ne schimba dispozi4ia sau obiceiurile.
am descurajat. Iar a treia, trebuie s5 privim rezultatul ac4iunilor "Mai s5 mergem în camera de zi. unde vom sla mai
noastre cu o detaBare total5. Aceasta înseamn5 s5 nu ne comod." zise Clara. "Nu Btiu dac5 Bi pe tine. dar pe mine a
implic5m in ideca de succes sau eBec." început s5 m5 doar5 fundul de la banca asta.v
""Urmeaz5 aceBti paBi Bi vei putea schimba orice senti- Nc-am ridicai Bi am traversat curtea interioar5 întunecat5,
mente Bi dorin4e în tine." m5 asigur5 ca. trecând prin uBa din spate Bi holul corpului principal al casei. în
80 '81
camera de zi. Spre surpriza mea. lampa cu gaz fusese deja orbitoare, de puterea cozii sale care, cu cea mai fin5 unduire,
aprins5, iar Manfrcd dormea ghemuit lâng5 un fotoliu. Clara se distruge totul în calc Bi de respira4ia lui arz5toare, care trans-
aBez5 comod în acel fotoliu, pe care-1 considerasem întotdeauna form5 totul în cenuB5. Dar aceBtia credeau de asemenea c5 exist5
ca fiind favoritul ci. Apuc5 o broderie la care lucra Bi. cu mult5 o cale de a te strecura pe lâng5 acel dragon de neatins. Clara
grij5, îi mai ad5ug5 câteva ochiuri, împungând jes5tura Bi spunea c5 ci erau convinBi c5 prin contopirea cu inten4ia
tr5gând acul cu miBc5ri gra4ioase Bi iu4i ale mâinii. Ochii îi erau dragonului puteai deveni invizibil Bi puteai trece prin ochiul s5u.
nemiBca4i, concentra4i asupra lucrului. "Ce înseamn5 asta, Clara?" am întrebai.
Pentru mine era atât de nefiresc s5 o v5d pe aceast5 femeie "înseamn5 c5 prin recapitulare ne golim de gânduri Bi
puternic5 lucrând cu acul, încât mi-am a4intit privirile asupra ei, dorin4e, ceea ce pentru v5z5torii din antichitate însemna s5 devii
curioas5, încercând s5 z5resc ce anume f5cea. Clara îmi remarc5 una cu inten4ia dragonului Bi, astfel, invizibil."
interesul Bi 4inu broderia astfel încât s-o pot vedea. Era o fa45 de Am luat o pern5 brodat5, o alt5 pies5 lucrat5 de Clara Bi
pern5 cu fluturi broda4i, atârnând de flori viu colorate. Era prea mi-am îndesat-o la spate. Am respirai adânc de câteva ori,
strident5 pentru gustul meu. pentru a-mi limpezi mintea. Voiam s5 în4eleg ce spunea, dar
Îmi zâmbi, ca Bi cum mi-ar fi sim4it opinia critic5 la insisten4a Clarei în folosirea metaforelor chinezeBti f5cea ca lotul
adresa broderiei sale.. s5 fie Bi mai confuz pentru mine. Cu toate acestea, era aBa o
"Mi-ai putea spune c5 lucrul meu este de o frumuse4e urgen45 în tot ceea ce spunea, încât am sim4it c5 ar fi o pierdere
neasemuit5 sau c5-mi pierd vremea," zise ea, luând un alt ochi, pentru mine dac5 nu aB încerca, cel pu4in, s5 o în4eleg.
"dar asta nu mi-ar afecta serenitatca interioar5. Aceast5 atitudine Privind-o pe Clara brodând, mi-am amintit dinlr-o dal5 de
este numit5 cunoa terea propriei valori.'" mama. Poale c5 tocmai aceast5 amintire mi-a indus o triste4e
Apoi puse o întrebare retoric5 la care îBi d5du singur5 monumental5, un dor de ceva indefinit; sau poate s-a întâmplat
r5spunsul: ascultând-o pe Clara vorbind. Ori era, poate, doar faptul c5 m5
"Ii care crezi c5 este valoare mea? Zero absolut!" aflam în casa ci goal5 Bi însp5imânt5tor de frumoas5 în lumina
I-am spus c5 dup5 p5rerea mea, era o persoan5 fantastic5, aceea stranie a l5mpii cu gaz. Ochii mi s-au umplut de lacrimi Bi
cu adev5rat însufic4iloare. Cum putea s5 sus4in5 c5 era lipsit5 de am început s5 plâng.
valoare? Clara s5ri din fotoliul s5u Bi veni lâng5 mine, Boptindu-mi
"Totul este foarte simplu." îmi explic5 ea. "Atâta vreme ceva la ureche atât de tare, c5 sem5na mai degrab5 cu un strig5t:
cât for4a pozitiv5 Bi cea negativ5 sunt în echilibru, ele se anuleaz5 "S5 nu îndr5zneBti s5 le laBi prad5 aulocomp5timirii în
reciproc, iar asta face ca valoarea mea s5 fie zero. înseamn5, de aceast5 cas5! Dac5 o vei face. te va respinge; te va scuipa afar5
asemenea, c5 nu m5 pot sup5ra când sunt criticat5 Bi nici bucura precum scuipi sâmburele unei m5sline!"
când sunt l5udat5." Avertismentul ci avu efectul scontat asupra mea. Triste4ea
Clara apuc5 un ac Bi, în ciuda luminii slabe, reuBi s5 bage îmi disp5ru instantaneu. Mi-am Bters ochii, iar Clara a continuat
foarte rapid a4a în el. s5-mi vorbeasc5 ca Bi când nimic nu se întâmplase.
"în4elep4ii chinezi antici spuneau c5 pentru a-4i cunoaBte "Arta golirii era o tehnic5 practicat5 de în4elep4ii chinezi
valoarea, trebuie s5 te strecori prin ochiul dragonului," zise ca, care doreau s5 treac5 prin ochiul dragonului," zise ea, aBe-
înnodând cele dou5 capete ale a4ei. zându-sc din nou la locul s5u. "Ast5zi, noi o numim arta de a fi
Acei în4elep4i erau convinBi c5 necunoscutul nem5rginit liber. Ni se parc c5 este un termen mai potrivit, deoarece aceast5
este p5zit de un dragon uriaB ai c5rui solzi str5lucesc cu o lumin5 art5 ne conduce cu adev5rat într-un domeniu abstract, unde
uluitoare. Tot ei credeau c5 acei c5ut5tori curajoBi care omenescul este lipsit de importan45."
îndr5znesc s5 se apropie de dragon sunt înfricoBa4i de privirea lui "Vrei s5 spui c5 nu este un domeniu uman?"
82 .83
Clara l5s5 broderia în poal5 Bi se uit5 la mine. cc-4i spun cu lic. acum. despre asia Poale c5 vei folosi chiar
"Ceea ce vreau s5 spun este c5. aproape lot ce am aflat de aceleaBi cuvinte "
la în4elep4ii Bi v5z5torii care au explorat acest domeniu, se con- îmi f5cu cu ochiul, de parc5 era sigur5 c5 toate acestea
figureaz5 în dimensiunile m5runte ale umanului. îns5 noi. cei aveau s5 se întâmple.
care practic5m arta de a fi liberi, am descoperit prin experien45 "Continuând s5 recapitulezi, 4i se va ar5la intrarea în do-
direct5 c5 aceast5 descriere este eronat5. Din experien4a noastr5, meniul în care umanitatea nu arc însemn5tate." continu5 Clara.
Btim c5 ceea ce cslc uman în acel domeniu este atât de insigni- "Aceea va fi pentru line imita4ia de a trece prin ochiul dragonu-
fiant, încât se pierde în imensitatea aceea." lui. Noi o numim zborul abstract. Asta implic5, de fapt. traver-
"Stai pu4in. Clara. Dar grupul acela de personaje legen- sarea unui abis într-un all t5râm care nu poate fi descris,
dare, numit chinezii nemuritori'' Nu Bi-au c5p5tat ci libertatea în deoarece nu cslc eroii dup5 dimensiunile umanului."
felul în care spui?" Eram paralizat5 de spaim5. Nu îndr5zneam s5 o tratez pe
"Nu în felul nostru." zise Clara. ""Pentru noi. libertatea Clara cu uBurin45, deoarece vorbea întotdeauna foarte serios.
cslc s5 \"\ detaBat de umanitate. Nemuritorii chinezi erau prizo- Gândul de a-mi pierde umanitatea, aBa cum era aceasta Bi de a
nieri ai miturilor lor de nemurire, de a fi în4elep4i Bi de a se II s5ri într-un abis era mai mull decât însp5imânt5tor. Eram pe
eliberat, captivi ai imperativul de a se întoarce pe p5mânt pentru punctul de a o întreba dac5 Btia când avea s5 mi se arate acea
a le ar5ta altora calea. Erau c5rturari, muzicieni, aveau puteri intrare, dar ca îBi continu5 explica4ia.
supranaturale. Erau principiali Bi capricioBi în acelaBi timp. "Adev5rul cslc c5 acea intrare se afl5 în fa4a noastr5 lot
foarte asem5n5tori zeilor din Grecia antic5. Chiar Bi nirvana este timpul." zise Clara, ""dar numai cei a c5ror minte este liniBtit5 Bi
o stare omeneasc5. în care starea de beatitudine echivaleaz5 cu a c5ror inim5 cslc uBoar5 o pot vedea sau îi pot sim4i prezen4a."
eliberarea de poftele trupeBii." Ea mi-a explicai c5 faptul dc-a o numi intrare nu era o
metafor5, deoarece aceasta apare câteodat5 sub forma unei uBi
Clara reuBise s5 m5 fac5 s5 m5 siml complet pierdut5. I-
am spus c5 toat5 via4a mi se reproBase c5-mi lipsea c5ldura adev5rate, a unei peBteri întunecate, a unei lumini orbitoare sau a
oric5rui alt lucru imaginabil, fie chiar Bi ochiul unui dragon. A
uman5 Bi în4elegerea. De fapt. mi se spusese c5 eram cea mai
mai ad5ugat c5. în accsl sens. metafora în4elep4ilor chinezi antici
rece fiin45 de pe lume Acum Clara îmi spunea c5 libertatea nu
nu era deloc exagerat5.
avea nimic dc-a face cu scnlimcnlul de compasiune uman5. Iar
"Un alt luciu pe carc-1 credeau v5z5torii chinezi din anti-
cu avusesem întotdeauna impresia c5 a nu o avea era o pierdere
chitate era c5 invizibililalca cslc consecin4a faptului dc-a fi atins
capital5
stadiul unei indiferen4e calme." zise ca.
Eram pe punctul de a izbucni din nou în lacrimi de auto-
"Ce cslc aceea o indiferen45 calm5. Clara?"'
comp5limirc. îns5 Clara îmi veni din nou în ajutor.
In loc s5-mi r5spund5 direct, ca m5 întreb5 dac5 v5zusem
'"A fi liber de umanitate nu înseamn5 o prostie de genul c5
vreodat5 ochii cocoBilor de lupte.
eBti lipsii de c5ldur5 sau compasiune/' zise ca.
"N-am v5zut un cocoB de lupt5 în via4a mea." i-am spus.
""Chiar Bi aBa. Clara, libertatea. în modul în care mi-o
descri tu. este de ncconccput pentru mine." am insistat. "'Nu sunt Clara mi-a explicat c5 privirea din ochii unui cocoB de
lupt5 nu este privirea pe care o po4i întâlni în ochii oamenilor
sigur5 c5 doresc în vreun fel o astfel de libertate."
obiBnui4i sau ai animalelor, a c5ror ochi reflect5 c5ldur5, com-
"Iar cu sunt sigur5 c5 doresc fiecare p5rticic5/' mi-o
pasiune, ur5 sau fric5.
întoarse ca. "Cu toate c5 nici mintea mea nu poale concepe o
"în ochii cocoBului de lupt5 nu exist5 nimic din toate
astfel de libertate, ca exist5, crede-m5! Ii mai fi sigur5 de un
acestea." m5 inform5 Clara. "în schimb, ci reflect5 o indiferen45
lucru: c5 într-o zi. vei spune Bi tu la rândul t5u altcuiva, lot ceea
de nedescris. ceva ce se poate întâlni Bi în ochii fiin4elor care au
' 85
84
lacul marca trecere. în loc s5 priveasc5 la lumea din exterior, ci
Bi-au întors privirile spre interior, pentru a fixa acel ceva ce nu
fiin4eaz5 înc5."
"Ochiul care priveBte spre interior este imobil/' continu5
Clara. "Nu 'reflect5 grijile sau temerile umane, ci imensitatea.
V5z5torii care au privit-o atest5 c5 acel nem5rginit î4i r5spunde
privirii cu o indiferent5 rece. neînduplecat5."
7

Intr-o dup5-amiaz5, chiar înainte de l5sarea întunericului,


cu Bi Clara ne întorceam de la peBter5 pe lungul Bi pitorescul
drum c5tre cas5, când ea mi-a sugerat s5 ne oprim Bi s5 ne
odihnim la umbra unor copaci. Ne uitam la umbrele pe care
aceBtia le desenau pe sol. când, deodat5, o rafal5 de vânt a f5cut
ca frunzele s5 fream5te. Acestea au început s5 lic5reasc5 într-o
volbur5 de lumin5 Bi întuneric, f5când umbrele s5 v5lureasc5.
Când vântul s-a oprit, frunzele au devenit iar5Bi nemiBcate Bi la
fel Bi umbrele.
"Mintea este asemeni acestor umbre," zise Clara uBor.
"Când respira4ia noastr5 este calm5, mintea este Bi ca liniBtit5.
Dac5 este îns5 neregulat5, atunci mintea se agit5 ca frunzele în
vânt."
Am încercat s5 observ dac5 respira4ia îmi era calm5 sau
agitat5 dar, sincer vorbind, nu eram în stare s5-mi dau seama.
"Dac5 respira4ia î4i este agitat5, mintea devine neliniBtit5,"
continu5 Clara. "Pentru a-4i potoli mintea, cel mai bine este s5
începi prin a-4i controla respira4ia."
Mi-a cerut s5-mi îndrept spatele Bi s5 m5 concentrez pe
respira4ie, pân5 când aceasta devenea uBoar5 Bi ritmic5, asemeni
respira4iei unui sugar.
I-am f5cut remarcat faptul c5, dac5 o pepsoan5 depune
efort fizic, cum tocmai f5cusem noi, plimbându-ne pe dealuri,
respira4ia sa nu putea fi atât de uBoar5 pe cât este cea a unui
sugar, care nu face decât s5 stea în pat.
"în plus," am ad5ugat, "habar n-am cum respir5 sugarii.
N-am prea v5zut, iar atunci când am avut ocazia, nu am fost
atent5 la felul în care respirau."
87

v
Clara se d5du mai aproape de mine Bi-mi puse o mân5 pe "Respira4ia unei persoane sup5rate." zise ca. aplccându-sc
spate Bi cealalt5 pe piept. Spre groaza mea. m5 ap5s5 cu mâinile spre mine, "este rapid5 Bi superficial5 Bi este localizat5 în piept Bi
atât de tare. încât am sim4it c5 aveam s5 m5 sufoc. Am încercat cap. Respira4ia unei persoane relaxate coboar5, dimpotriv5. în
s5 scap. îns5 ca m-a 4intuit locului cu o strânsoarc de fier. Pentru abdomen."
a compensa, stomacul a început s5 mi se miBte ritmic spre inte- Am încercat s5-mi cobor respira4ia în stomac, jislfel încât
rior Bi spre în afar5, de parc5 acrul intra din nou în corpul meu. Clara s5 nu m5 suspecteze c5 aB fi fost sup5rat5. Ins5 ca îmi
"ABa respir5 sugarii."' zise ca. "AmintcBtc-4i aceast5 zâmbi cu subîn4eles Bi ad5ug5:
senza4ie de umflare ritmic5 a stomacului, pentru a o reproduce "Este mai dificil pentru oamenii solizi s5 respire din abdo-
indiferent dac5 te plimbi, sau exersezi, sau stai lungit5, nclacând men, deoarece centrul lor de greutate este situat pu4in mai sus
nimic. Probabil n-ai s5 crezi, dai suntem atât de civiliza4i. încât De aceea, este cu atât mai important pentru noi s5 r5mânem
trebuie s5 reînv545m s5 respir5m corect."' calmi Bi impasibili."
îBi retrase mâinile de pe pieptul Bi spatele meu. Continu5 cxplicându-mi diviziunea corpului uman din
"Acum las5 respira4ia s5 4i se ridice Bi s5 umple cavitatea punct de vedere energetic. Acesta este divizat în trei magazii
toracic5." m5 dirija ca. "Dar nu o l5sa s5-4i invadeze capul.'" principale de energic: abdomenul, pieptul Bi capul. îmi atinse
"Dar acrul n-arc cum s5 ajung5 în cap."" am spus eu stomacul, imediat sub buric, apoi plexul solar Bi centrul frun4ii.
râzând. Mi-a explicat c5 aceste trei puncte sunt ccntrii-chcic ai celor trei
"Nu lua tot cc-4i spun ad liltcram." m5 dojeni ca. "C.îm cavit54i Cu cât mintea Bi corpul sunt mai relaxate, cu atât mai
spun aer. m5 refer de fapt la energia derivat5 din respira4ia care mult aer poate fi inhalat în fiecare dintre aceste trei diviziuni ale
p5trunde în abdomen. în piept Bi mai apoi în cap." corpului.
M-a umflat râsul de seriozitatea cu care vorbea. Mi-ani "Sugarii pot inspira o cantitate imens5 de aer raportat la
adunat for4ele pentru un nou val de metafore chinezeBti. dimensiunea lor," zise Clara. "Cu toate acestea, pe m5sur5 ce
Ea zâmbi Bi-mi f5cu cu ochiul. îmb5trânim ne contract5m, în special în zona pl5mânilor Bi.
"Seriozitatea este o consecin45 a m5rimii melc/' zise. cu astfel, inspir5m mai pu4in aer."
un râs plin de satisfac4ie. "Noi, oamenii mari. suntem Clara inspir5 adânc înainte de a continua.
întotdeauna mai serioBi decât cei mici Bi joviali. Nu-i aBa. "Din moment ce emo4iile sunt direct legate cu respira4ia."
Taisha?" zise ca, "o foarte bun5 calc de a ne calma este aceea de a ne
Nu am în4eles de ce m5 includea Bi pe mine în discu4ia regulariza respira4ia. De exemplu, ne putem antrena s5 absorbim
despre oamenii mari. Eram cu cel pu4in cinci centimetri mai mai mult5 energic, prelungind în mod deliberat fiecare res-
scund5 Bi cânt5ream cu vreo cincisprezece kilograme bune mai pira4ie/'
pu4in decât ca. M5 irita cu adev5rat s5 mi se spun5 c5 sunt marc Se ridic5 Bi-mi ceru s5-i observ cu aten4ie umbra. Am ob-
Bi. cu atât mai mult. m5 deranja aluzia ci cum c5 aB fi exagerat servat c5 aceasta era perfect nemiBcat5. Apoi, mi-a cerut s5 m5
de serioas5. Ins5 nu am rostii un cuvânt din toate astea, deoarece ridic Bi s5 privesc la propria-mi umbr5. Nu am putut s5 nu
Btiam c5 avea s5 fac5 o întreag5 tevatur5 Bi o s5-mi cear5 s5 fac delectez un tremur uBor, asem5n5tor umbrei copacilor ale c5ror
o recapitulare profund5 pe subiectul dimensiunii melc. frunze erau alinsc de briz5.
Clara m5 senil5, încercând parc5 s5-mi evalueze reac4ia la "De ce umbra mea tremur5?"' am întrebat. "Credeam c5
afirma4ia ci. Am zâmbit, pref5cându-m5 c5 nu m-a tulburat stau perfect nemiBcat5."'
câtuBi de pu4in. V5zând cât eram de atent5, redeveni serioas5 Bi "Umbra la tremur5 deoarece vântul emo4iilor sufl5 prin
continu5 s5-mi explice c5 bun5starea noastr5 emo4ional5 este line. în prczcnl eBti mai liniBtit5 dccâl crai când ai început
direct legat5 de fluxul ritmic al respira4iei. recapitularea, dar a mai r5mas înc5 mult5 agita4ie în tine."
88 89
îmi ceru s5 stau în piciorul stâng, cu piciorul drept ridicat neobservat5. Am aBteptat, 4inându-mi respira4ia, str5pungând-o
Bi îndoit din genunchi. M-am cl5tinat, încercând s5-mi men4in cu privirea, fixându-mi toat5 aten4ia pe ea. Ii se întâmpl5 din
echilibrul. M-am minunat s5 v5d c5 st5tea într-un picior la fel de nou, dar de aceast5 dat5 eram preg5tit5. A tremurai, apoi s-a
sigur pe cât st5tuse pe ambele Bi. cu toate acestea, umbra ei era l54it, de parc5 umerii Bi pieptul s5u se umflascr5 dintr-o dat5.
absolut nemiBcat5. Umbra p5rea s5 fi prins via45.
"Se parc c5 nu prea reuBeBti s5-Ii men4ii echilibrul,"1 Ani scos un 4ip5t Bi am s5rii în picioare. I-am strigat
remarc5 ca, l5sându-Bi piciorul jos Bi ridicându-1 pe cel5lalt. Clarei c5 umbra ei era vie. M5 aflam pe punctul de a o lua la
"Aceasta înseamn5 c5 gândurile Bi sentimentele tale nu suni goan5, îngrozit5 c5 umbra va fugi dup5 mine, când Clara m-a
liniBtite Bi, în consecin45, nici respira4ia nu este." re4inut, apucându-m5 de um5r.
Am ridicat cel5lalt picior, ca s5 încerc din nou exerci4iul. Când m-am calmat îndeajuns ca s5 pot vorbi din nou, i-am
De data aceasta echilibrul îmi era mai bun dar. când am v5zul spus ceea ce v5zusem, evitând s5 privesc în jos pe p5mânt, de
cât de liniBtit5 era umbra Clarei, am avut un acces neaBteptat de fric5 s5 nu mai dau-cumva cu ochii de umbra sinistr5 a Clarei.
invidie, încât am fost nevoit5 s5 pun piciorul jos, ca s5 nu cad. "Faptul c5 ai putut prinde miBcarea umbrelor înseamn5 c5
"Ori de câte ori avem un gând," explic5 ca. l5sându-Bi din ai eliberat o por4iune imens5 de energie prin recapitulare,"
nou piciorul jos, "energia noastr5 se miBc5 în direc4ia acelui remarc5 ca.
gând. Gândurile sunt ca cerectaBii: determin5 corpul s5 se depla- ."EBti sigur5 c5 nu sunt doar închipuirile melc?" am zis,
seze pe o anumit5 traiectorie."' sperând s5 r5spund5 c5 da.
"Uil5-tc din nou la umbra mc? acum,"' îmi ordon5 ca. "Inten4ia ta a fost cea care i-a determinat miBcarea," zise
"Dar încearc5 s5 nu o priveBti doar ca pe o simpl5 umbr5, ca autoritar5.
încearc5 s5 p5trunzi în esen4a Clarei, aBa cum î4i cslc ca "Dar nu crezi c5 recapitularea poate, de asemenea, s5 tul-
dezv5luit5 în imaginea pe care 4i-o ofer5 aceast5 umbr5." bure mintea?" am întrebat. "Trebuie s5 fiu serios deranjat5 dac5
M-am încordat imediat. Eram pus5 la încercare Bi capaci-
t54ile melc urmau a fi evaluate. Sentimentele competitive din am început s5 v5d umbre miBcându-se singure."
copil5rie, acelea dc-a fi nevoit5 s5-mi întrec fra4ii, au ieBit la "Nu. Scopul recapitul5rii este acela de a anula principiile
suprafa45. de baz5 pe care le-am acceptai de-a lungul vie4ii noastre," mi-a
'"Nu le încorda," zise Clara^ aspru." Aceasta nu este o explicai Clara r5bd5toare. "Dac5 acestea nu sunt anulate, nu
întrecere, c pur Bi simplu o pl5cere. în4elegi9 Pl5cere!" putem împiedica umbrirea conBtiin4ei de c5tre puterea procesului
Fusesem întotdeauna condi4ionat5 s5 reac4ionez la cuvinte. de rememorare."
Cuvântul "pl5cere" m-a aruncai înlr-o total5 confuzie Bi, în cele "Ce în4elegi exact prin puterea de rememorare, Clara?"
din urm5, în panic5. Nu foloseBte corect cuvântul, a fost tot la ce "Lumea cslc un ecran gigantic de amintiri. Dac5 rupem
m5 puteam gândi. Trebuie s5 în4eleag5 altceva prin asta. Dar anumite conven4ii," zise ca, "puterea de aducere aminte este nu
Clara repet5 iar5Bi Bi iar5Bi acelaBi cuvânt, vrând parc5 s5 se numai 4inut5 sub control, dar poate fi Bi anulat5."
asigure c5 realizam pe deplin semnifica4ia acestuia. Nu în4elegeam despre ce vorbeBte Bi m5 enerva c5 era aBa
Mi-am 4inui ochii a4inti4i pe umbra ci. îmi p5rea fru- de obscur5.
moas5, scren5, plin5 de putere. Nu era pur Bi simplu o zon5 "Probabil c5 vântul ridica praful pe care era proiectat5
întunecat5, p5rea s5 aib5 profunzime, inteligen45 Bi vitalitate. umbra ta," am zis, oferindu-i o explica4ie rezonabil5.
Apoi. dintr-o dat5, am a\ut impresia c5 am v5zut umbra Clarei Clara cl5tin5 din cap.
miBcându-sc independent de orice alt5 miBcare a corpului s5u. "încearc5 s5 mai pr4vcBti o dat5, ca s5 fii sigur5," mi-a
MiBcarea a fost atât de incredibil de rapid5, c5 a trecut aproape sugerat ea.
90
Am sim4it c5 mi se face pielea g5inii pe bra4e. Nu m-aB Problema cslc c5 tu nu ai nici un control asupra acestui inventar.
mai fi uitat pentru nimic în lume la umbra ci. deoarece el a fost deja stabilit înainte ca tu s5 intri în posesia lui.
"InsiBti s5 crezi c5 umbrele nu se miBc5 singure, deoarece Din accsl motiv, alegerea la cslc limitat5 în mod drastic."
asta î4i spune capacitatea ta de aducere aminte." zise Clara. '"I4i A mai ad5ugat c5 via4a noaslr5 parc a fi un fir neîntrerupt
aminteBti s5 Ic fi v5zul miBcându-sc vreodat5?" de timp. deoarece inventarul din magazia noaslr5 nu se schimb5
"Nu. bineîn4eles c5 nu." niciodat5. Ea a subliniat c5 dac5 nu golim accsl dcpoz.il. atunci
""Vezi'.' Dar ceea ce tocmai 4i s-a întâmplat, este c5 abili- nu avem nici o Bans5 s5 fim ceea ce suntem în realitate.
tatea la normal5 de rememorare a fost 4inut5 sub control pentru o CopleBit5 de amintiri Bi de explica4iile Clarei, m-am aBezat
clip5 Bi. astfel, mi-ai pulul vedea umbra miBcându-sc." pe o piatr5 marc. Cu col4ul ochiului mi-am privit umbra Bi am
Ciara m5 aten4iona cu degetul Bi chicoti: avui o tres5rire de panic5 pe când m5 întrebam "Ii dac5 umbra
'"Ii nu era nici vântul care spulbera praful." zise ca. mea nu st5 cxacl în pozi4ia în care cu stau?"
Apoi îBi acoperi capul cu bra4ul, imitând un copil limid. "Nu suport asta. Clara." am zis. s5rind în picioare. "Hai
Mi s-a p5rut ciudat c5. deBi era o femeie în 4oal5 firea, nu ar5ta s5 ne întoarcem acas5."
niciodat5 ridicol f5când gesturi copil5reBti. Clara mi-a ordonat s5 stau pe loc.
"Am ceva s5-4i spun." continu5 Clara. "Ai mai v5zul Bi "PololcBlc-4i mintea." zise ca. ,fixându-mâ cu privirea, "Bi
înainte, copil fiind, umbre miBcându-sc, dar la acea epoc5 nu corpul 4i se .va liniBti Bi el. Altfel, vei exploda."'. ]•!i •;>t(:
gândeai ra4ional înc5 Bi. în consecin45, 4i se p5rea normal s5 le Clara îBi ridic5 mâna stâng5 în fa4a corpului, cu
vezi miBcându-sc. Pe m5sur5 ce ai crescut, energia ta a fost con- încheietura mâinii odihnindu-sc imediat deasupra ombilicului:
sumat5 de constrângeri sociale, uitând în felul acesta c5 le palma privind spre dreapta, cu degetele strâns lipilc Bi îndreptate
v5zuseBi miBeându-se Bi amintindu-4i numai ceea ce considerai c5 spre p5mânt. Mi-a cerut s5 adopt aceast5 pozi4ie a mâinii Bi s5
este permis s5-4i aminteBti." privesc vârful degetului mijlociu. M-am uitat peste r5d5cina
încercam s5 apreciez care era inten4ia Clarei când. dintr-o nasului, ceea ce m-a obligai s5 privesc în jos. încruciBându-mi
dal5. mi-am amintit c5 în copil5rie obiBnuiam s5 v5d umbre ce pu4in privirea. Mi-a explicat c5 acest mod de a ne fixa privirea,
Berpuiau Bi se contorsionau pe trotuare. în special în zilele ne plaseaz5 aten4ia în afara noastr5, pe sol. diminuându-nc astfel
c5lduroase Bi senine. Crezusem întotdeauna c5 încercau s5 se agita4ia interioar5.
elibereze de oamenii c5rora le apar4ineau. M5 însp5imânta ideca Apoi. cu degetele îndreptate spre p5mânt, urma s5 inspir
c5 umbrele se arcuiau într-o parte pentru a-i iscodi de Ia spate. adânc, inten4ionând s5 extrag de acolo o scânteie de energic, ca o
Mi s-a p5rul întotdeauna straniu c5 adul4ii d5deau complet uit5rii pic5tur5 de clei pe vârful degetului meu mijlociu. Dup5 aceea,
poznele umbrelor lor. trebuia s5-mi ridic mâna din încheietur5, pân5 când baza degetu-
Când i-am vorbit Clarei despre acest episod, ca a fost de lui marc îmi atingea sternul. Trebuia s5-mi privesc vârful degetu-
p5rere c5 faptul care m5 înfricoBa era rezultatul conflictului din- lui mijlociu num5rând pân5 la Bapte, dup5 care s5-mi transfer
tre ceea ce vedeam în realitate Bi ceea ce mi se spusese deja c5 imediat conBtiin4a asupra frun4ii. într-un punct situat înlrc ochi Bi
cslc posibil Bi acceptabil s5 v5d. chiar deasupra r5d5cinii nasului. Aceast5 schimbare, zicea ca.
"Nu cred c5 în4eleg ce vrei s5 spui. Clara." am r5spuns, "încearc5 Ircbuic s5 fie înso4it5 de inten4ia de a transfera scânteia de
s5-4i închipui c5 cBli un depozit gigantic de amintiri." îmi energic de pe degetul mijlociu. în acel punct dintre ochi. Dac5
suger5 ca. "în accsl depozit, altcineva decât tine. a stocat sentimente, transferul cslc realizat, o lumin5 apare pe ecranul întunecat din
idei. dialoguri mintale Bi scheme de comportament. _inând cont de spatele ochilor închiBi. Mi-a mai spus c5 putem trimite acest
faptul c5 magazia î4i apar4ine, po4i intra s5 cotrob5i Bi s5 foloseBti punct luminos de energic c5tre orice parte a corpului, pentru a
toi ceea ce exist5 acolo, oricând doreBti. alina durerea, boala, anxietatea sau frica.
92
Dup5 aceasta Bi-a mulat mâna pe plexul meu solar, Ea p5ru s5 delibereze înainte de a-mi r5spunde. Am crezul
ap5sându-m5 uBor. ' c5 ezitarea ci se datora dorin4ei de a p5stra secretul.
"Dac5 ai nevoie de un surplus rapid de energic, aBa cum c "Dar înv545torul t5u de unde a în\5l5l-o'r" am sondai cu.
cazul acum. practic5 respira4ia de putere pe care (i-o voi ar5ta "A fost Bi el în China?"'
acum Bi î4i garantez c5 le vei sim4i reînc5rcal5." "Toi ceea ce Btia a înv54at de la înv545torul s5u." zise
Am privit-o pe Clara executând o scrie de scurte inspira4ii Clara evaziv
Bi expira4ii pe nas. într-o succesiune rapid5, care îi f5ceau dia- Când i-am cerut s5-mi spun5 mai multe despre înv545torul
fragma s5 vibreze. Am imitat-o Bi cu Bi. dup5 vreo dou5zeci de s5u Bi despre ce anume o înv54ase. Clara Bi-a cerut scuze c5 nu
astfel de respira4ii, contractând Bi relaxând muBchii diafragmei,
am sim4it o c5ldur5 invadându-mi partea median5 a corpului. avea permisiunea s5-mi dea alte detalii despre acest subiect
"Ne vom aBeza aici s5 practic5m respira4ia de putere Bi s5 "Ca s5 în4elegi despre ce cslc vorba." explic5 ca. "tu tre-
privim la lumina din spatele ochilor pân5 când î4i va trece frica."" buie s5 acumulezi un anumit lip de energic care în acest moment
zise ca î4i lipseBte."
"N-am fost chiar atât de speriat5.'" am min4it cu. M5 b5tu pe mân5
"înseamn5 c5 nu tc-ai v5zut." ripost5 Clara. "Pentru c5. "Nu gr5bi lucrurile." zise ca plin5 de în4elegere. "Inten4ia
din locul în care stau cu. am v5zul o persoan5 care era pe punc- noastr5 este s5 te înv545m lot ceea ce Btim. ABadar, de ce atâta
tul de a leBina." grab5'r"
Ii avea absolut5 dreptate Nu încercasem niciodat5 un "M5 intrig5 ori de câte ori spui "noi"'. Clara, deoarece am
sentiment de fric5 mai marc ca atunci când am v5zul umbra sentimentul c5 mai sunt Bi alte persoane în cas5 Bi încep s5 v5d Bi
Clarei dilatându-sc. Amintiri pierdute au ieBit la suprafa45 din s5 aud lucruri despre care ra4iunea îmi spune c5 nu pol fi
profunzimile uitate ale fiin4ei Bi. pentru o clip5 sau dou5. m-am adev5rate "
sim4it cu adev5rat din nou copil. Clara râse pân5 când am crezut c5 avea s5 cad5 de pe
Urmând recomand5rile Clarei, mi-am 4inut palma întoars5 bolovanul pe care st5lca. IeBirea ci neaBteptat5 Bi exagerat5 m5
într-o parte, uitându-m5 fix la vârful degetului. Dup5 aceea, deranja Bi mai mult decât refuzul de a-mi vorbi despre
mi-am deplasat aten4ia în centrul frun4ii. N-am v5zut nici o înv545torul ci
lumin5, dar treptat m-am liniBtit.
Era aproape întuneric, li vedeam silueta Clarei conturat5 "Nici nu Btii cât de mult m5 amuz5 dilema la." zise ca în
lâng5 mine. Vocea îi era liniBtitoare. chip de explica4ie "Aceasta. împreun5 cu faptul c5 vezi umbre
''Hai s5 mai r5mânem pu4in aici. s5-i permitem acelei miBcându-sc. îmi dovedeBte c5-4i eliberezi energia. începi s5-ji
scântei de energic s5 se instaleze în corpul t5u," goleBti magazia Cu cât excluzi mai multe clemente din inventa-
"Aceast5 tehnic5 ai înv54at-o în China'1" am întrcbal-o. rul l5u. cu atât mai mult loc va r5mâne pentru alte lucruri."'
Ea cl5tin5 din cap. "Ca de exemplu?" am spus cu. sup5rat5 înc5. "S5 v5d
"_i-am spus c5 am avut un înv545tor aici. în Mexic."" zise. umbre miBcându-sc Bi s5 aud voci?"
dup5 care ad5ug5 reverenlios: "Poate." zise ea vag. "Ori s-ar puica chiar s5-i vezi pe oa-
"înv545torul meu era un om extraordinar, care Bi-a dedicat menii c5rora Ic apar4in umbrele Bi vocile""
via4a înv545turii Bi mai apoi instruirii noastre în arta de a fi Voiam s5 Btiu la cine se referea. îns5 ca a refuzat s5-mi
liber." spun5 mai multe. Brusc, s-a ridicai Bi m-a anun4at c5 dorea s5 se
"Dar aceast5 metod5 de respira4ie nu cslc oricnial5 la întoarc5 acas5 s5 dea drumul generatorului înainte s5 se întunece
origine'.'" prea larc. I
94
cas5. gravitam spre acea camer5, g5sind acolo mângâiere
emo4ional5, c5ci era impregnat5 de prezen4a Bi puterea Clarei.
Acolo m-a înv54at cel mai intrigant stil de kung-fu întâlnit vreo-
dat5. Nu m5 interesaser5 niciodat5 artele mar4iale chinezeBti,
deoarece profesorii mei japonezi de karatc insistaser5
întotdeauna asupra faptului c5 miBc5rile lor erau prea elaborate
Bi incomode, ca s5 aib5 vreo valoare practic5. AceBtia detronau
stilul chinezesc pentru a-1 ridica în sl5vi pe al lor. afirmând c5.
deBi karatcle îBi aveau r5d5cinile în stilul chinezesc, formele Bi
aplica4iile sale au fost complet modificate Bi perfec4ionate în
Nu o v5zusem pe Clara de 11ei zile O plimbare misteri- Japonia. Fiind o ignorant5 în artele mar4iale, mi-am crezut profe-
oas5 o 4inea departe de eas5 Ii a în obiceiul ei de-aeum. s5 plece sorii Bi am desconsiderat complet toate celelalte stiluri. în conse-
Iar5 sa m5 avertizeze si s5 m5 lase singur5 pre4 de mai multe cin45, nu Btiam ce s5 fac cu stilul Clarei de kung-fu. In ciuda
zile a\ându-l doar pe Manfred drept companie Ii. în ciuda ignoran4ei melc. un lucru era evident: Clara era. indiscutabil, o
l a p l u l ui c5 am avui întreaga cas5 la dispozi4ia mea. \w am macslr5 a acestuia.
îndr5znit niciodat5 s5 m5 aventurez dincolo de spa4iul camerei de Dup5 ce m5 istoveam pre4 de vreo or5 în sala de gimnas-
zi. de dormitorul meu. de sala de gimnastic5 a Clarei, de tic5, mergeam s5 m5 schimb Bi apoi s5 m5nânc în buc5t5rie. în
buc5t5rie Bi. bineîn4eles, de dependin4e Ceva legat de casa Clarei mod invariabil, mâncarea mea era acolo, aBezat5 pe mas5. dar
Bi împrejurimi. în special când era plecat5, m5 umplca.de o fric5 eram întotdeauna atât de înfometat5 dup5 un astfel de antrena-
ira4ionaîâ. Rezultatul a fost c5. odat5 singur5, urmam o î nt i n a ment, încât înfulecam tot ce g5seam preg5tit, f5r5 s5 m5
strict5, caic m5 consola îngrijorez de modul în care ajunsese acolo.
M5 trezeam pe la ora nou5. imi preg5team micul dejun pe Când o chestionasem referitor la acest subiect. Clara îmi
o plit5 electric5, deoarece tot nu înv54asem înc5 s5 aprind soba spusese c5. în lipsa ci. îngrijitorul venea Bi îmi g5tea mâncarea.
cu lemne. îmi luam o gustare cu mine Bi plecam la grot5 s5 re- Trebuie c5-mi sp5la Bi rufele, c5ci îmi g5seam hainele împ5turite
capitulez sau f5ceam lungi plimb5ri, cu Manfred. M5 întorceam cu grij5 Bi aranjate în teanc, la uBa dormitorului meu: tot ce
dup5-amiaza târziu, s5 practic kung-fu în sala de arte mar4iale a aveam de f5cut era s5 Ic calc.
Clarei. Aceasta era o camer5 mare. cu tavanul boltit, cu podeaua într-o scar5, dup5 un antrenament serios. în timp ce
de lemn lustruit Bi un stativ negru l5cuit, pe care erau expuse o Manfred m5 privea mârâind critic din când în când, aveam un
varietate de arme folosite în artele mar4iale. De-a lungul peretelui asemenea surplus de energic. încât am hot5rât s5 sparg rutina Bi
opus uBii se afla o platform5 în5l4at5, acoperit5 cu rogojini. s5 m5 întorc la grot5 pe întuneric pentru a continua recapitu-
Odat5 am întrebat-o pe Clara la ce servea platforma Bi mi-a larea. M5 gr5beam aBa de tare s5 ajung. încât am uitat s5-mi iau
r5spuns c5 era locul în care medita lanterna cu mine. Era o noapte înnorat5, dar, în ciuda faptului c5
Nu o v5zusem niciodat5 meditând, c5ci de fiecare dat5 era bezn5, nu m-am împiedicat de nimic de-a lungul drumului.
când intra singur5 în cl5dire. încuia uBa în urma ci. Ori de calc Am ajuns la grot5 Bi am început s5 recapitulez, vizualizând Bi
ori o întrebasem ce fel de medita4ie practica, ca refuzase s5-mi inspirând toate amintirile legate de instructorii de karate Bi de
vorbeasc5 despre asta. Singurul lucru pe care l-am putut alia a fiecare demonstra4ie Bi turneu la care participasem. Mi-a luat cea
fost c5 ca o numea ""visare" mai marc parte a nop4ii, îns5 când am terminat m-am sim4it
Claia îmi permisese accesul în sala ci de gimnastic5. complet cur54at5 de prejudec54ile pe care le moBtenisem de la
atunci când nu o folosea ca îns5Bi. Când m5 aflam smgui5 în profesorii mei. ca parte integrant5 a preg5tirii melc.
97
In ziua urm5toare Clara tot nu se întorsese înc5. aBa c5
m-am dus la peBter5 ceva mai târziu decât de obicei. Pe drumul în care ar fi adus vorba despre absen4a ci. îns5 nu o f5cu. l-am
povestit c5 în r5stimpul în care a lipsit. Manfred m5 vizitase în
de întoarcere, am ales ca exerci4iu s5 merg pe acelaBi drum de fiecare zi la grota în care f5ceam recapitularea. Era ca Bi cum.
pân5 atunci, numai c5. de data aceasta, cu ochii închiBi, pentru a din când în când. venea acolo s5 verifice dac5 lotul era în regul5
simula întunericul. Voiam s5 aflu dac5 pot merge f5r5 s5 m5 cu mine.
împiedic, pentru c5 realizasem numai ceva mai târziu c5 fusese l-am dat din nou r5gazul ca s5 spun5 ceva despre natura
un lucru cu totul neobiBnuit ca noaptea trecut5 s5 m5 fi putut c5l5toriei sale. îns5 Clara ad5ug5 Iar5 surprindere:
plimba pân5 la grot5, f5r5 s5 m5 poticnesc. Mergând pe lumin5, "Da. este foarte grijuliu Bi extrem de preocupat de soarta
dar cu ochii închiBi, m-am pr5v5lit de câteva ori peste trunchiuri celorlal4i. Din aceast5 cauz5 aBteapt5 s5 fie tratat la fel Bi. fie Bi
de copaci Bi pietre, umplându-m5 de vânât5i. numai dac5 suspecteaz5 c5 nu se bucur5 de aceeaBi atitudine,
St5team pe podeaua din camera de zi. bandajându-mi turbeaz5. Când este în starea asta. c foarte periculos. I4i aminteBti
julilurilc. când Clara ap5ru pe neaBteptate în cadrul uBii. scara aceea în care aproape c5 4i-a spart capul când i-ai spus c5
'"Cc-ai p5lit?" m5 întreb5 ca cu un aer surprins. "Tc-ai cslc un câine râios?"
luptai cu câinele''" Am vrut s5 schimb subiectul. Nu-mi pl5cea s5 m5 gândesc
Exact în acel moment Manfred intr5 cu paBi m5run4i în la Manfred ca la un câine nebun. Dc-a lungul ultimelor luni de
camer5. Eram convins5 c5 în4elesese ce-mi spusese Clara. Latr5 zile devenise mai mult un prieten, decât o fiar5 pentru mine. îmi
sup5rat, ca Bi cum s-ar fi sim4it jignit. Clara se puse în fa4a lui. era alât de apropiat. încât certitudinea tulbur5toare c5 era singu-
se înclin5 uBor din talie. în felul în care discipolul oriental se rul care m5 în4elegea cu adev5rat, pusese st5pânire pe mine.
înclin5 în fa4a maestrului s5u Bi rosti cea mai întortocheat5 scuz5 "Nu mi-ai spus ce s-a întâmplat cu picioarele talc." îmi
aminti Clara.
bilingv5.
l-am povestit despre încercarea mea eBuat5 de a merge cu
"îmi parc extrem de r5u. dragul meu senar, c5 am vorbii ochii închiBi. I-am explicat c5 nu avusesem nici o dificultate, cu
f5r5 respectul cuvenit despre purtarea voastr5 ireproBabil5 Bi o noapte în urm5, s5 fac acelaBi lucru pe întuneric.
manierele extrem de alese Bi. mai presus de toate, despre delica- Ea se uit5 Ia zgârieturile Bi semnele de pe picioarele melc
te4ea \oaslr5 sufleteasc5, care v5 face s5 fi4i un senor entre Bi m5 b5tu pe cap. ca pe Manfred.
senores. el mas ilustre entre todos ellos - un domn înlrc domni "Noaptea trecut5 nu pl5nuiseBi s5 mergi la plimbare,"' zise
Bi cel mai iluBtrii dintre to4i." ca. "Erai determinat5 s5 ajungi la grot5, aBa c5 paBii tc-au purtat
Eram absolut buim5cit5. Am crezul c5 biata Clara îBi în mod automat într-acolo. In dup5-amiaza asta ai încercat s5
pierduse min4ile în cele trei zile cât lipsise. Nu o mai auzisem imi4i în mod conBtient plimbarea de ast5-noapte, îns5 ai eBuat
niciodat5 vorbind astfel. Am vrut s5 râd, îns5 figura ci serioas5 a lamentabil pentru c5 te-ai lovit de obstacolul ra4iunii.*"
f5cut ca râsul s5-mi în4epeneasc5 în gât. Se gândi o clip5 Bi ad5ug5:
Era pe punctul de a începe o nou5 cascad5 de scuze, când "Sau poate c5 n-ai7 ascultat vocea spiritului care tc-ar fi
pulul ghida f5r5 riscuri.'
Manfred c5sc5, uitându-sc plictisit la ca. se întoarse Bi p5r5si Clara îBi 4ugui buzele într-un gest de ner5bdare când i-am
camera. spus c5 nu remarcasem nici o voce. dar c5 mi s-a p5rut c5 aud
Clara se aBez5 pe canapea, corpul zguduindu-i-sc de un câteodat5 Boapte bizare în cas5. deBi eram convins5 c5 nu pulea
râs în5buBit. fi decât vântul care sufla prin culoarul gol.
"Când este ofensai, singura modalitate de a sc5pa de ci. "Parc5 nc-am în4eles c5 nu vei lua ad littcram tot ceea ce
este s5-1 plictiseBti de moarte cu scuzele," m5rturisi ea. spun, decât dac5 te avertizez dinainte.'" îmi reaminti Clara sever.
Tr5sescm n5dejde c5 poale Clara avea s5-mi spun5 unde 99
fusese în ultimele trei zile. Am aBteptat câteva clipe, pentru cazul
98
"Cu urechea din interiorul t5u po4i desluBi comenzile
"Golindu-li depozitul. î4i schimbi inventarul. Acum exist5 loc spiritului." zise ca. "Când respiri, las5 energia s5 ias5 prin
pentru altceva nou. cum ar fi mersul în întuneric. De aceea m-am urechi." continu5 ca.
gândii c5 ar putea fi loc Bi pentru vocea spiritului " "Cum s5 fac asta." am întrebat.'
M5 str5duiam atât de mult s5 în4eleg ce voia Clara s5-mi "Când expiri, fixcaz5-4i aten4ia pe orificiul urechii Bi
spun5. încât trebuie c5 mi se încre4ise fruntea. Clara se aBez5 în foloscBlc-4i inten4ia Bi concentrarea pentru a direc4iona fluxul."
fotoliul s5u preferat Bi începu s5-mi explice cu r5bdare la ce se O vreme mi-a supravegheat încerc5rile, coreclându-mâ.
referea "Expir5 pe nas. cu gura închis5 Bi cu vârful limbii atin-
"'înainte s5 vii în aceast5 cas5. inventarul t5u nu cunoBtea gând cerul gurii." zise ca. '"Expir5 Iar5 zgomot."
nimic despre câinii care pot fi mai mult decât niBte câini. Dar. Dup5 câteva încerc5ri, mi-am sim4it urechile pocnind Bi
mai apoi. l-ai cunoscut pe Manfrcd. iar întâlnirea cu el tc-a for4at sinusurile desfundate Apoi. mi-a dai instruc4iuni s5-mi frec pal-
s5-Ii modifici acea parte a inventarului." D5du din mân5 ca o mele pân5 se înc5lzesc Bi s5 Ic plasez pe urechi, cu degetele
italianc5. întrebând: "Capisce ?" aproape alingându-sc în spatele capului.
"Vrei"s5 spui c5 Manfrcd este vocea s pi ri t ul u i '/ ' am Am f5cut întocmai cum m-a înv54at. Clara mi-a sugerat
întrebai, buimac5. s5-mi masez urechile folosind o uBoar5 presiune circular5. Dup5
Clara râdea cu atâta poft5. încât abia mai putea vorbi. aceea, cu urechile acoperite Bi degetul ar5t5tor încruciBai peslc
"Nu. nu este tocmai ceea ce voiam s5 spun Este ceva mai cel mijlociu, trebuia s5 lovesc în mod repetai în spatele urechilor,
abstract." morm5i ca. pocnind din degetele ar5t5toare la unison. Lovind cu degetele, am
Mi-a sugerai s5-mi scol rogojina din debara. auzit un sunet asem5n5tor unui clopot înfundat, reverberându-mi
"S5 mergem pe palio Bi s5 ne aBez5m sub sapoticr." zise în cap. Am repetat loviturile de optsprezece ori. conform instruc-
ca. luând un balsam dintr-un dulâpior. "Amurgul este momentul 4iunilor sale. Luându-mi mâinile de pe urechi, am remarcat c5
ce! mai bun pentru a asculta vocea spiritului." puteam auzi foarte distinct chiar Bi sunetele cele mai slabe din
Mi-am desf5Burat rogojina sub copacul imens plin cu vegeta4ia înconjur5toare, sunete care. mai devreme, p5reau s5 fie
fructe verzi ce sem5nau cu niBte piersici. Clara m-a masat cu ncdifcrcn4ialc Bi în5buBite
pu4in balsam pe pielea învine4it5 Durea cumplit. îns5 am "Acum. cu urechile desfundate, poate c5 vei putea auzi
încercat s5 nu tresar din cauza durerii. Când a terminat, am vocea spiritului." zise Clara. "Dar nu le aBtepta la un strig5t din
observat c5 vân5taia cea mai marc aproape disp5ruse. Se l5s5 pe vârful copacilor. Ceea ce noi numim vocea spiritului este mai
spate Bi se rezem5 de trunchiul gros al copacului mult un sentiment. Sau poale fi o idee care î4i izvor5Bte pe
"Totul arc o form5." începu ca. "'dar dincolo de forma neaBteptate în minte Câteodat5, poate fi o dorin45 dc-a te afla
exterioar5, exist5 o conBtiin45 interioar5 care guverneaz5 lucru- într-un loc vag familiar sau un dor dc-a face ceva la fel de vag
rile. Aceast5 conBtiin45 t5cut5 csle spiritul. Eslc o for45 atotcu- familiar."
prinz5toare care se manifest5 în mod diferit. în lucruri diferite. Poale c5 era doar puterea ci de sugestie cea care m-a tacul
Aceast5 energic comunic5 cu noi." s5 aud un murmur uBor în jurul meu. Acordându-i mai mult5
Mi-a spus s5 m5 relaxez Bi s5 respir adânc, pentru c5 avea aten4ie, murmurul se transform5 în voci umane vorbind în
s5-mi arate cum s5-mi exersez auzul interior. dep5rtare. Am putut distinge râsul cristalin al unei femei Bi vocea
de bariton a unui b5rbat, cântând. Toate sunetele Ic auzeam de
parc5 vântul Ic purta spre mine în rafale. Mi-am încordai aten4ia
s5 în4eleg ce anume spuneau vocile Bi. cu cât ascultam mai mult
vântul, cu atât eram mai extaziat5. Energia efervescent5 din mine
capisce - de la ii a în elege (N.T.) 1 101
100
m5 lâcu s5 sar în picioare. Eram atât de fericit5 c5 voiam s5
cânt. s5 dansez, s5 alerg de jur-împrejur ca un copil. Ii. f5r5 s5 scam5, ci la puterea noasir5. AmintcBtc-4i asta data viitoare când
realizez ce f5ceam, am început s5 cânt Bi s5 4op5i Bi s5 m5 vei dori s5 te rogi pentru iertare!"
învârtesc pe teras5 ca o balerin5, pân5 când m-am pr5buBii "Dar spiritul nu este bun Bi iert5tor?" am întrebat alar-
complet epuizat5. mat5.
Când. într-un sfârBit, m-am dus s5 m5 aBez lâng5 Clara, Clara spuse c5. mai devreme sau mai târziu, aveam s5
transpiram. îns5 nu era deloc o sudoare fizic5 s5n5toas5. Era mai renun4 la toate prejudec54ile melc despre bine Bi r5u, Dumnezeu
mult ca o transpira4ie rece de epuizare. Clara nu mai puica res- Bi religie Bi voi gândi numai în func4ie de un inventar complet
pira nici ca. de râs. v5zându-mi bufoneriile. ReuBisem s5 m5 fac nou.
serios de râs s5llând Bi zburdând prin patio. "Vrei s5 spui c5 binele Bi r5ul nu exist5'7"" am întrebat,
"Nu Btiu ce m-a apucat.'" am zis. neg5sind alt5 explica4ie. înarmat5 cu o seric de argumente logice gata f5cute despre libera
"Descrie ce s-a întâmplat."' zise Clara pe un ton serios. voin45 Bi existen4a r5ului, pe care le înv54asem în timpul orelor de
Când. stânjenit5, am refuzat, a ad5ugat: religie catolic5.
"Altfel, m5 v5d nevoit5 s5 cred c5 eBti pu4in... m5 rog. Ii chiar înainte de-a începe s5-mi prezint pledoaria, Clara
c5-li lipseBte o doag5, dac5 în4elegi ce vreau s5 spun." zise:
l-am explicat c5 tocmai auzisem cel mai obsedant cânlcc "Prin aceasta ne diferen4iem, cu Bi companionii mei, de
Bi râset Bi c5 toate acestea m-au determinat s5 m5 învârt dansând. ordinea prestabilit5. _i-am explicat c5 pentru noi adev5rata
libertate este lipsit5 de umanitate. Iar asta îl include pe
"Crezi c5 sunt pe calc dc-a înnebuni'.'" am întrebat-o. Dumnezeu, binele Bi r5ul, sfin4ii, pe Fecioara M5ria Bi Sfântul
îngrijorat5. Duh. Noi credem c5 un inventar non-uman este singura libertate
"Dac5 aB fi în locul t5u. nu m-aB îngrijora pentru asta." posibil5 pentru fiin4ele umane. Dac5 magazia noastr5 r5mâne
zise ca. "Zbenguiala ta a fosl o reac4ie normal5 la auzirca vocii plin5 ochi cu dorin4e, sentimente, idei Bi obiecte ale inventarului
spiritului."' uman, atunci unde este libertatea noastr5? În4elegi ce spun?""
"Dar nu a fost o voce. au fosl o mul4ime de voci," am în4elegeam. îns5 nu atât de bine pe cât mi-aB fi dorit, pe de o
corcctal-o. parte pentru c5 m5 împotriveam ideii de a renun4a la umanitatea
"lal5-lc din nou. domniBoara-pcrfcc4iunc care ia lucrurile mea Bi, de asemenea, pentru c5 nu recapitulasem înc5 toate .
ad littcram." m5 ironiza ca. prejudec54ile religioase moBtenite din sistemul Bcolar catolic. Pe
Potrivit spuselor ci. tendin4a de a lua lucrurile ad littcram de alt5 parte, eram obiBnuit5 s5 nu m5 gândesc la nimic din ceea ce
este o chestiune major5 a inventarului nostru Bi trebuie s5 fim nu m5 privea în mod direct.
conBtien4i de acest lucru pentru a-1 puica dep5Bi. Vocea spiritului Pe când încercam s5 g5sesc lacune ra4ionamentului s5u,
este o abstrac4ie care nu arc nimic dc-a face cu vocea propriu- Clara m-a scos din specula4iile melc mentale cu o lovitur5 uBoar5
zis5 Bi. cu toate acestea, câteodat5 este posibil s5 auzim voci. Se între coaste, spunându-mi c5 avea s5-mi arate un alt exerci4iu
parc c5 în cazul meu, având o educa4ie catolic5, calea mea de pentru a opri gândurile Bi a sim4i firele de energic. Altfel, aB face
readaptare a inventarului ar fi aceea de a transforma spiritul ceea ce f5cusem întotdeauna: s5 fiu sedus5 de ideea sinelui meu.
într-un fel de înger p5zitor: un b5rbat bun Bi protector care Clara mi-a cerut s5 m5 aBez cu picioarele încruciBate Bi s5
vegheaz5 asupra mea. m5 balansez într-o parte în timp ce inspiram, la început spre
"Ins5 spiritul nu este gardianul nim5nui/' continu5 ca. dreapta, apoi spre stânga, Bi s5 simt cum eram tras5 de un fir
"Este o for45 abstract5, nici bun5. nici rea. O for45 care nu este orizontal care îmi ieBea din ureche. A mai spus c5, în mod sur-
nicicum interesat5 de persoana noastr5, dar care r5spunde, totuBi, prinz5tor, acea linie nu se înclina odat5 cu miBcarea corpului, ci
la puterea pe care o avem. Nu la rug5ciunile noastre, bag5 de î. ' Kt'

102 i : 103
r5mânea perfect orizontal5 Bi c5 acesta era unul dintre misterele "Ceea ce c5ut5m noi este echilibrul." continu5 ca. "Dar
pe care ca Bi tovar5Bii s5i le descoperiser5. acesta nu presupune numai o por4iune egal5 din fiecare for45.
"înclinându-lc astfel. î4i deplaseaz5 conBtiin4a, care de obi- Mai înseamn5 c5. 4inând cont de faptul c5 suni egale, noua Bi
cei este direc4ional5 înspre înainte. în lateral." echilibrata combina4ie prinde avânt Bi începe s5 se miBte
Mi-a ordonat s5-mi dccontractcz muBchii faciali, singur5."
mestecându-mi Bi înghijând saliva de trei ori la rând. Am sim4ii cum Clara îmi cerceta fa4a în întuneric, c5utând
"Ii asta ce face." am întrebat. înghi4ind cu un nod în gât. semne cum c5 am în4eles. Neg5sind niciunul. spuse pe un ton
"Mcslccalul Bi înghi4itul salivei aduce o parte din energia aproape t5ios:
adunat5 în cap înapoi în stomac, reducând din tensiunea ce apas5 "Nu suntem atât de inteligent5, nu-i aBa'.'"
asupra creierului." zise ca chicotind. "în ceea ce te priveBte, ar Mi-am sim4it lot corpul tensionându-sc. I-am spus c5. ni-
trebui s5 practici des aceast5 manevr5." meni, în via4a mea. nu m5 acuzase c5 n-aB fi inteligent5. P5rin4ii,
Am vrut s5 m5 ridic Bi s5 fac câ4iva paBi. deoarece îmi profesorii, m5 l5udascr5 întotdeauna c5 eram una dintre cele mai
amor4eau picioarele. Ins5 Clara mi-a cerut s5 mai aBtept Bi s5 inteligente eleve din clas5. Când a fost s5-mi dau examenul de
practic acest exerci4iu. final, aproape c5 m-am îmboln5vit înv54ând pentru a m5 asigura
M-am aplecat într-o parte Bi cealalt5, str5duindu-m5 din c5 voi avea note mai bune decât fra4ii mei.
r5sputeri s5 simt acea linie orizontal5 greu sesizabil5, dar nu am Clara oft5 Bi ascult5 cu aten4ie bombastica reafirmare a
pulul. Am reuBit, lotuBi, s5-mi opresc gândurile din obiBnuita lor inteligen4ei melc. înainte s5-mi fi epuizat argumentele care s5 o
avalanB5. Trecu o or5 poate, în felul acesta, stând în t5cere abso- conving5 c5 greBise. Clara încuviin45:
lut5, f5r5 urm5 de gânduri. în jurul nostru greierii cântau Bi frun- "Da. bineîn4eles c5 eBti inteligent5. îns5 lot cc-ai spus se
zele foBneau, dar vântul nu mai aducea sunetul niciunci voci. O refer5 strici ia via4a de toate zilele. Mai mult decât inteligent5,
vreme am ascultat l5tratul lui Manfrcd venind din camera lui. eBti sârguincioas5. harnic5 Bi viclean5. Nu eBti de acord'.'"
situat5 într-o latur5 a casei. Apoi. stârnite parc5 de o comand5 Am fost nevoit5 s5 fiu de acord cu ca. deoarece propria
nerostit5, gândurile mi-au n5v5lit din nou în minte. Am fost ra4iune îmi spunea c5 dac5 aB fi fost cu adev5rat atât de inteli-
conBtient5 de totala lor absen45 Bi de cât de împ5ciuitoare fusese gent5 pe cât pretindeam, n-ar fi fost nevoie s5 m5 omor. aproape,
acea t5cere absolut5. înv54ând.
Foiala mea tar5 astâmp5r trebuie s5-i fi dat de Btire Clarei "Pentru a fi inteligent5 în lumea mea trebuie s5 ai putere
c5 revenisem la starea mea obiBnuit5, pentru c5 începu din nou de concentrare, s5-4i po4i fixa aten4ia pe orice lucru concret, la
s5 vorbeasc5. fel de bine ca pe orice manifestare abstract5." •
"Vocea spiritului vine de niciunde." continu5 ca. "din "Despre ce fel de manifest5ri abstracte vorbeBti. Clara?"
adâncurile t5cerii, din t5râmul ne-fiin4ei. Acea voce poate fi "O deschidere în câmpul de energic ce ne înconjoar5 este o
auzit5 numai atunci când suntem perfect liniBti4i Bi echilibra4i." manifestare abstract5." zise ca. "Dar nu le aBtepta s5 o sim4i sau
Mi-a explicat c5 cele dou5 for4e contrare care ne guver- s5 o vezi în acelaBi fel în care sim4i Bi vezi lumea concret5.
neaz5, cea masculin5 Bi cea feminin5, pozitiv5 Bi negativ5, Altceva se întâmpl5."
lumina Bi întunericul, trebuie 4inute în echilibru, astfel încât s5 se Clara sublinic faptul c5 pentru a ne fixa alcn4ia pe orice
creeze o deschidere în câmpul de energic care ne înconjoar5: o manifestare abstract5, trebuie s5 contopim cunoscutul cu necu-
deschidere prin care conBtiin4a noastr5 s5 se poat5 strecura. noscutul într-un amalgam spontan. In felul acesta, ne putem
Spiritul se manifest5 prin aceast5 breB5 în energia care ne implica ra4iunea Bi, în acelaBi timp. s5 r5mânem indiferen4i
împresoar5. îmi ceru apoi s5 m5 ridic Bi s5 fac câ4iva paBi. •
104 105
"Acum. c5 s-a întunecat, încearc5 s5 mergi f5r5 s5 priveBti "Au existat oameni aici, în Mexic, Bi înc5 mai sunt unii
în jos." zise ca. "F5 asta nu ca pe un exerci4iu conBtiincios, dar preocupa4i de adev5ruri absolute. Familia mea magic5 Bi cu mine
ca un nol-doing* magic." îi numim vr5jitori. De la ci am moBtenii toate conceptele cu care
Am vrut s5-i cer s5-mi explice ce în4elegea prin nol-doing încerc s5 le familiarizez. CunoBti deja termenul de recapitulare,
magic, dar Btiam c5 dac5 ar fi f5cut-o. m-aB fi gândii la expli- iar not-doing-ul este un altul."
ca4ia ci Bi mi-aB II gradat deliberat ac4iunea împotriva acestui "Dar cine sunt oamenii 5Btia. Clara'.'"
concepi nou, chiar dac5 nu eram sigur5 ce înseamn5. Mi-am "Vei afla despre ci tot ceea ce cslc de aflat foarte curând."
amintii, cu toate acestea, c5 mai folosise termenul de "nol-doing" m5 asigur5 ca. "Pentru moment, hai s5 practic5m unul dintre nol-
cu o alt5 ocazie Bi. în ciuda reticen4ei mele de a pune întreb5ri, doing-urilc lor."
am încercat lotuBi s5-mi amintesc ce anume îmi spusese despre Potrivii opiniei Clarei, un exemplu de not-doing. valabil în
acest subiect. Pentru mine. cunoaBterea, chiar dac5 era minim5 Bi acest moment precis, ar fi fost pentru mine s5 m5 oblig s5 m5
imperfect5, era mai bun5 decât nimic, deoarece îmi d5dea o încred în spirit, abandonând implicit firea mea calculat5.
senza4ie de control, pe când lipsa cunoaBterii m5 f5cea s5 m5 "Nu te preface numai c5 ai încredere atunci când. de fapt.
simt complet vulnerabil5. nutreBti îndoieli ascunse." m5 avertiz5 Clara. "Numai când for4a
"Nol-doing este un termen care vine din Iradi4ia noastr5 ta pozitiv5 Bi cea negativ5 vor fi în acord pcrfccl vei fi capabil5
magic5." continu5 Clara, evident conBtient5 de nevoia mea de a s5 sim4i Bi s5 vezi breBa în câmpul de energic care te înconjoar5
primi explica4ii. "Se refer5 la tot ceea ce nu este inclus în inven- sau s5 mergi cu ochii închiBi Bi s5 fii sigur5 de reuBit5."'
tarul ce nc-a fost impus. Când angaj5m un element apar4inând Am luat câteva guri de aer Bi am început s5 merg f5r5 s5
inventarului impus, alunei facem fdoing): lot ceea ce nu face m5 uit pe unde calc. îns5 cu mâinile întinse înainte, s5 nu m5
parte din acel inventar, este nol-doing." lovesc de ceva. O vreme m-am lot împiedicat Bi o dal5 chiar am
Toat5 starea de relaxare pe care o acumulasem a fost dat peste un ghiveci de flori, unde aB fi c5zut dac5 nu m5 apuca
spulberat5 de afirma4ia pe care tocmai o f5cuse. Clara de bra4. încetul cu încetul, m-am poticnit toi mai pu4in,
"Când le-ai referit la Iradi4ia la, ai folosit termenul magic. pân5 când am putut merge f5r5 probleme. Era ca Bi cum
Ce în4elegi prin asta. Clara9*' am întrebat. picioarele mele vedeau limpede totul pe teras5 Bi Btiau exact unde
''Prinzi orice detaliu, când doreBti. Taisha. Nu-i de mirare trebuia s5 p5Beasc5 Bi unde nu.
c5 ai niBte urechi aBa de mari." zise ca râzând, dar nu mi-a
r5spuns imediat.
M-am uitat la ca. aBlcplându-i r5spunsul.
într-un târziu, a spus;
"N-aveam de gând s5-4i vorbesc înc5 despre asia, dar dac5
tot am ajuns aici, d5-mi voie s5-4i spun doar c5 arta de a fi liber
este produsul inten4iei vr5jitorilor."
"Despre ce vr5jitori vorbeBti?"

8
nol-doing (cngl.)= a nu face. Aici termenul se refera la ac4iunea de
a determina mintea Bi corpul, prin anumite tehnici, s5 renun4e la
reproducerea comportamentului repetitiv, n5scut din rutin5. în
favoarea sim irii lumii prin firele energetice care ne leag5 de ca.
106 107
"Bine, dac5 insiBti," zise ea. desf5când nodurile boccelei.
"Persoana care te urm5reBte este un maestru vr5jitor, cum pu4ini
mai sunt ca ci pc-accsl p5mânt."

9 "Vrei s5 spui, un vr5jitor adev5rat? Dintre aceia care fac


lucruri rele?"
"Un vr5jitor adev5rat, dar nu unul care face lucruri rele.
EI este o fiin45 care produce Bi modeleaz5 percep4ia, în felul în
care tu ai picta un tablou cu pensulele tale. Dar asta nu înseamn5
c5 este arbitrar. Când manipuleaz5 percep4ia cu inten4ia sa.
comportamentul lui este impecabil."
într-o dup5-amiaz5, în timp ce recapitulam în peBter5, Clara 1-a comparat cu maeBtrii pictori chinezi, despre
am adormit. La trezire, am g5sit lâng5 mine. pe p5mânt, o pere- care se spune c5 au pictat dragoni atât de veridici, încât atunci
che de cristale de cuar4 minunat Blefuite. Pre4 de câteva clipe când, cu o ultim5 atingere din condei, le-au f5cut pupilele,
m-am gândii dac5 s5 le ating sau nu, pentru c5 ar5tau destul de dragonii au zburat practic de pe pere4i sau de pe pânza pe care
amenin45tor. Aveau aproximativ treisprezece centimetri lungime fuseser5 picta4i. Cu o voce sc5zut5, ca pentru a-mi anun4a o
Bi erau perfect transparente. Vârfurile le fuseser5 lucrate într-o dezv5luire foarte important5, Clara mi-a spus c5 în momentul în
form5 ascu4it5 Bi p5reau s5 str5luceasc5 cu o lumin5 proprie. care un vr5jitor des5vârBit este preg5tit s5 p5r5seasc5 lumea, tot
Când am v5zul-o pe Clara îndreptându-sc spre grot5, le-am luat ce arc de f5cut este s5 manipuleze percep4ia, s5 inten4ioneze o
cu grij5 în podul palmei Bi m-am strecurat afar5, ca s5 i le ar5t. uB5, s5 treac5 prin ea Bi s5 dispar5.
"'Da, sunt nemaipomenite", aprob5 ca din cap. de parc5 Pasiunea profund5 din vocea ci m5 neliniBti. M-am
le-ar fi recunoscut. aBezat pe o stânc5 marc Bi plat5 Bi, 4inând cristalele în mân5, am
"De unde au ap5rut?" am întrebat. încercat s5 în4eleg cine putea fi maestrul u5jitor. Din ziua în
"Au fost l5sate aici pentru tine de cineva care vegheaz5 care sosisem, nu schimbasem o vorb5 cu altcineva în afar5 de
îndeaproape asupra ta," zise ca, l5sând din mân5 bocceaua pe Clara Bi Manfrcd, pentru c5, pur Bi simplu, nu mai era nimeni
care o adusese. altcineva în cas5. Nici îngrijitorul despre care amintise Clara nu
"Nu am v5zut pe nimeni l5sându-lc." se l5sase vreodat5 v5zut. Tocmai m5 preg5team s5-i amintesc c5
"Cel care lc-a adus a venit în timp ce mo45iai. Tc-am ca Bi Manfrcd erau singurele fiin4e pe care le cunoscusem de la
avertizat s5 nu adormi când recapitulezi." venirea mea, când mi-am dat scama c5 mai v5zusem, totuBi, pe
•'Dar cine a fost? Una din rudele talc?" am întrebat cineva: un b5rbat, care p5rea s5 fi ieBit de nic5ieri, într-o dimi-
emo4ionat5. nea45 în timp ce desenam câ4iva copaci, în apropierea peBterii.
Am aBezat fragilele cristale pe o gr5mad5 de frunze Bi St5tea ghemuit într-un luminiB situat la aproximativ treizeci de
m-am înc5l4at. Clara m5 avertizase s5 nu port niciodat5 metri de locul unde m5 aflam. Frigul m5 lacca s5 tremur Bi, în
înc5l45minte în timpul recapitul5rii, deoarece strângându-mi pi- acelaBi timp, s5-mi focalizez aten4ia pe canadiana lui verde.
cioarele îmi împiedica circula4ia energici. Purta pantaloni bej Bi p5l5rie de paie mexican5 cu boruri largi,
"Dac5 4i-aB spune cine a l5sat cristalele s-ar putea s5 nu tipic5 pentru nordul Mexicului. Nu i-am putut vedea fa4a pentru
în4elegi nimic Bi chiar s5 te sperii," zise ea. c5 avea p5l5ria tras5 pe ochi, dar p5rea musculos Bi suplu.
"încearc5, totuBi. Dup5 ce 4i-am v5zut umbra miBcân- Se uita pieziB; l-am v5zut încruciBându-Bi bra4ele peste
du-sc. nu cred c5 m5 mai poale speria ceva." piept. Apoi, s-a întors cu spatele la mine Bi, spre totala mea sur-
108 prindere, Bi-a dus mâinile la spate pân5 când Bi-a putut atinge
109
vârful degetelor. Dup5 aceasta, s-a ridicat Bi s-a îndep5rtat, "Cum te sim4i acum, recapitulând toate astea?"
disp5rând în tufiBuri. "îmi vine s5-i iau la palme pe to4i, inclusiv pe mama. Nu
Am f5cut repede o schi45 a pozi4iei sale ghemuite, dup5 i-o pol ierta."
care am pus jos blocul de desen Bi am încercat s5-i imit miBcarea. "Poale c5 cele dou5 cristale te vor ajuta s5-4i recanalizezi
Dar. indiferent cât de mult mi-am întins bra4ele Bi mi-am contor- inten4ia Bi energia blocat5," zise Clara uBor.
sionat umerii, nu a fost chip s5-mi ating degetele la spate. Am Condus5 de un impuls ciudat, mi-am strecurat cristalele
continuat s5 stau ghemuit5, cu bra4ele încruciBate în jurul meu. între degetul ar5t5tor Bi cel mijlociu. Se potriveau de minune, de
într-o clip5 m-am oprit din tremurat Bi, în ciuda frigului, am parc5 mi-ar fi fost lipite de mâini.
sim4it c5ldur5 Bi confort. "V5d c5 Blii deja cum s5 le 4ii," remarc5 ca. "Maestrul
"Ah, deci l-ai întâlnit deja?" a spus Clara, când i-am vr5jitor mi-a dat instruc4iuni ca în cazul în care voi constata c5
povestit despre ci. Bti s5 le 4ii corect, s5-4i ar5t o miBcare indispensabil5, pe care o
"El este maestrul vr5jitor?" po4i executa cu aceste cristale."
Clara d5du afirmativ din cap Bi b5g5 mâna în boccea, "Ce fel de miBcare. Clara?"
sco4ând o bucal5 de tamal9 pe care mi-o adusese de mâncare. "O miBcare de putere," zise ea. "î4i voi explica mai
"Este foarte suplu," zise ea. "Pentru el nu înseamn5 multe ceva mai târziu despre originea Bi scopul acesteia. Pentru
nimic s5-Bi disloce um5rul din încheietur5, dup5 care s5 Bi-1 pun5 moment, d5-nii voie s5-4i ar5t cum se face"
la loc. Dac5 vei continua recapitularea Bi vei acumula suficient5 Mi-a spus s5 presez cu fermitate cristalele între degetul
energic, tc-ar putea înv54a arta sa. Când l-ai v5zut prima dat5 ar5t5tor Bi cel mijlociu. Ajulându-m5 din spate, mi-a întins
4i-a ar5tat numai cum po4i lupta împotriva frigului cu o anumit5 bra4ele în fa45, pân5 la în5l4imea umerilor, Bi lc-a rotit în sensul
pozi4ie: ghemuit5, cu bra4ele încruciBate în jurul coqmlui." contrar acelor ceasornicului. Apoi, m-a pus s5 fac cercuri largi
''Este o pozi4ie de yoga?" care se micBorau din ce în ce mai mult, pân5 când miBcarea se
Clara în5l45 din umeri nep5s5toarc. oprea, iar cristalele deveneau doar dou5 puncte îndreptate spre
"Poate c5ile voastre se vor mai întâlni Bi-4i va r5spunde infinit; proiec4ia lor imaginar5 convergea într-un punct la
chiar el la aceast5 întrebare. între timp, sunt convins5 c5 aceste orizont.
cristale le vor ajuta s5-4i clarifici anumite lucruri în tine" "Când faci cercurile, asigur5-tc c5 palmele privesc tot
"Ce în4elegi prin asta?" timpul una spre cealalt5," m5 corect5 ca. "Ii începe întotdeauna
"Ce aspect din via4a ta recapitulai înainte s5 adormi?" prin a face cercuri largi, complete Astfel, aduni energie pe care
m5 întreb5 ca, ignorându-mi întrebarea. apoi o vei putea focaliza pe orice vei dori s5 schimbi, indiferent
I-am spus Clarei c5-mi amintisem cât de mult detestam dac5 este vorba despre un obiect, un gând sau un sentiment."
s5 m5 ocup cu treburile casnice. Mi se p5rea c5 nu mai termin de "Cum poate faptul c5 direc4ionez astfel cristalele s5 le
sp5lat vasele. Ceea ce f5cea s5 fie Bi mai r5u, era faptul c5 în tot
acest timp îi vedeam, prin fereastra de la buc5t5rie, pe fra4ii mei afecteze în vreun fel?" am întrebat.
b5tând mingea. îi invidiam pentru c5 nu aveau treburi casnice de "MiBcând cristalele Bi manipulându-lc în felul în care
f5cut Bi o detestam pe mama fiindc5 m5 obliga la asta. îmi venea li-am ar5tat, sco4i energia din lucruri," îmi explic5 ea. "Efectul
s5 fac 45nd5ri toate farfuriile ci pre4ioase, dar bineîn4eles c5 nu este asem5n5tor celui de dezamorsare a unei bombe. Este exact
puteam. lucrul pe care doreBti tu s5-1 faci în aceast5 etap5 a preg5tirii. în
consecin45, nu-ti roti niciodat5 bra4ele în sensul acelor de
ceasornic, în timp ce lucrezi cu cristalele"
9
tamal (span.)= un fel de crochet5 din m5m5lig5 cu diferite adausuri "Ce s-ar întâmpla dac5 aB facc-o?"
111
110
"Nu numai c5 ai fabrica o bomb5, dar ai aprinde fitilul Tonul ei, lipsit de orice sentiment, precum Bi alegerea
Bi ai provoca o explozie gigantic5. O miBcare în sensul acelor cuvintelor \ulgare, te trezea, într-un fel, la realitate. M-am aBezat
ceasornicului serveBte la înc5rcarea lucrurilor, pentru acumula- la loc, morm5ind o scuz5.
rea energici necesare întreprinderii unei ac4iuni. Partea aceasta o îBi duse un deget la gur5.
p5str5m pentru o ocazie ulterioar5, când vei fi mai puternic5." "Nu ne-am angajat în ac4iuni obiBnuite," m5 asigur5 ea.
"Dar nu de asta am acum nevoie, s5 acumulez energic? "Cu cât vei în4elege mai repede acest lucru, cu atât mai bine.
M5 simt atât de epuizat5!" Când vorbesc despre inten4ii, m5 refer la inten4ii sublime; mane-
"Bineîn4eles c5 ai nevoie s5 acumulezi energic." admise vre pentru un spirit îndr5zne4. în ciuda opiniei tale, eBti o persoa-
ca, "îns5. pentru moment, trebuie s5 o faci dislrugându-4i n5 foarte îndr5znea45. Uit5-tc unde ai ajuns! î4i petreci zilnic orc
întregi singur5, într-o grot5, recapitulându-4i via4a. Asta cere
înclina4ia dc-a te complace în absurdit54i. Exist5 suficient de curaj."
mult5 energic pe care o po4i folosi, pur Bi simplu, ncmaif5când
lucrurile pe care eBti obiBnuit5 s5 le faci, cum ar fi s5 te plângi, I-am m5rturisit c5 ori de câte ori m5 gândesc c5 o urma-
s5-4i fie mil5 de tine îns54i, sau s5 te îngrijorezi pentru lucruri sem Bi c5, în prezent, locuiesc în casa ei de parc5 ar fi lucrul cel
care nu pot fi schimbate. Dezamorsând aceste griji, vei câBtiga o mai natural, m5 apuc5 groaza.
"întotdeauna m-a uimit, dar nu te-am întrebat niciodat5
energic pozitiv5, hr5nitoare, care te va ajuta s5 te echilibrezi Bi te în mod direct, ce te-a f5cut s5 m5 urmezi aBa, f5r5 rezerve? Eu,
va vindeca." una, n-aB fi f5cut-o," zise ea.
"Pe de alt5 parte, energia pe care o vei acumula prin miBcarea "P5rin4ii Bi fra4ii mei mi-au spus întotdeauna c5 sunt
cristalelor în sensul acelor de ceasornic este o energic nebun5." i-am m5rturisit. "Asta trebuie s5 fi fost. Exist5 emo4ii
periculoas5, un suflu devastator c5ruia nu îi po4i face fa45 în ciudate refulate în mine Bi, ca atare, sfârBesc întotdeauna prin a
prezent. ABadar, promilc-mi c5 nu vei încerca niciodat5." "î4i face lucruri stranii."
promit. Clara, deBi c cam tentant." "Maestrul vr5jitor care 4i-a "Ca de exemplu?"
oferit cristalele î4i urm5reBte progresele," m5 avertiz5 ca. "Va Ochii ci str5lucitori m5 îndemnau s5 m5 dest5inui.
trebui, deci, s5 fii atent5 cum le întrebuin4ezi." Am ezitat. Erau zeci de lucruri la care m5 puteam gândi.
"De ce se intereseaz5 acest vr5jitor de soarta mea?" Era o tent5 Fiecare dintre ele, un eveniment traumatic ce mi se contura în
de curiozitate boln5vicioas5 în întrebarea mea. M5 neliniBtea minte ca o piatr5 de hotar, pentru a marca momentul în care
dar, cu toate acestea, m5 sim4eam flatat5 s5 Btiu c5 un b5rbat îBi \ia4a mea se schimba - totdeauna în mai r5u. Nu vorbisem nici-
d5dea osteneala s5 m5 observe, chiar dac5 o f5cea de la distant5. odat5 despre aceste catastrofe, deBi eram dureros de conBtient5 de
"Are anumite inten4ii cu tine," replic5 ca indiferent5. Alarma ele, iar în aceste ultime luni de recapitulare intensiv5, multe din-
mea interioar5 fu instantanee. Mi-am încleBtat pumnul Bi am tre aceste emo4ii se acutizaser5, devenind chiar mai chinuitoare.
"Uneori fac lucruri prosteBti," am spus, nedorind s5 intru
s5rit în picioare, indignat5. în detalii.
"Nu fi atât de idioat5 încât s5 tragi concluzii pripite", "Ce în4elegi prin lucruri prosteBti?" m5 sond5 Clara.
zise Clara, sup5rat5. 'Te asigur c5 nu vrea nimeni s5 4i-o pun5.
Dup5 mai multe îndemnuri din partea ei, am ales un
Taisha, ca s5 te po4i debarasa de aceste suspiciuni absurde ai într- exemplu, povestindu-i despre o experien45 awit5 nu cu mult timp
adev5r nevoie s5-4i recapitulezi profund experien4ele sexuale" în urm5, în Japonia, unde m5 dusesem s5 particip la un turneu
112 interna4ional de karale. Acolo, în Budokan-ul din Tokyo m5
dezonorasem în fa4a a zeci de mii de oameni.
113
"Zeci de 'mii de oameni?" repet5 ea. "Nu exagerezi "Era îndeajuns de grav c5 preluasem controlul asupra
pu4in?" întregii ceremonii, dând peste cap lot programul, dar faptul c5
'"CâtuBi de pu4in!" am spus. "Budokan-ut este cea mai mi-am uitat programul în fa4a a mii de spectatori era o ultim5
marc sal5 din oraB Bi era plin5 ochi." insult5 adus5 Federa4iei. M5 f5cusem de râs Bi atr5sesem opro-
Aminlindu-mi acel eveniment, am sim4it cum mâinile mi biul asupra profesorilor mei Bi, cred,'asupra tuturor femeilor, în
se încleBtau Bi gâtul mi se încorda. Nu mai aveam chef s5 con- general."
tinui. "Ce s-a întâmplat dup5 aceea0" întreb5 Clara, încercând
"N^-ar fi mai bine s5 nu zgând5rim r5nile vechi?" am s5-Bi suprime un chicot.
întrebat. "în plus. am recapitulat deja experien4ele mele de "Am fost dat5 afar5 din Bcoal5, se discuta chiar s5 mi se
karatc." retrag5 centura neagr5 Bi n-am mai practicat karatc niciodat5 de-
"Este important s5 vorbeBti despre experien4ele laie." alunci."
insist5 Clara. "Poate c5 nu le-ai vizualizat îndeajuns de limpede Clara izbucni în râs. Eu, dimpotriv5, eram atât de
sau nu ai inspirat complet energia blocat5 în ele. Se parc c5 mai miBcat5 din cauza experien4elor melc ruBinoase încât am început
au înc5 putere asupra ta. Uit5-lc la tine. ai început s5 transpiri s5 plâng. în plus, eram cu atât mai stânjenit5 pentru c5-i
nervos." desl5inuisem Clarei toat5 povestea.
Ca s5-i fac pe plac. i-am povestit cum profesorul meu de Ea m5 apuc5 de umeri Bi m5 scutur5.
karatc l5sase odat5 s5 se în4eleag5 c5. dup5 p5rerea lui, femeile "F5 respira4ia purificatoare," îmi zise. "Inspir5 acum."
erau inferioare chiar Bi câinilor. Pentru ci. femeile nu-Bi aveau Mi-am miBcat capul de la dreapta la stânga, inspirând
locul în lumea karatclor Bi. cu atât mai pu4in. în turnee. De data energia care mai era înc5 captiv5, f5r5 speran45, în sala de com-
aceea, el voia ca numai discipolii b5rba4i s5 ias5 în aren5. în peti4ii. Aducându-mi iar5Bi capul spre dreapta, mi-am expirat
Budokan. I-am spus c5 nu am b5tut atâta drum pân5 în Japonia toat5 stânjeneala Bi autocomp5limirca ce m5 înv5luiscr5. Am
doar ca s5 stau pe tuB5 Bi s5 privesc toat5 echipa masculin5 în repetai miBcarea de câteva ori, f5când o respira4ie dup5 cealalt5,
competi4ie. El m-a avertizat s5 fiu mai respectuoas5, dar în loc pân5 când agita4ia mea emo4ional5 se domoli. Apoi, am miBcat
de asta eu m-am înfuriat Bi mai tare. încât am f5cut un lucru capul de la dreapta la stânga Bi înapoi, f5r5 respira4ie, t5ind prin
cumplit. aceasta toate leg5turile cu acel moment specific al trecutului
"Cc-ai f5cui?" m5 întreb5 Clara. meu. Când am terminat, Clara îmi scana corpul Bi apoi aprob5
I-am spus c5 eram alât de furioas5. încât am urcat pe din cap.
platforma central5, am smuls gongul din mâna macslailui de "EBti Milncrabil5 din cauza sentimentului de autoimpor-
ceremonii, l-am sunat Bi mi-am anun4at singur5 numele în mod lan45," declar5 ca, înlinzându-mi o batist5 brodat5 ca s5-mi suflu
oficiat, ca de altfel Bi numele exerci4iului de karate pe care nasul. "Toat5 acea ruBine a fost cauzat5 de sim4ul valorii per-
aveam s5 o demonstrez. sonale prost în4eles. Dup5 aceea, ratându-4i demonstra4ia, aBa
"Iar ci le-au aplaudat frenetic?" m5 întreb5 Clara, cum era de aBteptat, 4i-ai lezat Bi mai tare mândria deja r5nit5."
surâzând. Clara r5mase t5cut5 o vreme, dându-mi timp s5 m5
"Am dat-o r5u în bar5," am zis, aproape în lacrimi. "în adun.
mijlocul unei lungi suite de miBc5ri, mintea mi s-a întunecat. "De ce ai renun4at s5 mai practici karate?" m5 întreb5 ea
Nu-mi mai aminteam ce urmeaz5. Tot ce vedeam era o mare de într-un final.
figuri umane care se holbau la mine dezaprobator. Am reuBit "M5 s5turasem de asta Bi mai ales de toat5 ipocrizia,"
cumva s5 execut Bi sfârBitul acelei kata Bi s5 p5r5sesc arena în am trântit eu. (
stare de Boc." Ea dezaprob5 din cap.
;
114 115
''Nu. ai abandonat deoarece nimeni nu 4i-a mai acordat
aten4ie dup5 acel incident Bi pentru c5 nu ai primit aprecierea pe Clara mi-a explicat c5 recapitularea ne reveleaz5 o
care considerai c5 o meri4i." fa4et5 esen4ial5 a fiin4ei noastre: faptul c5 pentru o clip5, chiar
Trebuia s5 admit, cu toat5 onestitatea, c5 avea dreptate. înainte s5 plonj5m în oricare dintre ac4iunile noastre, suntem ca-
Crezusem c5 meritam s5 fiu apreciat5. Ori de câte ori f5cusem pabili s5-i evalu5m cu precizie rezultatul, Bansele pe care. le
ceva nes5buit, impulsiv, era în sprijinul imaginii proprii sau avem, motivele Bi aBtept5rile noastre. Cum, în general, aceast5
pentru a concura cu cineva Bi a dovedi c5 eram mai bun5. Un cunoaBtere nu este niciodat5 comod5 pentru noi sau nu ne satis-
sentiment de triste4e Bi descurajare puse st5pânire pe mine. Itiam face, o suprim5m imediat.
c5, în ciuda tuturor respira4iilor melc Bi a recapitul5rii, nu aveam "Ce vrei s5 spui cu asta?"
nici o Bans5. '"Vreau s5 spun c5 tu, de exemplu, pentru o frac4iune de
"Inventarul t5u se schimb5 în mod natural Bi armonios,"' secund5 ai Btiut c5 ar fi o greBeal5 enorm5 s5 te arunci p'c scena
zise Clara, b5tându-m5 uBor pe cap. '"Nu-4i face atâtea griji. s5lii de competi4ie Bi s5 întrerupi reprezenta4ia, dar ai suprimat
Conccntrcaz5-te pe recapitulare Bi lucrurile se vor aranja de la acea certitudine din diferite motive. Ai cunoscut, de asemenea,
sine."' pentru un moment, motivul real pentru care ai renun4at s5 mai
''Poate c5 ar trebui s5 consult un terapeut." am zis. practicai karatc, Bi-anumc pentru c5 le-ai sim4it ofensat5 dc-a nu
"DeBi, recapitularea nu este o form5 de psiho-lcrapic?" fi fost l5udat5 sau pentru c5 nu 4i-au fost recunoscute meritele.
""Nicidecum," m5 contrazise Clara. "Oamenii care au Dar ai acoperit instantaneu aceast5 cunoaBtere cu o alta, o expli-
ca4ie mult mai convenabil5 pentru tine: aceea c5 erai s5tul5 de
descoperit pentru prima dat5 recapitularea, au tr5it acum sute. ipocrizia celorlal4i."
dac5 nu chiar mii de ani în urm5. Deci. cu siguran45 c5 nu ar
Clara a continuat spunând c5 acest moment de
trebui s5 te gândeBti la acest proces antic de reînnoire ca la o cunoaBtere direct5 era numit de c5tre oamenii care au concep-
psihanaliz5 modern5." lualizat pentru prima oar5 ideea de recapitulare, v z torul
"De ce nu? Trebuie s5 admi4i c5 reîntoarcerea la aminti- deoarece ne permite s5 vedem direct în lucruri, cu ochi limpezi.
rile copil5riei Bi punerea accentului pe actul sexual seam5n5 cu Cu toate acestea, în ciuda clarit54ii Bi acurate4ii aprecierilor
domeniul psihanaliBtilor. în special a celor de inspira4ie v z torului, nu îi acord5m niciodat5 aten4ie sau vVeo Bans5 de-a
freudian5." se face auzit. Printr-o suprimare constant5, îi în5buBim creBterea
Clara era inflexibil5. Sublinic c5 recapitularea este un Bi îl împiedic5m s5 se dezvolte Ia adev5ratul s5u poten4ial.
act magic, în care inten4ia Bi respira4ia jucau un rol indispensabil. "In final, v z torul din noi se umple de am5r5ciune Bi
''Respira4ia adun5 energia Bi o face s5 circule," explic5 ur5," continu5 Clara. "în4elep4ii antici care au inventat recapitu-
ca. "Apoi, este dirijat5 de inten4ia prestabilit5 a recapitul5rii, larea, credeau c5 veBnica noastr5 încercare de subordonare a
aceea de a ne elibera de leg5turile noastre biologice Bi sociale." v5z5torului ne va distruge în cele din urm5. Dar nc-au asigurat,
'"Inten4ia recapitul5rii este un dar care ne-a fost oferit de de asemenea, c5 prin intermediul recapitul5rii îi permitem aces-
v z torii antici care au descoperit aceast5 metod5 Bi au transmis- tuia s5 se dezvolte Bi s5 se desf5Boare aBa cum era menit s-o
o mai departe descenden4ilor lor," continu5 Clara. '"Orice per- fac5."
soan5 care o practic5 trebuie s5-Bi adauge propria inten4ie, îns5 "Nu am în4eles niciodat5 ce face cu adev5rat recapitu-
acea inten4ie este pur Bi simplu dorin4a sau nevoia de a face reca- larea," am spus cu.
pitulare. Inten4ia rezultatului final, care este libertatea absolut5, "Scopul recapitul5rii este s5 asigure v z torului liber-
a fost stabilit5'de acei v z tori antici. Ii tocmai pentru c5 a fost tatea de a vedea" îmi reaminti Clara. "Acordându-i credit,
stabilit5 independent de noi. este un dar inestimabil." putem s5-1 transform5m într-o forl5 misterioas5 Bi eficace în
116
117
acelaBi timp, o for45 care, în loc s5 ne ucid5, nc-ar putea ghida. Am ridicat unul dintre ele s5-1 privesc în transparen4a
eventual, spre libertate." soarelui.
''Acesta cslc molhul pentru care insist întotdeauna s5-mi '"Folosirea cristalelor era domeniul vr5jitorilor din
vorbeBti despre descoperirile f5cute în timpul recapitul5rii," zise Mexicul antic." explic5 ea. "Sunt arme folosite s5 distrug5 orice
Clara. "Trebuie s5-1 aduci pe v5z5tor la suprafa45 Bi s5-i dai duBman."
posibilitatea s5 vorbeasc5 Bi s5-4i spun5 ce vede." Auzind asta, am tres5rit atât de tare, încât unul dintre
cristale aproape c5 mi-a sc5pat din mân5. Am încercat s5 i le
În4elegeam perfect ce-mi spunea Bi eram de acord cu ca. dau Clarei, nedorind s5 mai am dc-a face cu ele, îns5 ea a refuzat
Eram pe deplin conBtient5 c5 exista ceva în mine care Btia s5 le ia.
întotdeauna ce Bi cum. Itiam, de asemenea, c5 îi suprimam orice "Odat5 ce ai 4inut în mâini asemenea cristale, nu le mai
posibilitate de a m5 sf5tui, deoarece ceea ce îmi spune este de po4i da nim5nui." m5 mustr5 ea. "Nu este corect. De fapt, e peri-
obicei contrar celor ce aBtept sau doresc s5 aud. culos. Aceste cristale trebuie tratate cu o grij5 infinit5, c5ci sunt
Una din revela4iile mele de moment, pe care a trebuit s5 daruri de putere."
o împ5rt5Besc Clarei, era aceea c5 singura dat5 când am invocat "îmi cer scuze, nu am vrut s5 fiu nerespectuoas5. Atâta
ajutorul v5z5torului, a fost când priveam spre sud, solicitându-i doar c5 m-am speriat când te-am auzit spunând c5 au fost
în mod deliberat s5 m5 ghideze, deBi nu putusem niciodat5 s5-mi folosite ca amic," am zis eu.
explic de ce am f5cut asta. "în trecut, da. dar nu Bi în zilele noastre," m5 l5muri
"într-o zi toate lucrurile astea vor avea un r5spuns," îmi Clara. "Am pierdut cunoaBterea care ne permitea s5 le transfor-
promise ea, dar din felul în care îmi zâmbea, am dedus c5 nu m5m în arme."
voia s5-mi spun5 nimic mai mult pentru moment. "Exista o asemenea cunoaBtere în Mexicul antic?"
Clara îmi suger5 s5 m5 întorc la grot5 pentru câteva orc "Cu siguran45. Face parte din tradi4ia noastr5," declar5
dup5 care s5 vin acas5 Bi s5 dorm pu4in înainte de cin5. ea. "Tot aBa cum în China existau credin4e vechi atât de exotice,
"îl voi trimite pe Manfrcd s5 te aduc5," se oferi ca. încât s-au transformat în legende, în Mexic avem Bi noi credin4ele
Am refuzat. Mi-cra imposibil s5 m5 mai întorc la Bi legendele noastre."
peBter5 în acel moment. Eram mult prea istovit5. Faptul de a-i fi "Dar cum se face c5 nimeni nu cunoaBte mare lucru des-
revelai Clarei momente stânjenitoare din via4a mea Bi dc-a fi fosl pre ce s-a petrecut în Mexicul antic, în timp ce toat5 lumea este
nevoit5 s5 fac fa45 atacurilor sale, m5 sleiser5 cu lotul din punct la curent cu practicile Bi credin4ele din China antic5?"
de vedere emo4ional. Pentru o clip5, aten4ia mi-a fosl atras5 de "Aici, în Mexic, au existat dou5 culturi antagonice:
lumina ce se reflecta pe unul din cristale. Focalizându-mi aten4ia spaniolii Bi indienii," explic5 ca. "Itim totul despre vechea
pe ele, m-a calmat. Am întrebat-o pe Clara dac5 ca cunoBtea Spanie, dar nu Bi despre Mexicul antic, deoarece spaniolii, fiind
motivul pentru care maestrul vr5jitor îmi d5duse cristalele. Mi-a înving5tori, au încercat s5 Btearg5 din memorie tradi4iile indiene.
r5spuns c5 acesta nu mi le d5duse de fapt, ci mai degrab5 le re- Dar în ciuda eforturilor lor sistematice Bi neobosite, nu au reuBit
cuperase pentru mine. în totalitate."
"Lc-a g5sit într-o peBter5 în mun4i. Cineva trebuie s5 Ic "Care erau practicile asociate cristalelor?" am întrebat.
fi l5sat demult acolo," zise ca aspru. "Se presupune c5 vr5jitorii din timpurile str5vechi
Tonul s5u ner5bd5tor m5 f5cu s5 m5 gândesc c5 nu obiBnuiau ca, într-o stare de concentrare intens5 Bi de focalizare
dorea s5 vorbeasc5 nici despre maestrul vr5jitor, aBa c5 am puternic5 - stare dc-a dreptul unic5 Bi, în orice caz, imposibil de
întrebat-o altceva. descris - s5-Bi fixeze mental imaginea inamicilor lor. într-o ase-
"Ce altceva mai Bti despre aceste cristale?"
118
menea stare de conBtiin45 mental5 Bi fizic5, aceBtia manipulau ea, îi putem da putere deplin5 v5z5torului din noi sau putem
acea imagine pân5 când îi g5seau centrul energetic." permite energiei impersonale a universului s5 se transforme în
"Ce f5ceau cu imaginea duBmanilor lor?" am întrebat, for4a foarte personal5 a inten4iei.
animat5 de o curiozitate morbid5. "Când nc-am golit îndeajuns de inventarul nostru
"C5utau o deschiz5tur5, localizat5 de obicei în zona ini- învechit Bi stânjenitor, energia \ine spre noi Bi se acumuleaz5 în
mii, asem5n5toare unui vârtej minuscul în jurul c5reia circul5 mod natural," continu5 ea. "Când o suficient5 cantitate din
energia. Imediat ce o g5seau, îndreptau vârful cristalelor ca pe aceast5 energie se contopeBte în noi, se transform5 în putere Ii
niBte s5ge4i, spre ca." orice îi poate anun4a prezen4a: un sunet puternic, o voce suav5,
Simpla men4ionare a faptului c5 îndreptau acele cristale un gând care nu este al t5u, un val neaBteptat de vitalitate Bi
spre imaginea inamicului lor, mi-a dat fiori. In ciuda bun5stare."
disconfortului meu, m-am sim4it constrâns5 s5 o întreb pe Clara Clara scoase în eviden45 faptul c5, la o analiz5 final5, nu
ce se întâmpla cu persoana a c5rei imagine era manipulat5 de avea nici o importan45 dac5 puterea cobora în noi într-o stare de
acei vr5jitori. veghe sau în vis; era la fel de valid5 în ambele cazuri, ultima
'"Poale c5 asta îi îmb5trânea corpul," propuse ca. "Sau fiind, totuBi, mai pu4in sesizabil5, dar mai eficace.
se putea întâmpla s5 aib5 un accident. Se crede c5 nici vr5jitorii "Ceea ce experiment5m în stare de veghe, în sens de
înBiBi nu Btiau exact ce anume se întâmpla deBi, dac5 inten4ia Bi putere, trebuie pus în practic5 în vis Bi toat5 puterea acumulat5
puterea lor erau îndeajuns de mari, aceBtia îBi distrugeau cu sigu- în vis, trebuie s-o folosim în stare de trezie. Ceea ce conteaz5 cu
ran45 inamicul." adev5rat este s5 fim conBtien4i, indiferent dac5 suntem treji sau
>
dormim."
Doream mai mult ca niciodat5 s5 las cristalele din mâini,
dar, copleBit5 de vorbele Clarei, nu îndr5zneam s5 le profanez. Repet5, str5pungându-m5 cu privirea:
M5 întrebam, totuBi, de ce naiba s5 vrea cineva s5-mi dea mie "Important este s5 fim conBtien4i."
cristalele acelea. Clara r5mase t5cut5 câteva momente, dup5 care îmi
"Cândva, armele magice erau teribil de importante," spuse ceva absolut ira4ional, dup5 p5rerea mea.
continu5 Clara. "Arme ca aceste cristale deveneau un fel de ex- "Fiind conBtient de timp, de exemplu, omul poate face
tensie a coq)ului acelor vr5jitori. Erau pline cu o energie care ca via4a sa s5 se prelungeasc5 de-a lungul a mai multe sute de
putea fi canalizat5 Bi proiectat5 spre exterior, în timp Bi spa4iu." ani."
Clara spunea c5 arma absolut5 nu este, cu toate acestea, "Este absurd," am spus. "Cum poate un om s5 tr5iasc5
cristalul ascu4it, sabia sau chiar arma de foc, ci corpul uman, atât de mult?"
deoarece poate fi transformat într-un instrument capabil s5 acu- "A fi conBtient de timp este o stare de conBtiin45 aparte
muleze, s5 înmagazineze Bi s5 dirijeze energic. care ne împiedic5 s5 îmb5trânim rapid Bi s5 murim în câteva zeci
"Putem prhi coq?ul uman fie ca pe un organism biolo- de ani," a explicat Clara. "Exist5 o credin45, transmis5 de
gic, fie ca pe o surs5 de putere," explic5 ea mai departe. "Totul vr5jitorii antici, potrivit c5reia dac5 am fi capabili s5 ne folosim
depinde de starea în care se afl5 inventarul depozitului nostru; corpurile drept arme sau, în termeni moderni, dac5 ne-am goli
corpul poate fi greu Bi rigid sau uBor Bi flexibil. Dac5 magazia magaziile, nc-am putea strecura din lumea aceasta pentru a
este goal5, corpul însuBi este gol, iar energia infinitului poate hoin5ri prin alte p5r4i."
curge prin ci." "Ii unde ne-am duce?" am întrebat. Clara m5 privi surprins5,
Clara repet5 c5, pentru a ne goli, trebuie s5 ne cufund5m de parc5 ar fi trebuit s5 cunosc r5spunsul.
într-o stare de recapitulare profund5 Bi s5 l5s5m energia s5 curg5 121
nestânjenit5 prin noi. Numai în stare de relaxare total5, sublinie
120

i
"In necunoscut, pe t5râmul umbrelor," r5spunse ca. "Se
crede c5 odat5 ce magazia c goal5 devenim atât de uBori, încât
nc-am putea în5l4a, str5b5tând vidul Bi nimic n-ar putea s5 stea în

w
calea zborului nostru. Dup5 aceea, revenim în aceast5 lume. plini
de energic Bi revigora4i.""
Mi-am schimbat pozi4ia pe stânca aceea deloc confor-
tabil5, unde amor4isem.
"Dar asta c doar o credin45, nu-i aBa, Clara?" am
întrebat. "O legend5 din timpurile vechi."
"In prezent nu-i decât o credin45,'" încuviin45 ca. "Este
bine Btiut. îns5, c5 timpurile, ca toate lucrurile dealtfel, se Clara se aBez5 pe fotoliul de nuiele aflat la marginea
schimb5. Acum, mai mult ca oricând, omul arc nevoie s5 se re- terasei, periindu-Bi str5lucitorul s5u p5r negru. Dup5 aceea îBi
genereze Bi s5 tr5iasc5 experien4a vidului Bi a libert54ii." trecu degetele prin el, pân5 când totul fu la locul s5u. Dup5 ce se
Pre4 dc-o clip5 m-am întrebat cum ar fi s5 devin vapo- dichisi, Bi-a dus palma stâng5 la frunte, atingându-Bi-o uBor,
roas5 ca un nor Bi s5 plutesc în aer, f5r5 ca ceva s5-mi împiedice într-o miBcare circular5. Apoi îBi duse mâna spre creBtetul
venirile Bi plec5rile. Apoi m-am întors din nou cu picioarele pe capului, coborând-o pe deasupra capului, spre ceafa. La sfârBit,
p5mânt Bi m-am sim4it obligat5 s5 spun: scutur5 în aer din încheietura mâinii Bi degete. A mai repetat
"Clara, îmi este imposibil s5 în4eleg sau s5 accept toat5 miBcarea Bi scuturatul mâinii de mai multe ori.
vorb5ria asta despre a fi conBtient de timp Bi de trecerea în lumea Eram fascinat5 privindu-i miBc5rile. Nu era nimic negli-
umbrelor. Nu face parte din tradi4ia mea sau, cum ai spune tu, jent sau întâmpl5tor în ele. F5cea totul cu o concentrare intens5,
nu face parte din inventarul depozitului meu." ca Bi cum executa o sarcin5 din cele mai importante.
"Nu. nu face," m5 aprob5 ca. "Aceasta e vr5jitorie!"' "Ce faci?" am întrebat-o. rupând t5cerea, "Un masaj
"Vrei s5 spui c5 vr5jitoria mai exist5 Bi este practicat5 facial?"
înc5'.'"' am întrebat. Clara îBi a4inti privirea asupra mea, cum st5team într-un
Clara se ridic5 dintr-o dat5 Bi îBi apuc5 bocceaua. fotoliu ca al ci Bi îi imitam miBc5rile.
"Nu m5 mai întreba nimic în plus,'" zise ca categoric5. "Aceast5 miBcare circular5 împiedic5 formarea ridurilor
"Mai târziu vei afla tot ceea ce doreBti s5 Btii, dar de la cineva pe frunte," zise ca. "î4i poate p5rea ca un masaj facial, dar.nu
care este mai în m5sur5 decât mine s5-4i explice aceste lucruri/" este. Acestea sunt pase magice, miBc5ri ale mâinii menite s5
adune energia pentru un scop specific."
"Ii care ar fi acela?" am întrebat, scuturându-mi
încheietura mâinii ca ea.
"Scopul acestor pasc magice este acela de a ne face s5
ar5t5m tineri, împiedicând formarea ridurilor," zise ca. "Scopul
a fost stabilit cu mult timp înainte, nu de mine sau de tine, ci de
putere îns5Bi."
Trebuia s5 admit c5 indiferent ce anume tacea Clara, cu
siguran45 c5 d5dea rezultate. Avea o piele minunat5, care punea
în eviden45 ochii s5i verzi Bi p5rul întunecat. Crezusem
întotdeauna c5 aparen4a ei tinereasc5 se datora genelor sale indi-
122 123
"Exact," zise Clara. "Inten4ia tuturor actelor magice a
enc. Nu-mi trecuse niciodat5 prin cap c5 se ocupa în mod special fost deja stabilit5. Tot ce avem de f5cut este s5 ne ag545m
de asta. practicând anumite miBc5ri. conBtiin4a de ea."
'"Când energia este adunat5, ca în cazul paselor magice, Ii-a tras scaunul în fa4a mea, astfel încât genunchii
noi o numim putere." continu5 Clara. "Nu uita acest lucru, aproape c5 ni se atingeau. Apoi, îBi frec5 viguros degetul mare al
Taisha! Puterea este energia care se acumuleaz5, fie c5 o faci fiec5rei mâini în palma mâinii opuse, dup5 care le plas5 la
singur5 sau sub îndrumarea cuiva. Vei auzi vorbindu-se mai r5d5cina nasului. Cu miBc5ri uBoare Bi regulate, abia atingându-
multe despre putere, nu numai de Ia mine, dar Bi de la ceilal4i. De lc, îBi trecu degetele în lungul sprâncenelor, spre tâmple.
altfel, pot s5 apar5 în orice moment de-acum." "Aceast5 pas5 te vc ajuta s5 nu faci cute între
DeBi Clara f5cea aluzie în mod constant la rudele sale, sprâncene," explic5 ca.
abandonasem orice speran45 de a-i mai întâlni \xcodat5. Dup5 ce Bi-a frecat foarte rapid degetele ar5t5toare între
Men4ionarea cuvântului "putere" era deja alt5 poveste. Nu ele - în felul în care" freci dou5 be4e ca s5 faci focul - le-a pus
în4elesesem niciodat5 ce voia s5 spun5 prin asta. vertical de fiecare parte a nasului, tr5gându-lc uBor spre exterior,
"Am s5-4i ar5t câteva pasc magice pe care va trebui s5 le peste obraji, de mai multe ori.
practici în fiecare zi dc-aici înainte," m5 anun45 ea.
"Aceasta este destinat5 s5 cure4e cavitatea sinusurilor."
Am oftat în semn de protest. îmi ceruse s5 fac atât de
multe lucruri zilnic: respira4ia, recapitularea, exerci4iile de zise ca, astupându-Bi n5rile cu mâna. "In loc s5 te scobeBti în nas,
kung-fu, lungile plimb5ri. Dac5 Ic puneam pe toate cap la cap, f5 aceast5 miBcare."
ziua n-ar fi fost suficient de lung5 nici pentru jum5tate din ele. Nu mi-a f5cut deloc pl5cere c5 a pomenit despre faptul
"Pentru Dumnezeu, nu mai lua totul atât de ad littcram," c5 m5 scobeam în nas, dar am încercat miBcarea respectiv5 Bi
zise Clara, observâdu-mi expresia chinuit5. "încerc s5 îndes în mi-a desfundat într-adev5r sinusurile, aBa cum spusese
creierul t5u de bibilic5 tot ce pot, pentru c5 vreau s5 cunoBti lu- "Urm5toarea este pentru a-4i împiedica pielea obrajilor
crurile acestea. CunoaBterea adun5 energie, Bi din acest motiv, ca s5 atârne," spuse ea.
înseamn5 putere. Pentru ca magia s5 func4ioneze, trebuie s5 Btim îBi frec5 foarte energic palmele Bi, cu atingeri lungi Bi
ce facem atunci când inten4ion5m rezultatul - nu scopul, re4ine, - ferme, le f5cu s5 alunece în susul obrajilor, spre tâmple. Repet5
ci rezultatul actului de vr5jitorie. Dac5 am inten4iona scopul aceast5 miBcare de Base, Bapte ori, de fiecare dat5 folosind
ac4iunilor noastre magice, ar însemna s5 cre5m vr5jitorie Bi, nici aceleaBi miBc5ri lente, ferme Bi ascendente.
tu. nici cu nu avem atât de mult5 putere." Am remarcat c5 era aprins5 la fa45. îns5 nu s-a oprit. îBi
"Nu cred c5 te urm5resc/' Clara, am spus, dându-mi plas5 latura interioar5 a mâinii, cu degetul marc pliat în5untru,
scaunul mai aproape de al ci. "Pentru ce nu avem suficient5 deasupra buzei superioare Bi frec5, înainte Bi înapoi, cu o miBcare
putere?" viguroas5 ca de fer5str5u.
"Vreau s5 spun c5 niciuna dintre noi nu dispunem de Mi-a explicat c5 dac5 frec5m energic punctul în care
acea energie copleBitoare necesar5 pentai a crea un scop nou. nasul întâlneBte buza superioar5, energia este stimulat5 s5 curg5
Individual îns5, putem în mod cert s5 adun5m suficient5 energie în cantit54i mici Bi regulate. Dac5, îns5, avem nevoie de o infuzie
pentru a inten4iona rezultatul acestor pasc magice: nici un rid mai marc de energic, atunci acest lucru poate fi ob4inut în4epând
pentru noi. Asta este tot ce putem face, din moment ce scopul lor punctul aflat în mijlocul gingiei superioare, sub buza de sus Bi
- acela de a ne p5stra tineri Bi cu o înf54iBare tân5r5 - a fost deja mai jos de septul nazal.
stabilit." "Dac5 te ia somnul în peBter5, în timp ce recapitulezi,
"Este acelaBi lucru cu recapitularea a! c5rei scop final a freac5 energic acest punct Bi te va revigora temporar." zise ca.
fost prestabilit de vr5jitorii antici?" am întrebat. 125
124
Mi-am frecat buza superioar5 Bi mi-am sim4it urechile Bi Bi miBcându-se atât de rapid, încât p5reau s5 dispar5. MiBc5rile ci
nasul degajate. De asemenea, am încercat o senza4ie de armonioase m-au fascinat.
amor4eal5 în cerul gurii. Nu a durat decât câteva secunde, dar
mi-a t5iat respira4ia, l5sându-m5 cu senza4ia c5 eram pe punctul '"Genul acesta de atingere nu a existat niciodat5 în inven-
de a deschide ceva ce fusese acoperit. tarul t5u," zise ca râzând, când a terminat. '"Aceasta este
Mai departe. Clar5 îBi miBc5 degetele ar5t5toare sub vr5jitorie Bi necesit5 o inten4ie diferit5 de cea a lumii de toate
b5rbie, folosind din nou acea miBcare rapid5 de du-tc-vino, ca de zilele. Cu toat5 tensiunea pe care o aduce fe4ei, avem cu sigu-
fer5str5u. Mi-a explicat c5 prin stimularea punctului de sub ran45 nevoie de un alt fel de inten4ie dac5 vrem s5 ne relax5m
b5rbie se produce în corp o stare de alert5 calm5. Punctul res- muBchii Bi s5 tonifiem centrii localiza4i aici."
pectiv mai putea fi activat, dup5 spusele ci, aBezându-nc pe Clara spunea c5 emo4iile las5 urme pe chipul nostru, mai
podea, cu b5rbia sprijinit5 de o mas5 joas5. mult decât în orice alt5 parte a corpului. Din acest motiv, trebuie
Urmându-i sugestiile, mi-am pus perna pe podea Bi m- s5 elimin5m stresul acumulat, prin practicarea paselor magice,
am aBezat pe ca, cu b5rbia sprijinit5 pe o lad5 de lemn care îmi înso4ite de inten4ia acestora.
ajungea exact pân5 la nivelul fe4ei. Aplccându-m5 înainte, am M5 m5sur5 o clip5 Bi zise:
presat încet punctul indicat de Clara. Dup5 câteva momente, am "V5d dup5 tensiunea de pe fa4a ta c5 recapitularea î4i d5
sim4it cum coipul mi se liniBtea; o senza4ie de furnic5turi îmi de gândit. F5 pasele înainte de-a te culca ast5 sear5 ca s5
urca dc-a lungul sirii spin5rii, îmi p5trunse în cap Bi respira4ia îndep5rtezi cutele acelea de pe frunte."
îmi deveni din ce în ce mai profund5 Bi mai ritmic5. Trebuia s5 admit c5 recapitularea m5 îngrijora.
'"Un alt mod de a trezi centrul de sub b5rbie," continu5
Clara, "este s5 te întinzi pe burt5, cu pumnii strânBi, unul dea- "Problema este c5 petreci prea mult timp în peBter5,"
supra celuilalt, sub b5rbie." zise Clara f5cându-mi cu ochiul. "Nu vreau s5 devii o super-
Mi-a recomandat ca atunci când practic5m acest exer- woman. Cred c5 ai acumulat suficient5 energic dc-acum, ca s5
ci4iu, s5 încord5m pumnii pentru a crea o presiune sub b5rbie Bi începi s5 înve4i alte lucruri."
s5-i relax5m apoi, reducând presiunea. Tensionarea Bi relaxarea S5ri de pe scaun de parc5 st5tuse pe un resort. Era atât
pumnilor, zicea ca, produce o miBcare pulsatoric care trimite de nepotrivit s5 vezi o femeie aBa de puternic5 s5rind în picioare
mici fluxuri de energic unui centru vital care este direct conectat cu atâta agilitate, încât m-a umflat râsul. Eu îns5mi m5 ridicam
cu baza limbii. De asemenea, a subliniat c5 acest exerci4iu tre- mult mai încet, de parc5 eram de dou5 ori mai marc ca ea.
buie executat cu maxim5 precau4ie pentru a evita posibilele Se uit5 la mine Bi d5du din cap.
dureri de gât. "EBti prea rigid5," remarc5 ca. "Ai nevoie de anumite
M-am dus s5 m5 aBez din nou în fotoliul de r5chit5. exerci4ii fizice pentru a-4i debloca centrii vitali."
"Acest grup de pasc magice pe care 4i le-am ar5tat, tre- Ne-am îndreptat c5tre cuierul unde erau 4inute hainele Bi
buie practicat zilnic pân5 când vor înceta s5 mai semene cu p5l5riile, dincolo de uBa din spatele casei. îmi întinse o p5l5rie de
miBc5ri de masaj Bi vor deveni ceea ce sunt în realitate, adic5 paie cu borurile mari Bi m5 conduse spre un luminiB aflat în
pasc magice. Uil5-le la mine!" îmi ordon5 ca. apropierea anexei buc5t5riei.
Am privit-o repetând miBc5rile pe care mi Ic ar5tase, Soarele str5lucea foarte puternic. Era o zi neobiBnuit de
doar c5. de data aceasta, ea îBi f5cea mâinile Bi degetele s5 dan-
c5lduroas5. Clara mi-a cerut s5-mi pun p5l5ria pe cap. Ar5t5
seze. Mâinile sale p5reau s5 penetreze adânc în pielea fe4ei; alte-
ori, treceau uBor pe deasupra, alunecând parc5 pe suprafa4a pielii c5tre o zon5 împrejmuit5 cu un gard de sârm5, unde p5mântul
fusese s5pat în brazde s5dite cu r5saduri aranjate îngrijit, în
rânduri paralele.
126 127
"Cine a cur54at terenul Bi a s5dit toate plantele astea? am "Energia p5mântului." r5spunse ea, cu ochii la fel de
întrebat, surprins5 pentru c5 nu o v5zusem pe Clara lucrând verzi ca plantele tinere "întregeBte energia soarelui. O vei sim4i,
acolo. "Este o munc5 imens5. Tu singur5 ai f5cut-o?" poate, intrându-4i prin mâini când vei lucra p5mântul. Sau va
"Nu. am chemat pe altcineva s5 o fac5 pentru mine." începe s5-4i curg5 în sus, prin t5lpi, când te vei ghemui pe
"Dar când? Am fost aici în fiecare zi Bi n-am v5zut pe p5mânt."
nimeni." Nu mai lucrasem niciodat5 în gr5din5 Bi nu Btiam ce tre-
;
Nu-i nici un mister în asta/' zise Clara. ""Persoana care buie s5 fac. I-am cerut s5-mi arate ce am de f5cut. Ea m5 scrut5
a lucrat în gr5dina de zarzavat venea când tu erai la peBter5." din priviri, întrebându-se parc5 dac5 alesese persoana potrivit5
Explica4ia ci nu m-a satisf5cut. Gr5dina era atât de bine pentru o asemenea treab5.
aranjat5, c5 nu p5rea s5 fi fost f5cut5 doar de un singur om. "P5mântul e înc5 moale dup5 ploaia de ieri," zise ea,
înainte s5 apuc s5 o întreb. Clara m5 anun45: aplecându-se s5 ating5 solul. "Dar când se va usca, va trebui s5
"Dc-acum înainte tu ai s5 te ocupi de aceast5 gr5din5. cari ap5 cu g5leata din pârâu. Sau, dac5 eBti foarte istea45, po4i
Consider5 c5 este noua ta sarcin5." s5 construieBti un sistem de iriga4ie."
Am încercat s5-mi ascund dezam5girea de a-mi fi fost "Chiar am s-o fac," am spus încrez5toare. "Voi construi
dat5 înc5 o sarcin5 care necesita aten4ie zilnic5. Crezusem c5 o pomp5 electric5, dup5 modelul uneia v5zut5 într-o cas5 de la
prin exerci4iu fizic. Clara în4elegea un nou tip de arte mar4iale, 4ar5 Bi o voi conecta la dinam. în felul acesta nu voi mai fi nevo-
de preferat unul dintre acelea ce folosesc o arm5 chinezeasc5 it5 s5 urc dealul cu g5le4ile pline."
clasic5, cum ar fi spada lat5 sau lancea. Obscrvându-mi primea "Nu conteaz5 cum o faci, atâta \reme cât plantele sunt
ab5tut5, Clara m-a asigurat c5 lucratul gr5dinii este foarte bun udate. De asemenea, va trebui s5 îngraBi p5mântul la fiecare
pentru mine. deoarece îmi va da activitatea fizic5 Bi expunerea la dou5 s5pt5mâni, din gr5mada de compost din fundul gr5dinii. Ii
soare de care aveam nevoie pentru s5n5tate Bi bun5stare. A mai ai grij5 s5 smulgi toate buruienile. Pe aici se înmul4esc foarte
scos în eviden45 faptul c5, de mai bine de Base luni, nu f5cusem repede. Iar poarta trebuie s5 stea închis5, ca s5 nu intre iepurii."
nimic altceva decât s5 m5 concentrez pe evenimente din via4a "Nici o problem5," am asigurat-o eu, f5r5 prea mult5
mea Bi c5, ocupându-m5 cu ceva exterior fiin4ei, m-ar fi tragere de inim5.
împiedicat s5 devin înc5 Bi mai preocupat5 de sine. Am avut un "Foarte bine. Atunci, po4i începe."
Boc realizând c5 trecuse mai bine de jum5tate de an de când m5 Clara ar5t5 spre o g5leat5 Bi-mi ceru s5 o umplu cu
aflam acolo. Mic mi se p5rea c5 numai ieri venisem în casa gunoi Bi s5-1 amestec cu solul din jurul fiec5rei plante. Când
Clarei Bi c5 via4a mea se schimbase într-un mod atât de drastic. m-am întors cu g5leata plin5 de ceea ce eu speram s5 nu fie
încât nimic nu mai era la fel. fecale, mi-a dat o lopat5 pentru a afâna p5mântul. O vreme m-a
"Majoritatea oamenilor nu Btiu s5 se ocupe decât de ei privii cum lucrez, avertizându-m5 s5 nu sap prea aproape de
înBiBi," zise Clara, sco4ându-m5 brusc din gândurile mele. "Din plantele firave.
cauza acestei aten4ii exagerate, Binele se deformeaz5, saturat de în timp ce m5 concentram pe sarcina mea, o senza4ie
tot felul de preten4ii ridicole." ciudat5 de bun5stare Bi de pace puse st5pânire pe mirie.
Nc-am îndreptat spre o poart5 de lemn, intrarea în P5mântul era rece Bi moale în mâinile mele. Pentru prima oar5
gr5din5. de când venisem în casa Clarei, m-am sim4it cu adev5rat în lar-
"Lucrând în aceast5 gr5din5 vei primi un tip special de gul meu, în siguran45 Bi protejat5.
energie pe care nu-1 vei putea ob4ine recapitulând, respirând sau "Energia p5mântului este hr5nitoare," remarc5 ea, parc5
practicând kung fu," zise Clara. observându-mi schimbarea de dispozi4ie. "EBti îndeajuns de go-
"Ce fel de energie este asta?" lit5 de recapitulare pentru ca o parte din aceast5 energie s5 se
129
poat5 strecura în corpul t5u. Te sim4i în largul t5u, deoarece Btii respira ie pe care avea s5 mi le arate, mai mult de câteva minute
c5 p5mântul este mama tuturor lucrurilor." odat5.
îBi trecu mâinile pe deasupra rândurilor de plante. "De ce sunt numite pase de respira4ie?" am întrebat.
"Totul se trage din p5mânt. P5mântul ne sus4ine Bi ne "Pentru c5 inten4ia programat5 a acestor pase este s5
hr5neBte, iar când murim corpurile noastre se întorc la el." treac5 energia din respira4ie, spre regiunea în care ne plas5m
Dup5 o scurt5 pauz5, ad5ug5: aten4ia. Aceasta poate fi un organ intern sau un canal energetic,
"Asta doar dac5, bineîn4eles, nu reuBim s5 facem marea poate chiar un gând sau o amintire, ca în cazul recapitul5rii.
trecere." Important este faptul c5 energia este transmis5, împlinind în
"Vrei s5 spui c5 exist5 \Teo Bans5 s5 nu murim?" am acest fel inten4ia prestabilit5. Rezultatul este magie pur5,
întrebat. "Serios, Clara, nu crezi c5 exagerezi?" deoarece se produce de parc5 ar fi ap5rut de nic5ieri. De aceea
"To4i avem o Bans5 de libertate," zise ea uBor, "dar de- noi numim aceste miBc5ri pase magice de respira ie."
pinde de fiecare dintre noi s5 o prindem Bi s5 o transform5m în Clara îmi d5du instruc4iuni s5 închid ochii Bi s5 m5
realitate." întorc cu fa4a la soare, dup5 care s5 inspir adânc pe gur5,
Mi-a explicat c5, acumulând energie, ne putem dizolva tr5gând lumina Bi c5ldura soarelui în stomac. Acolo trebuia s5 le
prejudec54ile despre lume Bi corp, f5când astfel loc în magazia p5strez cât mai mult posibil, dup5 care s5 le înghit Bi, în final, s5
noastr5 Bi altor posibilit54i. Iansa de a nu muri era una dintre expir tot acrul r5mas în pl5mâni.
acestea. Potrhit opiniei Clarei, cea mai bun5 explica4ie pentru o "închipuie-4i c5 eBti o floarea-soarelui," m5 tachina ea.
alternativ5 atât de extravagant5, a fost dat5 de c5tre în4elep4ii din "_ine-4i tot timpul chipul îndreptat spre soare în timp ce respiri.
China antic5. Ei sus4ineau c5 este posibil pentru conBtiin4a perso- Lumina lui încarc5 respira4ia cu putere. Ai grij5 s5 iei înghi4ituri
nal5, sau "ie", s5 se uneasc5 de bun5voie cu conBtiin4a atot- mari de aer Bi s5-4i umpli complet pl5mânii. F5 acest lucru de
cuprinz5toare sau Tao. Apoi, când moartea survine, conBtiin4a trei ori."
indnidual5 nu se disperseaz5, ca în cazul unei mor4i obiBnuite, ci Mi-a explicat c5 în timpul acestui exerci4iu energia
se dilat5, unificându-se cu întregul mai mare. soarelui se împr5Btie automat în întreg corpul. Noi, îns5. putem
A mai ad5ugat c5 recapitularea practicat5 în spa4iul unei trimite în mod voit razele sale \indcc5toare în orice zon5 a
grote de forma unui^cocon, îmi permisese s5 acumulez Bi s5 corpului, prin simpla atingere a locului respectiv, sau folosin-du-
înmagazinez energie. în prezent, aveam nevoie s5 folosesc acea nc mintea pentru a le dirija.
energic pentru a-mi înt5ri leg5tura cu for4a abstract5 numit5 "De fapt, când vei fi practicat aceast5 respira4ie
spirit. îndeajuns de mult, nu vei mai avea nevoie s5-4i foloseBti mâinile,"
"Din acest motiv trebuie s5 lucrezi gr5dina, ca s5 ab- continu5 ca. "Vei vizualiza numai razele soarelui scurgându-se
sorbi energia p5mântului Bi, de asemenea, pe cea a soarelui," zise lent, direct spre acea parte a corpului."
ea. "Soarele d5 energie p5mântului Bi face lucrurile s5 creasc5. Mi-a sugerat apoi s5 repet exerci4iul dar, de data
Dac5 vei permite luminii soarelui s5-4i p5trund5 în corp, energia aceasta, s5 respir pe nas, vizualizând lumina curgându-mi în jos
ta se va dezvolta Bi ea, din plin." prin spate Bi energizându-mi canalele aflate de-a lungul coloanei.
Clara mi-a cerut s5 m5 sp5l pe mâini într-o g5leat5 cu F5când astfel, c5ldura soarelui mi-ar fi invadat întregul corp.
ap5 Bi s5 m5 aBez pe o buturug5 din preajma poieni4ei de dincolo "Dac5 doreBti s5 dep5BeBti stadiul respira4iei pe gur5 sau
de gardul gr5dinii, deoarece dorea s5 m5 înve4e cum trebuia nas, po4i respira direct cu stomacul, pieptul sau spatele," zise
s5-mi direc4ionez aten4ia c5tre soare. Trebuia s5 port întotdeauna Clara. "Po4i chiar s5 tragi energia prin t5lpile picioarelor." >
o p5l5rie de paie cu boruri largi pentru a-mi proteja fa4a Bi capul. Clara mi-a cerut s5 m5 concentrez pe regiunea inferioar5
M-a avertizat, de asemenea, s5 nu practic niciodat5 pasele de a abdomenului, pe punctul situai imediat sub buric Bi s5 respir
130 131
relaxai pân5 când reuBesc s5 simt c5 între mine Bi soare se for- "Nu te pot îndemna îndeajuns s5 practici toate pasele pe
meaz5 o leg5tur5. care 4i le-am ar5tat," zise ea. "Sunt tovar5Bele indispensabile ale
Inspirând sub îndrumarea ei, mi-am sim4it stomacul recapitul5rii, care a f5cut minuni pertlru mine. PriveBte-m5 cu
înc5lzindu-sc Bi plin de lumin5. La pu4in timp dup5 aceea, îmi aten4ie; încearc5 s5-mi vezi dublul."
ceru s5 respir cu alte p5r4i ale corpului. îmi atinse punctul dintre "S5-4i v5d ce?" am întrebat, intrând în panic5.
ochi. Când mi-am focalizat aten4ia pe el, capul rai se umplu de o Mi-era team5 c5 aveam s5 ratez ceva crucial sau c5 nu
lumin5 galben5. Clara mi-a recomandat s5 absorb cât mai mult am s5 Btiu ce s5 fac cu ceea ce, eventual, aveam s5 v5d.
din vitalitatea soarelui, 4inându-mi respira4ia, dup5 care, înainte "PriveBte-mi dublul," repet5 ea. rostind cu grij5 fiecare
de a expira, s5-mi rotesc ochii în sensul acelor ceasornicului. Am cuvânt. "Este ca o dubl5 expunere. în prezent, ai suficient5
f5cut aBa cum mi-a cerul Bi lumina galben5 se intensific5. energie pentru a inten4iona împreun5 cu mine rezultatul acestei
"Acum ridic5-te Bi încearc5 s5 respiri cu spatele," zise pase magice."
ca, ajutându-m5 s5-mi scot jacheta. "Dar mai spune-mi o dat5, Clara, care este rezultatul?"
M-am întors cu spatele la soare Bi am încercat s5-mi "Dublul. Corpul eteric. Opusul corpului fizic, despre
plasez aten4ia pe diferi4i centri pe care ca mi-i indica prin atin- care trebuie s5 Btii dc-acum, sau m5car s5 b5nuieBti, c5 nu este
gere. Uliul dintre aceBtia era situai între omopla4i, un altul în pur Bi simplu o proiec4ie a min4ii." '
ceaf5. în timp ce respiram, vizualizând soarele pe spatele meu, Se mut5 pe o zon5 cu teren plat Bi st5tu cu picioarele
am sim4it o c5ldur5 urcând Bi coborând pe coloan5, dându-mi apropiate Bi bra4ele pe lâng5 corp.
apoi n5val5 în cap. Am ame4it atât de tare, încât aproape c5 mi- "Clara, aBteapt5. Sunt sigur5 c5 nu am suficient5 energie
am pierdut echilibrul. s5 v5d ceea ce spui, pentru c5 nici m5car teoretic nu în4eleg des-
pre ce vorbeBti."
"Dc-ajuns pentru ast5zi." zise Clara, întinzându-mi "Nu conteaz5 dac5 în4elegi teoretic. PriveBte numai
jacheta. foarte atent, poate c5 am eu suficient5 putere pentru amândou5
M-am aBezat; capul mi se învârtea de parc5 eram ca s5-mi inten4ionez dublul."
ame4it5 de b5utur5. Ii cu una dintre miBc5rile ei cele mai agile, îBi duse
"Lumina soarelui este putere pur5," zise Clara. "La mâinile peste cap, cu palmele împreunate ca într-un gest de
urma urmelor, este energia acumulat5 în modul cel mai intens." rug5ciune. Apoi, se arcui în spate, formând un arc elegant cu
Ea spunea c5 o linie invizibil5 de energie iese direct din mâinile întinse înapoi, aproape atingând p5mântul. Se r5suci
creBtetul capului Bi se îndreapt5 în sus, spre domeniul necunoscu- foarte iute în lateral, spre stânga, astfel încât, dup5 numai o
tului. Sau poate coborî din acel domeniu în noi, printr-o clip5, se opri aplecat5 înainte, din nou aproape atingând
deschidere aflat5 chiar în centrul vârfului capului. p5mântul. înainte s5 pot deschide gura de surpriz5, ea s5rise deja
"Dac5 doreBti, o po4i numi linia vie4ii care ne leag5 de o înapoi, iar corpul îi era arcuit gra4ios în spate.
conBtiin45 mai marc," zise ea. "Soarele, dac5 este folosit în mod Se mai arcui de câteva ori înainte Bi înapoi, ca s5-mi dea
adecvat,' încarc5 aceast5 linie Bi o face s5 intre în ac4iune. Pentru parc5 posibilitatea s5-i v5d miBc5rile neverosimil de rapide Bi
acest motiv, creBtetul capului trebuie s5 fie întotdeauna protejat." gra4ioase, sau poate o Bans5 de a-i vedea dublul. într-un anumit
Clara spunea c5 înainte de a ne întoarce acas5 avea s5- moment al miBc5rii i-am v5zut corpul ca pe o form5 estompat5,
mi arate o alt5 pas5 magic5, foarte puternic5, ce implica o serie exact asemeni unei fotografii în m5rime natural5, ce fusese ex-
de miBc5ri ale corpului. Aceasta trebuia executat5 dinlr-o sin- pus5 de dou5 ori. Pentru o frac4iune de secund5, am v5zut dou5
gur5 miBcare, cu for45, precizie Bi gra4ie, îns5 f5r5 încordare Clare miBcându-se, una cu o miime de secund5 in urma
exagerat5. celeilalte.
132 133
Ceea ce am v5zut m-a l5sat complet perplex5 Bi. când fost Bi mai greu ca înainte. Eram sigur5 c5 preocup5rile mele
m-am gândit la asta. nu mi-am pulut-o explica decât printr-o mentale Bi emo4ionale m5 f5cuser5 s5-mi pierd echilibrul. Itiam
iluzie optic5, creat5 de viteza miBc5rii ei. La nivel corporal îns5. c5 exigen4ele eul-ui erau într-adev5r cumplite Bi, dup5 cum
Btiam c5 ochii mei v5zuser5 ceva de neconceput. A\uscsem sufi- spusese Clara. îmi acaparau toat5 aten4ia. Nu vedeam alt5
cient5 energie ca s5-mi suspend aBtept5rile ra4ionale Bi s5 m5 solu4ie decât s5-i m5rturisesc ce aveam pe suflet. I-am spus c5
deschid c5tre o nou5 posibilitate. ceea ce m5 îngrijora cel mai mult era faptul c5 se p5rea c5 m5
Clara se opri din acroba4iile ei uluitoare Bi st5tu lâng5 aflam în impas cu recapitularea.
mine. f5r5 ca m5car s5 gâfâie câtuBi de pu4in. Mi-a explicat c5 "Ce anume î4i provoac5 acest sentiment?" m5 întreb5 ea.
aceast5 pas5 magic5 îng5duie corpului s5 se unifice cu dublul în I-am recunoscut c5 era în leg5tur5 cu p5rin4ii mei.
t5râmul ne-fiin4ei. a c5rui intrare se g5seBte deasupra capului Bi "Acum Btiu, f5r5 urm5 de dubiu, c5 nu m5 iubeau," am
uBor în spatele acestuia. spus trist5. "Nu c5 nu mi-aB fi dat seama pân5 acum,jpentru c5
"L5sându-nc pe spate cu bra4ele întinse, cre5m un pod." am f5cut-o Bi asta obiBnuia s5 m5 înfurie r5u de tot. In prezent
zise Clara. "Ii. din moment ce corpul Bi dublul sunt ca cele dou5 îns5, mi-am rev5zut trecutul Bi constat c5 nu m5 mai sup5r5 la
capele ale curcubeului, putem inten4iona ca ele s5 se uneasc5." fel ca înainte. ABa c5, nu Btiu ce s5 fac."
"Exist5 un moment anume când trebuie s5 practic Clara m5 prhi critic, dându-Bi capul pe spate pentru a
aceast5 pas5?" am întrebat. m5 putea m5sura.
"Aceasta este o pas5 magic5 pentru amurg." zise ea.. "Ce-ar fi de f5cut?" întreb5 ea. "_i-ai terminat treaba Bi
"Dar pentru a o putea practica î4i trebuie foarte mult5 energie Bi ai aflat c5 nu te iubeau. Asta-i foarte bine. Nu v5d care este
trebuie s5 fi extrem de calm5. Amurgul le ajut5 s5 devii calm5 Bi problema."
î4i d5 o cantitate suplimentar5 de energic. De aceea, sfârBitul zilei Tonul s5u nep5s5tor m5 deranja. M5 aBteptam, dac5 nu
este cel mai potrivit moment s5 o practici." la simpatie, m5car la pu4in5 în4elegere Bi la un comentariu inteli-
"S5 încerc acum?" am întrebat. gent din partea ei.
La privirea ci plin5 de îndoial5, am asigurat-o c5 "Problema este," am spus eu emfatic, pe punctul de a
f5cusem gimnastic5 în copil5rie Bi c5 eram ner5bd5toare s5 izbucni în plâns, "c5 sunt blocat5. Itiu c5 trebuie s5 merg mai în
încerc. profunzime decât am f5cut-o, dar nu pot. Tot ce sunt în stare s5
"Problema nu este dac5 ai f5cut sau nu gimnastic5 în gândesc este c5 ei nu m5 iubeau, în timp ce eu 4ineam la ei."
copil5rie, ci cât de calm5 eBti în acest moment." replic5 ea. "Stai, stai pu4in. Parc5 ziceai c5 îi ur5Bti? Mi-amintesc
l-am spus c5 eram cât se poate de calm5. Clara râse foarte limpede c5..."
neîncrez5toare, dar m5 îndemn5 s5 încerc. Ea avea s5 m5 supra- "Da, aBa am spus, îns5 la vremea aceea nu Btiam ce
vegheze ca s5 nu-mi rup ceva aplecându-m5 prea tare. spun. Am 4inut cu adev5rat la ei Bi la fra4ii mei. Dup5 aceea am
Mi-am înfipt picioarele în p5mânt, am îndoit genunchii înv54at s5-i dispre4uiesc, dar asta a venit mult mai târziu. Nu pe
Bi am început s5 execut încet ceea ce inten4ionam s5 fie cea mai când eram copil. La acea epoc5 nu voiam decât s5-mi acorde
bun5 aplecare a mea. Dar. când am dep5Bii un anumit punct, aten4ie Bi s5 se joace cu mine."
gravita4ia Bi-a spus cuvântul Bi am c5zut, neîndemânatic5. "Cred c5 în4eleg ce vrei s5 spui," zise Clara, aprobând
"EBti oricum, numai calm5 nu." concluziona Clara bine- din cap. "Hai s5 ne aBez5m Bi s5 discutam despre asta." ! ]
voitoare, pe când m5 ajuta s5 m5 ridic. "Ce te fr5mânt5. Ne-am aBezat din nou pe buturug5.
Taisha?" "ABa cum v5d eu, problema ta îBi are r5d5cina într-o
în loc s5-i dest5inui Clarei ce se întâmpla cu mine. am promisiune f5cut5 pe când t erai copil. Ai f5cut într-adev5r o
întrebat-o dac5 mai pot încerca o dat5. A doua oar5. îns5, mi-a
134 135
asemenea promisiune, nu-i aBa, Taisha?" întreb5 ea. privindu-m5 "Dac5 este adev5rat c5 n-au 4inut la tine." zise Clara.
drept în ochi. "înseamn5 c5 asta ti-a fost soarta, s5 nu fi iubit5 de ai t5i.
"Nu-mi amintesc s5 fi promis nimic," am spus sincer5. Accept5! In plus. ce mai conteaz5 acum dac5 te-au iubit sau
Pe un ton prietenesc, Clara suger5 c5 probabil nu-mi nu?"
aminteam deoarece fusesem foarte tân5r5 când o f5cusem sau Era înc5 important pentru mine, dar nu i-am spus-o
poate pentru c5 aceasta îmi p5ruse a fi mai degrab5 un sentiment Clarei.
decât o promisiune, exprimat5 de obicei în mai multe cminte. "Am a\ut Bi eu o problem5 foarte asem5n5toare cu a
Clara mi-a explicat c5 adesea, copii fiind, facem anumite ta," continu5 Clara. "Am crezut întotdeauna c5 eram o fat5
jur5minte care mai apoi ne 4in lega4i, chiar dac5 nu ne mai gras5, nenorocit5 Bi f5r5 prieteni dar. prin recapitulare, am aflat
amintim s5 le fi f5cut vreodat5. c5, de fapt, mama m5 îndopase cu bun5 Btiin45 înc5 din clipa în
"Asemenea f5g5duin4e impulsive ne pot costa liber- care m-am n5scut. îBi f5cuse ea socotelile c5 o fat5 gras5, lipsit5
tatea," zise Clara. "Uneori, suntem lega4i de o devo4iune copil5- de frumuse4e, nu va p5r5si niciodat5 casa, iar ea m5 voia acolo,
reasc5 absurd5 sau de jur5minte de dragoste statornic5, etern5." s5-i fiu servitoare pe via45."
Mai spunea c5 exist5 momente în via4a fiec5ruia dintre Eram îngrozit5. Era prima dat5 când Clara îmi revela
noi, în special în frageda copil5rie, când nc-am dorit ceva atât de ceva despre trecutul ei.
mult, încât ne-am fixat în mod automat întreaga inten4ie pe acel "M-am dus la înv545torul meu, care era în mod categoric
lucru, inten4ie care, odat5 fixat5, r5mâne în acel loc pân5 când ne înv545torul cel mai bun pe care îl poate avea cineva, ca s5-i cer
împlinim dorin4a. Continu5 spunând c5 leg5mintcle, jur5mintele, sfatul în aceast5 problem5," continu5 ea. "Iar acesta mi-a spus:
promisiunile ne înl5n4uie inten4ia astfel încât, din acea clip5 Clara, mi-e mil de (ine, dar î i pierzi vremea pentru c atunci
înainte, ac4iunile, sentimentele Bi gândurile noastre sunt în mod a fost atunci, acum este acum. Iar acum, nu e timp decât pentru
constant dirijate spre îndeplinirea sau men4inerea acelor angaja- libertate."
mente, indiferent dac5 ne amintim sau nu s5 le fi f5cut vreodat5. "Vezi tu, eu credeam cu adc\5rat c5 mama îmi dis-
M-a sf5tuit ca în timpul recapitul5rii s5 rev5d toate trusese via4a; eram gras5 Bi nu m5 puteam opri din mâncat. Mi-a
promisiunile f5cute în via4a mea Bi, în particular, pe cele f5cute luat mult timp s5 în4eleg ce voia s5 însemne: Atunci a fost
în prip5 sau din ignoran45, ori datorit5 unor ra4ionamente greBite. atunci, acum este acum. Iar acum nu e timp decât pentru liber-
Inten4ia nu se va elibera pentru a fi exprimat5 în prezent, decât tate"
cu condi4ia ca eu s5 o retrag în mod deliberat din toate acele Clara r5mase t5cut5 o clip5, de parc5 dorea ca impactul
promisiuni. vorbelor ci s5-Bi g5seasc5 locul în mine.
încercam s5 în4eleg ce spunea, îns5 mintea îmi era într-o "Nu mai ai timp decât s5 lup4i pentru libertate, Taisha,"
confuzie total5. Apoi, dintr-odat5, mi-am amintit o scen5 din zise ea, dându-mi un ghiont. "Acum este acum."
copil5ria mea timpurie. Trebuie s5 fi avut Base ani. Voiam ca
mama s5 m5 ia în bra4e, îns5 ea m-a împins, spunându-mi c5
eram prea mare pentru aBa ceva Bi m-a trimis s5 fac în camer5.
Cu toate acestea, pe cel mai tân5r dintre fra4ii mei, care era cu
patru ani mai mare decât mine Bi favoritul mamei, îl lua
întotdeauna în bra4e. Am jurat atunci c5 nu-i voi mai iubi Bi c5 f.
nu m5 voi mai apropia niciodat5 de \reunul dintre ei. Din ziua
aceea, se pare c5-mi 4inusem promisiunea, înstr5inându-m5 de •
to4i.
136 137
"Se întuneca Bi nu mai aveam timp." i-am explicat cu.
Nu aveam nici un chef de o discu4ie prelungit5 despre
estetic5 sau compozi4ie. în plus. aveam sentimentul c5 Btiam deja
// mai multe decât Clara despre compozi4ie, de la cursurile melc de
art5 plastic5.
"Aranjarea pietrelor este ca Bi cum ai practica kung fu."
zise Clara. "Important este cum facem lucrurile, nu cât de mult
sau cât de repede le facem.*'
Se întuneca Bi eram din ce în ce mai preocupat5 de Mi-am scuturat încheieturile mâinilor, ca s5-mi relaxez
îndeplinirea sarcinii ce-mi fusese încredin4at5. Clara îmi ceruse degetele în4epenite.
s5 greblez frunzele de pe pajiBtea din spatele casei Bi. de aseme- "Vrei s5 spui c5 Bi c5ratul pietrelor face parte din antre-
nea, s5 car niBte pietre din râu pentru a m5rgini de o parte Bi de namentul de arte mar4iale?" am întrebat, surprins5.
alta c5rarea ce ducea de la gr5dina de legume în spatele patio- "Ce crezi tu c5 este kung fu?" contr5 ca.
ului. Greblasem frunzele Bi m5 gr5beam s5 alinicz pietrele de râu M-am gândit c5 era o întrebare capcan5, aBa c5 am re-
dc-a lungul c5r5rii, când, Clara ieBi din cas5 pentru a vedea cum flectat o clip5 ca s5 g5sesc r5spunsul potrivit.
m5 descurcam. "Este un set de tehnici de lupt5 din artele mar4iale." am
"Ai aBezat pietrele la întâmplare," zise ea. aruncând o zis plin5 de convingere.
privire c5r5rii. "Ii n-ai greblat frunzele înc5. Ce-ai f5cut toat5 Clara dezaprob5 din cap.
dup5-amiaza, ai visat iar5Bi cu ochii deschiBi?" "Bizuic-tc pe Taisha pentru un r5spuns pragmatic," zise
Spre disperarea mea, o rafal5 de vânt neaBteptat5 ca. râzând.
împr5Btiase gr5mezile de frunze, bine aranjate, înainte s5 apuc s5 Se aBez5 într-unui din scaunele de nuiele de la marginea
le încarc într-un coB. palio-ului, de unde aveam o vedere bun5 asupra c5r5rii. M-am
"Mic mi se pare c5 aleea aral5 destul de bine," am spus pr5buBit în scaunul de lâng5 ca. Dup5 ce m-am instalai confor-
eu. ap5rându-m5 "Cât despre frunze, ce pot s5 fac dac5 vântul tabil, cu picioarele sprijinite de. marginea unui ghiveci uriaB de
lc-a împr5Btiat?" ceramic5, Clara a începui s5-mi explice c5 termenul de "kung
"Când 4intim c5tre perfec4iune, 'destul de bine' nu este fu" este derivat din juxtapunerea a dou5 caractere chinezeBti,
îndeajuns de bine/' mi-o t5ie Clara. "Trebuia s5 Btii dc-acum c5 unul însemnând "lucru f5cui într-o anumit5 perioad5 de timp",
forma exterioar5 a tot ceea ce facem este expresia real5 a st5rii cel5lalt semnificând "om". Când aceste dou5 caractere sunt
noastre interioare." combinate, termenul se refer5 la încercarea omului de a se per-
I-am r5spuns c5 nu v5d cum aranjarea pietrelor ar putea fec4iona prin efort constant. Ea sus4inea c5 ac4iunile noastre sunt
fi altceva decât munc5 brut5. întotdeauna expresia st5rii interioare, indiferent dac5 facem
"Asta pentru c5 tu faci totul doar ca s5 te debarasezi," exerci4ii, aranj5m pietre sau grebl5m frunze.
mi-o întoarse ea. "Din acest motiv, a ne perfec4iona ac4iunile înseamn5 s5
Apoi, se îndrept5 spre Birul de pietre pe care le aliniasem ne perfec4ion5m pe noi înBine," zise Clara. "Asta înseamn5 cu
Bi cl5tin5 din cap. adev5rat kung fu." ,
"Pietrele astea arat5 de parc5 le-ai fi dat drumul din "TotuBi, nu v5d leg5tura dintre gr5din5rit Bi practicarea
mân5 care cum s-a nimerit." kung fu-ului," am spus.
138 "D5-mi voie s5-4i explic atunci," replic5, pe un ton ce
exprima o r5bdare exagerat5; "_i-am cerut s5 cari pietrele de la
139
râu. astfel încât, urcând poteca povârnil5 cu greutate s5-4i dez- M-am folosit de prilejul oferit pentru a-i pune o
vol4i rezisten4a interioar5. Prin asta nu urm5rim pur Bi simplu întrebare pe care o a^sesem în gând de când rostise pentru
dezvoltarea muBchilor, ci mai degrab5 cultivarea energici interne. prima dat5 cuvântul "•vr5jitoriei
De asemenea, toate pasele de respira4ie pe care li le-am ar5tat "De ce numeBti vr5jitoria o disciplin5 exact5?" am
pân5 acum Bi pe care ar trebui s5 le practici zilnic, sunt menite întrebat.
s5-4i m5reasc5 aceast5 rezistent5 interioar5."" Clara m5 str5punse cu privirea. Expresia de pe fa4a ci
M5 f5cu s5 m5 simt vinovat5. Din felul în care m5 era seriozitatea îns5Bi.
privise, când a spus c5 ar trebui s5 practic zilnic exerci4iile de "Este greu de spus. Ezit5rile mele provin din faptul c5
respira4ie, Btiam c5 era conBtient5 de faptul c5 nu le f5ceam cu nu vreau s5-i dau un nume greBit care s5 te pun5 pe fug5/'
sfin4enie. r5spunse. "Cred c5 a venit, lotuBi, timpul s5 vorbim despre asta.
"Ceea ce înve4i aici. cu mine. este cunoscut în China sub Mai întâi îns5. d5-mi voie s5-4i spun ceva mai multe despre
numele de kung fu interior sau nei kung." continu5 Clara. "Kung oamenii din Mexicul antic."1
fu-ul interior foloseBte respira4ia controlat5 Bi circula4ia energici Clara se aplec5 spre mine Bi cu o voce sc5zut5 îmi spuse
pentru înt5rirea corpului Bi îmbun5t54irea s5n5t54ii: artele c5 oamenii din Mexicul pre-hispanic se asem5nau. în multe
mar4iale exterioare. în schimb, cum ar fi fonncle de karatc pe privin4e, cu chinezii din antichitate. Probabil pentru c5 având
care le-ai înv54at de la profesorii t5i japonezi Bi câteva din cele pe aceleaBi origini. împ5rt5Beau aceeaBi viziune universal5. Cu toate
care 4i le-am ar5tat cu. se concentreaz5 pe dezvoltarea muBchilor acestea, vechii indieni din Mexic de4ineau un uBor avantaj asupra
Bi pe reac4ii rapide din partea corpului. în care energia este elibe- lor, spunea ca, deoarece lumea în care tr5iau se afla în tranzi4ie.
rat5 Bi dirijat5 spre exterior."" Asta i-a f5cut foarte eclectici Bi curioBi s5 cunoasc5 fiecare fa4et5
Kung fu-ul interior, spunea Clara, era practicai în China a existentei. Voiau s5 în4eleag5 universul, via4a, moartea Bi Birul
de c5tre c5lug5ri cu mult înainte ca aceBtia s5 dezvolte kung fu- de posibilit54i umane legate de conBtiin45 Bi percep4ie. Goana lor
ul exterior, sau stilurile dure de lupt5, foarte populare ast5zi sub dup5 cunoaBtere i-a determinat s5 dezvolte unele practici care
titulatura de kung fu. lc-au permis s5 ating5 nivele inimaginabile de conBtiin45. Ei au
"Dar în4elege urm5torul lucru.7' continu5 Clara. f5cut descrieri am5nun4ite ale practicilor lor Bi au întocmit h5r4i
"Indiferent dac5 înve4i artele mar4iale sau disciplina pe care 4i-o ale domeniilor dezv5luite de acele practici. Aceast5 tradi4ie,
împ5rt5Besc, scopul antrenamentului t5u trebuie s5 fie acela de transmis5 din genera4ie în genera4ie, a fost p5strat5 întotdeauna
a-4i perfec4iona fiin4a interioar5. Astfel, vei putea transccdc secret5.
forma exterioar5 pentru a realiza zborul abstract/' Cu respira4ia aproape întret5iat5 de emo4ie, sau poate de
Un sentiment de depresie se ab5tu asupra mea ca un nor uimire, Clara îBi încheie povestirea despre vechii indieni spunând
sumbru. Am sim4it iar cum vechea mea team5 de eBec punea c5 erau cu adev5rat vr5jitori. Se uit5 Ia mine cu ochii mari; în
st5pânire pe mine în ciuda faptului c5 f5ceam pasele de respi- lumina amurgului, pupilele sale p5reau enorme. Mi-a împ5rt5Bit
ra4ie aBa cum îmi recomandase Clara, sim4eam c5 nu voi fi faptul c5 primul s5u înv545tor, un indian mexican, poseda o
niciodat5 capabil5 s5 reuBesc în indiferent ce anume era acel ceva cunoaBtere complet5 a acelor practici antice, iar acesta i Ie-a
ce dorea ca. Nici m5car nu Btiam ce însemna marea trecere, transmis ei.
dar5mite s5 mi-o mai închipui în termeni pragmatici. "M5 vei înv54a Bi pe mine. Clara?" am întrebat-o, cu
"Ai fost foarte r5bd5toare toate aceste luni."' zise Clara, vocea Ircmurându-mi de aceeaBi emo4ie "Dup5 spusele talc,
b5lându-m5 pe spate, sim4ind parc5 nevoia mea de încurajare. cristalele erau folosite ca arme de vechii vr5jitori, pasele magice
"Nu in-ai descusut niciodat5 cu adev5rat de ce consider mereu c5 purtau înc5rc5tura inten4iei lor, iar recapitularea a fost, de ase-
a preda vr5jitoria echivaleaz5 cu o disciplin5 exact5."
140 141
menea, inventat5 în antichitate. Asta înseamn5 c5 cu înv54 "Ca artist ar trebui s5 Btii c5 pietrele trebuie aBezate
vr5jitoria?" acolo unde se afl5 în echilibru/' zise ea, "Bi nu acolo unde î4i vine
"Este adev5rat în parte." zise Clara. "Pentru moment, mai uBor s5 le arunci. Bineîn4eles, dac5 ai fi avut suficient5
îns5, este mai bine s5 nu ne focaliz5m pe faptul c5 aceste practici putere, le-ai fi putut arunca Ia întâmplare, iar rezultatul ar fi fost
reprezint5 vr5jitoria." frumuse4ea întruchipat5. Adev5ratul scop al exerci4iului este
"De ce nu?" tocmai s5 în4elegi acest lucru."
"Pentru c5 pe noi ne intereseaz5 ceva cu mult peste ritu- Judecând dup5 tonul vocii sale Bi dup5 modul haotic în
care aranjasem pietrele, am în4eles c5 ratasem Bi aceast5 sarcin5.
alurile csolcricc Bi aberante, Bi incanta4iile acelor vechi vr5jitori. M-am sim4it profund deprimat5.
Vezi tu. noi credem c5 practicile lor bizare Bi dorin4a obsesiv5 de "Clara, nu sunt un artist," i-am m5rturisii. "Nu fac
putere au avut drept rezultat doar o înt5rire Bi mai mare a cului. decât s5 studiez. De fapt, am studiat, pentru c5 am abandonat
Aceasta este o calc moart5, c5ci nu duce niciodat5 la libertatea Bcoala de art5 în urm5 cu un an. îmi place s5 las s5 se cread5 c5
total5, ceea ce c5ut5m noi. Pericolul const5 în faptul c5 putem fi sunt un artist, dar asla-i tot. în realitate nu sunt nimic."
foarte uBor influen4a4i de temperamentul acelor vr5jitori." "Niciunul dintre noi nu este nimic," îmi reaminti Clara.
"Pe mine nu m5 va influen4a." am asigurat-o "Itiu, îns5 tu eBti un nimic misterios Bi puternic, în timp
"E tot ce pol s5-4i spun pentru moment." zise ca exas- ce cu nu sunt decât un nimic, stupid Bi neînsemnat. Nu sunt în
perat5. "Dar vei afla mai multe pe parcurs." stare nici m5car s5 aBez o gr5mad5 de pietre. N-am nici o..."
M-am sim4it tr5dat5 Bi am protestat vehement. Am acu- Clara îmi astup5 gura cu mâna.
zat-o c5 se juca inten4ionat cu nervii Bi cu sentimentele melc. "Nu mai spune nici un cuvânt," m5 avertiz5 ca. "î4i re
4inându-m5 ag54at5 cu frânturi de informa4ii ce-mi stârneau pet, fii atent5 la ce rosteBti în aceasl5 cas5. Mai ales în amurg!"
curiozitatea Bi cu promisiuni c5 voi în4elege totul cândva, într-un I Era aproape întuneric Bi totul era absolut nemiBcat,
viitor nedefinit. straniu de nemiBcat. P5s5rile nu cântau. Totul se oprise, chiar Bi
Clara îmi ignor5 complet protestele. Era ca Bi cum nu vântul care fusese atât de sup5r5tor mai devreme, pe când
spusesem o vorb5. Se ridic5, se îndrept5 spre mormanul de pietre încercam s5 greblez frunzele, se potolise.
Bi ridic5 una cu atâta uBurin45, de parc5 era un fulg. Dup5 ce "Este timpul f5r5 umbre," îmi Bopti Clara. "Hai s5 ne
aBez5m sub acest copac pe întuneric Bi s5 afl5m dac5 poli chema
delibera o clip5, parc5 pe ce parte s5 o întoarc5, aBez5 piatra pe lumea umbrelor."
marginea aleii. Apoi, mai aranja alte dou5. de m5rimea unor "ABteapt5 pu4in. Clara," am zis într-un Boptit puternic,
mingi de fotbal, de fiecare parte a acesteia. Când p5ru satis- ce aducea mai degrab5 cu un strig5t ascu4it. "Ce-ai de gând s5
faci cu mine?"
f5cut5 de amplasamentul lor, se d5du înapoi s5 studieze efectul Valuri de nervozitate îmi strângeau stomacul Bi, în ciuda
ob4inut. A trebuit s5 admit c5 aleea gr5dinii, rocile gri Bi netede frigului dc-afar5, fruntea îmi transpira.
pe care le aBezase Bi frunzele verzi Bi zim4ate, alc5tuiau o compo- Clara m5 întreb5 atunci dc-a dreptul dac5 practicam
zi4ie dintre cele mai armonioase. respira4iile Bi pasele magice pe care m5 înv54ase. Mai mult decât
i
orice pe lume aB fi vrut s5-i pot spune c5 da, dar ar fi fost o
'"Lucrurile importante trebuie s5 le manipulezi cu minciun5. Adev5rul era c5 f5cusem minimum posibil, atât cât .s5
gra4ie," îmi aminti Clara, în timp ce apuca o alt5 piatr5. "Starea nu le uit, c5ci recapitularea îmi( lua toat5 energia disponibil5 Bi
ta interioar5 c reflectat5 de felul în care te miBti, vorbeBti, nu-mi l5sa timp pentru nimic altceva. Iar noaptea eram mult
m5nânci sau aBezi pietrele. Nu conteaz5 ce faci, atâta vreme cât
prin ac4iunile talc aduni energic Bi o transformi în putere." 143
Clara m5sur5 o clip5 c5rarea, reflectând parc5 unde s5
aBeze piatra pe care o 4inea în mân5. Când i-a g5sit locul potrivit.
o puse cu grij5 jos Bi o mângâie cu afec4iune.
142
M5 apuc5 de umeri Bi m5 întoarse, astfel încât s5 stau cu
prea obosit5 ca s5 mai fac ceva. aBa c5 mergeam direct s5 m5 fa4a spre nord.
culc. "Aceast5 miBcare este în mod deosebit important5 pentru
"Nu le faci cu regularitate, altfel nu ai fi în starea asta tine, Taisha, deoarece pl5mânii t5i sunt sl5bi4i de prea mult
jalnic5 de acum/' zise Clara, dându-se mai aproape de mine. plâns," zise ca. "O \iaja plin5 de regrete Bi autocomp5timirc Bi-a
"Tremuri ca o frunz5. Respira4iile Bi pasele magice pe care te-am l5sat, cu siguran45, amprenta asupra pl5mânilor t5i."
înv54at au un secret ce le face s5 fie inestimabile." Afirma4ia sa îmi capt5 aten4ia. Am pri\it-o îndoindu-Bi
"Care anume?" am spus cl5n45nind. genunchii Bi gleznele Bi adoptând o postur5 de arte mar4iale,
Clara m5 b5tu uBor pe cap. numit5 "postura c5l5re4ului", pentru c5 simuleaz5 pozi4ia unui
"Trebuie practicate zilnic, altfel nu au nici un efect. Nu c5l5re4 în Ba, cu picioarele dep5rtate la nivelul unei l54imi de
4i-ar da prin cap s5 tr5ieBti f5r5 s5 m5nânci sau s5 bei ap5 în fie- umeri Bi genunchii uBor îndoi4i. Indexul mâinii sale stângi era
care zi. nu-i aBa? Exerci4iile pe care te-am înv54at sunt chiar mai îndreptat în jos, în timp ce toate celelalte degete erau pliate din a
importante decât mâncarea sau apa." doua falang5. Inspirând, întoarse capul complet spre dreapta,
Pusese punctul pe "i". Am jurat în sinea mea c5 le voi încet, dar cu for45, Bi îBi roti bra4ul stâng din încheietura
face în fiecare noapte înainte s5 m5 culc Bi în fiecare diminea45 um5rului, peste cap, într-un cerc complet, pân5 în spate, sfârBind
înainte s5 plec la peBter5. cu podul mâinii stângi odihnindu-se pe noad5. Simultan, îBi duse
"Corpul uman arc un sistem energetic suplimentar care bra4ul drept în spate, prin jurul taliei, Bi plas5 pumnul drept pe
intr5 în ac4iune în momente de slrcss," explic5 ea în continuare. dosul mâinii stângi, îndoite, fixând-o pe încheietura acesteia.
"Iar stressul apare ori de câte ori facem un lucru în exces, cum Folosindu-se de pumnul drept, îBi împinse în sus bra4ul
ar fi. de exemplu, grija exagerat5 pentru propria persoan5 Bi stâng, dc-a lungul coloanei vertebrale. îndoindu-Bi cotul stâng în
afar5 Bi terminând inspira4ia. îBi re4inu respira4ia cât num5r5
pentru ac4iunile sale. aBa cum faci tu în acest moment. Din acest pân5 la Bapte, apoi detension5 bra4ul stâng, coborându-1 din nou
motiv, unul dintre preceptele fundamentale ale artei de a fi liber spre coccis Bi, cu el întins, îl roti din um5r peste cap, în fa45,
este acela de a evita excesele." încheind cu podul palmei stângi pe pubis, de ast5 dat5. Simultan,
A mai spus c5 miBc5rile înv54ate, fie c5 le numea miBc5ri îBi aduse bra4ul drept în fa45, în jurul taliei, cu pumnul pe dosul
de respira4ie sau pase magice, erau importante deoarece ac4ionau mâinii stângi Bi. sfârBind expira4ia, împinse bra4ul stâng în sus,
direct asupra sistemului de rezerv5; c5 acestea puteau fi numite spre abdomen.
pasc indispensabile deoarece permiteau surplusului de energic s5 "F5 aceast5 miBcare o dal5 cu bra4ul stâng Bi înc5 o dat5
p5trund5 Bi s5 treac5 prin canalele noastre de rezerv5. Apoi, când cu cel drept," zise ea. "în felul acesta î4i vei echilibra ambele
ni se cere s5 ac4ion5m, în loc s5 fim complet epuiza4i din cauza p5r4i."
strcssului, devenim mai puternici Bi avem un surplus de energie îmi mai f5cu o demonstra4ie, repetând aceleaBi miBc5ri Bi
pentru sarcini extraordinare. alternând bra4ele, întorcându-Bi de aceast5 dat5 capul spre
"Acum, înainte de a chema lumea umbrelor, î4i voi ar5ta stânga.
alte dou5 pase magice indispensabile, care îmbin5 respira4ia cu "Acum este rândul t5u s5 încerci, Taisha," zise ea
miBc5rile," continu5 ca. "F5-lc în fiecare zi Bi nu numai c5 nu vei dându-se într-o parte pentru a-mi face loc s5-mi rotesc bra4ele.
mai obosi sau nu te vei îmboln5vi, dar vei avea un suqMus de I-am imitat miBc5rile. în timp ce balansam bra4ul înapoi,
energic foarte marc pentru a inten iona." am sim4ii o tensiune dureroas5 de-a lungul p5r4ii interioare a
"Pentru ce?" bra4ului întins, din vârful degetelor Bi pân5 la sub4ioar5.
"Pentru a inten iona" repet5 Clara. "Ca s5 inten4ionezi 145
rezultatul oric5rui lucru pe care îl faci. î4i aminteBti?"
144
"Relaxeaz5-tc Bi las5 energia respira4iei s5 curg5 prin piciorului stâng, s5 m5 rotesc la o sut5 optzeci de grade în sens
bra4 Bi s5 ias5 prin vârful degetului ar5t5tor." zise ea. "_ine-1 contrar acelor de ceasornic ca s5 privesc înspre direc4ia din care
întins Bi celelalte degete îndoite. Astfel, vei reuBi s5 eliberezi orice venisem. Intorcându-m5 în acest mod. firele energetice pe care le
blocaj dc-a lungul canalului energetic al bra4ului." d5dusem dc-o parte, se înf5Burau în jurul meu.
Durerea se acutiz5 pe m5sur5 ce-mi împingeam bra4ul Ca s5 m5 întorc, spunea ca. trebuia s5 fac o nou5
îndoit în sus. dc-a lungul coloanei. Clara îmi remarc5 expresia deschiz5tur5 în ele, tr5gându-lc într-o parte ca mai înainte, apoi
chinuit5. s5 ies cu piciorul drept Bi s5 m5 rotesc rapid la o sul5 optzeci de
"Nu for4a prea tare," m5 avertiz5 ea, "dac5 nu vrei s5 grade în sensul acelor de ceasornic, imediat ce p5Bisem. Astfel,
faci o întindere de tendoane. Ii roteBte-4i umerii ceva mai mult mi-aB fi desf5Burat firele din jurul meu Bi aB fi privit din nou în
când împingi." direc4ia din care ini4iasem pasa magic5.
Dup5 ce am executat miBcarea cu bra4ul drept, am sim4it "Aceasta este una dintre cele mai puternice Bi misteri-
o arsur5 în muBchii coapselor de la stalul cu genunchii Bi gleznele oase pasc magice," m5 preveni Clara. ".'Cu ca, se pol deschide uBi
îndoite. Chiar dac5 st5tusem în aceeaBi pozi4ie în fiecare zi prac- c5tre alic lumi, cu condi4ia, desigur, s5 fi acumulai un surplus de
ticând kung fu, de-acum picioarele p5reau s5-mi vibreze de energic intern5 Bi s5 fim capabili s5 împlinim inten4ia pasci."
parc5 erau str5b5tute de un curent electric. Clara îmi suger5 s5 Tonul serios Bi expresia fe4ei sale m-au neliniBtit. Nu
m5 ridic Bi s5-mi scutur picioarele de câteva ori pentru a elibera Btiam la ce m5 puteam aBtepta în cazul în care reuBeam s5
tensiunea. deschid acea uB5 invizibil5. Pe un ton brusc, ca îmi d5du câteva
îmi atrase aten4ia c5 în aceast5 pas5 magic5, rotirea Bi ullimc instruc4iuni.
»
împingerea bra4elor în concordan45 cu respira4ia, trimite energie
organelor de la nivelul pieptului Bi le vilalizeaz5, masând centrii "Când vei p5Bi în5untru," zise ca. "trebuie s5-4i sim4i
corpul înr5d5cinat, greu, plin de tensiune. Dar odat5 cc-ai intrat
profunzi situa4i la acest nivel, care sunt rareori activa4i. Rotirea Bi le-ai rotit, va trebui s5 le sim4i uBoar5 Bi eteric5, de parc5 ai
capului maseaz5 glandele din zona gâtului Bi deschide, de ase- pluti. Expir5 cu for45 când le avân4i prin deschiz5tur5, apoi in-
menea, calea energici spre spatele capului. A mai explicat c5 spir5 încet Bi profund, umplându-4i pl5mânii pân5 la refuz cu
dac5 sunt trezi4i Bi hr5ni4i cu energia respira4iei, aceBti centri ne energia de dincolo de acel ecran."
pol revela mistere de neînchipuit. Am repetai pasa de câteva ori. în timp ce Clara m5 su-
""Pentru urm5toarea pas5 magic5," zise Clara, "stai cu praveghea. Aveam senza4ia c5 nu reuBeam s5 fac decât miBc5ri
picioarele al5turate Bi priveBte drept înainte, ca Bi cum ai avea în exterioare: nu puteam sim4i nicicum fibrele energetice ce formau
fa45 o uB5 pe care te preg5teBti s5 o deschizi." ecranul despre care vorbea Clara.
îmi ceru s5 ridic mâinile pân5 la nivelul ochilor Bi s5-mi "Nu le slr5duicBli îndeajuns s5 deschizi uBa," m5 corect5
îndoi degetele de parc5 voiam s5 le plasez în scobitura de la Clara. "FoloscBte-4i energia intern5, nu numai muBchii bra4elor.
mânerul unor uBi pivotante, ce se deschid de Ia mijloc. Elimin5 acrul st5tut din pl5mâni Bi suge-4i stomacul în timp ce
"Ceea ce vei deschide tu este o cr5p5tur5 în firele ener- p5BeBti pentru a intra. Odat5 în5untru, respir5 ori de câte ori po4i,
getice ale lumii," explic5 ea. "Imagineaz5-4i c5 acele fibre sunt dar fii în stare de alert5. Nu r5mâne acolo mai mult decât ai
ca niBte corzi verticale rigide, care alc5tuiesc un ecran în fa4a ta. nevoie."
Acum, apuc5 un m5nunchi din ele Bi trage-le într-o parte, cu Mi-am adunat toate puterile Bi am "înBf5cat" aerul.
toat5 puterea. împinge-le la o parte, pân5 când deschiz5tura este Clara st5tea în spatele meu, linându-m5 de antebra4e Bi impu-
suficient de mare ca s5 treci prin ea." nându-lc o trac4iune lateral5 extraordinar5. Instantaneu, am avut
O dat5 ce f5cusem acea gaur5, trebuia s5 p5Besc senza4ia unor uBi glisante ( care se deschiseser5. Expirând
în5untru cu piciorul stâng Bi foarte rapid apoi, pivotând pe laba puternic, m-am avântai prin uBa aceea, sau mai degrab5 Clara
146 147
m5 îmbrânci din spate. împingându-m5 înainte. îmi amintesc c5
m-am rotit Bi c5 am respirat adânc, dar pentru câteva momente chinuiam s5 execut miBc5rile corect. Era ca atunci când
m-am temut c5 n-am s5 Btiu când va trebui s5 ies. Clara a re- încercasem s5 merg cu ochii închiBi Bi m5 tot împiedicam pentru
marcat acest lucru Bi mi-a spus când s5 m5 opresc din respirat Bi c5 voiam cu disperare s5 reuBesc. Treptat îns5, dorin4a mea de a
s ies. excela se diminua, iar corpul îmi deveni mai suplu Bi mai subtil.
"Practicând singur5 aceast5 pas5 magic5"; zise Clara, Pe m5sur5 ce ne miBc5m, m-am relaxat atât de mult, încât
"vei înv54a s5 o faci perfect. Fii îns5 atent5, odat5 ce ai trecut sim4eam c5 nu mai aveam oase, nici încheieturi. Dac5 îmi
prin acea deschidere, se pot întâmpla tot felul de lucruri. Nu ridicam bra4ele deasupra capului, îmi p5rea c5 le pol întinde
uita! Trebuie s5 fii precaut5 Bi. în acelaBi timp. curajoas5." pân5 la vârful copacilor. Dac5 îmi îndoiam genunchii Bi m5
"Cum voi Bti ce Bi cum?" am întrebat. l5sam pe vine, un val de energic îmi cobora prin picioare Am
Clara d5du din umeri. sim4it c5-mi crescuser5 r5d5cini. Linii energetice îmi ieBeau din
"O vreme n-ai s5 Btii. Din nefericire, devenim pruden4i t5lpile picioarelor Bi se adânceau profund în p5mânt, dându-mi o
numai dup5 ce nc-am ars." senza4ie de stabilitate pe care n-o mai cunoscusem. Treptat,
A mai ad5ugat c5. pentru ca precau4ia s5 nu se trans- grani4a dintre corpul meu Bi spa4iul înconjur5tor se dizolv5. Cu
forme în laBitate, depinde de capacitatea noastr5 de a ne controla fiecare pas pe care îl f5ceam, corpul p5rea s5 mi se contopeasc5
cu întunericul, pân5 când începu s5 se miBte Bi sâ respire de unul
energia intern5 Bi de a o dirija spre canalele de rezerv5, ca s5 ne
singur.
poal5 fi disponibil5 când avem nevoie de ca pentru ac4iuni ieBite
îi auzeam respira4ia Clarei al5turi de mine, executând
din comun. aceleaBi pasc. Cu ochii închiBi, îi sim4eam forma Bi posturile. La
"Orice poate fi înf5ptuit dac5 avem suficient5 energic un moment dat, mi se întâmpl5, totuBi, un lucru extrem de stra-
intern5." zise Clara, "dar trebuie s5 o depozit5m Bi s5 o puri- niu. Am sim4it o lumin5 aprinzându-mi-sc în interiorul frun4ii.
fic5m. ABa c5 hai s5 practic5m amândou5 câteva pasc magice ca Dar, ridicându-mi privirile, am realizat c5 lumina nu era deloc în
s5 afl5m dac5 po4i fi precaut5 f5r5 s5 fii laB5 Bi s5 invoc5m mine Venea din vârful copacilor, ca Bi cum un imens panou cu
lumea umbrelor." reflectoare fusese aprins în plin5 noapte ca s5 ilumineze un sta-
Am sim4it în corp un val de energic ce ap5ru mai întâi dion. Nu mi-cra deloc greu s5 o v5d pe Clara Bi lot ce se afla pe
sub forma unor mici cercuri în stomac. La început am crezut c5 patio Bi în împrejurimile acestuia.
era team5, îns5 coipul nu încerca nici un sentiment de fric5. Era Lumina avea una dintre cele mai ciudate nuan4e pe care
ca Bi cum o for45 impersonal5, lipsit5 de dorin4e sau sentimente, le v5zusem. Nu m5 puteam hot5rî dac5 era trandafirie, rozalic
se ridica în mine, miBcându-sc din5untru spre înafar5. în timp ce sau de culoarea piersicii sau, pur Bi simplu, de culoarea
urca, partea superioar5 a spatelui îmi tres5ri involuntar. teracotei10 deschise Din loc în loc, p5rea s5-Bi schimbe str5-
Clara se deplas5 spre centrul patio-ului. Am urmal-o. lucirea în func4ie de direc4ia în care priveam.
începu s5 fac5 niBte pase magice, încclinindu-Bi deliberat "Nu miBca din cap," zise Clara, aruncându-mi priviri
miBc5rile ca s5-mi permit5 s5 o urm5resc. curioase. "Ii p5streaz5 ochii închiBi. Concentreaz5-tc doar pe
'"închide ochii," îmi Bopti ca. "Cu ochii închiBi este mai respira4ie."
uBor s5 foloseBti firele energetice aflate deja acolo, pentru a-4i Nu Btiam de ce-mi spusese s5-mi )in ochii închiBi, când
men4ine echilibrul." vedea limpede c5-i aveam larg deschiBi. încercam s5 determin
Am închis ochii Bi am început s5 m5 miBc la unison cu coloratura luminii, deoarece p5rea s5 se schimbe cu orice
Clara. Nu mi-a fost deloc greu s5-i urmez indica4iile cu privire la
schimbarea pozi4iilor, în schimb am a\oit probleme cu
men4inerea echilibrului. Itiam c5 asta se datora faptului c5 m5 '" c5r5miziu deschis
148 149
miBcare a capului meu. Intensitatea luminii, de asemenea, fluc-
tua, în func4ie de intensitatea cu care o priveam. Eram atât de
atras5 de luminiscen4a din jurul meu. încât am pierdut ritmul
respira4iei. Apoi. la fel de neaBteptat pe cât ap5ruse, lumina se
stinse, l5sându-m5 din nou într-un întuneric loial.
"Hai s5 intr5m în buc5t5rie Bi s5 înc5lzim niBte tocan5",
zise Clara. înghiontindu-m5.
Am ezitat. M5 sim4eam stingher5. Corpul îmi era atât de
greu. încât m-am gândit c5 ar trebui s5 m5 aBez.
"Po4i s5 deschizi ochii acum." zise Clara.
Nu-mi amintesc s5-mi fi fost vreodat5 atât de greu s5 Dup5 mai bine de opt luni de practic5 serioas5 a reca-
deschid ochii, aBa cum mi-cra în acele momente. Mi s-a p5rut c5 pitul5rii eram în stare s5 o fac toat5 ziua, f5r5 s5 m5 chinui sau
mi-a luat o veBnicie s5 o fac. c5ci, imediat ce îi deschideam, s5 fiu distrat5. într-o zi, pe când vizualizam cl5dirile în care îmi
aceBtia mi se închideau, grei, la loc. Am avut senza4ia c5 petrecusem ultimul an de liceu, clasele Bi profesorii pe care îi
povestea aceasta cu deschisul Bi închisul ochilor a durat foarte avusesem, am fost atât de atras5 s5 parcurg coridoarele liceului
mult, pân5 când. în cele din urm5. am sim4it-o pe Clara sculu- Bi s5 v5d unde îmi erau colegii de clas5. încât am început s5
rându-m5 de umeri. vorbesc singur5.
"Taisha. deschide ochii!" îmi ordon5 ca. "Nu care "Dac5 vorbeBti, nu po4i respira corect." am auzit
cumva s5 îndr5zneBti s5 leBini în bra4ele melc. M5 auzi?" spunând o voce de b5rbat.
Mi-am scuturat capul Bi ochii mi s-au deschis dintr-o Asta m-a surprins atât de mult. încât m-am lovit cu
dat5. Fuseser5 într-adev5r închiBi în toi accsl r5stimp. Era capul de peretele peBterii. Am deschis ochii Bi. în timp ce îmi
întuneric bezn5 afar5. îns5 lumina lunii ce str5b5tea frunziBul era întorceam privirile spre intrarea în grot5, imaginea clasei
suficient5 ca s5 pol vedea silueta Clarei. St5team amândou5 pe disp5ru. Conturându-se în cadrul intr5rii, se vedea silueta unui
patio. aBezate în cele dou5 fotolii de r5chit5 de sub copac. om ce st5tea ghemuit. Am Btiut imediat c5 era vorba despre
"Cum am ajuns aici?7* am întrebat uluit5. maestrul vr5jitor, omul pe care-1 întâlnisem odat5 pe dealuri.
"Ai mers pân5 aici Bi le-ai aBezat," r5spunse Clara sec. Purta aceeaBi canadian5 verde de vânt Bi pantaloni, dar de data
"Dar ce s-a întâmplat'.' Adineauri era lumin5. Vedeam aceasta i-am putut vedea profilul. Avea un nas proeminent Bi o
totul foarte clar." frunte uBor teBit5.
"Ce s-a întâmplat este c5 ai intrat în lumea umbrelor." "Nu fixa privirea," l-am auzit pe maestrul vr5jitor
zise Clara pe un ton de felicitare. "Dup5 ritmul respira4iei talc, spunând.
pot spune c5 ai ajuns pân5 acolo. N-am ral îns5 s5 te sperii Vocea îi era joas5 Bi hodorogit5.. reverberând ca un to-
ecrându-4i s5-4i priveBti umbra. Dac5 ai fi f5cul-o. ai fi aflat rent curgând printre pietre.
c5..." "Dac5 doreBti s5 înve4i mai multe despre respira4ie, stai
Am în4eles instantaneu la ce f5cea aluzie Clara. foarte liniBtit5 Bi recap5t5-4i echilibrul."
"C5 nu era nici o umbr5,'" am Boptit. "Era lumin5, dar Am continuat s5 respir profund, pân5 când prezen4a lui
nimic nu avea umbr5." nu m-a mai însp5imântai, sim4indu-m5, în schimb, uBurat5 c5
Clara aprob5 din cap. f5ceam. în sfârBit, cunoBtin45 cu el. S-a aBezat cu picioarele
"în seara asta ai aflat un lucru cu adev5rat important, încruciBate la gura grotei Bi s-a sprijinit de perete, aBa cum f5cea
Taisha. în lumile exterioare acesteia, nu exist5 umbre!" mereu Clara.
150 151
i
"MiBc5rile tale sunt prea bruBte." zise el murmurând. L-am sim4it cum a inspirat profund, umflându-Bi pieptul.
'"Respir5 în felul acesta." "Corpul fizic este un înveliB, un recipient, dac5 \Tei." I
El inspir5 adânc. în timp ce întorcea uBor capul spre zise el, dup5 o expira4ie lent5. "Concentrându-te pe respira4ie po4i
stânga. Apoi. expir5 complet, ducând capul lin spre dreapta. La face corpul solid s5 se dizolve, astfel încât s5 nu r5mân5 decât
sfârBit. întoarse capul dinspre um5rul drept spre cel stâng Bi partea subtil5, eteric5."
înapoi, f5r5 respira4ie, dup5 care îl aduse înapoi în centru. I-am Se corect5 imediat, spunând c5 nu este vorba despre di-
repetat Bi eu miBc5rile, inspirând Bi expirând atât de profund pe zolvarea corpului fizic, dar c5, schimbând focalizarea conBtiin4ei
cât am putut. noastre, începem s5 în4elegem c5 el nu a fost, de fapt, niciodat5
"ABa mai merge." zise el. "Când expiri, arunc5 afar5 solid. Aceast5 realizare este exact contrariul a ceea ce se
toate gândurile Bi sentimentele pe care le revezi. Ii nu întoarce întâmpl5 când ne maturiz5m. Copii fiind, suntem total conBtien4i
capul doar din muBchii gâtului. Ghideaz5-1 cu firele energetice de dublul nostru. Pe m5sur5 ce creBtem, înv545m s5 punem un
imizibile din partea median5 a corpului. S5 ispiteBti acea energie accent din ce în ce mai marc pe partea fizic5 Bi mai pu4in pe
s5 ias5 din tine este una din împlinirile recapitul5rii." fiin4a noastr5 eteric5. Ca adul4i nu mai avem deloc conBtiin4a
A continuat s5-mi explice c5 imediat sub buric se afl5 existen4ei laturii noastre subtile.
unul din centrele cheie de putere Bi c5 toate miBc5rile corpului, "Corpul subtil este o mas5 de energie," explic5 el. "Nu
inclusiv respira4ia, trebuie s5 antreneze acest punct energetic. suntem conBtien4i decât de înveliBul s5u dur, exterior, iar ca s5
Mi-a sugerat s5-mi sincronizez ritmul respira4iei cu miBcarea devenim conBtien4i de partea eteric5 trebuie s5 permitem inten4iei
capului, astfel încât, împreun5, s5 atrag5 acele fibre energetice noastre s5 se deplaseze înapoi spre aceasta."
invizibile din abdomen s5 se extind5 în afar5, spre infinit. Sublinic c5 între corpul nostru fizic Bi dublul s5u subtil
"Aceste fire fac parte din corpul meu,.sau trebuie s5 mi exist5 o leg5tur5 inseparabil5, dar c5 acea leg5tur5 a fost
le imaginez?" am întrebat. acoperit5 de gândurile Bi sentimentele noastre, ce sunt focalizate
înainte de a-mi r5spunde, el îBi schimb5 pozi4ia în care exclusiv pe corpul fizic. Pentru a ne deplasa conBtiin4a de pe
st5tea pe p5mânt. aparen4a sa solid5 pe dublul s5u fluid, trebuie s5 dizolv5m mai
"Sunt o parte a corpului t5u subtil, a dublului t5u," zise întâi bariera care separ5 cele dou5 aspecte ale fiin4ei noastre.
el. "Cu cât ob4ii mai mult5 energie prin manipularea acelor fibre, Am \nit s5-1 întreb cum putea fi f5cut acest lucru, dar
cu atât dublul t5u va deveni mai puternic." mi-a fost imposibil s5-mi dau glas gândurilor.
"Nu, ceea ce doream s5 aflu este dac5 sunt reale sau "Recapitularea ne ajut5 s5 ne dizolv5m .prejudec54ile,
doar imaginare?" îns5 este nevoie de talent Bi concentrare ca s5 atingi dublul. Chiar
"Când sfera percep4iei se l5rgeBte, nimic nu mai este real în clipa aceasta tu î4i foloseBti, într-o oarecare m5sur5, latura
Bi nimic nu mai este imaginar," zise el. "Nu exist5 decât percep- eteric5. DeBi dormi pe jum5tate, o parte din tine este treaz5 Bi în
4ie, închide ochii Bi vei afla singur5." alert5. M5 poate auzi Bi îmi poate sim4i prezen4a."
Nu aveam chef s5 închid ochii. Voiam s5-1 urm5resc, în M-a avertizat c5 exist5 un pericol considerabil în
cazul în care ar fi f5cut \Teo miBcare neaBteptat5. Dar corpul îmi ac4iunea de eliberare a energiei blocat5 în noi, deoarece dublul
deveni f5r5 vlag5 Bi greu, iar ochii începur5 s5 mi se închid5, în este \-ulnerabil Bi poate fi foarte uBor v5t5mat în procesul de de-
ciuda eforturilor melc de a-i 4ine deschiBi. plasare a conBtiin4ei c5tre el.
"Ce este dublul?" am reuBit s5 întreb înainte s5 cad "Din neaten4ie, po4i crea o breB5 în înveliBul eteric Bi
într-un fel de letargie. pierde, astfel, o cantitate uriaB5 de energie," m5 preveni el.
"Asta-i o întrebare bun5," zise ci. "înseamn5 c5 o parte "energie pre4ioas5, necesar5 pentru men4inerea unui anumit nivei
din tine ascult5 Bi este înc5 alert5." de claritate Bi control asupra vie4ii tale."'
152
"Ce este un înveliB eteric ? am întrebat morm5ind, de putere în piept Bi transpiram. Gâtul mi-era uscat Bi contractai.
parc5 vorbeam în somn. Cu mult efort, mi-am calmat respira4ia. Când am deschis ochii,
"înveliBul eteric este luminozitatea care înconjoar5 cor- lumina disp5ruse. Am fost tentat5 s5-mi explic întregul eveni-
pul fizic." explic5 el. "Accasl5 4es5tur5 de energie se sfâBie în ment ca fiind un vis, c5ci mi se întâmplase de nenum5rate ori s5
timpul vie4ii de toate zilele. Por4iuni uriaBe din ea se pierd sau se a4ipesc în timpul recapitul5rii. Dar amintirea maestrului vr5jitor
Bi a spuselor sale îmi erau atât de vii în minte, încât eram
împletesc cu benzile energetice ale altor oameni. Dac5 o per-
aproape sigur5 c5 totul fusese real.
soan5 pierde prea mult5 for45 vital5, aceasta se îmboln5veBte sau
Cu pruden45, m-am strecurat afar5 din grot5, m-am
moare." înc5l4at Bi am apucat scurt5tura spre cas5. Clara st5tea în fa4a
Vocea sa m-a calmat într-atât de mult. încât respiram uBii de la camera de zi de parc5 m5 aBtepta. Gâfâind. î-am spus
din abdomen, ca în timpul unui somn profund. C5zusem într-o pe ner5suflate c5. ,fie tocmai st5tusem de vorb5 cu maestrul
parte. îns5 nu am sim4it pere4ii tari ai grotei. vr5jitor, fie avusesem un vis extrem de veridic despre el. Ea
"Respira4ia ac4ioneaz5 atât la nivel fizic, cât Bi la cel zâmbi Bi-mi f5cu un semn subtil cu b5rbia, ar5tând spre fotoliu.
cleric." explic5 ci, "repar5 orice v5t5mare a înveliBului energetic Am r5mas cu gura c5scat5. Ei, poftim! Era acelaBi b5rbat care
Bi îl p5streaz5 în putere Bi flexibil." fusese cu mine în peBter5 cu numai câteva minute în urm5. cu
Am dorit s5 întreb ceva despre recapitularea mea, dar nu diferen4a c5 acum, purta alte haine, fiind îmbr5cat cu un pulover
am putut formula cuvintele: îmi p5reau a fi atât de îndep5rtate. cardigan gri, o c5maB5 sport Bi pantaloni de comand5.
F5r5 s5-1 întreb, el îmi d5du din nou r5spunsul. Era mult mai în vârst5 decât am crezut, dar Bi mult mai
viguros. Nu-i puteam aprecia vârsta, putea avea patruzeci de ani,
"Asta este ceea ce ai f5cut în ultimele luni cu recapitu- cum, la fel de bine, putea avea Baptezeci. P5rea a fi extrem de
larea. Recuperezi filamente din energia înveliBului t5u energetic, puternic, f5r5 s5 fie nici slab, nici corpolent. Avea pielea închis5
pierdute sau prinse în capcan5 ca rezultat al vie4ii cotidiene. Fo- la culoare Bi ar5ta a fi indian. Nasul îi era proeminent, gura bine
calizându-4i aten4ia pe acea interac4iune, tragi înapoi tot ceea ce conturat5, b5rbia p5trat5 Bi ochi negri, str5lucitori, anima4i de
ai dispersat timp de dou5zeci de ani. în mii de locuri." aceeaBi privire intens5 pe care o v5zusem în grot5. Toate aceste
Apoi, am vrut s5-1 întreb dac5 dublul avea o anumit5 tr5s5turi erau accentuate de o coam5 bogat5 de p5r alb Bi lucios.
form5 sau culoare. M5 gândeam la aure. Nu mi-a r5spuns. Dup5 Efectul remarcabil pe care i-1 d5dea p5rul era acela c5 nu-1 f5cea
o lung5 t5cere, m-am for4at s5 deschid ochii Bi am realizat c5 deloc s5 aratc^ b5trân, aBa cum li se întâmpl5 de obicei oamenilor
eram singur5 în grot5. M-am str5duit s5 str5pung cu privirea cu p5rul alb. îmi aduc aminte cât de b5trân p5rea tat5l meu când
întunericul dinl5untru spre lumina de la intrare, unde îi v5zusem a înc5run4it Bi cum îBi mai vopsea Bi ascundea p5rul sub p5l5rii.
prima oar5 silueta conturându-se. B5nuiam c5 se d5duse într-o Toate astea pentru nimic, c5ci b5trâne4ea i se citea pe chip, pe
parte Bi c5 aBtepta prin împrejurimi s5 m5 strecor afar5. în acest mâini, pe întregul corp.
timp, am v5zut o pat5 de lumin5 str5lucitoare ce plana la "Taisha, d5-mi voie s5 4i-1 prezint pe John Michacl
aproximativ Baizeci de centimetri de mine. Aceast5 iluzie optic5 Abclar,"' zise Clara.
m-a speriat dar, cu toate acestea, m-a vr5jit într-o asemenea B5rbatul se ridic5 politicos Bi întinse mâna.
m5sur5, încât nu mi-am putut lua ochii de la ea. Am avut certitu- "încântat de cunoBtin45, Taisha." zise el într-o englez5
dinea paradoxal5 c5 lumina era \ie Bi conBtient5 c5 aten4ia mea perfect5, în timp ce-mi strângea mâna ferm.
era focalizat5 asupra ci. Dintr-odat5, sfera luminoas5 îBi dubl5 Am vrut s5-1 întreb ce lacea acolo Bi cum îBi schimbase
volumul Bi se încercui de un inel purpuriu intens. hainele atât de repede Bi d|ac5 fusese sau nu, cu adev5rat, în
însp5imântat5, am strâns din ochi, sperând c5 atunci grot5. Zeci de alte întreb5ri îmi trecur5 prin minte, îns5 eram
când îi voi deschide lumina va disp5rea Bi voi putea p5r5si 155
peBtera f5r5 s5 fiu nevoit5 s5 trec prin ea. Inima îmi b5tea cu
154
forma unui animal. Poate s5 cunoasc5 gândurile oamenilor sau
mult prea Bocat5 Bi intimidat5 ca s5 formulez vreuna. M-am s5 devin5 el însuBi un gând Bi s5 str5bat5 într-o clip5 spa4iul,
pref5cut a fi calm5 Bi c5 sunt departe de a fi atât de neliniBtit5 pe sfidând distante enorme."
"Poate, de asemenea, s5 se comporte ca fiin4a îns5Bi,"
cât eram. Am comentat despre cât de bine vorbeBte engleza Bi cât interveni Clara, privindu-m5 drept în ochi. "'Dac5 Bti cum s5 îl
de clar se exprimase când mi-a vorbit în peBter5. foloseBti, po4i ap5rea în fa4a cuiva Bi s5-i vorbeBti ca Bi cum te-ai
"E dr5gu4 din partea ta s5 spui asta."1 zise ci, cu un afla într-adev5r acolo."
zâmbet dezarmant. '"Dar c normal s5 vorbesc bine engleza. Sunt Domnul Abelar aprob5 din cap. "In grot5, mi-ai putut percepe
un indian Yaqui, n5scut în Arizona." prezen4a cu dublul t5u, Ii numai atunci când ra4iunea s-a trezit ai
"Locui4i în Mexic, domnule Abelar?" l-am întrebat cu început s5 le îndoieBti c5 experien4a a fost real5."
"Mai am înc5 îndoieli,"' am spus. "A4i fost cu adev5rat
stâng5cie. acolo?"
"Da, locuiesc în aceast5 cas5." îmi r5spunse el. ]"Bineîn4eles,"' replic5 el, tacându-mi cu ochiul. "La fel
de mull pe cât m5 aflu acum, aici."
"Locuiesc aici cu Clara." Pre4 de câteva clipe m-am întrebat dac5 visam. Ra4iunea
O privi într-un fel pe care nu-1 pol descrie decât ca pe o îmi spunea c5 nu puteam visa. Ca s5 m5 asigur, lotuBi, am atins
afec4iune pur5. Nu Btiam ce s5 spun. încercam un sentiment de masa: era solid5.
timiditate Bi, dintr-un motiv necunoscut, m5 sim4eam jenat5. "Cum face4i asta?" am întrebat, l5sându-m5 pe spate, pe
canapea.
'"Nu suntem so4 Bi so4ie," zise Clara, vrând parc5 s5 m5 Domnul Abclar r5mase t5cut câteva momente, ca pentru
a-Bi alege cuvintele.
liniBteasc5 Bi au izbucnit amândoi în râs.
"Mi-am abandonat corpul fizic Bi i-am permis dublului
în loc s5 limpezeasc5 lucrurile, râsetul lor m5 stânjeni Bi s5 preia comanda," zise el. "în situa4ia în care conBtiin4a noastr5
mai mult. Apoi, spre groaza mea, am recunoscut sentimentul este conectat5 cu dublul, legile lumii fizice nu ne pot afecta fiind,
care m5 încerca: era pur5 gelozie. într-un impuls posesiv inexpli- mai degrab5, guverna4i de for4e eterice. Dar atât timp cât
cabil, am sim4ii c5 acel om îmi apar4inea. Am încercat s5-mi conBtiin4a ne este ataBat5 de corpul fizic, miBc5rile noastre sunt
ascund disconfortul, punând repede niBte întreb5ri banale. limitate de gravita4ie Bi de alte constrângeri."
"Locui4i de mult5 vreme în Mexic?'" Tot nu în4elegeam dac5 asta însemna c5 el se putea afla
"Da," zise ci. în dou5 locuri diferite, în acelaBi timp. P5rând s5-mi sesizeze
"Inten4iona4i s5 v5 întoarce4i în Statele Unite?" confuzia, continu5:
"Clara mi-a spus c5 te intereseaz5 foarte mull artele
El m5 fix5 cu ochi necru45tori, apoi zâmbi Bi spuse fer- mar4iale," zise domnul Abelar. "Diferen4a dintre o persoan5
mec5tor: obiBnuit5 Bi un expert în kung fu este c5 ultimul a înv54at s5-Bi
'"Aceste detalii suni lipsite de importan45, Taisha. De ce controleze corpul subtil."
nu m5 întrebi, mai degrab5, despre subiectul discutat în peBter5? "Profesorii mei de karatc obiBnuiau s5-mi spun5 acelaBi
A fost ceva neclar?'' lucru," am zis eu. "AceBtia insistau asupra faptului c5 artele
mar4iale preg5tesc latura subtil5 a corpului, dar nu am în4eles
La sugestia Clarei ne-am aBezat, noi dou5 pe sofa, iar niciodat5 la ce se refereau."
domnul Abelar pe fotoliul cu speteaz5 înalt5, l-am cerut s5-mi
spun5 mai multe despre dublu. Conceptul m5 interesa enorm.
"Unii oameni sunt maeBtri ai dublului.'" începu el.
"AceBtia pot nu numai s5-Bi focalizeze conBtiin4a pe el. dar Bi s5
îl determine s5 ac4ioneze. Majoritatea dintre noi nu avem, totuBi,
nici m5car habar de existen4a laturii noastre eterice.
"Ce anume face dublul?" am întrebat.
"Orice dorim noi s5 fac5: s5 sar5 peste copaci sau s5
zboare prin aer, s5 se micBoreze Bi s5 se m5reasc5, sau s5 ia
156
"Ceea ce voiau s5 spun5, probabil, este c5 atunci când întotdeauna creBtetul capului. I-am spus c5 îmi aminteam foarte
un practician expert atac5, acesta loveBte punctele uilnerabile limpede: de-atunci încoace îmi era team5 s5 ies din cas5 f5r5
din corpul subtil al inamicului s5u." zise ci. "Nu puterea corpu- p5l5rie pe cap. Apoi m-a întrebat dac5 în4elegeam cc-mi spunea
lui fizic este deslructiv5, ci deschiderea provocat5 în corpul eteric domnul Abelar. Am asigurat-o c5 nu aveam nici o problem5 s5-1
al inamicului. Practicianul poate arunca în acea deschiz5tur5 o în4eleg, în ciuda faptului c5 nu pricepeam conceptele la care se
for45 care s5 sfâBie înveliBul energetic pentru a crea o pagub5 referea. In mod paradoxal, deBi nu în4elegeam despre ce vorbeBte,
major5. Se poale întâmpla ca un individ s5 primeasc5 o lovitur5 totul îmi p5rea familiar Bi credibil. Clara aprob5 din cap Bi spuse
care, la prima vedere, s5 par5 a fi uBoar5 dar care, câteva orc sau c5 lucrurile st5teau în acest mod, deoarece el se adresa în mod
zile mai târziu, s5 îi fie fatal5." nemijlocit unei p5r4i nu tocmai ra4ionale din mine, ce dispunea de
"Este adev5rat," aprob5 Clara. "Nu te l5sa p5c5lit5 de capacitatea de a în4elege direct lucrurile, în special dac5 un
aspectul exterior al miBc5rilor sau de ceea ce vezi. Ceea ce nu vr5jitor îi vorbea astfel.
vezi conteaz5." Ceea ce spunea Clara era adev5rat. Ceva din felul lui
Auzisem adesea poveBti similare de la profesorii mei de de-a fi m5 liniBtea mai mult chiar decât reuBea Clara. Nu era
karalc. Când îi întrebasem cum executau acele ac4iuni, nu mi-au modul lui politicos Bi suav de a-mi vorbi, dar ceva din
putut oferi o explica4ie coerent5. La vremea aceea, crezusem c5 intensitatea ochilor s5i m5 for4a s5 ascult Bi s5-i urm5resc
totul se datora faptului c5 profesorii mei erau japonezi Bi c5 explica4iile, în ciuda faptului c5, din punct de vedere ra4ional,
engleza pe care o vorbeau nu le permitea s5 exprime gânduri atât acestea p5reau lipsite de sens. M-am auzit punând întreb5ri, de
de complicate. Acum domnul Abelar îmi explica ceva similar Bi, parc5 Btiam despre ce vorbesc.
deBi st5pânea perfect engleza, tot nu în4elegeam ce voia s5 spun5 "Voi fi oare în stare s5 am vreodat5 acces la corpul meu
prin corp subtil sau dublu Bi nici cum s5-i captezi misterioasele subtil?" l-am întrebat pe domnul Abelar.
puteri. "întrebarea este, Taisha, vrei s5 o faci?" ]
Am ezitat o clip5. Din recapitulare aflasem despre mine
M5 întrebam dac5 domnul Abelar era maestru în artele c5 eram vanitoas5 Bi laB5 Bi c5 prima mea reac4ie era s5 evit orice
mar4iale, îns5, înainte s5-1 pot întreba, el continu5: mi-ar da prea mult5 b5taie de cap sau m-ar înfricoBa. Dar, m5
"Adev5ra4ii maeBtri în artele mar4iale, aBa cum Clara mi caracteriza, de asemenea, Bi o curiozitate intens5 de a experi-
i-a descris în urma preg5tirii ei în China, sunt interesa4i s5 aib5 menta lucruri ieBite din comun Bi, aBa cum îmi spusese Clara
controlul asupra corpului lor subtil,"' zise el. "Iar dublul este odat5, aveam o oarecare îndr5zneal5 nechibzuit de curajoas5.
controlat nu de intelect, ci de inten4ia noastr5. Nu exist5 nici o "M5 intereseaz5 foarte mult dublul, aBa c5 vreau în mod
calc s5-1 în4elegi sau s5 te gândeBti la el într-un mod ra4ional. categoric s5-1 am," am spus.
Trebuie sim4it, deoarece se afl5 în leg5tur5 cu anumite fibre lu- "Cu orice pre4?*'
minoase de energie, ce se împletesc cu întreg universul." "Orice. în afar5 de a-mi vinde corpul."' am zis eu lamen-
îBi atinse capul Bi ar5t5 cu degetul în sus. tabil.
"De exemplu, un fir luminos care iese din vârful capului, La aceste cuvinte, au izbucnii amândoi în asemenea ho
îi d5 dublului scopul Bi direc4ia. Acesta 4ine dublul suspendat Bi îl hote de râs, încât am crezut c5 au s5 cad5 sub mas5. Nu spuse
trage în brice direc4ie. Dac5 doreBte s5 se deplaseze în sus, tot ce sem asta în spirit de glum5, c5ci, în realitate, nu puteam Bti ce
arc de f5cut este s5 inten4ioneze în sus. Dac5 vrea s5 se scufunde planuri ascunse aveau cu mine. Parc5 citindu-mi gândurile,
în p5mânt, inten4ioneaz5, pur Bi simplu, în jos. E simplu." domnul Abelar spuse c5 era timpul s5 m5 familiarizeze cu unele
Ciara interveni, întrebându-m5 dac5 îmi aminteam de premise ale lumii lor. îBi îndrept5 spatele Bi adopt5 o atitudine
discu4ia noastr5 din gr5din5, în ziua în care t5ceam exerci4iile de serioas5. !
respira4ie a soarelui Bi anume c5 trebuia s5-mi protejez
158
"Nu ne mai preocup5 rela4iile dintre b5rba4i Bi femei."
zise el. "Aceasta înseamn5 c5 nu ne intereseaz5 moralitatea "Nici nu-4i dai seama cât de mult ne bucur5 prezen4a ta
oamenilor, imoralitatea sau chiar amoralitatea acestora. Toat5 aici," zise brusc domnul Abclar. "Te g5sim amuzant5, pentru c5
energia noastr5 este pus5 în slujba explor5rii unor c5i noi." eBti atât de excentric5. Curând vei întâlni o alt5 membr5 a grupu-
"îmi po4i da un exemplu de calc nou5, domnule lui nostru, la fel de excentric5 ca tine, îns5 mult mai în vârst5.
Abclar'?"' am întrebat. V5zându-tc pe tine. ne aduce aminte de ca când era tân5r5. De
"Bineîn4eles. Ce zici de sarcina în care eBti implicat5, aceea râdeam. Te rog s5 ne ier4i."
recapitularea? Motivul pentru care î4i vorbesc acum este acela Nu suportam s5 se râd5 de mine, dar scuza ci era atât de
sincer5, încât am acceptat-o.
c5. prin intermediul ci, ai înmagazinat suficient5 energie pentru a Domnul Abclar relu5 discu4ia despre dublu, ca Bi când
dep5Bi unele limite fizice. Ai perceput, fie Bi pentru o clip5, lu- nimic altceva nu se spusese între timp.
cruri de ncconccput, care nu fac parte din inventarul t5u "Dac5 abandon5m ideca de corp fizic. încetul cu încetul
obiBnuit, ca s5 folosesc terminologia Clarei." sau dintr-o dat5, conBtiin4a începe s5 se deplaseze spre latura
"Inventarul meu normal este cam ciudat," l-am avertizat noastr5 subtil5. Pentru a uBura acest transfer, corpul fizic trebuie
cu. "Rccapitulându-mi trecutul, am început s5 în4eleg c5 eram s5 r5mân5 în calm absolut, suspendat, ca într-un somn profund.
nebun5. De fapt, sunt înc5. Dovada este c5 m5 aflu aici Bi nu Btiu Dificultatea const5 în a ne convinge corpul fizic s5 coopereze,
;
dac5 sunt treaz5 sau visez." c5ci rareori accept5 s5 abandoneze controlul."
Auzind asta, au izbucnii înc5 o dal5 în hohote de râs, de "Atunci cum s5 m5 desprind de corpul fizic?" am
întrebat.
parc5 priveau o comedie, iar comicul tocmai îBi spusese poanta. "îl p5c5leBti." zise el. "îl faci s5 se simt5 ca Bi cum ar
"Itiu foarte bine cât eBti de nebun5," zise domnul dormi buBtean. îl liniBteBti în mod deliberat, mutându-4i
Abclar. pe un ton tranBant. "Dar nu din cauza asta eBti aici, cu conBtiin4a de la el. Când corpul Bi mintea se odihnesc, dublul se
noi. Mai mult decât nebun5, eBti foarte indulgent5 cu tine îns54i. trezeBte Bi preia controlul."
Cu toate acestea, din ziua în care ai sosit aici, contrar celor ce ai "M5 tem c5 nu în4eleg," am spus.
putea crede, nu tc-ai mai compl5cui la fel de mult ca în trecut. "Nu juca rolul de avocat al diavolului, Taisha," zise
Deci, cu toat5 sinceritatea, aB spune c5 unele lucruri pe care Clara sec. 'Trebuie s5 fi facul asta în peBter5. Ca s5 po4i percepe
Clara mi-a povestit c5 le-ai f5cut - cum ar fi intrarea în lumea nagualul trebuie s5-4i fi folosit dublul. Dormeai dus5 Bi, totuBi,
umbrelor - nu au nimic dc-a face cu complacerea sau cu faptul crai conBtient5 în acelaBi timp."
de a fi nebun5. E mai degrab5 vorba despre o calc nou5, f5r5 de Ceea ce mi-a atras aten4ia în afirma4ia Clarei era felul în
nume Bi de ncimaginat din punctul de vedere al lumii obiBnuite." care vorbise despre domnul Abelar; îi spuse nagualul. Am
Urm5 o lung5 t5cere, care m5 f5cu s5 m5 foiesc întrebal-o ce însemna acel cuvânt.
neliniBtit5. Am dorit s5 spun ceva pentru a rupe vraja, îns5 nu "John Michacl Abclar este nagualul," zise ea mândr5.
mi-a venit nimic în minte. Ce f5cea s5 fie Bi mai dificil, era c5 "Este ghidul meu; izvorul vie4ii Bi bun5st5rii mele. Nu e genul de
domnul Abclar îmi tot arunca priviri pieziBe. Apoi, i-a Boptit b5rbat care s5-mi plac5 Bi, cu toate acestea, este dragostea vie4ii
ceva Clarei la ureche Bi au început amândoi s5 râd5 încetiBor, meleA Când va fi deveni asta pentru tine, atunci va fi Bi nagualul
ceea ce m-a iritat peste m5sur5, deoarece, în mintea mea, nu t5u. între timp, pentru tine el este domnul Abelar sau chiar John
cxisla nici o îndoial5 c5 râdeau de mine. Michacl dac5 doreBti." '
"Poate ar fi mai bine s5 merg la mine în camer5," am Domnul Abelar râse de parc5 Clara spusese toate acele
spus, ridicându-m5. lucruri doar în b5taie de joc, îns5 Clara îmi sus4inu privirea
"Stai jos. nu am terminat înc5." zise Clara.
160 161
îndeajuns de mult timp ca s5-mi dea de în4eles c5 vorbea foarte centrul frun4ii, se dirijau în sus Bi apoi în jos, prin fa4a corpului,
serios pân5 la picioare, formând astfel un înveliB sau un cocon de
T5cerea care a urmat fu. în sfârBii, rupt5 de domnul energic luminoas5. ••
"'Practic5 acest exerci4iu pân5 când î4i vei putea aban-
Abelar. dona corpul fizic Bi plasa aten4ia, la dorin45, pe coconul t5u lumi-
"Pentru a activa corpul subtil, va trebui ca mai întâi s5 nos," zise el. "în cele din urm5. vei putea crea Bi sus4ine acel
deschizi anumi4i centri care func4ioneaz5 ca por4i." continu5 el. cocon cu un singur gând."
"Când toate por4ile suni deschise, dublul poale emerge din Am încercat s5 m5 relaxez. Vocea sa era liniBtitoare,
înveliBul s5u protector. Altfel, va r5mâne veBnic încorsetat în in- avea un timbru fascinant; câteodat5 p5rea s5 vin5 de undeva din
teriorul cochiliei sale exterioare." apropiere, alt5dat5 de foarte departe. M-a avertizat c5 dac5
1-a cerut Clarei s5 scoat5 o saltea din debara. A întins-o descopeream în corp vreun loc în care coconul era rigid sau din
pe podea Bi mi-a cerut s5 m5 întind cu fa4a în sus Bi cu bra4ele pe care firele erau dificil de exlras, sau în care rcculau. acela consti-
lâng5 corp. tuia locul în care corpul era slab sau v5t5mat.
'Ce ai de gând s5-mi faci?" am întrebat suspicioas5. "Po4i repara acele por4iuni permi4ând dublului s5-Bi
"Nu ce crezi tu." zise el sec. desf5Boare înveliBul luminoas." zise el.
Clara chicoti. "Ii cum fac asla'r"
"Taishci îi e cam team5 de b5rba4i." îi explic5 ea dom- "Inten ionând-o, dar nu cu gândurile," zise ci. "F5-o cu
nului Abelar. inten ia, care este nivelul de sub gânduri. Ascult5-m5 cu aten4ie,
caul-o în spatele gândurilor, departe de ele. Inten4ia este atât de
"Nu i-a fost de vreun folos." replic5 el. tâcându-m5 s5 diferit5 de gânduri, încât nici nu putem vorbi despre ca: n-o
m5 simt extrem de stânjenit5. putem nici m5car sim4i. Dar o putem, cu siguran45, folosi."
Apoi. întorcându-sc cu fa4a spre mine. mi-a explicat c5 Nu puteam nici m5car concepe cum s5 inten4ionez cu
avea s5-mi arate o metod5 simpl5 de a-mi schimba conBtiin4a de inten4ia. Domnul Abelar spunea c5 nu ar trebui s5-mi fie prea
pe corpul „fizic, pe înveliBul eteric care îl înconjoar5. greu s5 creez acel înveliB, deoarece în ultimele patru luni proiec-
'întinde-tc Bi închide ochii, dar nu adormi.'1 îmi ordon5 tasem în afar5, f5r5 s5 Btiu. astfel de fire eterice în timpul recapi-
el. tul5rii, îmi suger5 s5 încep prin a m5 concentra pe respira4ie.
Jenat5, am f5cut aBa cum mi-a cerut, sim4indu-m5 ciudat Dup5 un timp ce mi s-a p5rut a fi orc întregi Bi în care trebuie s5
de \-ulncrabila întins5 în fa4a lor. El îngenunche lâng5 mine Bi-mi fi a4ipit o dat5 sau de dou5 ori, am reuBit. în cele din urm5, s5
vorbi cu o voce suav5. simt o c5ldur5 ce m5 furnica în picioare Bi în cap. C5ldura se
"Imagincaz5-4i niBte fire prelungindu-se din extremit54ile întinse pentru a forma un inel ce îmi încercuia corpul în lungime.
coqDului t5u, începând cu picioarele," zise el. Cu o voce pl5cut5, domnul Abelar îmi reaminti c5 tre-
buia s5-mi focalizez aten4ia pe c5ldura exterioar5 corpului meu
"*Ii dac5 nu pot s5 mi le imaginez?" Bi s5 încerc s5 o întind spre în afar5, împingând-o dinspre interior
"Dac5 vrei, cu siguran45 c5 po4i," zise el. "FoloseBte-4i Bi l5sând-o s5 se extind5.
toat5 for4a ca s5 le inten ionezi la via45." M-am concentrat pe respira4ie pân5 când toate tensiunile
Continu5, spunând c5 nu era tocmai vorba despre a-mi din corp au disp5rui. Relaxându-m5 Bi mai mult, am l5sat
imagina acele fire, ci, mai degrab5, un act misterios de extragere c5ldura ce m5 furnica s5-Bi urmeze cursul; nu s-a deplasat în
a acestora din extremit54ile corpului, începând de lajdegetele pi- afar5 Bi nici nu s-a extins. în schimb, s-a contractat, pân5 când
cioarelor Bi continuând pân5 sus, în vârful capului. îmi explic5, am sim4it c5 st5team pe un balon uriaB, ce plutea în spa4iu. Am
de asemenea, c5 trebuia s5 simt cum din t5lpile picioarelor îmi
emanau fire ce coborau pe sub corp Bi se prelungeau în lungul
lui, înf5Burându-l, pân5 în spatele capului. Altele, ce radiau din
încercat un moment de panic5, respira4ia mi s-a oprit Bi. pentru o
clip5, am sim4it cum m5 sufocam. Apoi. ceva din afara mea a
preluat controlul Bi a început s5 respire în locul meu. Valuri de
energic m5 înv5luir5, dilatându-sc Bi contractându-sc pân5 când ) )• ))'. .
:
13
lotul se întunec5 în jurul meu Bi nu mi-am mai putut focaliza
aten4ia pe nimic.

M-am trezit, auzind-o pe Clara spunându-mi s5 m5 ridic


în capul oaselor. Mi-a luat mult timp s5 o fac. mai întâi pentru
c5 eram complet dezorientat5 Bi. mai apoi, pentru c5 picioarele
îmi erau amor4ite. V5zându-mi dificultatea. Clara m5 apuc5 de
sub4iori Bi m5 trase în fa45, apoi îmi aBez5 câteva perne în spate
ca s5 pol sta f5r5 ajutorul ci. M5 aflam în patul meu. îmbr5cat5
cu c5maBa mea de noapte. Judecând dup5 lumina de afar5,
trebuia s5 fie dup5-amiaz5 târziu.
"Ce s-a întâmplat?" am murmurat. '"Am dormit toat5
noaptea?*"
"Da,"' r5spunse Clara. "Mi-am f5cut griji pentru line.
Tc-ai pr5buBii în abisul unei st5ri de insenzitivitate perceptual5 Bi
nimeni nu putea s5 ajung5 Ia line. ABa c5, am decis s5 te l5s5m

s5 dormi pân5-4i trece."
M-am aplecat în fa45 Bi mi-am frecat picioarele pân5
când furnic5turile au disp5rui Eram înc5 ame4it5 Bi ncjuslificat
de nervoas5.
"Va trebui s5-mi vorbeBti pân5 când î4i vii din nou în
fire."' zise Clara, pe tonul s5u cel mai autoritar. "Aceasta este
una din acele situa4ii în care î4i face bine s5 vorbeBti.""
"N-am chef s5 vorbesc.'" am zis. pr5buBindu-mâ înapoi
pe perne.
M5 trecuse un val de transpira4ie rece, iar mâinile Bi pi-
cioarele îmi erau f5r5 vlag5 Bi le sim4eam ca de cauciuc.
"Mi-a f5cut ceva domnul Abclar?"' .>'Nu cât timp m-am uitat
cu la ci," replic5 ea Bi râse jovial la gluma f5cut5.
îmi lu5 mâinile într-ale sale Bi-mi frec5 dosul acestora,
încercând s5 m5 readuc5 în sim4ire.
Nu prea aveam chef de glum5.
]165
"Ce s-a întâmplat, cu adev5rat, Clara'7'" am întrebat. "Ce vrei s5 insinuezi. Clara? C5 îl g5sesc atr5g5tor pe
'"Nu-mi aduc aminte nimic." domnul Abelar?"
Se aBez5 comod pe col4ul patului. "Exact. Când exist5 un b5rbat prin preajm5, suferi o
"Prima întâlnire cu naguaiul a fost prea mult, pentru transformare instantanee. Devii femeia care ar face orice pentru
tine." zise Clara. "EBti prea slab5, asta s-a întâmplat. Ins5 nu aten4ia unui b5rbat, inclusiv s5 leBine."
vreau s5 le gândeBti la acest lucru, pentru c5 le descurajezi aBa de "tng5duie-mi s5 nu fiu de acord cu tine.'' am spus.
uBor. De asemenea, nu vreau nici s5 citeBti printre rânduri, cum 'Crcdc-m5 c5 nu am vrui s5-i fiu pe plac domnului Abelar."
eBti în stare s5 faci Bi s5 tragi concluzii greBite." "GândeBte-te, nu te ap5ra doar.'* zise Clara. "Eu nu le
"Din moment ce nu Btiu ce se întâmpl5, cum vrei s5 atac. I4i ar5t doar ceea ce eu îns5mi obiBnuiam s5 simt Bi s5 fac "
citesc printre rânduri?"' am spus, cl5n45nind din din4i. In adâncul sufletului meu! Bliam despre ce vorbea Clara.
"Sunt sigur5 c5 vei g5si o calc."' zise Clara cu un oftat. Domnul Abelar avea un farmec extraordinar, astfel încât. în
"EBti expert5 în trasul concluziilor. Din nefericire, a celor ciuda vârstei sale. îl g5seam extrem de atractiv. Cu toate acestea,
greBite. Ii nu conteaz5 c5 nu ai habar ce se întâmpl5, pentru c5-4i am ales s5 nu recunosc acest lucru nici în fa4a Clarei Bi nici
închipui întotdeauna c5 Btii." m5car fa45 de mine îns5mi. Spre uBurarea mea. ca abandon5 su-
Trebuia s5 admit c5 uram situa4iile ambigue. M5 puneau biectul.
totdeauna în dezavantaj. Voiam s5 Btiu ce s-a întâmplat, pentru a Te în4eleg perfect, pentru c5 am avut Bi eu un John
fi preg5tit5 pentru orice eventualitate. Michacl al meu," zise ea. 'Era naguaiul Julian Grâu, fiin4a cea
"Mama ta tc-a înv54at s5 fi o femeie perfect5,"' zise mai frumoas5 Bi mai vesel5 care a existat vreodat5. Era ferme-
Clara. "Studiind împrejurimile, femeile perfecte deduc tot ceea c5tor, mali4ios Bi amuzant, cu adev5rat de neuitat. Toat5 lumea îl
ce au nevoie s5 Btie. în special atunci când este implicat un adora, inclusiv John Michael Bi restul familiei mele S5rutam cu
b5rbat. Ele pot anticipa cele mai subtile dorin4e ale acestuia Bi lojii p5mântul pe unde c5lca "
sunt întotdeauna conBtiente de schimb5rile survenite în dispozi4ia Ascultând-o pe Clara sl5vindu-Bi profesorul. îmi trecu
lui, deoarece ele cred c5 aceste schimb5ri au fost cauzate de ceva prin minte c5 petrecuse prea mult5 vreme în Orient. M5 tulbu-
ce ele însele au spus sau f5cut. în consecin45, simt c5 depinde de rase întotdeauna adora4ia obscen5 pe care discipolii în karate o
ele s5-Bi satisfac5 b5rba4ii. împ5rt5Beau pentru înv545torii lor. sau sensei. Ii aceBtia s5rutau
Privindu-m5, prin intermediul recapitul5rii, ac4ionând tot practic p5mântul pe care c5lcau profesorii lor, plecându-Bi
timpul în acest fel, a trebuit s5 recunosc, spre ciuda mea. c5 capetele pân5 la podea în semn de supunere, ori de câte ori
aprecierea Clarei era corect5. Eram bine antrenat5. Aveam ne- maestrul intra în camer5. Nu i-am spus asta Clarei, îns5 aveam
voie doar de o privire, de un suspin ori s5 aud tonul vocii tat5lui senza4ia c5 se umilea venerându-Bi în asemenea m5sur5 pro-
meu pentru a Bti exact ce gândea sau sim4ea. AcelaBi lucru era fesorul.
valabil în ceea cc-i privea pe fra4ii mei. M5 f5ceau s5 reac4ionez "Naguaiul Julian ne-a înv54at tot ceea ce Btim," continu5
Bi la cele mai indicii. Mai r5u decât atât, era dc-ajuns s5-mi ca, necunoscându-mi gândurile. 'Ii-a dedicai \ia4a ca s5 ne con-
închipui c5 un b5rbat nu m5 pl5cea Bi m5 d5deam peste cap ca duc5 spre libertate. L-a preg5tit în mod special pe naguaiul
s5-i fac pe plac. John Michael Abelar, preg5tire care l-a f5cut apt s5 devin5 noul
Clara m5 înghionti uBor cu cotul, parc5 pentru a-mi nagual."
atrage aten4ia. "Vrei s5 spui c5 nagualii sunt ca regii. Clara?" am
"Dac5 am fi fost singure ast5 noapte, n-ai fi leBinat atât întrebat, dorind s-o fac s5 sesizeze pericolul unei venera4ii peste
de dramatic."' zise ca. afiBând un zâmbet enervant. m5sur5 i
166 ': 167
"Nu. Nicidecum. Nagualii sunt lipsi4i de orice grad de Clara izbucni într-un râs cumplit care o f5cu s5 cad5 pe
importan45 de sine." zise ca. "Ii tocmai din acest motiv îi putem spate în pat. f5când-o s5 se sufoce.
adora." "Nagualul John Michacl Abclar a dep5Bit toate aspectele
"Ceea ce votam s5 aflu. Clara, este dac5 aceBtia îBi faptului de a fi un b5rbat." m5 asigur5 ca. ridicându-se din nou.
moBtenesc postul'7" m-am corectat eu repede "Ce vrei s5 spui'.'""
"Ah. da! Bineîn4eles c5 îBi moBtenesc postul, dar nu "Vreau s5 spun c5 nu mai cslc o fiin45 uman5 Dai nu-4i
asemeni regilor. Regii sunt copii de regi în schimb, nagualul pot explica toate astea, deoarece mie îmi lipseBte subtilitatea, iar
trebuie s5 fie ales de spirit. C5ci. dac5 nu este ales de spirit, 4ie capacitatea de a m5 în4elege. Dup5 p5rerea mea. motivul care
acesta nu se poate impune singur ca lider. Pentru început, na- 1-a determinat pe nagual s5-4i ofere acele cristale este tocmai
gualul cslc o persoan5 cu o energic extraordinar5, dar nu poate inabilitatca mea de a-4i explica anumite lucruri."
deveni nagual decât dup5 ce a fost înv54at regula nagual ilor" "Ce inabilitatc. Clara"' Te exprimi perfect."
Am urm5rit explica4ia Clarei, care. în mod inexplicabil, "Atunci tu eBti cea care nu în4elege perfect "
m-a neliniBtit. Gândindu-m5 pu4in, am realizat c5 partea care m5
deranja era aceea c5 spiritul trebuia s5 fac5 selec4ia. Dare stupid1"
"Alunei cum se face c5 nu-4i pol împ5rt5Bi ce suntem Bi
Cum decide spiritul pe cmc trebuie s5 aleag5'.'"' am ce anume avem de gând cu tine''"
întrebat Am inspirat ad#nc de câteva ori. ca s5-mi liniBtesc ner-
Clara cl5tin5 din cap. vozitatea din stomac rn si
;
"Asta. draga mea Taisha. este misterul misterelor, zise 'Cc-ai de gând' cu mine. Claia'" am întrebat, c5zând
ea încet. "Tot ceea ce un nagual poate face este s5 îndeplineasc5 înc5 o dat5 prad5 panicii.
comenzile spiritului sau s5 eBueze în mod jalnic " îmi este foarte greu s5-4i explic." începu ca Tu Bi cu
M5 gândeam la domnul Abclar Bi m5 întrebam care erau mine apar4inem categoric aceleiaBi tradi4ii EBti parte integrant5
comenzile pe care i ic preg5tea spiritul. Mi-am amintit, de ase- din ceea ce noi reprezent5m De aceea, suntem constrânBi s5 ic
preg5tim "
menea, ce-mi spusese Clara, c5 era posibil ca, într-o zi. s5 devin5
Bi nagualul meu. "La cine te referi când spui 'noi"' La line Bi la domnul
Abclar'""
"Apropo, unde cslc domnul Abclar''"" am întrebat. Clara aBtept5 o clip5 înainte de a-mi r5spunde,
încercând s5 par indiferent5 acordându'Bi parc5 r5gaz s5 g5seasc5 r5spunsul potrivit
"A plecat noaptea trecut5, când a în4eles c5 4i-ai pierdut "Dup5 cum 4i-am spus deja. suntem mai mult de doi."
cunoBtin4a." zise ca. "De fapt. eu nu sunt tocmai înv545toarea ta Ii nici
"Se va întoarce''"' nagualul John IVlichacI nu este. E vorba despre altcineva.'"
"Desigur, locuieBte aici."" "ABteapt5, Clara. M5 z5p5ceBti din nou Cine este
'Unde Clara. în latura sudic5 a casei''"' aceast5 persoan5 la care te referi''"'
*Da. pentru moment, acolo. Nu chiar în clipa aceasta/" "O alt5 femeie ce-4i seam5n5 leit. dar mai în vârst5 Bi
se corect5 ca. "dar în prezent Cândva a locuit cu mine. în partea infinit mai puternic5 decât tine Eu te îndrum numai. Sunt
îns5rcinat5 s5 te preg5tesc, s5 le ajut. s5 acumulezi suficient5
dreapt5 a casei. Eu am grij5 de c\" energic prin recapitulare, ca s5 po4i întâlni aceast5 alt5 persoan5
Am sim4it un acces de gelozie atât de crunt. încât m-a Crcdc-mâ, prezen4a ei este mult mai devastatoare decât cea a
traversat un val de energie. nagualului "
"Dar parc5 spuneai c5 nu este solul t5u. nu-i aBa?" am 169
întrebat, cu cea mai sup5r5toare grimas5 în col4ul gurii.
168
"'Nu în4eleg ce încerci s5-mi spui. îmi sugerezi c5 este "EBti sigur5 c5 nu-4i aduci aminte c5 nagualul ji-a expli-
periculoas5 Bi o s5-mi fac5 r5u'.'" cai 4oale astea?"
"Asla-i problema atunci când încerc s5-Ii r5spund la "'Nu. Ic asigur"
întreb5ri." zise Clara. "Devii confuz5 pcnlru c5 noi dou5 avem "Pentru noi. un vr5jitor este persoana care. prin disci-
numai o leg5tur5 superficial5 Tu îmi pui o întrebare, aBteptând plin5 Bi perseveren45, poate rupe bariera percep4iei naturale." zise
un r5spuns clar Bi r5spicat, menit s5 te satisfac5, iar cu îli dau un Clara cu un aer ceremonios.
r5spuns caic m5 satisface pe mine. dar care pe line ic arunc5 în "M5 rog. asta nu-mi'limpezeBte mai mult lucrurile." am
bra4ele confuziei. I4i recomand ca. pe \ iilor, fie s5 nu-mi mai pui spus. "Cum poate Manfrcd s5 fac5 lot ce spui'r"
întreb5ri, fie s5 ici r5spunsurile melc aBa cum sunt " P5rea s5-mi evalueze confuzia.
Doream s5 aflu mai mullc despre planurile domnului "Mi se pare c5 avem iar5Bi o neîn4elegere. Taisiia. Eu nu
Abelar cu mine Bi ale acestei alte femei Sperând c5 o voi face pe vorbesc numai despre Manfrcd. Nu 4i-a intrat înc5 în cap c5 to4i
Clara s5-mi spun5 toiul, i-am promis c5 dc-acum înainte îi voi cei care ne afl5m în aceast5 cas5 suntem vr5jitori Nu numai
cânt5ri loatc r5spunsurile cu ;ilcn4ia meritat5. îns5 f5r5 panic5 nagualul. Manfrcd Bi cu mine. dar Bi ceilal4i paisprezece pe care
sau agita4ie nu i-ai întâlnii înc5 Suntem cu to4ii vr5jitori, fiin4e abstracte
Dac5 doreBti s5 le gândeBti la vr5jitorie ca la ceva concret, ce
"în regula, bai s5 vedem ce zici despre asta." m5 anun45 implic5 ritualuri Bi poliuni magice, tot ce-li pot spune este c5
ea cu litiu de încercare. "î4i voi povesti ce 4i-a spus nagualul exist5 asemenea vr5jitori, dar c5 nu în aceast5 cas5 îi vei g5si,"
noaptea trecut5. înainte s5 leBini în fa4a lui Dar. cum cu nu sunt Era evident c5 ne gândeam la lucruri diferite Eu vor-
un b5rbat, f5r5 îndoial5 c5 vei reac4iona în mod diferit cu mine. beam despre Manfrcd, iar ca despre oameni pe care nu-i
decât ai f5ctil-o când 4i-a vorbit nagualul.- S-ar puica chiar s5 m5 \5zuscm niciodat5 în via4a mea. Numai în clipa în care Clara
ascul4i " mi-a spus-o r5spicai, am în4eles c5 ca. domnul Abelar Bi loji
Dar nu-mi amintesc s5-mi fi spus ceva dvip5 ce am ceilal4i înc5 nev5zu4i, la care se refereau neîncetat, erau wâjitori.
adormit pe saltea/' am protestat A.ducându-mi aminte de sfatul s5u. am preferat s5 renun4 s5 mai
F5cu o pauz5 Bi-mi c5ut5 fa4a. pentru ceva semne de pun întreb5ri suplimentare Bi am p5strat t5cerea.
recunoaBtere, credeam eu. D5du din cap. pentru a face remarcat Ea continu5 s5-mi explice c5. prin dezvoltarea capa-
faptul c5 nu a g5sit niciunul. deBi am încercat s5 par cât se poate cit54ii lor de percep4ie, vr5jitorii abstrac4i c5utau libertatea, in
de calm5 Bi atent5 Bi. ca s5 o liniBtesc, am Bi zâmbit chiar ump ce vr5jitorii concre4i, cum erau cei tradi4ionali din Mexicul
"_i-a vorbit despre toate fiin4ele care tr5iesc in aceast5 antic, c5utau puterea Bi satisfac4ia personal5 prin m5rirea impor-
cas5." începu Clara. '"_i-a spus c5 to4i sunt vr5jitori, inclusiv tan4ei de sine
Manfrcd."" "Ce este râu în a c5uta satisfac4ie personaI5'r" am
La auzirca numelui s5u, am avut un declic interior. "Itiam cu," întrebat, luând o înghi4itur5 de ap5 dintr-un pahar aflat pe masa
am izbucnit, f5r5 s5 gândesc G5seam ideca c5 Manfrcd ar fi de la c5p5tâiul patului.
vr5jitor perfect credibil5, deBi nu aveam nici cea mai vag5 "Bizuie-tc pe Taisha s5 ia partea vr5jitorilor concre4i."
no4iune de ce ar fi astfel. I-am spus Clarei c5 la un moment dai zise ca, uitându-se cu îngrijorare. **Nu-i de mirare c5 nagualul
trebuie s5 fi nutrit deja acel gând. deBi lot nu Btiam cu exactitate 4i-a dat acele s5ge4i de cristal."
In ciuda promisiunii melc dc-a r5mâne calm5, la
ce era un vr5jitor men4ionarea cristalelor, m-au traversat valuri de nervozitate
"Ba. bineîn4eles c5 Btii." m5 asigur5 ca cu un zâmbet Crampele din stomac erau atât de dureroase. încât eram sigur5
larg- c5 aveam s5 m5 aleg cu o vin)zâ intestinal5
"Dar î4i spun c5 nu Btiu." :I7 i
Clara se uit5 la mine consternat5.
170
îmi este aproape imposibil s5-li explic ce facem Bi cu liniBtit din nou. Dup5 o vreme, Manfrcd ap5ru agale de dup5
atât mai greu s5 ic fac s5 în4elegi de ce o facem.' zise Clara col4ul casei, unde avea o camer5 cu un panou pivotam t5iat în
"Aceleîntreb5ri va trebui s5 i Ic pui înv545toarei talc " uB5. care îi permitea s5 mire Bi s5 ias5 când dorea Se apropie de
"înv545toarei mele?" mine Bi începu s5-mi ling5 mâna M-am uitat în ochii lui
Taisha. nu m5 ascul4i I'i-am spus deja c5 ai o însufle4i4i Bi am Btiut c5 eram cei mai buni prieteni Dând curs
înv545toare Nu ai întâlnit-o înc5. deoarece nu ai energia nece- unei invita4ii ncroslitc parc5, se instala dc-a curmeziBul în poala
sar5. I4i trebuie de '.cec ori mai mult5 s5 o întâlneBti pe ea. decâi mea. lacându-sc comod. L-am b5tut uBor pe blana lui m5t5soas5,
4i-a trebuit s5-1 întâlneBti pe nagual. iar tu nu 4i ai revenit înc5 sim4ind cea mai profund5 afec4iune pentru el Animat5 de o
dup5 Bocul acelei întâlniri. EBti aib5 ca varul." compasiune inexplicabil5, m-am întins spre el Bi i-am îmbr54iBat.
"Cred c5 am lacul o viroz5." am zis. sim4ind ca m5 ia Urm5torul lucru pe care mi-1 amintesc este c5 plângeam, c5ci
din nov imc4cala îmi p5rea atât de r5u pentru ci.
Clara cl 5tina din cap Iar cu cred c5 suferi de o "Unde î4i sunt cristalele?" m5 întreb5 Clara Vocea sa
auiocompâiimne in toat5 legea." arunc5 ea înainte s5 continue. dur5 m5 aduse la realitate.
""Nagualul î4i va puica explica, de asemenea, orice doreBti s5 Blu "In camera mea/" am r5spuns, dându-i drumul lui
Singura problem5 este c5 tu crezi c5 este un b5rbat, Bi dac5 î4i Manfrcd ca s5-mi Bterg ochii cu mâneca jachetei
vorbeBte pentru mai mult de câteva minute, po4i fi sigur5 c5-4i vei Manfrcd arunc5 o privire Clarei care se uita dezapro-
intra din nou în vechiul t5u rol de femeie tradi4ional5 De aceea bator, s5ri din poala mea Bi travers5 aleea pentru a se aBeza sub
profesorul t5u irebuie s5 un copac din apropiere.
fie o femeie "Ar trebui s5 le por4i cu line lot timpul.' îmi arunc5 ca.
"Nu faci prea mult caz de chestia asta IHI femeia Bi Dup5 cum Btii deja, arme ca acele cristale nu au nimic dc-a face
o5ib;iiiii' r ' ara as. încercând s5 m5 dau jos din pal cu r5zboiul sau pacea. Po4i fi oricât de pacifist5 doreBii. dar tot
M-am sim4it sl5bit5 Bi picioarele îmi tremurau Camera vei avea nevoie de arme. De fapt. ai nevoie de ele chiar acum. ca
i început s5 se învârteasc5 cu mine Bi aproape c5 ani leBinat s5-4i po4i înfrânge inamicii."
Clara m-a apucat de bra4 la tanc 'Dar nu am nici un inamic. Clara,'" am zis eu. pufnind
"Nimeni nu Btie nici m5car c5 exist."
"Vom afla in curând dac5 fac prea mult ea/.." zise ea Clara se aplec5 spre mine.
"Hai s5 mergem afar5 Bi s5 ne aBez5m la umbra unui copac "Nagualul 4i-a dat acele cristale pentru a le ajuta s5-4i
Poate c5 aerul curai te va ajuta s5-4i vii în fire " distrugi inamicii," repet5 ea încet. "Dac5 Ic ai cu tine în aceast5
Cu ajutorul ei. mi-am pus o jachet5 lung5 Bi mBte panta- clip5 î4i vei putea efectua pasele magice cu ele. iar asta te va
ioni. ^r ea m-a condus ca pe un invalid afar5 din camer5, spre ajuta s5-4i nimiceBti sup5r5toarca mil5 de sine '"
patio-ul din spate "Dar nu mie îmi plângeam de mil5. Clara." am zis.
Ne-am aBezat pe niBte rogojini sub enormul zapote ce ap5rându-m5. "uMi-era mil5 de s5racul Manfrcd."
umbrea aproape întreaga teras5 Odat5, o întrebasem pe Clara Clara râse Bi d5du din cap.
dac5 puteam s5 m5nânc fructul acestuia Mi-a f5cut semn s5 tac "Nu arc nici un sens s5-4i par5 r5u pentru Manfrcd Indi-
din gur5 spunând. ferent de forma în care se afl5. el este un lupt5tor Pe de alt5
"M5nânc5, dar nu vorbi despre asta " parte, autocomp5timirca se afl5 în tine Bi se exprim5 în variate
Am f5cut ce mi-a spus. dar m-am sim4it vinovat5 de feluri. Chiar în clipa aceasta o numeBti 'mil5 pentru Manfrcd'.'"
atunci încoace, de parc5 insultasem acel copac Ochii au început s5-mi l5crimeze din nou pentru c5,
Am stat în t5cere, ascultând frunzele care fremâtau în odat5 cu sentimentul meu di nesiguran45, eram într-adev5r un
vânt Era r5coare Bi liniBte afar5, ceea ce m-a relaxat Bi m-a ' 17?
pu4 de mil5 f5r5 fund. complet centrat pe propna-mi fiin45 AB fi vrut s5 am cristalele cu mine în loc de asta m-am
Recapitulasem îndeajuns pentru a-mi da seama c5 aceast5 reac4ie uitat în ochii str5lucitori Bi plini de în4elegere ai lui Manfred îmi
o moBtenisem de la mama. care Bi-a plâns de mil5 toat5 via4a trecu prin minte gândul c5 ochii Iui reflectau lumina exact cum o
sau. cel pu4in, toat5 \ia4a petrecut5 cu mine. Din moment ce f5cuser5 cristalele de cuar4 mai devreme. Pentru o clip5, mi-au
fusese singura expresie personal5 întâlnit5 vreodat5 la ca. am sus4inut privirea Bi. uitându-mâ in ci. o certitudine ira4ional5 mi
sfârBit prin a înv54a s5 sunt Bi eu acelaBi lucru. se rev5rs5 în minte. Itiam c5 Manfred era un vr5jitor din tradi4ia
"Ar trebui s5 4ii armele de cristal între degete Bi s5 prac- antic5, spiritul unui vr5jitor care fusese, cumva, prins în capcana
unui trup de câine. în clipa în care am gândit acest lucru
tici pasele magice îndrcptându-lc c5lre inima inamicilor t5i
Manfred a l5trat scurt, în semn de confirmare parc5.
nev5zu4i, cum ar fi importan4a de sine. disimulat5 sub form5 de M-am întrebat, de asemenea, dac5 nu cumva el fusese
autocomp5timirc. indignare moral5 sau triste4e îndrept54it5."' cel care g5sise cristalele pentru mine în vreo peBter5 sau dac5
continu5 Clara. nu-1 condusese pe nagual la ele, în acelaBi fel în care m5
Nu eram în slarc s5 fac altceva decât s5 m5 uit la ca. condusese în locul meu de observa4ie favorit, de pe colinele ce se
cuprins5 de consternare. Ea continu5 s5 m5 acuze câ sunt slab5, în5l4au deasupra casei Bi terenurilor dimprejur
c5 m5 pr5buBesc la cea mai mic5 presiune ce se exercit5 asupra "M-ai întrebat odat5 cum se f5cea c5 Btiam atât de multe
mea. îns5 cel mai tare m-a durut când a afirmat c5 lunile melc de lucruri despre cristale."' zise Clara, întrerupându-mi Birul
recapitulare nu au servii la nimic, c5 nu au .fost altceva decât gândurilor. "La vremea aceea nu 4i-am putut spune, pentru câ
reverie deBart5, pentru c5 lot ce realizasem fusese s5-mi amintesc nu-1 întâlniseBi înc5 pe nagual. Acum. c5 l-ai cunoscut. î4i pot
cu nostalgie despre cu-1 meu minunat sau s5 m5 afund în mil5. spune c5.. "
amintindu-mi de momentele melc mai pu4in agreabile Trase puternic aer în piept Bi se aplec5 spre mine
Nu în4elegeam de ce m5 ataca cu asemenea r5uiatc. "... suntem vr5jitori din aceeaBi tradi4ie cu cei din anti-
într-un acces de furie, urechile s-au pornit s5-mi 4iuic Am chitilatc. Am moBtenit toate incanta4iile Bi ritualurile esoterice ale
început s5 plâng nest5pânit, urându-m5 pentru c5 îi d5dusem sediilor vr5jitorilor dar, deBi Btim cum s5 le folosim, nu ne inte-
Clarei ocazia s5 m5 r5scoleasc5 înlr~o asemenea m5sur5. îi reseaz5 s5 Ic punem in practic5."
auzeam cuvintele ca venind de undeva de foarte depane. cuvinte "Manfred este un vr5jitor din antichitate!" am exclamat
ce spuneau: "... importan4a de sine, lipsa scopului, ambi4ia intr-o uimire sincer5, uitând ins5 c5 nu-i pomenisem nimic
nest5vilit5, senzualitatea nevenficat5, laBitatea Lista inamicilor despre specula4iile mele mentale.
care încearc5 s5-Ii z5d5rniceasc5 zborul spre libertate este Clara m5 privi de parc5 îBi punea întreb5ri relativ la
nesfârBit5 Bi trebuie s5 lup4i neobosit împotriva lor" s5n5tatea mea mintal5, dup5 care izbucni atât de tare în râs.
Mi-a cerut s5 m5 calmez. Mi-a spus câ încercase doar încât conversa4ia noastr5 s-a întrerupt. L-am auzit pe Manfred
s5-mi ilustreze faptul c5 atitudinile Bi sentimentele proprii suni l5trând, de parc5 râdea Bi el. Dar partea cea mai ciudat5 era c5
adev5ra4ii noBtri inamici Bi câ sunt la fel de d5un5tori Bi de peri- aB fi putut jura c5. fie râsul Clarei avea ecou, fie altcineva se
culoBi ca orice bandit. înarmat pân5-n din4i. întâlnit pe strad5. ascundea dup5 col4ul casei Bi râdea, în egal5 m5sur5.
"Nagualul 4i-a dat acele cristale pentru a te ajuta s5-4i M-am sim4it ca o imbecil5. Pe Clara nu o interesa s5
aud5 detalii despre lumina care se reflecta în ochii lui Manfred.
rcasamblezi energia."" zise ca "Sunt extraordinare pentru "_i-am spus c5 eBti înceat5 Bi nu chiar atât de inteligent5
concentrarea Bi fixarea aten4iei Aceasta este o calitate a cât î4i închipui, dar nu m-ai crezut." m5 dojeni ea. "Nu te
cristalelor de cuar4. în general, Bi inten4ia specific5 a acestora. în îngrijora îns5. pentru c5 4iiciunul dintre noi nu este atât de
particular. Pentru a o realiza, tot ce ai de f5cut este s5 practici
pasele magice cu ele/*
174 175
deBtept cum se crede. Suntem cu to4ii niBte maimu4e arogante, "Tu r5mâi unde eBti. M5 întorc imediat." Ii intr5 în fug5 în
proaste Bi înc5p54ânate."' cas5. cu Manfrcd urmând-o îndeaproape.
îmi d5du o castan5 peste cap pentru a-mi exemplifica la
ce se referea. Nu mi-a pl5cut s5 fiu f5cut5 maimu45 grea de cap.
dar eram atât de încântat5 de descoperirea mea. încât am l5sat
•) «)),.!

remarca s5 treac5 pe lâng5 mine.


"Nagualul a a\ul multe alte motive pentru care 4i-a dat
acele cristale." continu5 Clara, "dar va trebui s5 4i le explice sin-
gur. Un lucru Btiu sigur, c5 va trebui s5-4i faci un sac pentru ele "
"Ce fel de sac'r"
"O teac5 din orice material ii se parc potrivii Po4i folosi
piele de c5prioar5, fetru sau material matlasat. sau chiar lemn.
clac5 aBa doreBti."
"Tu ce fel de sac li-ai lacul pentru ale laic. Clara?"
"Eu nu am avut cristale." /.isc ca. "dar am lucrat cu ele
cândva. în tinere4e"
VorbeBti de parc5 ai fi b5trân5. Cu cât te privesc mai
imill. cu atât îmi pan mai tân5r5 "
Asia pentru c5 fac o mul4ime de pasc magice ca s5
creez aceast5 iluzie.'' replic5 ca. râzând cu o candoare de copil
Vr5jitorii creaz5 iluzii, Uit5-tc numai la Manfrcd!"
La auzirca numelui s5u. Manfrcd scoase capul din spa-
tele copacilor Bi se uit5 la noi. Am avut strania senza4ie c5 Btia c5
vorbim despre el Bi c5 nu voia s5 piard5 un singur cuvânt din
conversa4ia noastr5.
"Ce c cu Manfrcd'.'" am întrebat, coborând în mod
automat vocea.
"Ai jura c5 c câine." zise Clara Boptind. "Dar aceasta
eslc doar puterea lui de a crea iluzii." spuse ca. înghionlindu-m5
Bi f5cându-mi cu ochiul în mod conspirativ. "Vezi. ai absolut5
dreptate. Taisha. Manfrcd nu este deloc un câine."
Nu puteam s5 spun dac5 m5 linguBea ca s5 fiu de acord
cu ca ele dragul lui Manfrcd - c5ci de-acum el se ridicase Bi as-
culta, în mod categoric, fiecare cuvânt al nostru - sau dac5
vorbea într-adev5r serios când spunea c5 Manfrcd nu este câine,
înainte s5 m5 pot decide, un zgomot strident ce venea din cas5
i-a f5cui pe Clara Bi Manfrcd s5 sar5 în picioare Bi s5 se
gr5beasc5 într-acolo. Am vrut s5-i urmez Bi cu, dar Clara s-a
întors c5tre mine Bi mi-a spus aspru:
176
putea înfrunta acea singur5tate impus5. în felul în care o f5cea
el
într-o dup5-amiaz5. dup5 ce m-am întors de la peBter5,
m-am aBezat s5 m5 odihnesc la umbra zapote-ului. Manfred veni
lâng5 mine. se culc5 peste picioarele mele Bi adormi instantaneu.
4 Ascultându-i sfor5iturile Bi sim4indu-i greutatea c5lduroas5 în
poal5. îmi d5du o stare de somnolent5. Trebuie s5 fi adormit,
pentru c5 m-am deBteptat brusc dintr-un vis în care m5 certam
cu mama despre avantajele faptului de a nu aranja argint5ria în
dulap, dup5 ce a fost sp5lat5. Domnul Abelar m5 fixa cu ochi
p5trunz5tori Bi reci. Privirea sa. atitudinea corpului, tr5s5turile
S5pt5mânile au trecut, apoi lunile, f5r5 s5 acord prea extrem de bine definite Bi concentrarea lui. mi-au dat impresia
mult5 aten4ie datei Bi orelor. Clara. Manfrcd Bi cu mine tr5iam în general5 c5 era un vultur. M-a umplut de team5 Bi venera4ie în
perfect5 armonic. Clara încetase s5 m5 mai insulte sau poate c5 acelaBi timp
cu încetasem s5 m5 mai simt insultat5. îmi petreceam timpul "Ce s-a întâmplat?'' am întrebat.
recapitulând Bi practicând kung fu cu Clara Bi Manfrcd care. la Temperatura Bi lumina se schimbaser5. Era aproape
cele aproape cincizeci de kilograme de oase Bi muBchi ale sale. întuneric: luminile amurgului c5zuser5 peste patio
era un adversar de temut. Eram convins5 c5 o lovitur5 de cap a "S-a întâmplat c5 Manfred a pus st5pânire pe tine Bi î4i
lui Manfrcd echivala cu o lovitur5 de pumn a unui boxer pro- foloseBte energia ca un diavol împieli4at." zise ci cu un zâmbet
fesionist larg. "A f5cut la fel Bi cu mine. Se parc c5 exist5 o rela4ie seri-
Singurul lucru care m5 îngrijora era o contradic4ie pe oas5 intre voi doi. încearc5 s5-l strigi xapito. s5 vedem dac5 se
care nu o puteam rezolva. In timp ce Clara sus4inea c5 nivelul sup5r5.'"
meu energetic era, indiscutabil în creBtere, dm moment ce acum "Nu, nu pot s5 fac asta."' am zis. trecându-mi degetele
eram capabil5 s5 conversez cu Manfrcd, cu credeam, dimpotriv5, prin pârul lui Manfrcd. "E frumos Bi solitar Bi nu seam5n5
contrariul, c5 m5 pr5buBeam din nou. încet. în letargic. nicidecum cu o b-r-o-a-s-c-5 r-â-i-o-a-s-â."
Ori de câte ori m5 aflam singur5 cu Manfrcd. eram Mi s-a p5rut absurd c5 spusesem cuvântul pe litere. îns5
st5pânit5 de o leg5tur5 de afectivitate imposibil de descris. Prac- ceva în mine nu dorea s5 riBte s5-l jigneasc5 pe Manfred.
tic, îl adoram. Ii tocmai acest sentiment de dragoste oarb5 a "Dâr Bi broaBtele râioasc sunt frumoase Bi solitare," zise
creat o punte între noi. astfel încât, din când în când. Manfrcd domnul Abelar cu o lic5rire în ochi.
îmi putea transmite gândurile Bi st5rile lui. Itiam c5 sentimentele împins5 de o curiozitate neaBteptat5, m-am aplecat peste
lui erau simple Bi directe, ca ale unui copil Sim4ea fericire, dis- Manfrcd Bi i-am Boptit la ureche: "Sapito'\ nutrind doar cele mai
confort, mândrie fa45 de orice realizare Bi team5, care era imediat frumoase sentimente pentru el. Manfred c5sc5, plictisit parc5 de
manifestat5 sub form5 de furie. Dar tr5s5turile pe care le g5seam empatia mea.
admirabile la el erau curajul Bi capacitatea sa de compasiune Domnul Abelar râse.
Am sim4it câ-i p5rea sincer râu pentru Clara c5 ar5la ca o "Hai s5 intr5m în cas5," zise el 'înainte ca Manfred s5
broasc5 râioas5. Cât priveBte curajul, Manfrcd era unic. Curajul te vl5guiasc5 de toat5 energia. în plus, este mai cald acolo "
s5u era cel al unei fiin4e evoluate, conBtient5 de întemni4area ei L-am dat pe Manfred la o parte din poala mea Bi l-am
Pentru mine, Manfred era o fiin45 singur5, dincolo de puterea urmat pe domnul Abelar în cas5. Mi-am luat un aer foarte cere-
noastr5 de în4elegere. Ii, f5r5 un curaj f5r5 seam5n, nimeni nu monios pe când m-am aBezai în camera de zi. profund conBtient5
179
178
de faptul c5 m5 aflam singur5 cu un b5rbat într-o cas5 "Unele se afl5 în apropierea pielii, altele adânc în corp,"
întunecat5 Bi goal5. Ei aprinse lampa cu gaz. apoi se aBez5 pe zise domnul Abelar. "Sunt Bapte por4i principale Când acestea
canapea la o distan45 respectabil5 Bi zise sunt închise, energia corpului r5mâne blocat5 în interiorul
"Am în4eles c5 vrei s5 m5 întrebi ceva Este momentul corpului fizic. Prezen4a dublului în noi este atal de subtil5, încât
potrivit, aBa c5 d5-i drumul." este posibil s5 tr5im toat5 via4a f5r5 ca m5car s5 avem habar c5
se afl5 acolo. Oricum, în cazul în care dorim s5-1 eliber5m,
Pentru o clip5, nu mi-am mai amintit nimic. Faptul dc-a
trebuie s5 deschidem por4ile, iar aceasta se face prin ccapitulare
11 fost confruntat5 atât de direct cu privirea lui intens5, m5 f5cu Bi exerci4iile de respira4ie pe care 4i Ie-a ar5tat Clara."
s5-mi pierd cump5tul In final l-am întrebat: Domnul Abelar mi-a promis c5 m5 va ghida el însuBi
"Ce s-a întâmplat cu mine în noaptea în care v-am cu- s5-mi deschid cu bun5 Btiin45 prima poart5, dup5 ce voi fi
noscut, domnule Abelar? Clara a auit sentimentul c5 nu-mi des5vârBit zborul abstract. Sublmic faptul c5 pentru a deschide
poate explica în mod adecvat, iar cu nu-mi amintesc marc por4ile, se impune o schimbare de atitudine, deoarece ideea
lucru " noastr5 preconceput5 cum c5 suntem o structur5 solid5 este cea
"Dublul t5u a prevalai." r5spunse el sec "Iar tu ai pier- care ne 4ine dublul prizonier, mai degrab5 decât orice structur5
dut controlul cu-lui de zi cu zi." fizic5 a corpului propriu-zis.
"Cum adic5, am pierdut controlul''"' am întrebat "Nu mi-a4i putea ar5ta unde se g5sesc aceste por4i, astfel
îngrijorat5. "Am f5cut ceva ce nu trebuia?" încât s5 le deschid cu singur5?"
El se uit5 la mine Bi cl5tin5 din cap. "A ne hazarda s5 intr5m în
"Nimic din ceea ce nu i-ai putea povesti mamei talc.'1 contact cu puterea din spatele acelor por4i este un lucru prostesc
chicoti si. Bi periculos." m5 avertiz5 ci. "Dublul trebuie eliberat treptat,
Ochii s5i str5lucir5, plini de mali4iozitate armonios Se impune, lotuBi, îndeplinirea unei anumite condi4ii,
"Serios. Taisha, tot ce ai f5cui a fost s5-4i proiectezi co- aceea de a r5mâne celibatar." "De ce este important celibatul?"'
conul luminos cât de departe ai putui Ai înv54at s5 te odihneBti am întrebat. "Nu 4i-a vorbit Clara despre viermii luminoBi pe
în acel hamac invizibil care. de fapt, face parte din tine într-o zi. care îi las5 b5rbatul în corpul femeii?"
când vei deveni mai priceput5, vei începe s5-i foloseBti fibrele "Ba da.'* am r5spuns jenat5 Bi încurcat5 Trebuie s5
energetice pentru a miBca Bi schimba lucrurile." recunosc, îns5. c5 nu prea am crezut-o."
"Dublul se afl5 în interiorul sau exteriorul corpului "Asta a fost o greBeal5 din partea ta," zise ci sup5rat.
fizic?" am întrebat. "Mic mi se parc c5. în acea noapte, pentru o "'Pentru c5 f5r5 o recapitulare complet5 în prealabil este ca Bi
clip5, ceva distinct, exterior mie, a preluat controlul." cum ai deschide, practic, o cutie de conserve cu viermi luminoBi.
"Amândou5," zise domnul Abelar. "Se afl5 în interior Bi Iar a face sex nu însemn5 altceva decât s5 pui gaz pe foc."
în exterior, în acelaBi timp. Cum s5-4i explic'1 Pentru a o putea Râse din toat5 inima, f5cându-m5 s5 m5 simt ridicol5. "Serios
comanda, acea parte a dublului care se afl5 în exterior, plutind vorbind, acumularea energici sexuale este primul pas în c5l5toria
liber5, trebuie s5 fie conectat5 cu energia ad5postit5 în interiorul spre corpul cleric, c5l5toria spre conBtiin4a Bi libertatea
coq^ului fizic. For4a exterioar5 este chemat5 Bi sus4inut5 de o absolut5."
concentrare ferm5, în timp ce energia intern5 este eliberat5 prin Chiar în acel moment Clara intr5 în camera de zi,
deschiderea unor por4i misterioase din interiorul Bi împrejurul purtând un caftan alb, fâlfâitor, care o f5cea s5 arate exact ca o
corpului. Când cele dou5 p5r4i fuzioneaz5, for4a produs5 ne broasc5 râioas5 uriaB5. Am început s5 râd pe înfundate la gândul
permite s5 realiz5m ac4iuni inimaginabile.'' atâl de lipsit de respect nutrit la adresa ci Bi mi-am întors imediat
"Unde sunt acele por4i misterioase despre care vorbi4i?" 181
am întrebat, incapabil5 s5-1 privesc în ochi.
180
privirile spre domnul Abelar care. aB fi putui s5 jur. gândea Domnul Abelar îBi îndrept5 spatele Bi-mi arunc5 o
acelaBi lucru. Clara se aBez5 pe fotoliu Bi ne zâmbi amândurora, privire însp5imânt5toare, care mi-a stimulat aten4ia.
cum st5team stângaci pe canapea. "Suntem un grup compus din Baisprezece oameni, inclu-
"A4i ajuns deja la subiectul por4ilor'.'" îl întreb5 ea curi- siv eu Bi o alt5 fiin45: Manfred," începu el pe un ton oficial.
oas5 pe domnul Abelar. "De aceea strânge Taisha aBa de tare din "Zece dintre aceBtia sunt femei, to4i facem acelaBi lucru: ne-am
picioare'.'" dedicat via4a dezvolt5rii dublului. Ne folosim corpul eteric pen-
Domnul Abelar aprob5 din cap. cu toat5 seriozitatea. tru a sfida multe dintre legile naturale ale lumii fizice. Acum,
"Tocmai m5 preg5team s5-i spun c5 o poart5 enorm5 se dac5 asta înseamn5 vr5jitorie, atunci suntem vr5jitori cu to4ii.
afl5 în organul sexual. Dar nu cred c5 ar înlclegc despre ce Dac5 nu, atunci nu suntem. Acum în4elegi mai bine?"
vorbesc. Mai arc destule idei eronate la acest capitol." "Din moment ce m5 înv54a4i despre dublu, asta
înseamn5 c5 voi fi Bi eu vr5jitoare?" am întrebat
"Cu siguran45 c5 arc/' admise Clara, f5când cu ochiul în
"Nu Btiu," replic5 el. m5surându-m5 curios. "Totul de-
direc4ia mea pinde de tine. Depinde.întotdeauna de fiecare dintre noi dac5 ne
Simultan, au izbucnii amândoi in cumplite hohote de râs împlinim soarta sau nc-o rat5m mizerabil."
care m-au (acut s5 m5 simt în mod serios exclus5 Nu suportam "Dar Clara mi-a spus c5 exist5 un scop bine definit care
s5 se râd5 Bi s5 se vorbeasc5 despre mine de parc5 nu eram explic5 prezen4a tuturor celor din aceast5 cas5. Eu de ce am fost
prezent5. Eram pe cale s5 le spun c5 nu m5 în4elegeau deloc, aleas5?" am întrebat. "De ce cu în mod special?"
când Clara începu din nou s5 vorbeasc5, de dala aceasta adre- "Foarte greu de r5spuns," zise domnul Abelar, zâmbind.
sându-mi-sc mic "Hai s5 zicem c5 suntem constrânBi s5 te includem Bi pe tine. î4i
"în4elegi de ce î4i recomand5m s5 r5mâi celibatar5'.'" m5 aminteBti noaptea aceea, cu aproximativ' cinci ani în urm5, când
întreb5 ca. ai fost prins5 într-o situa4ie compromi45toare cu un tân5r?"
-"Pentru a-mi câBtiga liberatea." am zis. repctându-1 pe Am început imediat s5 str5nut; era reac4ia mea obiBnuit5
domnul Abelar când m5 sim4eam amenin4at5. în timpul recapitul5rii îmi
Am întrebat-o pe Clara foarte direct dac5 ca Bi domnul amintisem - a câta oar5, c5 m5 aflasem în multe situa4ii com-
Abelar erau celibatari, sau doar recomandau un anumit compor- promi45toare. De la vârsta de paisprezece ani fusesem obsedat5
tament pe care ci înBiBi nu erau preg5ti4i sâ-l adopte de b5ie4i Bi alergasem în mod provocator dup5 ei, aBa cum aler-
Ti-am spus c5 nu suntem so4 Bi so4ie/1 replic5 ca. câtuBi gasem, în copil5rie, dup5 fra4ii mei. Voiam cu disperare s5 fiu
de pu4in tulburat5 de întrebarea mea. "Suntem vr5jitori preocu- iubit5 de oricine, pentru c5 Btiam c5 familia mea nu o f5cea. Dar
pa4i de putere Bi de acumularea energici, nu de irosirea ci.*' am sfârBit întotdeauna prin a-i speria pe presupuBii mei preten-
M-am întors spre domnul Abelar Bi l-am întrebat dac5 den4i, înainte ca aceBtia s5 se apropie prea mult. Purtarea mea
era cu adev5rat un vr5jitor Bi ce impunea asta. Nu mi-a r5spuns, provocatoare i-a f5cut pe to4i s5 cread5 c5 eram o femeie uBoar5,
în schimb se întoarse spre Clara, cerându-i parc5 permisiunea de capabil5 de orice. în consecin45, aveam cea mai proast5 reputa4ie
a-mi diuilga ceva. Clara îBi d5du acordul, f5când un semn posibil5, în ciuda faptului c5 nu f5cusem nici jum5tate din lucru-
aproape imperceptibil din cap. rile pe care prietenii Bi familia mi le atribuiau.
'Cuvântul 'vr5jitor' nu este foarte potrivit/" zise el, "Ai fost prins5 pe tejgheaua barului unui teatru în aer
•'pentru c5 denot5 credin4e Bi ac4iuni care nu fac parte din preo- liber, în California, unde lucrai. î4i aminteBti?" l-am auzit de
cup5rile noastre/' domnul Abelar întrebând.
"Dar alunei ce face4i de fapt?" am întrebat. "Clara mi-a Cum puteam s5 nu-mi amintcsc?"înlâriiplarea aceea era
spus c5 numai dumneavoastr5 îmi ve4i putea spune." de departe una din cele mai; proaste experien4e din via4a mea. Ii
182 : 183
tocmai pentru c5 era un subiect atât de sensibil, amânasem reca- El era însp5imântat. Tremura ca un bâie4andru. deBi
pitularea lui profund5, atingându-1 întotdeauna doar pe margini. avea dou5zeci Bi doi de ani. Nc-am îmbr54iBat Bi ne-am s5rutat,
La acea dat5 lucram pe timpul vacantei de var5. vânzând hol- dar înainte ca orice altceva s5 se întâmple, am fost întrerup4i de
dogs Bi b5uturi r5coritoare într-un cinematograf. Spre sfârBitul un b5trân care a dat buzna în camer5 V5zându-ne într-o situa4ie
verii. Kcnny. tân5rul care conducea barul, mi-a spus c5 m5 iubea. atât de compromi45toare, a apucai o m5tur5 Bi m-a lovit cu
Pân5 în acel moment fusesem complet indiferent5 fat5 de ci. partea ci de paie, sco4ându-m5 pe jum5tate goal5 afar5. în foaier,
pentru câ eram cu ochii pe Bef. care era frumos Bi bogat. Din în fa4a oamenilor ce se aBezaser5 la coad5 la bufet. Acestea au
nefericire, pe ci îl interesa Rita, nemcsisul meu roBcat care avea început s5 râd5 Bi s5 fac5 glume pe socoteala mea. Partea mai
nou5sprezece ani Bi era superb5. In fiecare sear5, la pu4in dup5 proast5 a fost c5 am recunoscut pe doi dintre profesorii mei de la
începerea filmului, se strecura în biroul Befului Bi încuia uBa. Bcoal5, care au fost la fel de Boca4i s5 m5 vad5. pe cât am fost cu
Când ieBea, chiar înainte de pauz5, uniforma ei în p5tr54ele roz s5 dau ochii cu ci. Unul dintre profesori a raportat incidentul
cu alb era mototolit5, iar p5rul îi atârna. încurcat O invidiam directorului care, Ia rândul s5u. mi-a anun4at p5rin4ii Pân5 ca
profund pe Rita pentru toat5 aten4ia de care avea parte. toat5 lumea s5 sfârBeasc5 de bârfit pe scama mea. am fost bat-
Promovarea ci a înr5ut54it Bi mai mult situa4ia. De acum. ca avea jocura Bcolii. Ani de zile dup5 acel eveniment. îl mai uram înc5
dreptul s5 se ocupe de casa de marcat. în timp ce eu continuam pe b5trânul scârbos care decisese de capul lui s5-mi fie judec5tor
s5 fac floricele Bi s5 servesc b5uturi r5coritoare la tejghea. moral. De fapt, credeam c5-mi distrusese via4a, pentru c5 p5rin4ii
Când Kcnny mi-a spus c5 eram frumoas5 Bi atr5g5toare, nu mi-au mai dat niciodat5 voie s5-l v5d pe Kcnny
am începui s5-1 privesc cu al4i ochi. Am trecut peste faptul c5 "Eu am fost acela,'" zise domnul Abelar. de parc5-mi
avea o acnee sever5, c5 obiBnuia s5 bea berea cu galonul. c5 urm5rise Birul gândurilor.
asculta muzic5 country, c5 purta ghete Bi c5 vorbea cu un In acel moment, m5 izbi întregul impact ai umilin4ei
puternic accent texan t5r5g5nai. Dintr-o dat5: îl g5seam viril Bi melc publice. Ii s5 am în fa4a ochilor persoana responsabil5 de
afectuos Bi lot ce doream s5 Btiu despre el era c5 p5rin4ii îi erau acest lucru, era mai mult decât puteam suporta. Am izbucnii în
catolici, dar nu Bi c5 fumeaz5 marijuana. Am început s5 m5 plâns de frustrare, dar domnul Abelar nu d5dea semne c5 regreta
îndr5gostesc de el Bi nu voiam s5 cunosc am5nunte care s5 ne în vreun fel ce f5cuse.
stea în calc. "'Din acea noapte te caut întruna/' zise domnul Abelar.
Când i-am spus c5 trebuia s5 abandonez slujba la sfârBi- afiBând un zâmbet viclean.
tul s5pt5mânii pentru c5 familia mea pleca în vacan45 în Am citit în privirea Bi cuvintele sale tot felul de nuan4e
Germania Bi cu trebuia s5-i unncz, Kcnny s-a înfuriat. 1-a acuzat sexuale obscene. Inima îmi era pe punctul de a-mi exploda de
pe p5rin4ii mei c5 încercau în mod deliberat s5 ne despart5. M-a furie Bi team5. Am Btiut atunci c5 fusesem adus5 în Mexic pentru
luat de mân5 Bi a jurat c5 nu putea s5 tr5iasc5 f5r5 mine. Mi-a niBte motive sinistre, ce st5teau la baza vreunui plan secret pe
propus s5 ne c5s5torim, dar cu nu aveam înc5 Baisprezece ani, care îl puseser5 la calc amândoi de la bun început Bi care inclu-
aBa c5 i-am spus c5 va trebui s5 mai aBtept5m. Atunci m-a s5rutat dea o mul4ime de abera4ii sexuale. Nu am crezut în preten4iile lor
cu pasiune Bi mi-a spus c5 am putea m5car s5 facem sex. Nu Btiu de celibat nici m5car o clip5.
dac5 avea în vedere s-o facem cândva, înainte de a pleca în "Ce ave4i de gând s5 face4i cu mine?1' am întrebat, cu
vocea spart5 de fric5.
Germania sau imediat, dar fiind pe deplin de acord cu el, am
Clara se uit5 încurcat5 la mine, apoi începu s5 râd5,
optat pentru imediat. Aveam aproximativ dou5zeci de minute la în4elegând, parc5, tot ce-mi trecuse prin minte. Domnul Abelar
dispozi4ie înainte de sfârBitul filmului, aBa c5 am dat la o parte îmi imit5 vocea spart5, adresându-i Clarei aceeaBi întrebare: "Ce
resturile de chifle de pe masa de lucru Bi am început s5-mi scot ave4i de gând s5 face4i cu mine?" dup5 care râsul s5u zgomotos
hainele.
184
se uni cu al Clarei pentru a reverbera în întreaga cas5. L-am M-am întors spre Clara, furioas5
auzit pe Manfred urlând din camera sa Bi mi s-a p5rut c5 Bi el "Itiai c5 aveam s5 fiu acolo, nu-i aBa''"
râdea de mine. M5 sim4eam mai mult decât mizerabil, eram Clara d5du afirmativ din cap.
devastat5. M-am ridicat s5 plec. îns5 domnul Abclar m-a împins "Recunosc. Mergeai acolo foarte des. aBa încât nu a fost
înapoi pe canapea. prea greu s5 ic urm5resc."
"RuBinea Bi importan4a de sine sunt niBte tovar5Bi "Dar mi-ai spus c5 te aflai în acel loc din întâmplare." i-
teribili."' zise el serios. "Nu ai recapitulat acel incident, altfel nu am strigat. "M-ai min4ii, m-ai p5c5lit s5 vin cu tine în Mexic,
ai fi în starea asta acum."' iar dc-alunci m5 min4i întruna Bi râzi de mine pe la spate,
Apoi. îndulcindu-Bi privirea necru45toare pân5 când de- Dumnezeu Btie de ce."
veni suav5, ad5ug5: _oale îndoielile Bi suspiciunile pe care nu mi le expri-
"Nu vrem s5-4i facem nimic, Clara Bi cu mine. Ai f5cut masem luni de zile au ieBit în sfârBit la suprafa45 Bi au explodat.
tu singur5 mai mult decât suficient în noaptea aceea c5utam "Nu a fost nimic altceva decât o glum5 pentru tine. ca s5
toaleta, când am dat peste o uB5 numai pentru uzul angaja4ilor. vezi cât de proast5 Bi credul5 sunt!"
Din moment ce un nagual nu face greBeli prosteBti fiind Domnul Abclar m5 privi fioros, dar asta nu m-a
întotdeauna conBtient de actele sale. a trebuit s5-mi asum faptul împiedicat sâ-i întorc privirea. M5 lovi pe creBtetul capului ca s5
c5 era sortit s5 te g5sesc Bi c5 aveai o anumit5 semnifica4ie pen- m5 fac5 s5 tac.
tru mine. V5zându-lc stând acolo, pe jum5tate goal5, pe calc s5 "Te înBeli cumplit, tân5r5 doamn5." zise el cu severitate.
te oferi unui om slab. care li-ar fi distrus viata, am ac4ionat într- "Toat5 povestea asta nu a fost o joac5 pentru noi. Este adev5rat
un mod specific Bi te-am luat la goan5 cu m5tura. c5 nc-am distrai foarte mult pe scama idio4eniilor talc. dar nici-
"Ceea cc-ai f5cut a fost s5 m5 transformi în b5laia de una dintre ac4iunile noastre nu poate fi calificat5 drept minciun5
joc a familiei Bi prietenilor." am urlat cu sau înBel5torie. Sunt foarte serioase, de fapt. suni o chestiune de
"Probabil. îns5 am reuBit, de asemenea, s5-4i apuc cor- via45 sau de moarte pentru noi."
pul cleric Bi s5 leg un fir energetic în jurul lui." zise el. "Din acea Era atât de serios Bi de autoritar, încât toat5 furia mea
zi înainte, am Btiut întotdeauna unde te aflai, deBi mi-a luat cinci s-a destr5mat, l5sând locul unei confuzii dezn5d5jduite.
am de zile s5 te aduc în pozi4ia în care s5 m5 ascul4i" "Ce avea Clara de gând cu mine." ani întrebat. întor-
Pentru prima dat5 înregistram ceea ce spunea. M-am când capul spre domnul Abclar.
holbai Ia el neîncrez5toare. "Am îns5rcinat-o pe Clara cu cea mai delicat5 misiune,
"Vrei s5 spui c5 a4i Btiut toi timpul unde m5 aflam?" am aceea de a le aduce acas5," explic5 el. "Ii a reuBit, c5ci ai
întrebat. urmal-o din proprie voin45. Este foarte dificil pentru cineva s5 le
"_i-am urm5rit fiecare miBcare." zise el pe un ton defi- conving5 s5-i accep4i invita4iile, iar când acestea vin din partea
nitiv. unui necunoscut, este aproape imposibil. Dar ea a reuBit A fost
"Vrei s5 spui c5 m-ai spionai" o lovitur5 de maestru! Nu am decât laude Bi admira4ie pentru un
lucru bine lacul."
Implica4iile vorbelor sale începeau s5 ias5 încet la supra-
Clara s5ri în picioare Bi se înclin5 gra4ios.
fa45. "L5sând gluma la o parte," zise ea, aBezându-sc din nou
"într-un fel, da." admise el. cu un aer solemn, "nagualul arc dreptate. A fosl cel mai dificil
"Ii Clara Btia c5 locuiesc în Arizona?" lucru din via4a mea. Pentru o clip5, mi-a fost team5 c5 aveai
"Evident. To4i Btiam unde te afli." s5-4i laBi natura suspicioas5 s5 pun5 st5pânire pe line Bi c5 o s5
"Atunci nu a fost o întâmplare c5 m-a g5sit în deBert în i - -]

ziua aceea." am spus cu sufletul la gur5. : 187


186
m5 t ri mi4i la plimbare. Am fost nevoit5 chiar s5 mint c5 aveam
un nume budhisi secret " "Ii im ai?" Itiam c5 unul dintre omopla4i ieBea mai mult in afar5 Bi
"Nu. nu am. Dorin4a mea de libertate a ars toate secre- f5cea ca gâtul Bi umerii s5-mi fie tensiona4i
tele din mine " "Ani crezut c5 aBa m-am n5scut." am zis
"Tot nu în4eleg. îns5. cum a Btiut Clara unde s5 m5 "Nimeni nu se naBte cu semnul nagualului." râse Clara.
g5seasc5." am spus. uitându-mâ la domnul Abclar "Cum de a "Energia nagualului este ad5postit5 sub omoplatul t5u stâng
Btiut c5 eram în Arizona tocmai în acel moment?" Adu-4i aminte, umerii 4i s-au dezechilibrat dup5 ce te-a lovit na-
"Prin intermediul dublului t5u." replic5 domnul Abclar. gualul cu m5tura."
de parc5 era lucrul cel mai evident Trebuia s5 admit c5. prima dat5 când mama observase
In clipa în care a spus asta mintea mi se lumin5 Bi am c5 era ceva în neregul5 cu spatele meu. fusese cam în perioada
în4eles cxacl ec voia s5 spun5 De fapt. Btiam c5 asta era singura când lucram în cinematograful acela. îmi proba o rochie de plaj5
posibilitate pentru a nu-mi pierde urma pe care mi-o cosea Bi a observat c5 nu-mi venea bine. A fost
"Am legat un fir energetic de corpul t5u eteric in noap- Bocat5 s5 remarce c5 defectul nu era din rochie, ci din cauza
tea în care am dat peste tine," explic5 el "_inând cont de faptul umerilor mei: unul era categoric mai sus decâi cel5lalt în ziu5
c5 dublul este compus din energic pur5. nu e dificil s5-l urm5toare îi cerca doctorului de familie s5-mi examineze spatele,
marchezi. Am sim4it c5. date fiind circumstan4ele întâlnirii noas- iar el a tras concluzia c5 aveam coloana vertebral5 uBor deviat5
trc. m5car atât puteam face pentru line Ca s5 le protejez." într-o parte. Diagnosticul lui a fost scolioz5 congenital5, dar a
Domnul Abclar se uit5 la mine. aBteptând s5 întreb ceva. asigurat-o pe mama c5 nu existau motive de îngrijorare, deoarece
Ins5 mintea îmi era prea ocupat5. încercând s5-mi amintesc mai curbura era foarte uBoar5.
multe detalii ale celor întâmplate în noaptea aceea "Noroc c5 nagualul n-a l5sat prea mult5 energie în tine."
"Nu ai de gând s5 m5 întrebi cum ic-am marcat?" zise m5 tachina ('lara. "altfel ai fi cocoBat5 ast5zi "
el, prtvindu-m5 cu intensitate. M-am întors cu fala .spre domnul Abcku iVli-am sim4it
muBchii spatelui tensiona4i, aBa cum se întâmpla de obicei când
Urechile îmi pocnir5, camera începu s5 se cncrgizczc Bi eram nervoas5
totul c5p5t5 sens. Nu era nevoie s5-l întreb pe domnul Abclar "Acum. c5 m-aji prins in la4. ce inten4ii ave4i?' am
cum o f5cuse, c5ci Btiam deja. întrebai.
"Când m-ai lovit cu m5tura!" am exclamai Domnul Abclar t5cu un pas spre mine Bi m5 fix5 cu
Totul mi-cra foarte limpede, dar când m-am gândii ta pru iica sa înghe4at5
"Tot ce am vrut s5 fac: din ziua în care ic-am g5sii, a
asta. nu avea nici un sens. pentru c5 nu-mi explica nimic. fost acelaBi lucru pe care i-am f5cut pentru line în noaptea aia,"
Domnul Abclar aprob5 din cap, mul4umit c5 în4elesesem replic5 el solemn, "s5 deschid uBa Bi s5 te dau afar5. Dar. de data
singur5 totul aceasta, vreau s5 deschid uBa vie4ii tale cotidiene Bi s5 te împing
"ABa este. le-am marcat când tc-am dai afar5 pe uB5. spre libertate"
lovmdu-tc cu m5tura în partea superioar5 a spatelui Am sim4it o Cuvintele Bi sîarca sa de spirit au dezl5n4uit o abunden45
energic specific5 în interiorul t5u. Iar din acea noapte tu de sentimente în mine. De când îmi amintesc despre mine,
g5zduieBti aceast5 energie." c5utasem întotdeauna, uilându-m5 pe fereastr5, scrutând str5zile
Clara se d5du lâng5 mine Bi m5 m5sur5 din priviri. cu sentimentul câ ceva sau cineva m5 aBtepta dup5 col4 Am avut
"Nu ai observat. Taisha. c5 um5rul t5u stâng este mai întotdeauna prcmonilii. vise de evadare, deBi nu Btiam de ce
înalt decât dreptul?" anume voiam s5 scap. Acest sentiment m5 constrânsese s5 o
188 urmez pe Clara spre o destina4ie necunoscut5 Ii tot asta m-a îm-
189
picdicat s5-i p5r5sesc. în ciuda di neuita4ilor sarcinii melc. In
timp ce sus4ineam privirea domnului Abclar. un val nedescris de
bun5stare m5 înv5lui. Itiam c5. în sfârBit, g5sisem ceea ce
c5utasem. Urmând un impuls de cea mai pur5 afec4iune, m-am
plecat Bi i-am s5rutai mâna. Ii din profunzimea mea neb5nuit5,
am murmurai un lucru care nu avea nici o semnifica4ie ra4ional5.
ci numai una emo4ional5:
15
"EBti Bi nagualul meu." am spus.
Ochii s5i str5luceau, ferici4i c5 ajunsesem în sfârBii s5 ne
în4elegem. îmi ciufuli p5rul într-un gest de afec4iune Bi toate
fricilc Bi frustr5rile mele în5buBite au explodat într-un potop de
lacrimi de durere lntr-o zi. la câteva luni dup5 ce-1 cunoscusem pe domnul
Clara se ridic5 Bi-mi întinse o batist5 Abclar. în loc s5 m5 trimit5 la grot5 s5 recapitulez. Clara mi-a
"Modalitatea de a le scoale din aceast5 stare este fie s5 cerut s5-i 4in companie în timp ce lucra în curte. Lâng5 gr5dina
le sup5r, fie s5 te fac s5 gândeBti." zise ca. "Eu am de gând s5 le de legume, dincolo de patio-ul din spatele casei ci, am urm5rit-o
fac pe amândou5, spunându-4i urm5torul lucru. Nu numai c5 adunând meticulos frunzele cu grebla într-o gr5mad5. în vârful
Btiam unde le aflai în deBert, dar î4i aminteBti apartamentul acela mormanului aranja cu grij5 câteva frunze maronii, ondulate,
mic Bi sufocant din care mi-ai cerut s5-4i mut lucrurile? Ei bine. dându-lc o form5 eliptic5.
veriBoara mea este proprietara acelei cl5diri." '"Ce faci?" am întrebat-o. apropiindu-mâ ca s5 v5d mai
M-am uitat Bocat5 la Clara, incapabil5 s5 rostesc un bine.
cuvânt, Râsul Clarei Bi al domnului Abclar era ca o" explozie Eram tensionat5 Bi posac5 deoarece petrecusem toat5
uriaB5, reverberându-mi în interiorul capului Nimic altceva nu diminea4a în grot5, recapitulând amintiri legate de tat5l meu.
m-ar fi pulul surprinde mai mult. Cum în4epenirea mea ini4ial5 Fusesem întotdeauna de p5rere c5 era un c5pc5un umflat Bi aro-
dcscrcBtca. în loc s5 m5 sup5r c5 fusesem manipulat5, m-am gant. Realizarea c5 era, de fapt, un om trist, înfrânt, distrus de
umplut de venera4ie pentru incredibila precizie a manevrelor lor r5zboi Bi de ambi4iile sale stânjenitoare, m5 golise de sentimente.
Bi pentru imensul control exercitat nu asupra mea. aBa cum am "î4i fac un cuib în care s5 te aBezi," r5spunse Clara. "Vei
în4eles în cele din urm5. ci asupra lor înBiBi. medita ca o g5in5 care îBi cloceBte ou5le. Te vreau odihnit5,
pentru c5 s-ar putea s5 avem un vizitator în dup5-amiaza
aceasta."
"Cine ar putea fi?" am întrebat indiferent5.
Luni la rând, Clara îmi promisese c5 m5 va prezenta Bi
altor membri ai grupului nagualului - misterioasele sale rude
care tocmai se întorseser5 din India - dar nu a f5cut-o niciodat5.
Ori de câte ori îmi exprimasem dorin4a de a-i cunoaBte, ea îmi
r5spundea întotdeauna c5 trebuia s5 m5 cur54 mai întâi printr-o
recapitulare mai profund5, deoarece, în starea mea actual5 nu
eram în m5sur5 s5 întâlnesc pe nimeni. Am crezut-o. Cu cât îmi
examinam mai mult aminliHle despre trecut, cu atât sim4eam
nevoia s5 m5 purific. ;
190 191
"Nu mi-ai r5spuns la întrebare. Clara. ' am spus cu "S5 te. sperii e ultimul lucru pe care îl doresc," m5
înc5p54ânare. "Cine vine9" asigur5 ca. "Atâta doar c5 eu îns5mi sunt pu4in îngrijorat5. Ai
""Nu conteaz5 cine." zise ea. înlinzându-mi un pumn de cristalele cu line?"
frunze ar5mii, uscate. "Punc-4i astea pe buric Bi !cag5-lc cu cen- M-am descheiat la vest5 Bi i-am ar5tat suportul din piele,
tura pentru recapitulare/' cu dou5 bretele, pe care mi-1 confec4ionasem cu ajutorul s5u.
"Mi-am l5sat centura în grot5." am spus. pentru a 4ine cristalele de cuar4. Acestea erau în siguran45, fiecare
"Sper c5 o foloseBti cum trebuie." coment5 ca. "Centura sub un bra4, ca dou5 cu4ite, fiecare în teaca lui ce se termina cu un
ne este de ajutor în timpul recapitul5rii. Trebuie s5 4i-o înf5Bori în capac suprapus Bi se închidea cu o caps5.
jurul stomacului Bi s5 legi un cap5t al^ acesteia de 45ruBul pe care "Scoatc-lc Bi 4inc-le la îndemân5,"1 îmi zise ca, "Bi
l-am înfipt în p5mânt. în peBter5. în felul 5sta nu te vei pr5buBi sau foloscBte-le pentru a-4i reuni toat5 energia. Nu aBtepta s5-4i spun5
lovi la cap în cazul în care a4ipeBti sau dublul se decide s5 se ca s-o faci. F5-o la discre4ie, ori de câte ori vei sim4i c5 ai nevoie
trezeasc5 pe neaBteptate." de un supliment de energie." »•]
"S5 m5 duc s5 o iau'7"' Din afirma4iile Clarei, erau uBor de dedus dou5 lucruri:
Plcsc5i din limb5, exasperat5 c5 avea s5 fie o întâlnire serioas5 Bi c5 vizitatorul misterios era o
"Nil nu avem timp. Vizitatorul nostru poate fi aici în femeie.
orice moment Bi vreau s5 fi relaxat5 Bi la în5l4ime Po4i folosi "Este una dintre rudele talc?" am întrebai.
centura mea." "Da," r5spunse Clara cu un zâmbcl rece "Persoana
Clara se gr5bi în cas5 Bi se întoarse într-o clip5 cu un aceasta este ruda mea. membr5 a grupului nostru Acum rela-
cordon galbcn-Bofran. Era cu adev5rat frumos: avea un model xcaz5-lc Bi nu mai pune alte întreb5ri."
4esut, aproape imperceptibil în lumina soarelui, cordonul de Voiam s5 Btiu unde locuiau cei din grupul s5u Era im-
m5tase facea ape-apc, schimbându-Bi nuan4a, de la un auriu posibil s5 stea în cas5, pentru c5 nc-am fi întâlnit sau. cel pu4in, aB
întunecai la un chihlimbariu suav. fi observat semne ale prezen4ei lor. Faptul c5 nu v5zusem pe
"Dac5 te doare sau î4i r5neBti vreo parte a corpului, nimeni îmi transformase curiozitatea în obsesie. Mi-am imaginat
înf5Boar5 aceast5 centur5 în jurul locului respectiv." îmi explic5 c5 rudele Clarei se ascudeau în mod deliberat de mine Bi c5 m5
ea. "Te va ajuta s5 te vindeci Arc pu4in5 putere, pentru c5 am spionau. Asta m-a sup5rat Bi. în acelaBi timp, m-a determinat s5
recapitulat ani întregi purtând-o Intr-o zi vei putea spune acelaBi doresc Bi mai mult s5-i v5d, m5car pentru o clip5. Sursa agita4iei
lucru despre centura ta." melc era sentimentul evident c5 eram în mod constant urm5rit5.
"De ce nu-mi po4i dezv5lui cine vine în vizit5?" am insis- Am încercat s5 le întind capcane, oricui ar fi fost.
tat Itii c5 nu suir.r surprizele E nagualul?" l5sându-mi unul dintre creioanele de desen pe jos, la întâmplare,
"'Nu. altcineva." zise ca. "dar la fel de puternic, dac5 nu s5 v5d dac5 îl ridica cineva sau am deschis o revist5 la o pagin5
chiar mai puternic. Când o vei întâlni, va trebui s5 fii calm5 Bi anume, ca s5 verific mai târziu dac5 pagina fusese schimbat5. în
Iar5 gânduri, altfel nu vei putea profita de prezen4a ci." buc5t5rie am examinat vasele cu foarte marc aten4ie dup5 semne
Cu o solemnitate exagerat5. Clara îmi spuse c5 ast5zi, din de folosin45. Am mers pân5 într-acolo, încât am netezii praful
principiu, trebuia s5 folosesc toate pasele magice pe care m5 adunat pe aleea ce ducea la uBa din spate, ca s5 revin mai târziu Bi
înv54ase, nu pentru c5 cineva avea s5 m5 testeze ca s5 se asigure s5 caut urme de paBi sau orice alte semne neobiBnuite.
c5 le Btiam, dar pentru c5 ajunsesem la o r5scruce Bi trebuia s5 în ciuda eforturilor melc de a le adulmeca, singurele unnc
încep s5 m5 miBc într-o direc4ie nou5 pe care le-am g5sit vreodat5 au fost acelea ale Clarei, ale lui
"ABteapt5, Clara, nu m5 speria, vorbindu-mi despre Manfrcd Bi ale melc. Dac5 se ascundea cineva de mine, eram
schimbare." am intervenit. '"Direc4iile noi m5 însp5imânt5." convins5 c5 aB fi observat. Dar. dup5 cum se vedea treaba, se
192 ' 193
pare c5 nu se mai afla nimeni altcineva în cas5. în pofida certitu-
dinii melc c5 ar mai fi locuit cineva acolo. "Totul depinde de puterea ta," zise ea Bi trase zdrav5n de
"Scuz5-m5 Clara, dar trebuie s5 te întreb/" am izbucnii nodul cordonului. "Dar, dup5 cum ar54i, numai Dumnezeu Btie."
eu. în cele din urm5. "pentru c5 povestea asta m5 scoate din Cu degetele tremurândc. mi-am închis nasturii de la
min4i Unde stau rudele talc?'" c5maB5 Bi mi-am b5gat-o în pantalonii ce atârnau pe mine.
Clara se uit5 la mine surprins5. P5ream umflat5 cu banda lat5 Bi galben5 ca Bofranul în jurul
"Asta-i casa lor. Locuiesc aici. bineîn4eles."' taliei. Frunzele ar5tau ca niBte perne aspre Bi sf5râmicioase,
"Dar unde anume?" am întrebat. acoperindu-mi abdomenul. Treptat îns5, nervozitatea din stomac
Eram pe punctul de a-i m5rturisi câte capcane le întin- se domoli, l5sând loc unei c5lduri ce-mi relaxa tot corpul.
sesem zadarnic, dar am decis, totuBi, s5 nu o fac. "Acum aBcaz5-te pe gr5mada de frunze Bi (a ce fac
g5inile," îmi ordon5 Clara.
"Ah, în4eleg ce vrei s5 spui/" zise ea. "N-ai g5sit nici un Trebuie s5 m5 fi uitat surprins5 la ea. deoarece m-a
semn despre ci, în ciuda eforturilor tale de detectiv5. Dar nu-i întrebat:
nici un mister. Nu i-ai întâlnit niciodat5, p.cnlru c5 locuiesc în "Ce crezi c5 fac g5inile când clocesc?"
partea stâng5 a casei." "N-aB putea s5 spun."
"Nu ies niciodat5 afar5?" "G5ina r5mâne liniBtit5 Bi ascult5 ou5le de sub ea, direc-
"Ba da. dar e\it5 partea dreapt5 a casei pentru c5 tu stai lionându-Bi toat5 aten4ia asupra lor. Ascult5 Bi nu-Bi las5 concen-
aici Bi nu doresc s5 te deranjeze. Itiu cât de mult 4ii la intimitatea trarea s5 sl5beasc5. în veghea sa neclintit5, ea inten4ioneaz5 ca
ta." puii s5 ias5 din ou5. Este o ascultare liniBtit5, pe care animalele o
"Dar chiar s5 nu se arate niciodat5? Nu împing prea fac în mod natural, dar pe care fiin4ele umane au uitat-o Bi, din
departe ideca de intimitate?" acest motiv, trebuie s5 Bi-o cultive."
"Deloc." zise Clara. "Ai nevoie de singur5tate absolut5 Clara se aBez5 pe o piatr5 mare de culoare gri deschis Bi
pentru a te concentra pe recapitulare. Iar când spun c5 vom avea cu fa4a la mine. Piatra avea s5pat5 în ea o depresiune natural5 Bi
o \izit5, \Tcâu s5 spun c5 una din rudele mele va veni din partea ar5ta ca un fotoliu
stâng5 a casei aici, ca s5 te cunoasc5. A fost ner5bd5toare s5 stea "Acum, încearc5 s5 mo45i ca o g5in5 Bi s5 m5 ascul4i cu
de vorb5 cu tine, îns5 a trebuit s5 aBtepte pân5 când ai reuBit s5 urechea interioar5. Conccntreaz5-te pe c5ldura din pântecul t5u
faci un minim de cur54enie în line. _i-am spus c5 întâlnirea cu ea Bi nu-4i l5sa aten4ia s5 hoin5reasc5. Fii conBtient5 de sunetele din
are s5 te coste mai mult decât întâlnirea cu nagualul. Este nece- jurul t5u, dar nu-i permite min4ii s5 le urmeze "
sar s5 ft acumulat suficient5 putere, altfel te vei pr5buBi din nou, "Chiar trebuie s5 stau aici aBezat5 în felul acesta. Clara?
aBa cum ai (acut cu el." Adic5, nu ar fi mai bine dac5 aB trage un pui de somn repa-
Clara m-a ajutat s5-mi aBez frunzele pe buric Bi s5 le leg rator?"

cu cordonul. "M5 tem c5 nu. ABa cum am spus deja, prezen4a vizita-
"Frunzele Bi centura aceasta te vor proteja de atacurile toarei noastre te va consuma foarte mult. Dac5 nu aduni energie,
mortale ale femeii," zise Clara. te vei pr5buBi lamentabil. Crede-m5, ea nu este deloc atât de
Apoi, uitându-se la mine, ad5ug5 suav: gingaB5 ca mine. Seam5n5 mai mult cu nagualul: dur5 Bi lipsit5
"... Bi de alte lovituri, de asemenea. Deci, orice ai face, de mil5."
nu o da jos." "Ii de ce aceast5 întâlnire m5 va consuma?" "Nu este vina ei.
"Ce se va întâmpla cu mine?" am întrebat, adunând Este atât de îndep5rtat5 de tot ce-i omenesc Bi de grijile lor, încât
nervoas5 mai multe frunze. pnergia sa 4i-ar putea sfâBia definitiv corpul energetic De-acum.;nu
Clara ridic5 din umeri. mai exist5 nici o diferen45 între
194 195
corpul s5u fizic Bi dublul ci eteric. Ce vreau s5 spun este c5 ca c Clara se uit5 la mine Bi d5du din cap de parc5 eram o
maestrâ în arta vr5jitoriei."' cauz5 pierdut5.
Clara îmi arunc5 o privire scrut5toare Bi f5cu un '"Copiii sunt capabili de lucruri ciudate când se afl5 sub
comentariu apropo de cearc5nele din jurul ochilor mei presiune."' zise ca. "Acum în4eleg de ce tc-ai dovedit a li atât de
"CiteBti noaptea la lumina lanternei, nu-i aBa'1" m5 dojeni ca. reticent5. Pun pariu c5 dac5 încerci s5-4i aminteBti toate acele
"De ce crezi c5 nu avem lumin5 electric5 în dormitoare'1" l-am poveBti acum. vei fi Bocat5 de ce vei afla. Copii fiind, nu ne
spus c5 nu am citit nici m5car o pagin5 din ziua în care am sosit punem niciodat5 întreb5ri despre ceea ce ni se ofer5, tot aBa cum
în casa ci. deoarece recapitularea Bi celelalte lucruri pe care mi-a tu nu tc-ai întrebat niciodat5 de ce trebuia s5 citeBti o carte din
ccait s5 le fac. îmi luau tot timpul disponibil scoar45 în scoar45. To4i membrii familiei melc dezaprob5 în mod
"'Nu prea m5 omor cu cititul." am admis. "Dar. din când serios tratamentul aplicat copiilor."' .
în când. r5sfoiesc c5r4ile de pe etajerele din holuri " "M5 obsedeaz5 gândul de a-4i întâlni familia. Clara."
Nu i-am spus c5 ceea ce în4elegeam prin asta era faptul c5 "Este absolut normal _i-atn vorbit atât de mult despre
d5deam târcoale pc-acolo s5 v5d dac5 nu cumva unele c5r4i ci." • :: :*
fuseser5 mutate din loc de rudele ci Ea râse Bi spuse.
"Nu c numai asta." am zis eu. "încerc mai mult o sen-
"Unii membri ai familiei melc sunt cititori înr5i4i. Eu nu za4ie fizic5. Nu Btiu de ce. îns5 nu m5 pot împiedica s5 m5
sunt una dintre ci." gândesc la ci. Ii Bi visez, chiar "
"Dar tu nu citeBti de pl5cere. Clara?" "Nu. Eu citesc pentru în clipa în care am rostit asta. ceva mi se ordon5 în
informa4ie Dar unii dintre ceilal4i, citesc intr-adev5r din minte. Am confruntat-o pe Clara cu o întrebare foarte direct5.
pl5cere." Din moment ce ca Btia cine sunt. iar v5mi s5u, fiind proprietarul
"Atunci cum se face c5 nu lipseBte niciodat5 nici o carte?" am casei, m5 cunoBtea, mi-a trecut dintr-o dat5 prin minte s5 întreb
întrebat. încercând s5 par indiferent5 Clara chicoti dac5 nu cunoBteam Bi al4i membri ai familiei.
"Au propria lor bibliotec5 în partea stâng5 a casei." zise "Bineîn4eles c5 to4i ic cunosc." zise Clara, de parc5 era lucrul
Apoi m5 întreb5: cel mai evident, f5r5 îns5 s5-mi r5spund5 la întrebare Nu aveam
"Tu nu citeBti de pl5cere. Taisha'.'" Din nefericire, citesc numai nici cea mai mic5 idee cine ar fi puiu4 fi
pentru informa4ie " l-am împ5rt5Bit Clarei c5. pentru mine. "Clara, dâ-mi voie s5 te întreb foarte dired un lucru. îi
pl5cerea de a citi a fost în5buBit5 în faB5. pe când eram în Bcoala cunosc7' am insistai
primar5. Unul dintre prietenii tat5lui meu, care era proprietarul Taisha. este imposibil de r5spuns la asemenea întreb5ri
unei firme de distribu4ie de cârti, avea obiceiul s5-i ofere l5zi Cred c5 ar fi mai bine s5 evi4i s5 le pui."
întreci de c5r4i din tiraje ncvândutc. Tat5l meu le tria Bi mi Ic d5dea
mic pe cele literare, ca s5 Ic citesc în plus fa45 de temele obiBnuite, M-am îmbufnat. M-am ridicat din cuibul meu de frunze,
dup5 cum spunea ci. Am crezul întotdeauna c5, prin asta, el dar Clara m-a împins uBor la tocul meu
în4elegea s5 citesc fiecare cuvânt. Mai mult. credeam c5 trebuia s5 '"Bine. bine. micu45 domniBoar5 b5g5cioasâ." zise ea
sfârBesc întotdeauna o carte pentru a o începe pe urm5toarea. 'dac5 asta te va face s5 stai locului, atunci î4i spun li cunoBti pe
Mai târziu, a fost o surpriz5 total5 pentru mine s5 descop5r c5 to4i. dar cu siguran45 c5 nu--4i aminteBti sâ-i fi întâlnit. Dc-ar fi
existau oameni care începeau mai multe c5r4i simultan Bi le s5-1 ai pe oricare dintre ci în fa4a ochilor, b5nuiala mea este c5
alternau, citindu-lc în func4ie de dispozi4ie. nu ai avea nici cea mai mic5 tres5rire de recunoaBtere Dar. în
1% acelaBi timp, ceva în tine va fi cuprins de o extrem5 agita4ie
Acum oBti satisf5cut59"
197
R5spunsul s5u nu m5 mul4umea câtuBi de pu4in. De fapt.
îmi d5dea convingerea c5 încerca în mod voit s5 m5 duc5 de nas. p5rea s5 fie înc5 în stadiu de formare, aceast5 fiin45 era produsul
z5p5cindu-m5. jucându-se cu vorbele. finit. Itiam c5 o persoan5 atât de diferit5, probabil la fel de dife-
"Tare trebuie s5-4i mai plac5 s5 m5 chinuieBti." am zis. rit5 pe cât ne poate p5rea un membru apar4inând unei alte specii,
dezgustat5. m5 examina cu o curiozitate autentic5.
M-am ridicat Bi m-am prezentat foarte repede. Ea f5cu
Clara izbucni în râs la fel. înlr-un mod c5lduros.
"'Nu m5 joc cu line/' m5 asigur5 ca. "S5-4i explic ce "M5 numesc Nelida Abelar." zise ea în englez5
suntem Bi ce facem este cel mai dificil lucru de pe lume. AB dori "Locuiesc aici cu restul companionilor mei. CunoBti deja pe doi
s5 te pot l5muri, dar nu pot. ABa c5 este lipsit de sens s5 continui dintre ei, Clara Bi nagualul John Michacl. Pe ceilal4i îi vei întâlni
s5 ceri explica4ii, când acestea nu exist5." curând."
Mi-am schimbai pozi4ia incomod5. Picioarele îmi Vorbea cu o uBoar5 inflexiune. Vocea îi era atr5g5toare
amor4iser5, iar Clara mi-a sugerat s5 m5 întind pe burt5, pe Bi îmi suna atât de familiar, încât nu m5 puteam împiedica s5 m5
p5mânt Bi s5-mi odihnesc capul pe bra4ul drept îndoit din cot l- zgâiesc la ea. Râse. c5ci. din cauza surprizei, muBchii fe4ei îmi
am urmat sfatul Bi am g5sii pozi4ia confortabil5 P5mântul Bi r5m5seser5 în4epeni4i într-un zâmbet înghe4at. Sunetul vocii sale
frunzele p5reau s5 m5 4in5 înr5d5cinat5. în timp ce nuntea îmi aspre îmi p5rea, de asemenea, cumva cunoscut. Aveam impresia
era calm5, dar alert5. Clara se aplec5 Bi m5 mângâie afectuos pe c5 mai auzisem deja acel râs. îmi trecu prin minte gândul c5 o
cap. Apoi, m5 fix5 cu privirea într-un fel atât de ciudat. încât am mai întâlnisem pe aceast5 femeie, cu o alt5 ocazie. Cu cât o pri-
apucal-o de mân5 Bi am re4inut-o pentru câteva clipe. veam mai mult, cu atât eram mai convins5 c5 o mai întâlnisem
'Acum trebuie s5 plec. Taisha," zise ca suav. cândva, dar c5 uitasem când anume.
cliberându-se, 'dar fii sigur5 c5 ne vom mai întâlni." "Ce se întâmpl5, scumpo?" întreb5 ca pe un ton preocu-
Ochii s5i verzi aveau în ci lic5riri de chihlimbar descins pat. "Ai sentimentul c5 nc-am mai întâlnit?"
Iar str5lucirea lor a fost ultimul lucru pe care l-am v5zul. "Da. da." am zis eu agitat5, având sentimentul c5 eram
pe punctul de a-mi aminti unde o v5zusem.
M-am trezit când cineva m5 lovea pe spate cu un baston "î4i vei aminti, mai devreme ori mai târziu," zise ea pe
O femeie stranie se afla lâng5 mine Era înalt5, zveltâ Bi incre- un ton liniBtitor, care d5dea de în4eles c5 nu era nici o grab5.
dibil de frapant5. Tr5s5turile sale erau extrem de cizelate gura 'Respira4ia purificatoare pe care o faci în timpul recapitul5rii î4i
mic5. dantura egal5, un nas perfect conturat, o fa45 oval5, un ten va permite, în cele din urm5. s5-4i aminteBti tot ceea ce ai f5cut în
nordic delicat, de un alb aproape transparent, un str5lucitor pâr \ia45, inclusiv visele avute. Atunci vei Bti unde Bi când ne-am
c5runt Bi ondulat. Când mi-a zâmbit, mi-a l5sat impresia unei cunoscut."
adolescente pline de îndr5zneal5 Bi senzualitate. Judecând dup5 M-am sim4it stânjenit5 pentru felul în care o priveam Bi
chipul ei senin, p5rea s5 fie o european5, rafinat5 Bi matur5. pentru c5 fusesem prins5 complet pe picior greBit. ABa c5 m-am
Exista o not5 de elegan45 în rochia ei Bic, dar mai ales în pantofii ridicat Bi am înfruntat-o, nu provocator, ci cu venera4ie
s5i bine croi4i, lucru pe care nu-1 mai v5zusem în Statele Unite, "Cine eBti?" am întrebat-o, confuz5.
unde femeile bine îmbr5cate ce purtau pantofi comozi ar5tau "Ti-am spus deja cine sunt," zise ea, zâmbind. "Acum,
întotdeauna ca niBte matroane. dac5 vTei s5 Btii dac5 sunt vreun personaj deosebit, vei fi
Femeia era mai în vârst5 Bi. în acelaBi timp. mai tân5r5 dezam5git5. Nu sunt nimeni important. Sunt doar o membr5 a
decât Clara; era categoric mai b5trân5 ca vârst5, dar cu ani buni unui grup de oameni care caut5 libertatea. Din moment ce l-ai
mai tân5r5 în aparen45. în plus. avea ceva c5ruia nu i-aB putea cunoscut pe nagual, urm5torul, pas a fost s5 m5 cunoBti pe mine.
spune decât vitalitate interioar5. Spre deosebire de Clara, care Asta pentru c5 cu r5spund de tine."
198 199
Auzind c5 era responsabil5 pentru mine. m5 apuc5 frica. "Cum se face c5 tu cunoBti despre p5rin4ii mei lucruri care nu-
Toat5 via4a luptasem s5-mi câBtig independen4a Bi m5 b5tusem mi sunt nici m5car mic limpezi'" am întrebat Nclida zâmbi.
pentru asta din r5sputeri. "Cunosc acele lucruri pentru c5 r5spund de line." replic5
"Nu vreau s5 fie cineva r5spunz5tor pentru mine." am ca.
zis. "M-am luptat prea mult ca s5 fiu independent5, pentru a Am avut din nou o tres5rire de fric5, care m5 f5cu s5 m5
ajunge acum la cheremul cuiva." cutremur Mi-cra team5 c5 dac5 putea cunoaBte secretele
Am crezut c5 avea s5 se simt5 ofensat5, ins5 ca râse Bi p5rin4ilor mei. trebuia s5 cunoasc5 Bi anumite lucruri despre
m5 b5tu pe um5r. mine. Mâ sim4isem întotdeauna la ad5post, ascuns5 în impene-
'"N-am avut niciodat5 de gând aBa ceva." zise. "Nimeni trabila mea fort5rea45 de subiectivitate M5 l5sam sedus5 de o
nu doreBte s5 te subjuge. Nagualul mi-a explicat ceva despre fals5 securitate, fiind convins5 c5 ceea ce sim4eam, gândeam Bi
natura ta nesupus5. Este convins c5 ai spirit de lupt5toare. De f5ceam nu conta, atâta vreme cât r5mâneau obscure, atâta timp
fapt. crede c5 eBti incontestabil nebun5, dar într-un sens pozitiv" cât nimeni altcineva nu era Ia curent Acum îns5. era ev idem c5
A continuat, spunându-mi c5 explica4ia nagualului le- aceast5 femeie avusese acces la cui meu interior Am sim4it
gat5 de nebunia mea era aceea c5 fusesem conceput5 în condi4ii nevoia disperat5 de a-mi reafirma pozi4ia
neobiBnuite Bi disperate. Nclida mi-a relatat apoi fapte din via4a "Dac5 sunt un nimeni," am spus înfruntând-o. "sunt eu
p5rin4ilor mei pe care numai ci le cunoBteau. Ea îmi dezv5lui c5 îns5mi. Nimeni nu este resposabil pentru mine. Ii nimeni nu m5
înainte s5 fiu conceput5, pe vremea când p5rin4ii mei locuiau Bi va domina."
lucrau în Africa de Sud. tat5l meu a fost închis pentru motive pe Nclida râse de ieBirea mea M5 ciufuli în cap aBa cum
care nu Ic-a revelat niciodat5. îmi închipuisem întotdeauna c5. de nagualul obiBnuia s5 o fac5. gest care era în acelaBi lirnp
fapt. nu se afla în închisoare, ci într-un lag5r politic de deten4ie liniBtitor Bi extrem de familiar.
Nclida mi-a spus c5 tat5l meu salvase via4a unuia dintre gardieni "Nimeni nu doreBte s5 ic domine, raishika." zise ea. pe
Mai târziu, gardianul l-a ajutat s5 evadeze. întorcându-sc cu un ion prietenos
spatele într-un moment crucial pentru tat5l meu. Blânde4ea ei avu darul de a-mi disipa sup5rarea.
"Cu urm5ritorii pe urmele sale." continu5 Nclida. "s-a "_i-am spus toate astea pentru c5 am nevoie s5 te
dus s5-Bi vad5 so4ia, pentru a-Bi petrece ultimele clipe din via45 preg5tesc pentru o manevr5 anume "
împreun5. Era convins c5 avea s5 fie prins Bi omorât, in timpul Am ascultat-o cu aten4ie, deoarece am sim4it din \occa
acelei pasionale îmbr54iB5ri mama la a r5mas îns5rcinat5 cu tine ei c5 avea s5-mi reveleze ceva însp5imânt5tor pentru mine
Frica Bi pasiunea intens5 pentru via45 pe carc^ o încerca tat5l t5u "Clara tc-a adus la nivelul prczcnl în modul cel mai
în acele momente, 4i-au fost transmise 4ie. în consecin45, tc-ai artistic Bi mai eficace. Ii vei fi datoare toat5 via4a pentru asta
n5scut neliniBtit5 Bi nesupus5 Bi cu pasiune pentru libertate." Acum, c5 Bi-a îndeplinit sarcina, a plecai. Iar partea irist5 este c5
Nu mai auzeam ce spune. Eram atât de uimit5 de tu nici m5car nu i-ai mul4umit pentru grija Bi bun5tatea ei."
dezv5luirile ei. încât urechile începur5 s5-mi bâzâie Bi s5 mi se Un sentiment îngrozitor, nedefinit, se înfirip5 în mine.
înmoaie genunchii.^ A trebuii s5 m5 sprijin de trunchiul unui co-
"Stai pu4in." am murmurat "Clara a plecat"'*" •
pac, ca s5 nu cad. înainte s5 pot vorbi din nou. ca continu5:
"Da."'
"Motivul pentru care mama ta era atât de nefericit5 Bi îl
dispre4uia în secret pe tat5l t5u. era acela e5 îi cheltuise toat5 "Dar se întoarce, nu-i aBa"'" am întrebat
moBtenirea primit5 de la familia ei pentru a-Bi pl5ti greBelile, Nclida cl5tin5 din cap
oricare vor fi fost acestea. Banii s-au terminat Bi au fost nevoi4i "Nu. Dup5 cum 4i-am spus. treaba ci s-a terminat.*'
s5 p5r5seasc5 Africa de Sud înainte de naBterea ta." '201
200
absolut5. ABa c5 d5-nu pace cu poveBtile talc despre lupta pentru t5lpile picioarelor pe marginea scaunului. Fusta îi acoperea
independen45 R5zboiala ta capricioas5 împotriva familiei nu m5 gambele, l5sând s5 i se vad5 doar labele picioarelor Bi gleznele.
intereseaz5, ( h i a t dac5 tc-ai avut la cu4ite cu ei toat5 via4a, lupta "Acum încearc5 s5 nu li sfioas5, critic5 sau tr5znil5."
ia a fost lipsit5 de scop Bi direc4ie. Este timpul s5 dai un sens zise ea.
adev5rat puterii tale naturale Bi energiei nest5pânite ce o posezi." Apoi. înainte s5 pot r5spunde. îBi ridic5 fusta Bi îBi
desf5cu picioarele.
Pasul s5u. am observat, nu era în nici un fel nervos. P5rea s5 "Uitâ-tc la vaginul meu." îmi ordon5 ca. "Gaura dintre
fie mai degrab5 o manier5 de a-mi capta aten4ia, deoarece m-a picioarele femeii este deschiderea energetic5 a uterului, un organ
liniBtit complet Bi. cu toate acestea, m5 4inea atent5. puternic Bi plin de resurse în egal5 m5sur5."
Am mai întrebat-o o dat5 dac5 aveam s5-i mai v5d pe Spre oroarea mea, Nclida nu purta nici un fel de lenjerie
Clara Bi Manfrcd. Nclida îmi arunc5 o privire nemiloas5, care de corp. li puteam vedea fundul. Am vrut s5-mi întorc privirea,
inii d5du fiori îns5 eram ca vr5jit5. Tot ce puteam s5 fac era s5 privesc cu gura
"Nu. nu-i vei mai vedea." zise ea. "Cel pu4in, nu în c5scat5. Nu avea deloc p5r. iar abdomenul Bi picioarele îi erau
aceast5 lume Amândoi Bi-au împlinit sarcina de a le preg5ti ferme Bi netede, f5r5 urm5 de gr5sime sau riduri
pentni marele /.bor. în mod impecabil Numai în cazul în care vei "Din moment ce nu m5 aflu pe lumea aceasta ca femeie,
reuBi s5-4i trczeBii dublul Bi s5 faci trecerea în abstract îi vei mai pântecul meu a dobândit o stare de spirit diferit5 de cea a unei
întâlni Dac5 nu. vor deveni amintiri pe care le vei povesti ailora femei obiBnuite, ncdisciplinatc." zise Nclida. f5r5 cea mai mic5
sau le vei p5stra pentru tine. o vreme, dup5 care. treptat, le vei uita." jen5. "ABa c5. pur Bi simplu n-ar trebui s5 m5 priveBti înlr-o
l-am jurai c5 nu-i voi uita niciodat5 pe Clara Bi lumin5 derogatorie "
Manfrcd. c5 ^oi face întotdeauna parte din nune. chiar de-ar fi Era într-adev5r frumoas5 Bi am încercat un sentiment de
s5 nu-i mai întâlnesc niciodat5. Ii chiar dac5 ceva in mine Btia c5 invidie pur5. Eram de cel pu4in dou5 ori mai tân5r5 decât ca Bi
aBa va fi. nu suportam gândul unei desp5r4iri definitive Voiam nu ar5tam atât de bine. în aceeaBi pozi4ie. De fapt. nici nu visam
s5 plâng aBa cum f5cusem atât de uBor toat5 \i a4 a dar. cumva. s5 permit cuiva s5 m5 vad5 goal5. Purtam întotdeauna halate de
baie lungi, de parc5 aveam ceva de ascuns. Amintindu-mi de
pasa magic5 cu cristalele îBi f5cuse efectul: plânsul m5 p5r5si propria sfial5, am întors politicos capul, nu înainte îns5 de a privi
Acum, când aveam eu adev5rat nevoie s5 plâng, nu puteam atent ceea ce pot numi numai energic pur5 - zona din jurul vagi-
Aveam un gol în suflet Eram aBa cum am fost mereu rece. Cu nului s5u p5rea s5 radieze o for45 care. dac5 o fixam cu privirea,
deosebirea c5. de data aceasta, nu m5 mai am5geam Mi-am îmi d5dea ame4eli.
amintii ce îmi spusese Clara, c5 acea r5ceal5 nu însemna Am închis ochii tar5 s5-nu mai pese ce gândea despre
cruzime sau lips5 de suflet, ci o detaBare inflexibila în sfârBii. nune. Râsul Nclidci era ca o cascad5 infinit5, spumoas5 Bi agrea-
Btiam ce înseamn5 s5 fii lipsit de mil5 bil5.
"Nu ic concentra pe pierderea suferit5." zise Nclida. "Acum eBti perfect relaxat5." zise ca. "Mai uitâ-tc o
observ ându-n ii starea de spini "Cel pu4in, nu pentru moment. dal5 Ia mine Bi inspir5 adânc de câteva ori. ca s5 le încarci "
Hai s5 ne ocup5m mai degrab5 cu ceea ce te poate ajuta s5 aduni "Stai pu4in. Nclida," am zis. împietrit5 de frica, nu de a
energic ca s5 încerci inv itabilul zborul abstract Acum Btii c5 ne m5 uita în vaginul ei, ei de ceea ce tocmai în4elesesem.
apar4ii nou5 Bi nuc. in mod particular Ast5zi trebuie s5 încerci Faptul c5 mi s-a ar5tat în loat5 goliciunea, îmi provoca-
s5 treci în cealalt5 latur5 a casei, unde locuiesc cu " se un lucru de neconceput pentru mine îmi alinase triste4ea B! m5
Nclida îBi scoase pantofii Bi se aBez5 în fotoliu) din fa4a f5cuse s5-mi abandonez toat5 afectarea într-o clip5 devenisem
mea. Cu o miBcare gra4ioas5. îBi ridic5 genunchii la piept Bi puse
' 204
extraordinar de familiar5 cu Nclida. Bolborosind într-o manier5 Am sim4it o nou5 gâdil5tur5 în abdomen, o vibra4ie
jalnic5, i-am vorbit despre sentimentele mele. uBoar5 care de data aceasta se extindea spre organele genitale Bi
interiorul coapselor.
"Exact asta Bi trebuie s5 fac5 energia din pântec." zise "O alt5 cale de-a ajunge la dublu, c5ruia i se mai spune
Nclida vesel5. "Acum chiar c5 trebuie s5 te ui4i la mine Bi s5 Bi cel lalt, altfel decât folosind energia uterului, este prin
inspiri profund. Dup5 asta. vei putea analiza lucrurile dup5 pofta miBcare/' continu5 Nclida. "Acesta este motivul pentru care
inimii " Clara te-a înv54at pasele magice. Exist5 dou5 pase pe care tre-
Ani f5cut ce mi-a cerut Bi nu am sim4it nici o urm5 de buie s5 le practici zilnic pentru a te preg5ti în mod adecvat
timiditate. în mod straniu, faptul de a-i inspira energia m5 revi- pentru ceea ce va veni."
gora, dându-mi sentimentul c5 între noi se crease o punte ce nu Se îndrept5 spre debara, trase afar5 o rogojin5, o
avea nevoie de cuvinte. desf5Bur5 pe podea Bi-mi ceru s5 m5 întind pe ca. Stând pe spate,
''Po4i face minuni controlând Bi t5când energia din mi-a spus s5-mi îndoi pu4in genunchii, s5-mi încruciBez bra4ele
pântec s5 circule/' îmi spuse ea. acoperindu-Bi din nou gambele. peste piept Bi s5 m5 rostogolesc o dat5 spre dreapta, apoi o dat5
Nclida mi-a explicat c5 principala func4ie a pântecului spre stânga. M-a f5cut s5 repet aceast5 miBcare de Bapte ori. în
este aceea de reproducere, cu scopul perpetu5rii speciei îns5, timpul rostogolirii trebuia s5-mi curbez uBor coloana în zona'
Iar5 ca femeile s5 aib5 habar, pântecul mai are Bi unele func4ii umerilor
secundare subtile Bi sofisticate. Acestea erau cele pe care noi îmi ceru dup5 aceea s5 m5 aBez din nou pe podea, cu
dou5 aveam s5 le cultiv5m, zicea ea. picioarele încruciBate Bi cu spatele sprijinit de canapea, în timp
Am fost atât de încântat5 s5 o aud pe Nehda incluzân-du- ce ca se aBez5 înapoi pe fotoliu. Inspir5 încet Bi uBor pe nas.
mâ Bi pe mine în afirma4ia ci. încât am sim4ii o gâdil5turâ în Apoi. îBi ondul5 gra4ios bra4ul stâng Bi îl întinse în fa45. sfrede-
lind parc5 acrul cu mâna. Dup5 aceea, b5g5 mâna în5untru,
stomac. Am ascultat-o cu aten4ie, cxplicându-mi c5 cea mai apuc5 ceva Bi trase bra4ul înapoi, creându-mi imaginea foarte
important5 func4ie secundar5 a pântecului este aceea de a servi clar5 a unei frânghii lungi care era tras5 din acea gaur5 f5cut5 în
ca unitate de ghidare a dublului. în timp ce b5rba4ii trebuie s5 se aer. Repet5 apoi aceeaBi miBcare cu bra4ul Bi mâna dreapt5
bazeze pe un amestec de ra4iune Bi inten4ie pentru a-Bi ghida Privind-o f5când pasa magic5, am recunoscut-o ca fiind
dublul, femeile au la dispozi4ia lor uterul, o puternic5 surs5 de o miBcare de aceeaBi natur5 cu cele pe care mi le ar5tase Clara,
energic ce abund5 de atribute Bi func4ii, toate destinate s5 prote- dar era Bi diferit5 în acelaBi timp; mai uBoar5, mai calm5, cu o
jeze Bi s5 alimenteze dublul. mai marc înc5rc5tur5 energetic5. Pasele magice ale Clarei
"Lucrurile asica sunt posibile dac5. bineîn4eles, tc-ai sem5nau mai mult cu miBc5rile din artele mar4iale, gra4ioase Bi
debarasat de energia împov5r5toare pe care au l5sat-o b5rba4ii în pline de for45 intern5. Pasele Nelidei erau amenin45toare,
interiorul t5u." zise ca "O recapitulare complet5 a întregii laic însp5imânt5toare Bi totuBi, o pl5cere, în acelaBi timp, s5 le
activit54i sexuale va rezolva acest aspect" priveBti; jadiau o energic nervoas5, f5r5 a fi agitate în ele însele.
Ea a subliniat faptul c5 folosirea pântecului este o me- în timp ce-Bi executa pasa, chipul Nelidei ar5ta ca o
tod5 extrem de puternic5 Bi de direct5 de trezire a dublului. Mi-a masc5 minunat5. Tr5s5turile sale erau simetrice, perfecte. Pri-
amintit de pasele magice pe care le înv54asem, în care se respira vindu-i miBc5rile des5vârBite, f5cute cu detaBare Bi cu o total5
direct cu deschiderea vaginului. st5pânire de sine, mi-am amintit de Clara spunându-mi c5 Nclida
"Animalele femel5 folosesc vaginul pentru a sim4i ceea era lipsita de mil5.
ce li se întâmpl5 Bi pentru a-Bi adapta corpul."' zise ea. "Prin "Aceast5 pas5 serveBte la acumularea de energie din
intermediul pântecului, femeile pot genera Bi înmagazina energic imensitatea care se întinde imediat în spatele a tot ceea ce
în dublul lor, fie cu scopul de a construi sau de a distruge, fie 207
pentru a se contopi cu tot ce le înconjoar5."'
206
vedem." zise ca. "încearc5 s5 faci o gaur5 Bi s5 treci dincolo de Privind-o acum. nu am g5sit nimic anormal la ca. Era.
fa4ada formelor vizibile Bi apuc5 energia care ne sus4ine. F5-o pur Bi simplu, o uB5 obiBnuit5 de lemn. foarte asem5n5toare cu
acum!" toate celelalte din cas5. Nclida o deschise cu grij5. Dincolo de ca:
Am încercat s5-i repet miBc5rile iu4i Bi gra4ioase. îns5 se afla un hol. cxacl ca acela din partea dreapt5, care ducea în
m-am sim4it rigid5 Bi stângace în compara4ie cu ca. Nu reuBeam cealalt5 jum5tate a casei.
s5 simt c5 str5pungeam o gaur5 Bi c5 apucam energic, oricât '"Vreau s5 repe4i un cuvânt." zise Nclida. stând foarte
m-aB fi str5duit s5-mi imaginez acest lucru. Cu toate acestea, aproape în spatele meu. "Cuvântul este inten ie Vreau s5-1
când am sfârBit de executat pasa. m-am sim4it puternic5 Bi rosteBti de trei. patru sau chiar mai multe ori. dar sâ-f sco4i din
str5fundul l5u."
clocotind de energic
"Din str5fundul meu?" i
"In realitate, nu ai nevoie de prea multe pentru a comu-
nica sau a ajunge la corpul eteric." continu5 Nclida. "Pe lâng5 . "Las5 cuvântul s5 izbucneacâ din pieptul t5u, clar Bi
r5spicat. De fapt, ar trebui s5 strigi cuvântul inten ie .cu toat5
folosirea pântecului Bi a miBc5rilor, sunetul este o calc foarte for4a "
puternic5 pentru a atrage aten4ia acestuia." Am ezitat. Nu-mi pl5cea s5 urlu Bi-mi displ5cea când
Mi-a explicai c5 printr-o dirijare sistematic5 a cuvintelor oamenii ridicau vocea la mine. Copil fiind, am înv54at câ nu era
c5tre sursa noastr5 de cunoaBtere - dublul - putem primi o mani- politicos s5 strigi Bi mi-cra groaz5 s5-mi aud p5rin4ii 4ipând unul
festare din partea acestuia. la cel5lalt
"Cu condi4ia, desigur, s5 avem suficient5 energic." "Nu te sfii." zise.Nclida. "Strig5 atât de tare Bi de câte
ad5ug5 ca. "Dac5 avem. atunci este nevoie doar de câteva cuvin- ori este nevoie."
te bine alese sau de un sunet sus4inui pentru a deschide în fa4a "Cum voi Bti când s5 m5 opresc'" -
noastr5 cc\a de neînchipuit." "Te opreBti când se va întâmpla cc\a anume sau când î4i
Cum putem mai exact s5 dirij5m acele cuvinte c5tre spun cu sâ le opreBti, tocmai pentru c5 nu s-a întâmplat nimic
dubiul nostru''" am întrebat. F5-o! Acum'*" C., C.
Nclida întinse bra4ele într-un gest larg. 'Dublul este aproape Am rostit cuvântul "inten4ie' îns5 vocea mi-a sunai
infinit." zise ca. "Tot aBa cum corpul fizic se afl5 în ezitant5, slab5, nesigur5. Chiar Bi pentru urechea mea. era lipsit5
comunica4ie cu alte corpuri fizice, dublul comunic5 cu for4a de convingere. Dar am continuat s5-l repet: de fiecare dal5 cu
vital5 universal5 " Nclida se ridic5 foarte brusc mai mult5 vigoare. Vocea nu-mi devenea grav5, ci atât de stri
"Nc-am f5cut pasele magice Bi. de asemenea, am vorbit dent5 Bi puternic5. încât m-a Bocat Bi pe mine. aducându-m5 pe
foarte mult." zise ea. "Acum. hai s5 vedem dac5 putem trece la punctul de a leBina, din cauza unui strigai de-4i ridica p5rul în
cap. strig5t ce nu era al meu Ii. cu toate astea. îl mai auzisem
ac4iune Vreau s5 stai în fa4a uBii ce duce spre aripa stâng5 a înainte. Era acelaBi zgomot strident din ziua în care Clara Bi
casei. Vreau s5 r5mâi foarte calm5. îns5 profund conBtient5 de Manfrcd m5 l5saser5 sub copac Bi se n5pustiser5 în cas5. Am
tot cec în jurul t5u." început s5 tremur Bi am ame4it atât de tare. încât m-am pr5buBit
Am urmat-o dc-a lungul culoarului, pân5 la uBa care din picioare, rezemându-m5 de tocul uBii ]
fusese întotdeauna închis5. Clara îmi explicase c5 era 4inut5 "Nu te miBca!'" îmi ordon5 Nclida. dar era prea târziu,
închis5 chiar Bi atunci când to4i membrii familiei se aflau în cas5 începusem deja s5 m5 pr5buBesc f5r5 vlag5 pe podea.
Din moment ce m5 f5cuse s5-i promit c5 nu voi încerca nicio- "P5cat c5 te-ai miBcat când trebuia s5 fi r5mas neclin-
dat5, sub nici un motiv s5 deschid acea uB5. indiferent cât de tit5." zise Nclida aspr5, dar ad5ug5 un zâmbet când v5zu,c5
curioas5 eram. nu i-am acordat niciodat5 prea mult5 aten4ie eram pe punctul de a leBina. <
208 209
Se ghemui lâng5 mine Bi m5 frec5 pe mâini Bi pe spate, "Textura ei este uscat5 Bi sf5râmicioas5, forma plat5 Bi
ca s5-mi revin. rotund5, de culoare maron cu o tent5 de roBu aprins. O recu-
"Pentru ce m-ai pus s5 strig?" am întrebat-o cu un mur- noaBtem drept frunz5 datorit5 sim4urilor, instrumentelor noastre
mur, îndreptându-mi spatele sprijinit de perete. de percep4ie Bi gândului nostru care d5 nume lucrurilor F5r5 ele.
"încercam s5 atragem aten4ia dublului t5u," zise Nelida. frunza ar fi abstract5, energie pur5 Bi nediferen4iat5. AceeaBi
"Dup5 câte se pare, exist5 dou5 nivele de conBtiin45 universal5: energic eteric5, ireal5, care curge prin aceast5 frunz5, sus4ine Bi
nivelul vizibilului, al ordinii, al oric5rui lucru ce poate fi gândit curge prin toate lucrurile. Noi, ca orice altceva, suntem reali pe
sau numit Bi nivelul de energie nemanifestat care creaz5 Bi sus4ine de o parte Bi numai aparen45 pe de alta."
toate lucrurile/1 ABez5 cu grij5 frunza la loc pe podea, ca Bi cum era atât
"Deoarece ne baz5m pe ra4iune Bi limbaj," continu5 de fragil5 c5 s-ar fi putut sf5râma la cea mai uBoar5 atingere.
Nelida, "nivelul pe care îl consider5m realitate este cel al vizibi- Nelida f5cu o scurt5 pauz5, ca s5-mi dea parc5 r5gazul
lului. Acesta pare s5 fie guvernat de o anumit5 ordine, este stabil ca mintea s5 asimileze ceea ce spusese, îns5 aten4ia îmi fu din
Bi previzibil Ii totuBi, în realitate este evaziv, temporar Bi veBnic nou atras5 spre uBa deschis5 ce d5dea în holul unde am v5zul
schimb5tor. Ceea ce noi consider5m ca fiind realitate permanent5 filamente de lumin5 p5trunzând printr-o fereastr5 mare din
este numai aparen4a exterioar5 a unei for4e insondabile." cap5tul holului. Am z5rit fugar chipul mai multor femei Bi
Mi se f5cuse atât de somn, încât abia îi mai puteam b5rba4i; mai exact, trei sau patru oameni îBi i4ir5 o clip5 capul
urm5ri cuvintele. Am c5scat de mai multe ori pentru a trage mai afar5 pe uBile ce se deschideau în hol. P5reau s5 fi fost trezi4i cu
mult aer în piept. Nelida râse la încercarea mea de a 4ine ochii to4ii dintr-o dat5 de strig5tele mele Bi îBi scoaser5 doar capetele
larg deschiBi pentru a-i da impresia c5 o ascultam cu aten4ie afar5 din dormitor, ca s5 vad5 ce era cu toat5 zâna aceea.
"Ceea ce eu Bi tu dorim s5 facem cu toate aceste "EBti într-adev5r indisciplinat5," url5 Nelida la mine.
strig5te." continu5 ca. "este s5 atragem aten4ia unei realit54i. îns5 'Intervalul de timp în care î4i po4i focaliza aten4ia este mult prea
nu a celei vizibile, ci a celei nev5zute, a for4ei care este sursa scurt."
existen4ei tale. o for45 care, sper5m noi. te va purta peste abis." Am încercat sâ-i spun Nclidci ce v5zusem. îns5 ea m5
Voiam s5 ascult ce-mi spunea. îns5 un gând ciudat îmi reduse la t5cere cu o singur5 privire Am sim4it un fior urcân-
distr5gea aten4ia. Chiar înainte s5 m5 pr5buBesc pe podea, du-mi pe Bira spin5rii, ridicându-mi-se pân5 în ceaf5, Bi am
întrez5risem ceva absolut neobiBnuit. Observasem c5 aerul din sfârBit prin a tremura involuntar. în acel moment, pe când
holul de dincolo de uB5 era efervescent, aBa cum se întâmplase în st5team acolo confuz5 Bi lipsit5 de ap5rare. îmi trecu prin minte
întunericul camerei mele din prima noapte când dormisem în cel mai ciudat gând avut vreodat5 Nelida îmi. p5rea familiar5,
aceast5 cas5. pentru c5 o v5zusem într-un vis De fapt, o v5zusem nu într-un
Cum Nelida continua s5 vorbeasc5, m-ani întors s5 mai singur vis. ci într-o seric de vise periodice, iar oamenii de pe
arunc o privire în hol, dar mi se puse în fa45 Bi-mi bloca vederea. hol.
Se aplec5 deasupra mea Bi ridic5 o frunz5 care trebuie s5 fi "Nu-4i l5sa mintea s5 treac5 mai departe1" îmi strig5
c5zut, în timp ce strigam, din leg5tura protectiv5 t5cut5 de Clara Nelida. "S5 nu îndr5zneBti, m5 auzi? S5 nu îndr5zneBti s5 te
în jurul taliei melc îndep5rtezi! Vreau ca întreaga aten4ie s5-4i fie aici, cu mine."
'"Poate c5 aceast5 frunz5 ne va ajuta s5 limpezim lucru- M5 ridic5 în picioare Bi-mi ceru s5-mi adun toate for4ele.
rile," zise ea, 4inându-mi-o în aBa fel ca s5 o pot vedea. Vorbi M-am str5duit din r5sputeri, c5ci eram f5r5 îndoial5 intimidat5
repede, de parc5 Btia c5 puterea mea de concentrare sc5dea Bi de ea. Fusesem întotdeauna foarte mândr5 la gândul c5 nimeni
voia s5-mi inoculeze cât mai mult5 informa4ie. înainte ca mintea nu m5 putea domina, dar iat5 c5 o singur5 privire a acestei femei
s5-mi înceap5 s5 hoin5reasc5 din nou
210 211
era dcajuns ca s5-mi opreasc5 Birul gândurilor Bi s5 m5 umple de
spaim5 Bi respect în acelaBi timp m-am trezit singur5 în mijlocul unui hol care era copia, reflexia
Nclida îmi d5du o castan5 serioas5 în vârful capului exact5 a celui din partea dreapt5 a casei, unde se afla camera
Aceasta m5 calm5 lot atât de repede pe cât m5 neliniBtiser5 mea. Cu deosebirea c5 acesta era plin de oameni. IeBiser5 cu to4ii
strig5tele sale. din camerele lor Bi se uitau la mine de parc5 aterizasem acolo de
"Îmi rup gura vorbind, deoarece Clara mi-a spus c5 asta pe alt5 planet5, materializându-m5 chiar în fa4a ochilor lor.
este cea mai bun5 calc ca s5 te fac s5 te relaxezi Bi s5-4i captC2 Printre ci. la cap5tul îndep5rtat al holului, am z5rit-o pe
interesul." zise ca. "Vreau s5 Ic preg5teBti s5 treci prin uBa asta Clara. Chipul îi radia Bi-Bi deschise bra4ele, invilându-m5 s5
cu orice pre4." merg s5 o îmbr54iBez. Apoi l-am v5zul pe Manfrcd. dând cu laba
l-am spus c5 aveam conungerca c5 o visasem Dar asta pe podea. Am fugit înspre ci. dar în loc s5-mi simt paBii pe po-
nu era iot: aveam sentimentul c5 oamenii care scoseser5 capul pe deaua de lemn. m-am sim4ii catapultat5 în aer Spre disperarea
bol îmi erau. de asemenea, cunoscu4i mea. am zburat pe deasupra Clarei Bi a lui Manfrcd Bi peste to4i
Când am pomenit despre oamenii aceia. Nclida se d5du ceilal4i din bol Nu aveam nici un control asupra miBc5rilor melc
înapoi Bi m5 m5sur5 din priviri, c5utând parc5 semne pe corpul Tot ce am putui face a fost s5 slrig terorizat5 numele Clarei Bi al
meu Râmase un moment t5cut5, gândindu-sc. probabil, dac5 lui Manfrcd când am trecut pe deasupra lor. dincolo de hol. de
s5-mi divulge un anumit luciu sau nu cas5. dincolo de copaci Bi dealuri. într-o lumin5 orbitoare Bi. în
"Noi suntem un grup de vr5jitori, dup5 cum nagualul Bi final. într-o nemiBcare complet întunecat5
Clara 4i-au spus deja. Form5m o descenden45 genealogic5, dar nu
una de familie In aceast5 cas5 se afl5 dou5 ramuri ale acestei
descenden4e, fiecare fiind compus5 din opt membri. Membrii din
ramura Clarei se numesc Grâu. iar membrii din ramura mea se
numesc Abelar Originea noastr5 se pierde în timp Noi ne
num5r5m pe genera4ii. Eu sunt membr5 a genera4iei în putere.
ceea ce înseamn5 c5 pot transmite cunoaBterea grupului meu
cuiva care este ca mine în spe45, 4ie Tu eBti o Abelar""
Se puse în spatele meu Bi m5 întoarse cu fa4a în direc4ia
holului
"Acum. ajunge cu vorba PriveBte holul Bi strig5 înc5 o
dat5 cuvântul inten ie. Cred c5 eBti gala s5 ne întâlneBti pe to4i in
persoan5 "
Am strigai "inten4ie de trei ori De dala aceasta, vocea
nu mi-a mai fost strident5, ci a rezonat puternic între pere4ii ca-
sei. La cel dc-al treilea strig5t, acrul a început s5 fream5te uBor
Miliarde de balonaBc str5luceau Bi luminau de parc5 se aprinse-
ser5 toate în acelaBi moment Am auzit un bâzâil uBor care m5
ducea cu gândul la sunetul unui generator izolat fonic Zgomotul
s5u liniBtit m5 purt5 în5untru, m5 trecu pragul unde st5tusem
al5turi de Nclida. Urechile îmi erau înfundate Bi a trebuii s5
înghit de câteva ori pentru a Ic desfunda Apoi. bâzâilul se opri Bi
212
NiBte centuri groase .din piele maro m5 încingeau peste talie,
piept Bi picioare. De trunchiul copacului era legat5 o alta, la care
puteam ajunge dac5 îmi întindeam bra4ele. Cea din urm5 se
// termina cu o frânghie Bi un scripete legat de ea. Am în4eles atunci
c5 pentru a m5 elibera, tot ce aveam de f5cut era s5 dau drumul
corzii Bi s5 m5 las în jos. Am f5cut un efort extraordinar ca s5
ajung la frânghie Bi s5 m5 cobor, deoarece mâinile Bi bra4ele îmi
tremurau. îns5 odat5 ce am atins p5mântul, mi-am desf5cut cu
Visam c5 s5pam în gr5din5 când, o durere ascu4it5 în r5bdare curelele din junii corpului Bi m-am strecurat afar5 din
ceaf5 m5 trezi. F5r5 s5 deschid ochii, am bâjbâit în c5utarea ham. ] •' ;-A
pernelor, ca s5-mi relaxez gâtul, cuib5rind-nii-1 între faldurile lor Am alergat în cas5, strigând-o pe Clara. îmi aminteam
moi Bi confortabile. Dar mâinile melc c5utau în van. Nu puteam vag c5 nu aveam s5 o g5sesc, dar era mai mult un sentiment,
g5si pernele Bi nici m5car nu puteam sim4i salteaua. Am început decât o certitudine. Am început s5 o caut în mod automat, dar
s5 m5 balansez de parc5 mâncasem sau b5usem prea mult în Clara nu era de g5sit Bi nici Manfred. Apoi, am început s5
noaptea precedent5 Bi acum sim4eam efectele tulbur5toare ale conBtientizez faptul c5. într-un anumit fel, lucrurile se schimba-
indigestiei. Treptat am deschis ochii. în loc s5 v5d tavanul Bi ser5, dar nu puteam s5 spun ce sau când, nici m5car de ce lucru-
pere4ii, am v5zut crengi Bi frunze verzi. Când am încercat s5 m5 rile erau acum altfel decât înainte. Tot ce Btiam era c5 ceva
ridic, totul a început s5 se învârteasc5 în jurul meu. Ani realizat fusese, în mod ireparabil, distrus.
c5 nu m5 aflam în palul meu; eram suspendat5 în aer într-un fel M-am trezit în plin monolog interior. Mi-am spus cât de
mult mi-aB fi dorit ca s5 nu fi plecat Clara într-una din c5l5toriile
de ham de piele Bi am în4eles c5 cu eram cea care se leg5na. Am ei misterioase tocmai acum, când aveam cel mai mult nevoie de
Btiut, f5r5 urm5 de dubiu, c5 nu visam. în timp ce sim4urile ea. Apoi mi-am zis c5 ar putea exista alte explica4ii pentru ab-
încercau s5 pun5 ordine în haosul din jur, am v5zui c5 fusesem sen4a ci. Era posibil s5 m5 ocoleasc5 în mod inten4ionat sau
ridicat5 cu un scripetc pân5 la cea mai înalt5 ramur5 a unui poate se afla în vizit5 la rudele sale, în partea stâng5 a casei.
copac. Mi-am amintit dup5 aceea de întâlnirea cu Nelida Bi m-am
Senza4ia de a m5 trezi brusc Bi de a m5 vedea legat5 avântat spre uBa ce d5dea în holul din latura stâng5 a casei Bi am
fedeleB, f5r5 putin4a de a m5 miBca, cuplat5 cu conBtientizarea încercat s5 o deschid, ignorând avertismentul Clarei de a nu m5
faptului c5 nu era nimic sub mine, mi-a creat. într-o clip5, o atinge de ca. Am descoperit c5 era încuiat5. Am strigat-o de
teroare fizic5 de în5l4ime. Nu m5 mai urcasem niciodat5 într-un câteva ori la uB5, dup5 care i-am tras un picior, furioas5, Bi m-
copac. Am început s5 strig dup5 ajutor. Nimeni nu venea s5 m5 am dus în dormitorul meu. Spre dezam5girea mea, Bi aceea era
ajute, aB5 c5 am urlat pân5 când am r5mas f5r5 voce. Epuizat5, încuiat5. Am încercat frenetic s5 deschid uBile celorlalte
am r5mas atârnând acolo, moale ca o cârp5. Spaima aceasta înc5peri de pe culoar. Toate erau încuiate, cu excep4ia uneia,
fizic5 m5 f5cu s5-mi pierd controlul asupra func4iilor excrcloarc. care p5rea a fi un fel de debara, ori o camer5 p5r5sit5. Nu
Eram o catastrof5. îns5 faptul de a striga dup5 ajutor m5 goli de intrasem niciodat5 în5untru, confonnându-m5 instruc4iunilor
fric5. M-am uitat de jur împrejur Bi am început s5-mi evaluez foarte stricte ale Clarei. Dar uBa aceea r5m5sese întotdeauna
treptat situa4ia. întredeschis5 Bi iscodisem cu privirea în5untru ori de câte ori
Am remarcat c5 bra4ele Bi mâinile îmi erau libere Bi, trecusem prin fa4a ei.
întorcându-mi capul în jos, am observai ce anume m5 sus4inea. De data aceasta am i intrat, strigându-le pe Clara Bi
214 Nelida. Camera era întunecat5', dar plin5 ochi cu cea mai bizar5
215
colec4ie de obiecte pe care o v5zusem vreodat5. De fapt. era atât plâng. Numai c5. de data aceasta, ceea ce a 4âBnit din mine nu a
de ticsit5 cu sculpturi groteBti, cutii Bi cuiere, c5 nu mai era loc fost un Buvoi de lacrimi, ci un potop de amintiri Bi de viziuni ca
s5 le miBti. Camera era luminat5 doar de pu4inul soare ce intra de vis.
prin fereastra boltit5, cu un frumos vitraliu, de pe peretele din Atârnam în acel ham, uitându-mâ în jos. Dedesubt erau
fund. Era o lumin5 discret5, care arunca umbre stranii pe toate oameni ce st5teau la r5d5cina copacului, râzând Bi b5tând din
obiectele din camer5. M5 f5cu s5 gândesc c5 aBa trebuia s5 arate palme. Strigau la mine pentru a-mi atrage aten4ia Apoi. to4i la
magaziile elegantelor transatlantice, acum ieBite din uz. care au unison, scoaser5 un sunet asem5n5tor r5getului unui leu. dup5
str5b5tut lumea. Podeaua de sub mine începu deodat5 s5 se care plecar5. Itiam c5 visez. Dar mai Btiam c5 întâlnirea cu
clatine Bi s5 scâr4âie, iar obiectele din junii meu p5reau, de ase- Nelida categoric nu fusese un vis. Biletul din mâna mea era do-
menea, s5 se miBte. Am dat drumul unui 4ip5t involuntar Bi m-am vada. Lucrul de care nu eram prea sigur5 era de ce Bi pentru cât
precipitat afar5 din înc5pere. Inima îmi b5tea atât de repede Bi de timp st5tusem ag54at5 în copac. Judecând dup5 starea jalnic5 a
puternic. încât mi-a luat câteva minute bune Bi câteva respira4ii hainelor melc Bi dup5 cât eram de înfometat5, trebuie s5 fi stal
adânci ca s5 m5 liniBtesc. acolo zile întregi. Dar cum am ajuns în copac9
în hol, am observai c5 uBa dulapului marc din perete, Mi-am luat câteva haine din dulap Bi m-am dus în spa-
opus debaralei, era deschis5 Bi toate hainele mele se aflau acolo, tele casei, s5 m5 sp5l Bi s5 m5 schimb. Odat5 sp5lat5, m-a
aranjate cu grij5 pe umeraBe sau strânse Bi puse pe rafturi. De str5fulgerat gândul c5 nu c5utasem în buc5t5rie. Mai speram c5
mâneca jachetei pe care mi-o d5duse Clara în prima zi când poate Clara mânca acolo Bi nu m5 auzise strigând. Am împins
venisem în cas5. era ag54at un bilet ce îmi era adresat. Acesta uBa, dar buc5t5ria era goal5. Am scotocit dup5 mâncare. Am
spunea: "Taisha. faptul c cile.pl acest bilet îmi spune c ai g5sit un \as pe sob5 cu tocana mea favorit5 Bi voiam cu dispe-
reu it s cobori din copac Urmeaz , te rog. instruc iunile mele rare s5 cred c5 era Clara cea care mi-o l5sase. Am gustat-o Bi
întocmai. Nu le întoarce în vechea ta camer , deoarece este m-a sufocai un suspin f5r5 lacrimi. Nu avea deloc carne, iar
încuiat . De acum înainte, vei dorim în ham sau în casa din legumele erau t5iate în felii sub4iri, nu în cuburi Am Btiut c5 nu
copac. Noi am plecat cu to ii într-o c l torie lung . întreaga Clara o f5cuse Bi c5 plecase La început nu am vrut s5 m5nânc
cas se afl în grija la. F tot ce- i st în putin . " Era semnat: tocana. îns5 mi-cra cumplit de foame. Mi-am luat bolul de pe
"Nelida". raft Bi mi l-am umplut ochi
Uluit5, m-am uitat îndelung la acel bilet, cilindu-1 Bi Numai dup5 ce am mâncat Bi am evaluai noua situa4ie.
rccilindu-1. Oare ce voia Nelida s5 spun5 cu faptul c5 îmi l5sa mi-am dat scama c5 mai exista un loc în care uitasem s5 caut M-
casa în grij57 Ce trebuia s5 fac acolo, de una singur5? Gândul de am gr5bii' spre peBter5, cu speran4a vag5 c5 o voi g5si acolo pe
a domn în acel ham oribil, ag54at5 ca o carcas5 de vit5. îmi pro- Clara sau pe nagual. Dar nu era niciunul dintre ci. nici m5car
voca unul dintre cele mai sinistre sentimente. Manfrcd. Singur5tatea grotei Bi a dealurilor acelora mi-au pro-
Voiam ca ochii s5 mi se umple de lacrimi. AB fi dorit vocat o asemenea triste4e, c5 aB fi dat orice pe lume s5 fiu în
s5-mi plâng de mil5 pentru c5 m5 l5saser5 singur5 Bi s5 fiu stare s5 plâng. M-am strecurat în5untru, sim4ind disperarea unei
sup5rat5 pe ci pentru c5 plecaser5 f5r5 ca m5car s5 m5 mute care abia înv54ase s5 vorbeasc5 Mi-am dorit s5 mor acolo,
avertizeze. îns5 nu am putut face nimic din toate astea. Am lovit pe loc. dar. în loc de asta am adormit
din picior. încercând s5-mi stârnesc furia Ii. din nou, am eBuat Când m-am trezit, m-am întors in cas5 Acum. c5 to4i
mizerabil. Era ca Bi cum se stinsese ceva în mine. f5cându-m5 erau pleca4i, mi-am spus, aB putea pleca Bi cu M-am dus la locul
indiferent5 Bi incapabil5 s5-mi exprim emo4iiie obiBnuite. M5 unde îmi parcasem maBina. Clara o condusese Bi o reparase în
sim4eam îns5 cu adev5rat abandonat5. Corpul începu s5-mi mod regulat într-un garaj din;oraB. Am început s5 încarc bateria
tremure aBa cum f5cea întotdeauna chiar înainte dc-a începe s5 Bi. spre uBurarea mea. func4iona perfect Mi-am înghesuit într-o
216
geant5 câteva lucruri, dar nu am apucai s5 trec de uBa din dos, deschis, îns5. când veni momentul s5 p5Besc în camer5 Bi s5 trag
când un puternic acces de \inov54ic m5 opri. Am recitit biletul cu ochiul, n-am putut. Am sim4ii c5, indiferent dac5 era sau nu
Nclidci: îmi cerea s5 am grij5 de cas5. Nu puteam s5 o abando- plecat5, avea, totuBi, dreptul la intimitate.
nez, pur Bi simplu. îmi spunea s5 fac lot ce-mi st5tea în putin45. Am închis uBa din nou. am încuiat-o Bi am pus cheile la
Am avut sentimentul c5 îmi încredin4aser5 o sarcin5 special5 Bi locul lor. M-am întors în camera de zi Bi m-am aBezat pe podea,
c5 trebuia s5 r5mân, fie Bi numai pentru a afla care era acea sprijinindu-m5 cu spatele de canapea, aBa cum îmi sugerase
sarcin5. Mi-am aBezai lucrurile la loc în dulap Bi m-am întins pe Nelida s5 fac atunci când eram tensionat5 Asta m5 ajut5 foarte
canapea. încercând s5 m5 adun ca s5-mi dau seama ce se mult s5-mi calmez nervii. îmi trecu din nou prin minte s5 m5 urc
întâmpla cu mine. în maBin5 Bi s5 plec, dar nu doream nicicum s5 p5r5sesc casa.
_ipetele de mai devreme îmi iritaser5 serios coardele Am decis s5 accept provocarea Bi s5 r5mân s5 am grij5 de cas5
vocale. M5 durea îngrozitor gâtul, dar altfel totul p5rea s5 fie în atâta timp cât vor fi pleca4i, chiar de avea s5 fie pentru
regul5. Starea de Boc. frica Bi autocomp5limirea îmi trecuser5, totdeauna.
l5sând în urm5 doar certitudinea c5 mi se întâmplase ceva Cum nu aveam nimic deosebit de lacut. mi-am zis c5 aB
monumental când trecusem în partea stâng5, în acel hol. Dar putea încerca s5 citesc. îmi recapitulasem experien4ele negative
oricât de mult m-am str5duit, n-a fost chip s5-mi amintesc ce s-a din tinere4e legate de c5r4i Bi m-am gândit s5 testez dac5 atitudi-
întâmplat dup5 ce i-am trecut pragul. nea mea fa45 de ele se schimbase. M-am dus s5 scotocesc pe
Cu excep4ia acestor griji fundamentale, m5 confruntam rafturile cu c5r4i. Acolo am descoperit c5 cea mai mare parte a
Bi cu o serioas5 problem5 de moment: nu Btiam cum s5 aprind acestora erau în german5, unele în englez5 Bi doar câteva în
focul în soba cu lemne. Clara îmi tot ar5tase cum s5 o fac, dar spaniol5. Le-am studiat rapid Bi am v5zut c5 majoritatea celor în
pur Bi simplu nu m-am putut deprinde cu ea. poate pentru c5 nu german5 erau despre botanic5. Mai erau altele despre zoologie,
m5 aBteptam s5 fiu vreodat5 nevoit5 s5 o aprind cu îns5mi. Una geologic, geografic Bi oceanografie Pe un alt raft. ascuns5
dintre solu4iile ce-mi venir5 în minte a fost aceea de a între4ine privirii, era o colec4ie de c5r4i de astronomic, în englez5 C5r4ile
focul, punând toat5 noaptea lemne peste el. în spaniol5, aflate pe un raft separat, erau de literatur5, romane
M-am avântai în buc5t5rie pentru a mai pune niBte Bi poezie.
lemne pe foc înainte ca acesta s5 se sting5. De asemenea, am pus Din moment ce astronomia m5 fascinase întotdeauna,
mai mult5 ap5 la fiert Bi cu o parte din ca mi-am sp5lat bolul, am decis s5 le citesc mai întâi pe acestea. Am ales o carte
Restul am v5rsat-o în filtrul care ar5ta ca un con gros. r5sturnat. sub4ire, cu multe fotografii Bi am început s5 o frunz5resc Dar
Recipientul uriaB st5tea pe un suport zdrav5n de fier forjat Bi, curând m-a adormit.
pic5tur5 cu pic5tur5, filtra apa fiart5. Din recipientul colector de Când m-am trezit, era întuneric bezn5 în cas5 Bi a trebuit
sub filtru, mi-am turnat dou5 polonice în can5 Am b5ut pe s5 g5sesc pe dibuite drumul spre uBa din dos. în drum spre
s5turate din apa rece Bi delicioas5, apoi am hot5rât s5 m5 întorc magazia unde era ad5postit generatorul, am observat lumin5
în cas5. M5 gândeam c5 poate Clara Bi Nelida îmi l5saser5 Bi alte venind dinspre buc5t5rie Bi am realizat c5 cineva trebuie s5 fi dat
bilete, mai explicite, relativ la ce aveam de f5cut. deja drumul generatorului. încântat5 c5 poate se întorsese Clara,
Am c5utat cheile de la uBile dormitoarelor. într-un dulap m-am precipitat în direc4ia buc5t5riei. Apropiindu-m5, am auzit
din hol am g5sit un set de clici cu diferite nume pe ele Am ales pe cineva cântând uBor în spaniol5. Nu era Clara, era o voce de
una care avea înscris numele Nclidei. Am fost surprins5 s5 b5rbat, dar nu a nagualului. Am continuat s5 m5 apropii, tremu-
descop5r c5 se potrivea la dormitorul meu. Apoi am luat-o pe rând, înainte s5 ajung la uB5, un b5rbat îBi scoase capul afar5 Bi,
cea cu numele Clarei Bi am încercat-o la mai multe uBi pân5 când v5zându-m5. d5du drumul unui 4ip5t puternic. Am 4ipat Bi eu în
am g5sit broasca în care se potrivea. Am învârtit cheia Bi uBa s-a acelaBi timp. Ai fi zis c5 îl speriasem tot atât de mult pe cât m5
218 219
speriase Bi ei pe mine. A ieBit afar5 Bi. pentru o clip5, nu am "N-am f5cut nimic.'' am spus. dându-m5 un pas înapoi.
f5cut altceva decât s5 ne zgâim unul la cel5lalt Era o aluzie clar5 cum c5 f5cusem vreo prostie pentru care m5
legaser5 în copac, sub form5 de pedeaps5
Era slab f5r5 a II sl5b5nog, sub4ire, dai musculos Avea "UBurel, nu am vrut s5 fiu curios." zise el. zâmbind. "Nu
cam aceeaBi în5l4ime ca mine sau poale cu \rco doi centimetri trebuie s5 te lup4i cu mine. Nu sunt o persoan5 important5 Nu
mai înalt. în jur de un metru Baptezeci Bi cinci. Purta o saiopet5 sunt decât îngrijitorul, un slujbaB. Eu nu sunt unu! dintre ci."'
albastr5 de mecanic, asemeni celor purtate de angaja4ii de la "Nu-mi pas5 cine sunte4i."" m-am r5stit eu. "v5 spun c5
sta4iile de benzin5. Avea un ten roz deschis Bi pârul grizonat. n-am lacut nimic."
nasul Bi b5rbia ascu4ite, pome4i proeminen4i Bi o gur5 mic5. Ochii
Iui sem5nau cu cei ai p5s5rilor, rotunzi Bi întuneca4i dar. cu toate "M5 rog. dac5 nu vrei s5 vorbeBti despre asta. nu-i
nimic."' zise el. întorcându-mi spatele ca s5 intre din nou în
acestea, str5lucitori Bi plini de via45 Abia dac5 i se vedea albul buc5t5rie.
din jurul pupilelor. Privindu-I. nu aveam deloc impresia c5 am în "Dar nu este nimic de spus."" am urlat, dorind s5 am
fa45 un b5trân, ci un b5iat c5ruia i se zbârcise pielea datorit5 ultimul cuvânt.
vreunei boli necunoscute. Ceva în el era b5trân Bi tân5r în acelaBi Nu mi-a fost deloc greu s5 urlu la el. lucru pe care nu
timp. fermec5tor Bi totodat5 tulbur5tor Am reuBit s5-i cer. în cea cred c5 aB lî îndr5znii s5-1 fac dac5 ar fi fost tân5r Bi atr5g5tor
mai bun5 spaniol5 de Bcoal5, s5-mi spun5 cine este Bi s5-mi ex- Am fost din nou surprins5 auzindu-mâ strigând
plice motivul prezen4ei sale în cas5 "Nu-mi face4i greut54i. Eu sunt Bef5 aici Nclida mi-a
El se uit5 la mine curios cerut s5 am grij5 de aceast5 cas5 ABa mi-a spus în biletul pe
"Vorbesc engleza."' zise el. Iar5 urm5 de accent care mi 1-a l5sat '*
"Locuiesc de ani de zile în Arizona cu «udele Clarei M5 numesc EI s5ri ca sirâiulgcrai
Lmililo Bi sunt îngrijitorul. Tu trebuie s5 fii cea care locuieBte în '"EBti cam ciudat5." bolborosi el. Apoi luBi Bi strig5 la
copac " mine: "S5 nu îndr5zneBti s5 te apropii. Oi (\ cu b5trân, dar suni
"Poftim?" înc5 în putere Munca mea aici nu implic5 s5-mi risc pielea pen-
'Tu eBti Taisha. nu-i aBa'' /.isc ci. f5când câ4iva paBi tru nimeni Bi nici s5 m5 ias insultat de to4i proBtii Demisionez1"
spre nune Se miBca cu uBurin45 Bi agilitate "Da Dar ce este cu Fârâ s5 Btiu ce m-a apucat, am spus Stan pu4in,*' am zis.
povestea asla: c5 aB tr5i în copac'" conciliant "Nu am vrui s5 ridic vocea la dumneavoastr5, dar
"Nclida mi-a spus c5 locuieBti în copacul cel marc de sunt extrem de nervoas5 Clara Bi Nclida m-au lâsai aici f5r5
lâng5 mirarea din fa45 a casei E adev5rat''"' nici o explica4ie Bi (ar5 s5 m5 avertizeze "'
Am aprobat în mod automai din cap Bi numai în acei "Ei bine. met eu nu am vrui s5 slng la line." zise el. pe
moment am realizat un lucru foarte evident, pe care numai o acelaBi ton conciliant "Am vrut doar s5 în4eleg de ce te-au legat
maimu45 grea de cap ar fi putut s5 nu-i priceap5 copacul se alia in copac înainte de a pleca De aceea tc-am întrebat dac5 ai
în partea interzis5 mic a casei, la est. zon5 pe care nu o puteam greBit cu ceva Nu am \rut s5 par curios '"
vedea decât din punctul meu de observa4ie de pe deal La aceast5 "Dar v5 asigur, domnule, c5 nu am f5cui nimic, crede-ji-
revela4ie m-a n5p5dit un val de emo4ie, deoarece am în4eles, de niâ'"
asemenea, c5 acum îmi era permis s5 explorez un teren care îmi "Alunei de ce locuieBti în copac? AceBti oameni suni
fusese întotdeauna interzis foarte serioBi. Nu li-ar face un asemenea lucru doar de dragul
Încântarea mi-a fost întrerupt5 când Emilito d5du din dc-a o face. Ii. în plus. este evideni c5 cBli una dc-a lor Trebuie
cap. p5rându-i parc5 r5u pentru mine
"Ce ai f5cut, s5raca de tine0" întreb5 el. bâtându-mâ
uBor pe um5r
s5 fii prieten5 la cataram5 cu Nclida dacâ-4i scrie bilete, s5-fi trateaz5 are., ci bine... are o doag5 s5rit5, aac5 în4elegi ce vreau
cear5 s5 te ocupi de cas5. Nu-Bi pierde vremea cu oricine." s5 spun.""
"Adev5rul este c5 nu Btiu de ce m-au l5sat în copac." am "Ce vre4i s5 spune4i, domnule?"
zis. "Eram cu Nclida în partea stâng5 a casei Bi urm5torul lucru ""Spune-mi Emililo," zise el. zâmbind. "Dar. ie rog.
pe care mi-1 amintesc csle c5 m-am trezit cu gâtul sucit Bi nu-mi mai spune 'domnule' Sau po4i s5 mi te adresezi cu
atârnat5 in copac. Am fost îngrozit5." apclatiuil "îngrijitor", aBa cum toat5 lumea se refer5 la John
Aminlindu-mi suferin4a dc-a m5 "trezi singur5, (ar5 ni- Michacl Abelar cu cel de 'nagual*. Acum hai s5 intr5m în
meni în preajm5, n-am putut s5 nu m5 las. din nou. prad5 buc5t5rie Bi s5 ne aBez5m la mas5. unde vom putea discuta mai
agilaiici. Am început s5 tremur Bi s5 transpir chiar în fa4a acelui pe îndelete.'"
str5in L-am urmat în buc5t5rie Bi m-am aBezat îmi turn5 în
"Ai fost în partea stâng5 a casei'.'" can5 din apa pe care o înc5lzise pe sob5 Bi mi-o aduse
F5cu ochii mari. iar surpriza de pe fa4a lui p5rea a 0 ""Acum. despre ham,"" începu el, aBezându-se pe banc5,
sincer5 în fala mea. "Este conceput s5 vindece bolile mintale. De obicei
"Am fost acolo pentru o clip5, dar dup5 aceea lotul s-a îi pun pe aceBti oameni în ham când îBi ies complet din min4i.""
întunecat." am spus. "Dar eu nu sunt nebun5." am protestat. "Dac5 tu sau
"Ii cc-ai v5zul';'" oricine altcineva arc de gând s5 insinueze acest lucru, cu plec "
"Oameni pe hol. O mul4ime." "Dar trebuie c5 eBti,'" argument5 el ra4ional.
"Pân5 aici! M5 duc în cas5." am zis eu. ridicându-mâ sâ
"Ai putea spune câ4i?" plec.
"Holul era plin de oameni. Dou5zeci, poate treizeci." îngrijitorul m5 opri
"Hmm. atât de mul4i'1 Ciudat.. " Taisha, aBteapt5. N-am vrut s5 spun c5 eBti nebun5 Poi
"Ce g5si4i atât de ciudat, domnule'.'" exista alte explica4ii," zise el. împ5ciuitor. "AceBti oameni nu-4i
"Deoarece n-au fost niciodat5 atât de mul4i in loatâ casa vor r5ul. Probabil c5 ci se gândeau c5 ar trebui s5-4i înt5reBti
Pe vremuri, aici nu erau decât zece persoane. Itiu asta. pentru c5 puterea min4ii cât timp sunt departe Bi nu neap5rat s5 te vindeci
sunt îngrijitorul " de vreo boal5. De aceea trebuie c5 tc-au pus în hamuri Este vina
"Ceînseamn5 toate astea'" mea, am tras o concluzie greBit5. Te rog s5 m5 scuzi."
"S5 fiu al naibii dac5 Btiu! Dar mic mi se pare c5 este cu Eram mai mult decât dispus5 s5 uit ce-a fost Bi sâ m5
adev5rat ceva în neregul5 cu tine " aBez din nou la mas5. In plus. aveam interesul s5 fiu în termeni
Stomacul îmi zvâcnea. în timp ce norul unei depresii buni cu îngrijitorul, c5ci, în mod evident, el Btia s5 aprind5 soba
punea st5pânire pe mine Bi începusem s5 am acea senza4ie r5u De asemenea, nu mai aveam energia s5 m5 simt ofensat5, mai
prevestitoare, care mi-cra cunoscut5 de pe vremea când m5 ales c5, în aceast5 privin45, sim4eam c5 are dreptate Eram
aflam în cabinetul medicului Bi descoperiser5 c5 am mononu- nebun5, dar nu voiam ca îngrijitorul s5 7afle
cleoz5. Habar nu aveam ce însemna, dar Btiam c5 am încurcat-o. "LocuieBti în apropiere. Emilito' " am întrebat. încercând
Ii. judecând dup5 privirile serioase ale celor din jur. p5reau sâ o s5 par indiferent5.
Btie Bi ci. Iar când se preg5teau s5-mi fac5 o injec4ie cu penici- "Nu, aici în cas5. Camera mea e fa45 în fa45 cu dulapul
lin5, am 4ipat atât de tare. încât am leBinat. lâu din hol."'
"Las5. las5/* zise îngrijitorul blând. '"Nu are nici un rost "'Vrei s5 spui c5 locuieBti în magazia aceea plin5 de
s5 fu aBa de sup5rat5. Nu am vrut s5-4i r5nesc sentimentele. sculpturi Bi tot felul de lucruri?" am spus cu gura c5scat5 de
D5-mi voie s5-4i spun ce Btiu eu despre acel ham Poate te ajut5 mirare. "Ii de unde Btii unde este dulapul meu?"
s5 în4elegi mai bine Ei îl folosesc când persoana pe care o
Mi-a spus Clara.' replic5 ci cu o grimas5
"Dar. dac5 locuieBti aici. cum se face c5 nu le-am l-am spus ca cu Bi Clara sporov5iam la nesfârBit în timp ce
întâlnit deloc'"'" mâneam. ]• •'
Ah. asta se datoreaz5 cu siguran45 faptului c5 nu avem '"Corpul ci Bi al meu nu sunt nici pe departe la fel."
aceiaBi orar. Ca s5-4i spun drept, nici cu nu tc-am v5zul nicio- murmur5 el. "Ea e de fier, aBa c5 poate face tot ce doreBte cu
dat5 "' corpul s5u. Eu, dimpotriv5, cu un corp mic Bi pl5pând cum este
"Cum c posibil. Emilito'.' Sunt aici de mai bine dc-un al meu. nu-mi pol asuma riscul. Ii nici tu nu po4i."
an." Mi-a pl5cut c5 m5 includea Bi pe mine la categoria celor
"Iar cu de patnizeci de ani. din când în când." cu un corp mic. deBi tr5sesem n5dejde c5 voia s5 spun5 c5 sunt
Ani izbucnit amândoi în râs de absurditatea celor ce mai degrab5 fragil5 decât firav5.
spuneam. îns5 ce g5seam neliniBtilor era c5. undeva în Dup5 cin5, m-a condus, cu mult5 solicitudine, prin aripa
str5fundurile melc, Btiam c5 locmai prezen4a acestei persoane o principal5 a casei, pân5 la uBa din fal5. Nu fusesem niciodat5 în
sim4isem atât de des în cas5. acea parte a casei Bi am încetinit inten4ionat pasul, încercând s5
observ cât mai multe. Am v5zut o sufragerie imens5, cu o mas5
"Emilito. Btiu c5 m5 urm5reBti.' i-am spus r5spicai. "Nu
lung5 de recep4ii Bi o vitrin5 plin5 de pocale, pahare de cristal
nega Bi nu m5 întreba de unde Btiu în plus: mai Btiu Bi c5 Iu Btiai pentru Bampanie Bi vesel5. Lâng5 sufragerie era o camer5 de
cine eram. în clipa în care m-ai v5zut în fa4a uBii de la buc5t5rie, lucru. Trecând pe lâng5 ca. am reuBii s5 v5d un birou masiv de
nu-i aBa'r" mahon Bi biblioteci ticsite de c5r4i, aliniate pe toat5 lungimea
Emihlo ofl5 Bi d5du din cap afirmativ unui perete. Intr-o alt5 camer5 erau becurile aprinse, îns5 nu am
"Ai dreptate, Taisha Tc-am recunoscui Dar s5 Blii c5 pulut vedea ce se petrece în5untru pentru c5 uBa nu era decât
101 m-ai bâgai în spcricli." foarte uBor întredeschis5. Am auzit voci în5buBite venind din
Cum m-ai putut recunoaBte'' interior.
Te urm5ream din camera mea Dar nu ic sup5ra, n-am "Emilito. cine este în5untru9" am întrebat emo4ionat5.
crezul niciodat5 c5 ai s5 sim4i c5 o f5ceam Te rog din suflet sâ »
m5 ier4i dac5 tc-am deranjai" "Nimeni." zise ci. "Murmurul pe care îl auzi nu-i decât
Am vrut s5-1 întreb de ce m5 urm5rise Bi speram s5-mi vântul. Joac5 farse ciudate urechilor când sufl5 prin obloane.'"
spun5 c5 o f5cuse pentru c5 m5 g5sea frumoas5 sau cel pu4in L-am fixat cu o prhire neîncrez5toare, iar el, galant,
interesant5. îns5 el mi-o retez5 spunând c5. de vreme ce se t5cuse mi-a deschis uBa ca sâ m5 conving. Avea dreptate, înc5perea era
întuneric, se sim4ea obligat s5 m5 ajute sâ m5 ridic în copac. goal5, nefiind decât o alt5 camer5 de zi, similar5 cu cea din arip5
"Pcrmilc-mi s5-4i dau un sfat." zise el "Ar fi mai bine s5 dreapt5 a casei. TotuBi, când m-am uitat mai atent am remarcat
dormi în casa din copac, in loc de ham Este o experien45 palpi- ceva straniu la umbrele care se desenau pe podea. M-am cutre-
tant5. Ii cu am locuit odat5 în ea. pentru o pcnoadâ destul de murat, fiindc5 Btiam c5 era ceva în neregul5 cu acele umbre.
lung5, deBi asta se întâmpla cu mult limp în urm5."' Puteam s5 jur c5 erau agitate, c5 tremurau, dansau, deBi nu era
înainte de a pleca. Emilito m5 servi cu un bol de sup5 nici urm5 de vânt sau curent de aer în înc5pere.
delicioas5 Bi un teanc de tortillas'1 din f5in5. Am mâncat în In Boapt5, i-am împ5rt5Bit Iui Emilito ce am v5zut. >''
t5cere absolut5 Am încercat sâ-l abordez, dar el mi-a întors-o. "Parc5 ai fi Clara," zise el. Râse Bi m5 b5tu pe spate.
spimându-mi c5 vorbitul în timpul mesei era d5un5tor digestiei "Dar asta e bine. AB fi îngrijorat dac5 i-ai sem5na Nclidei. Itiai
c5 'p5s5ric5' ei are putere?"
Felul în care a spus-o, tonul vocii Bi mirarea curioas5 din
lonilla (spân.) -u turl5 din m5lai sau tain5 (N T t ochii s5i de pas5re îmi p5rur5 atât de amuzante, încât am începui
s5 râd, pe punctul de a-mi da lacrimile. Râsul îmi disp5ru la fel
de brusc pe cat ap5ruse, de parc5 un comutator interior fusese zele Bi leg5na încet întreaga cas5. Ascultând toate acele sunete,
închis, lucru care m5 îngrijor5. Ii îl îngrijor5 Bi pe Emilito, spaime necunoscute au început s5 intre în mine Bi am c5zut prad5
deoarece m5 privi neliniBtit. întrebându-se parc5 despre stabi- unor senza4ii fizice pe care nu le mai încercasem niciodat5
litatea mea mintal5. întunericul absolut dimprejur dis4orsiona Bi masca sunetele Bi
îmi descuie uBa principal5 Bi m5 conduse în fa4a casei, miBc5rile atât de bine. încât aveam senza4ia c5 acestea veneau, de
unde era copacul. M5 ajut5 s5-mi pun hamurile Bi-mi ar5t5 cum fapt, din mine. Ori de câte ori casa se cl5tina, sim4eam o
s5 folosesc scripetelc pentru a m5 ridica în pozi4ia Bezând. Dup5 furnic5tur5 în t5lpi. Ori de câte ori scâr4âia, partea interioar5 a
ce îmi d5du o lantern5 mic5, m-am tras în sus. De pe ramurile genunchilor mi se contracta, iar ceafa îmi pocnea ori de câte ori
din vârf am z5rit vag o cas5 de lemn. Era în apropierea locului în auzeam vreo creang5 trosnind.
care m5 trezisem pentru prima dat5 în ham, dar. din cauza Apoi, odat5 cu fream5tul sim4it în degetele de la
spaimei cumplite Bi a frunziBului care o înconjura, nu o v5zusem. picioare, corpul îmi fu n5p5dit de fric5. Vibra4ia se ridic5 spre
De jos, îngrijitorul puse lumina lanternei direct pe cas5 laba picioarelor, trecu în picioare, pân5 când întreg corpul a
Bi strig5 la mine: început s5-mi tremure incontrolabil. Am ame4it Bi eram
'Taisha, este o lantern5 marin5reasc5 în5untru, dar nu o dezorientat5. Nu mai Btiam unde se g5sea uBa sau lanterna Am
folosi prea mult. Iar diminea4a. înainte de a coborî, asigur5-te c5 începui s5 simt casa înclinându-se. La început era o senza4ie
i-ai deconectat bateriile." aproape imperceptibil5, care deveni din ce în ce mai evident5,
El îmi 4inu lanterna pân5 când m-am strecurat pe o pân5 când podeaua p5rea a fi înclinat5 la patruzeci Bi cinci de
ramp5 din fa4a casei Bi am terminat de desf5cut hamurile grade. Sim4ind c5 podeaua se înclina înc5 Bi mai puternic, am
"Noapte bun5. Te las, acum.'" îmi strig5 ei. "Vise tras un 4ip5t. Gândul de-a fi nevoit5 s5 cobor de acolo m5
pl5cute." împietri. Eram sigur5 c5 aveam s5 mor c5zând din copac Pe de
Mi s-a p5rut c5 l-am auzit chicotind pe înfundate în timp alt5 parte, senza4ia de înclinare era atât de dramatic5. încât m5 Bi
ce îndep5rta fasciculul de lumin5 Bi se îndrepta spre cas5. Am vedeam alunecând de pe platform5 Bi zburând afar5 pe uB5 La
intrat în locuin4a din copac, folosindu-m5 de lanterna mea slab5 un moment dat. înclina4ia era atât de mare. încât am avut
Bi am c5utat ceea ce el a numit o lantern5 marin5reasc5 Aceasta senza4ia c5 în loc s5 fiu întins5, st5team de fapt în picioare.
era de fapt un bec uriaB fixat pe o etajer5. Pe podea, se afla o _ipam la fiecare miBcare neaBteptat5, ag54ându-m5 de o
baterie imens5, p5trat5, într-o cutie de scânduri 4intuit5 de podea. bârn5 lateral5, ca s5 nu alunec întregul edificiu p5rea s5 se
Am conectat-o la bec Bi am aprins-o. dezmembreze. Din cauza miBc5rii, mi-a venit s5 vomit. Balansul Bi
Casa din copac era de fapt o c5m5ru45 cu o mic5 plat- scârlîitul se intensificar5 atât de mult, încât am Btiut c5 aceasta
form5 în5l4at5 care servea drept pat Bi mas5 joas5 Bi pe ea, un sac avea s5 fie ultima mea noapte pe p5mânt. Chiar când
de dormit f5cut sul. Construc4ia avea ferestre de jur împrejur, cu abandonasem orice speran45 de-a ieBi din încurc5tur5, ce\a de
obloane prinse în balamale Bi care, pentru a fi 4inute deschise, neconceput îmi veni în ajutor O lumin5 4âBnit5 din interior se
trebuiau ridicate Bi proptite cu niBte be4e groase care se g5seau pe rev5rsa din mine prin toate g5urile din corp. Lumina era un fluid
podea. luminiscent vâscos, care m5 fix5 de platform5, acoperindu-m5 ca o
într-un col4 al camerei era o oal5 de noapte, care se po- armur5 str5lucitoare. îmi comprim5 laringele Bi-mi calm5
trivea într-un coB de care era legat un capac. Dup5 aceast5 4ipetele, dar îmi deschise de asemenea Bi pieptul ca s5 pot respira
trecere în revist5 superficial5, am deconectat lanterna cea mare Bi mai uBor. îmi liniBti nervozitatea din stomac Bi-mi opri
m-am strecurat în sacul de dormit tremuratul picioarelor. Lumina inund5 întreaga înc5pere, astfel
Era întuneric^ bezn5. Auzeam greierii cântând Bi susurul încât am putut vedea uBa, la Câ4iva paBi în fa4a mea. Pe m5sur5
îndep5rtat al râului. în imediata apropiere, vântul frem5ta frun- ce m5 cufundam în incandescen4a ei, deveneam tot mai calm5
227
Toate frici ic Bi grijile disp5rur5 Bi nimic nu mai conta. Am r5mas
întins5 într-un calm Bi o liniBte perfect5, pân5 la ivirea zorilor.
Complet revigorai! m-am dat jos din copac Bi m-am dus la
buc5t5rie s5 preg5tesc micul dejun.
18

Pe masa de la buc5t5rie am g5sit o farfurie plin5 cu


tamale. Iliam c5 Emilito le preg5tise, dar nu-1 vedeam nic5ieri
Mi-am turnat niBte ap5 în can5 Bi am mâneai toate tamalclc.
sperând c5 el luase deja micul dejun.
Dup5 ce mi-am sp5lat farfuria, m-am dus s5 lucrez in
gr5dina de legume, dar am obosit repede. Mi-am Iacul un culcuB
de frunze sub un copac, aBa cum îmi ar5lase Clara Bi m-am
aBezai s5 m5 odihnesc. 0 vreme, am privit la crengile copacului
ce se leg5nau dcasupr5-mi. iar miBcarea lor m5 purt5 înapoi în
copil5rie Trebuie s5 fi a\ut vreo patru-cinci ani. m5 ag545m de
crengile unei s5lcii. Nu era ca Bi cum îmi aminteam acest lucru,
de dala aceasta eram cu adev5rat acolo. Picioarele îmi atârnau
sub mine. aproape atingând p5mântul. M5 leg5nam Bi 4ipam de
pl5cere. în timp ce fra4ii mei m5 împingeau cu rândul Apoi ei au
s5rit s5 se agale de crengi mai înalte Bi. ridicându-Bi genunchii la
piept, se balansau înainte Bi înapoi, atingând p5mântul doar ca
s5-Bi ia un avânt Bi mai marc.
Imediat ce toate acestea trecur5, am inspirat tot ceea ce
retrâiam: bucuria, râsetele, sunetele, sentimentele pe care le
aveam pentru fra4ii mei Am m5turai trecutul cu o întoarcere a
capului. Trcpiat. pleoapele mi s-au îngreunat M-am pr5buBit pe
culcuBul meu de frunze Bi am c5zut într-un somn profund
Am fost trezit5 de o lovitur5 ascu4it5 în coaste
îngrijitorul m5 înghiontea cu un baston.
TrczcBtc-tc. este aproape amiaz5." zise el. "N-ai dormit
bine astâ-noapte în casa din copac9"
Când am deschis ochii, un fascicul de lumin5 înfl5c5ra
vârful copacului cu nuan4e portocalii. Fa4a îngrijitorului era Bi ca
aprins5 de o str5lucire straniei care îl f5cea s5 arate înfricoB5tor
229
228
anni^HSBHB

Purta aceeaBi salopet5 albastr5 din ziua anterioar5, dar de cen- "Vrei Bi tu un gât?;" se oferi el, întinzându-mi-o.
tura sa atârnau trei gurde. M-am ridicat în capul oaselor Bi 1-âm "Ce c în5untru?" 1-am sondai eu. întrebându-m5 dac5
privit sco4ând cu grij5 dopul celei mai mari dintre ele. dup5 care era lichior, caz în care nu aB fi refuzai s5 iau o înghi4itur5.
o duse la gur5 Bi lu5 o înghi4itur5 Apoi. plesc5i din buze cu Ezit5 o clip5, apoi o r5sturn5 Bi o scutur5 puternic de
satisfac4ie câteva ori. . . .
'N-ai dormit bine noaptea trecut5'.'" întreb5 el din nou. "E goal5" am zis cu dispre4uitor. "Ai vrut s5 m5
m5surându-m5 curios din priviri. p5c5leBti.7" ] .. '. .,, v C<
"î4i ba4i joc de mine'7"" am morm5it. "Pol spune cu mâna El dezaprob5 din cap. ]• . .• u, ...
pe inim5 c5 a fost una dintre cele mai cumplite nop4i din viata "Pare numai a fi goal5" mi-o întoarse el. "Dar c plin5
mea." ochi cu una dintre cele mai stranii b5uturi. Acum. vrei sau nu s5
Un torent de v5ic5reli a început s5 curg5 din mine. M- bei Bi iu?"
am oprit, îngrozit5, când mi-am dat scama c5 vorbeam exact ca "Nu Btiu. am zis.
mama. De câte ori o întrebam cum a dormit. îmi r5spundea cu O clip5 m-am întrebai dac5 se juca cu mine. V5zându-1
acelaBi discurs plin de nemul4umire, O urasem pentru asta. iar cu în salopeta sa albastr5 bine c5lcat5, cu gurdcle atârnându-i la
f5ceam acum acelaBi lucru! brâu, îmi d5dea impresia unuia sc5pai dintr-un spital de nebuni.
"Emilito, iart5-mi, te rog. ieBirea meschin5." am zis "E D5du nep5s5tor din umeri Bi se uit5 la mine cu ochii
drept c5 nu am închis un ochi, dar sunt bine." mari. L-am privit astupând gurda la loc Bi legând-o cu grij5 la
"Tc-am auzii urlând ca o strigoatc5." se hazarda el. brâu, cu o ching5 de piele.
"Am crezut c5 ai coBmaruri Bi c5 vei c5dea din copac " "Bine, d5-mi o înghi4itur5." am spus, împins5 de curiozi-
"Chiar am crezut c5 o sâ cad."* am zis. n5zuind pu4in5 tate Bi de un impuls neaBteptat de a-i afla jocul.
în4elegere. "Aproape c5 am murit de fric5. Dar apoi s-a Scoase din nou dopul gurdei Bi mi-o întinse. Am scutu-
întâmplat un lucru ciudat Bi am reuBit s5 rezist pân5 diminea45." rat-o Bi m-am uitat în5untru Era cu adev5rat goal5. Dar, când
"Ce lucru ciudat'7"' întreb5 el curios, aBezându-sc pe am dus-o la gur5, am a\ut o senza4ie dintre cele mai neobiBnuite.
p5mânt, dar p5strând, totuBi, distan4a Orice ar fi fost ceea ce-mi curgea în gur5, era cumva lichid, f5r5
Nu vedeam de ce nu i-aB putea spune, aBa c5 i-am des- îns5 a sem5na în \reun fel cu apa Era mai mult ca o presiune
cris în detaliu evenimentele din noaptea trecut5, ce au culminat uscat5, aproape am5ruie, care m-a sufocat o clip5, dup5 care
cu lumina care mi-a venit în ajutor Emilito m-a ascultai cu un mi-a umplul galul Bi corpul cu o c5ldur5 r5coroas5.
real interes, dând din cap la momenicle potrivite, de parc5 Mi-a trecut prin minte c5 poate gurda con4inea o pudr5
în4elegea sentimentele pe care le descriam. fin5, care mi-a curs în gur5. Pentru a fi sigur5, am încercat s5-mi
"M5 bucur s5 aflu c5 ai atâtea resurse." zise el. "Nu m- r5storn pu4in în mân5, îns5 n-a curs nimic.
am aBteptat s5 reziBti nop4ii trecute. Am crezul c5 ai sâ leBini. "Nu e nimic în gurda asta din ceea ce ochii pot vedea."
Totul se reduce la faptul c5 nu eBli nici pe departe atât de s5rit5 zise îngrijitorul, observându-mi surpriza.
de pe fix, pe câl spuneau ei c5 eBti" Am mai luat o înghi4itur5 imaginar5 ce aproape c5 m-a
"Cmc a spus c5 suni s5rit5 de pe fix'7" f5cut s5 s5r afara din pantofi. Am fost str5b5tut5 de ceva elec-
"Nclida Bi nagualul. Mi-au l5sat instruc4iuni clare s5 nu tric, care. mi-a f5cut degetele de la picioare s5 fream5te Vibra4ia
m5 amestec în procesul t5u de vindecare Din acest moth nu * îmi urc5 prin picioare de-a lungul coloanei ca un tr5znet. iar
4i-am venit în ajutor noaptea trecut5, deBi am fost foarte tentat s- când mi-a ajuns în cap aproape c5 am leBinat.
o fac - dac5 nu de altceva, m5car pentru a avea pu4in5 liniBte " L-am v5zut pe îngrijitor 4op5ind de bucurie Bi râzând ca
Mai lu5 o înghi4itur5 din gurda sa un saltimbanc pus pe farse* Am înfipt mâinile în p5mânt
230 231
încercând s5 m5 proptesc în ele. Când mi-am rec5p5tai echilibrul "Ceea ce trebuie s5 te înv54 se numeBte sialking cu
într-o oarecare m5sur5, l-am înfruntat furioas5: dublul." zise el, clipind ca o pas5re. ]
"Ce dracu c în gurda asta?" l-am întrebat. "Unde sunt Clara Bi Nclida?" am vrut s5 Btiu "Sunt plecate.
"Ceea ce se afl5 în5untru se numeBte 'inten4ie'," zise el Nclida 4i-a spus asta în bilet, nu-i aBa'.'" "'Itiu c5 sunt plecate,
pe un ton serios. "Clara 4i-a spus câte ceva despre asta. Acum dar unde. mai exact''" "Oh, în India." zise el cu o grimas5 care
depinde de mine s5-4i spun pu4in mai mult." ar5ta mai degrab5 ca o dorin45 greu de st5vilit de a izbucni în
"Cum adic5, acum depinde de tine. Emilito?" râs.
"Vreau s5 spun c5 acum eu sunt noul t5u îndrum5tor. "P5i, asta înseamn5 c5 vor lipsi luni de zile." am spus.
Clara a f5cut o parte din treaba asta. iar cu trebuie s5 fac restul." sim4ind c5 sunt nedreapt5.
Prima reac4ie avut5 a fost aceea de a nu-1 crede. Chiar el '"Exact. Suntem singuri. Nici m5car camele nu este aici.
îmi spusese c5 nu f5cea parte din grup Bi c5 era doar un angajat. De aceea, ai dou5 alternative Fie î4i aduni catrafusele Bi pleci, fie
Era evident vorba de o nou5 fars5 Bi nu aveam de gând s5 m5 ] r5mâi aici, cu mine Bi te apuci de treab5. Nu te sf5tuiesc s5 alegi
mai las prostit5 de trucurile lui. prima variant5, pentru c5 nu ai unde te duce "
'"M5 ici peste picior. Eivuliio." am zis. încercând s5 i "Nici nu m5 gândesc s5 plec," l-am pus cu la curent
afiBez un zâmbet "Nclida mi-a l5sat casa în grij5 Bi asta am de gând s5 fac."
"Acum, da." zise el 4âBnind în picioare Bi smucindu-mi . "Foarte bine. M5 bucur c5 te-ai decis s5 urmezi inten4ia
efectiv piciorul de sub mine. vr5jitorilor/' zise eh
înainte s5 m5 pot ridica, se mai amuz5 o dat5. tr5gân- Cum trebuie s5-i fi fost evident c5 nu în4elesesem nimic
du-m5 de picior. Era atât de exaltat, c5 a început s5 4op5ie pe din ce îmi spunea, mi-a explicat c5 inten4ia vr5jitorilor c diferit5
vine ca un iepure, râzând plin de veselie. de cea a oamenilor obiBnui4i prin aceea c5 vr5jitorii sunt capabili
"Nu-4i piace ca îndrum5torul t5u s5 te ia peste picior9" s5-Bi focalizeze aten4ia cu infinit mai mult5 for45 Bi precizie
se hlizi ci. '"Dac5 eBti profesorul meu, îmi po4i da un exemplu con-
Nu-mi pl5cea s5 m5 ating5 Bi pace Ii. în nici un caz pe cret, care s5 ilustreze ce anume vrei s5 spui'r" l-am întrebat,
picior. Bine. nu îmi pl5cea s5 m5 ating5 nici Clara, aBa c5 am zgâindu-m5 la ci.
început s5 m5 amuz pe seama ideii c5 nu-mi pl5cea s5 fiu atins5, El se gândi o clip5, uitându-se în jur Fa4a \ se lumin5 Bi
în ciuda faptului c5 îmi recapitulasem toate întâlnirile cu ar5t5 spre cas5
oamenii, sentimentele mele relativ la contactul fizic erau la fel de ""Casa asta c un bun exemplu," zise el "Reprezint5
puternice Am clasat aceast5 problem5 pentru o revizuire ulteri- rezultatul inten4iei a nenum5ra4i vr5jitori care Bi-au concentrat
oar5, deoarece îngrijitorul se potolise Bi îmi explica ceva care îmi energia Bi au însumat-o aici dc-a lungul mai multor genera4ii. De
solicita întreaga aten4ie. acum, aceast5 cas5 nu mai este doar o structur5 fizic5, ci un
"Sunt profesorul t5u," l-am auzit spunând. "Pe lâng5 fantastic câmp energetic. Casa îns5Bi poate fi distrus5 de zeci de
Clara. Nclida Bi nagual, m5 ai Bi pe mine drept ghid." ori, ceea ce s-a Bi întâmplat de altfel, îns5 esen4a inten4iei
"EBti o mas5 de informa4ii eronate, asta eBti," i-am vr5jitorilor a r5mas intact5, pentru c5 este indestructibil5."
trântit cu. "Chiar tu mi-ai spus c5 eBti doar un îngrijitor pl5tit. "Ce se întâmpl5 când vr5jitorii doresc s5 plece?" am
ABa c5 de unde ai scos-o c5 mi-ai devenit profesor9" întrebat. "'Energia lor r5mâne captiv5 aici pentru totdeauna9"
"E adev5rat. Sunt într-adev5r profesorul t5u," zise el '"Dac5 spiritul le spune s5 plece," zise Emilito. "aceBtia
serios vor fi capabili s5-Bi mute injten4ia din locul prezent Bi s5 Bi-o
"Ce m-ai putea înv54a Iu?" i-am strigat, displâcându-mi plaseze într-alt5 parte."
enorm perspectiva. ,' 233
232
"Trebuie s5 recunosc c5 e ceva cam ciudat cu aceast5 i-ar fi fost foarte uBor s-o fac5. Ii. bineîn4eles, c5 se afla exact în
cas5." am zis eu Bi i-am povestit cum se împotrivise tuturor locul în care urinam eu.
m5sur5torilor Bi calculelor mele am5nun4ite. "'Ii pe urm5 ce s-a întâmplat?" am întrebat
"'Vraja acestei case nu const5 în distribu4ia camerelor, Eram copleBit5 de grija pentru soarta s5racului Manfred
pere4ilor sau a teraselor," îmi atrase el aten4ia, :"ci în inten4ia pe
care genera4ii de vr5jitori au impregnat-o în ea. Cu alte cuvinte, Bi am uitat cu totul c5 sunt sup5rat5 pe îngrijitor.
misterul s5u const5 în istoria atâtor vr5jitori a c5ror inten4ie a "L-am luat pe Manfred acas5, l-am pus în ap5, dar nu
stat la baza construirii ei. Pentru c5, vezi tu. ei nu numai c5 au l-am l5sat s5 bea," zise îngrijitorul ""Dup5 aceea, l-am oferit in- j
inten4ionat-o, dar au Bi construit-o cu mâna lor, c5r5mid5 cu ten4ici vr5jitorilor."
c5r5mid5, piatr5 cu piatr5. Chiar Bi tu ai contribuit cu inten4ia ta Emilito spuse c5 inten4ia vr5jitorilor trebuia s5 decid5 nu
Bi ai lucrat la ea." numai dac5 el avea s5 tr5iasc5 sau s5 moar5, dar Bi dac5 avea s5
'"Ce contribu4ie am avut eu?" am întrebat, sincer luat5 fie pur Bi simplu un câine sau altceva Ii a tr5it, devenind ceva
pe nepreg5tite de afirma4ia lui Emilito. "Doar nu te referi la mai mult decât un câine.
poteca aia strâmb5 din gr5din5." "AcelaBi lucru s-a întâmplat Bi cu tine," continu5 el.
"Nimeni întreg la minte n-ar numi asta o contribu4ie." Poate c5 tocmai de aceea v-a4i în4eles atât de bine amândoi.
zise ci. 'Nu, ai mai f5cut Bi alte câteva lucruri." Nagualul tc-a g5sit deshidratat5 din punct de vedere spiritual,
M5 f5cu s5 în4eleg faptul c5 la nivel concret, el considera gata s5-4i faci via4a harcea-parcea. Din moment ce se afla cu
Nclida în acel cinematograf în aer liber, ei erau cei care trebuiau
contribu4ie instalarea curentului electric, montarea conductelor Bi s5 te ofere inten iei vr jitorilor, ceea ce au Bi f5cut."
turnarea cimentului pentru pompa pe care o instalasem pentru a ."în ce fel m-au oferit inten4iei vr5jitorilor9" am întrebat
aduce apa din râu în susul dealului, pân5 la gr5dina de legume. ""Nu li-au spus dejar" întreb5 el surprins.
"La un nivel eteric al fluxului energetic," continu5 ci, M-am gândit pu4in înainte de a r5spunde.
"î4i pot spune cu toat5 sinceritatea c5 una din contribu4iile tale a "Nu cred."
fost aceea c5 nimeni altcineva în aceast5 cas5 nu Bi-a contopit "Nagualul Bi Nelida au invocat inten4ia cu voce tare.
inten4ia cu Manfred în felul în care tu ai f5cut-o." Iar5 îndoial5 c5 exact în acel loc. Bi au anun4at c5-Bi asumau
în acel moment, ceva neaBteptat îmi r5s5ri în minte. Tu eBti cel responsabilitatea pentru tine. f5r5 ezit5ri Bi regrete, Bi f5r5 nici un
ce-i poate spune broasc râioasâ în fa45?" am întrebat. "Clara fel de re4ineri. Au în4eles amândoi, pe loc, c5 nu aveau s5 te
mi-a povestii odat5 c5 cineva putea s5 o fac5. *' poat5 lua cu ei în acel moment Bi c5'vor trebui s5 te urm5reasc5
Chipul îngrijitorului se lumin5 pe când aproba din cap. "Da, eu oriunde te vei duce."
sunt acela. L-am g5sit pe Manfred când nu era decât un c54el. ""ABa încât, acum, po4i spune c5 inten4ia vr5jitorilor te-a
Fusese abandonat sau poate c5 fugise de la vreo ferm5 din acceptat. Invoca4ia nagualului Bi a Nelidei a func4ionat. Uite
zon5. în orice caz, era aproape mort când l-am g5sit " 'Unde l-ai unde ai ajuns! S5 vorbeBti sincer cu ai t5i
g5sit?" am întrebat. Se uit5 la mine ca s5 se asigure c5 îi urm5ream argu-
"Pe autostrada 8, la aproximativ o sut5 de kilometri de menta4ia I-am întors privirea, cu o rug5minte t5cut5, pentru
Gila, în Arizona. Tr5sesem pe dreapta s5 m5 duc în tufiBuri ca elucidarea conceptului de inten4ie a vr5jitorilor. EI aduse conver-
s5-mi fac nevoile, când m-am piBat efectiv pe el. Iar el st5tea sa4ia la un nivel mai personal Bi spuse c5 dac5 ar lua drept model
acolo, aproape mort de deshidratare. Ceea ce m-a frapat cel mai de inten4ionarc toate lucrurile pe care i le spusesem Clarei despre
tare. a fost faptul c5 nu o luase la fug5 pe autostard5, aBa cum mine. ar putea ajunge la concluzia câ inten4ia mea este aceea a
unei înfrângeri totale. Intpn4ionasem întotdeauna. în mod
234
sistematic, s5 fiu o nebun5 Bi o disperat5 învins5.
"Clara mi-a spus tot ceea ce i-ai povestit despre tine."
zise ci. plesc5ind din limb5. "De aceea aB zice. de exemplu, c5 pcslc cap. Am continuat s5 m5 relaxez pân5 când respira4ia mi-a
tc-ai aruncat în acea aren5 în Japonia nu ca s5-4i demonstrezi devenii calm5 Bi ritmic5, dilatându-sc Bi contractându-sc de la
talentele în artele mar4iale, ci ca s5 dovedeBti lumii întregi c5 sine. M5 concentram pe valurile sale legânândc. când ci îmi Bopti
inten4ia la era s5 pierzi."' c5 ar trebui s5-mi mul conBtiin4a de la nivelul frun4ii într-un loc
deasupra mea. câl mai îndep5rtai cu putin45 Bi. acolo, s5 fac o
Se n5pusti asupra mea. spunând c5 tot ce am (acut purta mic5 deschidere
amprenta înfrângerii. Din acest motiv, cel mai important lucru
pe carc-1 puteam face era s5 stabilesc o nou5 inten4ie. Mi-a ex- "Ce fel de deschidere'7" am murmurat
plicat c5 aceast5 nou5 inten4ie pun5 numele de inten ia "Pur Bi simplu o deschidere, o gaur5 "
vr jitorilor, deoarece nu reprezint5 pur Bi simplu inten4ia de a '*0 gaur5 în ce?"
face ceva nou. ci pe aceea de a se al5tura unui lucru deja stabilit: "O gaur5 în acel neant de care este suspendai coconul
o inten4ie care ajunge pân5 la noi. str5b5tând mii de ani de trud5 t5u." replic5 el. "Dac5 vei reuBi s5-4i deplasezi conBtiin4a în afara
omeneasc5 corpului, vei realiza c5 suntem încqjura4i de întuneric încearc5
A mai spus c5 în inten4ia vr5jitorilor nu exista loc pentru s5 str5pungi acel întuneric, f5 o gaur5 în ci"
înfrângere, pentru c5 aceBtia nu aveau decât o singur5 calc: aceea 'Nu cred c5 pot," am spus. încordându-mâ
de a reuBi în tot ceea ce fac. Dar pentru a avea o viziune atât de "Bineîn4eles c5 po4i/' m5 asigur5 ci ;*Nu uita. vr5jitorii
nu pol fi înfrân4i, ci reuBesc întotdeauna."
puternic5 Bi de limpede, vr5jitorii trebuie s5-Bi reorganizeze fiin4a
total5, iar asta cerc în4elegere Bi putere. în4elegerea le vine din Se aplec5 spre mine Bi. în Boapt5. îmi spuse c5 odal5 ce
am realizat acea deschidere, trebuie s5 m5 fac ghem Bi s5 m5 las
recapitularea vie4ii, iar puterea Bi-o adun5 din ac4iunile lor catapultat5 dc-a lungul unei linii care se extindea din creBtetul
impecabile capului meu pân5 în acea negur5
Emilito m5 privi Bi se b5tu peste gurd5. Mi-a explicat c5 "Dar sunt întins5 pe spate/" am protestat slab "CreBtetul
acolo îBi adunase toate sentimentele impecabile Bi câ-mi d5duse capului aproape c5 îmi atinge p5mântul Nu ar trebui s5 m5
s5 beau din acea inten4ie a vr5jitorilor pentru a-mi contracara ridic'7" •
atitudinea defetist5 Bi pentru a m5 preg5ti pentru înv545tura sa. A "întunericul eslc pretutindeni.' zise ci. "Chiar dac5 st5m
mai spus ccva; dar nu m-am mai putut concentra Vocea lui în cap. este acolo "
începuse s5-mi provoace somnolen45. Corpul mi se îngreuna îBi schimb5 Boaptele în comenzi ferme Bi. cu \occ tare.
dintr-o dat5. Focalizându-mi aten4ia pe chipul s5u. tot ce am îmi ordon5 s5 m5 concentrez pe deschiz5tura tocmai f5cut5 Bi
putut vedea a fost o pâcl5 albicioas5, asem5n5toare cu cea4a în s5-mi las gândurile Bi sentimentele s5 curg5 prin ca O dat5 în
amurg. L-am auzit spunându-mi s5 m5 întind Bi s5-mi proiectez plus. muBchii mi se tensionar5, c5ci nu reuBisem s5 fac nici o
în afar5 înveliBul eteric, prin relaxarea treptat5 a muBchilor gaur5. îngrijitorul m5 îndemn5 s5 m5 relaxez, s5 nu-mi fac griji,
Am Btiut ce voia s5 fac Bi i-am urmat instruc4iunile în s5 ac4ionez Bi s5 simt ca Bi cum aB fi reuBit acea sp5rtur5
mod automat M-am întins Bi am început s5-mi deplasez "Arunc5 afar5 tot ce este în tine." zise el "Las5-4i
conBtiin4a dinspre labele picioarelor spre glezne, gambe, gândurile, sentimentele Bi amintirile s5 curg5 în afar5 "
genunchi, coapse, abdomen Bi spate. Apoi mi-am relaxat bra4ele, Rclaxându-m5 Bi eliberând tensiunea din corp. am sim4ii
umerii, gâtul Bi capul. Faptul de a-mi deplasa conBtiin4a pe dife- cum un val de energic urc5 n5valnic în mine. M-a dat pcslc cap:
rite p5r4i ale corpului, m5 f5cu s5 m5 simt din ce în ce mai totul îmi era extras prin vârful capului, 4âBnind dc-a lungul unei
somnoroas5 Bi mai greoaie linii, asemeni unei cascade de curgea invers La cap5tul ci. am
sesizat o deschidere
Apoi. îngrijitorul mi-a ordonai s5 fac cercuri mici cu
ochii în sens contrar acelor de ceasornic, astfel incâl s5-i pol da
236
"Las5-te s5 mergi Bi mai departe."' îmi Bopti el în ureche. îmi spuse s5 închid ochii Bi s5 respir abdominal. M-am
"Oicr5-4i întreaga fiin45 neantului." întins pe p5mânt pân5 când am sim4it c5-mi rec5p5tasem
puterea, apoi m-am ridicat în capul oaselor Bi m-am sprijinit cu
Am f5cut cum am putut mai bine s5-i urmez sugestiile. spatele de trunchiul unui copac.
Indiferent de gândurile care îmi ap5reau în minte, acestea se ] "Ai deschis o cr5p5tur5 în acel întuneric, dublul 4i-a
contopeau instantaneu în cascada din vârful capului. L-am auzit alunecat spre stânga, dup5 care a trecut prin ca." zise
vag pe îngrijitor spunând c5 dac5 doresc s5 m5 miBc. tot ce am îngrijitorul. înainte ca eu s5-1 Pi întrebat ceva.
de f5cut este s5-mi dau comanda de a o face Bi linia aceea m5 va "Am sim4it cu adev5rat o for45 tr5gându-m5."' am admis
împinge în orice direc4ie voi dori. înainte s5-mi pot da comanda, cu "Ii am v5zul o lumin5 intens5."
;
am sim4it o uBoar5, dar persistent5 smucitur5 în partea stâng5 a 'For4a aceea era dublul care ieBea din tine."" zise el.
corpului. M-am relaxat Bi am l5sat aceast5 senza4ie s5 dureze La Btiind parc5 exact la ce m5 refeream. "Iar lumina era ochiul lui
început, numai capul p5rea s5-mi fie tras spre stânga, apoi. tot Recapitulând de mai bine de un an de zile. ai reuBit în egal5
restul corpului s-a r5sturnat încet spre stânga. M-am sim4it ca Bi m5sur5 s5-4i proiectezi în afar5 liniile energetice, care acum
cum c5deam într-o parte, Bi totuBi aveam senza4ia c5 nu m5 încep s5 se miBte singure. Dar pentru c5 vorbitul Bi gânditul
miBcasem din loc. Am auzit un zgomot înfundai în spatele cefei înseamn5 înc5 foarte mult pentru tine. liniile acelea nu se miBc5
Bi am v5zut c5 deschiderea se m5rea. Am vrut s5 m5 strecor înc5 pe cât de complet Bi de uBor o vor face într-o zi."
în5untru, s5-mi croiesc drum prin ca Bi s5 dispar. Am sim4it ceva Habar nu aveam ce însemna c5 îmi proiectasem liniile
miBcându-sc în interior; conBtiin4a începu s5 mi se deplaseze dc-a energetice recapitulând, aBa c5 i-am cerut s5-mi explice.
"Ce-i de explicat aicir" zise el. "Este o chestiune de
lungul liniei din creBtetul capului Bi a alunecat prin deschiderea energic; cu cât recuperezi mai mult5 prin recapitulare, cu atât
aceea. mai uBor îi este acelei energii s5-4i hr5neasc5 dublul Prin
Aveam senza4ia c5 m5 aflam într-o cavern5 gigantic5 proiectarea liniilor noastre energetice. în4elegem s5 trimitem
Pere4ii ci m5l5soBi m5 înv5luiau. Era întuneric Aten4ia mi-a fost energic dublului. Pentru cineva care vede energia, acestea îi apar.
captat5 de un punct luminiscent. care s-a aprins Bi s-a stins ca un sub forma unor fire ieBind din corpul nostru fizic.'"
far, ap5rând Bi disp5rând, ori de câte ori îmi focalizam aten4ia pe "Dar ce înseamn5 pentru cineva ca mine, care nu vede?" "Cu cât
el. Apoi, spa4iul din fa4a mea se ilumina de o iradiere intens5, ai mai mult5 energie, cu atât capacitatea de a percepe lucruri
dup5 care, treptat, totul se întunec5 la loc. Respira4ia p5rea s5 mi extraordinare creBte'*"
se opreasc5 cu totul, Bi nici un gând sau imagine nu au deranjat "Eu cred c5, de fapt. cu cât adun mai mult5 energic, cu
acea întunecime. Nu mi-am mai sim4it corpul. Ultimul gând pe atât devin mai nebun5." am zis. f5r5 s5 încerc s5 fac \rcun spirit
care l-am avut a fost acela c5 m5 dizolvasem. de glum5.
"Nu fi aBa nedreapt5 cu tine." m5 aten4iona el
îmi suna a gol în cap Bi gândurile îmi revenir5 dintr-o "Percep4ia este misterul absolut deoarece este imposibil de expli-
dat5, pr5v5lindu-se peste mine asemeni unui noian de d5râm5turi cat. Ca fiin4e umane, vr5jitorii sunt creaturi care percep. însâ
Bi, odat5 cu ci, îmi reveni conBtiin4a durit54ii solului, a rigidit54ii ceea ce percep nu este nici bun nici r5u. e pur Bi simplu
corpului meu Bi a faptului c5 niBte insecte m5 ciupeau de glezn5. percep4ie. Dac5 fiin4ele umane, prin disciplin5, ajung s5 perceap5
Am deschis ochii Bi m-am uitat în jur; îngrijitorul m5 desc5l4asc mai mult decât este permis în mod normal, asta însemn5 mai
de pantofi Bi de Bosete Bi m5 b5tea la t5lpi ca s5 m5 ajute s5-mi mult5 putere pentru ei. în4elegi ce vreau s5 spun?"
recap5t cunoBtin4a. Am vrut s5-i spun ce se întâmplase, dar el m5 Refuz5 s5 mai adauge vreun cuvânt despre acest subiect
opri dând din cap. în schimb, m5 conduse prin cas5. apoi pe uBa din fa45. pân5 la
"Nu vorbi Bi nu te miBca pân5 când nu redevii solid5."' 239
m5 avertiz5 el.
238
copacul meu. Ar5t5 spre ramurile din vârf Bi spuse c5. deoarece
acest copac special g5zduia în ci un ad5post, era echipat Bi cu un
paratr5znet.
"în regiunea asta fulgerele se isc5 pe neaBteptate Bi sunt
periculoase." zise ci. "Apar furtuni cu fulgere, f5r5 s5 curg5 un
strop de ploaie. De aceea, când plou5 sau când se adun5 prea
19
mul4i cumulo-nimbus pe cer. urc5 în casa din copac."
"Când se adun5 prea mul4i ce?"" am întrebat
Emilito râse Bi m5 b5tu uBor pe spalc.
"Când nagualul Julian m-a pus s5 urc pentru prima dat5 în acea noapte a plouat, cu tunete Bi fulgere. Dar îmi
într-o astfel de cas5. mi-a spus acelaBi lucru, îns5 eu nu am este imposibil s5 descriu ce a însemnat pentru mine s5 m5 aflu în
îndr5znit s5-1 întreb ce înseamn5 Bi nici el nu mi-a spus. Mult casa aceea din copac în timp ce, unul dup5 altul, fulgerele
mai târziu, am aflat c5 era vorba despre norii de furtun5."" str5pungeau cerul Bi loveau arborii din jurul meu. Frica mea era
Râse de dezam5girea mea. de nedescris. Am urlat înc5 Bi mai tare decât o f5cusem în prima
"Exist5 vreun pericol ca fulgerele s5 loveasc5 arborele?'" noapte, când ani sim4ii platforma patului clâtinându-sc. Era o
am întrebai. fric5 animalic5, care m-a paralizat. Singurul gând care mi-a
"M5 rog. exist5, dar în acesta eBti în siguran45." replic5 venit în minte a fost acela c5 sunt o laB5 înn5scut5 Bi c5 leBinam
ci. "Acum urc5-tc. cât mai este înc5 lumin5.'" întotdeauna când eram supus5 la presiuni prea mari.
înainte s5 m5 ridic îmi d5du o sacoB5 de nuci sparte, dar Nu mi-am rec5p5tat cunoBtin4a înainte de amiaza zilei
urm5toare. Când am coborât din copac, l-am g5sit pe Emilito
nccqjite Mi-a spus c5 din moment ce tr5iam în copac, trebuia s5 aBteptându-m5, stând pe o crac5 joas5, cu picioarele aproape
m5nânc C3 o veveri45, câte pu4in de fiecare dat5 Bi niciodat5 atingându-i p5mântul '
noaptea. "Ar54i ca un strigoi." coment5 el. "Ce-ai p54it noaptea
l-am spus c5 asta m5 aranja, deoarece nu mi-a pl5cui trecut5?"
niciodat5 în mod deosebit s5 m5nânc '"Aproape c-am murit de fric5." am zis
"Dar s5 te c5ci î4i place?'" m5 întreb5 el chicotind. ""Sper Nu aveam de gând s5 fac pe dura sau s5 m5 prefac c5
c5 nu. pentru c5 partea cea mai dificil5 când tr5ieBti înlr-un fusesem st5pân5 pe situa4ie:'M5 sim4eam moale ca o cârp5
l-am spus c5. pentru prima oar5 în via4a mea. fraterni
copac este alunei când trebuie " s5-4i evacuezi intestinele. zasem cu solda4ii pleca4i la r5zboi. Sim4isem aceeaBi fric5 pe
Excrementele umane sunt o problem5 într-adev5r dificil5. care trebuie s5 o fi încercat aceBtia când explodau bombele în
Filo.sofia mea este c5. cu cât ai mai pu4ine, cu atât o duci mai jurul lor. <
bmc" "Nu sunt de acord cu asta,'" zise el "Spaima ta de
Afirma4ia f5cut5 1 se p5ru atât de hazlie. încât se amuz5 noaptea trecut5 a fost Bi mai intens5. Orice o fi fost ceea ce
copios de ce spusese. Chicotind înc5. se întoarse pe c5lcâie Bi tr5gea în tine, nu era omenesc ABa c5, la nivelul dublului, a fost
plec5 s5 reflecteze asupra filosofici sale o spaim5 colosal5." ' ;"
"Te rog: Emilito, explic5-mi ce \rei s5 spui cu asta." "Dublul t5u
este pe cale s5 de\in5 conBtient Astfel, în condi4ii de stres
precum cele din noaptea trecut5, devine par4ial
241
conBtient, dar totodat5 Bi complet înfricoBat. Nu este obiBnuit s5 "Bineîn4eles c5 ai spus-o." insist5 ci. "J-ai spus-o dublu-
perceap5 lumea. Corpul Bi mintea ta sunt obiBnuite cu acest lui meu adineauri. Dublul meu nu greBeBte Bi nu interpreteaz5
lucru, dublul t5u îns5, nu este." niciodat5 greBit."
Eram convins5 c5 dac5 aB fi fost preg5tit5 pentru fur- Nervozitatea Bi stânjeneala mea au atins paroxismul. Nu
tun5, m-aB fi relaxat Bi atunci frica Bi gândurile pe care mi le-am Btiam ce s5 spun. M-am înroBit la fa45. iar corpul îmi tremura.
f5cut despre asta nu s-ar fi interpus; vreo for45 din interiorul meu Nu puteam în4elege ce anume îmi provocase o asemenea reac4ie
ar fi ieBit cu totul din corp Bi s-ar fi ridicat chiar în picioare, s-ar exagerat5. Vocea îngrijitorului îmi întrerupse Birul gândurilor.
fi miBcat sau ar fi coborât din copac. Ceea ce m5 însp5imânta cel "Reac4ionezi astfel deoarece dublul t5u îl percepe pe al
meu," zise ci. "Corpul t5u fizic este însp5imântat deoarece
mai tare, era senza4ia de a fi 4inut5 închis5, în capcana corpului por4ile lui se deschid Bi percep4ii noi curg în el. Dac5 acum crezi
meu. c5 te sim4i prost, încearc5 s5-ti imaginezi cum va fi când toate
"Când intr5m în întunericul absolut, unde jiu exist5 por4ile se vor fi deschis."
agita4ie," zise îngrijitorul, "dublul preia controlul. îBi întinde Vorbi-cu atâta corn îngere. încât m5 f5cu s5 m5 întreb
membrele eterice, deschide ochiul luminos Bi priveBte în jur. dac5 avea într-adev5r dreptate
"Animalele Bi copiii percep dublul f5r5 dificultate,
Uneori, aceast5 experien45 poate fi înc5 Bi mai înfricoB5toare deranjându-i adesea," continu5 el
decât a fost a ta noaptea trecut5." Am pomenit despre faptul c5 animalele nu m5 pl5ceau
"Dublului meu nu-i va mai fi atât de fric5," l-am asigu- în mod particular Bi c5. exccptându-l pe Manfred. sentimentul
rat cu. "Sunt preg5tit5 pentru asta." era reciproc.
"Animalele nu te plac deoarece unele dintre por4ile cor-
"Nu eBti preg5tit5 pentru nimic, deocamdat5," mi-o pului nu au fost niciodat5 complet închise, iar dublul se zbate s5
întoarse el. "Sunt convins c5 4ipetele tale de azi-noapte au putut ias5. Fii preg5tit5. De acum încolo, fiindc5 inten4ionezi acest
fi auzite pân5 în Tucson." kieru în mod deliberat, acestea se vor putea deschide brusc într-
Comentariul lui m-a deranjat. Era ceva la el care nu-mi una din zilele astea dublul are s5 4i se trezeasc5 dintr-o dat5 Bi te
pl5cea, dar nu puteam spune cu precizie ce anume. Poate c5 era vei g5si traversând patio-ul. f5r5 ca m5car s5 fi pus piciorul pe el
din cauza înf54iB5rii lui atât de ciudate. Nu avea aer de 'mascul"", "
ar5ta mai degrab5 ca umbra unuia Bi, cu toate acestea, era Trebuia s5 râd, Bi asta mai mult din cauza nervozit54ii Bi
a absurdit54ii celor sugerate.
neb5nuit de puternic. Dar ceea ce m5 deranja cu adev5rat era "Dar copiii, în special nou-n5scu4h?" întreb5 el "Nu
faptul c5 nu se l5sa controlat, iar asta irita latura mea competi- plâng când îi iei în bra4e?"
tiv5 din cale-afar5 în general da, îns5 nu i-am spus-o îngrijitorului.
într-un acces de furie, l-am întrebat foarte iritat5: "Cum "BebeluBii m5 plac," am min4it eu, Btiind prea bine c5.
îndr5zneBti s5 m5 critici ori de câte ori spun ceva de cele câteva ori când m-am aflat în preajma unor prunci,
ce nu-4i place?" aceBtia începuser5 s5 plâng5 de îndat5 ce m5 apropiasem de ei.
In momentul în care am spus asta, am regretat-o pe loc, Mi-am spus întotdeauna c5 se datora lipsei instinctului meu
matern. ^
cerându-mi scuze necontenit pentru agresivitatea mea. îngrijitorul d5du din cap a neîncredere. L-am provocat
"Nu Btiu de ce m5 iri4i atât de tare." am sfârBit eu, prin a s5-mi explice cum se poate (fa animalele Bi copiii s5-mi simt5
m5 confesa. dublul, când eu îns5mi nu Btiam c5 exist5 De fapt. pân5 când
"Nu te sim4i prost," zise el. "Se datoreaz5 faptului c5 243
sim4i despre mine un lucru pe care nu ti—1 po4i explica. ABa cum
singur5 ai spus-o, nu sunt ceea ce s-ar numi un mascul."
"N-am spus aBa ceva." am protestat.
Judecând dup5 privirea lui, nu m5 credea.
242
Clara Bi nagualul nu mt-au vorbii despre ci. nu auzisem niciodat5 lovituri bine plasate. El se uit5 la mine. dup5 care se d5du înapoi.
un asemenea lucru Bi nici nu întâlnisem vreodat5 pe cineva care sim4ind f5r5 îndoial5 c5 aveam s5 explodez.
s5 cunoasc5 asia. El ripost5, spunându-mi c5 ceea ce bebeluBii Bi "Nu g5seBti amuzant faptul c5 John Michael. doar
animalele percep nu arc nici o lcg5lur5 cu cunoaBterea, ci cu pentru c5 a vrut s5 urineze, a trebuit s5 treac5 dup5 aceea
faptul c5 aceBtia dispun de instrumente pentru a-1 percepe Bi printr-un adev5rat calvar'7 Eu Bi nagualul avem ceva în comun:
anume, por4ile deschise. Mai ad5ug5 c5. la animale, acele por4i eu am g5sit un c54eluB pe jum5tate mort. în limp ce ci a g5sii o
recepteaz5 în permanen45. în limp ce fiin4ele umane Bi le închid fal5 complet nebun5. Amândoi suntem responsabili de ci pân5 la
pe ale lor de îndat5 ce încep s5 vorbeasc5 Bi s5 gândeasc5, adic5. sfârBitul zilelor noastre. V5zând cu ce nc-am ales. membrii gru-
imediat ce latura ra4ional5 preia controlul asupra lor pului nostru s-au speriat aBa de tare. încâl au jurat s5 nu se mai
Pân5 în acest punct îi acordasem îngrijitorului întreaga uBureze înainte de a verifica Bi r5sverifica locul mai întâi."
mea aten4ie, deoarece Clara m5 avertizase c5 indiferent cine îmi Izbucni în hohote infernale de râs. încât a fost nevoii s5
\orbea Bi indiferent ce îmi se spunea, exerci4iul meu consta în a-1 p5Beasc5 înainte Bi înapoi ca s5 nu se sufoce '
urm5ri Dar. cu cât îl ascultam mai mult pe Emilko. cu atât m5 V5zând c5 nici m5car nu zâmbeam, se potoli "P5i. s5 continu5m
enervam mai tare. pân5 când lipsa de încredere m-a aruncat în alunei."" zise cf. adunându-Bi gândurile. "Odat5 ce prima
bra4ele unei furii cumplite leg5tur5 a fost stabilit5 - când ic-a g5sit cu picioarele în sus -
"Nu cred nimic din loate astea." am zis "Oricum, lot nu în4eleg era de datoria nagualului s5 le marcheze, lucru pe care 1-a f5cut
de ce spui c5 eBti înv545torul meu Nu m-ai l5murii înc5.*" cu promptitudine Apoi. a trebuit s5 te urm5reasc5 In acest scop.
s-a folosit de ajutorul Clarei Bi al Nclidci. Prima dat5 când 4i-au
îngrijitorul râse
f5cut o vizit5, a fost în anul in care ai absolvit liceul Bi lucrai ca
"Fii sigur5 c5 nu in-am oferii voluntar peniru postul ghid într-o sta4iune montan5. "Este adev5rat c5 m-a g5sii prin
asia ' /isc el intermediul unui canal energetic?" am întrebat. încercând s5 nu
Atunci cine tc-a numit'*' Dup5 ce reflect5 câteva momente sune condescendent.
zise Este un lan4 lung de împrejur5ri Prima verig5 a acestui lan4 ""Categoric I4i marcase dublul cu energia lui. ca sâ-4i
a fost stabilit5 când nagualul te-a g5sit dezbr5cat5 Bi cu poal5 urm5ri ac4iunile." zise el.
picioarele în sus."" zise el. izbucnind într-un râs ce sem5na cu "'Nu-mi amintesc s5-i fi v5zut vreodat5." am spus "Asta pentru c5
4ip5tul ascu4it ai unei p5s5ri ai crezul întotdeauna c5 av cai vise repetitive. Dar. de fapt. cei doi
Gluma lui jignitoare mi-a displ5cui din calc-a Iar5 Treci la au venii s5 te vad5 în carne Bi oase Au continuat' s5 le viziteze,
subiect. Emihto Bi spunc-mi ce se întâmpl5.'" am urlat cu din când în când. dc-a lungul anilor, in special Nchda. Apoi. când
"Scuzâ-mâ, am crezut c5 o s5 te distreze o scurt5 trecere la sfaturile ci ai*venit s5 le stabileBti în Arizona. am'avut cu to4ii
posibilitatea s5 le întâlnim."
în revist5 a faptelor talc. dar v5d c5 m-am înBelat. Noi îns5. nc- "ABteapt5 pu4in. Treaba asta începe s5 fie prea bizar5.
am distrat copios pe scama maimu45relilor tale Ani de zile am Cum aB fi putut s5 4in cont de sugestiile9 ci. când cu nici m5car
glumit pe seama nenorocirilor Bi greut54ilor cu care s-a ales John nu-mi amintesc s5 fi întâlnit-o vreodat5 *"
Michael Abclar. pentru c5 a intrat din greBeal5 într-o camer5 Bi "Crcdc-m5. ca î4i toi spunea s5 ic mu4i în Arizona Bi. în
a dat peste o fat5 goal5 puBc5, când tot ce voia el era s5 se cele din urm5. ai f5cul-o. dar. desigur, tu ai crezut c5 ai hot5rât
piBe." zise. încovomdu-sc de râs. singur5.'" •
Nu vedeam nimic amuzant în asta Eram atât de furi- In timp ce îngrijitorul vorbea, mintea îmi fugi înapoi. Ia
oas5, c5 am vrut s5 m5 arunc asupra lui sâ-i dau câ4iva pumni Bi acea perioad5 din via4a mea. Mi-am amintit c5 m5 gândeam c5
Arizona cslc locu! în care ar trebui s5 merg. Apoi. am pus iar5Bi
24*1
în practic5 tehnica aceea de a scruta sudul pentru a decide unde îngrijitorul începu s5 râd5 Bi ridic5 o mân5 pentru a m5
opri.
s5-mi catit o slujb5. îmi amintesc câ am recep4ionat un sentiment "îndeajuns cu scuzele." zise el. "Dublul t5u este cel care
dintre cele mai puternice, cum c5 ar trebui s5 m5 dirijez spre vorbeBte. El este întotdeauna direct Bi la subiect Bi, din moment
Tucson. Am a\~ut chiar un vis. în care cineva îmi spunea c5 ar ce nu i-ai permis niciodat5 s5 se exprime, e plin de ur5 Bi
trebui s5 lucrez într-o libr5rie. Nu prea îmi pl5ceau c5r4ile Bi am5r5ciune "
g5seam cam straniu s5 lucrez cu ele. îns5, odat5 ajuns5 în Mi-a explicat c5 în acel moment dublul meu era extrem
Tucson. m-am îndreptat direct spre o libr5rie unde exista un afiB de instabil datorit5 faptului c5 fusese bombardat de lunete Bi
cu: "Angaj m vânz tor'. Am acceptat slujba, care consta în fulgere, dar mai ales datorit5 evenimentelor petrecute cu cinci
dactilografirca bonurilor de comand5. încasarea banilor Bi aran- zile în urm5, când Nelida m-a împins în holul din stânga casei,
ca s5 pot ini4ia trecerea vr5jitorilor.
jarea c5r4ilor pe raft. "Acum cinci zile!" am spus, cu sufletul la gur5. "Vrei s5
"Oricare dintre noi veneam s5 te vedem, î4i tr5geam spui câ am stal atârnat5 în copac timp de dou5 zile Bi dou5
întotdeauna dublul afar5, astfel încâl nu r5mâneai decât cu o nop4i?"
vag5 amintire despre noi. cu excep4ia Nclidci. Pe ea o cunoBti ca "Ai petrecut acolo, mai exact, dou5 zile Bi trei nop4i,"
în palm5." zise el cu surâs pizmaB. "Ne-am urcat cu rândul în copac s5
Au intrat mul4i oameni în acea libr5rie, dar cu îmi vedem dac5 eBti tcaf5r5. Z5ceai f5r5 cunoBtin45, dar în rest erai
bine, aBa c5 tc-am l5sat singur5."
aminteam vag doar o femeie frumoas5, elegant îmbr5cat5, care a
"Dar de ce am fost legat5 în halul 5la?"
venit odat5 Bi mi-a vorbii pe un ton prietenos. Era foarte "Ai ratat în mod jalnic executarea unei manevre pe care
neobiBnuit, pentru c5, de obicei, nimeni nu-mi acorda aten4ie Se noi o numim zborul absiracf sau trecerea vr jitorilor."' zise el.
prea poate s5 fi fost Nelida "încercarea aceea 4i-a consumat toat5 rezerva de energie."
Undeva în mine, tot ceea ce spunea Emililo avea sens Relu5 ideea, spunând c5 nu era vorba tocmai de o ratare
Pentru mintea mea ra4ional5 îns5. totul era atât de încâlcit. încât din partea mea, ci mai degrab5 de o încercare prematur5 care s-a
trebuia s5 fiu nebun5 ca s5-1 cred. sfârBit printr-un dezastru total.
"Ce s-ar fi întâmplat dac5 aB fi reuBit?" am întrebat M-a asigurat
''îndrugi numai tâmpenii.'" am zis. mai agresa decât c5 un succes nu m-ar fi pus într-o situa4ie mai avantajoas5, dar
avusesem inten4ia. c5 ar fi serviLdrepLpunct de plecare, un fel de for45 de atrac4ie
Reac4ia mea dur5 nu 1-a perturbat câtuBi de pu4in îBi sau lumin5 c5l5uzitoare care ar fi marcat în mod adecvat calea
ridic5 bra4ele deasupra capului Bi le roti în cerc. pentru o încercare \iitoare, când ar fi trebuii s5 realizez zborul
"Dac5 ce spun eu nu sunt decât tâmpenii, atunci te des- final de una singur5
fid s5 explici ce se întâmpl5 cu tine." m5 provoc5 el cu un rânjet. "în prezent, foloseBti energia noastr5, a tuturora," conti-
nu5 el. "Suntem cu to4ii constrânBi s5 te ajut5m. De fapt.
"Ii s5 nu încerci s5 faci pe feti4a nevinovat5 cu mine. începând foloseBti energia tuturor vr5jitorilor care ne-au precedat Bi care
sa plângi Bi s5 te agi4i." au tr5it cândva în aceast5 cas5. Te hr5neBti cu puterea lor
Mi-am auzit vocea spart5, urlând: "Du-te dracului de tâmpit ce magic5. Este exact ca Bi cum ai sta pe un covor fermecat, care te
eBti!"' Bi furia mea arz5toare se topi pe loc. poart5 în locuri incredibile, locuri care exist5 numai pe calea
Nu-mi venea s5 cred c5-1 înjurasem în halul 5sta. Am acelui covor."
început imediat s5-mi cer scuze, spunând c5 nu-mi st5tea în obi- 247
cei s5 zbier la cineva sau s5 vorbesc urât L-am asigurat c5 fuse-
sem crescut5 într-un climat civilizat, de o mam5 bine-manierat5.
care nici n-ar fi visat s5 ridice vocea vreodat5.
246
"Dar lot nu în4eleg de ce m5 aflu aici." am zis. "Doar armonios, Bi sâ-4i trezeBti dublul la conBtiin45 deplin5 în holul din
pentru c5 nagualul John Michacl Abclar m-a g5sit din greBeal59" stânga."
"Nu. nu este chiar atât de simplu." zise ci. privindu-m5 Emilito intr5 într-o explica4ie dificil de urm5rit, despre
drept în ochi. "De fapt, John Michacl nu este tocmai nagualul ce speraser5 ci s5 se întâmple.
t5u. Exist5 un nou nagual Bi o nou5 genera4ie Tu faci parte din Sub îndrumarea Nclidci. trebuia s5-mi deplasez conBti-
grupul noului nagual."' in4a înainte Bi înapoi, între corp Bi dublu. Aceast5 trecere era
"Ce tot spui. Emilito? Care nou grup'' Cine hot5r5Bte menit5 s5 Btearg5 toate barierele naturale construite de-a lungul
asta9" vie4ii, bariere care separau corpul fizic de dublul meu cleric.
Puterea, spiritul, acea for45 nesfârBit5 de dincolo, Inten4ia vr5jitorilor, spunea ci. era aceea de a-mi permite s5 fac
hot5r5Bte toate acestea. Pentru noi. dovada c5 aparlii noii gene- cunoBtin45 cu ci în persoan5, din moment ce dublul meu o f5cuse
ra4ii este totala ta asem5nare cu Nelida. In tinere4ea ci, Nclida deja. Dar. din cauza nebunici melc, nu am traversai uBor Bi
era exact ca tine. acum. Asem5narea dintre voi merge pân5 armonios. Cu alte cuvinte, conBtiin4a pe care dublul meu a
într-acolo încât, Bi ca. Bi-a epuizat rezerva de energic la prima acumulat-o. nu avea nimic în comun cu cea cotidian5 a corpului
încercare de a realiza zborul abstract. Ii. asemeni tic. aproape c5 meu. Rezultatul a fost senza4ia c5 zburam Bi c5 nu m5 puteam
opri. Toat5 rezerva mea de energic se scurse din mine f5r5
a murii " opreliBti, iar dublul îmi fu cuprins de nebunie
"Vrei s5 spui c5 aB fi putut practic s5 mor încercând "Emilito, regret c5 trebuie s5-4i spun asta. dar nu în4eleg
acest lucru?" despre ce vorbeBti," am zis
"Bineîn4eles. Dar nu pentru c5 zborul vr5jitorilor este "Trecerea vr5jitorilor const5 în transferarea conBtiin4ei
atât de periculos, ci pentru c5 tu eBti foarte instabil5. Altcineva în vie4ii cotidiene, posedat5 de corpul fizic, dublului." replic5 el.
locul t5u abia dac5 s-ar fi ales cu o durere de burt5 Dar nu tu. "Ascult5 cu aten4ie ConBtiin4a vie4ii zilnice este ceea ce dorim s5
Tu. ca Bi Nclida. trebuie s5 exagerezi totul, aBa c5 aproape ai transfer5m din corp. dublului ConBtiin4a vie4ii zilnice1"
murit" "Ce înseamn5 asta, Emilito''"
"Dup5 asia. singura modalitate de a le ajuta s5 le resta- "înseamn5 c5 ceea ce c5ut5m este sobrietatea, m5sura Bi
bileBti, a fost aceea de a te l5sa în copac, f5r5 s5 atingi p5mântul, controlul. Nu ne intereseaz5 nebunia Bi rezultatele lalmcB-
pân5 când î4i reveneai A fost tot cc-am putut s5 facem" balmcB."
Oricât de incredibil p5rea. începeam s5 în4eleg, treptat. "Dar ce înseamn5 asia în cazul meu''" am insistat. "Tc-ai
ce se întâmplase cu mine. Ceva mersese teribil de prost în compl5cut în excese Bi nu ai transferat dublului conBtiin4a vie4ii
întâlnirea mea cu Nclida Ceva în mine sc5pase cu totul de sub cotidiene" "Ce am f5cui'.''"
control "_i-ai saturat dublul cu o conBtiin45 necunoscut5, incon-
"Icn tc-am l5sat s5 bei din gurda mea de inten4ie, pentru trolabil5"
a vedea dac5 dublul continu5 s5-4i fie instabil." explic5 Emilito. 'Indiferent de ce spui: Emilito. îmi este imposibil s5 cred
"Ii este! Singura modalitate de a-l consolida r5mâne activitatea toate astea," am zis. 'TJc fapt. este dc-a dreptul de ncconccput."
De aceea, fie c5-4i place sau nu. cu sunt singurul carc-4i poate "Evident c5 este de ncconccput.'" admise el "Dar dac5 tu
ghida dublul în aceast5 ac4iune. Pentru acest motiv sunt profe- cau4i ceva imaginabil, atunci n-arc sens s5 stai aici. ag5lându-tc
sorul t5u. Sau, mai degrab5, profesoral dublului t5u." de îndoielile talc Bi urlând lâ mine Ceva imaginabil pentru tine
"Ce crezi c5 s-a întâmplat cu mine în timpul întâlnirii cu este s5 stai goal5 puBc5 Bi cu picioarele în sus."
Nclida'.'" am întrebat, neBtiind înc5 ce anume mersese prost. 249
"Vrei s5 spui ce anume nu s-a întâmplat." m5 corect5 ci.
"Ne aBteptam ca tu s5 traversezi acea fisur5 adânc5, liniBtit Bi
248
Îmi arunc5 un zâmbet lasciv, care îmi d5du fiori. înainte
îns5 s5 m5 pot ap5ra. îBi schimb5 expresia într-una extrem de
serioas5.
;
'S5 tragi uBor Bi armonios dublul afar5 Bi s5-i transferi
conBtiin4a vie4ii de zi cu zi. este un lucru (ar5 egal." zise ci uBor
"S5 faci asta este ceva de neconceput. "
"Iar acum, hai s5 facem ceva absolut imaginabil. Hai s5
20
mergem s5 lu5m micul dejun."

Cea de-a treia mea noapte petrecut5 în ad5postul din


copac, s-a derulat asemeni unei nop4i în natur5. M-am strecurat,
pur Bi simplu, în sacul de dormit Bi am dormit buBtean pân5 în
zori. Pân5 Bi s5 m5 las în jos din copac mi-a fost mai uBor.
începusem s5 m5 pricep s5 mânuiesc corzile Bi scripelele lir5
s5-mi obosesc spatele Bi umerii.
'"Aceasta este ultima zi a fazei de tranzi4ie." m5 anun45 Emilito,
odat5 ce am sfârBit micul dejun. "Ai multe de f5cut, dar tu eBti foarte
sârguincioas5, aBa c5 nu î4i va fi prea greu." "Ce în4elegi prin faz5
de tranzi4ie?" "Este cea dc-a Basea ta zi de tranzi4ie, din momentul
în care ai vorbit pentru ultima dat5 cu Clara, pân5 acum. Nu uita.
ai petrecut Base nop4i în copac, din care trei ai fost inconBtient5, iar
celelalte trei. conBtient5. Vr5jitorii num5r5 întotdeauna
evenimentele în grupuri de câte trei."
"Trebuie, de asemenea, s5 fac toate lucrurile în seturi de
câte trei?" am întrebat.
"Desigur. EBti moBtenitoarea Nelidei, nu-i aBa? Tu
reprezin4i continuarea liniei sale." zise el, zâmbind Biret, dup5
care continu5, "dar de aici înainte va trebui s5 faci ceea ce fac
eu. _ine minte, oricât va dura, eu voi fi ghidul t5u."
Ascultându-1 pe Emilito spunând acestea, m5 f5cu s5 ,
înghit cu noduri. Nu-mi pl5cea deloc s5-i aud punându-m5
al5turi de el. pe când ori de câte ori Nelida m5 compara cu ea în
afirma4iile sale, sim4eam o tres5rire de mândrie.
Observându-mi disconfortul, Emilito m-a asigurat c5 : for4e
pe care nu le puteam controla, ne plasaser5 împreun5 pen- \ tru a
împlini o anumit5 sarcjn5. De aceea, trebuia s5 ne.confor-

251
mâm regulii, deoarece aBa se f5ceau lucrurile în tradi4ia "De ce numele de Grâu Bi Abclar se tot repet5?"' "Pentru c5 sunt
vr5jitorilor. nume de putere," explic5 ci. "Fiecare genera4ie de vr5jitori le
"Clara 4i-a preg5tit corpul fizic. înv54ându-tc s5 recapi- foloseBte Bi fiecare nume al nagualului urmeaz5 o regul5 altern5 a
tulezi Bi s5-4i deschizi por4ile cu pasele magice."' explic5 ci. genera4iei. Asta înseamn5 c5 John Michacl Abclar a moBtenii
"Sarcina mea const5 în a te ajuta s5-4i solidifici dublul Bi s5-1 numele de Ia Elias Abclar, îns5 noul nagual, cel care va veni dup5
înveli dup5 aceea stalkingul." John Michacl Abclar. va moBteni numele de Grâu, de la Julian
îmi d5du toate asigur5rile c5 nimeni altcineva nu m5 Grâu. Asta este regula pentru naguali."
putea înv54a xîalkingttl cu dublul. "Atunci de ce Nclida mi-a spus c5 cu sunt o Abclar?" "Pentru c5
"Inii po4i explica ce înseamn5 asta'.'"' am întrebat. eBti întocmai ca ca. Iar regula spune c5 tu vei moBteni fie
"Bineîn4eles c5 pot. Nu ar fi îns5 în4elept s5 discut5m ultimul, fie primul s5u nume sau, dac5 doreBti, chiar pe
despre acest concept, deoarece stalking înseamn5 a ac4iona Bi nu amândou5. Ea îns5Bi a moBtenit ambele nume de la predece-
a vorbi despre ac4iune. In plus. Iu Btii deja ce înseamn5, din mo- soarea ci.""
ment ce l-ai practicai." "Cine a decis asupra acestei reguli Bi de ce trebuie res-
"Unde Bi când?" pectat5?"' am întrebat.
"în prima noapte când ai dormit în casa din copac, când "Regula este un cod de via45 pentru vr5jitori, cod care îi
era cât pe ce s5 mori de fric5.'" zise Emililo. "Cu acea ocazie, împiedic5 s5 devin5 arbitrari sau capricioBi. AceBtia trebuie s5
ra4iunea ta se afla în incapacitatea de a controla situa4ia, astfel adere la preceptele stabilite pentru ci. deoarece au fost f5cute de
încât împrejur5rile tc-au for4at s5 te bazezi pe dublul t5u, El este însuBi spiritul. ABa mi s-a spus Bi nu am nici un motiv s5 m5
cel care te-a salvat. A alunecai afar5 prin por4ile larg deschise de îndoiesc de asta."
frica la. .Asia este ceea ce cu numesc stalking cit dublul, Ad5ug5 dup5 aceea c5 cel5lalt profesor al s5u a fost o
"Nagualul Bi Nclida sunt maeBtri ai dublului Bi ci î4i vor femeie, pe nume Talia. Mi-a descris-o ca fiind femeia cea mai
da ultimele detalii.'" continu5 ci, "cu condi4ia ca cu s5 fac pârlea deosebit5 care poale fi închipuit5 pe acest p5mânt.
dur5 a muncii. In consecin45, depinde de mine s5 te preg5tesc "Cred c5 Nclida este cea mai minunat5 fiin45." am
pentru ci. tot aBa cum a depins de Clara s5 te preg5teasc5 pentru izbucnit cu. dar m-ain ab4inut s5 spun mai multe. Altfel aB fi
mine. Iar dac5 voi da greB. ci nu vor putea face absolut nimic ar5tat exact ca Emilito. copleBit5 de o devo4iune absolut5.
pentru line." Emilito se aplec5 peste masa de buc5t5rie, Bi, luându-Bi
"De ce nu a pulul r5mâne Clara înv545toarea mea?"' am acrul unui conspirator pe calc s5-mi dezv5luie un secret. îmi
întrebat, luând o înghi4itur5 de ap5. spuse:
121 m5 str5punse cu privirea, apoi clipi asemeni unei "Sunt de acord cu tino ABteapt5 îns5 pân5 când Nelida
pas5ri. va pune st5pânire pe tine: atunci o vei iubi cu disperare."
"Regula impune s5 ai doi îndrum5tori."' zise Emilito. Cuvintele sale nu m-au surprins pentru c5 exprimaser5
"Fiecare dintre noi a avut doi înv545tori, inclusiv cu. Iar ultimul exact ceea ce sim4eam deja: o iubeam pe Nelida de parc5 o cu-
meu înv545tor a fost un nagual - asta este. de asemenea, o noscusem dintotdeauna. De parc5 era mama pe care nu am
regul5." auit-o niciodat5 cu adev5rat. I-am m5rturisit c5, pentru mine, ca
Emililo mi-a explicat c5 nagualul Julian Grâu nu fusese era o fiin45 impecabil5, cea mai bun5 Bi cea mai frumoas5 pe
numai înv545torul s5u. dar Bi al tuturor celor Baisprezece membri care o întâlnisem vreodat5, în | ci uda faptului c5. pân5 în urm5 cu
ai acelei casc. Nagualul Julian. împreun5 cu înv545torul s5u. un câteva zile, nici nu Btiam c5 exist5.
alt nagual pe nume Elias Abclar, i-a g5sit, unul câte unul. Bi i-a
ajutat pe drumul lor spre libertate.
"Dar bineîn4eles c5 o cunoBlcai." protest5 Emilito. La un moment dat, am crezut c5 era zâna mea cea bun5, dar nici
"Fiecare dintre noi am venit s5 te vedem. îns5 Nclida tc-a vizitat în închipuirile mele cele mai fanteziste, nu credeam c5 o aseme-
cel mai des dintre noi to4i. Când ai ap5rui cu Clara. Nclida te nea fiin45 exista în realitate.
înv54ase nenum5rate lucruri deja." "Nu era Fecioara M5ria sau vreo sfânt5, proasto/' zise
"Ce anume crezi c5 m-a înv54at?'' am întrebat neliniBtit5. Emilito râzând. "Era Nelida noastr5. Ii 4i-a oferit într-adev5r
Se scarpin5 o clip5 în vârful capului. acele bijuterii. Le g5seBti într-o cutie sub platforma casei din
"Te-a înv54at, de exemplu, s5 apelezi la sfatul dublului."' copac. I-au fost date de c5tre predecesoarea ei; acum ea 4i le d5,
zise ci. mai departe, 4ie."
"Spui c5 am f5cut asta în prima noapte petrecut5 în casa "Vrei s5 spui c5 inelul de opal exist5 cu adev5rat?" am
din copac. Dar cu nu Btiu ce am f5cut." întrebat, cu sufletul la gur5.
"Bineîn4eles c5 Btii. ai facul-o întotdeauna. Ce spui des- Emilito aprob5 din cap.
pre tehnica ta de relaxare sau despre faptul c5 priveBti spre sud, "Convinge-te singur5. Nclida mi-a zis s5-4i spun..." :
pentru ajeerc sfaturi în anumite privin4e?" Dar, înainte s5-Bi poal5 sfârBi cuvintele, am dat buzna
în momentul în care a men4ionat acest lucru, cea4a se afar5 din buc5t5rie, spre intrarea casei. Cu o vitez5 nemai-
risipi din mintea mea. Uitasem complet despre niBte vise avute pomenit5, m-am ridicat pân5 în ad5post. Acolo, într-o cutie
de-a lungul anilor, în care o femeie frumoas5 Bi misterioas5 îmbr5cat5 în m5tase, ascuns5 sub platform5, se aflau extraordi-
obiBnuia s5-mi vorbeasc5 Bi s5-mi lase daruri pe masa de la narele bijuterii. Am recunoscui inelul de opal cu focul s5u roBu
c5p5tâiul patului. Odat5, am visat c5 mi-a l5sat un inel de opal, în interior Bi br54ara cu pandantiv. De asemenea, mai erau alte
iar alt5dat5, o br54ar5 de aur cu un pandantiv în form5 de ini- inele, un ceas de aur Bi un colier cu diamante. Am luat br54ara de
mioar5. Uneori, se aBeza pe marginea patului Bi îmi spunea aur Bi mi-am pus-o la mân5 Bi, pentru prima oar5 de când Clara
anumite lucruri pe care, dup5 ce m5 trezeam, începeam s5 le pun plecase, ochii mi s-au umplul de lacrimi. Dar acestea nu erau
în practic5, cum ar fi s5-mi întorc privirile spre sud sau s5 port lacrimi de mil5 sau de triste4e, ci lacrimi de bucurie pur5 Bi
anumite culori, s5-mi aranjez p5rul într-un fel care mi se potri- încântare. De acum Btiam, f5r5 urm5 de dubiu, c5 frumoasa
vea mai bine. doamn5 nu fusese doar vis.
Când eram trist5 sau m5 sim4eam singur5, ca m5 con- Am strigat numele Nelidei cu toat5 puterea Bi i-am
sola Bi m5 alina, Boptindu-mi nimicuri la ureche. Lucrul pe care mul4umit pentru 4oale favorurile sale. I-am promis c5 m5 voi
mi-1 amintesc cel mai intens este c5 mi-a spus c5 m5 iubeBte schimba, c5 voi fi altfel Bi c5 voi face orice îmi va cere Emilito,
pentru ceea ce sunt. A folosit exact aceste cuvinte: "Te iubesc orice, atâta vreme cât, astfel, o voi putea revedea Bi îi voi putea
pentru ceea ce e ti''. Apoi, îmi masa spatele în locul unde eram vorbi din nou.
încordat5, m5 lovea peste cap sau îmi ciufulea p5rul. Am realizat Când m-am dat jos din copac l-am g5sit pe Emilito stând
c5 din cauza ci nu voiam ca mama s5 m5 ating5. De fapt, nu în uBa de la buc5t5rie. I-am ar5tat br54ara Bi inelele Bi l-am
voiam ca nimeni s5 m5 ating5, cu excep4ia acelei doamne. Când întrebat cum dc-a. fost posibil s5 \5d aceleaBi bijuterii, în vis, cu
m5 trezeam dup5 asemenea vise, aveam sentimentul c5 nimic nu ani în urm5.
conta pe lume, atâta \Tcme cât aceast5 femeie m5 p5stra în inima
ci. i
Am auit întotdeauna impresia c5 erau doar fanteziile "Vr5jitorii sunt fiin4e misterioase." zise Emilito, "pentru c5
melc. Urmând Bcoli catolice, am crezul chiar c5 era posibil s5 fie cea mai mare parte a timpului folosesc energia dublului. Nclida
Fecioara M5ria sau vreuna dintre sfintele care îmi tot ap5reau în este un bun stalker Bi ac4ioneaz5 în vis. Puterea ci e unic5 Bi îi
somn. Fusesem înv54at5 c5 toate lucrurile bune veneau de la ele. permite nu numai s5 se transporte pe ca îns5Bi în vis, dar s5 Bi aduc5
254 anumite lucruri cu, ea. In felul acesta te-a vizitat Bi pe i tine Bi de
aceea poart5 numele de Abelar. Pentru noi, Abelar
' 255
înseamn5 slalker, iar Grâu înseamn5 vis /or. To4i vr5jitorii din "î4i punctez por4ile, conform regulii, aBa c5 fii foarte
aceasta cas5 suni ficstalken, fie vis tori." atent5," zise ci, ignorându-mi accesul de furie.
""Care este diferen4a. Emililo'.'" Se ridic5 Bi trecu pe aceeaBi parte a mesei cu mine.
"Slalkcrii elaboreaz5 un plan Bi ac4ioneaz5 în conformi- "Cea dc-a doua poart5 este zona care include gambele Bi
lalc cu el. Ei urzesc, inventeaz5 Bi schimb5 lucrurile, indiferent partea interioar5 a genunchiului," zise el, aplccându-se Bi lovin-
dac5 sunt treji sau viseaz5. Vis5torii progreseaz5 f5r5 vreun plan du-m5 peste picioare. "Cea dc-a treia este reprezentat5 de zona
sau gând prestabilit. AceBtia se arunc5, pur Bi simplu. în reali- organelor sexuale Bi a coccisului."
tatea lumii sau în cea de vis." înainte s5 apuc s5 fac vreo miBcare, îBi strecur5 mâinile
calde între picioarele melc Bi m5 ridic5 un pic, strângându-m5
"Toate astea sunt de neîn4eles pentru mine. Emililo," am
ferm de zona genital5.
spus. admirând inelul de opal în lumin5.
L-am împins, îns5 el m5 apuc5 de Bolduri.
"Te voi ghida în aBa fel. încât s5-4i devin5 desluBite," '"Cea de-a parta Bi cea mai important5 poart5 se afl5 în
replic5 Emililo. "Ii, ca s5 m5 aju4i s5 le ghidez, trebuie s5 faci regiunea rinichilor," zise el.
cc-4i spun. Tot cc-4i voi sugera, recomanda sau cerc s5 faci este, ^Nep5s5tor fa45 de sup5rarea mea. m5 trânti la loc pe
fie replica exacl5 a celor spuse de cei doi înv545tori ai mei, fie banc5. îBi deplas5 mâinile în sus, de-a lungul coloanei. M-am
ceva modelat dup5 spusele lor." ferit, dar de dragul Nclidei, l-am l5sat.
Se d5du mai aproape de mine Bi-mi Bopti: "'Cel de-al cincilea punct se g5seBte între omopla4i," zise
"Po4i s5 crezi sau nu. dar, în esen45, noi doi ne asem5- ci. "Al Baselea, la baza craniului, iar cel dc-al Baptelea, în
n5m foarte mult." creBtetul capului."
"In ce fel. Emilito?" Pentru a izola acest ultim punct, articula4iile degetelor
"Amândoi suntem pu4in nebuni," zise el, cu figura cea sale ap5sau puternic exact în vârful capului meu.
mai serioas5. "Ascull5 cc-4i spun Bi nu uita acest lucru. Pentru ca Se duse la locul s5u Bi se aBez5.
tu Bi cu s5 devenim întregi la minte, trebuie s5 muncim pe rupte ''Dac5 primul Bi al doilea centru sunt deschiBi, noi
ca s5 ne echilibr5m, nu corpul sau mintea, ci dublul. transmitem un anumit tip de energie care poate fi insuportabil5
Nu vedeam nici un sens în a-1 contrazice sau a-1 aproba, pentru anumi4i oameni," continu5 el. "Pe de alt5 parte, dac5 ce-a
dar. aBczându-m5 din nou la masa din buc5t5rie, l-am întrebat dc-a treia Bi a patra poart5 nu sunt închise, aBa cum ar trebui s5
totuBi: fie, transmitem o for45 pe care oamenii o vor g5si foarte
"Cum putem fi siguri c5 ne echilibr5m dublul?" atr5g5toare."
"Dcschizându-nc por4ile,"" r5spunse el. "Prima poart5 se Itiam cu siguran45 c5 centrii inferiori ai îngrijitorului
g5seBte în talpa piciorului, la baza degetului marc." erau larg deschiBi, deoarece îl g5seam mai antipatic Bi mai insu-
Pe sub mas5. îmi apuc5 piciorul stâng Bi, dintr-o miBcare portabil decât pe oricine. Pe jum5tate în glum5, pe jum5tate din
iute, m5 dcsc5l45 de pantof Bi de Boset5. Apoi, folosindu-Bi dege- vinov54ie pentru sentimentele pe care le împ5rt5Beam pentru el,
tul marc Bi indexul ca o menghin5, îmi strânse între ele protube- am recunoscut c5 oamenii m5 pl5ceau cu greu. Crezusem
ranta rotund5 de sub degetul marc, situat5 între r5d5cina degetu- întotdeauna c5 se datora unui gen de lips5 de elegan45 în rela4iile
lui Bi scobitura picioailui. Efectul surpriz5 Bi durerea ascu4it5 m5 cu oamenii, din cauza c5reia aveam senza4ia c5 trebuie s5 com-
t5cur5 s5 4ip. Mi-am smucit picionil atât de tare, încât m-am pensez, încercând s5 le fac. pe cât posibil, pe plac.
lovit cu genunchiul sub t5blia mesei. M-am ridicai Bi am urlat la "Este absolut normal," zise el, aprobator. "Ai avut
el: aproape toat5 viata por4ile din picioare Bi gambe par4ial deschise.
"Ce dracu faci9"'
257
O alt5 consecin45 a faptului c5 aceBti centri inferiori sunt deschiBi
este aceea c5 ai probleme la mers." M5 apuc5 de mân5 Bi, f5r5 o vorb5, m5 târî practic pân5 în
"Stai pu4in." ani zis, "totul este în regul5 cu felul în care spatele casei. Acolo, m-a pus sub un copac, cu capul la câ4iva I
merg. Nu uita c5 practic artele mar4iale. Clara mi-a spus c5 m5 centimetri sub o ramur5 groas5 Bi joas5 a acestuia. Mi-a spus c5 j
miBc cu uBurin45 Bi gra4ie." voia s5 vad5 dac5 mai puteam s5-mi proiectez dublul în afar5, pe i
La asta el a izbucnit în râs. deplin conBtient5 de data aceasta Bi cu ajutorul copacului.
Aveam serioase îndoieli c5 eram capabil5 s5 proiectez |
"Po4i s5 practici orice doreBti." mi-o întoarse el. "dar s5 ceva Bi i-am spus-o. îns5 el a insistat c5 dac5 aB inten4iona-o, •
Btii c5 tot î4i tragi picioarele dup5 tine când mergi. _i le târBeBti dublul s-ar împinge afar5 Bi s-ar dilata, dep5Bind grani4ele corpului
ca un b5trân." meu fizic.
Emilito era mai neîndur5tor decât Clara. Ea cel pu4in "Ce trebuie s5 fac, mai exact?" am întrebat, sperând c5 ;
avea bunul simt s5 râd5 cu mine. nu de mine. El, în schimb, nu îmi va ar5ta vreo procedur5 integrant5 regulii vr5jitorilor.
avea pic de mil5 pentru sentimentele melc. M5 încol4ea exact în
acelaBi fel în care copiii mai mari îBi bat joc de cei mai mici Bi j
mai slabi, lipsi4i de ap5rare. Mi-a cerut s5 închid ochii Bi s5 m5 concentrez pe respi- ;
"Nu tc-ai sup5rat, nu-i aBa?" m5 iscodi el. ra4ie. In timp ce m5 relaxam, trebuia s5 inten4ionez c5 o for45 j
"Eu, sup5rat5? Bineîn4eles c5 nu," am r5spuns cu, cloco- curgea în sus, pân5 când atingeam ramurile din vârful copacului cu
tind de furie. un sentiment care ieBea prin poarta din creBtetul capului. Mi-a spus
"Foarte bine. Clara m-a asigurat c5 recapitularea tc-a c5 îmi va fi extrem de simplu, pentru c5 aveam s5-1 folosesc drept
sc5pai de cea mai marc parte a importan4ei Bi milei de sine. ajutor pe prietenul meu, copacul. Energia lui, explic5 el mai
Recapitularea vie4ii, în special a celei sexuale, 4i-a deschis uncie departe, va forma o matrice în cadrul c5reia s5 mi se dez- ]
dintre porii Bi mai mult înc5. Trosnitura pe care o auzi în ceaf5 volte conBtiin4a.
reprezint5 momentul în care partea dreapt5 a corpului s-a sepa- Dup5 ce m-am concentrat o vreme pe respira4ie, am
rat de cea stâng5. Aceast5 separare las5 o breB5 exact în mijlocul sim4it o energic vibratoric ridicându-mi-sc dc-a lungul coloanei Bi
corpului, unde energia se ridic5 spre gât, locul în care se aude încercând s5 ias5 prin vârful capului. Atunci, ceva s-a deschis în
trosnitura. Când auzi acea pocnitur5, înseamn5 c5 dublul este pe mine. Ori de câte ori inspiram, un fir se alungea pân5 spre vârful
calc s5 devin5 conBtient. copacului. Când expiram, firul era tras înapoi în corpul meu.
Sentimentul c5 atingeam vârful copacului devenea cu fiecare
'"Ce Ircbuie s5 fac când o aud?" respira4ie mai puternic, pân5 când am c5p5tat senza4ia profund5
"A Bli ce trebuie f5cut nu este aBa de important, pentru c5 într-adev5r corpul mi se m5rise, devenind, asemeni copacului,
c5 putem face prea pu4ine," zise el. "Putem r5mâne aBeza4i cu înalt Bi voluminos.
ochii închiBi sau s5 ne ridic5m Bi s5 ne miBc5m, important este s5 La un moment dat, m-a înv5luit o afec4iune Bi o empatie
Btim c5 suntem limita4i, deoarece corpul fizic ne controleaz5 profund5 pentru acel copac. Aceasta s-a petrecut exact în acelaBi
conBtiin4a. în schimb, dac5 putem schimba asta, astfel încât moment în care ceva mi-a 4âBnit în lungul spatelui, ieBindu-mi
dublul nostru s5 preia controlul conBtiin4ei, atunci suntem liberi prin cap, Bi m-am trezit vizualizând lumea de pe ramurile din
s5 facem tot ce ne putem imagina." vârf. Senza4ia nu dur5 decât pre4 de-o clip5, fiind întrerupt5 de
Se ridic5 Bi veni spre mine. vocea îngrijitorului care îmi ordona s5 cobor Bi s5 m5 retrag
"N-ai s5 m5 p5c5leBti, f5cându-mâ s5 vorbesc aBa cum înapoi în corp. Am sim4it ceva asem5n5tor unei cascade, o cur-
f5ceai cu Clara Bi Nclida," zise ci. '"Singurul mod de a înv54a gerc efervescent5 spre în5untru, intrând prin creBtetul capului Bi ;
despre dublu este ac4ionând. î4i mai vorbesc deocamdat5 despre umplându-mi corpul cu o c5ldur5 pl5cut5.
toate acestea, deoarece faza ta de tranzi4ie nu a luat sfârBit." '"Nu trebuie s5 te [ identifici prea mult timp cu acel
258 copac." mi-a spus el. când am deschis ochii.
Sim4eam o dorin45 arz5toare dc-a îmbr54iBa copacul, când ne aflam în pântecul mamei. în cea superioar5, circul5
îns5 îngrijitorul m5 îndep5rt5 de ci, tr5gându-m5 de bra4 spre o energia gândului. Aceast5 energic intr5 în noi la naBtere, odat5 cu
stânc5 marc, unde nc-am aBezat. El scoase în eviden45 faptul c5 prima respira4ie. El spunea c5 energia gândului este dezvoltat5
ajuta4i de o for45 exterioar5 - unirea conBtiin4ei cu acel copac. în prin experien45 Bi se ridic5 în cap. Energia originar5 se las5 în
cazul meu - ne putem determina cu uBurin45 dublul s5 se extind5. zona organelor genitale. De obicei, în timpul vie4ii, aceste dou5
TotuBi, tocmai pentru c5 este uBor, risc5m s5 r5mânem prea mult energii se separ5 în dublul nostru, cauzând sl5biciunea Bi
timp contopi4i cu el, caz în care îl putem seca de energia vital5 de dezechilibrul corpului fizic.
care arc nevoie pentru a se men4ine puternic Bi s5n5tos. Sau, am Mai tras5 o linie, de data aceasta vertical5, ce trecea
putea s5 l5s5m în urm5 o parte din energia noastr5, ataBându-ne exact prin centrul formei eliptice, divizând-o în dou5 p5r4i care,
emo4ional de acel copac. declar5 el. corespundeau p5r4ii drepte Bi stângi a corpului. Aici
"Ne putem contopi cu orice." explic5 ci. "Dac5 acel energia circula, de asemenea, dup5 Babloane specifice. în partea
ceva sau cineva este puternic, atunci energia ta se va dezvolta, dreapt5, circula în sus. pe partea frontal5 a dublului Bi în jos. pe
aBa cum s-a întâmplat ori de câte ori 4i-ai contopit energia cu cea spatele acestuia. în partea stâng5, energia curge pe partea fron-
a magicianului Manfrcd. Dac5 este îns5 bolnav Bi slab, 4inc-tc tal5 a dublului Bi se ridic5 pe spate.
departe. în orice caz. acest exerci4iu trebuie practicat cu mode- Mi-a explicat c5 greBeala f5cut5 de mul4i oameni în
ra4ie deoarece, ca orice altceva, este un cu4it cu dou5 t5iBuri. încercarea lor de a trezi dublul este aceea de a-i aplica regulile
Energia exterioar5 este întotdeauna diferit5 de a noastr5, adesea corpului fizic- antrcnându-1. de exemplu, ca Bi cum ar fi f5cut din
antagonic5." oase Bi muBchi. El m-a asigurat c5 nu exist5 nici o calc s5 antre-
nezi dublul prin exerci4ii fizice.
L-am ascultat cu aten4ie. Din tot ce spunea, se eviden4ia
"Cea mai simpl5 calc de a rezolva aceast5 problem5 este
un lucru.
scparându-lc." explic5 îngirjitorul. "Numai când dublul va fi
"Spune-mi, Emililo, de ce îl consideri pe Manfrcd un complet separat de corpul fizic, conBtiin4a va putea s5 curg5
magician'7" ncstinghcril5 dinspre unui spre cel5lalt. Asta fac vr5jitorii. Astfel
"Este felul nostru de a-i recunoaBte unicitatea. Manfrcd se puteau dispensa de nonsensul ritualurilor, al incanta4iilor Bi al
nu poate fi altceva pentru noi decât un magician. Este mai mult tehnicilor de respira4ie care erau menite s5 le unifice."
decât un vr5jitor. Ar fi vr5jitor dac5 ar tr5i printre ai s5i, îns5 ci "Dar respira4iile Bi pasele magice pe care m-a înv54at
tr5ieBte printre fiin4e umane care sunt Bi vr5jitori pe deasupra Bi Clara? Sunt Bi acestea f5r5 rost?"
este egalul lor. Numai un magician des5vârBit putea realiza o "Nu. Ea Ic-a înv54at numai acele lucruri care te vor
asemenea fapt5." ajuta s5-4i separi corpul de dublu. Din acest motiv, acestea
L-am întrebat dac5 îl voi mai vedea vreodat5 pe servesc scopului nostru."'
Manfrcd. îngrijitorul îBi duse degetul ar5t5tor la gur5 într-un Mai ad5ug5 c5 cea mai marc eroare a oamenilor este
mod atât de exagerat. încât am t5cut Bi nu l-am mai presat s5-mi probabil aceea de a considera c5 s5n5tatea Bi bun5starea lor se
r5spund5. aflau în domeniul corpului când, în esen45, via4a lor este contro-
Apuc5 o nuia Bi desen5 o form5 oval5 pe p5mântul lat5 de domeniul dublului. Aceast5 eroare izvor5Bte din faptul c5
moale. Apoi, ad5ug5 o linie orizontal5 care o sec4iona în zona ceea ce ne controleaz5 conBtiin4a este corpul nostru. A mai spus
median5. Ar5tând spre cele dou5 segmente, ci spuse c5 dublul c5, în mod obiBnuit, conBtiin4a ne este focalizat5 pe energia care
este diuzat într-o sec4iune superioar5 Bi una inferioar5, care în circul5 în partea dreapt5 a dublului Bi care se transpune în abili-
corpul fizic corespund cu aproxima4ie abdomenului Bi cavit54ii tatea noastr5 de a gândi Bi de a fi eficace în lucrul cu oamenii Bi
toracice. în aceste dou5 sccliuni. circul5 dou5 curente diferite de ideile. Câteodat5 accidentali dar cel mai adesea prin antrena-
energic. In cea inferioar5, circul5 energia originar5, c5p5tat5 pe 261
260
evenimentele Bi oamenii deja trecu4i în revist5, numai c5, de dala !
aceasta aveam s5 o fac în casa din copac. Ridicându-m5 zilnic în
copac m-a ajutat s5 scap de vechea mea fric5 de în5l4imi. Sa\uram
faptul de a fi afar5, în special dup5-amiaza târziu - ! momentul
21 ales de mine pentru aceast5 sarcin5 deosebit5. Sub | conducerea
Clarei recapitulasem în jUi^lcr5, iar aceasta d5duse recapitul5rii
melc un caracter greoi'," p5mântesc, sumbru Bi | adesea
terifiant. Recapitularea f5cut5 în copac, sub îndrumarea lui
Emilito. era dominat5 de o dispozi4ie nou5: era uBoar5, aerian5 Bi
transparent5. îmi aminteam lucrurile cu o claritate ! f5r5
Odat5 cu atacul lui Emilito asupra faptului de a-i fi precedent. Gratie energici adunate sau a faptului c5 eram
interpretat greBit gândurile, a luat sfârBit Bi perioada mea de suspendat5, mi-am putut aminti infinit mai multe detalii. Totul
tranzi4ie. Din acel moment Bi-a abandonat acrul capricios de era mai însufle4it, mai pronun4at Bi mai pu4in înc5rcai de
farsor Bi a devenit un supraveghetor deosebit de exigent. Nu mai autocompasiunca, ursuzenia, frica sau regretele care îmi
erau explica4ii prelungite despre dublu sau despre alte aspecte ale caracterizaser5 recapitularea anterioar5.
vr5jitoriei Bi, ca atare, eram lipsit5 Bi de alinarea pe care mi-o Clara îmi ceruse s5 scriu pe p5mânt numele fiec5rei
oferea în4elegerea intelectual5. Nu era decât munc5, pragmatic5 persoane pe care o întâlnisem în via45, apoi s5 îl Bterg cu mâna.
Bi istovitoare. în fiecare zi. de diminea45 pân5 scara, timp de luni dup5 ce respirasem toate amintirile asociate cu persoana
de zile, m5 cufundam în activitate pân5 când, epuizat5, mergeam respectiv5. Pe de alt5 parte, Emilito m-a pus s5 le scriu numele
s5 m5 odihnesc în casa din copac. pe frunze uscate Bi s5 le dau foc când am sfârBit de respirat lot
Continuam s5 practic kung-fu Bi s5 lucrez în gr5din5 Bi, ceea ce îmi amintisem despre acei oameni. îmi d5duse un obiect
în plus. fusesem îns5rcinat5 cu preg5tirea prânzului Bi a cinci, special pentru incinerarea frunzelor, un cub de metal cu latura de
îngrijitorul mi-a ar5tat cum se aprinde soba Bi m-a înv54at s5 vreo treizeci de centimetri, ale c5rei suprafe4e erau perforate cu
preg5tesc câteva feluri de mâncare simple, lucru pe care mama grij5, cu g5uri mici, rotunde. Jum5tatea unei laturi era prev5zut5
încercase s5-1 fac5, dar nu reuBise nicidecum. Deoarece aveam cu o bucat5 de sticl5, ca o fer5struic5. în centrul p5r4ii interioare
alic îndatoriri, de obicei puneam toate ingredientele la fiert a capacului se g5sea un ac ascu4it. Partea cu fereastra avea o
într-un vas pe sob5 Bi m5 întorceam mai târziu, când se f5cea ora pârghie care aluneca în5untru Bi în afar5, de care se prindea un
mesei. Dup5 s5pt5mâni întregi de g5tit acelaBi fel de mâncare, b54 de chibrit - ce se aprindea frccându-1 de o suprafa45 aspr5 din
am ajuns s5 combin perfect aromele. Emilito spunea c5 m-am interior, dup5 ce capacul era l5sat.
dovedi! a fi dac5 nu o buc5t5reas5 aproape bun5, cel pu4in una a "Ca s5 c\i4i s5 produci o flac5r5 puternic5, trebuie s5
c5rei mâncare era comestibil5. Am luat-o drept un compliment, înfigi frunza uscat5 în ac, astfel încât atunci când închizi
c5ci nimic din ce f5cusem în via4a mea, de la tort la rulad5 cu capacul, aceasta s5 fie suspendat5 în mijlocul cutiei. Dup5 aceea,
carne, nu fusese vreodat5 comestibil. uit5-te în5untru prin ferestruic5 Bi, folosindu-tc de mâner, '
Ne luam masa în t5cere absolut5, o t5cere pe care el o aprinde chibritul Bi plascaz5-1 sub frunz5, privind-o pân5 când ]
rupea numai dac5 dorea s5-mi spun5 ceva anume. Dac5 îns5 cu devine cenuB5." |
voiam s5 conversez, se b5tea pe stomac pentru a-mi reaminti de în timp ce priveam la fl5c5rile ce mistuiau fiece frunz5, j
digestia iui delicat5. trebuia s5 inspir prin ochi energia focului, fiind întotdeauna 4
Cea mai marc parte a timpului era dedicat5, totuBi, reca- atent5 s5 nu inhalez fumul.' Mi-a dat instruc4iuni s5 plasez cenuBa '
pitul5rii, îngrijitorul îmi d5duse instruc4iuni s5 rev5d toate frunzelor într-o urn5 metalic5, iar betele folosite într-o pung5 de
264
Sosirea pachetului p5rea s5 fie un semn pentru Emililo "Aceasta este o adev5rat5 provocare." admise el.
c5 trebuia s5-mi dea instruc4iuni detaliate despre c545ratul în "Dar. odat5 ce i-ai prins firul, sunt sigur c5 vei fi de acord c5
copaci. Pân5 acum folosisem numai hamurile pentru a m5 ridica merit5. Vei în4elege ce vreau s5 spun."
pân5 la casa din copac. Câteodat5 mi se întâmpla s5 a4ipesc sau îmi întinse o bucat5 de coard5 Bi îmi ar5t5 r5bd5tor cum
chiar s5 m5 culc în hamuri ca Bi cum aB fi stat legat5 în hamac. 1 s5 leg Bi s5 dezleg noduri: cum s5 folosesc buc54ile de furtun de
De c545rat. îns5. nu m5 c545rasem niciodat5 în copac, cu cauciuc prin care treceam coarda de alpinism, pentru a nu ;
excep4ia unei ocazii când m5 ag54asem de o crac5 foarte joas5. în v5t5ma scoar4a copacului în momentul în care legam o frânghie
timp ce-mi propteam picioarele de o alta. peste o ramur5, ca s5 aBez o nou5 linie de coard5: cum s5-mi
"Acum c vremea s5 afl5m din ce aluat eBti f5cut5." zise manevrez picioarele ca s5-mi men4in echilibrul Bi cum s5 evit
el pe un Ion foarte serios. "Noua ta sarcin5 nu va fi dificil5. îns5. cuiburile de p5s5ri în timpul procesului de c545rare.
dac5 nu-i vei acorda aten4ie total5, se poate dovedi a-4i fi fatal5. Urm5toarele trei luni am lucrat sub constanta sa
Este necesar s5 recurgi la întreaga ta energic nou acumulat5 supraveghere, limilându-m5 la ramurile joase. Când am c5p5tat
pentru a înv54a ceea ce î4i voi ar5ta." un control respectabil asupra echipamentului, suficiente b5t5turi
Mi-a cerut s5-1 aBtept lâng5 pâlcul de arbori înal4i din în palme încât s5 nu mai fie necesar s5 port m5nuBi Bi
fa4a casei. Câteva momente mai târziu. Emililo veni s5 m5 suficient5 dexteritate în echilibrul miBc5rilor melc, Emilito m5
întâlneasc5 acolo, c5rând cu el o cutie lung5 Bi plat5. O deschise l5s5 s5 m5 aventurez pe ramuri mai înalte. Am practicat
Bi scoase din ca mai multe centuri de siguran45 Bi buc54i de meticulos Bi la acest nivel exact aceleaBi manevre pe care le
coard5 sub4ire, de alpinism. Îmi leg5 o centur5 în jurul taliei Bi practicasem pe
ramurile joase. Ii, într-o zi, f5r5 ca m5car s5 urm5resc acest
ataB5 de ea o alt5 ching5 mai lung5, cu ajutorul unei carabiniere.
lucru, am ajuns în vârful copacului. în acea zi. Emilito mi-a
Punându-Bi o centur5 similar5, mi-a ar5tat cum s5 m5 ca45r oferit ceea ce el numea, cel mai semnificativ dar al s5u pentru
într-un copac. înf5Burând chinga mai lung5 în jurul trunchiului Bi mine. Era vorba despre un set compus din trei salopete verzi de
folosind-o ca suport pentru a m5 deplasa în sus. dc-a lungul lui. camuflaj Bi Bepci asortate cu acestea, cump5rate cu siguran45
Se c545ra cu miBc5ri iu4i Bi precise: pentru a-Bi asigura pozi4ia, dintr-un magazin al armatei, din Statele Unite. 1
trecea corzile peste ramurile întâlnite în drumul s5u. Rezultatul îmbr5cat5 în salopet5 de camuflaj, am tr5it în pâlcul de |
fu o plas5 de frânghii care îi permiteau s5 se deplaseze în sigu- copaci înal4i îngr5m5di4i în fa4a casei. Nu coboram decât ca s5
ran45 în jurul arborelui, dintr-o parte în cealalt5. merg la baie Bi, ocazional, s5 iau masa cu Emilito. M5 c545ram
Coborî la fel de agil pe cât urcase. în orice arbore doream, cu condi4ia s5 fie îndeajuns de înalt. Nu
'>\.sigui5-te c5 toate corzile Bi nodurile sunt bine f5cute." I erau decât câ4iva copaci în care refuzam s5 urc: pe cei care erau
zise el. "Nu-4i po4i permite greBeli majore în aceast5 situa4ie. prea b5trâni Bi care ar fi considerat prezen4a mea ca pe o
GreBelile mici sunt corijabilc. cele mari sunt fatale."' intruziune Bi pe cei foarte tineri, care nu erau suficient de
puternici ca s5 suporte corzile Bi miBc5rile melc.
"Dumnezeule, trebuie s5 fac ceea ce ai f5cut tu adi-
Preferam arborii tineri, viguroBi, pentru c5 m5 f5ceau
neauri'.'" am întrebat cu adev5rat uimit5. fericit5 Bi optimist5. Cu toate acestea, unii dintre cei b5trâni erau
Nu era numai faptul c5 m5 mai temeam înc5 de în5l4imi, de asemenea atr5g5tori, c5ci mai aveau înc5 atâtea de spus. Dar
dar. pur Bi simplu, sim4eam c5 nu aveam r5bdarea s5 leg toate singurul copac în care Emilito mi-a permis s5 dorm peste
nodurile Bi carabinierele la locul potrivii. îmi luase ceva vreme noapte a fost acela în care se afla casa, deoarece era prev5zut
doar ca s5 m5 obiBnuiesc s5 urc Bi s5 cobor cu hamurile. cu paratr5snet. Dormeam pe patul-platform5, ori asigurat5 în j
Emililo aprob5 din cap. râzând cu veselie. hamurile de piele sau. câteodat5, pur Bi simplu, legat5 de vreo
268 crac5, la alegerea mea. • i
269