as simona tamas

Notiuni de epidemiologie
Epidemiologia se ocupa cu depistarea timpurie , preclinical si in faza de
leziune a bolii contagioase , iar solutia consta in mobilizarea grupelor
populationale cu risc de imbolnavire pentru controale de specialitate de
lunga durata.
Epidemiologia generala se ocupa cu studiul legilor de baza ce reprezinta
punct de plecare in aparitia bolilor infectioase , precum si cu studiul
principiilor generale de profilaxie si combatere.
Epidemiologia specifica se ocupa cu studiul particularitatiilor
epidemiologice ale procesului epidemiogen la fiecare boala in parte.
Obiective
- punerea in evidenta a unui proces epidemiologic de la aparitie pina la
stingere
- elaborarea si supravegherea mijloacelor de combatere si profilaxie
Factorii epidemiologici principali
- izvorul de infectie
o il constituie organimele vii in care patrunde agentul patogen si
se multiplica, eliminindu-se pe cai diferite
o animalele pot elimina germeni prin
dejectii
urina
saliva
lapte
singe
carne
piele
o eliminarea de la omul bolnav, convalescent, purtator cronic se
face prin
secretii si sputa in
scarlatina, tuse convulsiva
varsaturi
materii fecale in
hepatite, febra tifoida
secretii genitale si lichid seminal in

as simona tamas

 boli venerice, SIDA

singe in
hepatita virala, malarie
secretii purulenta in
piodermite
- caile de transmitere
o directa
se poate prin contact nemijlocit intre persona receprtiva
si eliminatorul de germeni
sau prin contact direct cu produsul infectios
o indirecta
se poate produce prin intermediul unor elemente din
mediul extern sau prin agentii vectori
calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru
clasificarea bolilor contagioase
yransmitere prin contact direct
aerogene
digestive
transmise prin vectori
- masa receptiva
o totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta
imunitate fata de boala infectioasa
o o boala nu poate sa apara decit de la receptivi
Factorii epidemiologici secundari
- naturali
o meteoroclimatici
o casnici
o geografici
o telurici
- economico-sociali
o alimentatia
o locuinta
o conditii de munca
o rozatoare
o cultura sanitara

as simona tamas

Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice

- sporadicitatea
o aparitia unui numar redus de imbolnaviri
- epidemia
o izbucnirea aceleiasi boli la un numar mare de personae dintr-o
regiune, care au la inceput o sursa comuna de infectie
- endemia
o aceea situatie particulara in care o boala se afla in mod
permanent in anumite teritorii
- pandemia
o boala infectioasa care se exitinde pe un teritoriu foarte mare
Date epidemiologice
- ancheta epidemiologica trebuie sa stabileasca
o izvorul de infectie
o calea de transmitere
o starea imunologica
Asigurarea igienei personale si aplicarea masurilor de profilaxie in
sectiile de boli contagioase
- intr-un spital de boli infectioase , izolarea bolnavilor se face pe boli,
iar pentru bolnavii la care diagnosticul nu e precizat, este obligatory
izolarea individuala
- in toate cazurile trebuie sa se acorde o deosebita importanta
obiectelorcontaminate provenite de la bolnav precum si de la
personalul sanitar care prin trecerea de de la un bolnav la altul poate
sa vehiculeze microbii si sa transmita boala

- in aceste spitale exista 2 cai una necontaminata si una contaminate

- circuitul efectelor bolnavului
as simona tamas

- izolarea de restul circuitelor necontaminate

o efectele bolnavului trec prin ghiseul de dezbracare
o se transporta la camera de dezinfectie si deparazitare
- dezinfectia si deparazitarea
- pastrarea efectelor bolnavului in timpul internarii
o dupa operatia de dezinfectie efectele bolnavului se depoziteaza
la magazia de efecte
- circuitul rufariei
- asigurarea bolnavului cu rufarie curate de corp si de pat
- schimbarea rufariei de pat si de corp
o depozitarea rufelor infectate se face in saci impermeabili care
vor fi legati
- dezifectia si curatirea rufelor
o rufele infectate se introduce in solutie dezinfectanta de
cloramina
o se spala
o se fierb
o se calca
o se depoziteaza in magazie
- circulatia alimentelor si a veselei
- repartizarea alimentelor bolnavului
- introducerea veselei murdare si a resturilor
o resturile alimentare se desarta intr-un recipient special cu
solutie dezinfectanta
- tratarea resturilor alimentare
o dup ace a fost adunata se va transporta la crematoriu obligatoriu
- tratarea veselei
o vesela va fi sterilizata la autoclave sau prin fierbere
- circuitul alimentelor provente de la vizitatori
- vizitatorii predau alimentele la biroul de informatii
- va fi transportat la oficiul sectiei
- va fid at bolnavului , iar recipientele vor fi date inapoi apartinatorilor
- nu se permite transportul alimentului in vasul vizitatorului
- circuitul instrumentelor medicale
- transportul instrumentelor mediale
- pregatirea tratamentului si a materialelor necesare
- circuitul instrumentelor folosite
- circuitul bazinetelor, plostilor, urinarelor si scuipatorilor
- sunt repartizate cite una la fiecare bolnav
as simona tamas

- dupa folosire vor fi spalate si dezinfectate

Internarea, primirea in sectia cu paturi si repartizarea bolnavilor

contagiosi in saloane
- bolnavul contagios reprezinta o sursa de infectie
- atit el cit si tot ceea ce provine de la el trebuie considerat contagios

- internarea in spital trebuie facuta dupa urmatoarele reguli

o preluarea bolnavului
o inscrierea bolnavului in evident unitati
o pregatirea bolnavului pentru examinarea medicala
o preluarea efectelor bolnavului
o transportul bolnavului in serviciul de spitalizare
o preluarea bolnavului in sectia de paturi
Atributiile personalului sanitar in prevenirea si combaterea infectiilor
intraspitalicesti
- infectii intraspitalicesti = imbolnaviri de natura infectioasa ,
manifestate clinic , contractate in spital si care apar in timpul
spitalizarii sau dupa externare
- cel mai des intilnite sunt
o infectiile respiratorii
o bolile diareice
o infectiile urinare
Infectiile intraspitalicesti se pot impartii in
as simona tamas

- boli transmisibile aparute in spital

- imbolnaviri produse de germeni conditionat patogeni, associate cu o
serie de factori de risc particulari persoanelor spitalizate cum ar fi
o rezistenta scazuta la infectii
o expunere crescuta la surse de infectii
o tratamente cu antibiotic care pot produce dezechilibrul florei
normale a bolnavului
o expunerea la procedure medico-chirurgicale modern care
creeaza de multe ori riscuri ajore de infectie

Prevenirea infectiilor intraspitalicasti este un obiectiv permanent al intregii

activitati a spitalului si se realizeaza prin
- masuri de igiena spitaliceasca
- aprecierea exacta si prompta a potentialului infectios si a receptivitatii
bolnavilor
- alegerea prcedurilor de investigatii si tratament cu risc minim de
infectie
- supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor
intraspitalicesti
- asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului
personal al spitalului
- obiective
o alimentarea cu apa
o asigurarea cu obiecte sanitare si intretinerea igienica a acestora
o evacuarea reziduriilor si mentinerea salubritatii
o utilizarea spatiilor de spitalizare
gruparea bolnavilor in functie de infectiozitate
o intretinerea curateniei si dezinfectia spatiilor de spitalizare
o asigurarea microclimatului
as simona tamas

o
o
o
o
o

respectarea normelor de igiena, a circuitelor

respectarea obligativitatiilor privind actul medical
sterilizarea instrumentelor medicale
aplicarea masurilor antiepidemice
controlul microbiologic
Asigurarea regimului dietetic la bolnavii contagiosi

In bolile infectioase regimul alimentar trebuie alcatuit astfel incit sa se

acopere nevoile calorice bazale , la care se adauga consumul dupa cum
urmeaza
- 10-30% in raport cu starea de agitatie
- 13% pentru fiecare grad de temperature peste 370C
- 10% pentru distructii celulare
In ratia alimentara a bolnavului infectiosprocentul de
- Glucide este 60-70%
- Proteinele 205
- Lipidele sunt recomandate in cantitate mai mica
Cantitativ regimul alimentar al bolnavului infectios nu trebuie sa scada sub
1800 calorii, important este sa se asigure vitaminele si echilibrul
hidroelectrolitic
In intocmirea regimului dietetic al bolnavului infectios se tine seama de
urmatoarele obiective
- Respectarea necesarului caloric al bolnavului in raport de boala
- Asigurarea proportiei necesare de principia alimentare
- Asigurarea substantelor minerale si vitamine
- Asigurarea necesarului de lichide si electroliti
- Adaptarea regimului alimentar la afectiunile bolnavului
Recoltarea si transportul produselor patologice
- Se efectueaza la indicatia medicului
- In sectia de boli infectioase sunt necesare masuri suplimentare,
privind igiena personalului, a recoltarii sitransportului produselor
patologice, pentru a preveni transmiterea infectiilor
- Recoltarile de produse patologice se efectueaza la patul bolnavului
Administrarea vaccinurilor

as simona tamas

- Vaccinarea constituie una dintre metodele cele mai valoroase folosite

in profilaxia bolilor infectioase transmisibile, unele sunt
indispensabile pentru protectia omului
- In fiecare tara se intocmesteste un program national de vaccinari, care
se poate modifica in timp, dupa necesitati, in functie de situatiile
epidemiologice si de progresul profilaxiei
- Pentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica asocierea
vaccinarilor prevazute de calendarul vaccinarilor stability de
Ministerul Sanatatii
- Vaccinarea fiind un act de responsabilitate medicala , trebuie
precedata de anamneza si examenul clinic general al celui ce urmeaza
a fi vaccinat , in vederea stabilirii starii sale de sanatate
- Pentru efectuarea vaccinarii trebuie sa se respecte urmatoarele
obiective
o Intocmirea catagrafiei
Sub indrumarea medicului pe baza Ministerului sanatatii
o Mobilizarea populatiei pentru vaccinare
o Examenul clinic general
o Stabilirea contraindicatiilor
o Pastrarea in bue conditii a recipientrlor cu vaccine
o Asigurarea unitatiilor cu instrumentarul necesar vaccinarii
o Asigurarea trusei de urgent in vederea tratamentelor unor
complicatii
o Efectuarea vaccinului
o Educatia sanitara a populatiei
o Citirea rezultatelor
o Inregistrarea vaccinarii in registrul de vaccinari
Seroterapia
- Tratamentul unor infectii cu ser imun , dica ser care contine anticorpi
fata de agentul causal al infectiei respective
- Serul poate fi recoltat de la animale (heterolog) sau de la omul
convalescent (omolog)
- Seroterapia se efectueaza la indicatia medicului si sub stricta
supraveghere medicala
- Serul heterolog poate declansa reactii de tip anafilactic
- Serul omolog poate transmite hepatita epidemica
- Pentru administrarea serurilor se efectueaza teste de sensibilitate
as simona tamas

o Intradermic
Se vor efectua dilutii de ser in solutie clorurosodica
izotonica sterile de 1/10, 1/100, 1/1000, 1/10000 dupa
indicatia medicului
Se injecteaza strict intradermic 0,1 ml solutie din dilutia
recomandata de medic
Se urmaresc functiile vitale, starea generala
Dupa 30 de inute se citeste reactia reactia pozitiva se
prezinta ca un eritem de circa 2-5-10 mm, in reactii
intense apare un usor edem local, care poate atinge citiva
cm
o conjunctival
Solutia diluata se introduce in sacul conjunctival
o Cutanat
Solutia diluata se aplica pe o scarificare a tegumentului
efectuata in prealabil
- Administrarea serului
o Daca nu a prezentat nici o reactive se va administra serul
o Se administreaza intravenous in perfuzie
o Pe tot parcursul administrarii bolnavul va fi supravegheat
permanent
o La aparitia celui ai mic semn de manifestare alergica se va
intrerupe administrarea
Date clinice
- semne si simptome
o cuprinde mai multe perioade distincte
perioada de incubatie intervalul de timp din momentul
patrunderii microbului in organism si pina la aparitia
primelor simptome
perioada de debut apar primele semne de boala
perioada de stare desfasurare a intregii simptomatologii
a bolii
perioada de convalescenta regresiunea simptomelor
o sindroame aparute
sindromul febril apar curbe termice caracteristice unor
boli infectioase
as simona tamas

10

 febra continua T 39-400C, cu mici variatii intre

dimineata si seara (febra tifoida, tifos, pneumonie)
febra remitenta caracterizata prin oscilatii febrile
mai mari intre 37-390C, fara ca temperature
minima sa scada sub 370C (infectii supurative)
febra intermitenta cu oscilatii foarte mari pina la
400 survenind zilnic sau cu perioade afebrile de 1-2
zile (malaria, septicemia)
febra recurenta perioade febrile cu temperature
continua 39-400 de 4-6 zile intercalate de perioade
de aceeasi durata
febra ondulata perioade febrilein care
temperature urca incet si se mentine in platou timp
de 7-10 zile, scade in liza si dupa o perioada
afebrila, unda febrile se repeat _bruceloza_
febra de tip invers temperature minima se
inregistreaza seara, iar maxima dimineata (TBC)
alte tulburari
o astenie, inapetenta, greata, cefalee, ameteli,
herpes, delir
o tulburati ale
metabolismului
aparatului cardio- vascular
renal
respirator
functiilor secretorii si excretorii
o nevoie crescuta de oxygen
o perturbari ale metabolismului
hidroelectrolitic
sindromul infectios si meningean
febra, frisoane
varsaturi
cefalee
hiperestezie cutanata
fotofobie
characteristic sindromului meningean sunt
rigiditatea (redoarea ) cefei
as simona tamas

11

 opistotonus
pozitie cocos de pusca
semnul kernig incapacitatea pacientului de a
intinde picioarele complet
semnul brudzinschi flectarea capului duce la
flexia reflexa a genunchilor
sindromul encefalic
semne de infectie generala
o febra, frisoane, ameteli, vertij, curbatura
semne corticale
o agitatie, delir, halucinatii, somnolenta
profunda, stari convulsive, stari comatoase
sindromul eruptive
manifestari cutanate
o macule, papule, vezicule, bule, petesii
hemoragice, icter
o scuame, cruste, ulceratii, cicatrici,
pigmentatii
o masca Filatov in scarlatina
o facies plingaret in rujeola
o masca hepatica
o excoriatii
pierdere de substanta superficiala, aparuta in urma unui
traumatism dupa prurit

as simona tamas

12

o cruste
leziune elementara secundara, datorita uscarii unei
seriozitati provenite dintr-o ulceratie
se prezinta ca mici, pline cu lichid clar si de cele mai
multe ori insotite de prurit si durere

o vezicule

as simona tamas

13

 ridicaturi ale epidermului rotunde, de dimensiuni mici,

pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de
pririt si durere

o pustule
abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la
radacina firului de par, constituind asa numitele leziuni
de foliculita cosuri
pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor
care se pustuleaza

as simona tamas

14

o papule
leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si
solida la suprafata pielii
se datoreste fie unei ingrosari a pielii, fie unei infiltratii
apoase

o ulceratii
pierdere de substanta rezultind dintr-un proces patologic
ce actioneaza asupra pielii, poate fi superficiala

as simona tamas

15

eroziune- sau profunda exulceratie si ulceratie propiu

zisa

sindromul gastro-intestinal
tulburari de transit intestinal
o varsaturi
o diaree
o tenesme
alte manifestari
angine
fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare
semne din partea aparatului circulator
colapsul periferic
o prin pierderi de apa varsaturi, diaree,
transpiratii
o prin pierderi massive de singe
o prin actiunea toxica asupra SNC
o prin actiunea unor toxine microbiene
o simptomele colapsului periferic
hTA, hipotermie, tegumente palide,
cianoza extremitatiilor, puls accelerat
as simona tamas

16

Date de laborator
- examenul bacteriologic
o analize ce se efectueaza prin frotiu pentru evidentierea de
streptococci si stafilococi
Culturi
o Insamintarea produsului pe mediul de cultura- hemocultura,
urocultura, coprocultura, bilicultura, medulocultura
Recoltarea sngelui pentru examenul bacteriologic.

A. Date generale:
Definiie:
Reprezint o metoda de laborator specifica, ce consta in colectarea singelui
de la pacient si insamintarea lui pe mediu de cultura pentru examen
bacteriologic, respectind strict raportul dintre singe si mediu nutritiv 10:1
Obiectivul :
Decelarea bacteriilor in singele pacientului si determinarea sensibilitatii
florei la antibiotice.
Indicaii:
O bacteriemie :febra tifoid,salmoneloya,bruceloya,leptospiroya etc.
Suspecii la o septicemie cu stafilococ, meningococ,bacilul Koh
(bolnavul are febr nalt,frison,starea general alterat)
Pacientul ce febra mai mult de 5 zile cu diagnosticul neclar.
Contraindicatii :
Absolute

as simona tamas

17

 Relative :hemoptizie,anemie de gr. III- IV , antibiotice n doze mari pe

o perioad ndelungat.
Condiiile colectrii sngelui
1. Pn la nceperea tratamentului cu antibiotice
2. Dac pacientul a administrat antibiotice e necesar de indicat, ce
antibiotic, doza, durata administrrii.
3. Recoltarea sngelui se face n timpul febrei.
I.

Pregtirea pentru procedur

1. Pregtirea asistentei medicale
Pregtirea asistentei medicale
Splarea minilor
Dezinfecia minilor
mbracarea manuilor sterile.
2. Pregtirea locului.
Masc de tifon, mahui sterile
Termometru.
Sering cu ac steril de 5, 10 sau 20 ml.
Garou i scutec steril
Tampoane i erveele sterile
Flacon steril cu mediu de cultur de 100 sau
150 ml
Spirtier, chibrituri.
Soluii dezinfectante(alcool iodat,eter)
Cuv renal pentru instrumente
folosite(sering, ac, pencet)
ndreptare la laboratorul bacteriologic,
standart.
3. Pregtirea pacientului.
a. pregtirea psihic
se explic pacientului necesitatea efecturii.
Pacientul se calmeaz i se ncurajeaz.
Pacientul se aeaz n poziie culcat pe spate.
b. pregtirea fizic
se efectueaz termometria pacientului
as simona tamas

18

Protecia personalului
medical.
Volumul depinde de vrsta
pacientului.
Pentru prelucrarea cimpului.
Pentru nsmnare.
Pentru dezinfecia cmpului.
Pentru dezinfecie
Conform cerinelor.
Se respect dreptul la
informare.
Se reduce anxietate.
n decubet dorsal pentru
prevenirea
copliucaiilor(colaps)

 se dezinfecteay pielea din plica cotului cu

alcool de 700

II.

Tehnica executrii
Se aplic garoul i se face puncia venei
Se extrage cantitatea necesar de snge n
sering; 5 ml la copii, 10 ml la aduli.
n timpul recoltrii garoul nu se elibereaz
Dup recoltare se elibereaz garoul.
Se extrage acul din ven
Se aplic tampon cu alcool de 70 0
Tamponul rmne pe 2-3 min
Mna bolnavului n poziie vertical
Seringa i acul se aeaz n cuva renal
O alt asistent medical aprinde lampa cu spirt
Se flambeaz marginile i dopul flaconului
Se transfer sngele din sering n flacon steril
cu mediu de cultur : mediul Raport(bulion
biliat sau alt mediu)evitnd prelingerea sngelui
pe peri.
Se flambeaz din nou gura flaconului i dopul la
flacara spirtierei.

III.

Documentarea

as simona tamas

19

Vezi standartul.
Pentru respectarea
raportului 1 :10
Pentru a menine staza
venoas
Cu micare rapid
Combaterea infeciei
Pentru hemostaz
Nu se ndoaie la cot, se
evit hematomul.
Pentru dezinfecie
Pentru flambare

Acul se va detaa de la
sering
De-a menine sterilitatea
materialului.

 Se pregteste produsul recoltat

Se copleteaz ndreptarea la laborator
Se eticheaz flaconul cu aceast indreptare i se
transport la laboratorul bacteriologic urgent.
Not : dac nu e posibil de transportat urgent sngele
nsmnat se aranjeaz n termostat la 370 C

Se nregistrez pe etichet temperatura corpului

bolnavului.
IV.

Supravegherea pacientului
Se face toaleta local a tegumentului
Se schimb lengeria dac este murdar
Se asigur o pozie comod n pat
Se supravegheaz pacientul

as simona tamas

20

O etichet ncleait pe
flacon i un bulletin de
nsoire.
Conform cerinelor

Complicaii
1. Hematom
(prin infiltrarea sngelui
n esutul perivenos)
2. strpungerea
venei(perforarea
peretelui opus)
3. Ameeli, paloare,
lipotemie.

V.

Intervenii
- se retrage acul i se
comprim locul punciei
1-3 min
- se retrage acul din
lumenul venei.
- se ntrerupe puncia,
pacientul se aeaz n
decubit dorsal far pern,
se anun medicul

Reorganizarea locului de munc

- acul i seringa se dezinfecteaz conform standartului. Asigurarea sepsiei si
antisepsiei.
Examen serologic
o Reactii de aglutinare
o Reactii de fixare a complementului
Alte reactii de imunitate
o Reactii cutanate
Reactia schick
Reactia dick
Reactia Schultz Charlton
Intradermoreactia mantoux
Teste de imunitate elisa sau ria
Analize complementare
- probe functionale hepatice
- formula leucocitara
- punctie lombara in meningite , encefalite
i. se analizeaza LCR
- se face
i. numarul de cellule sau elemente celulare
ii. meningograma
iii. reactia Pandy
iv. proteinorahia
v. glucozorahia

as simona tamas

21

vi. clorarahia
vii. frotiu
viii. cultura
Recoltarea produselor biologice si patologice
este important sa informam pacientul asupra manevrei si modul de
actiune si colaborare cu el in timpul manevrei
respectatea conditiilor de igiena si aspsie
cunoasterea tehnicilor de lucru
recoltarea produselor inainte de administrarea antibioticelor
reguli de protectia pacientului si a cadrelor medicale de infectiile
intraspitalicesti
respectarea masurilor de autoprotectie
acele si seringile se depoziteaza in containere speciale\se va urmarii
transportul correct al produselor recoltate
o meningococul la 370C
o virusurile in lazi congelate
recipientele in care se recolteaza sunt sterile sin u se dezinfecteaza cu
antiseptice
la coproculturi recoltarea se face din zonele cu singe si puroi
sa se efectueze 3 determinari pentru a surprinde agentul patologic din
3 scaune diferite
Prevenirea bolilor intraspitalicesti
ingrijirea bolnavilor cu boli infectioase trebuie adoptata la necesitatile
lor
bolile infectioase evolueaza cu stare febrile care epuizeaza organismul
reducind capacitatea lui imunologica de aparare
sunt boli care actioneaza systemic asupra intregului organism
provocind tulburari functionale si organice variate in functie de
specificul bolii si terenul immunologic al pacientului
bolile infectioase prezinta o evolutie ciclica, etapizata care solicita
ingrjiri adoptate stadiului respective
datorita reducerii capacitatii de aparare a organismului infectat
pacientii prezinta o receptivitate crescuta la diferite infectii
pacientul cu boli infectioase reprezinta o sursa de infectie potentiala
pentru persoanele din jurul lor , cit si pentru personalul medical

as simona tamas

22

 asigurarea conditiilor optime de spitalizare si ingrijire

bolnavii cu boli infectioase trebuie spitalizati cu saloane mici de 1-2
paturi pina la 4 paturi
conditii de perfecta curatenie cu mobilier stric necesar , perdelele si
covoarele sunt un rezervor de praf, luminoase si bine aerisite
paturile trebuie sa fie spalate si dezinfectate
saltelele si pernele trebuie sa fie adaptate tipului de pacient
nu se pot pune colaci de cauciuc pentru prevenirea escarelor de
decubit
bolnavul trebuie schimbat din pozitia de decubit dorsal in alte pozitii ,
sa faca miscari active
bolnavii care sunt in stare grava , care trebuie deserviti cu plosca si
urinar trebuie sa primeasca plosca si urinar dezinfectat
Masuri de convingere a bolnavului pentru a ramine in spital pe toata
perioada bolii si pentru prevenirea si combaterea bolii
asistenta trebuie sa supravegheze functiile vitale si vegetative care se
noteza in foaia de observatie
atentie deosebita trebuie acordata pacientiilor cu meningita , encefalita
, coma
Adaptarea sarcinilor de ingrijire a bolnavului in faza evolutiva
ingrijirea bolnavilor in anumite etape ale bolii trebuie sa previna
aparitia complicatiilor si a infectiei intraspitalicesti si pregatirea
organismului pentru faza urmatoare a bolii
in perioada de stare un accent deosebit se pune pe cresterea imunitatii
organismului
Prevenirea raspindirii infectiei si mobilizarea fortelor de aparare a
organismului
este necesara supravegherea bolnavului , igiena
ingrijirea corecta poate proveni aparitia infectiilor stafilococice de
spital, unor boli eruptive
lenjeria va trebui sa fie strerila pentru a preveni infectia leziunilor
tegumentare
ingrijirea mucoaselor este importanta pentru ca ele pot preveni infectii
ca otite, conjunctivite, parotidite

as simona tamas

23

 mucoasa bucala trebuie sa fie curatata cu un tamponcu solutie

antiseptica bucala, se indeparteaza depozitele, se badijoneaza cu
glicerina boraxata
mucoasa faringiana trebuie curatata cu gargara
se practica instilarea unor solutii pe conductul auditiv extern
se va evita aplicarea medicamentelor la nivelul mucoaselor care pot da
reactii severe
alimentatia rationala atit calitativa cit si cantitativa va avea in vedere o
proportie echilibrata intre lipide, glucide, etc
Prevenirea infectiilor intraspitalicesti
in spital pot venii bonavi cu diverse afectiuni in perioade de incubatie
bolnavii se pot imbolnavii si de alta boala
Prevenirea infectiilor transmise prin vectori
Dezinfectie
Dezinsectie
Prevenirea infectiilor transmise pe cale virala
Igiena personala riguroasa
Sterilizarea instrumentelor medicale
Vesela si tacimurie trebuie dezinfectate cu solutie de cloramina 10%
Spalarea alimentelor, fructelor, legumelor
Controlul medical al personalului sanitary din spital
Prevenirea transmiterii bolilor infectioase prin vectori
- vectori
Tintari
Purici
Paduchi
Capuse
Prevenire hepatitei cu transmitere fecal-orala si virala
Dezinfectia tacimurilor si veselei
Pastrarea curateniei
Lenjeria de corp si pat trebuie dezinfectate riguros, cu cloramina
Se respecta normele de dezinfectie, spalarea pe miini a personalului
as simona tamas

24

 Resturile menajere si de mincare trebuiesc arse

Plostile si urinarele vor fi spalate si dezinfectate cu detergent si
cloramina si apoi sterilizate, acestea trebuie sa fie individuale pentru
fiecare bolnav
Atentie deosebita trebuie acordata controlului periodic al intregului
personal
Prevenirea infectiilor stafilococice
Agenti patologici rezistenti
Dau forme severe de boala
Tratamentul se face cu antibiotice, condus cu rigurozitate
Organismul se poate obisnui cu antibioticele
Prevenirea infectiilor transmise pe cale aerogena
Rujeola, rubeola, oeon, scrlatina, meningita
Presupune respectarea riguroasa a circuitelor
Formolizarea saloanelor
Folosirea aspiratoarelor impotriva prafului
Infectiile aerogene se transmit direct sau indirect prin personalul de
ingrijire si medical
Personalul trebuie sa poarte masti, haine de protectie
Particularitati de ingrijire a pacientilor cu boli pulmonare
Bolile aparatului respirator pot avea consecinte negative asupra starii
de sanatate a pacientului
Suferintele pulmonare pot avea consecinte negative asupra aparatului
cardio-vascular
Majoritatea bolilor infectioase au caracter infectios care impugn
particularitati de ingrijire si supraveghere clinica
Pot genera pe linga tulburarile specifice si tulburari sau modificari
psihice cauzate de deficitul de oxigenare al aerului la care se adauga
starea de anxietate , depresie si frica de moarte
Pot apare diverse tulburari psiho-afective , idei obsessive, tulburari
comportamentale, insomnii, tendinte de izolare
Asigurarea conditiilor de mediu ale pacientului, saloane aerisite,
ingrijite, luminozitate adecvata, incalzire moderata 18-190C,
umidificare potrivita

as simona tamas

25

 Internarea pacientului va respecta caracterul infectios si contagios l

afectiunii
Curatenia zilnica generala trebuie efectuata cu materiale umede care
sa impiedice imprastierea prafului
Pozitia in pat atunci cind patul e reglabil
o In caz de hemoptizie sau emboli pulmonare capul ridicat
o In pleurezie sta pe partea sanatoasa
o In caz de tuse , varsaturi va fi ajutat
o Toaleta se face in functie de starea pacientului la baie sau in pat
o La pacientii febrili se schimba lenjeria de cite ori e nevoie
Alimentatia
o In perioade febrile alimente lichide , pastoase , cu vitamine,
apoi hipocalorica din alimente usor digerabile
o Pacientii cu expectoratii abundente , fetide, suprainfectate in
general nu au pofta de mincare
Recoltarea produselor patologice
o Sputa in conditii de asepsie riguroasa
o Grija mare la transport
Administrarea medicamentelor se face da cadrele medicale
Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitere
Criteriul de clasificare a bolilor infectioase este cel epidemiologic ,
dupa modul de transmitere
- cale respirator
- cale digestive
- cale cutanata
- prin vectori
Ingrijiri generale ale pacientilor cu afectiuni transmise pe cale respiratori
- se produc
- prin picaturile lui Pflge in cazul stranutului si tusei
- prin inhalarea aerului in care agentii patogeni ramin
suspendati sub forma prafului
Infectiile respiratorii cu poarta de intrare nazo-faringiana si buco-faringiana
scarlatina, anginele, rujeola, parodidita epidemica
- probleme posibile

as simona tamas

26

- respiratie ineficienta din cauza tusei, edemului mucoaselor bronsice

cu producere de mucus
- izolare sociala
- stare depresiva din cauza izolarii
- discomfort din cauza febrei, tusei, oboselii
- deficit de volum lichidian
- alterarea integritatii tegumentelor prin eruptie cutanata
- obiective de ingrijire
- identificarea agentului pathogen
- limitarea propagarii infectiei
- supravegherea atenta a pacientului pentru a depista semen de
sensibilitate la vreun medicament
- oprirea infectiei prin administrarea tratamentului adecvat
- Supravegherea functiilor vitale
- Asigurarea unei hidratari adecvate
- atenuarea febrei
- Combaterea durerii
- Asigurarea odihnei
- Reducerea anxietatii
- sustinerea psihologica a pacientului
- usurarea tusei
- educarea populatiei privind
- imunizarea
- igiena
- distrugerea vectorilor
- masurile luate pentru limitarea propagarii bolilor infectioase
respiratorii
o informarea pacientilor si familiei despre boala,
transmitere, prevenire si tratament
o izolarea pacientului
o cei care intra in contact cu pacientii sa poarte masca si
halat
o spalarea pe miini la intrarea si la iesirea de la pacient
o pacientul e sfatuit sa-si acopere nasul si gura cu o batista
cind tuseste sau stranuta
o la curatenie se folosesc metodele umede
o se aeriseste camera de mai multe ori
Ingrijirea bolnavului cu febra
as simona tamas

27

- febra nu se confunda cu boala

- poate fi un episod pasager sau poate insoti evolutia bolii sau poate chir
lipsi in totalitate
- febra se combate doar daca depaseste anumite valori si persista mai
mult timp, astfel incit pune in pericol functiile vitale ale organismului
- la nou nascut 390C pot aparea complicatii nervoase, cardiovasculare,
renale, la sugar, copilul mare si adultul tinar complicatiile survin daca
temperatura depaseste 400C, la adultul in virsta 380C

- bolnavul febril prezinta modificari in functionalitatea principlelor

aparate si sisteme , aparind o serie de simptome ca
o hiperemie
o paloare
o tahicardie
o scaderea tolerantei digestivemictiuni frecvente
o agitatie psihomotorie
o somnolenta
o transpiratii la nivelul tegumentelor
- agitatia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare si dult si
convulsii tonico-clonice la nou nascut, sugari si copilul mic
- bolnavul febril prezinta un consum crescut de calorii
- ingrijiri acordate
o asigurarea igienei corporale
verifica in mod repetat tegumentele daca sunt transpirate
asigura lenjerie de corp si de pat uscata si curata

as simona tamas

28

 va efectua toaleta partiala a bolnavului

va schimba lnjeria de corp ori de cite ori este nevoie
bolnavul nu va fi lasat cu lenjeria umeda de
transpiratie
urmareste mucoasa bucala care se deshidrateaza repede
repede
o asigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru prevenirea
deshidratarii
se ingrijeste sa comande ceai pentru rehidratarea
permanenta a bolnavului
administreaza acestuia cantitatile necesare, la intervale
regulate, dupa necesitati
observ in permanenta simptomele clinice care insotesc
febra
urmareste functiile vitale
la cresterea temperaturii anunta medicul
o asigurarea de comprese umede reci
pregateste de urgenta comprese umezite in apa la
temperatura da 10-150C
aplica comprese pe torace, pe cap si daca este necesar si
pe trunchi
pune la indemina cearceafuri pentru impachetare, baia
hipotermiazanta, prosoape uscate
verifica pulsul, culoarea tegumentelor
intrerupe aplicarea compreselor daca tegumentele devin
cianotice
schimba compresele la interval de 5-10 minute de 3-6 ori,
pina cind se observa scaderea temperaturii corpului cu 120
o impachetare
daca aplicarea compreselor nu are efectul scontat se
aplica impachetarea in cearceafuri umede la 10-15 0
impachetarea s schimba din 5 in 5 minute
se administreaza lichide reci sau calde la indicatia
medicului
dupa impachetare se sterg tegumentele cu prosoape
uscate

as simona tamas

29

o
o
o

la terminarea impachetarilor se va pregati patul

bolnavului pentru a se putea odihni
baia rece sau moderata
daca temperatura nu a scazut corespunzator bolnavului i
se va aplica baie rece sau moderata
se va verifica starea generala a bolnavului
nu va dura mai mult de 8-10 minutebaia se intrerupe in
cazul cianozarii tegumentelor sau a aparitiei starii de
colaps
baia devine eficienta daca tegumentele devin hiperemice
dupa bie se frictioneaza tegumentele usor cu prosoape
uscate si curate
se imbraca bolnavul in lenjerie incalzita
se va verifica apoi daca nu prezinta frisoane
administrarea medicamentelor sedative
administrarea medicamentelor pentru tratarea afectiunii de baza
asigurarea regimului alimentar corespunzator
regimul bolnavului hiperemic este hiperglucidic,
hipolipidic
educatia sanitara
se efectueaza instruirea bolnavului si a apartinatorilor
privind necesitatea si rolul impachetarilor si a bailor reci

Impachtarea si baia hipotermizanta nu se aplica la bolnavii in stare

grava, debili, astenici, cardiaci decompensati

Ingrijirea pacientilor cu scarlatina

- boala infectioasa acuta si contagioasa , cauzata de anumiti
streptococibetahemolitici din grupa A, care secreta o toxina eritrogena ce
determina aparitia eruptiei

as simona tamas

30

- initial boala se caracterizeaza prin angina, varsaturi, febra

- perioada de incubatie
- 3-6 zile
- Debut brusc
- Angina
- Dureri in git
- Roseate intense
- Varsaturi
- Cefalee
- Puls rapid
- hTA
- perioada de invazie
- 1-2 zile
- angina este de un rosu intens sau pultacee, in puncte , aspect de false
membrane, uneori ulceronecrotice
- limba incarcata, cu deposit cenusiu, albicios,

as simona tamas

31

- apoi descuamarea limbii care ramine rosie limba zmeurie

- perioada de eruptie
- dureaza 2-3 zile
- exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei
- masca Filatov facies palmuit
- semnul Grazovici-Pastia linii hemoragice axilar, inghinal
-prurit
- modificari circulatorii tahicardie, hTA
- simptome neuropsihice agitatie, delir, convulsii

- perioada de descuamare
- 2-3 saptamini
Problemele pacientului
- hipertermie
- alterarea confortului
- varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral
infectios
- deficit de volum lichidian
as simona tamas

32

risc de deshidratare
alterarea nutritiei
izolare sociala
risc de transmitere a infectiei in caz de neizolare
potential de complicatii
risc de infectare a tegumentului
adinamie
deficit de autoingrijire

Obiective

o
o
o
o
o
o

- atenuarea febrei
- diminuarea durerii de cap si a febrei
- ameliorarea starii de comfort
- pacientul
sa fie echilibrat hidroelectrolitic
sa evite desidratarea
sa nu prezinte suprainfectii ale mucoaselor si
tegumentelor
reducerea si eliminarea riscurilor de transmitere
sa un prezinte complicatii
reducerea anxietatii

Interventii
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
as simona tamas

- scaderea febrei
prin ventilatie, prisnite, camera bine aerisita
antitermice
comprese reci pe frunte
- ameliorarea inflamatiei
gargara cu ceai de musetel
dezinfectante nazo-faringiene
analgezice
- ameliorarea confortului
combaterea pruritului alcohol mentolat
- pentru echilibrul hidro-electrolitic
regim hidrolactozaharat, supe de legume, zeama de
compot, vitamina
sa bea 2-3 l de lichide/24 ore
- prevenirea infectiilor si complicatiilor
se asegura higiene
33

o
o
o
o
o
o
o
o
o

repauas la pat 7 zile

evitarea complicatiilor
izolarea in spital
urmarierea analizei de urina si a exudatului faringian
timp de 3 saptamini
dezinfectia lenjeriei, obiectelor, veselei, folosirea de
plosti individuale
dupa afebrilitate , pacientul face bai calde zilnic
- tratament etiologic
se administreaza penicilina, eriteomicina iar la externare
se continua cu moldamin
in forme toxice se administreaza gammaglobuluina
in formele cu stare de soc HSH

Ingrijirea pacientului cu varicela

- boala infectioasa si foarte contagioasa, cauzata de virusul varicelozosterian

- semne si simptome
- eruptie pe tegumente , macule, papule, vezicule, cruste cu
aspect polimorf
- pe mucoasa bucala vezicule care se rup lasind ulceratie cu
aspect de afta , cu dureri la masticatie si salivatie abundenta

as simona tamas

34

- febra, care poate lipsi

- probleme
- alterarea integritatii pielii, risc de alterare a imaginii
corpoale
- potential de complicatii pneumonie, encefalita
- alterarea confortului legat de prurit
- risc de transmitere a infectiei, legat de nizilarea pacientului
- obiective
-

sa si pastreze integritatea pielii

sa nu fie expus microorganismelor infectioase
sa inteleaga masurile de control al infectiei si al gratajului
sa isi pastreze sentimentul de bunastare

- interventii
IMPORTANT
-

igiena tegumentelor cu apa alcolizata

baie numai dupa caderea crustelor
pentru ameliorarea pruritului alcool mentolat sau pudra
igiena cavitatii bucale
educatia pacientului sa nu se scarpine
supravegherea pentru a observa unele complicatii
varicela si zona zoster au acelasi agent etiologic
varicela poate apare dupa un contact cu herpes zoster sau
invers

Ingrijirea pacientilor cu rujeola

- boala acuta infectioasa si foarte contagioasa, provocata de virusul rujeolic

as simona tamas

35

- semne si simptome
- perioada de incubatie in medie 10 zile
- febra ina la 38-390C
- frisoane
- tahipnee
- triplu catar
- ocular conjunctivita, lacrimare
- nazal- congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infundat, rinoree
seropurulenta
- traheobronsic tuse seaca, raguseala
- enantem
- hiperemia mucoasei bucofaringiene
- semnul KOPLIK macropapule albe in dreptul molarilor
- tulburari digestive
- greturi si varsaturi
- dureri abdominale
- simptome nervoase
- iritabilitate
- cefalee
- in perioada eruptiva
- apare exantemul
- macule de culoare rosie pe fata, dupa urechi, git, torace, abdomen,
spate, membre

as simona tamas

36

- tegumente rosii, calde, transpiratie

- alte manifestari
- inapetenta
- neliniste
- stare de nervozitate
- inchidere i sine
- slabire
- probleme
- hipertermie
- obstructia cailor respiratorii
- dispnee cu polipnee
- tuse
- alterarea integritatii pielii
- potential de deficit de lichide
- intoleranta la activitati
- risc de infectie a mucoasei bucale
- potential de complicatii
- obiective
as simona tamas

37

- pacientul sa prezinte
- o diminuare a febrei
- temperatura in limite normale, odata cu palirea eruptiei
- diminuarea catarului nazal si traheo-bronsic
-cai tespiratorii permeabile
- un ritm respirator regulat
-diminuarea tusei
- sa fie ecilibrat hidroelectrolitic
- sa nu rezinte infectii la nivelul mucoaselor si tegumentelor
- sa nu prezinte complicatii
- sa i se amelioreze confortul fizic si psihic
- interventii
- pentru diminuarea si reducerea febrei
- comprese hipotermizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace, membre
- aerisirea camerei cit mai des
- administrarea medicatiei prescrisa de medic
- antitermice - aspirina, algocalmin
- antimicrobiene penicilina G
- pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipnee
- se umidifica aerul prin punerea de vase cu apa
-se aeriseste salonul
-se hidrateaza pacientul
-se administreaza medicatia prescrisa rinosept, fringosept, codena
- antiinflamatorie HSH 100 mg/zi in
perfuzie de glucoza 10%
- pentru prevenirea deshidratari
- se ofera pacientului lichide 2500-3000 ml/zi
- pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor
- se spala pe ochi de 1-2 ori / zi cu ceai de musetel cu comprese sterile
- la indicatia medicului se instileaza de 3 ori/zi cite o picatura de
clorocid
- se insista asupra igienei cavitatii bucale spalarea dintilor, gargara
cu ceai de musetel, protectia narinelor cu creme
- efectuarea toaletei pe regiuni comprese umezite cu apa alcoolizata
- baia generala e permisa in perioada de convalescenta
- prevenirea complicatiilor se face prin
- cresterea rezistentei organismului
- izolarea pacientului
- respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului
ambiant
as simona tamas

38

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI TRANSMISE PE

CALE DIGESTIVA

o
o
o
o
o
o

- transmiterea se face de obicei prin intermediul apei si a

alimentelor contaminate cu bacterii si virusuri
- germenii se raspindesc in mediu inconjurator prin materii
fecale, urina, sau alt produs patologic
- apa de fintina se poate contamina prin infiltratii cu ape de
suprafata sau cind acestea se construiesc in apropierea
latrinelor
- apele riurilor se pot contamina prin varsarea in ele a
canalelor colectoare
- alimentele prin manipulare necorespunzatare
- boala digestiva este boala miinilor murdare
- un rol important in transmiterea bolilor digestive il joaca
mustele
- cele mai frecvente boli digestive transmise pe cale digestiva
sunt
enterovirozele
febra tifoida
febra paratifoida
enterovirozele alimentare
dizenteria bacilara
hepatita virala

CULEGEREA DATELOR
- virsta la copii mai frecvent
- ce alimente au fost consumate
- unde e sursa de apa potabila
- conditiile de igiena
PROBLEME
-

as simona tamas

discomfort abdominal din cauza durerilor

deshidratare
febra
greata, varsaturi
dureri de cap, git
dificultate in a se ingriji

39

- risc de complicatii
- exantem
OBIECTIVE
-

izolarea pacientului
identificarea agentului patogen
limitarea propagarii infectiei
asigurarea confortului
mentinerea starii de nutritie
mentinerea unei eliminari normale
mentinerea unei temperaturi normale a corpului
educarea pacientului- sa respecte regimul alimentar
asigurarea ingrijirilor igienice

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TOXIINFECTIE ALIMENTARA

-sunt boli infectioase acute , cu caracter sporadic sau epidemic care apar in
urma consumului de produse alimentare intens contaminate
- se manifesta prin tulburari digestive si fenomene toxice generale
- agenti etiologici
- bacterii shigella, salmonella, proteus, stafilococ
- virusuri coxsackie, polio
- protozoare dizenteric, lamblia
- fungi - candida
- alimente mai frecvent incriminate
- carnea de pasare, peste, porc
- preparatele de carne cirnati, toba, pateuri
-oua
- laptele si derivatele sale
- preparatele de cofetarie
- manifestari
-apar dupa o incubatie de
- 12-36 ore salmonella
- 8-24 ore clostridium
- 1-3 saptamini lamblia
- debut brusc
- salivatie, greata, varsaturi, colici abdominale, diaree
- cefalee, ameteli, lipotimie
-stare de rau general
- febra
as simona tamas

40

-tegumente palide , transpiratii reci

- hTA colaps
- soc infectios
- probleme
- deshidratare
- inflamatia tubului digestiv sub actiunea tulburarilor digestive
- discomfort
- cefalee toxinele afecteaza SNC si tulburarilor hidroelectroloitice
- hipertermie
- tulburari circulatorii hTA
- anxietate
- obiective
- sa nu mai prezinte semne de deshidratare in maxim 24 de ore
- sa se diminueze varsaturile in maxim 6 ore
- sa aibe tranzitul intestinal ameliorat in maxim 6 ore
- sa nu prezinte cefalee, colici in termen de 2-3 zile
- temperatura normala in 2-3 zile
- TA normala in primele 24 ore
- interventii
- se asigura repausul la pat
- se asigura o dieta hidrica
- lichide reci , cantitati mici, fractionat
- treptat se introduc alimentele orez, morcov fiert, brinza de
vaci proaspata, piine prajita
- se asigura reechilibrarea hiroelctrolitica cu solutii de ser fiziologic,
dextran
- se administreaza medicatia prescrisa simptomatice emetiral,
clordelazin, spasmolitice metoclopramid, scobutil, dezinfectant intestinal ,
in formele grave corticoterapie
- educatia pacientului
- sa previna contaminarea alimentelor
- sa evite consumul de maioneza pastrata in conditii
necorespunzatoare
- sa evite consumul de alimente suspecte

HEPATITA ACUTA VIRALA

as simona tamas

41

- hepatitele acute virale sunt produse de virusurile A,B,C,D,

(delta) si E
- calea de transmitere
o HAV A si E pe cale orala (fecal-orala)
o HAV B,C,D se transmit prin seringi si ace contaminate, tatuaje,
manichiura, prin contact cu singe infectat direct, prin contact
sexual, sau de la mama la fat prin transmitere verticala
Ingrijirea pacientlor cu hepatita acuta virala A
- boala infectioasa determinata de virusul hepatic A din genul enterovirus,
provocind o boaa generala mai ales a ficatului
- virusul A se gaseste atit in materile fecale , bila cit si in singe, are mare
rezistenta in mediul extern
- infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate
- perioada de incubatie e in medie 1 luna, virusul fiind prezent in singe si in
scaun din a doua jumatate a perioadei de incubatie
- simptome
- perioada de incubatie 14-42 zile
- perioada preicterica 1-10 zile
- febra
- dureri musculare generalizate
- manifestari catarale respiratorii uneori debut pseudogripal
- manifestari digestive anorexie, greata, varsaturi,
- senzatie de greutate in hipocondrul drept, dureri epigastrice,
de cap,
- dureri articulare,
- eruptii de tip urticarian cu prurit, icter,

as simona tamas

42

- astenie pronuntata, ameteli,

- insomnie ori somnolenta, apatie,
- oligurie cu urina inchisa la culoare ,
- constipatie cu scaune decolorate
- se cerceteaza
- sindromul de hepatocitoliza
- transaminazele, aldozele si sideremia cresc
- sindromul colestatic
- bilirubina creste
- FA creste in hepatita virala colestatica
- sindromul de inflamatie
- teste de disproteinemie
- electroforeza
- imunoelectroforeza creste IgM
- sindromul de deficit functional hepatic
- teste de coagulare
- teste care se refera la metabolismul glucidic- tendinte de
hiperglicemie
- teste care se refera la metabolismul lipidic cresc
fosfolipidele, colesterolul scade
- examene curente
- hemoleucograma
- VSH
- examen de urina cu urobilinogen si pigmenti biliari
- teste specifice de laborator
as simona tamas

43

- decelarea antigenului hepatic

- decelarea anticorpilor anti HAV
- probleme
-hipertermie- fara frisoane
- discomfoert legat de prurit
- greturi, varsaturi
- anorexie legat de afectarea stomacului si alterarea gustului
- dureri epigastrice, musculare, de cap,
- diminuarea mobilitatii fizice
- afectarea tegumentelor si mucoaselor
- eliminare urinara inadecvata
- constipatie sau diaree
- cunostinte insuficiente despre boala
- anxietate legata de prognosticul bolii
- risc de infectii bacteriene
- obiective
- diminuarea febrei, varsaturilor, greturilor, pruritului, durerilor
- sa fie hidratat si sa prezinte o stare de nutritie adecvata
- confort psihic si fizic
- interventii
- toate interventiile vizeaza protejarea ficatului
- izolarea pacientului
- urmarirea functilor vitale
- repaus la pat
- combaterea febrei prin
- imbracaminte lejera
- microclimat corespunzator in salon
- medicatie antipiretica prescrisa de medic
- diminuarea varsaturilor prin
- ingerare de cantitati mici de lichide reci, la intervale de 30-60 min
- la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici de gheata
-administrarea medicamentelor se va face de preferinta sub forma de
supozitoare
- se urmaresc semnele de deshidratare
- se respecta dieta
- asigurarea tranzitului intestinal prin
- regim de fructe
- zarzavaturi
-la indicatia medicului clisme, laxative
- la indicatia medicului se administreaza medicamentele
as simona tamas

44

- simptomatice pentru combaterea tulburarilor digestive

- lipotrope , hepatotrope
- vitamine din grupul B
- in formele severe corticosteroizi
- in icter prelungit coleretice anghirol, colebil
- educarea pacientului
- pentru crutarea ficatului - sa evite efortul, abuzul alimentar, toxicele
- sa evite prajelile, grasimile, afumaturile, alcoolul
- dispensarizare corecta , disparitia icterului nu inseamna videcare,
aceasta dureaza 2-3 luni , iar urmarirea se face intre 6 si 12 luni
- informarea despre transmiterea bolii
Mononucleoza infecioas
-este o boal infecioas avnd ca i etiologie virusul Ebstein-Barr
(EBV)
-caracteristic vrstelor tinere (15-25 ani)
-sursa de infecie->persoanele cu boala manifest clinic sau inaparent
-calea de transmitere:
-salivar (boala srutului)

-alimentaie->obiecte contaminate
-virusul poate aciona direct sau prin complexe imune asupra :
-esutului hepatic->hepatite
-patului vascular->erupii
-mduvei->mielit,poliradiculonevrit
-SNC->encefalit
-evoluia bolii este de 7-10 zile

as simona tamas

45

1. sdr.clinic
-incubaia : 2-6 sptmni
-debutul poate fi brusc sau insidios cu:
-febr
-frisoane
-alterarea strii generale
-cefalee
-mialgii
2. sdr.hematologic
-VSH usu.normal
-n faza iniial->leucocite normale sau chiar leucopenie
-ulterior leucocitoz (pn la 20-30.000/mm3)
-monocite prezente n faza iniial (5-10-15%);ulterior pn la 80%
3. sdr.umoral
-se evidentiaza prin reacia Paul-Bunell
-usu.apar la 2 sptmni de la debutul bolii
-se ia o prob la nceputul spitalizrii i a 2-a prob la 7-10 zile
-dac titrul atc. n dinamic->reacie (+)
-n proporie de 20%->reacie (-)
-atc.mpotriva virusului (capsid,acizi nucleici)->IgM (atc.de faz
acut)
-EBV se evideniaz prin imunofluorescen sau cultivare
-tratament->patogenetic + simptomatic + regim igieno-dietetic
-antipiretice
-izolare + repaus
-tratamentul suprainfeciilor:
-angine de etiologie streptococic,stafilococic,fuzospirili
-penicilin 7-10 zile + moldamin
-eritromicin 30-50 mg/kg/zi
-oxacilin->etiologie stafilococic
-gargar cu ceai de mueel,Faringosept,vit.C
-afectare hepatic->hepatoprotectoare
-elemente eruptive:
-antihistaminice
-cortizon
-AINS
-ruptur de splin->intervenie chirurgical
-vitaminoterapie
-evitarea cel puin 6 luni a efortului fizic

as simona tamas

46

Infecia urlian (parotidita epidemic,oreionul)

-etiologie->v.urlian = Paramyxovirus,virus cu ARN,diametru = 95-180 nm

-sursa de infectare->omul bolnav cu boala manifest clinic sau inaparent

-transmitere->cale aerogen
-patogenie:
-multiplicarea virusului la nivelul cilor respiratorii superioare (celule
epiteliale)->viremie-> predilecie pt.glandele acinoase:
-parotid
-tiroid
-glandele mamare
-pancreas
-ovare
-testicule
-la nivelul glandei parotide se produce edem->glande mrite de volum
i distrugerea endoteliului canalelor salivare->obstrucie->ngreunarea
eliminrii salivei

as simona tamas

47

-sunt afectai i acinii

-acelai lucru se ntmpl la nivelul tiroidei,pancreasului,testiculului
(azoospermie,sterilitate)
-afectarea miocardului->miocardit
-afectarea encefalului->encefalit
-meningit urlian (locul II n cazul etiologiilor virale)
-tablou clinic:
1. infecia cu localizare parotidian
-incubaie = 3 sptmni
-debut:
-febr
-frisoane
-alterarea strii generale
-cefalee moderat
-examen obiectiv:
-dureri moderate n loja parotidian
-uneori trismus
-durere n loja parotidian la masticaie
-usu.procesul infecios ncepe unilateral
-tergerea anului n loja parotidian
-sensibilitate moderat la palpare
-zon elastic,nu exist semne celsiene
-cavitatea bucal->congestie periorificeal a canalului
Stenon
-n evoluie->prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de
par
-debutul se poate produce prin prinderea glandelor
submandibulare sau glandelor sublinguale
2. meningit urlian
-febr
-cefalee
-fotofobie
-vrsturi explozive,n jet,de tip central
-poziie de coco de puc
-puncie lombar:
-LCR clar,hipertensiv
-500-1000 celule/mm3,iniial PMN ulterior limfocite
3. pancreatit urlian
-reapariia febrei
-stare general alterat
as simona tamas

48

-durere n zona pancreatic

-greuri,vrsturi
-sensibilitate la palpare n zona pancreatic
-examinri de laborator:
-amilazemie,amilazurie
-uneori nu exist exprimare paraclinic
4. orhit urlian
-usu.apare dup vrsta de 12-14 ani
-febr
-dureri intense n zona scrotal
-zona scrotal edemaiat,congestionat,foarte sensibil la
palpare
5. afectare tiroidian
- dimensiunilor
-sensibilitate local
6. afectarea glandei mamare
- dimensiunilor
-sensibilitate local
7. afectarea ovarelor (ovoforit)->sensibilitate n zona ovarelor
-VSH normal
-leucopenie,limfocitoz
-n caz de orhit,pancreatit,meningit->VSH
reacional,leucocitoz
-izolarea virusului din saliv,urin,edemul scrotal,snge prin
imunofluorescen
-identificarea fragmentelor antigenice->RFC,ELISA
-determinare de IgM specifice
-tratament:
-nu exist tratament etiologic
-regim igieno-dietetic:
-izolare
-repaus
-regim alimentar:
-hidric
-hipoglucidic
-hipolipidic
-cel puin 10-14 zile dup externare
-parotidita epidemic:
-AINS
-vitamine din grupul B
as simona tamas

49

-afectare pancreatic->cortizon parenteral

-orhit:
-prednison 1 mg/kg/zi
-repaus absolut la pat
-antialgice
-meningit:
-antialgice
-tratamentul HTIC:
-manitol->diuretic osmotic,nu mai mult de 3 zile
-furosemid
-glucoz osmotic->la scoaterea din tratament determin
edeme (fenomen de rebound)
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-cortizon-> edemul
-evoluie usu.benign,rar apar sechele
-virusul urlian d imunitate
Tusea convulsiv
-este o boal caracteristic vrstelor mici
-etiologie:Bordetella pertusis,Gram (-)
-i modific structura antigenic prin cultivare
-nu determin imunizarea organismului pt.toat viaa
-sursa->om bolnav/purttor
-transmitere->cale aerogen
-tablou clinic:
-incubaie = 1-2 sptmni
-nu exist ascensiuni termice,eventual subfebriliti
-prima faz->etapa cataral (aprox.2 sptmni)
-tuse
-agitaie
-subfebriliti
-a 2- a faz->faza de stare (3-4 sptmni)
-accese tipice de tuse convulsiv
-bolnavul i pregtete tusea->expir sacadat->inspir
zgomotos (cianoz,agitaie)-> expir sacadat->perioad de linite
-apnee,cianoz esp.la sugari
-ciclul se repet de:
-10-20 ori/zi->formele uoare

as simona tamas

50

-20-30 ori/zi->formele medii

-peste 30 ori/zi->formele grave
-accesele sunt mai frecvente noaptea
-accesele sunt urmate de vrsturi alimentare sau expectoraie
de secreie mucoas
-n timpul acceselor de tuse poziia pacientului este
asemntoare cu ortopneea
-Rx pulmonar->triunghiul Gtke
-stetacustic:
-murmur vezicular uor nsprit
-raluri bronice
-a 3-a faz->faza de declin (2-3 sptmni)
-accesele de tuse se rresc
-a 4-a faz->faza de convalescen
-complicaii:
1. mecanice
-hemoragii conjunctivale
-rupturi vasculare intracraniene
-pneumotorax
-rupturi bronice->broniectazii ce se pot suprainfecta
-hernii ombilicale/inghinale
-prolaps anal
2. encefalopatie hipoxic
3. tulburri hidro-electrolitice i acido-bazice
4. decompensarea unui astm bronic
5. suprainfecii->cu pneumococ,stafilococ->pneumonii /
bronhopneumonii
-tratament:
-izolarea bolnavului
-aerisirea camerei
-administrare de O2->apnee,hipoxie cerebral
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-Romergan->antihistaminic,sedativ
-tratament etiologic:
-eritromicin 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile
-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil
-alimentare n cantiti mici i dese
-profilaxie->vaccinare (DTP)

as simona tamas

51

Difteria
-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)
-aciunea sa se realizeaz indirect (exotoxin)
-exotoxina prezint 2 fragmente : A i B
-prin fragmentul B se leag i acioneaz prin fragmentul A
-fragmentul A are o aciune local->necroz hemolizant (inhib
sinteza proteic prin blocarea factorului de elongare)
-sursa de infecie->omul bolnav / purttor
-transmitere->cale aerogen
-poarta de intrare:
-nazal->difterie nazal
-faringian
-laringian
-conjunctival
-tegumentar
-anal
-vaginal
-tablou clinic:
-incubaia este de 7 zile
-debutul este diferit n funcie de localizare:
1. angina difteric
-poarta de intrare = faringele
-debut usu.insidios,dar poate fi i brutal:
-febr
-frisoane
-astenie
-adinamie
-alterarea strii generale
-cefalee
-disfagie
+/- transpiraii
-congestie intens faringo-amigdalian
-prezena membranelor la nivelul amigdalelor,stlpilor vlului
palatin,al unor zone din vlul palatin
-adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari->gt
proconsular
-aciunea toxinei:
as simona tamas

52

-tahicardie
-miocardit->astenie,adinamie,transpiraii,dispnee,tendin la
hipotensiune arterial, sufluri precordiale
2. localizare nazal
-usu.unilateral
-debut:
-subfebriliti
-strnuturi
-avansarea procesului:
- obstrucia nazal
-secreie seroas sau sero-sanguinolent
-membrane n zona nazal
3. localizare conjunctival
-lcrimare
-secreie
-constituire de membrane:
-membranele se detaeaz cu greutate
-las zone sngernde
-se refac cu mare rapiditate
4. difteria tegumentar
-febr;astenie,adinamie
-transpiraii
-constituirea membranelor n zona tegumentar
-dac zona nu este bine vascularizat->semne reduse
determinate de toxin
5. difteria vaginal sau anal->simptomatologie asemntoare
6. difteria laringian
-tuse
-disfonie pn la afonie
-fenomene de insuficien respiratorie
-necesit traheostomie
7. localizare traheic
-stridor
-tuse
-dureri retrosternale
-elemente de insuficien respiratorie->cianoz
-spasm traheal
-complicaii:
-paralizii de nervi cranieni:
-paralizie de vl palatin
as simona tamas

53

-voce nazonat
-reflux alimentar
-dispariia reflexului de nghiire
-paralizie de oculo-motor
-strabism
-ptoz palpebral
-nistagmus
-poliradiculonevrite,polinevrite
-miocardit
-insuficien respiratorie
-tratament:
-internare->repaus la pat;izolarea bolnavului
-tratament etiologic:
-ser antitoxinic (ser antidifteric)
-primele 3-4 zile de la debut : 20.000 UI
-dup 5 zile de la debut : 50.000 UI
-penicilin G,eritromicin,cefalosporine
-obstrucie mare cu imposibilitatea alimentaiei:
-alimentaie parenteral->aminoacizi
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-antiinflamatoare->cortizon
Infecii respiratorii acute
-clasificare:
a) dup criteriul anatomic (OMS):
1. infecii respiratorii acute ale cilor respiratorii superioare
-rinite
-faringite
-amigdalite
2. infecii respiratorii acute ale cilor respiratorii mijlocii
-epiglotite
-subepiglotite
-traheite
3. infecii respiratorii acute ale cilor respiratorii inferioare
-bronite
-broniolite
4. infecii respiratorii acute ale parenchimului pulmonar
-pneumonii interstiiale
-pneumonii lobare / segmentare
as simona tamas

54

-bronhopneumonii
-pleurezii
b) clasificare etiologic->dup criterii de laborator i criterii statistice:
1. etiologie viral
2. etiologie bacterian
3. etiologie fungic
4. etiologie mixt:
-infecii virale + bacteriene
-infecii virale + fungice
-infecii virale asociate cu infecii virale (ex.v.gripal +
adenovirusuri)
Infeciile respiratorii acute de etiologie viral
-sunt importante prin morbiditatea lor,costurile economice
ridicate,repercursiunile asupra organismului
-sunt grave la vrste extreme:
-nou-nscut,sugar,copil mic->imunitate n formare
-vrstnici->imunitate deprimat
-la vrstele mici se produc 5-6 infecii respiratorii acute virale pe an,iar la
adult 3-4 pe an
-mortalitate->2 milioane copii mici/an datorit infeciilor virale
-repercursiuni asupra organismului:
-deprim imunitatea->suprainfecii bacteriene
-sechele
-ageni etiologici:
-v.gripale->3 tipuri : A,B,C
-v.paragripale
-VRS
-picornavirusuri->virusuri mici;determin esp.rinite
-coronavirusuri->locul II n etiologia rinitelor
-enterovirusuri->Echo,Coxsackie
-adenovirusuri
-sursa de infecie->omul bolnav cu boala manifest clinic sau inaparent
-transmitere:
-usu.aerogen
-obiecte (prosop,batist)->rhinovirusuri
A. Gripa
-apare epidemic,endemic sau pandemic
as simona tamas

55

-este o boal frecvent

-agentul etiologic->v.gripal
-sursa de infecie:
-omul bolnav
-psri esp.migratoare->usu.manifestri digestive (enterite)>eliminarea virusului prin materiile fecale->vehiculare prin ap sau curenii
de aer->psri domestice->om
-transmitere->esp.cale aerogen
-poarta de intrare->cile respiratorii
-tablou clinic:
-incubaie scurt : 12-24 h,maxim 72 h
-debut brusc,acut:
-febr nalt : 38-39-40C
-alterarea strii generale->astenie,adinamie
-tuse seac
-mialgii
-globalgii
-rinoree seroas iniial,ulterior sero-mucoas (sdr.cataral)
-se ntinde pe o perioad de 3-4 zile
-sdr.toxic->se accentueaz simptomatologia:
- febra
-mialgii intense
-astenie sever
-astenie + mialgii = curbatur
-sdr.toxic dureaz 7 zile;dac se prelungete->apar complicaii
-n faza de stare se poate afecta miocardul->miocardit:
-tahicardie sau bradicardie
-hTA
-sufluri
-modificri ECG
-alte modificri:
-dispnee
-disfonie->apariia laringitei pn la crup gripal
-semne de insuficien respiratorie acut->polipnee
-semne cardio-respiratorii
-faza de declin:
-febra ncepe s remit
-rinoreea i tusea seac ca intensitate i frecven
-persist astenia fizic i psihic
-complicaii:
as simona tamas

56

1. determinate de aciunea virusului gripal

-meningite
-encefalite
-mielite
-nevrite,poliradiculonevrite
-complicaii cardiace->miocardit,pericardit
-complicaii renale->glomerulonefrit
-afectarea suprarenalelor
-sdr.Reye->esp.dac se administreaz la copii aspirin
2. suprainfecii->etiologie : stafilococ,streptococ,H.influenzae
-pneumonii
-bronhopneumonii
-pleurezii
-sinuzite
-otite
-meningite bacteriene
-tratament:
-izolarea bolnavului
-repaus la pat
-completarea deficitului lichidian->ceaiuri
-antipiretice
-comprese calde n jurul gtului->n caz de laringit
-antitusive:
-tuse seac->Codenal
-tuse productiv->fluidificante : Bromhexin,carboxicistein
-picturi n nas->Rinofug,ser fiziologic,HHC
-profilaxia suprainfeciilor esp.la copii->penicilin,ampicilin
-tratamentul suprainfeciilor:
-etiologie stafilococic:
-Augmentin
-quinolone de generaia III->ciprofloxacin
-cefalosporine de generaia I i II
-etiologie pneumococic->penicilin G
-meningit bacterian->cefalosporine de generaia III
-tratamentul miocarditei:
-cortizon
-digitalice doar n cazuri extreme
-tratamentul ocului->deocare
-tratamentul encefalitei:
-depletive
as simona tamas

57

-cortizon
-sedative
-inundaie alveolar sau sdr.cataral->administrare de O2,aspiraia
secreiilor
-tratament etiologic:
-amantadin 2* 100 mg/zi 5-7 zile,pn la 10 zile
-aerosoli cu ribavirin->acioneaz la nivelul cilor respiratorii
superioare
-profilaxia gripei:
-vaccinare dup cunoaterea tipurilor de virusuri care circul n
acel an
-amantadin
Infeciile cu adenovirusuri
-adenovirusurile sunt virusuri cu ADN (peste 46 tipuri)
-sunt rezistente n mediul exterior
-au tropism pt.sistemul limfatic esp.ganglionii limfatici->infeciile
evolueaz cu adenopatii
-clinic:
-poart de intrare conjunctival->conjunctivite
-copii mici->manifestri digestive (enterite)
-sugar->invaginaie intestinal
-keratoconjunctivite
-producerea unor cancere prin aciune la nivel celular
-febra de var (faringoconjunctivit):
-febr
-poliadenopatii->ganglionii occipitali,laterocervicali,axilari,inghinali
-congestie faringian
-conjunctivit
-adult->pneumonie interstiial
-frecvent infecia este nsoit de exantem->confuzie cu boli
eruptive (rubeola)
-mialgii,ganglioni sensibili la palpare sau spontan dureroi
-tratament:
-tratament simptomatic
-tratamentul complicaiilor->AINS pn la cortizon
-nu exist profilaxie

as simona tamas

58

Meningitele infecioase
-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui
-meningitele sunt boli grave,cu evoluie rapid spre deces
-clasificare:
a) dup criteriul etiologic
-bacteriene
-virale
-fungice
-cu protozoare
b) dup aspectul LCR
-n mod normal,LCR este clar,acelular
-n meningite apar celule n LCR (PMN,limfocite)
1. meningite cu LCR clar
-esp.meningitele virale,TBC,dar i la debutul unei meningite
bacteriene
-dac organismul nu rspunde imun corespunztor iar n frotiu
exist foarte multe bacterii
-dac agresivitatea agentului patogen este mare->n LCR nu apar
elemente de aprare ci numai bacterii
-meningita decapitat
-meningita pretratat
-meningita cu Leptospire
2. meningite cu LCR purulent
-LCR conine bacterii,fibrin,leucocite,limfocite
-LCR purulent este caracteristic meningitelor bacteriene
3. meningite cu LCR de aspect opalescent->esp.meningitele
bacteriene (conine multe elemente)
4. meningite cu LCR hemoragic
-meningite bacteriene->meningita crbunoas,meningita cu
Lysteria monocytogenes
-poate exista suspiciune de hemoragie subarahnoidian->hematiile nu
sunt lizate i sedimenteaz la fundul recipientului
-n meningita bacterian se produce hemoliz->hematiile nu
sedimenteaz

as simona tamas

59

Meningite bacteriene
-patogenie:
-poarta de intrare poate fi reprezentat de cile respiratorii,zona
urinar,tractul digestiv
-usu.manifestrile locale sunt minime
-alteori agentul patogen afecteaz organele (pneumonie,enterocolit)
dup care disemineaz sanguin i ajunge la nivelul meningelui
-la poarta de intrare respiratorie agentul patogen se fixeaz pe celulele
aparatului respirator->stratul subepitelial->limf + snge->meninge
-la nivelul capilarelor din zona plexurilor coroide se produce diapedeza
bacteriilor (usu.nglobate n leucocite) cu trecerea lor n spaiul
subarahnoidian
-bacteriile produc i lezarea endoteliului capilar-> permeabilitatea
capilar->extravazare de plasm, bacterii,fibrin n spaiul subarahnoidian
-bacteriile se multiplic n spaiul subarahnoidian (deoarece atc.,PMN
sunt n cantitate redus)-> elibereaz fibrin
-bacteriile sunt vehiculate mpreun cu LCR;exudatul bogat n fibrin
poate produce obstruarea orificiilor prin care circul LCR
-bacteriile determin fenomene inflamatorii la nivelul leptomeningelui>meningit
-bacteriile irit plexurile coroide-> producia de LCR
-LCR n exces + exudatul fibrinos realizeaz o presiune ntr-un spaiu
nchis->HTIC
-se produc iritri la nivelul rdcinilor nervilor spinali i nervilor
intercostali->contractur paravertebral
-iritarea terminaiilor nervoase senzitive determin hiperestezie cutanat
-se produce edem papilar->este important examenul fundului de ochi
(dac este edem bilateral,este probabil consecina procesului inflamator;dac
este unilateral->posibil proces expansiv->nu se face puncie lombar)
-exist germeni ce produc mult fibrin (ex.pneumococ)->obstrucia
orificiilor de circulaie a LCR-> HTIC->hidrocefalie esp.la copii
-calea de transmitere:
-hematogen
-contiguitate
-inoculare direct->TCC
-iatrogen->puncie lombar septic
-tablou clinic:
-incubaie scurt : 2-3 zile
as simona tamas

60

-debut acut:
-febr nalt (39-40C)
-frisoane
-cefalee intens
-mialgii
-alterarea strii generale
-vrsturi de tip central (n jet)
-fotofobie->bolnavul se ntoarce cu spatele spre lumin
-poziie antalgic n coco de puc
-manifestri din partea aparatului digestiv:
-copii->scaune diareice, apetitului
-aduli->constipaie
-hiperestezie cutanat-> iptul din meningo-encefalit
-examen obiectiv:
-redoarea de ceaf
-semnul Kernig I->semnul trepiedului
-semnul Kernig II->pacient n decubit dorsal;ridicarea picioarelor la
90 se face cu flectarea genunchilor
-semnul Brudzinski I->flectarea capului pe trunchi determin flectarea
genunchiului
-semnul Brudzinski controlateral->la flectarea gambei pe coaps i a
coapsei pe abdomen se produce flectarea membrului inferior controlateral
-la nou-nscui i sugari nu exist redoarea de ceaf
-la nou-nscui + sugari->bombarea fontanelei anterioare i pulsaii la
nivelul ei
-la nivelul tegumentului pot apare erupii:
-n meningita meningococic->elemente peteiale
tegumentare;apar usu.n cadrul septicemiei meningococice->sdr.de
coagulare intravascular = sdr.Waterhouse-Friedricksen
-dunga meningitic (semnul Trousseau)->dac se apas cu unghia sau
cu un pixtegumentul apare paloare n zona n care se apas i eritem n jur
(datorit fragilitii vasculare )
-nistagmus,strabism
-paraclinic:
-examenul fundului de ochi
-puncie lombar->n decubit lateral sau ezut
-normal:
-LCR normotensiv i clar
-nu exist elemente patologice la examinrile de laborator
as simona tamas

61

-meningite bacteriene:
-LCR hipertensiv
-LCR clar->reactivitate ,meningit pretratat
-LCR opalescent sau purulent
-examinri din LCR:
1. reacia Pandy->proteinorahie calitativ
-proteinorahia este determinat de detritusuri
celulare,bacterii,leucocite,plasm
-se pune reactivul Pandy pe o sticl de ceasornic aezat pe un fond
ntunecat apoi se adaug 1-2 picturi LCR
-dac reacia este pozitiv->precipitare
-n funcie de intensitatea precipitrii se noteaz +,++,+++,++++
2. albuminorahie cantitativ
-valori normale : 24 mg%
- n meningitele bacteriene
3. examinri la microscop ale LCR
-pe lama Fuchs-Rosenthal se observ puncte strlucitoare (elemente
sanguine)
-n meningitele bacteriene usu.numrul elementelor este (sute,mii n
funcie de faza infeciei)
-elementele sunt PMN
4. glicorahie
-normal = 1/2 din valoarea glicemiei
-meningite bacteriene->glicorahie
5. examenul frotiului
-meningit meningococic->diplococi,asemntori boabelor de
cafea,G (-),predomin intracelular
-meningit pneumococic->G (+),aspect de lance,predomin
extracelular
-H.influenzae->cocobacil G (-)
-BK->coloraie Ziehl-Nielsen
6. cultivarea germenilor + tipizarea lor
-diagnostic pozitiv:
-date epidemiologice
-date clinice
-date de laborator
-diagnostic diferenial->alte tipuri de meningite
-complicaii:
-encefalita
-abcese
as simona tamas

62

-cloazonri
-paralizii de nervi cranieni
-sechele postencefalit cu decerebrare
-tratament:
a) etiologic
-dozele de atb.sunt mai mari dect n alte infecii
-se ncepe cu doze mari de atb.i nu se modific n timpul
tratamentului dozele
1. meningococ->durata tratamentului = 10 zile
-Penicilin G 100-200.000 UI/kg/zi
-ampicilin 150-300 mg/kg/zi (exist tulpini rezistente la
ampicilin)
-Biseptol (max.4 tbl./zi);usu.asociat cu o cefalosporin
-cefalosporine de generaia III->Fortum,Rocephine
2. pneumococ
-n Spania exist tulpini rezistente la penicilin i ampicilin
-n Romnia nu exist tulpini rezistente->usu.tratamentul etiologic
este penicilin + ampicilin
-cefalosporine de generaia III
-aminoglicozide i.v.,i.m. sau intrarahidian
-gentamicin 3-5 mg/doz intrarahidian la copil i 10 mg/doz
la adult
-quinolone de generaia III
3. stafilococ
-oxacilin 150-200-300 mg/kg/zi
-se poate asocia cu rifampicin (Sinerdol)
-cefalosporine de generaia III
-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral
4. bacil piocianic
-Tienam + aminoglicozid parenteral sau intrarahidian
-cefalosporine de generaia III
5. E.coli
-cefalosporine de generaia III
-quinolone de generaia III
-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral
6. anaerobi->penicilin G + metronidazol
7. Salmonella
-aminoglicozide
-quinolone
-ampicilin
as simona tamas

63

-cefalosporine de generaia III

b) patogenetic
-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic
-cortizon->faciliteaz ptrunderea antibioticelor n LCR
c) simptomatic
-combaterea febrei i a durerii
-reducerea edemului cerebral:
-manitol 1 g/kg/zi maxim 3 zile (poate determina necroz tubular
renal)
-se poate repeta dup 4-5 zile
-furosemid
-glucoz 33% tamponat cu insulin (produce fenomenul de rebound)
-CID->plasm,snge,cortizon,toaleta zonelor peteiale
-izolarea bolnavului
-febr->regim bogat n lichide
Meningitele virale
-etiologie:
-enterovirusuri->Echo,Coxsackie
-v.gripale i paragripale
-adenovirusuri
-v.urlian
-v.coriomeningitei limfocitare (v.Armstrong)->se transmite de la
oarece
-sursa de infecie->omul bolnav sau purttor
-transmitere->aerogen
-poart de intrare:
-digestiv->enterovirusuri
-respiratorie
-clinic:
-incubaie scurt
-debut acut:
-febr nalt
-frisoane
-cefalee
-mialgii
-vrsturi de tip central
-fotofobie
-semne de sdr.meningeal (+)
as simona tamas

64

-evoluie bifazic a temperaturii->iniial ascensiune termic,ulterior

temperaturii iar n momentul afectrii meningelui se produce din nou
temperaturii
-adenovirusurile i alte virusuri pot determina elemente eruptive
(peteii,macule,papule)
-paraclinic:
-puncie lombar:
-LCR clar,hipertensiv
-reacia Pandy poate fi (-) sau +,++
-elemente prezente->iniial PMN,ulterior limfocite (numr
variabil : sute->mii)
-glicorahie normal
-proteinorahie uor (35-40 mg%)
-evidenierea virusului->imunofluorescen,culturi virale
-evidenierea atg.virale->contraimunelectroforez
-diagnostic diferenial->n principal cu meningita tuberculoas:
-LCR clar
-reacia Pandy intens pozitiv->BK este mare productor de fibrin
-celularitate prezent->limfocite mari (tinere) i mici (mbtrnite)
-prezena BK la coloraie Ziehl-Nielsen
-glicorahie
-cultivri pe medii speciale pt.BK
-complicaii:
-encefalit
-afectarea nervilor cranieni
-tratament:
-patogenetic->asemntor cu meningitele bacteriene
-copii mici->penicilin de protecie
-meningit cu v.herpetic->acyclovir (tratament etiologic)
Puncia rahidian
Reprezint gestul medical de ptrundere cu un ac n spaiul subarahnoidian
pn la
vizualizarea lichidului cefalorahidian (LCR).
Indicaiile punciei rahidiene sunt urmtoarele:
a) diagnostic pentru diagnosticul meningitelor bacteriene, virale, fungice,
tuberculoase, luetice, al hemoragiei subarahnoidiene, al afeciunilor maligne
sau demielinizante ale SNC (tumori, scleroz multipl), precum i n

as simona tamas

65

sindromul Guillain-Barre sau dup traumatismele craniocerebrale; se

bazeaz
pe recoltarea LCR n vederea examenului macroscopic, microscopic
(fizicochimic,
citologic, bacteriologic)
b) terapeutic pentru administrarea medicaiei specifice n unele afeciuni
neurologice (antibiotice, citostatice)
c) pentru realizarea accesului la spaiul subarahnoidian n vederea injectrii
de
aer (pneumoencefalogram), substane de contrast sau izotopi radioactivi
(proceduri imagistice)
d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene
Contraindicaiile metodei sunt urmtoarele:
a) infecii ale tegumentului sau ale spaiului peridural n vecintatea locului
de
puncie
b) tratamentul cu anticoagulante sau existena unei coagulopatii
c) hipertensiunea intracranian prin formaiuni expansive intracraniene
(hematom subdural, abces cerebral, tumori de fos posterioar) cu edem
papilar la examenul fundului de ochi sau semne neurologice de focar
d) come de etiologie neprecizat
e) convulsii tonico-clonice
f) refuzul bolnavului
nainte de efectuarea punciei lombare, este obligator un examen neurologic,
precum i examinarea fundului de ochi pentru a exclude un sindrom de
hipertensiune intracranian.
Se va explica pacientului n ce const manopera i i se administreaz
premedicaie
(sedativ).
Materialele necesare sunt: antiseptice, seringi de 2-5 ml, ace lungi i subiri
(ntre 20-25G) cu bizou scurt i mandren, anestezic local, eprubete sterile,
pansament steril, mnui sterile.
Locul de puncie recomandat este la nivelul spaiilor interspinoase L2-L3,
L3-L4 sau L4-L5. Pentru aceasta se va alege ca reper anatomic linia
orizontal care unete cele dou creste iliace (linia Tuffier), care corepunde
apofizei interspinoase L4.

as simona tamas

66

Locul de puncie rahidian, amplasat ntre vertebrele L3-L4.

Poziia pacientului este de regul eznd pe un plan dur, cu capul flectat la
maximum pe piept i coatele sprijinite pe genunchi n vederea unei
deschideri ct mai mari a spaiilor interspinoase. Aceast poziie poate fi
meninut de un ajutor plasat n faa bolnavului.
Manopera poate fi efectuat i cu pacientul aflat n decubit lateral pe un plan
rigid, cu capul flectat pe piept i genunchii i coapsele flectate ctre torace,
cu planul spatelui perpendicular pe planul patului i cu o pern sub cap.
Poziia corect a pacientului reprezint o condiie absolut a reuitei
punciei. Dup pregtirea psihologic prealabil a pacientului i
administrarea premedicaiei destinate prevenirii sincopei vagale, se
procedeaz la puncia propriu-zis.
Tehnica punciei rahidiene:
1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice n 3 rnduri, precum i a
policelui stng al medicului; acesta va repera spaiul interspinos ales pentru
puncie
2. anestezia local la nivelul locului de puncie (infiltrarea plan cu plan)
3. ptrunderea se va face cu acul cu mandren perpendicular pe linia median,
n mijlocul spaiului interspinos; introducerea acului se va face progresiv
prin ligamentul interspinos, ligamentele galbene i dura mater, nsoit de
retragerea periodic a mandrenului pentru a verifica poziia acului;

as simona tamas

67

penetrarea ligamentului galben i a durei mater confer medicului senzaia

de diminuare a rezistenei la avansarea acului

as simona tamas

68

Poziii ale pacientului pentru puncia lombar

4. scoaterea mandrenului, observnd scurgerea primelor picturi de LCR pe
ac; recoltarea de LCR se va face n eprubete sterile
5. retragerea brusc a acului la finalul punciei
6. masarea locului de puncie cu un tampon cu antiseptice (pentru a suprima
traiectul de puncie prin deplasarea lateral a planurilor)
7. aplicarea unui pansament steril pe locul de puncie
8. repaus la pat pe plan orizontal, fr pern, minimum 8 ore
Precauii:
- temporizarea procedurii la pacienii cu edem papilar sau semne neurologice
de hipertensiune intracranian, pn la excluderea procesului expansiv
intracranian
Incidentele i accidentele punciei rahidiene sunt reprezentate de:
- puncia alb (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziia
necorespunztoare a pacientului, obstruarea acului cu un fragment tisular,
ostacol osos (necesit retragerea acului i repuncionare), lungimea
insuficient a acului, direcia lateral a acestuia, hipotensiunea marcat a
LCR;
- scurgere foarte lent a LCR prin ptrunderea insuficient a acului n spaiul
subarahnoidian impune mpingerea uoar a acului
- apariia lichidului sanguinolent pe ac prin lezarea unui vas din plexul
peridural;dac nu se limpezete dup cteva picturi, se va retrage acul i se
va punciona alt spaiu interspinos
- durere brutal ntr-un membru inferior - n caz de nepare a unei rdcini
nervoase
Complicaiile punciei rahidiene sunt urmtoarele:
- sincopa vagal la pacienii anxioi, datorat reflexelor vagale inhibitorii
as simona tamas

69

declanate de emoie sau durere, lipsei sedrii ori a anesteziei incorect

efectuate; impune decubitul dorsal, msuri de reechilibrare volemic
- cefaleea poate fi prevenit prin folosirea de ace foarte subiri i
respectarea decubitului dorsal dup puncie
- contaminarea LCR cu apariia meningitei sau empiemului subdural sau
peridural
foarte rar, datorit nerespectrii asepsiei;
- hematomul compresiv subarahnoidian apare n cazul efecturii punciei
rahidiene la pacienii cu tulburri de coagulare sau aflai sub tratament
anticoagulant (prin neparea unui vas) i poate duce la paraplegie
- sindromul de angajare complicaie foarte grav, letal, apare n urma
efecturii
punciei la un pacient cu hipertensiune intracranian
- supuraia la locul de puncie
Monitorizarea postpuncie rahidian va consta n:
- repaus la pat
- monitorizarea funciilor vitale
Pregatirea produsului pentru examinare
- examinare macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea,
aspectul,presiunea lichidului normal este limpede, clar ca apa de
stinca , se scurge picatura cu picatura
- in stari patologice poate fi hemoragic, xantocrom, iar viteza de
scurgere poate creste sau scade
- pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic va fi etichetat si
trimis la laborator
De stiut
- mandrinul dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril pentru
a putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului in timpul
recoltarii cind lichidul este purulent, viscos sau cu sfacele de fibrina
- in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid dupa punctie pacientul
se va pune in pozitie Trendelenburg
- punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulatori
deoarece nu necesita postpunctional pozitia de d. d. 24 ore
- dupa citeva picaturi de singe la inceputul punctiei apare lichidul clar,
se schimba eprubeta, la laborator se trimite lichidul clar
De evitat
- evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian
- modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei indreptarea
coloanei vertebrale care determina ruperea acului si traumatizarea
substantei nervoase
as simona tamas

70

- suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimitere la

laborator

as simona tamas

71

BIBLIOGRAFIE
1. CAROL, MOZES: Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical,
Bucureti
1999.
2. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical
Romneasc
3. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa Medical
Romneasc
4. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A
BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic
5. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE
MEDII

as simona tamas

72