Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Speech-uri
Intro
AsociaŃia “Youth for Justice” doreşte să mulŃumească celor care i-au fost alături la acest
eveniment. Începem prin a mulŃumi Camerei DeputaŃilor care ne-a pus la dispoziŃie Sala
Constantin Brâncuşi şi sponsorilor noştri care ne-au susŃinut la acest eveniment. Este vorba despre
Starlight Suites Hotel Bucureşti, Filos Pub şi Comimpex Marshal S.R.L.!
Dorim deopotrivă să le mulŃumim speaker-ilor noştri prin prezenŃa Domnului Director General al
AdministraŃiei NaŃionale a Penitenciarelor Ioan Băla, Doamnei Director al DirecŃiei Generale de
ProbaŃiune Iuliana Cărbunaru, Doamnei Director Adjunct al Penitenciarului Rahova LuminiŃa
MedeleŃ, Domnului Purtător de Cuvânt al Penitenciarului Jilava Cristian Micu şi Domnului Şef al
Serviciului de ProbaŃiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti Gabriel Oancea. MulŃumim de
asemenea şi Domnului Lect. Univ. Dr. Ioan Durnescu, pentru moderarea discuŃiilor!
Nu în ultimul rând dorim să le mulŃumim invitaŃiilor noştri din sfera academică, a ONGurilor, a
instituŃiilor de profil, cât şi a tinerilor preocupaŃi de sfera justiŃiei, care ne-au fost aproape şi ne-au
susŃinut la acest eveniment atât de important pentru noi.
AsociaŃia “Youth for Justice” a luat fiinŃă la 1 septembrie 2009 atunci când un grup de tineri
masteranzi în ProbaŃiune, Universitatea din Bucureşti, au decis că cea mai bună formă de a-şi
susŃine proiectele în sfera justiŃiei este legalizarea unei asociaŃii.
AsociaŃia “Youth for Justice” desfăşoară două mari proiecte: un Centru de Voluntariat pentru
JustiŃie, care are drept scop recrutarea şi pregătirea continuă de voluntari în munca directă cu
persoanele condamnate (http://cvj.yfj.ro) şi o revistă ştiinŃifică virtuală în domeniul justiŃiei pentru
tinerii cercetători, numită „PROBATION junior” (http://junior.yfj.ro).
2
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
Speech-uri
Ioan BĂLA
Director General
AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor
Voluntariatul este o nebunie. Cred că este o nebunie, dar o nebunie frumoasă, care implică
seriozitate, altruism, dorinŃa de a dărui celor din jur şi mai ales celor aflaŃi în impas, lucruri care ne
disting, ne singularizează în tot spectrul acesta în care trăim, în vremuri atât de complexe, ca să nu
le definesc altfel, când foarte mulŃi dintre noi au nevoie de puncte de sprijin. Puncte de sprijin pe
care nu doar cei specializaŃi în anumite profesii specifice zonei sociale ar trebui să le ofere, ci noi
toŃi. Exact acest lucru m-a determinat să pun totul deoparte şi să fiu astăzi alături de
dumneavoastră, pentru că sunt foarte convins că voluntariatul este una dintre modalităŃile extrem
de importante, prin care putem renaşte, prin care putem să ne revenim din punct de vedere
relaŃional, pentru că foarte mulŃi dintre clienŃii sistemului pe care îl conduc, au multiple carenŃe şi
în primul rând cele care vizează exact aspectele pe care le-aŃi punctat: nu ştiu să fie generoşi, nu
ştiu să fie altruişti, nu ştiu să dăruiască. Ştiu în schimb să apropie tot ce au alŃii prin metode, cel
mai adesea ilicite.
Modalitatea cea mai frecvent utilizată la nivel social în apărarea drepturilor şi libertăŃilor
cetăŃeneşti este justiŃia, înfăptuită de Autoritatea Judecătorească şi organele de represiune ale
statului. Toate celelalte structuri aparŃinând Sistemului NaŃional de Apărare, Ordine Publică şi
SiguranŃă NaŃională, din care face parte şi AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor, acŃionează în
numele şi sub controlul instituŃiilor statului, înfăptuind hotărârile judiciare în domeniul executării
pedepsei privative de libertate şi a măsurilor dispuse în cursul procesului penal, cu un singur scop:
al reintegrării sociale a celor care sunt sancŃionaŃi de către instanŃă.
AdministraŃia NaŃională a Penitenciarelor aplică politicile penale guvernamentale, acestea
fiind rezultatul identificării unor nevoi generale la nivelul social. Societatea civilă poate influenŃa
evoluŃia politicilor penale dar şi a sistemelor de valori şi atitudini faŃă de delincvenŃă. În mod
tradiŃional, relaŃia dintre penitenciar şi societate este univocă. Cei care comit fapte penale sunt traşi
la răspundere şi custodiaŃi într-un spaŃiu închis, pe intervale de timp determinate şi din păcate
succesive. Societatea acŃionează asupra unora dintre aceşti răspunzători pentru încălcarea normelor
sociale, izolându-i şi oferind satisfacŃie victimelor infracŃiunilor şi propunându-şi să-i intimideze
3
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
4
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
5
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
6
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
7
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
Iuliana CĂRBUNARU
Director
DirecŃia Generală de ProbaŃiune
Dacă până acum domnul director general ne-a vorbit despre mediul închis, acum facem un
pas către comunitate, acolo unde se află şi societatea civilă şi voluntarii. MulŃumim
organizatorilor, asociaŃiei, pentru faptul ca ne-au invitat la acest eveniment deosebit şi în primul
rând să îi admir pentru energia debordantă pe care o prezintă în fiecare dintre întâlnirile pe care le-
am avut până în prezent.
Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât
şi eu am activat într-o organizaŃie neguvernamentală care lucra pentru justiŃie. De fapt încă mai
lucrează pentru justiŃie. Şi spun acest lucru pentru că în urmă cu mulŃi ani, par acum, mi-am
început activitatea într-o organizaŃie neguvernamentală care a pus bazele probaŃiunii în Bucureşti,
cel puŃin şi voi sublinia în intervenŃia mea, rolul pe care societatea civilă şi voluntarii l-au avut
pentru a dezvolta un sistem de probaŃiune la nivel naŃional pentru ca astăzi, în anul 2009 să putem
vorbi de probaŃiune în România. Vorbim de Serviciul de ProbaŃiune în 41 de judeŃe, un serviciu
public, o instituŃie a Ministerului JustiŃiei dezvoltată la nivel naŃional. Nu mai departe de anul 1997
se întâmpla ca ministrul justiŃiei de atunci, printr-un gest mărunt sau un gest măreŃ, nici nu ştiu
cum să-l categorisesc, să consfinŃească un parteneriat dintre sistemul public şi o organizaŃie
neguvernamentală; am aici, pot să îi spun certificatul de naştere al probaŃiunii în România. Este
Ordinul 510 al ministrului justiŃiei din 1997 prin care era permis parteneriatul dintre penitenciarul
Arad, Judecătoria Arad, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad şi o organizaŃie neguvernamentală,
Europa pentru Europa.
Aşa a început probaŃiunea în România, prin entuziasmul şi energia unor oameni atât din
mediul neguvernamental, dar şi din rândul colegilor din penitenciar, care prin deschidere şi
entuziasm au răspuns provocării lansate de a crea alternative reale la detenŃie. Pentru cei care vor
să vadă certificatul naşterii, se menŃionează şi locul naşterii, Penitenciarul Arad. Dar în acest
certificat, aşa cum l-am numit, se vorbeşte şi despre voluntari. Nu puteam vorbi astăzi de voluntari,
în anul 2009, dacă societatea civilă, voluntarii din societatea civilă nu s-ar fi implicat cu dedicaŃie
şi nu ar fi pus bazele acestor proiecte pilot. După Arad au urmat Timişoara, Iaşi, Târgovişte,
8
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
Găieşti, Cluj, Gherla, Focşani şi la toate aceste iniŃiative s-au alăturat organizaŃii neguvernamentale
care activau în respectivele judeŃe şi prin acest parteneriat între sistemul de justiŃie, pe de o parte şi
societatea civilă, pe de altă parte, în perioada 1997 – 2000, 2001 când s-au înfiinŃat Serviciile de
ProbaŃiune, practic s-au pilotat anumite elemente de probaŃiune în România. Ultimul dintre aceste
centre pilot a fost cel în care am activat şi eu, centrul de la Bucureşti, unde s-a experimentat
probaŃiunea în sectoarele 3 şi 5.
Ce este important este faptul că după această perioadă experimentală destul de intensă,
Ministerul JustiŃiei a considerat că rezultatele acestei perioade sunt suficient de valoroase, astfel
încât să efectueze un pas înainte şi să înfiinŃeze Sistemul de ProbaŃiune ca şi sistem public, în
coordonarea Ministerului JustiŃiei.
Au evoluat puŃin lucrurile faŃă de perioada pe care o aminteau cei de la AsociaŃia „Youth
for Justice”, în care spuneau că instanŃele de judecată nu sunt atât de încurajate să dispună
sancŃiuni alternative; lucrurile s-au mişcat destul de mult faŃă de anul 1997, chiar şi faŃă de anul
2001, când se înfiinŃau Serviciile de ProbaŃiune, astfel încât în prezent, în evidenŃa Serviciilor de
ProbaŃiune se află peste 7000 de persoane, mai exact 7778 de persoane în supravegherea celor 41
de Servicii de ProbaŃiune (SP) la nivel naŃional. Pentru fiecare dintre aceste persoane consilierul de
probaŃiune trebuie să realizeze un demers personalizat, fiecare persoană este unică în felul său,
astfel încât şi intervenŃia trebuie să fie una specifică, particularizată nevoilor pe care respectiva
persoană le prezintă, nevoi care se află în strânsă legătură cu săvârşirea infracŃiunii; deci,
consilierii de probaŃiune îşi planifică intervenŃia astfel încât să reducă dintre acele cauze care au
condus la săvârşirea infracŃiunii. Prin acest demers putem afecta într-un fel acel risc de care vorbea
domnul director general, riscul de recidivă şi astfel comunitatea devine mai sigură, publicul mai
bine protejat deoarece persoanele care au săvârşit infracŃiuni şi sunt în supravegherea SP sunt
descurajate să săvârşească noi infracŃiuni.
Vă vorbeam despre acest demers specializat pe care fiecare consilier de probaŃiune trebuie
să îl realizeze. Ar fi o utopie să credem faptul că putem lucra de unii singuri. SP lucrează în
interiorul comunităŃii, pentru siguranŃa comunităŃii şi aducând laolaltă resursele comunităŃii în
cadrul căreia persoana a săvârşit o infracŃiune. Cu siguranŃă, atât în trecut cât şi în prezent SP vor fi
parteneri viabili pentru societatea civilă atât timp cât organizaŃiile sunt organizaŃii active şi
dovedesc, aşa ca dumneavoastră, sau îşi exprimă intenŃia că doresc să producă o schimbare, să-şi
aducă o contribuŃie la siguranŃa comunităŃii în care infracŃiunea a fost săvârşită.
Nu aş dori să trec cu vederea rolul pe care voluntarii într-adevăr îl pot aduce în acest proces
de reintegrare a persoanelor care au săvârşit infracŃiuni. Până nu de mult, până în anul 2006, una
9
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
10
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
11
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
Gabriel OANCEA
Şef Serviciu
Serviciul de ProbaŃiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti
12
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
Întrebarea care se pune este “Oare aşa să fie?”. Cred că răspunsul ar fi “nu” şi cred că ceea
ce ne lipseşte de multe ori sunt acei fermenŃi, acele iniŃiative individuale sau ale unor persoane
preocupate care să coalizeze, care să canalizeze eforturile, energiile latente care există în fiecare
dintre noi. Iar faptul că noi suntem aici reuniŃi şi faptul că discutăm despre voluntariat, despre
reintegrare socială, dovedeşte că aceste energii există, trebuie doar să existe cineva ca tinerii
minunaŃi care sunt implicaŃi în această activitate, ca aceste energii să iasă la suprafaŃă. Din această
perspectivă, noi avem nişte aşteptări foarte mari din partea organelor implicate în înfăptuirea
actului de justiŃie şi suntem foarte critici faŃă de activitatea poliŃiei, faŃă de activitatea
penitenciarelor şi poate chiar faŃă de activitatea probaŃiunii. Şi ne dorim o poliŃie care să acŃioneze
mult mai eficient, ne dorim nişte penitenciare care să aibă o rată de recidivă cât mai mică, ne dorim
nişte Servicii de ProbaŃiune care pot să asigure o reinserŃie socială maximă a persoanelor aflate în
evidenŃa lor. Şi totul la întrebarea “Cum se face, cu ce resurse?” “păi statul să facă, să aloce
fondurile necesare”. Lucrurile din păcate, nu stau chiar în sensul acesta, mai ales într-o societate în
care vorbim din ce în ce mai mult de descentralizare, de eforturi ale comunităŃii locale în
sprijinirea acestor demersuri.
Avem un exemplu, în Japonia, e într-adevăr mai departe de noi, care arată că se pot păstra
nişte rate foarte mici ale infracŃionalităŃii, poŃi opera cu un Serviciu de ProbaŃiune relativ sub-
dimensional, dacă este să luăm comparativ cu populaŃia Japoniei, dar care sprijinit fiind de un
număr foarte mare de voluntari, poate obŃine nişte rezultate fabuloase.
În ceea ce priveşte Serviciul de ProbaŃiune din Bucureşti, dacă e să ne întoarcem din
Japonia, acesta a avut şi el, a fost rolul unui pionierat, atât în ceea ce priveşte probaŃiunea,
existenŃa Centrului Experimental de ProbaŃiune din Bucureşti dar de asemenea, tot în pionierat a
implementat programe de implicare a voluntarilor în activităŃile de probaŃiune şi după cum spunea
Doamna Director Cărbunaru, până în anul 2006, o modalitate de a accede în profesia de consilier
de probaŃiune era şi urmarea unui număr de 150 de ore de voluntariat în cadrul unui serviciu.
Vreau să vă spun că experienŃa serviciului a fost una excelentă. Ne-am implicat în formarea
voluntarilor şi de asemenea, aceştia au fost implicaŃi în activităŃi precum colectarea de informaŃii
despre situaŃia persoanelor aflate în supravegherea serviciului, menŃinerea legăturii cu instituŃii din
comunitate. Avem aici în sală un voluntar, Sorin, care a fost implicat în aceste activităŃi cu
rezultate foarte, foarte bune.
Aş dori să închei cu o idee, voluntariatul prezintă beneficii în ceea ce priveşte relaŃia
serviciului cu beneficiarii aflaŃi în evidenŃa Serviciului de ProbaŃiune, în facilitarea accesului
acestora la serviciile diferitelor instituŃii din comunitate; dar voluntariatul prezintă o serie de
13
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
14
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
LuminiŃa MEDELEł
Director Adjunct
Penitenciarul Bucureşti-Rahova
15
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
standard după un manual, trebuie să fii deschis, să aplici cât mai multe metode, tehnici, dar
aplicate la acel context pe care nu ai cum să îl modifici foarte mult.
La noi în penitenciar deschiderea e maximă, pentru că, cu Domnul Durnescu am vorbit mai
demult de ideea de voluntariat, pentru că studenŃii, de la facultăŃile de AsistenŃă Socială şi
Psihologie fac practică la noi, la fel şi cei de la Academie.
Ca şi mesaj din partea Domnului Director Darie, care n-a putut fi prezent astăzi, e că îi
aşteptăm cu mare drag, ca şi activităŃi sunt multiple, deci este mult de muncă. Am avut o întâlnire
de curând cu cei de la asociaŃie când s-au prezentat toŃi colegii mei de pe secŃii, pentru că fiecare
secŃie are un specific şi îi aşteptăm oricând. Din partea noastră e un binevenit.
Vă mulŃumesc!
16
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
Cristian MICU
Purtător de Cuvânt
Penitenciarul Bucureşti-Jilava
Bună ziua!
Îmi este foarte greu să vorbesc, după alocuŃiunea domnului director general. Voi încerca să
fac o prezentare a penitenciarului Jilava, pe care unii dintre dumneavoastră îl cunoaşteŃi destul de
bine, din vizitele pe care le-aŃi efectuat acolo şi din programele pe care le aplicaŃi şi voi începe cu o
situaŃie uneori problematică.
Vreau să precizez că sunt purtător de cuvânt din 2003 şi m-am confruntat cu o multitudine
de probleme, datorită legilor de executare la momentul respectiv. Vreau să vă spun că în 2003,
chiar dacă nu erau televiziuni sau ziare la poarta penitenciarului şi erau voluntari, erau trataŃi la fel.
Deci voluntarii erau priviŃi ca nişte intruşi, care încercau să pătrundă în lumea interzisă, în lumea
din spatele porŃii de acces. Acum situaŃia s-a schimbat, este nevoie de voluntari în sistemul
penitenciar pentru a ne ajuta în aplicarea programelor cu deŃinuŃii, exact ce spunea şi colega mea,
doamna Nagy.
Penitenciarul Jilava este profilat pe executarea pedepselor cu regim deschis şi semi-deschis,
ceea ce presupune un regim de libertate mai mare. DeŃinuŃii îşi pot programa activitatea zilnică şi
acest lucru presupune o supraveghere mai mare din partea personalului, ajutat bineînŃeles de
voluntari, de dumneavoastră în cazul de faŃă.
Vă pot promite şi în numele Domnului Director Stroe că nu vă veŃi lovi de probleme de
acces, să veniŃi la penitenciar şi să fiŃi puşi în situaŃia de a nu avea o aprobare sau o hârtie. Vom
încerca să le rezolvăm.
După cum ştiŃi, unii dintre dumneavoastră, penitenciarul are în custodie în jur de 1200 de
deŃinuŃi, o medie, de 1200 de deŃinuŃi întrucât avem şi acel tranzit săptămânal către penitenciarele
din Ńară. Este structurat pe 2 categorii de deŃinuŃi: deŃinuŃii tineri de la 18 până la 21 de ani, care au
nevoie mai mare de instruire şi de asistenŃă, se resimte această nevoie şi deŃinuŃii majori peste 21
de ani.
În momentul de faŃă, în penitenciar derulăm o activitate de instruire, avem 40 de deŃinuŃi
şcolari, 30 în clasele I-IV şi 10 în clasele V-VIII. De asemenea, programele pentru prevenirea şi
17
ConferinŃa “ImplicaŃiile SocietăŃii Civile în Sfera JustiŃiei”, Sala Constantin Brâncuşi - Camera DeputaŃilor, Palatul Parlamentului, 17 Noiembrie 2009
18
Pentru pozele de la conferinŃă, vă rugăm să vizitaŃi:
http://picasaweb.google.com/contact.yfj/ConferintaImplicatiileSocietatiiCivileInSferaJustitiei17No
iembrie2009#